Upload
eduard-ferchedau
View
222
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
Academia de Studii Economice din Bucureşti
Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale
Multinaţionalele şi globalizarea
Realizatori:
Ferchedău Eduard Gabriel
Geambaşu Diana Cristina
Bucureşti
Mai 2014
În zilele noastre, pentru a putea dezvolta afacerea și a mări productivitatea, managerii
sunt obligați să părăsească granițele naționale. Astfel, extinderea companiilor multinaționale pe
întreg globul a dus la creșterea globalizării.
Globalizarea este urmărită pe diferite compartimente: globalizarea activităţii firmelor,
globalizarea schimburilor comerciale, globalizarea financiară. Ea este privită ca un moment în
cadrul procesului de mondializare, în cadrul căruia actorul principal îl reprezintă firma, de
preferinţă cea multinaţională. Conform autorilor John B Cullen și K. Praveen Parboteeah,
"globalizarea este tendința la nivel mondial de a elimina barierele și de a deveni interconectați "-
companiile nu mai sunt limitate de granițele naționale și pot întreprinde activități oriunde în
lume. Globalizarea înseamnă că firmele pot concura pe orice piață în lume. În zilele noastre ,
companiile pot vinde oriunde în lume, pot desfățura activități de cercetare dezvoldate oriunde,
pot produce oriunde în lume.
O altă definiţie se întâlneşte într-un dicţionar apărut recent în Italia:”globalizarea
reprezintă un proces recent care constă în realizarea unei pieţe de dimensiuni mondiale. Acest
lucru este posibil datorită nivelării trebuinţelor consumatorilor şi standardizării produselor,
precum şi dezvoltării fără precedent a comunicaţiilor şi mass-media. Întreprinderile interesate de
fenomenul globalizării sunt caracterizate printr-o structură elastică, dinamică şi cu un conţinut
tehnologic înalt, fie în ceea ce priveşte producţia, fie distribuţia bunurilor. Între altele ele sunt
nevoite să-şi reexamineze frecvent planurile lor strategice pentru a nu se găsi în situaţia de a fi
excluse de pe piaţa puternic concurenţială.”1 Rezultă din definiţie că firmele vor trebui să se
adapteze modelelor de producţie şi de schimb impuse de această piaţă uriaşă, deja formată.
Într-un studiu al Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)2, în
legătură cu caracterizarea noii faze a globalizării se preciza:”Din punct de vedere istoric,
expansiunea internaţională s-a făcut prin intermediul schimburilor, iar după anii ’80, printr-o
dezvoltare considerabilă a investiţiilor directe şi a colaborării întreprinderilor. Ceea ce este nou
în această fază se referă la faptul că întreprinderile au recurs la noi combinaţii între investiţii
internaţionale, schimburi şi cooperare interfirme pentru a-şi asigura expansiunea şi a-şi realiza
obiectivele. Strategiile internaţionale ale trecutului se bazează pe exporturi şi plasarea producţiei
pe piaţa internă. De data aceasta noile strategii combină toată gama de activităţi
1 Popescu I., Bondrea A., Constantinescu M.; Globalizarea, mit şi realitate; Ed. Economică, Bucureşti, 2004; p.101.2 OCDE, Performance des filiales etrangeres das les pays de l’ OCDE; Paris, OCDE; 1994.
transfrontaliere:exporturi şi aprovizionarea în/din exterior, investiţii străine şi alianţe
internaţionale. Întreprinderile care adoptă aceste strategii pot obţine profit de pe urma unui nivel
mai înalt de coordonare, diversificării operaţiunilor şi implantării lor locale.”
Globalizarea este foarte discutată în mass-media și este adesea folosită pentru a desemna
economiile lumii care sunt mai strâns integrate, cu produse, oameni și capital care se miscă mult
mai ușor într-un volum mai mare și valoare în lume. Hill ilustrează în mod util realitațile
globalizării cu un exemplu despre un american ce conduce o masină, concepută și produsă în
Germania, asamblată în Mexic din componente facute în Japonia, folosind oțel pentru șașiuri
fabricat în Koreea și cauciucuri din Malaezia. Mașina este umplută cu benzene rafinata în SUA,
de o companie franceză din reserve de petrol de pe coasta Africii, și transportat în rafinăriile din
SUA de un vas deținut de un proprietar grec.
