Muntii Himalaya2

8/15/2019 Muntii Himalaya2

1/11

Munţii Himalaya

Himalaya (Hindi, himālaya, pe limba sanskrita hima =zăpadă und alaya = loc, locuinţă) este un munte din Asia, situatla nordul peninsulei Indiei.

Formarea Munţilor Himalaya

unţii cei mai !nalţi din lume cu "#r$ul %"erest au luatna&tere prin ciocnirea plăcii tectonice indiene cu placa asiatică a podi&ului 'ibet, $iind munţi de !ncreţire &i prin supraţa &i!nălţimea lor mare, $iind acoperiţi tot timpul anului cu zăpadă,această zonă rece, !n contrast cu aerul cald de pe coasta paci$icului contribuie la $ormarea musonului.

istemul muntos Himalayan a apărut !ntro serie de etapeacum *++ milioane de ani, $iind $ormat prin mi&cări puterniceale păm#ntului, atunci c#nd placa Indiană sa ciocnit de placa%uroAsiatică. -hiar &i astăzi, munţii continuă să se dez"olte &isă se schimbe, iar cutremurele sunt $rec"ente !n această zonă.

unţii Himalaya sunt munţii cei mai tineri de pe lob, !nacela&i timp &i cei mai !nalţi. /ormarea acestor munţi a $ost !n

perioada terţiară !n urmă cu milioane de ani (de aceea&i "#rstă cuAnzii -ordilieri &i 0ocky ountains) prin ciocnirea plăcilorcontinentale. a constatat că &in !n zilele noastre munţii seridică, cu toate că su$eră o eroziune intensă.

Asezare

1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hindi&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muntehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Everesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tibethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anzii_Cordilierihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rocky_Mountainshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hindi&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muntehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Everesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tibethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anzii_Cordilierihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rocky_Mountainshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziune


2/11

unţii Himalaya $ormează un arc continuu de aproape23++ de kilometri !n 4urul marinilor subcontinentului Indian, dela curbura r#ului Indus !n nord"est, p#nă la r#ul 5rahmaputra !nest.In nordul acestei centuri muntoase se a$lă 6latoul 'ibetan(7in 8an 9aoyuan). unţii Himalaya $ormează cea mai !naltăreiune muntoasă de pe planetă, a"#nd : din cele 1+ cele mai!nalte "#r$uri ale acesteia. Aici se !nt#lnesc munţi de peste ;+++ m !nălţime ca ount %"erest ('schomolunma), munţi mai !nalţi de pe lob, patru se ăsesc !n unţii ?arakorum, din 6akistan situat !n partea "estică a Himalayei de e@emplu ?2. unţii Himalaya se pot !mpărţi !n mai multe masi"e muntoase !n sud anţul muntosiBalik, care este mare parte !mpădurit !n partea nordică, maideparte !n sud se !nalţă Himalaya!naltă. Cn nord s#nt "ăi lari ar#ului 'sanpo, mai a"ale !n sud denumit 5rahmaputra) cua$luenţii situaţi !n 'ranshimalaya.

Hymalaya partea muntoasă &i de podi& este reiunea deunde iz"oresc $lu"iile cele mai mari din sudusl Asiei caD /lu"iulalben, ce cure p#nă !n apropierea 6ekinului "ărs#nduse !n

area -hinei, Eantse cu "ărsarea !n mare la hanhai),,IrraBaddy, ce cure prin 5urma, ekon, ce tra"ersează aos &i?ambodscha p#nă !n reiunea ora&ului HF-hGinh din sudulietnamului. a $el $lu"iul Ind ce străbate 6akistanul de la nordla sud, &in !n estul 6achistanului $lu"iul de4a amintit5rahmaputra. /lu"iile de4a amintite cur aproape paralel.9anele !nsă iz"ore&te din unţii 9arhBal situaţi la sud"est deHimalaya. tatele e@istente aici suntD !n sud


3/11

e@ercită de asemenea &i o in$luenţă ma4oră asupra musonului &i amodului !n care cad ploile.In munţi, clima "ariază !n $uncţie de !nălţime &i locaţie.In sud, ea este subtropicală, cu temperaturi medii de *+ rade -!n timpul "erii &i de 1; rade - !n timpul iernii, !n "ăile dincentru ea este temperatcontinentală, cu temperaturi medii !ntimpul "erii de 2 rade - &i ierni mai reci, iar !n zonele mai!nalte din Himalaya temperatura medie este de 1; rade -, iariernile au temperaturi sub punctul de !nheţ. a !nălţimi de peste>;++ m, clima este $oarte rece, iar zona este permanent acoperităde zăpadă &i heaţă. In zona de est a munţilor plouă des, !n timpce partea de "est este mai uscată.

