{coala de ieri - {coala de azi

Acum 26 de ani, pe 10 noiembrie1983, ne-a vizitat şcoala cosmonautulDumitru Prunariu, primul român care azburat în spaţiu. Avea în acel momentgradul de căpitan inginer. Astăzi estegeneral şi conduce Oficiul Român pen-tru Ştiinţă şi Tehnologie.

Dumitru Prunariu a făcut parte, defapt, dintr-un grup mai larg de persona-lităţi ale ştiinţei, tehnicii şi culturii româ-neşti, grup constituit la iniţiativa reviste-lor “Ştiinţă şi tehnică” şi “Tehnium”. Îmiamintesc de prof. univ. Dr. Doc. DavidDavidescu, membru al Academiei, delector dr. Lucian Gavrilă, de laLaboratorul de genetică al Facultăţii deBiologie a Universităţii Bucureşti, ing.Emil Vlad, director adjunct al InstitutuluiNaţional de Informare şi Documentare,chimist Petre Junie, reactor de rubricăla revista “Ştiinţă şi tehnică”, istoric Gh.Crăciun, cercetător Radu Coroamă,prof. univ. Dr. Ing. Mihai Stratulat, cer-cetător Ioan Stăncescu, de la Institutulde Metrologie şi Hidrologie, prof. Gh.Badea, redactor şef adj. al revistelor„Ştiinţă şi tehnică” şi „Tehnium”, şi alţii.

Întâlnirea a avut loc în sala de festi-vităţi a liceului Unirea (grupul nostruşcolar îşi avea, în acei ani, sediul înLiceul Unirea). Sala s-a dovedit neîn-căpătoare, locurile erau toate ocupate,aşa că multe persoane stăteau, pemargini, în picioare. Erau de faţă elevide la toate şcolile din oraş, cadredidactice, dar şi persoane fără legăturicu şcoala, simpli cetăţeni ai oraşului.Vestea că „vine Prunariu” se dusese înîntreaga urbe.

Deşi a început relativ devreme,întâlnirea s-a prelungit până târziu înnoapte. Nu aş putea să spun care din-tre cei ce au luat cuvântul a vorbit maibine; prin ceea ce au spus, toţi au cap-tat sala.

Prof. univ. David Davidescu a pre-zentat tema alimentaţiei, a resurselorde hrană. Cercetătorul Ioan Stăncescua vorbit despre evoluţia climei. Am aflatcă unii savanţi vorbesc despre încălzi-rea planetei dar alţii susţin că ne

îndreptăm spre o nouă glaciaţiune.Prof. dr. Ing. Mihai Stratulat, de laAcademia Tehnică Militară, a abordatproblema noutăţilor în domeniul con-strucţiei de automobile. Cu mult curaj şipatos a vorbit istoricul Gh. Crăciun des-pre situaţia Basarabiei (cineva din salăs-a ridicat şi a opinat, la modul incen-diar, că ar fi cazul să realizăm unirea curomânii de peste Prut ...). DespreUnirea cea Mare de la 1918 a vorbitcercetătorul Radu Coroamă, de laMuzeul de Istorie al R.S.R. Lector dr.Lucian Gavrilă ne-a pus în temă cunoile descoperiri în domeniul geneticii,cu cercetările care se fac – la luminazilei, dar şi în mare secret.

Momentele în care a vorbit căpitaninginer cosmonaut Dumitru Prunariuau fost, aş putea spune cele maideosebite. A povestit cum a fost selec-ţionat pentru misiunea spaţială, cum apetrecut cei doi ani de pregătire în „ora-şul stelar” din Uniunea Sovietică, înapropiere de Baikonur, cum a decurslansarea navei spaţiale, cum a fost încosmos, ce a văzut, ce sentimente atrăit. Zborul a avut loc în comun cu cos-monauţii sovietici, în cadrul unui pro-gram „Intercosmos”. A relatat despreexperimentele desfăşurate în timpulunui zbor în cosmos, între altele derealizarea unor aliaje speciale, care încondiţii terestre nu pot fi obţinute (deexemplu obţinerea de oţeluri folosite lafabricarea rulmenţilor).

În final, participanţii la întrunire s-aufotografiat, în faţa sălii de festivităţi, cuo parte dintre profesorii şcolii.

ing. Ştefan Ioneanu

Ne-a vizitat şcoala,

Un oaspete de seamă: cosmonautul Dumitru Prunariu

10 noiembrie 1983. De la dreaptala stânga: căpitan ing. DumitruPrunariu, ing. Silviu Iacob, ing. Şt.Ioneanu. Fotografie realizată peholul Liceului Unirea, în faţa cabi-netului directoral.

Avem unnume

De curând – mai precis înConsiliul profesoral din data de 18septembrie 2009 – s-a decis caŞcoala noastră să poarte numele“Nicolae Bălcescu” şi să fie înce-pute demersurile pentru dobândi-rea statutului de colegiu.

Hotărârea de a acorda școliinumele marelui revoluţionar de la1848, în acelaşi timp mare precur-sor al Unirii Principatelor Române,s-a luat după îndelungi discuţiiîntre cadrele didactice şi cu con-sultarea claselor de elevi.

Dl. ing. Ioneanu Ştefan a reali-zat un sondaj în rândul elevilor.Rezultatul a fost că peste 95% din-tre elevi au optat pentru denumi-rea “Colegiul tehnic NicolaeBălcescu”.

Au mai existat trei propuneri şianume: prof. ing. Dumitru Văsescu– primul român care a constriut unautomobil – academician NicolaeManolescu – vrâncean din AdjudulVechi, întemeietorul Şcoliiromânești de Teoria maşinilor şimecanismelor şi fost profesor şidecan al Facultăţii de Transporturidin cadrul Universităţii PolitehnicaBucureşti - şi prof. univ. Gh. Frăţilă– distins profesor al Facultăţii deTransporturi a UniversităţiiPolitehnica Bucureşti, secţiaAutomobile, autor al unor extremde valoroase lucrări ştiinţifice pri-vind automobilul, coautor almanualului de “Construcţia, întreţi-nerea şi repararea automobilului”pentru licee.

Avem un nume; renumele ni-lconstruim zi de zi, prin calitateaprocesului instructiv-educativ dinşcoală. Aspirăm ca şi renumele săfie la înălțimea numelui.

Redacţia 1

Ora de limba [i literatura român\

2

Pentru Arghezi starea de neade-rare la această lume doar teoretică,fără efect în planul faptei, presupunedoar un acord tacit cu acest mod deexistenţă. Cu alte cuvinte, dacă nuexistă luptă împotriva răului,înseamnă că există solidaritate cuacesta.

Despre motivul care a generatnaşterea grotescului în opera arghe-ziană, l. Negoiţescu afirma: „[...],prozele lui Tudor Arghezi, moralaxate, se dezvoltă dintr-o sensibilita-te vizionară fundamentată pe resen-timent: verbul spumegă furios şi urale străbate de la un capăt la altul cutoată puterea ei distructivă. Corupţiaşi ipocrizia lumii, pe care scriitorul odescrie cu atâta aplicaţie, atingdimensiuni apocaliptice, domnia luiAntichrist nemaiîngăduind nici oreplică domolitoare, singura formă înstare să-i redea trăsăturile fiind gro-tescul, în amestec cu morbidul (I.Negoiţescu, „Istoria literaturii româ-ne”, p.272). Astfel, grotescul arghe-zian îşi are rădăcinile într-o stare deresentiment, autorul criticând violentfără nici o umbră de toleranţă o lumecare nu-i trezeşte decât repulsie.

Pe fondul maculării realităţii, gro-tescul arghezian se dezvoltă şi aju-tat de germenii unei sensibilităţiaccentuate predispuse la acest tipde comprehensiune a lumii.Existenţa grotescului într-o măsură

atât de vastă în opera arghezianăeste expresia şi unui eu artistic,puternic marcat atât de frumos cât şide urât. Arghezi declară: „Pânăastăzi, intelectul omenesc nu adepăşit unicele sale două surse:admiraţia şi repulsia - şi în acestedouă extreme spiritul trebuie să se

comporte cu o egală putere «Omulsentimental e un degenerat dacă nuştie, iubind frumos, să se urascăadmirabil» (Tudor Arghezi,,,Pamfletul”, ,,Scrieri 24”, p.164apud Adrian Anghelescu, p. 231).Pentru Arghezi ura este simţită cuaceeaşi intensitate ca şi iubirea,urând omul poate cunoaşte la fel debine sau mai mult lumea ca şi priniubire, numai că ura îi poate deschi-de căile întunecate ale universului.

Grotescul operei argheziene areca obiect o lume profană care şi-apierdut de foarte mult timp esenţadivină, căzând în mediocritate şibanal, ba mai mult, în abjecţie,observată de o conştiinţă pentrucare ura poate fi un mod de viaţă,născând valori, artă, ca şi iubirea.

Privit în sens strict teoretic, gro-tescul reprezintă o categorie esteti-că reflectând realitatea în forme fan-tastice, bizare, dis-proporţionate,caricaturale. Există în grotesc unelement tragi-comic, un «surâsamestecat cu oroare» cum îl defi-neşte W. Kaiser (Mihaela Marin,Carmen Nedelcu, „Dicţionar de ter-meni literari”, Editura All, Bucuresti,2001, p.206): „Grotescul devinemarcă a caracterului antitetic al uni-versului, un simbol al animalităţii cese conservă în om şi se opune subli-mului” (Ibidem p.207).

Dedicându-i o întreagă lucrare,Karl Rosenkranz descoperă că „urâ-tul este o noţiune ce poate fi conce-pută doar ca un termen relativ, înraport cu o altă noţiune. Această altănoţiune este cea a frumosului, căciurâtul nu există decât în măsura încare există frumosul, care exprimăpremisele sale pozitive. Dacă n-arexista frumosul, atunci nici urâtul nuar exista deloc, deoarece el nu este

IMAGINARUL GROTESC ARGHEZIANS-a spus despre Arghezi că şochează prin inventivitatea

tematică şi lexicală, aducând în plan poetic termeni, temeşi motive ce până la el aparţineau subiectelor tabu. Arghezieste printre primii scriitori din literatura română care spar-ge graniţele conformismului, scoţând la lumină elementedespre care până atunci nu s-ar fi crezut că ar fi avut poten-ţial artistic.

La nivelul strict al prozei, Arghezi, sub influenţa aceleiaşiviziuni deformatoare asupra lumii şi a condiţiei umane,aduce în prim-plan latura grotescă a universului. Modul dereceptare grotesc a lumii îşi are resorturi adânci, atât denatură estetică, dar mai ales de natură psihologică Viziuneagrotescă asupra lumii este efectul unei predispoziţii intimeargheziene spre acest tip de receptare.

O parte din răspunsul la întrebarea legată de originilegrotescului arghezian vine din destăinuirile autoruluiînsuşi, epistolare sau diverse articole. Scrisorile cătreArétie Panaitescu, scot la iveală spiritul neliniştit arghe-zian, capabil şi dornic mai ales să lupte cu propriile armeîmpotriva unei lumi incompatibile cu structura lui.Perspectiva grotescă de sondare a lumii este dezacordulmanifestat făţiş de o realitate care şi-a pierdut din esenţaumană: „A! viaţa e atât de ridicolă şi de bestială, încât tre-buie să treci peste dânsa ca peste o spumă murdară desăpun prost. Un fel de semi-somn sau semi-extaz e stareavizibilă a celor degajaţi. Încercaţi a fi astfel. Nu e greu(Tudor Arghezi, „Autoportret prin corespondenţă”, p.70).

3

Ora de limba [i literatura român\

decât o negaţie a acestuia (KarlRosenkranz, ,,O estetică a urâtului’’,Editura Meridiane, Bucureşti, 1984,p.35)."

În opera argheziană urâtul, res-pectiv grotescul, nu apare acciden-tal, ci este un element ce ţine deorganizarea ei intimă, transformân-du-se într-un mod anume de înţele-gere a condiţiei umane. Grotesculreuşeşte însă să potenţeze dimen-siunile sublimului (frumosului), sco-ţându-i în evidenţă, prin opoziţie,calităţile. Un exemplu în acest sensar putea fi romanul Lina unde mediuleterogen al fabricii de zahăr prezen-tate ascunde atât grotescul, cât şisublimul. Grotescul este în aceastăsituaţie reprezentat de oameni aflaţipe o treaptă inferioară a condiţieiumane care vin în opoziţie cu cuplulLina florăreasa - Ion Trestie, perso-naje cu o structură sufletească pură,neîntinată de condiţiile vitrege aleexistenţei, în această situaţie grotes-cul reuşeşte să nască sublimul, figu-rile celor doi aducând parcă luminăîntr-un mediu în care fiinţa umanăpare a se fi depărtat destul de multde condiţia ei. În prozele arghezie-ne, în general, grotescul pare adomina atât figurile umane (maiales), cât şi relaţiile ce se stabilescîntre acestea, frumosul rămânândmult în urmă sau fiind eclipsat deopusul său.

Arghezi reuşeşte să-şi constru-iască o importantă parte a universu-lui ficţional în proză din perspectivagrotescului. Personajele, situaţiile,cadrele, atmosfera sunt puse în evi-denţă în lumina obscură şi deforma-toare a viziunii groteşti. Puţine suntelementele care scapă ochiuluideformator al creatorului arghezianşi sunt înfăţişate într-o lumină blân-dă.

Aciditatea argheziană se trans-formă în duioşie doar în anumitesituaţii, cum ar fi: evocarea copilărieilui Vintilă Voinea şi relaţiile acestuiacu mama lui, personaje din romanul

amintit împiedică eul moralist arghe-zian să-şi verse nestingherit veninul,ca în celelalte scrieri (Cimitirul Buna-Vestire. Poarta neagră. Tablete dinTara de Kuty).

Prezenţa motivului biblic alfecioarei Maria nu înlătură însă cudesăvârşire spiritul satiric argheziancare se manifestă totuşi în înfăţişa-rea mediului social şi al celui educa-ţional. Cu toate că grotescul esteprofund ancorat în imaginarul arghe-zian la toate nivelele, intensitateacea mai ridicată o atinge în portrete-le care ipostaziază condiţia umană.Arghezi dovedeşte o adevărată plă-cere de a crea figuri care cu greu arputea fi încadrate în sfera umanului,aducând mai mult cu animalierul.

Prin figurile umane ipostaziate,Arghezi îşi dovedeşte din plin origi-nalitatea, portretistica lui fiind apro-piată din picturile lui HyeronimusBosch sau Bruegel, după cum a des-coperit exegeza. Universul arghe-zian este populat de o adevăratăfaună care şochează prin multitudi-ne şi varietate cititorul mai puţinobişnuit cu acest gen de ficţiune.După cum am amintit deja, Adrian

Anghelescu descoperă în paginileargheziene figuri numite generic deexeget: „copil bătrân", „omul multipli-cat", „omul instituţie", „prostulinstruit", „hibrizii", „omul manechin şiomul laminat", „omul din cinci" . Încrearea personajelor groteşti,Arghezi nu ignoră nici o latură aacestora. Portretul fizic este îndeplin acord cu cel moral, sufletesc,mai mult poate chiar imaginea sim-bolică a acestuia.

Ochiul portretistului înregistreazăorice diformitate sau iregularitate,orice detaliu care oferă personajuluiun aspect hilar sau respingător.Astfel, politicienii din Cimitirul Buna-Vestire materializări ale parvenitis-mului şi ipocriziei, se caracterizeazăprintr-un accentuat proces de meca-nomorfism şi zoomorfism, elocventăfiind scena banchetului. Acelaşilucru, al surprinderii trăsăturilor pri-mitive, brute pe chipul personajelorse întâmplă şi în diferite scene dinPoarta neagră.

Grotescul anatomic ascunde pro-cesul profund de degradare a condi-ţiei umane, scriitorul folosindu-se deaceste detalii semnificative pentru asugera alterarea biologică a trupuri-lor omeneşti, în prezentarea tuturorelementelor care stârnesc repulsie,autorul afişează o atitudine ironică,urâtul şi insolitul ating fiinţa umanăfără a ţine cont de vârstă sau sex.