George Soros defineşte globalizarea din perspectivă economică, drept dezvoltarea pieţelor
financiare globale, creşterea corporaţiilor transnaţionale şi dominaţia lor crescândă asupra economiilor
naţionale. Globalizarea are în primul rând un sens economic, şi anume creşterea schimburilor peste tot
în lume, în special pentru activitatea marilor companii, care produc şi schimbă bunuri în diverse ţări, şi
apoi unul lărgit, procesul prin care bunurile şi serviciile disponibile sau influenţele sociale şi culturale
devin treptat similare în toate părţile lumii
Tabelul 1 încearca să capteze unele dintre caracteristicile care stau în prezent la baza termenului de
globalizare ca fiind ceva diferit de ceea ce a fost înainte.
Caracteristici ale globalizării
Piețe noi
Piețele globale sunt în creștere în domeniul serviciilor bancare, asigurări și transporturi
Noi piețe financiare-liberalizate, legate la nivel global, ce lucreaza non-stop, cu acțiune la
distanță în timp real, cu instrumente noi precum derivatele.
Dereglementarea legilor anti-trust și creșterea fuziunilor și achizițiilor.
Piețe globale pentru consumatori, cu branduri la nivel mondial
Noi intstrumente de comunicare
Internetul și comunicarea electronică ce leagă mai multe personae în același timp
Telefoane și telefonie mobile
Faxuri
Transport aerian, feriviar, maritim și rutier mai ieftin și mai rapid
Actori noi- Corporațiile multinaționale își integrează producția și marketingul, dominând producția globală- Organizatia Mondiala a Comertului- prima autoritate multilaterală cu autoritate de a obliga guvernele naționale să respecte normele comerciale- O rețea internațională tot mai mare de organizatii non-guvernamentale (ONG-uri)- Blocuri regionale ce proliferează și castigă importantă —UE, ASEAN, Mercosur, NAFTA, Southern African Development Community și multe altele.- Mai multe grupuri de coordonare politica: G-7, G-8, OCDE, FMI, Banca Mondială
Reguli și norme noi
Politicile economice de piață s-au extins în toată lumea, cu o mai mare privatizare și
liberalizare față de decenile precedente
Adoptarea la scară largă a democrației ca regim politic;
Convenții și instrumente pentru drepturile omului
Convenții și acorduri asupra mediului global înconjuratăor- biodiversitate, stratul de
ozon, eliminarea deseurilor periculoase, desertificare, schimbări climatic.
Acorduri multilateral comerciale- pentru servicii, proprietatea intelectuala, comunicatii.
Corporaţii multinaţionale – cucerirea unor noi teritorii
Conform lui John Dunning, „o întreprindere multinaţională sau transnaţională este
întreprinderea care se angajează în investiţii străine directe şi deţine sau controlează într-un fel,
activităţi cu valoare adăugată în mai mult de o ţară” .
Întreprinderile transnaţionale sunt sisteme economice dezvoltate din trusturi sau
corporaţii internaţionale anterioare, sau create în perioada ultimilor decenii prin capital investit în
producţia de bunuri şi servicii, capacităţi de cercetare, dezvoltare, tehnologii avansate, modalităţi
şi practici de organizare şi management, legături comerciale, desfăşurate şi deţinute în ţara de
origine şi în alte ţări. Din punct de vedere economic, companiile transnationale au o forta
economica impresionanta ce se datoreaza fluxurilor de tehnologie,culturii corporative si know-
how-ului managerial. Asadar, guvernele gazdă sunt adesea îngrijorate de faptul că filialele
întreprinderilor transnaţionale care operează în interiorul ţării ar avea putere economică mai mare
decât firmele indigene, datorită caracterului lor internaţional.
Corporaţiile multinaţionale – actori principali pe scena globalizarii
Între societăţile transnaţionale şi investiţiile străine directe există o puternică
legătură, deoarece investiţiile străine directe constituie sursa financiară de formare a acestora.