Vegetaţie

eetaţia este in$luenţată de climă &i altitudine. In trecut,aproape toată zona subHimalayană era acoperită de păduritropicale. -u c#te"a e@cepţii, cea mai mare parte din această pădure a $ost tăiată pentru cherestea sau pentru a $ace loc

terenurilor aricole. In zona centrală a unţilor Himalaya, la!nălţimi cuprinse !ntre 12+ m &i *33+ m, "eetaţia naturalăconstă din multe specii de pin, ste4ar, plop &i nuc.

mare parte din această zonă a $ost despădurită, pădurilerăm#n#nd doar !n zone inaccesibile, sau pe pante abrupte.eetaţia alpină ocupă zone mai !nalte ale munţilor chiar subzona zăpezilor "e&nice &i include arbu&ti, mu&chi, licheni, &i $lori

sălbatice. Aceste zone sunt $olosite !n timpul "erii pentru pă&unat.In zonele mai !nalte ale munţilor se !nt#lnesc cerbi,capre sălbatice, lupi, &i leoparzi de zăpadă.

6opulaţia &i a&ezările din munţii Himalaya au $ostin$luenţate de "ariaţiile topora$ice &i de climă, care impuncondiţii aspre de "iaţă &i tind să limiteze comunicaţiile. amenii care locuiesc !n "ăi izolate &iau păstrat !n eneralidentităţile culturale. 'otu&i, datorită !mbunătăţirilor !n

transporturi &i comunicaţii, mai ales proramele prin satelit din

*


4/11

%uropa &i tatele Jnite pun !n contact "ăile izolate din munţi culumea din a$ară, ceea ce a !nceput să in$luenţeze tot mai multcultura &i ordinea socială tradiţională.

%@istenţa Abominabilului m al 8ăpezilor, cunoscut &ica Keti, a $ost raportată de către &erpa&ii din N :O 13M < &i ;3N 3O >+M %, peraniţa dintre

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Himalayahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Himalayahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nepalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tibethttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limba_nepalez%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Everesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Himalayahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Himalayahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nepalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tibethttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limba_nepalez%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Everest


5/11

Scurtă istorie a masivului Everest

asi"ul %"erest sa $ormat acum 3+ de milioane de ani,odată cu !nălţarea munţilor Himalaya. 6rimul care a $acut

măsurători e@acte &i a !ntocmit primele hărţi ale %"erestului a$ost un eneral britanic din India, ir 9eore %"erest, cel care!n 1;3 la numit Vârful 15.

6rimele !ncercări de cucerire a %"erestului au $ost $ăcute!ncă din 1:21, c#nd membri ai -lubului Alpin &i ai ocietăţii0eale de 9eora$ie (din area 5ritanie) au reu&it primeleascensiuni pe partea nordică a muntelui. copul e@pediţiei nu a

$ost de a a4une pe "#r$, ci de a ăsi trasee accesibile prin nordest sau prin nord"est. 6rintre primii care au reu&it să treacă de bariera celor ;+++ de metri a $ost 9eore allory, un marealpinist britanic despre care nu se "a &ti niciodată dacă a a4unssau nu !n "#r$. 6ioletul său (un $el de mic t#rnăcop $olosit dealpini&ti pentru a se căţăra pe heaţă) a $ost descoperit la ;++de metri de un alt rup de alpini&ti nouă ani mai t#rziu.

'oate aceste tentati"e nu au $ăcut dec#t să deschidădrumul pentru e@pediţia care a"ea să reu&ească pe 2: mai 1:* atinerea celui mai !nalt "#r$ din lume. upă cel deAl oilea0ăzboi ondial (!n 1:+), -hina atacă 'ibetul, ocup#ndul &itrans$orm#ndul !n pro"incie. Ast$el, timp de 1 ani, raniţeleacestui mic stat au $ost !nchise pentru străini. e aceea,e@ploratorii au !nceput să caute noi drumuri către %"erest, plec#nd din sud, din


6/11

plecat !n martie din


7/11

%@pediţia a plecat din ?athmandu, prin 'ibet, spre"ersantul "estic al "#r$ului. Au a4uns !n tabăra de bază, de la.2++ m, cu 4eepurile. 'abăra de bază a"ansată, de la 3.>++metri, a !nsemnat &i !nceputul perioadei de aclimatizare. 'imp dedouă săptăm#ni, echipa urca &i cobora !ntre .2++ &i 3.>++ m. Auurmat taberele de la P.;++ &i ;.*++ m. 6e 21 mai, cinci oamenidin echipă &i &erpa&ii au plecat spre tabăra *, de la ;.*++ demetri. 6rimul care a atins "#r$ul, pe 22 mai, la ;D1+ ora locală, a$ost 'eodor 'ulpan. Au urmat arius 9ane &i ucian 5odan.Al patrulea rom#n din e@pediţie care a atins "#r$ul a $ost9heorhe i4mărescu. 'eodor 'ulpan a continuat ascensiuneacu toate că tubul de o@ien i se terminase. + de rade, !ncondiţiile unui "#nt de circa 1++ de kilometri pe oră. a!ntoarcere, 'eodor 'ulpan a zburat cu parapanta, stabilind unrecordD cel mai lun zbor, de *+ de minute.