Pentru eul artistic arghezianimportanţa denunţării neregulilor şicarenţelor unei societăţi nedreptedevine uneori asemănătoare curaţiunea de a trăi. De aceea poategrotescul camuflat de luptă împotri-va răului este atât de frecvent întâl-nit în proza lui: „Lenea mă-ngrozeş-te, starea neutră mă omoară; mi-ecu neputinţă să benchetuiesc lamasa fantomelor bugetare; îmi tre-buie cadru de flăcări şi desânge."(Tudor Arghezi, Autoportretprin corespondenţă, p.75) mărturi-sea autorul însuşi despre nelinişteace-l macină. Pentru un spirit atât denonconformist ca Arghezi, grotesculdevine modul potrivit de a reprezen-ta o umanitate la care nu aderă.

Prof. Alina Manea

Fără îndoială, Eminescu este punc-tul în care s-a produs un seism în conti-nentul literar românesc. Tudor Vianuconsideră că perioada de după moartealui Eminescu es-te un anotimp al epigo-nilor – un adevărat a-notimp al răuluieminescian. După acest a-notimp alscriitorilor mediocri care reflectă ca nişteoglinzi palide forţa acestui geniu, avemperioada poeţilor care l-au înţeles peEminescu şi care într-un fel sau altul aureuşit să-l depăşească dar nu în valoa-re. Au reuşit doar să scape de comple-xul poeziei eminesciene. Este vorba deLabiş, Arghezi, Blaga, Sorescu, NichitaStănescu etc.

Astăzi, însă, am intrat într-o peri-oadă mult mai neagră decât anotimpulepigonilor, suntem într-o adevăratăzodie a cancerului în care critici de sticlă,adică analişti - vedete, care se văd toatăziua la televizor, îl neagă pe Eminescu,transformându-l într-o anecdotă. Dacăpentru Nichita Stănescu, Eminescu nu aexistat pentru că el este de fapt untărâm, o cultură, un continent, o valoaresupremă ca o divinitate a spaţiului miori-tic, pentru criticii de sticlă Eminescu nu aexistat pentru că el este de fapt o anec-dotă.

Eminescu este, prin pluridimensio-na-litatea sa prismatică, un adevărat ais-berg. Scufundat cu o parte din bloc înapele înce-puturilor genetice ale lumii,înălţat cu o altă parte dincolo de lume, îninfinitul plăsmuit de un Demiurg închisastfel în sine, încât “doar el aude plânsu-şi”, el rămâne încă – şi va rămâne o veş-nicie! – un Necunoscut. Este exactideea lui Titu Maiorescu care profeţea căEminescu va avea un semn peste toatăliteratura modernă pentru că el a datprima mare sinteză de limbă româneas-că. Şi, nu ne gândim, spunând acestlucru, numai la faptul că, intraţi în ultimuldeceniu al secolului şi al mileniului, nudispunem încă de o ediţie integrală aoperei sale. Ne gândim mai cu seamă la

odiseea receptării, la modul în care “ais-bergul” a fost explorat şi înţeles. Dacă efiresc ca să nu se poată cuprinde între-gul bloc, mai puţin explicabile sunt: per-severarea în îngustimea vederii, fixareaîn clişee şi absolutizarea unor dimen-siuni în defavoarea altora şi, bineîn-ţeles, a întregului.

Desprins din calotele glaciare (hype-rionice) ale spiritului şi mergând sprezonele calde ale sufletului, având refle-xele astrale ale înseşi nemărginirii, ais-bergul cunoaşte temperaturi diferite,este familiarizat cu categorii fundamen-tale ca Departele şi Adâncul, Cerescul şiTerestrul, Mişcarea şi Oprirea în loc.Aventura capitală în care se lanseazăeste cea a Cunoaşterii. Cursele care îlaşteaptă sunt ştiute dinainte: o preştiinţăcălăuzeşte paşii lui Eminescu, sensurileVieţii (şi ale Morţii, fireşte) sunt descifra-te încă înainte de a trăi ca atare. O intui-ţie sigură, dacă nu o preintuiţie, covâr-şeşte fiinţa eminesciană şi predeterminăgesturile hotărâtoare; o ardenţă tragicăse conturează din fragedele sale înce-puturi când îşi înalţă ochii visători lasteaua singurătăţii (,,Eu singur n-am cuispune cumplita mea durere,/ Eu singurn-am cui spune nebunul meu amor...”)sau când descoperă pentru prima datăun gol ontologic în preajma sa (,,Darpoate... o! capu-mi pustiu cu furtune,/Gândirile-mi rele sugrum cele bune.../Când sorii se sting şi când stelele pică,/Îmi vine a crede că toate-s nimică.// Sepoate ca bolta de sus să se spargă,/ Săcadă nimicul cu noaptea lui largă,/ Săvăd cerul negru că lumile-şi cerne/ Caprăzi trecătoare a morţii eterne...”).

Fiinţa eminesciană se vede pusă, dinînceputurile sale firave, sub semnulîntrebărilor existenţiale şi al Nimiculuiinvadant. Aisbergul se mişcă întruna,cucerind nesăţios zonă după zonă întrealtitudinea glacială a spiritului şi apele

calde ale Vieţii, dar mişcarea lui estevectorială şi împacă scufundarea cuînălţarea cutezătoare spre zori. El oferăfrumuseţe şi maiestate, el poate oferi unmediu fascinant luminilor care-l ating,dar poate distruge orice vas care seizbeşte de el. Când intră în raza deacţiune a aisebergului şi cei mai expe-riementaţi navigatori intră în alertă. Cumai putea să-i determini cu exactitatevaloarea numerică, unitatea de măsurăşi direcţia, raza vectoare? Radarul pân-deşte rezultatul unei astfel de ope-raţiuni, aisbergul rămânând ceea ceeste: un aisberg. O parte (care?) estemereu ascunsă de ochii noştri, fiinţaeminesciană, ca şi fiinţa în genere, neie-şind nicicând în întregime în heidegge-rianul luminiş al revelării.

Este o întrebare fundamentală carene transferă în zona fenomenelormoderne ce ne promite o zare de nădej-de: lumea valorilor. Eminescu s-apătruns de valorile vieţii fiindcă a trăitintens în orizontul morţii.

Eminescu este un aisberg pentrupoezia contemporană. De fiecare dată

când se produc confuzii în legătură cunatura poeziei, cu proprietăţile ei funda-mentale, e necesară o raportare la poe-zia eminesciană. După metoda metafizi-că a lui G. Bachelard din ,,Apa şi visele’’,se poate realiza o lectură deosebită apoeziei eminesciene. Apa realizeazăsemnificaţii subtile în raporturile sale cumemoria, universul poetic, eul liric,tematica, spaţiul diegetic, cronotopul.Mai mult, studiul metafizic având ca pre-text problematica apei, poate realiza unorizont de aşteptare inedit, o adevăratătehnică de lectură. În capitolul II, subca-pitolul ,,Teoria textelor axiale’’ pleacă dela ideea că o picătură poate păstra pro-pietăţile oceanului. Poezia ,,Sara pedeal’’ este de fapt un text axial careadună toate atributele esenţiale ale ope-rei eminesciene. “Sara pe deal’’ este stu-diată ca un text axial, un text care a fostconceput ca un fragment dintr-un proiectliric de dimensiuni monumentale. Esteun fel de cal troian introdus în opera salirică. Aceasta poezie este studiată dinpunctul de vedere al mai multor speciiliterare, din punctul de vedere al maimultor estetici, nu numai estetica roman-tică, ci şi estetica clasică sau modernă.Evenimentele aparent banale din umbrasalcâmului oglindite în memoria cosmi-că sunt de fapt evenimente mitice,deosebit de puternice. Salcâmul este oaxă a lumii sub care se realizează onuntă mistică care sfinţeşte pământul şisacralizează timpul.

Un adevăr evident, un truism cultu-ral, este concluzia ca Eminescu rămâneun teritoriu neexplorat deşi au curs râuride cerneală despre opera lui.

Prof. Zara Mihaela

EMINESCU - AISBERGUL LITERATURII CONTEMPORANE ROMÂNE{TI

4

5

Valori românesti autentice

,, Aflând de licitaţia care va avea loc îndata de 26 februarie 2009, am luat

primul tren şi am plecat spre Bucureşti.Cea mai căutată şi mai scumpă era

creaţia faimosului sculptor românConstantin Brâncuşi...”

Aşa mi-aş dori să scriu, într-o bună zi, în jurnalulmeu personal. Pentru că, până atunci vor mai trececâţiva ani, mă voi mulţumi deocamdată ca în urmă-toarele rânduri să fac prezentarea acestei personali-tăţi.

Brâncuşi s-a născut in 1876, în satul Hobiţa dinJudeţul Gorj. În copilăriea învăţat să sculptezelemnul pentru a confecţio-na diferite unelte şi obiec-te casnice. În România,obiectele casnice, stâlpiişi faţadele caselor erauadesea decorate cu scul-pturi în lemn. Stilul aces-tor ornamente va influen-ţa opera lui Brâncuşi. Înmemoriile sale artistulspunea că ţinuta şi modulsău de viaţă au fost influ-enţate de ţara sa de origi-ne, respectiv de: simplita-te, bun simţ, dragoste denatură.

La vârsta de 9 ani aplecat de acasă şi s-aîntreţinut singur, lucrândtimp de 6 ani ca băiat deprăvălie, în Craiova. În totacest timp a continuat săsculpteze în lemn; şi-aconfecţionat singur ovioară, care a atras aten-ţia unui client al cafeneleiîn care lucra - acest clientl-a ajutat pe Brâncuşi săintre la şcoala de Arte siMeserii din Craiova. În1889, după ce a absolvitşcoala de Arte şi Meseriidin Craiova, Brâncuşi aintrat la Şcoala de ArteFrumoase din Bucureşti.Deşi s-a simţit mai atrasde opera „Independentilor”, decât de academicieniidin scoală, artistul a studiat temeinic modelajul sianatomia. Dintre sculpturile din această perioada,„Ecorseul” realizat in 1902, a fost cumpărat de şcoa-lă şi a servit drept model de anatomie pentru multtimp. Această lucrare denotă o excelentă cunoaşterea anatomiei. În 1903 a primit prima comandă, bustulGeneralului Carol Davila, fondatorul Şcolii Medicaledin România. În perioada şcolii a obţinut mai multepremii dintre care o menţiune pentru bustul „Vitellius”,şi o medalie de bronz pentru bustul „Laocoon”. Înaceastă perioadă Brâncuşi este captivat de opera luiAuguste Rodin (ale cărui concepte îi entuziasmau peavangardişti si îi indignau pe academicieni) şi de miş-

carea artistică din afara graniţelor României, ceea ceîl determină să plece la Paris.

Pleacă pe jos, cu sacul în spate, ajunge laMunchen, în 1903, unde rămâne până în primăvaraanului 1904, când îşi reia drumul spre Paris, undeajunge în jurul datei de 14 iulie.

În această perioadă îşi dezvoltă propriul stil. Treiani, după sosirea la Paris, sculptează „Rugăciune”-statuia unei fete îngenunchiate. Această lucrarereprezintă prima etapă a evoluţiei sale spre simplifi-carea formelor. În acelaşi an el abordează tehnicatăierii directe a pietrei pentru sculptura „Cap de fat㔺i explică ,,reală este esenţa lucrurilor, nu forma lorexterioară.”

Influenţa lui Rodin se face simţită pentru ultimaoară în prima versiune a Muzei adormite din 1908 (ofaţă de femeie sculptată într-un bloc de marmură cu oformă nedefinită). În acelaşi an Brâncuşi realizeazăprima sa operă majoră, „Sărutul”, în care doi tineriîmbraţişaţi formează un bloc cu linii simetrice.

Sculptorul realizează ogeometrizare a formelor,care va deveni simbolulsău şi va influenţa nume-roşi artişti. În 1910,Brâncuşi realizează onouă versiune a „Muzei”adormite (de aceastădată în bronz, cu trăsătu-rile reduse astfel încât săsugereze forma unui ou.Această versiune estereluată de artist după1912 în numeroase rân-duri, fiecare variantăavând mici variaţii.)

Tema oului apare foar-te des în opera luiBrâncuşi: „Prometeu” în1911, ,,Nou-născut ’’ în1915. Această tendinţăconduce la crearea uneiforme pure de ou, (înmarmură - ,,ÎnceputulLumii”-1924 sau în bronz- ,,Sculptură pentru unorb” - 1920). Eliminândtoate referirile la muşchi,el regăseşte ideea plato-nică a unei forme pure,anterioare accidentelorterestre, mama a tot ceeace trăieşte. Descriindevoluţia artei sale,Brâncuşi spunea: ,,Odatăajuns la simplitate ... eştifoarte aproape de adevă-ratul înţeles al lucrurilor.

Oul şi cilindrul alungit sunt cele două forme care pre-domină în opera sa”.

O altă temă, care ocupă un loc privilegiat în operasa este cea a păsării. Prima lucrare din acest ciclueste „Măiastra” (1912), o lucrare în bronz al căruinume este dat de o pasăre miraculoasă din legende-le populare româneşti. „Măiastra” în marmură a fosturmată de alte 28 de versiuni, până în 1940.

Sunt atât de multe de spus despre Brâncuşi, râuride cerneală nu ajung! Fiind primul sculptor al epociimoderne, va rămâne mereu în inimile noastre...

Moraru Cosmin, clasa a X-a A

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

Competitii sportive n Ora de informatică

Scopul portalului este de a asigura ele-vilor şi profesorilor un mediu integrat delucru în care aceştia să işi poata desfaşuraactivitatea.

În cadrul portaluilui, datele de intrarereferitoare la elevi, profesori, materii, capito-le, întrebări sunt întroduse de câtre profes-sor.

Strucrura funcţională a aplicaţieiDin punctul de vedere al testării, baza

de date prezintă urmatoarele relaţii princi-pale.

1.Relaţia user - aceasta relaţie gestio-nează utilizatorii înregistraţi, care este for-mată din :

• Nume utilizator• Parola utilizator• Prenume utilizator2.Relaţia Rol - aceasta relatie gestio-

neaza rolurile cunoscute de câtre aplicaţie.Acestea sunt gestionate automat de câtreaplicaţie cu ajutorul unui fişier de configura-re

Astfel, un utilizator autentificat cu unanumit rol nu va putea niciodată efectua oactiune fundamentală altui rol, de exemplu :un utilizator cu rolul de elev nu va puteaadăuga, şterge sau de a modifica o întreba-re, deoarece aceste sunt atribuite exclusivutilizatorilor cu rolul de profesor.

3.Relaţia Materii – care gestioneazamateriile la care elevii pot susţine testări sauteze

Informaţiile din aceasta relaţie sunt :• Secţia unde se studiaza materia; anul

în care se studiaza materia;• Semestrul; denumirea materiei; profe-

sorul care gestioneaza materia;• Starea materiei (activata/ dezactiviata);

tipul de calcul al notei4.Relaţia Capitole – aceasta relatie

gestioneaza capitolele din cadrul uneimaterii.

• Materia din care face parte capitolul;denumirea capitolului

• Numarul de minute necesar pentru araspunde la o intrebare

• Numarul de intrebari ce vor fi extrasedin acest capitol pentru susţinerea unui test

5.Relaţia Întrebări – aceasta relatiegestioneaza toate întrebările existente

• Capitolul din care face parte intreba-rea; textul intrebarii;

• Raspunsul corect al intrebarii; varian-tele vizibile ale elevului

6.Relaţia Rezultate – aceasta relatiegestioneaza rezultatele la testele susţinutede câtre elevi

• Număr matricol al elevului; materia lacare a avut loc testarea; data testului;

• Rezultatul testului• Modalitatea de calcul al notei;• Capitolele din care a fost sustinut tes-

tul.

Schema de principiu a funcţionăriiaplicaţiei

Gestiunea de câtre profesor a materiilor,capitolelor şi întrebărilor se face cu ajutorulformularelor. Un utilizator cu rol de profesorva avea la dispoziţie următoarele formulare :

• Formular pentru gestionarea materiilor;• Formular pentru administrarea întrebă-

rilor pentru testare de orice tip de item;• Formularea pentru specificarea numa-

rului de minute necesare elevului pentru araspunde la întrebările dintr-un anumit capi-tol.

