CECELIAffiru\

Traducere din limba englezd deMarilena lovu

EDrruRA @ Xrrru

Tmil. -t6tr'

trrnlru

/)-

a,W

Prolog

inchide ochii si privegte in intuneric.

Acesta era sfatul tatilui meu pe Yremea cAnd eram copil ;inu puteam sI adorm. Sigur, n-ar vrea si-i urmez sfatul acum,

dar nu-mi pasi, mi-am pus in gind si fac a;a. Privesc intu-

nericul nesflrgit care se intinde indiritul pleoapelor mele in-

chise. Degi sunt intinsi pe jos, simt ci sunt in cel mai inalt

punct in care m-ag Putea afla; mi iin de o stea pe cerul noptii

pendulXnd deasupra unui gol negru si rece. Arunc o ultimi

privire degetelor mele care gin strAns steaua luminoasl 9i mi

desprind. Cad, ml pribqesc, apoi plutesc, apoi iarigi cad,

agtept sI ating tirAmul viegii mele.

Acum ;tiu, a;a cum gtiam si cAnd eram mici gi mi luptam

cu somnul, ci dincolo de ecranul subgire al pleoapelor inchi-

se se afli culoarea. Mi tachineazi, provocindu-mi si deschid

ochii, si-mi piari somnul. Sclipiri de rogu qi arimiu, galben

;i alb imi coloreazi intunericul. Refuz si deschid ochii. Mirizvritesc gi string pleoapele mai tare, Pentru a bloca orice fir

de lumini, care nu ar face altceva decAt si-gi distragi atengia

si si te tind. treaz - un semn cI acolo este viali.

Dar in mine nu mai pulseazi viaga. Sau in orice caz, nu

o sinrt, de aici unde stau intinsi, labaza scirilor. Inima imi

bate mai tare acum, ca un boxer victorios rimas in picioare

.W

13

in ring, agitind victorios mlnusa rosie in aer, refuzAnd sI ple-ce de acolo. E singura parte din mine care conteazi., singu-ra care a conrar vreodati.. Se lupti si pompeze singele tn jurpentru a vindeca, a ?nlocui ceea ce pierd acum. Dar sAngele

imi iese din corp cu aceeasi vitezd. cu care este pompat; for-mAnd un ocean in jurul meu, acolo unde am clzut.

Ne gribim, ne gribim, ne gribim. Ne grlbim intruna. Nuavem niciodati rimp aici, incercAnd si ajungem acolo. Ar fitrebuit si fi plecat de aici cu cinci minute mai devreme, ca sIajungem acolo. Telefonul suni. iarisi si inteleg ironia. & fi pr-tut si nu mi gribesc si si rispund acum.

Acum, nu atunci.

As fi putut si cobor scirile incet. Dar ne gribim mereu.

Cu exceptia inimii mele. Care acum gi-a incetinit bitlile. Nuprea imi pasl. imi duc o mAni la burti. Daci am pierdut co-pilul, ceea ce presupun ci. s-a intAmplat, voi ajunge alituri deel acolo. Acolo... unde? Unde o fi. El sau ea, aret de mic; ce

ar fi devenit - ri.mAne o intrebare flri rispuns. Dar acolo, ilvoi ingriji ca o mami, asa cum as fi frcut aici.

Acolo, nu aici.

ii voi spune: ,,imi pare ri,u scumpete, imi pare riu cI gi-am

frint sansele, fansa mea - a noastri - de a arrea o viati impre-un5.. Dar inchide ochii si priveste in intuneric, asa cum Acemama 9i ne vom gisi drumul impreuni"."

in cameri se aude un zgomot si simt o prezentl" ome-neasci.

- O, Doamne, Joyce, o, Doamne. Mi, auzi, iubito? O,Doamne. O, Doamne. O, te rog, StIpAne bun, nuJoyce a mea,

n-o lua pe Joyce. Rezisti, iubito, sunt aici. Thta e aici.