Societatea transnaţională este o firmă puternică din punct de vedere economico-financiar
constituită într-o ţară şi care şi-a extins activitatea dincolo de graniţe. În economia
contemporană, mondializarea producţiei a devenit un fenomen evident. Funcţionarea economiei
mondiale actuale, pe fondul unor tendinţe pronunţate de deschidere a pieţelor naţionale, nu poate
fi descifrată în lipsa unei atente analize a procesului de formare a societăţilor multinaţionale, a
cauzelor acestui proces, precum şi reliefarea consecinţelor asupra dezvoltării economiilor
naţionale.
Dar ce rol joaca investitiile straine in tarile in curs de dezvoltare? Unul dintre principalele
motive pentru care ţările în curs de dezvoltare promovează investiţiile străine directe este
legătura cu tehnologia globală şi reţelele de inovaţie generate de aceste firme. Investiţiile străine
directe sunt cele mai importante canale prin care tehnologia poate fi transferată între ţări. În
condiţiile în care economiile lumii sunt supuse procesului de globalizare, tehnologia reprezintă
probabil cel mai decisiv factor în determinarea competitivităţii internaţionale.
Prin colaborarea cu firmele locale, transnaţionalele transferă principalele valori
corporative, tehnologia,managementul profesionist, jucând un rol important în creşterea
competitivităţii firmelor locale. Principalele responsabilităţi ale acestor companii sunt legate de
contribuţia adusă dezvoltării economiilor receptoare, protecţia mediului înconjurător, crearea
locurilor de muncă, asigurarea concurenţei şi înlăturarea politicilor de concurenţă neloială,
protecţia consumatorului, înlăturarea corupţiei şi birocraţiei, respectarea drepturilor omului.
Cu toate acestea, este importanta si latura sociala pe care o acopera expansiunea
societatilor transnationale. Un exemplu relevant este cel al companiei Volkswagen. Astfel,
urmându-şi obiectivul declarat, acela de a „deveni cel mai responsabil constructor de maşini din
lume”, directorul mărcii Volkswagen în cadrul Porsche România a iniţiat un proiect în care
pentru fiecare autoturism vândut este plantat câte un copac în Pădurea Volkswagen, într-o zonă
din judeţul Călăraşi, afectată de inundaţii. Protecţia mediului este un principiu intransigent al
Volkswagen, prezentat în amănunţime pe site-ul companiei, din care este important faptul că
„protecţia mediului înconjurător reprezintă o parte integrantă a întregului lanţ de producţie, de la
proiectarea produsului şi dezvoltarea sa, până la reciclarea autovehiculelor scoase din uz”.
Problematica responsabilităţii sociale corporative este dezbătută şi în cadrul Comunicării
Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi
Comitetul Regiunilor, „O strategie a UE (2011-2014) pentru responsabilitatea socială a
întreprinderilor”, argumentându-se faptul că abordarea strategică a responsabilităţii sociale a
întreprinderilor este din ce în ce mai importantă pentru competitivitatea lor. Prin asumarea
responsabilităţii sociale, întreprinderile pot să construiască relaţii de încredere pe termen lung cu
angajaţii, consumatorii şi cetăţenii, aceste relaţii servind drept fundament pentru crearea de
modele de afaceri durabile. Interesant este faptul că responsabilitatea socială a întreprinderii
susţine obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă
incluziunii, care include şi obiectivul de ocupare a forţei de muncă în proporţie de 75%. Din
momentul publicării Cărţii Verzi în 2001 şi înfiinţării Forumului european multilateral privind
responsabilitatea socială a întreprinderii, Comisia Europeană s-a implicat în dezvoltarea
politicii publice de promovare a acestui concept. În anul 2006, Comisia publica o politică care
sprijinea iniţiativa sectorului de afaceri, denumită Alianţa europeană pentru responsabilitatea
socială a întreprinderilor. Această politică cuprindea, de asemenea, opt domenii prioritare de
acţiune ale Uniunii Europene, spre exemplu, sensibilizarea publicului şi schimbul de cele mai
bune practici, sprijinirea iniţiativelor multilaterale, cooperarea cu statele membre, informarea
consumatorilor şi transparenţa, cercetarea, educaţia, întreprinderile mici şi mijlocii şi
dimensiunea internaţională a responsabilităţii sociale corporative.