Profesorul trebuie să marcheze răspun-surile corecte cât şi variantele vizibile dintrecare elevul va trebui să le selecteze pe celecorecte. Formularul ofera posibilitatea adău-gării unei imagini, ecuaţii, formule, caracterespeciale etc....

Din punctul de vedere al elevului, acestaare la dispozitie urmatoarele formulare :

• Formular cu prezentarea opţiunilor debaza : schimbarea parolei, începerea susţi-nerii unui test, prezentarea tuturor materiilorla care elevul poate susţine testări

• Formular pentru selectarea capitolelordin care fi susţinută testarea;

• Formular cu prezentarea conţinutuluiunei întrebari în vederea completării răspun-sului corect

ConcluziiPortalul de testare online al elevilor din

educaţie exemplificate prin intermediul apli-caţiei prezentate îşi dovedeşte eficacitatea înprocesul de evaluare din mai multe motive :

-elevul are posibilitatea de a consultaorice bibliografie, testul ofernâdu-i o atenţiesporită, având la dispoziţie un înterval limitatde timp, iar nota va fi aflată imediat la finali-zarea testului

-profesorul îşi poate organiza permanentbaza de date cu întrebări.

Aplicaţii de testare online1.Hot Potatoes (www.halfbakedsoftwa-

re.com) este un produs software al firmeiHalf-Backed-Software format dintr-un set deşase înstrumente de ediate a testelor dediverse tipuri

2.Questionmark perception (wwww.que-stionmark.com)- ofera profesorilor posibilita-tea să creeze întrebări, să le organizeze întest tip grila, examene, chestionare

3.Question Tools Editor Suite (www.que-stiontools.org) este un pachet educationalutil profesorilor pentru ediarea rapidă a teste-lor online şi pentru analizarea automata arezultatelor. Testele pot contine intrebari detoate tipurile de itemi

4.Random Test Generator Pro (www.hir-tlesoftware.com)- este un pachet softwarepentru dezvoltare de teste online

Prof. Zlota Nicuşor

Portal pentru testarea online aelevilor din educaţie

Competiţiisportive

În luna octombrie, s-a desfăşuratcampionatul de fotbal al liceului nos-tru, Grup Şcolar Transporturi Auto.Au participat 18 echipe, respectiv 18clase. Meciurile s-au desfăşurat peterenul sintetic acoperit de la“Dagemar”.

Clasamentul final:

Locul I - Clasa a XI a A Locul II - Clasa a XI BLocul III - Clasa a XII a B

Clasa a XI a E

Calendarul competiţiilor desfăşu-rate în liceul nostru continuă în luni-le decembrie şi ianuarie cu campio-natul de şah şi tenis de masă.

Prof. Manole Dumitru Daniel

6

Ora de geografie

În iunie 2008, am reuşit să cunoscîn mod direct o mică, dar extrem deexpresivă parte a Alpilor: Dolomiţii.

Dar, pentru început, cine suntDolomitii?

Alpii sunt împărţiţi în mai multesectoare şi grupe. Există două sec-toare principale: Alpii de Vest şi Alpiide Est. Fiecare dintre aceste sectoareeste împărţit la rândul său în maimulte diviziuni.

Alpii Dolomitici, sau mai pe scurtDolomiţii, fac parte din sectorul Alpilorde Est, grupa Alpilor Calcaroşi deSud. Ei sunt situaţi în totalitate pe teri-toriul Italiei, în partea de NE a ţării, înprovinciile Tirolul de Sud (Trentino -Alto Adige) şi Veneto.

Dolomiţii nu sunt dispuşi subforma unei creste, ci sub formă demasive izolate, cărora italienii le spun“valuri”. Principalele masive montanesunt: Civetta, Tofana, Marmolada,Monte Cristallo, Sella, Antelao,Pelmo, Odle ş.a.

Numele "Dolomiti" este derivat dela numele rocii “dolomită”, specificăacestor munţi, denumire inspirată dinnumele geologului francez Deodat deDolomieu (1750-1801).

Şi, puţină istorie: în 1914 Dolomiţiiau făcut parte din Imperiul Austro-Ungar. În timpul primului război mon-dial linia frontului dintre Italia şiAustro-Ungaria a fost situată de-a lun-gul acestor munţi. Până la sfârşitulanului 1917 austriecii şi italienii audus un război feroce în munţii dinDolomiţi, nu numai unul împotrivaceluilalt, ci şi împotriva condiţiilor osti-

le. Urmele marelui război (tranşee,tuneluri, găuri de tragere) se văd şiastăzi, în multe masive, în care s-auamenajat adevărate muzee în aerliber. Tot, din această perioadă datea-ză traseele de tip “via ferata” (drumuride fier), tipice pentru aceşti munţi.Aceste trasee au fost amenajate dearmată, pentru a ajuta deplasareainfanteriei în regiunile montane acci-dentate. Feratele sunt poteci, maimult sau mai puţin verticale, amenaja-

te cu cabluri fixe, poduri, scări saualte mijloace de asigurare.

Dolomiţii reprezintă o “Mecca” aturismului montan din Europa: vara sepractică drumeţiile, alpinismul şi ciclo-turismul iar iarna schiul. Totul esteextrem de bine organizat şi amenajat:şoselele, care în multe locuri ajung la2000 m, campingurile, cabanele, linii-le de telecabină sau telescaun, pote-cile montane. De altfel, cei care par-curg, în diverse moduri aceste trasee,respectă muntele, neexistând gunoa-ie sau manifestări ”grătăristo-mane-listice”, atât de des întâlnite în munţiidin România. Multe nume legendare

din domeniul alpinismului provin dinDolomiţi: Walter Bonatti, AngeloDibona, Cesare Maestri-"paianjenulDolomiţilor" şi Reinhold Messner

În august 2009, Dolomiţii au fost decla-raţi patrimoniu natural al UNESCO.

Întâlnirea cu Dolomiţii nu a duratdecât 5 zile, timp în care am călcat întrei dintre masivele lor: Odle, Sella şiMarmolada ( cel mai înalt – 3 343m),însă frumuseţea Dolomiţilor nu poatefi redată în cuvinte. Eventual, o potsugera ceva mai bine fotografiile, dincare am ales câteva reprezentative.În speranţa că v-am stârnit interesulpentru munte şi minunile naturii(oriunde s-ar afla), vă doresc potecicu soare şi cât mai multe zile petrecu-te în aer liber.

prof. Oprişan Decebal

Întâlnire cu DolomiţiiTurnurile Sella

Verticale

Sella

Urcând spre Marmolada

Le Odle Printre pietre şi flori (Odle)

7

8

Ora de geografie

Parcul Natural Putna Vrancea

Parcul Natural Putna Vrancea sesuprapune sectorului central-nord-vestic al Munţilor Vrancei. Acest spa-ţiu se înscrie grupei externe a Car-paţilor de Curbură, acoperind în totali-tate bazinul hidrografic montan al râu-lui Putna, la care se adaugă spre sud-vest masivele Mordanu şi Goru. Dinpunct de vedere conservativ se potaminti speciile aflate pe lista roşie:

papucul doamnei (Cypipedrium cal-ceolus), jneapănul (Pinus mugo),arborele de tisă (Taxus baccata), bul-bucii de munte (Trollius europaeus),floarea de colţ (Leontopodium alpi-num). Cu o suprafaţă totală de 38204 ha ( 41,32% din suprafaţa Munţi-lor Vrancei), Parcul Natural PutnaVrancea constituie elementul cheiepentru protecţia şi conservarea popu-laţiei viabile de urs, lup şi râs dincadrul Reţelei ecologice locale deprotecţie a carnivorelor mari din jude-ţul Vrancea.

Rezervaţia Muntele Goru

Aria protejată este situată în zonaVârfului Goru (1785m), ocupând ver-santul vestic al masivului, respectivbazinele hidrografice Pârâul Rozelor,Pârâul Cotit şi Pârâul Afinişu. Este orezervaţie de tip mixt (forestieră, flo-ristică, faunistică, de peisaj)

Ocupă o mare parte a etajuluipădurilor boreale şi aproape în între-gime etajul subalpin al Muntelui Goru

(1785 m.), elementul central ocrotitfiind jnepenişul şi numeroasele speciide faună sau floră endemice sau rare.

Asociaţiile vegetale dominate deienupăr (Juniperus communi) şi jnea-păn (Pinus mugo) indică situarea înetajul alpin. Pe ambii versanţi, esteinstalat singurul jnepenis din M-ţiiVrancei, între 1750 şi 1785 m.

Focu Viu de la Andreiaşu de Jos

Aria protejată este situată pe ver-santul drept al Milcovului în perimetrullocalităţii Andreiaşu de Jos, ocupând

un sector al versantului nordic alCulmii Titila (Subcarpaţii Vrancei),afectat pe o arie extinsă de alunecăride teren.

Este o rezervaţie de tip mixt (geo-logic, botanic, forestier, peisaj).

La aproximativ 150 m distanţă ori-zontală de V. Milcovului şi la 150 mdiferenţă de nivel se află o suprafaţălipsită de vegetaţie, în cadrul căreiase găsesc mai multe spaţii prin careţâşnesc gaze naturale care ard singu-re sau pot fi aprinse. Flăcările suntslab colorate, de 20-50 cm înălţime şisunt greu de observat ziua. Structurageologică este marcată de falia Caşin– Bisoca, prin ale cărei fracturi pro-funde hidrocarburile gazoase ies lasuprafaţă şi se aprind spontan În zonapunctelor cu emanaţii de hidrocarburis-a amenajat o infrastructură de vizi-tare.

Arealele protejate din judeţul Vrancea

Importanţa protecţiei naturii este covârşitoare, încondiţiile deteriorării tot mai accentuate a mediuluigeografic. Judeţul Vrancea a cunoscut în perioada1990 – 2000 o reducere a suprafeţelor protejate, în con-diţiile în care aproxi-mativ 50% din suprafaţa judeţuluieste acoperită cu păduri, care adăpostesc o marediver-sitate de habitate. După 2000 s-au înfiinţat noi ariiprotejate, numărul acestora ajungând la 20 şi o supra-faţă de aproximativ 50 000 ha. În cele ce urmează voiface o scurtă descriere a câtorva dintre principaleleareale ocrotite de pe teritoriul judeţului Vrancea.

Parcul Natural Putna Vrancea

Jnepeniş pe Vârful Goru

Focu viu Andreiaşu, jud Vrancea

Ora de geografie

Rezervaţia Lacul Negru

Aria protejată este situată peversantul sud-estic al DealuluiNegru, ocupând sectorul superior albazinului hidrografic al PârâuluiLacului Negru. Este o rezervaţie detip mixt (hidrogeomorfologică, bota-nică, forestieră, peisaj)

Elementul central al rezervaţiei îl

constituie lacul propriu-zis şi zonade turbărie activă cu numeroasespecii de plante, între care seremarcă planta insectivoră ,,rouacerului”.

Situat la altitudinea de 1250 m,lacul are o suprafaţă de cca. 1 ha şio adâncime maximă de 7,5 m.

Foarte important este faptul căîn acest sit au fost identificatenumeroase specii de floră si faunăendemice sau de interes comunitarprecum: roua cerului (Droserarotundifolia), plamâna (Menyanhtestrifoliata), tritonul de munte (Triturusmontandoni), salamandra (Sala-mandra salamandra).

Rezervaţia de tip mixtReghiu – Scruntar

Aria protejată cuprinde douăsuprafeţe dispuse pe dreapta şistânga râului Milcov, în zona locali-tăţilor Reghiu şi Şindrilari(Subcarpaţii Vrancei).

Valea Milcovului este săpată înstrate alternante de gresii, argile,marne si calcare, cutate şi redresa-te la verticală. Şiroirea şi spălareaîn suprafaţă care au acţionat asu-

pra versanţilor au întâmpinat rezis-tenţe diferite din partea rocilor ce-icompuneau. Efectul este apariţiaunui relief spectaculos, de tip ruini-form. În peisaj se disting cresteînguste, cu versanţi abrupţi şi văiînguste sau simple şanţuri de şiroi-re adâncite în rocile mai moi (argi-le).Valoarea ştiinţifică se amplificăprin existenţa resturilor fosile de

nevertebrate dinMiocen.

R e z e r v a ţ i anaturală de tipmixt Tişiţa

Aria protejatăcuprinde cea maimare parte a bazi-nului hidrografic alTişiţei, afluent alPutnei. Reliefuleste caracterizatprintr-o puternicăfragmentare tecto-nică şi hidroerozio-nală.

Văile sculptateprezintă o mareenergie de relief,fiind înguste şiadânci de 500-600m. Cheile Tişiţei auun aspect decanion, alternândporţiunile îngustecu bazinete depre-

sionare ca, de exemplu, ,,LaPândar’’. Aici se remarcă Vf. TisaruMic (1268 m). De remarcat este fap-tul că, datorită intervenţiei antropicedin trecut (construirea căii ferate fore-stiere şi, ulterior înlocuirea acesteiacu drumul forestier care, parţial,urmează vechiul terasament) CheileTişiţei au devenit accesibile. Reliefulprezintă o mare varietate de unghiuride pantă, de la terenuri relativ plane,în luncile Tişiţelor, până la abrupturilecheilor, marcate de numeroase brâneşi poliţe structurale: Râpa Caprei,Altarul Tişiţei, Peretele Porcului,Condratu şi Tisaru.

Dicţionar explicativ:

1. Brână = microformă de reliefsub formă de treaptă situată în zone-le de abrupt.

2. Jnepeniş = asociaţie formatădin jnepeni (Pinus mugo), specificăetajului subalpin.

3. Miocen = miocenul este operioadă geologică care începe acum23 milioane de ani şi se termină acumaprox. 5.5 milioane de ani.

4. Specii endemice = specii deplante sau animale ale căror arealese limitează la un anumit loc (ţară,regiune, insulă, munte etc.)

5. Turbărie = regiune unde existăturbă sau unde este activ procesul deacumulare şi transformare a materieiorganice (turbificare).

prof. Oprişan Decebalprof. Ceafalău Steluţa

Roua cerului (Drosera rotundifolia), Lacul Negru

În rezervaţia Reghiu Scruntar

9

10

Evenimente

Sunt foarte încântată pentru că, anul trecut, pe 15noiembrie 2008, într-o zi de sâmbătă, liceul nostru a avutonoarea de a găzdui prima ediţie a Simpozionului Auto-Tehnic, în cadrul Reţelei ,,Hand's on Science’’ Româniacoordonate de Center of Science Education and Trainingîn parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea şiPrimăria Municipiului Focşani. Acest Simpzion a fost adre-sat atât profesorilor cât şi elevilor din invăţământul preuni-versitar preocupaţi de ştiinţe şi tehnologii. Am avut cevaemoţii la început, nu realizam câtă lume o să fie. M-ambucurat pentru faptul că s-a răspuns la invitaţie.La acesteveniment au participat: profesorul Universitar DoctorInginer Costin Cepişca de la Facultatea de InginerieElectrică a Universităţii Politehnice din Bucureşti, repre-zentanţi ai Ministerului Educaţiei, studenţi si profesori dela Facultatea de Transporturi si Facultatea de InginerieAerospaţială din cadrul Politehnicii din Bucureşti de laUniversitatea ,,Dunărea de Jos’’ din Galaţi şi şefulServiciului Poliţiei Rutiere Vrancea, sublocotenentulDaniel Fătu. Au fost prezenţi şi elevi de la licee cu profiltehnic din Adjud, Brăila, Buzău, Câmpina, Galaţi, Ploieşti,Piteşti, Râmnicu-Sărat, Tecuci,Tulcea.

Tema a fost bazată pe ,,violenţa în trafic’’, temă cedevenea din ce în ce mai interesantă, cu cât fiecare pre-zenta riscurile şi soluţia pentru a preveni acest lucru.

elev Zlatovici Oana

SIMPOZIONUL AUTO-TEHNIC, EDI}IA I, 15 NOIEMBRIE 2008

11

Evenimente

MÎNDROIU CIPRIAN - ,,La acestsimpozion a avut loc un schimb deinformaţii utile, unde s-au prezentatproiecte cu teme care cândva vor fipuse în aplicare. Mă bucur că am avutocazia să particip la acest evenimentcu o amploare aşa de mare.’’