,)

l4

Nu vreau si rezist si as vrea si ii spun lucrul ista. Mi aud

gem1nd, ca un animal care scheaunl si mI;ocheazi, mi spe-

rie. Am un plan, pe care as vrea si i-l spun. Ag vrea si plec,

fiindci doar atunci ag putea fi alituri de copilul meu.

Atunci, nu acum.

Thta mi-a oprit ciderea, dar nu am aterizat inci. Mi aju-

ti si fiu in echilibru peste nimic, s5. planez, in timp ce sunt

fortatl si iau o decizie. As vrea si cad in continuare, dar el

cheami o ambulangi 9i mi stringe de mini cu atata forgi de

parcl, el s-ar agiga de viagi. Ca gi cum numai pe mine m-ar

avea. imi di la o parte pirul de pe frunte ;i plinge in hoho-

te. Nu l-am mai auzit plingAnd. Nici micar la moartea ma-

mei. Se agali de mina mea cu toati forga pe care nu gtiam cio are trupul lui bltrAn si imi amintesc ci sunt tot ce are gi ci,

inci o dati ca gi mai inainte, el e toati lumea mea. Singele

continui si iasi din mine. Gribit, gribit, gribit. Ne grlbim

mereu. Poate ci mi gribesc si acurn. Poate ci nu mi-a venit

timpul si plec.

Simt pielea aspr5, a mAiniior lui, care Ie strAng pe ale mele,

iar intensitatea gi familiaritatea lor mi forgeazl si deschid

ochii. Lumina ii umple gi ziresc chipul lui, o privire pe care

n-as vrea s-o mai vid vreodati. El se agali de copilul lui. Eu

gtiu ci l-am pierdut pe al meu; nu-l pot lisa si gi-l piardi gi

el. Am luat o decizie, dar deja sufhr. Am aterizat acum, pe

tirXmul viegii mele. Iar inima inci mai bate.

E frAnti, dar bate in continuare.

in ring, agitind victorios mlnusa rosie in aer, refuzAnd sI ple-ce de acolo. E singura parte din mine care conteazi., singu-ra care a conrar vreodati.. Se lupti si pompeze singele tn jurpentru a vindeca, a ?nlocui ceea ce pierd acum. Dar sAngele

imi iese din corp cu aceeasi vitezd. cu care este pompat; for-mAnd un ocean in jurul meu, acolo unde am clzut.

Ne gribim, ne gribim, ne gribim. Ne grlbim intruna. Nuavem niciodati rimp aici, incercAnd si ajungem acolo. Ar fitrebuit si fi plecat de aici cu cinci minute mai devreme, ca sIajungem acolo. Telefonul suni. iarisi si inteleg ironia. & fi pr-tut si nu mi gribesc si si rispund acum.

Acum, nu atunci.

As fi putut si cobor scirile incet. Dar ne gribim mereu.

Cu exceptia inimii mele. Care acum gi-a incetinit bitlile. Nuprea imi pasl. imi duc o mAni la burti. Daci am pierdut co-pilul, ceea ce presupun ci. s-a intAmplat, voi ajunge alituri deel acolo. Acolo... unde? Unde o fi. El sau ea, aret de mic; ce

ar fi devenit - ri.mAne o intrebare flri rispuns. Dar acolo, ilvoi ingriji ca o mami, asa cum as fi frcut aici.

Acolo, nu aici.

ii voi spune: ,,imi pare ri,u scumpete, imi pare riu cI gi-am

frint sansele, fansa mea - a noastri - de a arrea o viati impre-un5.. Dar inchide ochii si priveste in intuneric, asa cum Acemama 9i ne vom gisi drumul impreuni"."

in cameri se aude un zgomot si simt o prezentl" ome-neasci.

- O, Doamne, Joyce, o, Doamne. Mi, auzi, iubito? O,Doamne. O, Doamne. O, te rog, StIpAne bun, nuJoyce a mea,

n-o lua pe Joyce. Rezisti, iubito, sunt aici. Thta e aici.