Importanţa procesului de globalizare şi rolul corporaţiilor multinaţionale în
contextul acestui proces
Lumea devine în ritm accelerat din ce în ce mai mică, datorită comunicaţiilor,
transporturilor şi fluxurilor financiare din ce în ce mai rapide. Produse concepute într-o ţară-
hamburgerii McDonald’s, BMW-urile germane etc - sunt acceptate cu entuziasm şi în alte ţări.
Multe firme americane se bucură de succes la capitolul marketingului internaţional şi încă
de multă vreme: Coca-Cola, McDonald’s, Kodak, Gillette, Colgate, Ford, IBM, Motorola şi zeci
de alte firme americane şi-au ales ca piaţă întreaga lume. Iar în Statele Unite, nume cum ar fi
Sony, Toyota, Nestle, Nokia, Mercedes, Panasonic au devenit termeni uzuali, prezenţi în mai
toate gospodăriile. Alte produse şi servicii, care par să fie americane, sunt de fapt realizate sau
deţinute de firme străine, cum este şi cazul Studiourilor Universal. “Deja două treimi din totalul
agenţilor economici fie acţionează global, fie sunt pe cale să facă acest lucru”, observă un analist.
“Michelin, producătorul francez de anvelope, îşi realizează 35% din cifra de afaceri în Statele
Unite, în timp ce Johnson&Johnson îşi derulează 43% din afaceri în străinătate... sfera de afaceri
a fiecărui manager este mapamondul.”
Aceste firme oferă un produsul globalizat, de cele mai multe ori nediferenţiat ca formulă
sau design ori ca promovare într-o ţară sau alta. Se manifestă,este drept , şi o diversificare a
ofertelor, care să beneficieze de economiile de scală dar care să se poată adresa unor subgrupuri
de consumatori din cadrul fiecărei populaţii, identificabile ca segment transnaţional. Una dintre
laturile complexe ale acestei situaţii este faptul că fiecare individ se va putea încadra în mai
multe segmente, în funcţie de categoria de produs. Astfel, vor apărea probabil dezbateri intense
pe plan cultural, prin care se vor pretinde individualizări şi mai pronunţate ale ofertelor, în cadrul
fiecărei ţări.
Unele produse pot fi vândute în întreaga lume cu mici modificări sau chiar fără modificări.
I.B.M., de exemplu, şi-a construit computerele astfel încât acestea să poată fi vândute în forma
respectivă în orice ţară. American Standard, pe de altă parte, şi-a dat seama, că este imposibil să-
şi comercializeze produsele, concepute pentru o piaţă naţională, pe alte pieţe naţionale. Motivele
ţineau de modul în care căzile de baie erau construite în fiecare ţară şi de modul în care
considerau clienţii că trebuie să arate accesoriile.
Aşa cum a aratat Philip Kotler “majoritatea produselor, necesită totuşi un oarecare grad
de adaptare. McDonald’s foloseşte sos chili în Mexic, pentru hamburgeri, în loc de Ketchup.