HOTIN NARCISA - ,,Aceastăprimă ediţie a Simpozionului a pututaduce un beneficiu elevilor, referindu-mă la faptul ca aceştia au putut sa îşiprezinte ideile si noile proiecte. Auschimbat opinii cu alţi elevi de la liceecu acelaşi profil – tehnic. Au fost foar-te mulţi invitaţi…Frumos…. Abiaaştept ediţia următoare! ”

CIOBOTARU ISIDOR- ,,Pentrumine a fost o adevărată onoare să iauparte la această desfăşurare deforţe... M-am întâlnit cu colegi de lalicee din alte judeţe şi am constatat,cu bucurie, că împărtăşim aceleaşiaspiraţii, aceleaşi aşteptări.Mulţumesc domnilor profesori pentruîncrederea pe care mi-au acordat-o şisper să iau parte şi la ediţia de anulviitor...Îi sfătuiesc sincer pe toţi colegiisă se implice în astfel de acţiuni”

FĂCÎNA GEORGE - ,,Ideea de alua parte la o astfel de manifestare mi-a plăcut de la început. Nu mai luasemniciodată parte la un simpozion deaceastă factură. Fiind şi în clasa a XII-a, vă daţi seama că mă considernorocos. Prima ediţie a unui simpo-zion intră întotdeauna în istorie, nu?Iar faptul că, după prezentarea lucră-rilor, am fost invitaţi şi noi la dineul datde şcoala noastră, trebuie să recu-nosc: a fost una din cele mai plăcutesurprize din acest an şcolar...”

BIVOLARU VALENTIN- ,,Am par-ticipat la foarte multe acţiuni, organi-zate de liceul nostru... Acest simpo-zion mi s-a părut de-a dreptul extraor-

dinar. Nu mă aşteptam să fie atât demulţi participanţi, autorităţi locale, pro-fesori universitari, reprezentanţi ailiceelor din judeţele limitrofe şi nunumai! Am schimbat adrese cu ceilalţi,,concurenţi” şi, de atunci, ţinem legă-

tura. Chiar mi-am făcut noi prieteni...Sunt mândru să fac parte din colecti-vul de elevi al acestui liceu!”

VOINEAG DRAGOŞ – ,,Anul tre-cut liceul nostru a găzduit prima ediţiea Simpozionului Auto – Tehnic. A fostdestul de interesant mai ales datoritainvitaţilor care au făcut parte la acesteveniment şi mă refer la profesori,elevi sau inspectori. S-au prezentatlucruri extrem de importante, trebuiesă recunosc. După prezentare dom-nul director Negoescu Ioan, a invitattoată lumea la o masă festivă la res-taurant ,,Zimbru’’. Mi-a făcut plăceresă iau parte la acest eveniment, abso-lut excepţional.”

Ce p\rere ave]i despre Simpozionul Auto-Tehnic?

Oana Zlatovici a întrebat, colegii au răspuns:

12

“Opinii, opinii, opinii”

Când au luat prima dată băţu-nmână, maimuţele evoluate au scosurlete, articulînd astfel primele con-soane. Au început apoi, de bucurie,să ţopăie, acest mijloc de a te mişcaîn loc stând la baza dansuluimodern de azi. Când animalele fio-roase se întindeau prea mult la ele,le trăgeau de mustăţi şi cu braţulacordau nişte note primitive de vioa-ră. De durere, animalele scoteaunişte răgete care se asemănau foar-te mult cu vocea cântăreţilor rockdin zilele noastre.

Pe vremuri, animalele fioroaseerau mici în comparaţie cu cele deazi, dar au crescut în dimensiunipentru a fi direct proporţionale cumustăţile. Pentru a se apăra de ele,fiinţele terestre cu două picioare şicocoşate, au luat băţul şi l-au frecatde tălpi pentru a scoate scântei.Astfel au apărut licuricii, pe care căl-cându-i pe coadă explodau, împră-ştiind o lumină mare; de aici s-a ivitnoţiunea de foc.

Au mai înaintat puţin pe trepteledescoperirilor şi fiinţa cocoşată semai îndreaptă, făcând zilnic execiţiide “prinde-frunza”. Acest exerciţiu l-au inventat ca să ajungă la ramurilecopacilor, pentru a lua frunze, fără ase mai căţăra în copaci. Dar iată căfenomenele naturii au contribuit şiele la dezvoltarea lui homo-sapiens.Fulgerele, tunetele şi fulgii de zăpa-dă îi înspăimântau şi pentru a seapăra de ele au trebuit să se refu-gieze în adăposturi.

Se pare că şi în medicină dispu-neau de tranchilizante primitive.Astfel, văzând că scheletele anima-lelor erau tari, le frecau de cap şiscoteau scântei, descoperind fără

să vrea electrizarea prin influenţădintre o sarcină pozitivă (osul) şi osarcină negativă (capul). Deci,văzând că oasele sunt tari au înce-put a le folosi pentru lupta corp lacorp şi pentru bătrânii pe moarte.Aplicându-le o lovitură pe diagona-lă, muribunzii erau scutiţi de suferin-ţe inutile. Unii au moştenit şi aziacest obicei, de aceea stau larăcoare. Un progres în medicină, l-au făcut prin descoperirea lipitorilor,folosite şi azi. Dacă nu erau ei, casă bage piciorul în mlaştină cu lipi-tori, poate că nici azi nu aveamhabar de importanţa lor.

Cu hrana o duceau foarte bine.Dacă nu erau aşa de isteţi să-şi pro-cure hrana pentru iarnă, atuncihibernau cu degetul în gură cum auvăzut la urs. Datorită ei au putut săse diferenţieze în greutate.

Cu trecerea secolelor au îmblân-zit animale preistorice, ce le folo-seau la tracţiune. Mulţi şi-ar fi ruptcoloana vertebrală încălecândvreun dinozaur. Îmbrăcămintea afost şi ea descoperită datorită nece-sităţii de a se apăra de frig.Deoarece se înveleau cu piei dediverse animale, mulţi mureau desperieturile produse la vederea lor,de aici confuzia omului cu animalulcăruia îi purta pielea.

Un timp au dus-o aşa, dar fiindcămureau pe capete s-au străduitsecole de-a rândul, pentru a aveaîmbrăcămintea de azi, ce începe săse apropie de cea primitivă.

Omul a avut multe de înfruntatpentru a atinge stadiul contemporande dezvoltare.

Prof. Oprea Petrea

ÎNCEPUTURI ÎN ALE “ŞTIINŢEI”

Blog-ulMulţi se întreabă:

„Ce sunt blog-urile ?”

Blog-ul este un univers virtual apă-rut recent în spaţiul cibernetic, de obi-cei, cu caracter personal. De la apari-ţia sa, această publicaţie web a prinsla toate categoriile de vârsta, de lanovicii în domeniul IT-ului până la ade-vărati veterani în acest domeniu.Utilizatorii de blog-uri folosesc acestespatii virtuale pe post de jurnale perso-nale, prezintă şi discută anumitedomenii sociale, literare, IT, medicale,fizice, comerciale (pentru vindereaunor anumite produse sau pentru pre-zentarea unor anumite firme saumagazine).

Toate blog-urile la un loc formeazao blogosferă, astfel creându-se o ade-vărată comunitate.Pe lângă informaţii-le care sunt prezentate în blog-uri,aceste publicaţii pot fi o sursă de venitpentru administratorii lor.

Blog-urile oferă o posibilitate deliberă exprimare, atât pentru persoa-nele publice cât şi pentru oameniiobişnuiţi, dar şi o cale mai accesibilăde informare. Acestea pot fi create şiîntretinute gratuit, existând platformeanume create, cum ar fi Wordpress,Blogger, Blog etc. Unele dintre aces-tea sunt adevărate biografii sau auto-biografii; pot fi prezentate şi interviuri,comentarii la diverse evenimente dinsocietate...

Un mare defect al blog-urilor esteprezentarea lor eronată, adică decele mai multe ori subiectivă, a unorinformaţii. De asemenea, are loc şi oinvadare a intimităţii - in ceea ce pri-veşte jurnalele personale, deoareceplatformele sunt în legătură cu motoa-rele de căutare, astfel oricine poateajunge pe o pagină de blog.

Câteva din blog-urile cele mai inte-resante şi accesate ar fi: http://book-blog.ro, http://mihaibendeac.word-press.com, http://zoso.ro .

Universul blog-urilor este încă laînceput. Treptat, începe să se dezvol-te oferindu-ne numeroase facilitaţipentru a uşura folosirea acestuia, atâtpentru administratori, cât şi pentru citi-tori(utilizatori).

Didorac Denis, clasa a XI-a C

13

“Opinii, opinii, opinii”

Cu toţii cunoaştem însemnătateasufletească pe care o aduce un lucrude succes, un lucru ce produce însuflet bucurie, satisfacţie, încredere înpropriile puteri și vreau să evit cuvân-tul „mândrie” , prin folosirea căruia, aşreliefa, daca nu una din cele mai urâteînsuşiri morale omeneşti, o pată întu-necată a sufletului, care ar trebui sălipsească din puritatea lui.

A fi olimpic, indiferent în ce dome-niu, fie că e vorba de matematică -,,lumea cifrelor”, lumea concretului fieîn captivanta lume a fizicii, ştiinţa carestudiază de fapt... ,,rutina zilnică” (dela banala deplasare de acasă la servi-ciu, până la explicarea fenomenuluide mișcare a electronului în cadrulatomului unei substanţe) înseamna oatracţie din partea unui domeniu şi odorinţă de pătrundere în acea lume.

Astfel, şi domeniul tehnic, foartevast, de altfel, oferă explicaţii la feno-mene pe care le întâlneşti la tot pasul.Şi aici putem da un exemplu elocvent:domeniul automobilistic, care, dupăcum ştim că a avut o evoluţie foarterapidă de la primul automobil inventatsi brevetat (în 1860) de EtienneLenoir, al cărui motor funcţiona cugaz, până în zilele noastre când auto-mobilul încearcă trecerea de la func-ţionarea cu energie convenţională lafuncţionarea cu energii neconvenţio-nale, de exemplu automobile hibride.

Olimpiada înseamnă, cu precăde-re, un strop de curaj pe un fond devoinţă îmbinat cu multă dorinţă delucru. Privind lucrurile din altă per-spectivă, participarea la olimpiadăimplică și numele şcolii pe care oreprezinţi, imaginea şi prestigul aces-teia, de aceea, înainte de luarea uneiasemenea decizii trebuie să te

gândești foarte bine la consecinţeleei.

Pentru mine acest rezultat a repre-zentat un moment de referinţă, unimpuls în ceea ce va deveni „IlieTraian” elev şi adolescent ce vrea săatingă un ţel.

Olimpiada nu înseamnă numai orede muncă în care, ca orice adolescentpoţi face lucruri mult mai interesantecum ar fi jocuri video, messengercare, după cum ştim ocupă mult timpunui tânăr, decât să studiezi „Senzoriși traductoare” sau „Măsurări tehni-ce”, ci şi privilegiul de a vizita locuri pecare poate nu ai avut ocazia să levezi, legarea unor noi prietenii cu tine-

rii din toate colţurile ţării, distracţia ceare loc după terminarea examenelor(mai ales seara în cameră), trăireaunor emoţii la cote destul de ridicate,când ai inima cât un purice.Participând la un astfel de examen tepoţi familiariza cu examenele deamploare şi astfel poţi trece mult maiuşor peste ele. Pentru unii poateînsemna un eşec, pentru alţii un suc-ces, pentru alţii o simplă „excursie” siun motiv de distracţie.

Toate acestea se pot îngloba încuvântul „olimpiadă”, termen “erme-tic” în care se pot regăsi multe semni-ficații.

Liceul de Transporturi AutoFocşani, clădire recent construită, prinnivelul de dotări, și nivelul de învaţă-mânt, despre care pot spune, în calita-te de „părticică integrantă” că este laînălţime (asta datorându-se atâtcadrelor didactice cu înaltă pregatireprofesională, cât şi elevilor pasionaţide auto) poate oferi adolescenţilormult suport în realizarea visurilor şiprin aceştia se menţine numele liceu-lui printre cele de prestigiu dinVrancea.

Există un colţ „MULTUM INBRAVO” alocat diplomelor obţinute deelevi la diferite activităţi şcolare sauextraşcolare, pot spune că nu suntpuţine, şi doresc ca viitorii tehnicieniauto să aducă cât mai multe meriteliceului Transporturi Auto Focşani.

Pe această cale vreau să mulţu-mesc domnilor profesori care m-auîndrumat şi m-au susţiut: domnuluiprofesor Ceafalău Vasile, domnuluiprofesor inginer Grigore Melu, domnu-lui profesor inginer Oprea Petrică,domnului director - profesor inginerNegoescu Ioan, doamnei diriginteNoană Eugenia şi nu numai.

Ilie Traian, clasa a XII-a Aabsolvent 2009

În ,,pielea” unui olimpic...

14

“Opinii, opinii, opinii”

Odată ce elevul promovează exa-menul de conducere şi primeşte unpermis, înseamnă că posedă cunoş-tinţele minime şi abilităţile pe care tre-buie să le aibă un şofer începător, darmai are nevoie de multă experienţă.Lucruri precum redresarea unui vehi-cul aflat în derapare nu se pot învăţaîn timpul şcolii de şofer ci doar înurma multor ani de condus. Este posi-bil să apară situaţii în care şoferul sănu poată stăpâni maşina şi să gre-şească. Fiind fără experienţă, apre-cierea lor nu este corespunzătoare şitrebuie să ai o oarecare priceperepentru reuşita anumitor manevre.Capacitatea de a evita un accidentvariază direct proporţional cu expe-rienţa la volan.

De prea multe ori greşelile rutieresăvârşite de unii conducători necopţila minte, greşeli finalizate cu morţi,răniţi, schilodiţi şi distrugeri de bunuri,sunt puse pe seama unei atitudini teri-biliste.

Tinerii sunt mai entuziaşti decâtcandidaţii aflaţi la vârsta a doua şi nuiau în calcul toate situaţiile, nu res-pectă indicatoarele. Astfel că teribilis-mul şi nevoia de adrenalină îi pun înpostura de şoferi cauzatori de acci-dente. Peste 80% dintre şoferii înce-pători se cred grozavi pe şosele, darcaracterul şoferului şi reflexele luisunt cele mai importante.

Teribilismul se afirmă ca trăsăturăproprie multor tineri care, imaturi şiiresponsabili, rup în două un autotu-rism ca Audi şi determină ca toţi ceipatru ocupanţi să moară. Viteza prac-ticată de copilul teribil? Peste 200km/h în momentul percutării unuicopac aflat la 10 metri dincolo deasfalt. În general copilul teribil de 18,19, 20 ani şi peste aceste vârste, aredrept vector al exprimării acesteimaturiţăti, viteza nemăsurată a maşi-nii, viteză pe care o are la dispoziţie şi

pe care o foloseşte pentru a dovedicât este de teribilist.

Majoritatea şoferilor conduc des-eori peste limita de viteza, dar adoles-cenţii fac acest lucru datorită faptuluică nu au capacitatea de a sesiza cumviteza maşinii afectează timpul lor derăspuns.

Tinerii sunt predispuşi şi la acţiuniprecum ignorarea semnelor de circu-laţie sau schimbarea benzilor fărăsemnalizare. Este binecunoscut fap-tul că tinerii au ocazii mai multe decâtadulţii să fie implicaţi într-un accidentrutier. Rata de accidente în rândultinerilor este de 4 ori mai mare decâtcea din rândul adulţilor.

Mai există şi alte greşeli pe caretinerii le fac atunci când vine vorba decondus maşini.

Telefoanele mobile, SMS-urile, CD-urile pun în pericol atenţia şoferului.Potrivit unui studiu american, 89 % dinadolescenţi au observat alţi adoles-cenţi la volan care erau ocupaţi cu alteacţiuni, pe lângă cea de a conduce.

Adolescenţii frecvent suprapoluea-ză un autoturism, îngrămădind chiar

şi până la 7 persoane, într-un vehiculdestinat pentru 5 pasageri.Paradoxal, acest lucru se traduceprintr-un condus mai agresiv, în timpce nivelul de neatenţie creşte simţitor.