,)

l4

Nu vreau si rezist si as vrea si ii spun lucrul ista. Mi aud

gem1nd, ca un animal care scheaunl si mI;ocheazi, mi spe-

rie. Am un plan, pe care as vrea si i-l spun. Ag vrea si plec,

fiindci doar atunci ag putea fi alituri de copilul meu.

Atunci, nu acum.

Thta mi-a oprit ciderea, dar nu am aterizat inci. Mi aju-

ti si fiu in echilibru peste nimic, s5. planez, in timp ce sunt

fortatl si iau o decizie. As vrea si cad in continuare, dar el

cheami o ambulangi 9i mi stringe de mini cu atata forgi de

parcl, el s-ar agiga de viagi. Ca gi cum numai pe mine m-ar

avea. imi di la o parte pirul de pe frunte ;i plinge in hoho-

te. Nu l-am mai auzit plingAnd. Nici micar la moartea ma-

mei. Se agali de mina mea cu toati forga pe care nu gtiam cio are trupul lui bltrAn si imi amintesc ci sunt tot ce are gi ci,

inci o dati ca gi mai inainte, el e toati lumea mea. Singele

continui si iasi din mine. Gribit, gribit, gribit. Ne grlbim

mereu. Poate ci mi gribesc si acurn. Poate ci nu mi-a venit

timpul si plec.

Simt pielea aspr5, a mAiniior lui, care Ie strAng pe ale mele,

iar intensitatea gi familiaritatea lor mi forgeazl si deschid

ochii. Lumina ii umple gi ziresc chipul lui, o privire pe care

n-as vrea s-o mai vid vreodati. El se agali de copilul lui. Eu

gtiu ci l-am pierdut pe al meu; nu-l pot lisa si gi-l piardi gi

el. Am luat o decizie, dar deja sufhr. Am aterizat acum, pe

tirXmul viegii mele. Iar inima inci mai bate.

E frAnti, dar bate in continuare.

,

'

Cu o luna iruainte

[Jnu

- tansfuzia de singe, explici doamna doctor Fields

de pe podiumul aulei din clidirea Faculti;ii de Arte Triniry

College, este procesul de recoltare a sAngelui sau a compo-

nentelor sanguine de la o persoani in vederea utilizirii te-

rapeutice la o alti persoani. tansfuziile de sAnge pot trata

probleme medicale, cum ar fi pierderi masive de sAnge cau-

zate de traume, operagii chirurgicale, gocuri, acolo unde me-

canismul producerii de globule rosii nu mai poate avea loc.

Iati cAteva date. in Irlanda este nevoie de trei mii de donatii

de singe in fiecare siptimA.ni. Donatorii reprezinti doar

trei Ia suti din populagia Irlandei, asigurAnd slnge pentru

o populagie de aproape patru milioane. lJna din patru per-

soane va avea nevoie de o transfuzie de sAnge la un moment

dat. Uitagi-vi in aceasti sali.

Cinci sute de capete intorc capul la stAnga, la dreapta si

de jur-imprejur. Ticerea este intrerupti de citeva chicoteli.

Doamna doctor Fields ridici yocea pentru a se face ascul-

tati.

- Cel putin o suti cincizeci de persoane din aceasti sali

vor avea nevoie de sAnge la un anumit moment al viegii lor.

Asta ii reduce la tl"cere. O mini se ridici.

t9

- Da?

--- De cit sAnge are nevoie un pacient?

; Depinde de lungimea sforii, timpitule - se aude o

voce ba{ocoritoare din spate gi un ghernotoc de hlrtie zboa-ll.^t

ra rn capul celul care a Pus lntreDarea.

-- Este o lntrebare foarte buni. Ea se incrunti in intu-

neric, neputind vedea studengii din cauza luminii proiecto-

rului. Ciqe lntreabi?

- Dopnul Dovpr, spune cinwa din celilalt cpal al inci-

--- Sunt sigqra ci domqul Dovey poate rlspunde gi singur.

Care e prenumele tiu?

- $sn, rispunde acesta abitut.