Coca-Cola este mai dulce sau mai puţin carbonată în anumite ţări. Procter&Gamble ştie că, în
Asia, cumpărătorii se feresc de pungi mari cu detergent, “pentru întreaga familie”, care sunt atât
de populare în America. Majoritatea şampoanelor pe care le vinde P&G în Extremul Orient sunt
ambalate în pliculeţe pentru un singur spălat.(....). chiar şi canalul MTV, care a dat eticheta
pentru generaţia globala MTV cu programele sale în mare măsura globale, s-a repliat pe direcţii
ceva mai pronunţat locale: înghesuite de zecile de canale locale care difuzează muzica în Europa,
cum ar fi Viva din Germania, The Music Factory din Olanda şi ZTV-ul scandinav, TV Europe s-
a văzut nevoit să renunţe la programul lui pan-european, care conţinea în proporţie covârşitoare
muzică pop americană şi britanică, alături de şlagăre europene. În locul acestuia, divizia
europeana a MTV a creat canale regionale, difuzate pe patru staţii MTV separate: pentru Marea
Britanie, pentru Nordul Europei, pentru Europa Centrală şi pentru Sudul Europei. Fiecare dintre
aceste patru canale difuzează programe adaptate la gusturile muzicale ale pieţei locale, alături de
secţiuni pop pan-europene considerate clasice şi, fireşte, o porţie sănătoasa de Beavis şi
Butthead.”3
Pentru a vedea rolul şi importanţa corporaţiilor multinţionale în contextul acestui proces
am decis să analizăm una dintre cele mai cunoscute corporaţii multinaţionale din lume, şi anume
McDonald's, cel mai mare lanț de restaurante de tipul fast-food din lume. Afacerea a început
în 1940, cu un restaurant deschis de frații Dick și Mac Macdonald în San Bernardino,
California. Odată cu extinderea fulminantă a companiei McDonald's pe multe piețe
internaționale, compania a devenit un simbol al globalizării și al răspândirii stilului de viaţă de
peste ocean. Ca urmare, în prezent se pune problema unei McDonaldization.
Acest proces afectează toate aspectele vieţii sociale, nu numai restaurantele:
învăţământul, munca, serviciile de sănătate, călătoriile, timpul liber, regimul alimentar, politica,
familia etc.
Unii autori susţin că mcdonaldizarea este un proces al imperialismului cultural, prin care
sistemul american se impune în alte ţări. De cealaltă parte sunt cei care susţin că sistemele
mcdonaldizate se adaptează mediului local. Cert este că acest proces este un fenomen
transnaţional.
3 Kotler, P.; Managementul Marketingului; Ed. Teora, Bucureşti, 1997; p. 559.
Cu siguranţă că sistemele mcdonaldizate se modelează luând în considerare condiţiilor,
realităţilor şi gusturilor locale: „scopul companiei este de a deveni pe cât posibil parte a culturii
locale“ . Tocmai această capacitate de a se adapta a contribuit la succesul sistemului în plan
internaţional. Dar dacă se adaptează prea mult, abandonându-şi metodele standard, îşi va pierde
identitatea şi presiunea uniformizantă, ceea ce probabil îi va submina succesul.
Teza mcdonaldizării susţine mai degrabă teoria americanizării decât cea a globalizării.
Statele Unite sunt nu numai patria restaurantului McDonald’s, ci şi a multor alte forţe-cheie ale
mcdonaldizării, iar procesul este exportat activ către restul lumii, invazia americană are loc în
toată lumea: idei americane, distracţii americane, modele sociale americane, capital american .
Din această perspectivă mcdonaldizarea este doar un produs dintr-o lungă listă de exporturi:
Coca-Cola (coca-colonizare), MTV, Disney, care în multe culturi au fost considerate ameninţări.
Avantajele aduse de MC Donald`s în diferite țări ale lumii:
succesul lanţului McDonald’s din Rusia a dus la dezvoltarea unor restaurante
indigene, cum ar fi Ruskoie Bistro. Directorul acestui fast-food spunea: „Dacă
McDonald’s n-ar fi venit la noi în ţară, probabil ca noi nu am fi aici. Avem nevoie
să creăm restaurante fast-food care să se potrivească cu stilul de viaţă şi tradiţiile
noastre“
În Hong Kong şi Taipei a stimulat îmbunătăţirea condiţiilor sanitare ale
restaurantelor locale. Înainte de desschiderea magazinelor în Hong-Kong,
toaletele din restaurant erau mult mai murdare, dar deschiderea acestor magazine
a redefinit standardele în ceea ce privește curățenia din locurile publice, standarde
pe care celelalte restaurente trebuia să le depășească.
În Korea, Mc Donald’s a stabilit practica primului venit, primului servit, alta decât
cea a unei gramazi ordonate ca la rugby.
În Asia de est în special, McDonald's a devenit un simol al dorinței de a îmbrățișa
normele culturale vestice. McDonald's a inițiat un parteneriat cu cea de-a doua
companie petrolieră din China, Sinopec, pentru a beneficia de noul trend de
folosire al automobilelor personale, și a deschis numeroase restaurante drive-thru.
