Bogăția unui popor nu stă în bani, ci în muncă - Mihai Eminescu

Examen - 8 grile cu 1, 2, 3 sau 4 răspunsuri corecte, 8p + un studiu de caz (speță), 2p

Structura cursului:1. obiectivele cursului de dreptul muncii2. globalizare vs. flexibilizare3. conceptul, rolul și importanța muncii în societatea românească

Obiectivele cursului:a. însușirea terminologiei și exprimarea riguroasă (se va urmări însușirea principiilor, mecanismelor și conceptelor

cu care operează dreptul muncii, înțelegerea și aplicarea prevederilor actelor normative, motiv pentru care Codul muncii va fi prezent întotdeauna la curs)

b. seminarul la dreptul muncii nu va ține loc cursuluic. crearea unei culturi organizaționale și a unei discipline instituționaled. oferirea imaginii legislației, mecanismelor și principiilor de dreptul muncii practicate în statele membre ale UE.

Nivelul internaționalu (convenții, recomandări, linii directoare, principii ale Organizației Internaționale a Muncii), nivelul european (nu toate statele europene sunt membre UE, precum și diferența dintre Consiliul Europei și Uni-unea Europeană; în dreptul muncii predominante sunt directivele)

Globalizarea - termen modern care desemnează schimbările în societate și în economia mondială care rezultă sau sunt rezultatul comerțului internațional și schimburilor culturale. Poate fi de mai multe feluri, însă în dreptul muncii interesează accepțiunea de globalizare economică, care s-ar defini prin 4 elemente:a. fluxuri peste graniță de bunuri (liberul schimb de mărfuri, servicii, produse)b. fluxul de persoane, respectiv migrația (interesează dr muncii mai ales prin prisma dUE - persoana - cetățean

membru al unui stat UE care circulaă liber în interiorul Uniunii)c. fluxurile de capitald. fluxurile de tehnologie

Provocările la care răspunde dr. muncii prin reglementare, dar și soluțiile cărora statele vor trebui să răspundă con-stau in:- reevaluarea dialogului social prin creșterea transparenței și consultării partenerilor sociali (organizatiile persoanle si sindicale - reprezentanti ai angajatorilor, respectiv ai salariatilor) in luarea deciziile la nivel de unitate sau in-treprindere, la nivel de grupuri de unitati si la nivel de sectoare de activitate. Conceptul de ramura, utilizat pana in 2011 pana la intrarea in vigoare a legii dialogului social a fost înlocuit cu sintagma de sector. Ratiunea substituite - in-spiratia acestei legi dupa modelul german în materia negocierilor colective.- găsirea de noi soluții pentru organizarea muncii și promovare intereselor angajatorilor în noul echilibru dintre capi-

tal și forța de muncă.- deoarece globalizarea antrenează proliferarea și dezvoltarea economiei informaționale a noilor tehnologii și metode

de comunicare, sulții trebuie găsite pentru siguranța locului de muncă, menținerea numărului personalului, regândi-rea sistemului de plată al orelor suplimentare și găsirea de alte servicii pentru persoanele care își pierd locul de muncă, fie din vina lor, fie din vina angajatorului

- fenomenul migației și emigrației lucrătorilor, care duce la crearea unui sistem legislativ flexibil în domeniul muncii.- nevoia de calificare și recalificare profesională în concordanță cu segmentele pieței (segmentarea pieței muncii)- extinderea multinaținală - crearea pieței de capital, a concernelor multinaționale care au condus la concurență

Globalizarea are ca efect riscuri economice si insecuritate, ceea ce implică extinderea serviciilor de asistență și secu-ritate socială, mai ales pentru persoanele defavorizate și grupurile vulnerabile (în accepțiunea legii securității sociale - persoane cu handicap, șomeri, bătrâni, copii, adolescenți și tineri, femeile).Globalizarea conduce sau are ca efect necesitatea imbunatatirii conditiilor de munca, a duratei timpului de munca si in mod obligatoriu a echilibrului intre viata familiala si cea profesionala. Aceste obiective ale globalizarii la nivel inter-național. Strategia 2020 are ca obiectiv spre deosebire de obiectivele strategice lisabona (gasirea de locuri de munca mai multe si mai bune, plus ocuparea populatiei peste 75%) inlaturarea inegalitatilor economice si sociale, inlaturarea excluziunii sociale, insertia persoanelor marginalizate pe cercetare si dezvoltare si reia obiectivul de ocupare a fortei de munca cu acelasi procent)

Scopul dreptului muncii1. Asigurarea cadrului legal al relatiilor din dreptul muncii, care se infatiseaza pe doua aspecte