Izbucnesc risete. Doamna doctor Fields ofteazi.* Ben, iji mu\umesc pentru irr.rubrr., iai voi ceilalgi,

aflagi ci nu existi intrebiri stupide, Asta i;i propune

Siptiimina Singe pentru Viagi: si rispundi la, toate intre'biiile pe care le ave1i,'si aflagi tot ce doriii despre transfirziile

de stnge lqainte de a fi posibili donatori ,'iiiii, meinp, ,est,rl

zilelor in care ve;i fi in campusul universitar sau poate cu re-

gularitate in viitor.

Uga s5lii se deschide gi lumina se strecoari ln sirla intune-

catI. Justin Hitchcock igi face apariEia, iar expresia concen-

tratl de pe chrp e ]pusA h'evideng.i de lumina albi a proiec-

torului. Sub un brag fne o rnullirne de dosare, fiecare vArit

in celilalt, Jine un genunchi ridicat pentru a le susgine. inmi.na dreapti duce o servieti burdugiti gi un pahar de plastic

cu cafea, aflat intr-un echilibru pre:car. El pune incet jos pi-

ciorul care stitea in aer,, ca gi cum ar;ft executat o migcare Tai

Zfr

Chi gi schigeazi trn zflmbet, ln.timp ce igirestabilegte calmul.

Cineva chicoteqte, aga ci echilibrul e inci o dati compromis.

Stai a;a lustin,:i4tyfi ochii dr la cea;cd. gi ftb eaahtare a si-

tuayiei. O femeie pe podium, cinci sute dt studtnpi. Care te pi-uesc. Spante ceua. Cepd inteligent. ' '

- Nu lnEel.eg, spune el adrestndu-se intunericului, din-

colo de care simte ci existi f,orrne de viaji. in sali se face ru-

moare, iar el simte togi ochii agintigi asupra lui, in timp ce

deschide uga,pentiu a verifica numlrul, ' '

Sl nu ueryi cafeaaa, Nu udrca cafeaua a*a ble*imutd.

Justin deschide uqa tlseii6 ,u drlumiiii ie s. rtr..o"-re din nou gi flcXndu-i pe studengil aflaEi in acea direcpie

si-Ei acopere ochii.

Rumoire, rfirnoare, nu e nimic mai amuzant dccd.1 ten tb

incircat de obiecte, el reugegte si gini uga deschisi cu pi-

ciorul. Privegte iarigi numlrul scris pe partea exterioari a

ugii, apoi iaraqi ln foaia lui, foaie pe care, dasi nu o va prin-

de in secunda aceea, va cidea pe jos. Face o migcare ca si o

prindi. Dar nu cu rnina care trebuie. Paharul de,cafea cade.I : :,

La naiba!Iar tngep td se qgrte, sd sefoiarc\ Nu e nirnk,rnai

amuzant decfrt an tip ritieit cqre ;i=a udrsat cAfeaua gi a sed.-

Pdt oraral.

Femeia coboarl de pe podium.

El intri cu tot corpul inapoi in clasi, unde se face iarlsi

lntuneric.

2l

- Da?

--- De cit sAnge are nevoie un pacient?

; Depinde de lungimea sforii, timpitule - se aude o

voce ba{ocoritoare din spate gi un ghernotoc de hlrtie zboa-ll.^t

ra rn capul celul care a Pus lntreDarea.

-- Este o lntrebare foarte buni. Ea se incrunti in intu-

neric, neputind vedea studengii din cauza luminii proiecto-

rului. Ciqe lntreabi?

- Dopnul Dovpr, spune cinwa din celilalt cpal al inci-

--- Sunt sigqra ci domqul Dovey poate rlspunde gi singur.

Care e prenumele tiu?

- $sn, rispunde acesta abitut.

Izbucnesc risete. Doamna doctor Fields ofteazi.* Ben, iji mu\umesc pentru irr.rubrr., iai voi ceilalgi,

aflagi ci nu existi intrebiri stupide, Asta i;i propune

Siptiimina Singe pentru Viagi: si rispundi la, toate intre'biiile pe care le ave1i,'si aflagi tot ce doriii despre transfirziile

de stnge lqainte de a fi posibili donatori ,'iiiii, meinp, ,est,rl

zilelor in care ve;i fi in campusul universitar sau poate cu re-

gularitate in viitor.