Compania , angajaţii şi francizaţii donează milioane de dolari şi nenumărate ore
de voluntariat organizaţiilor de caritate din lumea întreagă, mai ales celor care se
ocupă de nevoile copiilor. De asemenea McDonald's este receptivă atunci când se
produc calamităţi, colaborând cu francizaţii, furnizorii şi organizaţiile de
intervenţie în caz de calamitate pentru a ajuta victimele şi pe lucrătorii de la
intervenţie. Organizaţia de caritate Casa Ronald McDonald („RMHC”) şi filialele
sale locale ocupă un loc aparte în activitatea noastră filantropică. În fiecare an,
restaurantele McDonald’s strâng milioane de dolari pentru RMHC şi alte cauze în
beneficiul copiilor.4
În ciuda acestor avantaje, compania a fost adusă de multe ori în discuție de activiștilor și
a reprezentat un centru al dezbaterilor referitoare la globalizare. Principalele acuzații aduse
sunt referitore la etica corporațiilor, obezitate, mediu, proprietate intelectuală, drepturile
animalelor, decese survenite în urma problemelor medicale cu inima, ofense aduse religiei
islamice și iudaice, și distrugerea societății moderne. Restaurantele McDonald's au fost și încă
sunt țintele unor protestanți pașnici sau violenți, care fac parte din mișcări ecologiste, anti-
globalizare și mișcări pentru drepturile animalelor. Compania folosește o abordare pro-dezbateri
pentru a-și proteja interesele comerciale.
Acest conflict a fost alimentat de acțiuni ale companiei care au lezat opinia publică,
precum: utilizarea influenței politice pentru a-și crește profiturile pe socoteala sănătății
populației și profitând de condiția socială a muncitorilor, distribuiea de cupoane pentru
mâncare, baloane și jucării copiilor în secțiile de pediatrie. De-a lungul aniilor, compania s-a
văzut nevoită să facă față și anumitor acțiuni in istanță. De exemplu, în 2002, grupări de
militanți vegetarinei au dat în judecată McDonald's și au câștigat condamnând faptul că aceștia
prezentau în mod eronat cartofii prăjiți ca fiind produse vegetariene. Chiar și după ce în 1990 s-
a încetat prăjirea cartofilor în grăsime animală, cartofii prăjiți tot conțin grăsime animală
adăugată. Cartofii prăjiți ce se vând în Statele Unite conțin încă arome de carne. Biscuiții
McDonald's deasemenea conțin arome de carne.
De-a lungul timpului, pentru a putea pătrunde pe anumite piețe, compania a fost nevoită
să se adapteze culturii locale. De exemplu, pentru a penetra piața Indiei, McDonald's a avut
nevoie de trei ani de eforturi fără precedent de a se adapta preferințelor locale chiar de la
început.
4 Norme de conduită, Promisiunea Golden Arches (Arcurilor Aurii) http://www.aboutmcdonalds.com/content/dam/AboutMcDonalds/Investors/Standards_of_conduct/9497_SBC_International_ROM%20final%20Aug%202012.pdf
Strategia companiei McDonald's de a satisface preferințele consumatorilor a avut în
vedere în primul rând meniul. Pentru a nu insulta hindușii, care venerează vacile, a eliminat de
la început carnea de vita din meniu. Ca să nu ofenseze musulmanii, care nu consumă carne de
porc, a eliminat și acest produs din meniu. Hamburgerii sunt făcuti din carne de oaie, inclusiv
Big Mac-ul, care a fost rebotezat Maharajah Mac. Ca să atragă și vegetarienii convinsi, a fost
rezervată o parte din bucatarie pentru prepararea alimentelor pe baza de produse vegetale de
către bucatari specializati în astfel de meniuri - o noutate pentru McDonald's. În plus, pentru a
învinge rezistența opoziției naționaliste, McDonald's India a fost proiectată ca firmă locală.
Toate produsele sunt aprovizionate de la furnizori locali, iar conducerea este asigurată, în
proportie de 50%, de catre parteneri indieni.