- dreptul individual (angajat, angajator)- dreptul colectiv (relatiile dintre reprezentantii angajatorilor si ai salariatilor si dintre acestia si stat)2. Protejarea si garantarea intereselor ambelor parti, preponderent a partii slabe a contractului individual de munca pentru atenuarea dezechilibrului juridic dintre salariat si angajator (caracter specific al dreptului muncii spre deosebire e dreptul civil)3. Stabilirea unei conduite

OIM, antrepriza, mandat

Curs 2 - Noli tangere cicules ….Arhimede

Lucrător la nivelul legilatiei UE: Potrivit DUE, notiunea de lucrator se circumscrie uneia din cele 4 libertati funda-mentale - libera circulatie a persoanelor. Fiecare cetatean al unui stat membru are dreptul de a lucra intr-un alt stat membru, termenul de lucrator neputand face obiectul unei definitii la nivelul legislatiei nationale sau unor interpretari restrictive. Notiunea se refera la orice persoana, cetatea al unui stat membru al UE, care efectueaza sub directia unei alte persoane o munca reala si autentica pentru care este platita, remunerata. Notiunea nu acopera, nu include lucratorii care migreaza din statele terțe față de UE. Dpdv terminologic, lucrator de-semneaza un cetatea al unui stat membru UE.

Cap I titlul al III-lea din TFUE defineste generic lucratorii. Potrivit art 45, libera circulatie a lucratorilor pe teritoriul UE este garantata.Se interzice orice discriminare pe motiv de cetatenie - se aplica principiul egalitatii de tratamaent intre lucratorii sau salariatii st memrbu pe teritoriul caruia lucratorul cetatean al altui stat membru se afla in cautarea unui loc de munca.Art. 45 are in vedere si niste limitari ale liberei circulatii a persoanelor.dreptul de sedere Directiva 38/2004 este legat de persoana lucratorului sau de o persoana care efectueaza o activitate salariata care accepta oferte reale si autentice de incadrare in munca si care pot ramane pe teritoriul statului memrbu resectiv si dupa ce a fost incadrat in munca in acel stat. Pentru a stabili semnificatia acestei notiuni, CJUE, recurgand la principiile generale de interpretare, a definit domeniul de aplicare a linertatiilor si a specificat ca nu pot fi pasibilie de interpretari restricitve.

In cauza Unger, CJUE a sesizat inca din anul 1964 posibilitatea aparitiei unor controverse legate de notiunea de lucra-tor.Notiunea de lucrator este specifica dr comunitar si nu dreptului intern caci daca acest termen ar fi avut originea in dreptul intern, at fiecare st ar fi avut posiblitatea de a modifica intelesul notiunii de lucrator, eliminand astfel anumite categ de pers de benef protectiei acotdate de tratat. In consecinta, prin termenul de lucrator are un anumit sens in due si nu poate face obiectul reglemeentaroilor nationale

In cauza Levin curtea a aratat ca dispozitiile due referit la lib circ a pers se aplica si cetatenilor unui stat memrbu care exercita pe teritoriul altui st m o activitate salariala din care castiga venituri mai mici decat salariul minim (minumul de subzistenta) prevazut in statul in care isi desfasoara activitate. Mai mult, in fav dlui Levin, cjue a dispus ca ac ppiu se aplica indif daca ac pers isi completeaza veniturile obtinute din activitatea salariala cu alte venituri, atingand in acest fel minimul de subzistenta sau salariul minim pentru legislatiile care rpevad un astfel de venit minim.

Cauza de referinta care defineste notiunea de lucrator este Cauza Lori Bloom - se indica care sunt criteriile pe baza carorra orice stat memrbu poate sa califice activitatea desf de o pers cetatean UE pe teritoriul altui stat UE pe princip-iul ca prevederile din TFUE sunt compeltate sau interpretate prin practica CJUE.Astfel, Deborah Lori Bloom - obtine in GER un certificat de competente didactice la nivel liceal. Se duce sa se anga-jeze ca prof stagiar intr-un liceu din Stuttgart pe motivul ca nu are cetatenia germana (conditie pe care landul le sta-bilise pentru ocuparea posturilor). Mai exacrt, i se refuza dreptul de a da al doilea examen. In GER educatia e regle-mentata pe landuri. Instanta de contencios administrativ din Stuttgart stabileste ca activitatea de invatamant nu consti-tuie o activitate economica si ca tratatul excepteaza posturile din administratia publica. Intr-adevar, CJUE a retinut ca nu este activitate economica. IN GER, fct publici sunt de doua cateogrii. CJUE a retinut ca nu se poate considera ca invatamantul face parte din ipoteza de admnistratie publica, plus ca GER si UK sunt ambele state membre ale comuni-tatilor de la vremea respectiva.