Uga s5lii se deschide gi lumina se strecoari ln sirla intune-

catI. Justin Hitchcock igi face apariEia, iar expresia concen-

tratl de pe chrp e ]pusA h'evideng.i de lumina albi a proiec-

torului. Sub un brag fne o rnullirne de dosare, fiecare vArit

in celilalt, Jine un genunchi ridicat pentru a le susgine. inmi.na dreapti duce o servieti burdugiti gi un pahar de plastic

cu cafea, aflat intr-un echilibru pre:car. El pune incet jos pi-

ciorul care stitea in aer,, ca gi cum ar;ft executat o migcare Tai

Zfr

Chi gi schigeazi trn zflmbet, ln.timp ce igirestabilegte calmul.

Cineva chicoteqte, aga ci echilibrul e inci o dati compromis.

Stai a;a lustin,:i4tyfi ochii dr la cea;cd. gi ftb eaahtare a si-

tuayiei. O femeie pe podium, cinci sute dt studtnpi. Care te pi-uesc. Spante ceua. Cepd inteligent. ' '

- Nu lnEel.eg, spune el adrestndu-se intunericului, din-

colo de care simte ci existi f,orrne de viaji. in sali se face ru-

moare, iar el simte togi ochii agintigi asupra lui, in timp ce

deschide uga,pentiu a verifica numlrul, ' '

Sl nu ueryi cafeaaa, Nu udrca cafeaua a*a ble*imutd.

Justin deschide uqa tlseii6 ,u drlumiiii ie s. rtr..o"-re din nou gi flcXndu-i pe studengil aflaEi in acea direcpie

si-Ei acopere ochii.

Rumoire, rfirnoare, nu e nimic mai amuzant dccd.1 ten tb

incircat de obiecte, el reugegte si gini uga deschisi cu pi-

ciorul. Privegte iarigi numlrul scris pe partea exterioari a

ugii, apoi iaraqi ln foaia lui, foaie pe care, dasi nu o va prin-

de in secunda aceea, va cidea pe jos. Face o migcare ca si o

prindi. Dar nu cu rnina care trebuie. Paharul de,cafea cade.I : :,

La naiba!Iar tngep td se qgrte, sd sefoiarc\ Nu e nirnk,rnai

amuzant decfrt an tip ritieit cqre ;i=a udrsat cAfeaua gi a sed.-

Pdt oraral.

Femeia coboarl de pe podium.

El intri cu tot corpul inapoi in clasi, unde se face iarlsi

lntuneric.

2l

I

- Aici scrie... adici scria, arati el cu capul spre foaia

udi de pe jos, ci acum am orl" aici.

- inscrierile pentru studentii strlini se fac in sala de exa-

mene.

El se incruntl.

- Nu...

- imi pare riu, spune ea apropiindu-se, mi s-a pirut ci

aud un accent american. Ea ridici paharul de cafea 9i il arun-

ci la coEul deasupra ciruia scrie ,,Interzis accesul cu biuturi".

- Aa. ..12.... imi pare riu.

- Studengii la fI.ri. frecvengi, uga urmitoare. Adiugi insoapti. Crede-mi, nu vrei si faci parte din grupul ista.

Justin igi drege vocea si isi corecteaz| pozigia,;inAnd gi

mai str6.ns dosarele de sub brag.

- De fapt, gin un curs de Istoria Artei qi Arhitecturii.

- Jinegi un curs?

- Sunt lector invitat, vi vine sau nu si credeti. isi di pi-rul la o parte de pe fruntea lipicioasi. O tunsoare, adu-yi amin-

te sd te tunzi. Iard;i murmurd aftid. Uru lector rdtacit, car€ d

udrsat cafeaua, a scdpat orarul, e pe punctul de a-;i sc,ipa dosa'

rele / trebui.e sd s€ tundd. Nu existd ceud mdi dmuzant de dtht.

- Domnul profesor Hitchcock?