Ca urmare a acestor măsuri compania McDonald's a patruns cu succes pe piata Indiei.
firmei.
Concluzii
Globalizarea este urmărită pe diverse paliere, şi anume globalizarea activităţii firmelor,
globalizarea schimburilor comerciale, globalizarea financiară. Globalizarea este percepută ca un
moment în cadrul procesului de mondializare, în cadrul căruia actorul principal este reprezentat
de firma multinaţională. Cu toate acestea, principalul obiectiv al unei corporaţii este maximizarea
profitului, pentru a se menţine şi pentru a prospera într-un mediu economic concurenţial, dar
relaţiile de afaceri necesită încredere si transparenţa deciziilor şi strategiilor manageriale pentru
publicul consumator sau publicul ţintă, angajaţi sau diverşi parteneri de afaceri implicaţi
Existenţa şi dezvoltarea societăţilor transnaţionale, a monopolurilor transnaţionale, a
valurilorde fuziuni şi achiziţii, determină în mare măsură economia globală, nevoile societăţii
globale, cuinstituţiile şi cu mecanismele corespunzătoare. Implicarea statelor într -un sistem de
relaţii la nivel global generează schimbări profunde în configurarea statelor naţiune, în reducerea
rolului acestora dinurmă faţă de organizaţiile internaţionale, interstatale şi faţă de corporaţiile
transnaţionale, dar şi înreaşezerea poziţiilor de putere în sistemul relaţiilor internaţionale.
Globalizarea ca proces constituie dincolo de obiectivitatea extinderii comunicaţiilor şi a
revoluţiei informaţionale, o problemă cu implicaţii în toate domeniile de activitate.
În ceea ce privește cumpania McDonald's, în afara îmbunătățirii standardelor în domeniul
serviciilor, aceasta a schimbat și obiceiurile locale. Un studiu Watson sugerează că, prin
popularizarea ideii de mese rapide la restaurant, McDonald's este în avangardă în eliminarea unor
tabuuri, ca de exemplu mâncatul în timpul mersului (în Japonia).
În final putem afirma că globalizarea are în mod limpede o faţă americană: are urechile
lui Mickey Mouse, mănâncă Big Mac, bea Coca-Cola sau Pepsi şi foloseşte un laptop IBM sau
Apple, utilizând Windows .5
Bibliografie
Ana Bal (coordonator), Economie mondială (Bucureşti: Ed. Ase, 2006), 34-35.
Bari, Globalizare, (Bucureşti: Ed. Economică, 2004),
5 Friedman, Thomas, Lexus şi măslinul. Cum să înţelegem globalizarea, Bucureşti, Editura Fundaţiei PRO, 2001.
Florin Bonciu, Investiţiile străine directe şi noua ordine economică mondială (Bucureşti: Ed.
Universitară, 2009), 17-24.
Ionuţ Pandelică, Companii transnaţionale. Managementul resurselor umane integrat pe baza
competenţei,(Bucureşti: Ed. Economică, 2004), 61.
Lavinia Florea, Globalizare şi securitate economică (Iaşi: Ed. Lumen, 2007), 14, 134.
Kotler, P.; Managementul Marketingului; Ed. Teora, Bucureşti, 1997; p. 559.
Elena Moise, Investiţii străine directe (Bucureşti: Ed. Victor, 2005), 31
Popescu I., Bondrea A., Constantinescu M.; Globalizarea, mit şi realitate; Ed. Economică,
Bucureşti, 2004; p.101.
Stuart Wall, Sonal Minocha, Bronwen Rees, International Business third edition, Pearson
Education Limited , First published 2001 . Third edition published 2010
Andra Dumitru, Pădurea Volkswagen, mai bogată cu 22.000 de copaci( Romania Libera)
-06 decembrie 2011 link web:
http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/fapt-divers/padurea-volkswagen--mai-bogata-
cu-22-000-de-copaci-246987
OCDE, Performance des filiales etrangeres das les pays de l’ OCDE; Paris, OCDE; 1994
http://www.mcdonalds.com/us/en/home.html