Criteriile sunt cumulative. Calificarea ca lucrator in sensul UE se face de la raport juridic la raport juridic:1. activitatea prestata trebuie sa fie remunerata. Inclusiv prestatiile in natura pot conduce la calificarea persoanei ca

lucrator2. activitatea remunerata se desfasoara in cadrul unui raport de munca, caracterizat in principiu de subordonare fata

de beneficiarul prestatiei. Pentru a exista, trebuie sa se concretizeze in puterea de directie (beneficiar care sa sta-

bileasca care sunt atributiile, deadline-uri, remuneratia, conditiile de munca), in puterea de supraveghere si control a angajatorului, putere careia ii corespunde relativ obligatia lucratorului de a isi desf activitatea in conf cu indru-marile si directiile date in baza acestei puteri. CJUE a stabilit ca nu are relevanta daca participarea la activitatea ec prespunue o utilitate sau o durata. SI o persoana care lucreaza part-time se incadreaza in aceasta sfera. Calitatea de salariat in sensul tratatului o pot pobtine si pers care participa la stagii de formare prof in masura in care se probeaza subordonarea fata de conducatorul stagiului.

CJUE a stabilit ca nu poate fi pusa la indoiala calitatea de lucrator a acelei persoane care desi se afla intr-o relatie de subordonare fata de angajator, raporturile cu ceilalti colegi din cadrul intreprinderii sunt caractertizate prin asocierea la pierderi si beneficii (parti care detin parti din capitalul social). raportul de subordonare diferentiaza lucratorii de per-soanele care presteaza activitatea intr-o maniera independenta3. lucratorul trebuie sa presteze o munca reala si autentica. CJUE a sustinut sistematic ca o persoana trebuuie sa

presteze o activitate reala si autentica, cu exceptia activitatilor reduse la o sacara atat de mica incat ar putea fi con-siderate marginale sau auxiliare. CJUE a statuat ca natura rj dintre angajat si angajator nu are consecinte cu privire la determinarea sau calificarea unui anumit gen de lucratori (functionari publici, de ex), nu are importanta ca rap de subordonare se desfasoara in sfera dreptului privat. Daca o pers presteaza o activitate ocaziionala sau on call intra in sfera de lucrator daca sunt indeplinite conditiile

4. lucratorul trebuie sa presteze o activitate economica - CJUE a stabilit ca si sportivii profesionisti care desf activi-tatea in baza unui contract, cu clubul in cadrul unor cluburi de fotbal, si sunt remunerati, intra in sfera notiunii de lucratori.

Criteriile pe baza carora Directiva 38 stabilieste dreptul pers de a continua sa ramana pe teritoriul statului respectiv. Sunt specificate in art 7:

1. se afla in incapactitate temporara de a muncii ca urmare a unui accident sau a unei boli2. este inregistrata ca somer involuntar daca durata prestarii activitatii a fost mai mare de 1 an si s-a inregistrat ca

persoana care isi cauta de lucru la oficiul de plasare a locruilor de munca competente (e vb de concediere pe mo-tive care nu tin de persoana salariatului)

3. ipoteza somerului involuntar cu contract de munca a carui durata este sub un an, daca s-a inregistrat in primele 12 luni ca persoana care isi cauta un loc de munca. Mentinerea statutului de lucrator in acest caz este valabila 6 luni.

4. Incepe un stagiu de formare profesionala. Daca este vb de somerii involuntari, stagiul trebuie sa aiba legatura cu pregatirea profesionala sau calificarea somerului respectiv.Â

Contractul individual de munca

Sediul materiei - art 10 din C munciiUn contract individual de munca are ca parti salariatul care este intotdeauna o persoana fizica. - se desprinde carac-terul intuitu personae. Salariatul pers fizica incheie un contract cu o pers fizica sau cu o pers juridica.

Niciodata o persoana juridica nu poate fi angajat.

Obiectul contractului - prestarea unei munci in schimbul unui salariu.

Specific este si raportul de subordonare intre salariat si angajator. Angajatorul dispune de puterea de directie, supraveghere si control si de sanctionare.

Art 11 reglementeaza raportul dintre contractul individual de munca si CCM. Clauzele din CIM nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca.Contractele colective de munca nu se mai incheie la nivel național, ci la nivel de sectoare, la nivel de grupuri de unitati si la nivel de unitate.

Capacitatea deplina de exercitiu in cazul incheierii contractului de munca se dobandeste la 16 ani. Si pentru minorii sub 16 ani se reglementeaza posiblitatea de a incheia un astfel de contract, dar este necesara semnarea de catre părinți, in masura inc are locul de munca este in acord cu dezvoltarea fzica si intelectuala a minorului, benficiind si de protec-tie suplimentara

Salariatul are o obligatie de a face, iar angajatorul de a da si de a face)Regula este plata in bani.

Caracteristici ale contractului de muncasinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu prestatii succesive - prezinta caracter de continuitate,

Contract solemn vs. consensual (decizie CCR 9 mai 2013), este intuitu personaeu, numit, pur si simplu si presupune o subordonare atipica