- Eu sunt, rispunde el, simtind cum ii aluneci dosa-

rele de sub brat.

- Vai, imi cer scuze, goptegte ea. N-am gtiut... Ea

reugegte si prindi un dosar. Sunt doctor Sarah Fields.

Secretariatul facultigii mi-a spus ci pot sta jumitate de

ori cu studengii inainte de cursul dumneavoastri, daci imi

permitegi, desigur.

,l

22 23

- A, bine, nu mi-a spus lucrul nimeni ista, dar nu e ni-

cio problem o. Problemoi El clatini din cap ca pentru sine ;ise indreapti spre ugi. Starbucks, uin acum.

- Domnule profesor Hitchcock?

El se opregte in pragul ugii.

- Da.

- Dorigi si stati cu noi?

Cu siguranyd. ruu. Ma afted?td un caltucino ;i o brio;d cu

scortisoard. Nu. Spune nu.

- Ai... nn.. . da. Nda? Adici da.

Freamdt, fieamdt, freamdt. Lector ca?turdt. Foryat sa facdun lucru pe cdre erd euiderut cd nu-l uoia, de cdtre o td.ndrd fu-rnoasd tn halat alb, care pretinde cd e doctor la o organizayie

cu niste iniyiale de care nu mai auzise.

- Perfect. Bun venit.

Ea ii pune dosarele inapoi sub bral 9i se intoarce pe po-

dium pentru a li se adresa studentilor.

- Ag", figi atengi. Ne intoarcem la intrebarea inigiali

despre cantitigile de slnge. O victiml a unui accident de

rrrasini are nevoie de pini latreizeci de unitigi de sAnge. Un

rrlcer perforat necesiti intre trei si treizeci de unitigi de singe.

LJn bypass coronarian poate utiliza intre una gi cinci unititirlc sd.nge. Existi variagii, desigur, in privinta cantitigilor de

care avem nevoie, dar intelegegi acum de ce avem nevoie in

p crmanentd de donatori.

Justin ia loc in rAndul din fagi si asculti ingrozit discugia

l,r care participi.

- Are cineva intrebiri?

Ayi putea schimba subiectul?

I

- Aici scrie... adici scria, arati el cu capul spre foaia

udi de pe jos, ci acum am orl" aici.

- inscrierile pentru studentii strlini se fac in sala de exa-

mene.

El se incruntl.

- Nu...

- imi pare riu, spune ea apropiindu-se, mi s-a pirut ci

aud un accent american. Ea ridici paharul de cafea 9i il arun-

ci la coEul deasupra ciruia scrie ,,Interzis accesul cu biuturi".

- Aa. ..12.... imi pare riu.

- Studengii la fI.ri. frecvengi, uga urmitoare. Adiugi insoapti. Crede-mi, nu vrei si faci parte din grupul ista.

Justin igi drege vocea si isi corecteaz| pozigia,;inAnd gi

mai str6.ns dosarele de sub brag.

- De fapt, gin un curs de Istoria Artei qi Arhitecturii.

- Jinegi un curs?

- Sunt lector invitat, vi vine sau nu si credeti. isi di pi-rul la o parte de pe fruntea lipicioasi. O tunsoare, adu-yi amin-

te sd te tunzi. Iard;i murmurd aftid. Uru lector rdtacit, car€ d

udrsat cafeaua, a scdpat orarul, e pe punctul de a-;i sc,ipa dosa'

rele / trebui.e sd s€ tundd. Nu existd ceud mdi dmuzant de dtht.

- Domnul profesor Hitchcock?

- Eu sunt, rispunde el, simtind cum ii aluneci dosa-

rele de sub brat.

- Vai, imi cer scuze, goptegte ea. N-am gtiut... Ea

reugegte si prindi un dosar. Sunt doctor Sarah Fields.

Secretariatul facultigii mi-a spus ci pot sta jumitate de

ori cu studengii inainte de cursul dumneavoastri, daci imi

permitegi, desigur.