Un lucru des întâlnit printre tineriidin toată lumea este condusul subinfluenţa alcoolului sau a drogurilor.Din nou, teribilismul ia locul gândiriiraţionale, tinerii fiind tentaţi să îşi rişteviaţa lor şi a celor din jur.

Din dorinţa de a fi primii la semaforadolescenţii ignoră distanţa regula-mentară faţă de automobilul dinaintealor. Un lucru foarte periculos de altfel,datorită reducerea distanţei de frâna-re existente între autoturisme şi a tim-pului de reacţie.

Aproximativ o treime din toţi tineriişoferi nu folosesc centura de siguran-ţă. De vină este sentimentul de invin-cibilitate, tipic tinerilor.

Mulţi adolescenţi duc o viaţă foarteîncărcată combinând cursurile şcoliicu activităţile extraşcolare. Lipsasomnului este unul dintre factoriicheie în ceea ce priveşte accidentelede acest gen. Nivelul de concentrarescade simţitor cu fiecare oră trecută.Din păcate, tinerii nu conştientizeazăacest lucru considerând somnul ca unlucru irelevant.

Una dintre greşelile cele mai gravepe care tinerii le fac este să aleagă omaşină doar pentru felul cum arată, îndetrimentul opţiunilor de siguranţă.Accesoriile precum jantele sau sistemaudio performant sunt mai importantedecât dotări precum ESP sau airbag-uri.

De multe ori, şoferii încalcă reguli-le de circulaţie din greşeală, dar suntşi cazuri în care o fac în cunoştinţă decauză. Toate până la prima sperieturăzdravănă, când nu vor mai repeta gre-şelile, asta în cazul în care supravie-ţuiesc.

prof. Balaban Elena Luminiţa

Permisul de conducere auto - între vis şi realitate

15

Ora de fizic\

Cunoscutul fizician bri-tanic, Stephen Hawking apariat, că acceleratorul departicule (LHC), realizat înapropiere de Geneva decer-cetătorii CERN şi careva fi pus în funcţiune lafrontiera franco-elveţiană,nu va găsi bosonii Higgs,Graal-ul fizicii fundamen-tale.

Mecanismul LHC, celmai mare accelerator depar-ticule din lume, "va mul-tiplica de patru ori energiacu ajutorul căreia se poatestudia interacţiunea dintreparticule. Potrivit stadiuluiactual al cunoştinţelor noas-tre, acest lucru ar trebui săfie suficient pentru a desco-peri particulele Higgs, careau generat masă pentrutoate particulele", a reamin-tit fizicianul.

,,Consider că ar fi mult mai interesant dacă nu am găsibosonii Higgs. Acest lucru ar arăta că ceva nu funcţionea-ză şi că trebuie să ne revizuim raţionamentul. Pariez 100de lire sterline că nu se vor găsi bosonii Higgs", a spus el,într-un interviu acordat BBC.

LHC are ca obiectiv să recreeze condiţiile existente înmomentul creării Universului, în urmă cu 13,7 miliarde deani, în scopul de a perfecta şi revoluţiona viziunea noastrăasupra lumii. Ambiţia particulară a proiectului este sădetecteze bosonii Higgs, a căror absenţă bulversează fizi-ca teoretică.

,,Dacă nu se vor descoperi bosonii Higgs, acest lucrunu va reprezenta un eşec, ci tocmai contrariul, este opiniacercetătorului britanic." Ceea ce va descoperi sau nuacceleratorul de particule ne va oferi numeroase informa-ţii asupra structurii universului", a spus el. Fizicianul arecunoscut că este "dificil" de identificat orice fel de renta-bilitate economică a acceleratorului de particule, însă aprecizat că ,,asta nu înseamnă că ea nu există".În ceea cepriveşte preferinţa pentru un program spaţial în loculmecanismului LHC, Stephen Hawking nu s-a pronunţat,răspunzând că este ca şi cum i s-ar cere să spună ,,pecare dintre copiii săi să-i sacrifice".

"Acceleratorul de particule, la fel ca şi programul spa-ţial, sunt vitale dacă specia umană vrea să nu fie slăbită şisă dispară", a spus el.

LHC a fost construit la 100 de metri în subteran în a-propiere de Geneva. În interiorul său, se va experimentacoliziunea unor pachete de protoni în vederea generăriiunei serii de particule dintre care unele nu au putut fiobservate până în prezent.

Stephen Hawking este profesor la Universitatea Cam-bridge (vezi foto) fiind specializat în fenomenul găurilornegre. El a scris lucrarea "O scurtă istorie a timpului", unuldintre cele mai mari succese ale literaturii ştiinţifice, şilucrarea "George şi secretele Universului".

Pe de altă parte, fizicianul francez Hubert Reeves adeclarat, într-un interviu acordat cotidianului elveţian LeMatin, că rezultatele obţinute prin experimentul care vaavea în centru acceleratorul de particule construit în apro-piere de Geneva ar putea bulversa fizica particulelor ele-mentare.

,,Această maşinărie va genera rezultate neaşteptate.Informaţiile care vor fi obţinute riscă să bulverseze fizicaparticulelor elementare", a explicat el. Acceleratorul este,,un instrument cu adevărat impresionant. Puţurile pentrucoborârea materiei au o mărime care permite trecerea prinele şi a unei catedrale", a spus el. Reeves nu crede căLHC ar putea genera o gaură neagră care să ,,înghită"planeta, aşa cum se tem unii oameni de ştiinţă, care şi-auexprimat deja dubiile în ceea ce priveşte coliziunile de pro-toni care vor avea loc în interiorul acceleratorului pentru arecrea condiţiile existente imediat după Big Bang, ei fiindde părere că ar putea genera minuscule găuri negre carear putea absorbi toată materia care le înconjoară.

,,Nu există niciun fel de riscuri, e vorba numai de zvo-nuri", a asigurat Hubert Reeves.,,Ceea ce numim gaurăneagră este un loc în care materia este atât de compactăîncât nu se poate extrage nici lumina; ea se reflectă de lasuprafaţă, ca apa unei fântâni", a adăugat el.

Mecanismul nu poate să genereze găuri negre, spune

LHC - PARIUL LUI STEPHEN HAWKING

Ora de fizic\

Reeves, în pofida puterii sale, deoarece coliziunile provo-cate "deşi foarte puternice, vor fi inferioare celor atinse derazele cosmice care bombardează Pământul permanent".

Experimentul va fi din nou lansat , când mecanismul -în valoare de 5 miliarde de euro - care va recrea forţelecare au rezultat după Big Bang şi au dus la formarea uni-versului va fi pornit la Cern, lângă Geneva, unde se aflăsediul organizaţiei europene de cercetare nucleară. Câţivadintre cercetătorii implicaţi în experiment au declarat că auprimit e-mailuri şi telefoane de ameninţaredin partea unor reprezentanţi ai opiniei publi-ce, care se tem că dispozitivul ar putea pro-voca cutremure sau tsunami, ce ar putea dis-truge lumea.

STEPHEN HAWKING – UNULDINTRE CEI MAI MARI FIZICIENI ENGLEZI ÎN VIAŢĂ

Stephen Hawking (n. 8 ianuarie 1942,Oxford/ Anglia) este un fizician englez, teoreti-cian al originei universului şi unul dintre cei maimari cosmologi contemporani, profesor la cate-dra de Matematică la Universitatea Cambridge,deţinută cândva de Isaac Newton.

Studii:Stephen Hawking s-a născut în ziuacând se împlineau 300 de ani de la moartea luiGalileo Galilei. Şi-a făcut educaţia la St. AlbansSchool (Hertfordshire) şi la University College(Oxford). În 1962 ,la vârsta de 20 de ani, obţinetitlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall dinCambridge, unde îşi începe activitatea didacticăşi ştiinţifică.

Lupta cu boala şi infirmitatea:

În 1963, la vârsta de 21 de ani, Hawking observă pen-tru prima dată o slăbiciune a muşchilor. În urma unui exa-men medical, se constată o boală progresivă de neuronmotor, afecţiune cunoscută sub numele de Scleroză late-rală amiotrofică. I se dau maximum 3 ani de trăit. Hawkingnu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării conti-nue a invalidităţii. Se căsătoreşte în 1965 cu Jane Wilde(divorţând ulterior, în 1990) şi va avea trei copii. Paraliziaprogresează şi, cu timpul, devine complet imobilizat, îşipierde vocea şi este constrâns să comunice cu ajutorulunui computer sofisticat (conceput special pentru el de unprieten), care poate fi controlat cu mişcări ale capului şiglobilor oculari, la o viteză de cincisprezece cuvinte peminut! Infirmitatea nu îl poate împiedica să îşi continueactivitatea didactică şi ştiinţifică. În 1995 se căsătoreştedin nou, cu Elaine Mason.

Activitatea ştiinţifică:

Principalele domenii de cerce-tare sunt cosmologia teo-retică, relativitatea generală şi mecanica cuantică. În anii1965-1970 elaborează un model matematic asupra origineişi evoluţiei universului în expansiune din momentul "mariiexplozii" iniţiale ("The Big Bang") şi întreprinde studii asuprarelaţiei dintre găurile negre din univers şi ter-modinamică.Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste găuri negreau o durată de existenţă limitată, constituirea unor perechide particule-antiparticule virtuale ducând la o "evaporare"treptată a acestora sub forma radiaţiei Hawking. Mai târziu,revine asupra acestei teorii, admiţând că radiaţia se produ-ce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei găurinegre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuanti-ce, teorie cunoscută sub numele de paradoxul informaţionalal găurilor negre. Foarte populare sunt cărţile sale de popu-larizare a ştiinţei, pentru nespecialişti: A Brief History ofTime, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă isto-rie a timpului, 2004), Einstein's dream, 1993, (publicată înlimba română sub titlul “Visul lui Einstein” şi alte eseuri),The Universe in a Nutshell, 2001 (publicată în limba româ-nă sub titlul “Universul într-o coajă de nucă”, 2004) şi Abriefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow,2005 (publicată în limba română sub titlul “O mai scurtăistorie a timpului”).

(Dristaru Valentin, Bîrzu Ionuţ, Ştefan Nicolae Cristinel, clasa a XII-a B)

16

17

Cunoasterea automobilului

Automobilul este un vehicol rutier,carosat şi suspendat elastic pe celpuţin trei roţi - care se poate deplasa pemijloace de propulsie proprii în diferitecondiţii diferite de teren - destinattransportului direct sau prin tractareaunor incărcături ce pot fi bunuri, per-soane.

.Primul proiect de automobil a fost opera lui

Leonardo da Vinci(1452-1519), care preciza acţionareaautovehicolului cu motor oralogic (cu arc special).Proiectul nu a fost realizat niciodată.

EVOLUŢIA MAŞINILOR- de la maşinile cu abur la maşinile hibride -

Mini (original) - Mini estecea mai populară maşină dinistoria Marii Britanii. Îşi areînceputurile în 1959, dar s-adecis oprirea producţiei înanul 2000. Acest simpaticautomobil, cu tracţiune faţă,este ideal pentru oraş, avândspaţiu suficient pentru 4 pasa-geri şi cîteva bagaje. În ciudastaturii mici, Mini s-a dovedit afi un obiect care poate să îşischimbe design-ul în funcţiede posesor. Se pot amestecaşi potrivi culorile, schimba roţi-le, oglinzile, farurile, mânereleuşilor şi se pot înlocui chiar şi elemente din caroserie.

Volkswagen Beetle1938(original) - Schiţa pe hârtie nu spu-nea prea multe. Cu portbagajul sub capotă, cu nume de insectă

şi design creionat de AdolfHitler, pentru Beetle nu existauprea multe şanse de a reuşi.Cu toată acestea, Phil Patton,autorul romanului "Bug: TheStrange Mutations of theWorld's Most FamousAutomobile" spunea: "Beetleeste singura maşină adevăratăde pe Terra - este singuramaşină recunoscută, dupăformă, oriunde în lume. Este la

fel de populară ca şi Mickey Mouse sau Bart Simpson".

Rolls-Royce 40/50 HP Silver Ghost - Un favorit al regalităţiibritanice, Silver Ghost este renumit pentru parbrizul argintiu.Acest model Rolls Royce, produs în premieră în 1906, a apărutîn pelicule celebre cum ar fi: Lawrence al Arabiei, YoungFrankenstein şi Citizen Kane,dar Ghost (fantoma), numitaşa pentru sileţtiozitatea safantomatică, nu este o"maşinş cuminte". Şasiul şimotorul lui 40/50 CP au con-stituit baza tehnică a automo-bilelor Rolls-Royce, blindate,folosite de fortele britanice încel de-al Doilea RăzboiMondial.

Până când s-a ajuns la - Audi va lasa şi un automobil 4x4mai mic decât actualul Q7. Acesta va împrumuta platforma teh-nică a Volkswagen-ului Tiguan. Chiar şi aşa Audi va putea montasub micuţa capotă şi motoare mai mari în configuraţie V6 şi V8 .Transmisia integrală Quattro va ajunge la o nouă generaţie multmai reactivă în situaţiile de urgenţă. Noul model se va situa pepiaţă drept un concurent direct al viitorului Mercedes GLK, darintr-un segment superior actualului BMW X3. Pentru fanii TDI,Audi va echipa noul Q5 şi cu motoarele 2.0 şi 3.0 diesel. La capi-

tolul benzină, va exista un V6 Fşi de 3.2 litri întâlnit în prezentpe toată gama Audi. O variantăsport ar putea sa fie Q5S,model care dezvoltă o puteremaximă de 400 C.

Şerban Alexandru, absolvent 2009

Cele mai influenţabile automobile

18

Curiozităţi

STRĂMOŞUL BICICLETEI

La începutul secolului al XIX-lea aapărut o maşina numită ,,velociped”.

Acesta avea o şa, două roţi şi unghidon, la fel ca bicicletele moderne,dar nu avea pedale - deplasarea sefăcea împingând cu picioarele în solîn timp ce şaua susţinea cea maimare parte a greutăţii corpului.Velocipedele erau prea puţin confor-tabile şi dificil de folosit şi, prin urma-re, nu au avut success.

BICICLETELE ÎNALTE (primabicicletă cu pedale)

Cu roata sa din faţă gigantică şimicuţa roată din spate, bicicleta înaltădin 1870 (numită în Anglia ,,pennyfarthing”) nu era uşor de folosit. Mulţioameni aveau nevoie de scăriţe pen-tru a se urca pe ea şi, o dată ajunşi înşa, puteau cădea foarte uşor. Cutoate acestea, mulţi au cumpărat bici-clete înalte deoarece le-au surâsideea că, spre deosebire de un cal,această bicicletă nu trebuia hrănită şinici îngrijită.

DE CE SUNT BICICLETELE DECURSE ATÂT DE UŞOARE?

Cu cât este mai uşor cadrul, cuatât mai mic este efortul necesar lapedalare pe o bicicletă de curse, decicu atât mai repede va putea mergeaceasta. Din aceste motive, proiec-tanţii au realizat cadre din metale

uşoare, ca de exemplu aliaje de alu-miniu. Cauciucurile înguste, fără şan-ţuri, reduc frecarea dintre roţi şi drum,ceea ce creşte, de asemenea, viteza.

PRIN CE SUNT SPECIALE BICICLETELE DE TEREN?

Bicicletele de teren (mountainbike) trebuie să fie foarte solide pen-tru a putea merge pe teren acciden-tat. Ele au cadre solide din metal,cauciucuri cu şanţuri adânci care săasigure aderenţa cât mai bună la solşi mai multe viteze, care faciliteazăurcarea şi coborârea pantelor.

CARE SUNT CELE MAI RAPIDEBICICLETE?

Bicicletele profesioniste de curse,care sunt cele mai rapide biciclete,trebuie să fie foarte aerodinamice .

Cadrul, roţile şi ghidonul sunt pro-iectate toate pentru a reduce frecareacu aerul (rezistenţa la înaintare). Sefolosesc în acest scop materiale deînaltă tehnologie, rezistente şi uşoare,cum ar fi fibrele de carbon. Chiar şiciclistul devine aerodinamic, deoare-ce poartă o cască specială care redu-ce frecarea cu aerul.

CE SE POATE TRANSPORTACU BICICLETA?