Cntoarcerea !n ţară sa $ăcut pe * iunie.

K

K al doilea munte al lumii

K este al doilea munte ca !nălţime din lume, după %"erest.Are ;.311 metri, este situat la 1.++ km est de %"erest, !nmi4locul Asiei. itera ? desemnează masi"ul ?arakorum,

uria&ul lanţ muntos a$lat la nord"est de Himalaya centrală, iarci$ra 2 o ordine stabilită arbitrar de primii topora$i.

?2 continuă să $ie prezent pe cele mai multe hărţi, de&i!ncercările de a i se da un nume nu au lipsit. pre e@emplu,enlezii au !ncercat, ca !n cazul %"erestului, săi dea numeleunui eora$ deal lor ( 9odBin Austen ) care a e$ectuat, !n1;31, ridicări topora$ice !n !mpre4urimi. Au $ost propuse &i altenume ca Akbar &i amba 6ahar, care !n traducere literară!nseamna Muntele areM, dar nici unul nu sa impus. Cn ultima

P

http://ro.wikipedia.org/wiki/Kathmanduhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tibethttp://ro.wikipedia.org/wiki/21_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/22_maihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teodor_Tulpan&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marius_Gane&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lucian_Bogdan&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_Dijm%C4%83rescu&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/3_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Everesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Everesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Himalayahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1861http://ro.wikipedia.org/wiki/Kathmanduhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tibethttp://ro.wikipedia.org/wiki/21_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/22_maihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teodor_Tulpan&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marius_Gane&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lucian_Bogdan&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_Dijm%C4%83rescu&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/3_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Everesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Everesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Himalayahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1861


8/11

"reme numele de -hoori sa răsp#ndit mai mult, el $iind dat delocuitorii 5altistanului, pe teritoriul căruia se a$lă ( Chogo !nsemn#nd !n dialectul balti MmareM, iar ri MmunteM, deciMuntele areM ). ar numele ci$rat a intrat &i !n limba4ullocalnicilor, iar pronunţia enlezească M?ei tuM riscă să sestatornicească de$initi".

Cn 1:+2 un rup de alpini&ti au $ăcut prima tentati"ă pe?2.Această primă tentati"ă asupra celui deal doilea munte allumii sa !ncheiat cu rezultate modeste. Cn cartea pe careconducătorul e@pediţiei, dr. Eacot9uillarmond a scriso dupăaceastă e@pediţie, el a$irmă că al doilea munte al lumii poate $i

urcat pe creasta sa nordestică. Această părere a $ost o in"itaţie pentru alţi !ndrăzneţi.

Cucerirea muntelui K

upă cel deAl oilea 0ăzboi ondial se reiau tentati"elede cucerire a lui ?2. Cn 1:* pro$esorul eolo Ardito esio !ntreprinde o călătorie preliminară !n reiunea 5altoro. a0aBalpindi el se !nt#lne&te cu membrii e@pediţiei americanecondusă de dr. -harles Huston, care !ncerca să cucerească aldoilea munte al lumii. %l a putut culee, prin "iu rai, amănunte&i in$ormaţii preţioase asupra itinerarului. Apoi a urcat la tabărade bază de unde a studiat cu mare atenţie creasta Abruzzi dea

lunul căreia urma să&i croiască drumul e@pediţia italiană.0e"enit !n Italia, pro$esorul esio a !ntocmit un plan amănunţit.Acesta pri"ea !n eală măsură partea alpinistica (cucerirea lui?2), c#t &i cercetările &tiinţi$ice ce urmau să se e$ectueze.

esio a conceput o e@pediţie rea. %a a $ost $inanţată de-onsiliul


9/11

"eri$icări sunt reţinuţi pentru e@pediţia pe ?2 11 alpini&ti. inrupul condus de Ardito esio, pe l#nă alpini&ti mai $aceau parteD un topora$, un antropolo, un eolo, un medic &i unoperator de $ilm.

Cntre &i 2+ aprilie sa e$ectuat drumul dintre Italia &i6akistan. Cntre 1; &i 2P aprilie baa4ele &i membrii e@pediţiei au$ost transportaţi pe calea aerului de la 0aBalpindi la kardu. 6eQ*+ aprilieR, primul e&alon al cara"anei, $ormat din 2P+ de porteri, a pornit pe drumul lun spre tabăra de bazăL urmeazăapoi un rup $ormat din 1P2 de porteriL iar a treia zi un ultimrup $ormat din 3+ de porteri. Cn total +2 porteri. -!te"a zile de

ninsoare au !nreunat mar&ul e@pediţiei pe uria&ul hetar 5altoro&i au determinat dezertări !n r#ndurile porterilor. dată cuschimbarea "remii, după 2* mai, a !nceput să se !mbunătăţească&i situaţia e@pediţiei. Cntre timp, alpini&tii au deschis drumul pecreasta Abruzzi, recunosc#nd amplasamentele taberelor 1 (la.>++ m) &i 2 (la .;++ m).