,l

22 23

- A, bine, nu mi-a spus lucrul nimeni ista, dar nu e ni-

cio problem o. Problemoi El clatini din cap ca pentru sine ;ise indreapti spre ugi. Starbucks, uin acum.

- Domnule profesor Hitchcock?

El se opregte in pragul ugii.

- Da.

- Dorigi si stati cu noi?

Cu siguranyd. ruu. Ma afted?td un caltucino ;i o brio;d cu

scortisoard. Nu. Spune nu.

- Ai... nn.. . da. Nda? Adici da.

Freamdt, fieamdt, freamdt. Lector ca?turdt. Foryat sa facdun lucru pe cdre erd euiderut cd nu-l uoia, de cdtre o td.ndrd fu-rnoasd tn halat alb, care pretinde cd e doctor la o organizayie

cu niste iniyiale de care nu mai auzise.

- Perfect. Bun venit.

Ea ii pune dosarele inapoi sub bral 9i se intoarce pe po-

dium pentru a li se adresa studentilor.

- Ag", figi atengi. Ne intoarcem la intrebarea inigiali

despre cantitigile de slnge. O victiml a unui accident de

rrrasini are nevoie de pini latreizeci de unitigi de sAnge. Un

rrlcer perforat necesiti intre trei si treizeci de unitigi de singe.

LJn bypass coronarian poate utiliza intre una gi cinci unititirlc sd.nge. Existi variagii, desigur, in privinta cantitigilor de

care avem nevoie, dar intelegegi acum de ce avem nevoie in

p crmanentd de donatori.

Justin ia loc in rAndul din fagi si asculti ingrozit discugia

l,r care participi.

- Are cineva intrebiri?

Ayi putea schimba subiectul?

; &ti phtit dac{ dai sflngei : :

Atrte r$sete. ,

- Mi tem ci in tara noastri nu.

- pslsslna cireia i se di sAnge gtie cine este donatorul?

- Donar.ea de sflnge este de obkei anonimi pentru cel

care o primegte, dar fiecare produs dintr-o banci de singe

poat€ ff intotdeauna urmirit prin ciclul de dornare, testa-1..re, sePararea In comPonente, stocarea 9r admmlstratea ce-

--= Oricine poate dona s&pge?' ,

- Buni intrebare, am aici o listi a contraindicaEiilor

p€{Itru a fi donator de sflnge, V}, rog si o studiaEi cu aten$e

gi si vi luagi notige daci dorigi. Doamna doctor Fields pune

f,oaia pe proiector giltralatulrei alb este lurninat de o irnagi.

ne foarte sugestivi a unei persoane care are mare nevoie de

o donaEie,dq sf,nge.,Ea se di la o parte gilimaginea ocupl in-

treg ecranul de pe perete.

Participan$i icnesc gi cuvdntul ,,scirbosr stribate $iruritre de

scaune ca un val uriag. PentruJustin de doui ori. il cuprinde

amegeala gi \i ia ochii de la imagine.

, --l Vai; arn gregit fuaia, sp-une p€ un:ton obraznie doarn-

na dsctor Fields, lndepirtind-o incet gi inlocuind-o cu lista

pronrisiq ' l l

Justin cautl plin de sperangi fobia de ace sau de singe inefortul de a se elirnina ca posibil dcinator de singe. Dar nu

lvare,norocul ista - nu ci ar fi contat, ftindqi ;ansa ca el sidoneze vreo picituri de sAnge cuiva e la fel de rari ca idei-

.-,- Pi,cat, Dover.

Un alt ghemotoc de hirtie zbaa,rldin spatele s[lii ajun.

gind in capul lui Ben.

- Homosexualii nu pot dona.

Ben ridici dou[ degete in aer.