În multe părţi ale Asiei, puţinioameni işi pot permite să cumpere omaşină, iar cea mai populară alterna-tivă este tricicleta. Aceste vehicule audeseori platformă pentru transportulbunurilor şi mulţi oameni îşi câstigăexistenţa făcând livrări. Tricicletele depasageri - care au în partea din spatescaune asigură un venit transportuluide pasageri.

CÂŢI OAMENI POT MERGE PEO BICICLETĂ?

UNORA LE PLACE SĂ folosescătandemuri - biciclete construite pen-tru două persoane, dar la sfârşitulsecolului al XIX-lea, au fost construitechiar şi biciclete pentru mai multepersoane. Au apărut biciclete pentrupatru oameni şi a existat chiar o bici-cletă franceză, numită Decuplette,care putea duce zece oameni!

Cristea Iulian Mirel, cls XII B

Istoria bicicleteiŞTIAŢII CĂ:

Ciclismul este un mod ieftin, sănătos şi distractiv de a călă-tori. Bicicleta modernă, cu cadrul său în formă de romb şi roţide mărimi egale, a apărut doar cu 100 de ani în urmă. De atunciîncoace, producătorii au construit biciclete pentru tot felul deactivităţi, de la biciclete uşoare de curse, până la biciclete BMXpentru acrobaţii. Există chiar şi biciclete demontabile care intrăîn portbagajul unei maşini.

Curiozităţi

Prima motocicletă, sau ,,bicicletă cumotor” a fost construită în 1868 şi era pro-pulsată de un mic motor cu abur! Însă ,după ce Daimler a construit primul săumotor, in 1885, motocicletele nu au maiavut decât motoare cu benzină. Există totfelu de motociclete diferite, de la scuterelente şi economice, până la motocicletecostisitoare şi puternice, care ne oferăcălătorii antrenante pe şosea.

Când inginerul german GOTTIEBDAIMLER a construit primul său motor cubenzină, el l-a testat adaptându-l la o bici-cletă artizanală făcută din lemn, obţinând

astfel prima motocicletă din lume cu motorpe benzină. Probabil că a utilizat lemnuldeoarece, pe atunci, multe vehicule erauconstruite din lemn, dar, cu siguranţă, aregretat alegerea făcută când motocicletaa fost distrusă de foc, în anul 1903.

MOTOCICLETELE CU ATAŞ

Motocicletele cu ataş au fost construiteiniţial pentru a permite transportul confor-tabil de pasageri suplimentari. Însă nu atrecut mult până când a apărut o nouăclasă de sporturi cu motor, cursele demotociclete cu ataş speciale, aplatizate.Întimpul cursei, concurentul din ataş trebuiesă se mişte, mutându-si greutatea în celemai bune poziţii pentru păstrarea stabilită-ţii motocicletei la viteze mari.

CUM SE IAU CURBELE ÎN VITEZĂ?

Motocicliştii iau curbele sau ,,virajele”,aplecându-se spre interiorul curbei. Lacurbele stânse, motocicliştii de curse seapleacă atât de mult încât dau senzaţia căse vor răsturna! Însă piloţii profesioniştiştiu cât de mult să se aplece astfel încâtsă obţină cea mai bună traiectorie in curbăla cea mai mare viteză posibilă.

prof. Ceafalău Vasile

Motociclete

19

Dom’le, suntem încriză .... de toate! Ce măfac eu când terminliceul? Italia ? Spania?Eu ştiu.... poate ar tre-bui să ne adunăm ’’for-ţele „şi să mai inventămceva. Ce ziceţi?

n Lumea în care trăim se aflăintr-o evoluţie continuă, iar ultimulsecol a adus vieţii moderneschimbări mai mari decât aufacut-o milenii de progres gradualinaintea sa. Avansul tehnologic,medical, stiinţific si de orice altănatura se face exploziv, in salturi,iar visele de astăzi reprezintă rea-litatile de mâine. Lucrările de anti-cipatie şi filmele science-ficţion auinceput deja să reprezinte parcăun itinerariu in lumea zilelor noas-tre, trasând de multe ori parcursulreal al lucrurilor. Normal, ar trebuisă sperăm că următoarele 10inventii să fie create, fapt ce ne-arajuta în multe privinţe n

1.Călătoria interstelară:Călătoriile interstelare reprezintă,de ceva vreme, un concept cu aicărui parametri am fost destul debine familiarizaţi prin intermediullecturilor şi al filmelor science-fic-ţion.Posibilitatea stăpânirii uneiasemenea tehnologii le-ar permi-te oamenilor să atingă alte lumi,noi orizonturi si chiar să colonize-ze spaţii indepărtate ale galaxiei.

2. Terraformarea: Terrafor-marea sau “imitarea vieţii teres-tre”, reprezintă procesul ipoteticde modificare deliberată a condi-ţiilor atmosferice, climatice, topo-grafice, ecologice si geologice aleunei planete.

3. Scutul energetic: In ficţiu-ne, scuturile de energie reprezin-tă un soi de ambalaj invizibil deforţă, menit să protejeze un anu-mit corp impotriva armelor sau aelementelor, respingându-le sauabsorbindu-le impactul

4. Liftul spaţial: Un lift spaţialeste o structură tehnologică aflatădeja in faza de proiect, care arservi transportării oricărui tip dematerie de pe suprafaţa unui corpcelest direct in spaţiu.

5. Panaceul sau leaculsuprem: Panaceul, denumit ast-fel dupa zeiţa greacă a vindecării,Panacea, este un leac ipotetic,

menit să vindece toate afecţiunileşi să prelungească viaţa.

6. Câmpul gravitaţional:Câmpul antigravitaţional sau anti-gravitaţia reprezintă caracteristicaunui obiect sau a unui loc de aexista intr-o stare de independen-tă completă faţa de forţa gravita-ţiei, adică în imponderabilitate.

7. Membrele bionice: Bionicaeste un termen care sugereazăfuziunea metodelor şi a concepte-lor folosite în biologie si inginerie,două unghiuri foarte diferite depercepere a lumii şi a mediului.

8. Reţeaua Wi-Fi la nivel glo-bal: Wi-Fi –ul municipal este con-ceptul de transformare a unuiîntreg oraş intr-o Zona de AccesWireless, având ca scop supremtransformarea accesului wirelessla Internet intr-un serviciu de nivelglobal.

9. Tunelul Transatlantic: Untunel transatlantic este un tunelipotetic care ar traversa OceanulAtlantic între America de Nord şiEuropa şi ar suporta tranzitareapersoanelor sau a mărfurilor cuajutorul unui anumit mijloc detransport, la viteze uriaşe. Sevehiculează că alegerea cea maipotrivită ar fi trenul magnetic, detip maglev, şi se sugerează atin-gerea unor viteze colosale, depana la 8.000 de kilometri pe ora.

10. Colonizarea oceanelor:Colonizarea oceanelor reprezintăstabilirea permanentă a oameni-lor in oceane. Asemenea concen-trări umane ar putea pluti lasuprafaţa apei, ancorate în soluloceanic, ar putea exista intr-opoziţie intermediară în apă, sauchiar pe solul oceanic.

n Eu am propus….până dataviitoare, promit să mai găsescceva, cel puţin la fel de interesant.

propune elevul Stanciu Ionuţ Dorinel,

clasa a XII B

10 invenţii care ar trebui realizatesau ce avem noi de facut după terminarea liceului

20

PLEDOARIE PENTRU O ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ

Visul ar fi să ne hrănim cu parfumul florilor şi al pădurilor…dar zeii nu ne-au dat şi nouă, muritorilor de rând, reţeta ambro-ziei şi a nectarului. Secretul nemuririi şi al tinereţii veşnice arămas îngropat cine ştie pe unde, acolo în Olimp. Totuşi în cutiaPandorei, alături de speranţă, cineva a strecurat un indiciu…Albina- ea se hrăneşte cu nectarul florilor şi oamenii au învăţatsă folosească mierea.

Mierea este un miracol, o parte a secretului de pe Olimp.Bogată în elemente nutritive, nu este doar hrană, este şi leac-apa vie cum o numeau tracii. Ca să râdem, să plângem, să gân-dim, să alergăm, să iubim avem nevoie de energie. Alimentaţiaeste foarte importantă, datorită aportului energetic pe care îladuce organismului, care are nevoie de elemente esenţiale : pro-teine, hidraţi de carbon (zaharuri), vitamine, grăsimi, substanţeminerale etc. Valoarea unui aliment creşte cu cât conţine maimulte din aceste principii într-o formă cât mai apropiată substan-ţelor proprii organismului omenesc, aşadar asimilabile cât maidirect. Din acest punct de vedere mierea este pe primul loc

Din punct de vedere nutriţional mierea conţine următoareleelemente : apă, zaharuri nereducătoare, substanţe minerale,proteine, acizi organici, fermenţi, vitamine, hormoni, în total 435de substanţe organice. Conţinutul de microelemente al mieriieste similar cu cel al sângelui uman, de aceea mierea este foar-te uşor de asimilat.

Zaharurile ce intră în componenţa ei, glucoza şi fructoza alcă-tuiesc la un loc ceea ce se numeşte zahărul invertit. Ele suntdirect asimilabile şi nu necesită o prelucrare prin digestie aşacum se întâmplă cu hidraţii de carbon introduşi prin alimentaţie înorganism şi care, ca să fie asimilaţi de acesta, trebuie să fie maiîntâi scindaţi, prin procesul digestiv în zaharuri simple. Glucozaeste absorbită de-a lungul întregului traiect digestiv şi dirijatăapoi prin circuitul sangvin în organism, folosind o parte direct casursă de energie, o altă parte ca rezervă depozitată în special înficat.

Mierea are de asemenea o foarte mare valoare calorică : 1gram zaharuri eliberează 4,1 calorii ; cu toate acestea miereaeste net superioară zahărului, datorită conţinutului ei în unelesubstanţe zaharoase. Chiar dacă acestea se întâlnesc în canti-tăţi mici, prin varietatea şi calităţile lor specifice conferă mierii unplus de valoare nutritivă.

Proteinele – o alta componentă a mierii, fac parte din grupaalimentelor energetice şi sunt prezente în proporţii ce variazăîntre 5 şi 9 mg la un kilogram, în funcţie de sorturile de miere, deprovenienţa florală diferită. Vitaminele sunt compuşi organiciindispensabili organismului. Mierea este bogată în aceste ele-mente. Principalele vitamine regăsite în miere sunt cele din com-plexul B, iar în cantitate mai mică vitaminele C, A, D, şi K. Aciziiorganici: gluconic, fosforic, formic, lactic, citric, au un rol deose-bit în funcţionarea organismului uman. Substanţele minerale,foarte numeroase în miere, variază în limite largi, cele mai impor-tante pentru organism fiind: potasiul, magneziul, fosforul, clorul,calciul, sodiul, prezente sub o formă biologică uşor asimilabile deorganism. Enzimele (fermenţii) conţinute în miere - dintre celemai importante amilaza, invertaza, catalazele, lipaza - intervin înprocesele biochimice din organism.

Producerea mierii

Nectarul este o soluţie fluidă , bine mirositoare, produsă deflori. Acesta este produs în glande speciale, numite şi producă-toare de miere. Aceste glande sunt poziţionate adânc în interio-rul florilor. Plantele ademenesc insectele prin intermediul necta-rului. În timpul drumurilor de colectare albinele aspiră nectarul culimba şi îl stochează în stomac. După revenirea la stup, predau„încărcătura” unei lucrătoare mai tinere. Acestea amestecă nec-tarul în gură timp de aproximativ douăzeci de minute şi îi adau-

gă enzime din salivă. Aceste enzime descompun zaharurile dinnectar în glucoză şi fructoză, ce au o structură mai simplă. Apoinectarul ajunge într-o celula a fagurelui, unde are loc evaporareaapei şi se obţine o concentraţie mai vâscoasă. După ce soluţia s-a concentrat suficient, este reamestecată de lucrătoare în gură.Astfel este obţinută o materie cu o vâscozitate asemănătoaremierii. Mierea este depusă de către lucrătoare în celule, ce pânăla utilizare sunt sigilate cu ceară. Chiar dacă sunt în cantitatefoarte mică, uleiurile volatile din nectar rămân totuşi în miere,acestea păstrând astfel mirosul plantelor.

Împreună celulele alcătuiesc fagurele. Fagurele este dispuspe direcţie verticală, iar celulele emerg pe laterală, aproape înunghi drept. Lucrătoarele transportă în stup şi polen, ce în modasemănător nectarului este depozitat în celule. Polenul plantelorconţine foarte multe proteine şi astfel este principala hrană alucrătoarelor în dezvoltare. Toţi locuitorii stupului participă lacompletarea rezervelor. Mierea conţine multă energie, iar polenulacoperă necesarul de proteine.

Prof. Filofteia Palade

Mierea de albine – un miracol la îndemâna tuturor

Iodul (de la grecescul “iodes”,care inseamna “violet”), a fost desco-perit in 1811 de catre Courtois si esteun element chimic care face parte dingrupa halogenilor.

Halogen inseamna “care gene-reaza sarea”.

RASPANDIRESpre deosebire de ceilalti halo-

geni, iodul a fost semnalat liber inzonele vulcanice. Totusi cea maimare cantitae de iod se gaseste subforma de compusi. Exista un numarmare de compusi ai iodului (iodargiritAgI, marshita CuI). De asemenea,insoteste ca iodura sarea de bucata-rie, ca iodat, salpetrul de Chile, caiodura si iodat fosforitele, dolomitele,calcarurile, carbuni de pamant.Principal sursa de iod este apa mari-lor, in care se gaseste in concentratiede 2,25-2,4 mg/l.

Iodul este un oligoelement pre-zent in organism in cantitati mici, insaeste esential pentru functionareacorecta a glandei tiroide. Organismuluman contine aproximativ 30-40 mgde iod, dintre care 10 mg sunt depo-zitate in tiroida, structura ce prezinta oafinitatea deosebita pentru acest ele-ment. Iodul este necesar pentru men-tinerea functionalitatii si arderii meta-bolismului celular in parametri optimi.Prin corecta desfasurare a procese-lor metabolice, organismul este capa-bil sa transforme nutrientii in energie.Insa, iodul este recunoscut pentrurolul sau in sinteza hormonilor tiroi-dieni (triiodotironina, tetraiodotironinasau tiroxina), ce apar prin cuplareaacestui oligoelement cu tirozina.Printre alte efecte benefice ale ioduluise numara rolul antiaterosclerotic,antitoxic, antisenescent (impotrivaimbatranirii) si hipotensor.

Cea mai importanta sursa de iodeste reprezentata de sarea iodata(reprezinta, de fapt, sare de masasuplimentata cu iod). Alte produsebogate in iod sunt: fructele de mare sialte produse marine (peste cod,biban, egrafin, creveti, alge marine) siprodusele vegetale cultivate pe soluribogate in iod. Cantitati suficiente suntsi in produsele lactate si oua, mai alesdaca animalele sunt hranite cu furajebogate in iod.

EXCESUL SI DEFICITUL DEIOD

Deficitul de iod apare in zonelecu soluri sarace in acest mineral sauin populatiile care nu consuma sareiodata (deloc sau in cantitati minimece nu fac fata necesarului). Datoritacarentei de iod au loc modificari lanivelul tiroidei, care isi intensifica acti-vitatea in scopul compensarii deficitu-lui de hormoni. Deoarece organismulsufera in mod real de o carenta croni-ca de iod, glanda lucreaza in gol, seva hipertrofia (isi mareste dimensiuni-le) si va proemina in loja tiroidiana,devenind vizibila. Astfel apare gusa

endemica. Gusa reprezinta, deci, omarire anatomica a glandei, insotitade o hipofunctie. Pentru a preveniaparitia gusei endemice, mediciirecomanda un consum suficient desare iodata sau alte produse bogatein iod. Un aport de 60-70 microgramede iod zilnic este considerat a fi sufi-cient.

In Romania gusa este inca oproblema de sanatate importanta,mai ales in zonele muntoase si sub-carpatice (datorita saraciei in iod alsolului). Specialistii au observat cadeficitul de iod apare mai frecvent incazul femeilor decat al barbatilor sitinde sa fie mai important la femeileinsarcinate sau la cele care alaptea-za. Iodul suficient se pare ca se core-leaza cu un efect protector impotrivadezvoltarii unei forme particulare decretinism (boala caracterizata prinretard mintal sever).