6lanul !ntocmit de dr. A.esio pre"edea echiparea

interală cu pitoane &i corzi $i@e a traseului de escaladă &iocuparea unei tabere superioare doar după ce precedenta erasu$icient de apro"izionată &i echipată. e abia la P iulie Abram&i 9allotti au a4uns la amplasamentul taberei 3 &i să echipezetraseul cu corzi $i@e. A urmat apoi o perioadă prelunită de"iscol, care a !nri4orat pe toată lumea. 6e 2> iulie, pe un "#ntdestul de puternic, Abram, 5onatti, 9allotti &i acedelli au urcatla tabăra P, unde sau instalat. 6e 2; iulie, la P.P++ m, este

ridicat cortul taberei ;, !n care au rămas să !nnopteze-ompanoni &i acedelli.

-ei doi, pe o "reme splendidă, !ncep să urce la *+ iulie. a;.++ m altitudine, ei montează micul cort al ultimei tabere(tabăra :). a ora 1.*+, 5onatti, Abram &i ahdi pornesc cuaparatele de o@ien &i alimente spre tabara :. Imediat după cedepă&esc peretele de heaţă, Abram este ne"oit să se !ntoarcă.-u perse"erenţă, 5onatti &i ahdi continuă să !nainteze, &i odată cu seara a4un la poalele crestei st#ncoase pe care se a$la

:

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ardito_Desio&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pakistanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/27_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/23_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/7_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/24_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/28_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/30_iuliehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ardito_Desio&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pakistanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/27_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/23_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/7_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/24_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/28_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/30_iulie


10/11

montat cortul taberei de asalt. in cauza !ntunericului ei nu semai puteau !ntoarce la tabara ; dar nici să a4ună la tabăra :, decare !i desparţeau o serie de st#nci periculoaseL ei !&i $ac douăăuri !n zăpadă &i petrec !n ele, la aproape ;.+++ m, o noapteroaznică.

a *1 iulie, -ompanoni &i acedelli au ie&it din cortodată cu zorile. easupra lor cerul era dea4at, dar dedesubt sea$la o mare compactă de nori ce nu pre"estea nimic bun. 6ri"ind pantele de zăpadă de sub creasta st#ncoasă pe care se a$lau, ei au"ăzut la un moment dat o siluetă...unt at!t de surprin&i deaceastă apariţie, !nc#t nici nu le "enea să creadă. 5onatti &i

ahdi aduseseră aparatele de o@ien at#t de necesare asaltului.

e&i timpul era nesiur, -ompanoni &i acedelli au pornit cu hotăr#re spre "#r$. upă e$orturi la limita posibilităţiiomene&ti, la *1 iulie 1:>, la ora 1;.++, "#r$ul celui deal doileamunte al lumii este cucerit de alpini&tii italieni -ompanoniAchille &i acedelli ino.

Români pe K

Alpinistul timi&orean, stomatolo !n "#rstă de 2P de ani,Horia -olibă&anu, de la -lubul porti" MAlternati"eM, a reu&it ladata de 2; iulie 2++> prima ascensiune rom#nească pe temutul

"#r$ himalayan ?2, de"enind sinurul rom#n care a reu&it săa4ună pe culmea acestui pisc, apreciat a $i cel mai di$icil deescaladat din lume. -oleii săi au considerat aceasta ca $iind ceamai mare per$ormanţă din alpinismul rom#nesc din toatetimpurile. 0eu&ita este e@traordinară &i dacă a"em !n "edere căHoria sa a$lat pentru prima oară la o altitudine de peste ;+++ m.0om#nul a plecat spre "#r$ !mpreună cu spaniolul Inaki choa,cei doi a4un#nd pe culmea ?2 miercuri dimineaţa !n 4urul orei

:, ora locală.

1+

http://ro.wikipedia.org/wiki/31_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/31_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1954http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Compagnoni_Achille&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Compagnoni_Achille&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacedelli_Lino&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Horia_Colib%C4%83%C5%9Fanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/28_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/31_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/31_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1954http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Compagnoni_Achille&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Compagnoni_Achille&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacedelli_Lino&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Horia_Colib%C4%83%C5%9Fanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/28_iuliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2004


11/11

!i"liogra#ie$

Acolo un%e se s#irsesc muntii Himalaya & 5aciu, orin'omescu,

Documents

Muntii Himalaya2