- Asta e discrirninare, strigi o fatl. I ' ,

- Este o discugie pe ctre o yom purta intr-o alti zi, ris-

punde dognna doctor Fields strlng0ndqqi lumurile. [ineg!minte, corpul vostru, va inlqcui.lichidul donat tntr'un inter-

val de dou.izeci g!patru de ore. Cu o unitate de qinge de circa

o jumitate de litru in condi;iile in care o persoani poate avea

^ wt I v . v, t

opt pini la douisprezece unitlgi de singe in coqp, o persoani

R6.sete infundate de tineri care se gAndesc la prostii.' ri

- \A rog, figi atengi. Doarnna doctor Fields bate din paf-I l. w I

me incercind din risputeri si le retini atenEia. SiptiminaSinge pentru Viaqi este desprg- e{ucagie gi, in egali m{su-

ri, despre procesul de donare. Este bine gi frumos ci putem^t

1rtde sau spune o glumi, dar in acest moment:cred ci este

mai importart si subliniem cL uia{a cuiva, fie ci voibitii des-

pre o ferneie, un b[rbat sau un copil, ar putea depinde de

voi chiar acum. ' ' i

.t:Ce repede se face linigte in sali. Justin nici micai nu mai

2/r

; &ti phtit dac{ dai sflngei : :

Atrte r$sete. ,

- Mi tem ci in tara noastri nu.

- pslsslna cireia i se di sAnge gtie cine este donatorul?

- Donar.ea de sflnge este de obkei anonimi pentru cel

care o primegte, dar fiecare produs dintr-o banci de singe

poat€ ff intotdeauna urmirit prin ciclul de dornare, testa-1..re, sePararea In comPonente, stocarea 9r admmlstratea ce-

--= Oricine poate dona s&pge?' ,

- Buni intrebare, am aici o listi a contraindicaEiilor

p€{Itru a fi donator de sflnge, V}, rog si o studiaEi cu aten$e

gi si vi luagi notige daci dorigi. Doamna doctor Fields pune

f,oaia pe proiector giltralatulrei alb este lurninat de o irnagi.

ne foarte sugestivi a unei persoane care are mare nevoie de

o donaEie,dq sf,nge.,Ea se di la o parte gilimaginea ocupl in-

treg ecranul de pe perete.

Participan$i icnesc gi cuvdntul ,,scirbosr stribate $iruritre de

scaune ca un val uriag. PentruJustin de doui ori. il cuprinde

amegeala gi \i ia ochii de la imagine.

, --l Vai; arn gregit fuaia, sp-une p€ un:ton obraznie doarn-

na dsctor Fields, lndepirtind-o incet gi inlocuind-o cu lista

pronrisiq ' l l

Justin cautl plin de sperangi fobia de ace sau de singe inefortul de a se elirnina ca posibil dcinator de singe. Dar nu

lvare,norocul ista - nu ci ar fi contat, ftindqi ;ansa ca el sidoneze vreo picituri de sAnge cuiva e la fel de rari ca idei-

.-,- Pi,cat, Dover.

Un alt ghemotoc de hirtie zbaa,rldin spatele s[lii ajun.

gind in capul lui Ben.

- Homosexualii nu pot dona.

Ben ridici dou[ degete in aer.

- Asta e discrirninare, strigi o fatl. I ' ,

- Este o discugie pe ctre o yom purta intr-o alti zi, ris-

punde dognna doctor Fields strlng0ndqqi lumurile. [ineg!minte, corpul vostru, va inlqcui.lichidul donat tntr'un inter-

val de dou.izeci g!patru de ore. Cu o unitate de qinge de circa

o jumitate de litru in condi;iile in care o persoani poate avea

^ wt I v . v, t

opt pini la douisprezece unitlgi de singe in coqp, o persoani

R6.sete infundate de tineri care se gAndesc la prostii.' ri

- \A rog, figi atengi. Doarnna doctor Fields bate din paf-I l. w I

me incercind din risputeri si le retini atenEia. SiptiminaSinge pentru Viaqi este desprg- e{ucagie gi, in egali m{su-

ri, despre procesul de donare. Este bine gi frumos ci putem^t

1rtde sau spune o glumi, dar in acest moment:cred ci este

mai importart si subliniem cL uia{a cuiva, fie ci voibitii des-

pre o ferneie, un b[rbat sau un copil, ar putea depinde de

voi chiar acum. ' ' i

.t:Ce repede se face linigte in sali. Justin nici micai nu mai

2/r