Nu doar solul deficitar in iod estela baza carentei, ci si consumul exa-gerat al unor legume ce contin sub-stante chimice capabile de a impiedi-ca utilizarea iodului de catre tiroida.Astfel de substante pot sa interferezesi cu sinteza hormonilor tiroidieni insine, avand acelasi rezultat.Legumele cunoscute ca fiind bogatein aceste substante sunt brasicacee-le: varza, gulia, napii, conopida.

Intoxicatia cu iod este o proble-ma ce apare destul de rar si de obi-cei, nivelul crescut al iodului determi-na o reducere a functiei tiroidiene.

Recomandarile specialistilorSpecialistii considera ca ratia

optima de iod pentru un adult tanarsanatos variaza in general intre 100-200 micrograme/zi, cu unele particu-laritati:

Sugarii: 40-50 microgrameCopiii: 1-3 ani - 70 micrograme/zi4-6 ani - 90 micrograme/zi7-10 ani - 120 micrograme/zipeste 11 ani - 150 micrograme/ziFemeile insarcinate - 175 micro-

grame/ziFemeile ce alapteaza - 200

micrograme/ziDe retinut!- 1/4 dintr-o lingura de sare ioda-

ta ofera organismului 95 de microgra-me de iod

- 200 de grame de peste oceanic- 650 micrograme de iod.

Specialistii recomanda consu-matorilor sa achizitioneze si sa utilize-ze doar sare iodata si sa reduca, pecat posibil, consumul exagerat al pro-duselor gusogene.

prof. Cîmpanu Lenuţa

IODUL ŞI IMPORTANŢA LUI

21

Curiozităţi

Motorul rotativ este, principial, unmotor obişnuit, exact ca cel de pe oricemaşina, dar construcţia şi funcţionarealui este complet diferita de cea a motoru-lui convenţional.

Într-un motor cu piston, acelaşi volum(cilindrul), face pe rând 4 operaţii diferite:admisia, compresia, aprinderea şi eva-cuarea. Într-un motor rotativ, toate aces-te operaţii sunt făcute în paralel, fiecareîn camere ei, datorită variaţiei de volum acamerei, determinată de rotirea rotorului.

Exact ca un motor cu piston, motorulrotativ foloseşte puterea dezvoltată dearderea amestecului aer-combustibil.Într-un motor cu piston, presiunea dez-voltată de arderea combustibilului, for-ţează mişcarea oscilatorie a pistonului,care este transformată în mişcare derotaţie de arborele cotit. La motorul rota-tiv, presiunea de combustie, este dezvol-tată între cameră, între rotor şi peretelecilindrului, determinând rotirea acestuia.Rotorul urmează o cale ce seamănă cuceva creat cu un spirograf. Aceasta tra-iectorie îi permite rotorului să menţină uncontact permanent cu pereţii cilindrului,creând 3 camere separate, al cărorvolum se modifica în timpul unei rotaţiicomplete a motorului. Această modifica-re de volum, aduce aer şi combustibil înmotor, îl comprimă, utilizează energiagazelor şi în final le evacuează.

Motorul rotativ, are de asemenea,exact ca un motor cu piston, nevoie deun sistem de alimentare şi de unul deaprindere.

Motorul rotativ a fost inventat de Dr.Felix Wankel în 1924, primul brevet fiindobţinut în 1929 (DRP 507 584). Din acestmotiv, acest motor mai este numit şiMotor Wankel sau Motor Rotativ Wankel.

Sa aruncăm o privire în interiorulmotorului şi să examinăm părţile compo-nente.

Asa, cum se poate observa şi în figu-ră, rotorul, are 3 feţe convexe, fiecare dinele comportându-se ca un piston.Fiecare faţă a rotorului, are o adânciturăpentru a mări "cilindreea" motorului, per-miţând mai mult spaţiu pentru amesteculaer-combustibil.

La vârful (marginea) fiecărei feţe, oplăcuţă de metal izolează camerele for-mate de rotor între ele. Această plăcuţăpoate fi considerată a fi corespondentulsegmenţilor de la motorul cu piston. Deasemenea există inele de oţel de fiecareparte a rotorului, pentru a sigila marginilecamerei de ardere.

Rotorul are la interior o parte dinţată.

Aceşti dinţi se angrenează cu dinţii de pearborele fixat în cilindru. Aceşti dinţidetermină traiectoria şi direcţia rotorului.La trei rotaţii ale arborelui de ieşire, roto-rul se roteşte o singura dată.

Cilindrul - Forma cilindrului esteoarecum ovală (de fapt este epitrochoid).Aceasta formă a fost proiectată astfelîncât cele 3 margini ale rotorului să fie încontact permanent cu cilindrul formândcele 3 camere etanşe ale motorului.

Fiecare zona a cilindrului este dedi-cată unui singur proces al motorului.Cele 4 secţiuni sunt: -Admisie -Compresie - Ardere - Evacuare

Orificiile de Admisie şi Evacuare suntdispuse în cilindru. Observaţi că nu exis-tă supape şi că aceste orificii comunicădirect în evacuare/admisie.

Arborele de ieşire - Arborele de ieşi-re are nişte came excentrice, ceea ceînseamnă că sunt excentrice faţă de axularborelui. Fiecare rotor se aşează pe unadin aceste came. Camele acţioneazăasemănător cu arborele cotit al unuimotor cu piston. Motorul invartindu-se incarcasa lui, apasă pe aceste came. Cumcamele sunt excentrice fata de axul deieşire, forţa cu care acţionează rotorulasupra camelor creează o forţa de rota-ţie in arbore, determinând rotirea acestu-ia. Arborele are 2 came dispuse în părtiopuse din considerente de echilibraj.Datorita mişcării rotorului, întotdeauna sefolosesc minim 2 rotoare pe acelaşi arbo-re. Evident aceste rotoare se vor aflamereu în contrafază pentru a se echilibrareciproc.

Cum se asamblează?Un motor rotativ este asamblat în

straturi (stratificat). Cele două motoarepe care le-am luat de exemplu au cincistraturi principale care sunt asamblateprin bolţuri lungi. Agentul de răcire treceprin canalele care inconjoara toate pie-sele.

Ultimele doua straturi conţin garniturasi rulmenţii arborelui de ieşire. Ele izolea-ză cele două părţi ale carcasei care con-ţine rotorul. Suprafeţele interioare aleacestor piese sunt foarte netede, ceeace ajută garniturile să-şi facă treaba. Pefiecare piesă se găseşte un orificiu deintrare.

Următorul strat dinspre exterior esteo carcasa ovală, care conţine canalul deevacuare. Aceasta este partea carcaseicare conţine rotorul. Piesa centrală conţi-ne două orificii de admisie, câte unulpentru fiecare rotor. Ea separă cele douărotoare, aşa încât suprafeţele exterioare

sunt foarte netede.În centrul fiecă-

rui rotor se găseştecâte un pinion careimbrică un pinionmai mic care estefixat de carcasamotorului. Rotoruleste legat de ase-menea de o camăa arborelui de ieşi-re.

Inima motoruluirotativ este rotorul.În mare se poatespune ca este echi-valentul pistonului

de la motorul cu piston. Rotorul estemontat pe o camă circulară mare, pearborele de ieşire. Această camă estecoaxială cu axul arborelui şi acţioneazăca manivela la sistemul bielă - manivela,dând rotorului forţa de rotaţie necesarăca să învârtească arborele de ieşire.Cum rotorul se roteşte în interiorul carca-sei, el împinge cama arborelui de ieşire,rotindu-se de trei ori la fiecare rotaţiecompletă a rotorului.

Cum rotorul se mişca spre carcasă,cele trei camere create de rotor îşi schim-bă dimensiunile. Acestă schimbare dedimensiune creează efectul de pompare.

Faza de admisie, începe atunci cândcapătul rotorului trece de galeria deadmisie. În momentul în care orificiul deadmisie este înspre cameră, volumulcamerei este aproape minim. În mişca-rea sa rotorul trece de orificiul de eva-cuare, volumul camerei creşte, trăgândamestec de aer / combustibil în interiorulcamerei.

Cand vârful rotorului trece de galeriade admisie, acea cameră este izolată şiîncepe compresia.

Pe măsură ce rotorul îşi continuămişcarea în carcasă, volumul camereiscade şi amestecul aer/combustibil secomprimă. În timpul stabilit faţa rotoruluiajunge în dreptul bujiilor, volumul came-rei este din nou aproape de minim. Înacest moment începe combustia.

AvantajeMai puţine părţi în mişcare. Motorul

rotativ are cu mult mai puţine părţi în miş-care decât un motor similar, in patrutimpi, cu piston. Motorul cu rotor rotativare trei părţi principale în mişcare: celedouă rotoare şi arborele de ieşire. Chiarşi cel mai simplu motor cu piston în patrutimpi are cel puţin 40 de părţi în mişcare.

DezavantajeExista câteva probleme întâlnite la

proiectarea motoarelor rotative.În mod obişnuit, este mult mai greu

(dar nu imposibil) să realizezi un motorrotativ care să respecte condiţiile depoluare actuale (din ce în ce mai restric-tive).

Costurile de fabricaţie pot să fie maimari, în principal pentru că se fabrică înserii mai mici decât motoarele cu piston.

În mod obişnuit consumă mai multcombustibil decât motoarele cu pistondin cauză că randamentul termodinamiceste micşorat de forma prelungă acamerei de combustie şi de raportul decompresie mic.

prof. Mocanu Epaminonda

Motorul rotativ WANKEL

22

Curiozităţi

Legi absurde din lume

Regatul Unit:1.este ilegal să mori în Casa

Poporului;motivul: teoretic cinemoare între Pereţii CaseiPoporului trebuie automat îngro-pat sub semnul regal.

2.este legal să ucizi un scoţiandacă se afla în zona veche a ora-şului, însă doar dacă poartă la eiarc cu săgeţi.

Franţa:1.este ilegal să te adresezi unui

porc numindu-l Napoleon.2.este ilegal să săruţi o persoa-

nă în metrou.

Singapore: este ilegal să ai latine o Biblie sau să vorbeşti des-pre Iisus.

Australia:1.este ilegal să te îmbraci ca

Batman.2.este ilegal să porţi haine

negre, papuci din pâslă sau din lacîn timp ce te plimbi pe stradă;motivul: aceste articole vestimen-tare sunt îmbrăcate de hoţi.

Finlanda: Donald Duck a fost odată acuzat pentru că nu purtapantaloni.

Tailanda:1.dacă scapi guma de meste-

cat pe stradă. poţi plăti o amendăpână la 600$.

2.toţi cei care merg la cinemasunt obligaţi să stea în picioareînainte de film, cât timp imnul na-ţional cântă.

Israel:1.este interzis să-ţi scarpini

nasul sâmbătă.2.este interzis să hrăneşti ani-

male în locuri publice.

Illinois: este ilegal să vorbeştiengleza; limba oficială recunoscu-tă este americana.

Indiana: în 1950, tot ce ţineade Robin Hood era interzis.

Alabamas: cine poartă musţa-tă falsă,suscceptibilă de a stârnirâsete în biserică, este pasibil depedeapsă.

Florida: femeile necăsatorite,care sar cu paraşuta în zi de dumi-nică sunt pasibile de închisoare.

Vermont: femeile îşi pot puneproteză dentară doar cu acordulsoţilor.

Dumitrache Cristina, cls XII BAbsolventă 2009

Fiinţă sau obiect care secrede că posedă puteremagică de a aduce noroc.

Scurt istoric

Mascotele au apărut pentru primadată în 1972, la ediţia de la Munchen.Ele aduc în prim-plan simboluri alelocurilor unde se desfăşoară JocurileOlimpice de vară.

Mascotele oficiale ale JocurilorOlimpice de la Beijing sunt „Fuwa” –în traducere , păpuşile norocoase:Beibei, Jingjing, Huanhuan, Yingyingşi Nini.

Cele cinci mascote simbolizeazacele mai populare patru animale dinChina: peştele, ursul panda, antilopa,rândunica, dar şi Flacăra Olimpică.

Se alege mascotaBucureştiului!

Bucureştenii vor alege de pesiteul Primăriei Capitalei mascotacare să le reprezinte oraşul. Dupămodelul capitalelor europene,Bucureştiul va avea un simbol caresa-l reprezinte. Leul, gărgăriţa, acvi-la, fluturele sau porumbelul alb sunto parte din simbolurile pe carePrimăria Capitalei le propune dreptmascotă.

Daca înainte era un simbol pur-tător de noroc, astăzi, mascota esteun element care să atingă prin stră-lucire şi să aducă clienţi pentru APROMOVA TURISMUL.

Adică de-aia nu vine lumea, cănu avem mascotă.

Breaking news: turişti nu vin căNU AU PE UNDE! Avioanele se ruppe aeroport, şoselele sunt găurite(da, ştiu că au fost reparate anul tre-cut), în trenuri mori de frig.

Totuşi, ca să rezolvi doua jocuri înacelaşi timp, propun să-l facem peCabral mascota Bucureştiului(aceasta este una din miile devariante votate de sute de bucureş-teni).

…Berinho, mascotaRomâniei la Euro

Mascota echipei naţionale de fot-bal a României, care îi va însoţi pe tri-colori la Campionatul European dinAustria şi Elveţia, a fost botezată înurma campaniei lansate deBergenbier, sponsorul oficial al primeireprezentative, primind un nume de-adreptul ridicol:.. Berinho.

Denumirea mascotei, care înfăţi-şează un vultur îmbrăcat în tricoulRomâniei, a fost aleasa din mai multesute de variante.

Vă reamintesc că BUCUREŞTIULARE O MASCOTA dăruită deRomânia cu mulţi ani în urmă ...Lupoaica.

Animal feroce,lupul, dacă nu poatefi răpus, trebuie alungat din caleaoamenilor! După această chibzuialăau procedat edilii bucureşteni chiar culupoaica de bronz, care alăptează ceidoi gemeni părăsiţi de nemiloasa lormamă Rhea-Sylvia, alungând-o decolo colo, până ce i-au găsit un culcuşlângă piaţa Dorobanţi, ascunsă ca oruşine ori ca un păcat, în sălbăticiavegetală a unui scuar,învăluită înumbrele tristeţii, de parcă ar regretarătăcirea ei de acum 87 de ani,de pemalurile Tibrului, pe cele aleDâmboviţei, dar ne împiedica traco-mania să ne aducem aminte de latini-tatea noastră, şi atunci ascundem unsimbol printre zarzavagii... sau mainou, unii habar n-au că Bucureştiulare o mascotă şi doresc una după chi-pul si asemănarea timpurilor de azi.

(Poloboc Lucia Nicoleta, Ştefan Cristinel, cls. XII B)

Ce este o MASCOTĂ?Munich 1972

23

Sănătatea noastră!

În rândurile următoare vom avea învedere câteva din avantajele utilizăriiinternetului. În primul rând mulţi dintrenoi navigăm pe net pentru a găsi diver-se informaţi, deci pentru a ne uşuraviaţa.

Însa există si un dezavantaj major,acela că citind tot felul de lucruri pe net,fără sa ne dam seama stăm în faţa cal-culatorului câteva ore bune pe zi, fapt cene slăbeşte vederea. Un alt mare deza-vantaj este acela că unii dintre noi nufolosim internetul pentru a ne informa, ciîn cu totul şi cu totul alte interese, lucrucare, de asemenea, nu este bun, căcipe net găsim tot felul de imagini violen-te care nasc in mintea tinerilor o mulţimede idei, nu la locul lor. Astfel se degra-dează cultura oamenilor. Tot de pe netputem lua si anumiţi viruşi care ne dis-trug calculatorul, iată deci, un alt pericolpe care îl prezintă internetul. De aseme-nea, dacă vrem sa facem anumite achi-ziţii online trebuie sa fim atenţi la oricedetaliu de pe pagina de net respectivă,pentru că nu de puţine ori, s-a întâmplatca lumea să fie păcălită, promiţându-i-se că va primi obiectul comandat pe netîn schimbul unui avans.

În concluzie, trebuie să încercăm sămai renunţăm la internet şi să nu devinăun adevărat drog pentru noi.

Răduţă Laurenţiu, clasa X A

Efectele nociveale internetuluiin viaţa de azi

A bea nu înseamnă a ficool, deci adolescenţii de azinu beau doar pentru a aratalumii din jur cât de cool sunt ei.Cu toţi am servit măcar unpăhărel de băutură la o petre-cere, cu toţi ştim efectele alcoo-lului. Părerea mea e că un ado-lescent nu bea doar pentru ase afirma într-o societate, pe zice trece problemele unui copildevin din ce în ce mai apăsă-toare fără a vedea rezolvarealor. Mulţi dintre tinerii din ziua

de azi îşi văd răspunsul înpaharele pline, deoarece spriji-nul şi încrederea din parteaunor persoane importante lelipsesc.

Întâlnesc adeseori oamenicare pentru a ieşi undeva,întreabă si unde bem azi? sauhai să bem ceva!

Deseori, din păcate, vedempe stradă adolescenţi, venindde la discoteci sau baruri, beţi.

Mulţi îşi îneacă amarul,spun ei , din diferite motive,

cum ar fi un examen picat, iubi-ta care i-a părăsit, probleme înfamilie etc.

În concluzie, alcoolul nu areefecte pozitive, deşi mulţi credcă a consuma alcool şi a seîmbăta e ceva foarte obişnuitprintre adolescenţi, însă nueste aşa. Adolescenţii trebuiesă găsească alte modalităţiprin care să treacă peste pro-bleme.

Udrea Ionuţ, clasa X A

Ce credeţi despre consumul de alcool??

“Există un moment în care fiinţaumană este foarte sensibilă şi, chiardacă vă simţiţi foarte puternici, sunt şilucruri fragile în voi” ( Françoise Dolton)

Drogurile sunt substanţe ce pot ficonsumate legal(cu sau fără reţetă medi-cală) sau illegal.

Drogurile reprezintă un pericol pentrulibertatea, demnitatea şi viaţa fiinţeiumane – este important să te informeziasupra acestui pericol.

Drogurile acţionează asupra creieru-lui modificându-ne senzaţiile şi compor-tamentul. Consumul repetat duce ladependenţă.

NU FI DEPENDENT!FII INDEPENDENT!E atât de subtil şi atât de parşiv dro-

gul…Este precum o fiinţă vie care lainceput iti dă caldură şi incet-incet ţi sebagă pe sub piele, apoi ajunge parte avieţii tale.

Nu scapi! Trăieşte prin tine şi nu maiai ce să faci!!!!

CanabisEste unul dintre cele mai consumate

droguri.Efectele constau in: - ritm cardiac crescut -foame şi sete Consumul canabisului duce la:-diminuarea atenţie şi concentrării-perceperea distorsionată a realităţii-slăbirea memoriei.HeroinaHeroina se incadrează în categoria

narcoticelor,fiind un analgezic puternic.Efectele constau in:-gura uscată, senzaţie de greutate -panică,senzaţie de vomă -reducerea pulsului şi frecvenţei res-

piratorii. Consumul heroinei duce la:-boli hepatice şi renale -complicaţii pulmonare -diminuarea poftei de mâncare.CocainaEste un stimulent foarte puternic ce

afectează direct sistemul nervos.Efectele constau în:-creşterea încrederii în forţa fizică şi

intelectuală - creşterea ritmului cardiac-scăderea apetitului şi amorţirea

nasului Consumul cocainei duce la:-epuizarea totală, depresie

-greaţă,insomnie şi pierdere în greu-tate

-o stare de slăbiciune avansată EcstasyEste un drog stimulent cu efect halu-

cinogen.Efeclele constau în:-percepţiile sunt extrem de puternice -persoana se simte foarte energică -creşte temperatura corpului Consumul de ecstasy duce la:-panică,greaţă şi tremurături -iritabilitate,paranoia -dereglări ale poftei de mâncare AmfetamineleSunt droguri din categoria stimulen-

telor.Efectele constau în:-senzaţie de forţă, veselie-creşterea tensiunii arteriale-delir, insomnie.Consumul amfetaminelor duce la:-panică, paranoia-tremurături, alterarea ritmului somn-

veghe-modificări ale poftei de mâncare.RENUNŢAREA LA DROGURIToate drogurile pot determina depen-

denţa.Există droguri care în funcţie de mai

mulţi factori provoacă numai dependen-ţa psihică,iar alte droguri determină şidependenţa fizică.

Tratamentul dependenţei este dificilde realizat.

Acesta se poate trata numai prinintermediul psihoterapiei şi depinde defiecare individ în parte.

De aceea un element foarte impor-tant în tratarea dependenţei este viaţasocială a persoanei.

Fără o voinţă foarte puternică şi fărăsusţinerea prietenilor şi a părinţilor, trata-rea dependenţei nu are succes.

Cristea Iulian Mirel, cls. XII B

Nu drogurilor!

24

1. Sydney Opera localizată în vâr-ful unui promotoriu ce străjuieşte por-tul oraşului Sydney, Australia, esteuna dintre cele mai distincte şi celebreclădiri ale secolului XX, proiect, des-ign şi realizare a arhitectului danezJørn Utzon. Este astăzi considerată

simbolul unui oraş, Sydney, al uneiţări şi al unui continent, Australia, miide turişti total neinteresaţi de operăvizitând-o săptămânal doar pentru a oadmira.

Povestea Operei din Sydney:Construcţia începută în 1956 şi termi-nată în 1973, Opera din Sydney a fostsingura clădire modernă celebră pânăla terminarea Muzeului Guggenheimîn 1997, opera arhitectului FrankGehry, ce va mai trăi mult timp dupăce aceasta va cădea în obscuritate.În panteonul clădirilor moderne, crea-ţia lui Utzon are statutul unui mit. Mitulrelatează că Jorn Utzon, pe atunci lavârsta de 30 de ani, a trimis juriuluiconcursului de design pentru proiectulOperei câteva schiţe nefinisate, iardesenul nu respecta o bună parte dinregulile din domeniu, fiind selectat înultimul moment dintr-un morman deproiecte iniţial respinse; se mai spunecă unul din arbitri, arhitectul EeroSaarinen, ar fi declarat că proiectul ede neconstruit. Declaraţia aceasta areceva adevăr în ea, dar proiectul luiUtzon nu a ajuns niciodată să fie res-pins. Cu toate acestea, în anii ’50 aisecolului trecut, nu încercase încănimeni să construiască ceva atât deîndrăzneţ cum e acoperişul în formăde scoici suprapuse, ce se ridică la oînălţime de 60 de metri, pe care Uzonl-a imaginat — un răspuns abstract,poate, la valurile care asaltează portuldin Sydney; şi o formă care maschea-ză protuberanţele structurii interne. Încursul „războaielor“ care au urmat,Utzon a pierdut poate multe lupte, dara câştigat bătălia pentru acoperişul luiextraordinar.

Dar opera din Sydney este remar-cabilă şi din alt punct de vedere: estecomplet unică. Nu se încadrează înnici o categorie stilistică sau cronolo-gică. Nici una din celelalte clădiri alelui Utzon – biserici, clădiri guverna-mentale, case – nu seamănă cât depuţin cu aceasta, iar acei arhitecţicontemporani care se străduiesc săimite stilul clădirii, întotdeauna proiec-tează construcţii care dau impresia dediletantism, comparate cu Opera dinSydney. Este, cu siguranţă, o clădire

modernă, dar modernismul expresio-nist al acesteia nu se încadra deloc custilul internaţional rectiliniar al epocii.Desigur, localizarea aduce şi ea unenorm ajutor, aşezarea ei la capătulunui promotoriu, înconjurată de apădin trei părţi, fiind exploatată la maxi-mum de Utzon.

Construirea Operei din Sydney:Opera din Sydney este aşezată pevechea locaţie a fortului MacquarieTram, care a fost demolat în 1958pentru a face loc acestei noi clădiri.Piatra de temelie a fost pusă în martie1959, iar construcţia a fost efectuatăîn trei etape. Prima etapă (1959-1963) a constat în contruirea temelieişi a platformei. Etapa a II-a (1963-1967) a reprezentat-o construireastructurii superioare de rezistenţă şi aacoperişului. Etapa a III-a (1967-1973) a fost amenajarea interioară aclădirii.

2. Turnul Eiffel este o construcţiefaimoasă pe schelet de oţel din Paris.Acesta este simbolul Franţei, cel mairăspândit la nivel mondial. A fost con-ceput de către Émile Nouguier,

Maurice Koechlin şi StephenSauvestre, angajaţi la Eiffel şi Co.Gustave Eiffel, iniţial reticent asupraproiectului, a devenit ulterior un maresusţinător al său şi a cumpărat breve-tul. Turnul care îi poartă numele, esteuna dintre principalele destinaţii turis-tice, cu mai mult de 5,5 milioane devizitatori anual. Turnul şi-a primit celde-al 200.000.000 invitat pe 28noiembrie 2002. Structura a fostconstruită în 1887-1889 din oţel pro-dus la Reşiţa, în România. Ea urmasă servească drept arc de intrare laExpoziţia Universală (1889), un târgmondial ce sărbătorea centenarulRevoluţiei franceze. A fost inauguratpe 31 martie 1889 şi deschis pe 6mai. 300 de muncitori au unit 18.038de piese de oţel, folosind două milioa-ne jumătate de nituri. Luând în consi-derare standardele de siguranţă înacel moment, este remarcabil faptulcă un singur muncitor a murit în con-strucţia turnului, în timpul instalării lif-

turilor. Lifturile originale funcţionau cuajutorul unui sistem hidraulic, lifturileactuale sunt electrice.

Turnul are 300 m înălţime, exclu-zând antena din vârf, ce mai adaugă20 de metri, şi o greutate de peste10.000 de tone. Când a fost construit,era cea mai mare clădire din lume.Întreţinerea turnului include 50 detone de vopsea maro închis, la fieca-re 7 ani. Depinzând de temperaturaaerului, Turnul Eiffel îşi schimbă înăl-ţimea cu câţiva centimetri datorităcontracţiei şi dilatării aliajului de meta-le.Cel puţin la începuturile sale, publi-cul a întâmpinat cu multă reticenţăaceastă construcţie, considerând-oinestetică. Astăzi însă este consideratdrept simbolul oraşului şi una dintrecele mai frapante piese de artă arhi-tecturală din lume. Unul dintre clişee-le hollywoodiene este priveliştea de lao fereastră pariziană, care întodeau-na include Turnul Eiffel.

La început, Eiffel a primit permisiu-nea de a lăsa monumetul în viaţă timpde 20 de ani, dar ţinând cont că ofe-rea o serie de beneficii în domeniulcomunicaţiilor, s-a renunţat la demon-tarea sa.Turnul are 3 nivele: accesulpublicului la primul şi al doilea nivel sepoate face atât pe scări, cât şi cu liftul,în schimb accesul la ultimul nivel seface exclusiv cu liftul.

3.Burj al-Arab „Turnul Arabilor”este un hotel de lux în Dubai proiectatde arhitectul britanic Tom Wright. La321 de metri înălţime este cea maiînaltă clădire din lume folosită exclu-siv ca hotel. E situat pe o insulă artifi-cială, la 280 m depărtare de plajaJumeirah, şi e legat de ţărm printr-unpod privat curbat.

Construcţia clădirii a început în1994 şi a fost terminată în 1999.Clădirea conţine peste 70.000 de m3de ciment şi 9.000 de tone de oţel, iarcostul total s-a ridicat la aproximativ1,6 miliarde $. Ca şi formă, con-strucţia imită o ambarcaţiune tipicarabă, cu vele, numită „Dhow”, avândun atrium imens de 180 metri înalţi-me. Dacă exteriorul Burj Al Arab esteexpresia unei arhitecturi ultramoder-ne, interiorul, proiectat de designerulKhuan Chew, este un mixaj luxos destiluri occidentale şi orientale. Burj Al

Curiozităţi

CELE ŞAPTE NOI MINUNI ALE LUMII CONTEMPORANE

25

Curiozităţi

Arab se mândreşte cu 8.000 metripătraţi acoperiţi cu foiţe de aur de 22de carate şi 24.000 metri pătraţi demarmură!

Este singurul hotel din lume carepretinde să fie de 7 stele, dar asta edoar o hiperbolă, deoarece toate ghi-durile turistice şi clasificările oficialeale hotelurilor au un maxim de 5 stele.

4.Statuia lui Isus HristosMantuitorul din Rio de Janeiro a fostinaugurata pe data de 12 octombrie1931 avand la baza urmatoarea istorie:In anul 1859, parintele Pedro Maria Bosssoseste in Rio de Janeiro şi este uimit defrumusetea misterioasa a munteluiCorvado. Sugerează construirea unuimonument în onoarea Prinţesei Isabela,care in 1921 a propus construirea uneistatui a lui Iisus vizibilă din tot orasul Rio.

Din 1859 pana in 1921, Don Pedro si-a dat acordul in crearea unei căi feratecare lega Cosme Velho şi Paineiras, unpas important pentru a asedia Redentor.

Construcţia statuii a început in anul1927, după modele de diferite mărimi.

Toate calculele au fost facute de CoastHisses, ajutat de Pedro Viana si HeitorLevy.

Faimoasa şi impunătoarea statuie alui Isus Cristos, care se înalţă deasupraoraşului Rio de Janeiro, a fost desemna-tă sanctuar religios, cu aprobarea PapeiBenedict al XVI-lea, care a arătat că sta-tuia este "mult mai mult decât o simplăatracţie turistică".

5.Podul Golden Gate: situat în par-tea de vest a Statelor Unite în statulCalifornia, a fost inugurat pe 27 mai1937. În prima zi de funcţionare, podul afost deschis numai pietonilor, în acea zi(numită Ziua Pietonilor) podul a fost tra-versat de 200 000 de persoane. Cu odeschidere de 1,280 m, Golden GateBridge leagă San Francisco deSausalito, fiind situat la nord deStrâmtoarea Golden Gate ce face legă-

tura între Golful San Francisco şiOceanul Pacific.

Podul, care are o lungime totală de2,737 m, a devenit celebru prin faptul căa fost prima construcţie uriaşă suspen-dată la peste 150 m deasupra niveluluiapei, fiind în acelaşi timp un exemplustrălucit al stilului arhitectural Art Decotârziu din Statele Unite. Este un simbolmarcant al oraşului San Francisco, fiindadesea identificat cu spiritul liberal alacestui influent oraş californian.

Construirea podului: Primele planuride a lega printr-un pod cele două maluria strâmtorii Golden Gate datează dinanul 1871, mulţi specialişti având îndoielicu privire la posibilitatea finanţării acestuiproiect. În anul 1920 s-au reînoit pregăti-rile de realizare a proiectului, cu toateobiecţiile şi acţiunlie de boicotare a pro-prietarilor de vapoare, a căror vase tra-versau strâmtoarea. Perioada de con-strucţie a podului a durat din data de 5ianuarie 1933 până la data de 27 mai1937 sub conducerea inginerului şefJoseph B. Strauss. Este interesant căacest pod controversat a necesitat: "200de milioane de cuvinte pentru a convingepopulaţia de necesitatea existenţei saleşi numai patru ani şi 35 000 de dolaripentru construirea lui".

În timpul de construţie a podului aufost 14 accidente mortale. Realizareaconstrucţiei podului a necesitat realizăritehnice deosebite, fiind pentru o bunăperioadă de timp, podul suspendat celmai lung (2.332 m) din lume. Stâlpul desusţinere cel mai înalt are 227 m, iar gro-simea cablului este de 92 cm. Podul cân-tăreşte 887 000 de tone, fiind folosite laconstrucţie 600 000 de nituri. A fost înîntregime construit din donaţii într-operioadă de timp când Statele Unite segăsea după Marea RecesiuneEconomică, şi când economia SUA seconfrunta cu un şomaj ridicat.

Podul Golden Gate serveşte ca legă-tura de transport vitală pentru Autostrada101, aceasta face legătura între oraşulSan Francisco şi Marin County. Poduldispune de şase benzi de circulaţie careau o lungime totală de 2.736 m. Din moti-ve de siguranţă, viteza maximă admisăeste de 73 km/h. Podul dispune de unsistem de monitorizare în timp real al tra-ficului, ceea ce permite reconfigurareabenzilor de circulaţie în funcţie de numă-rul şi direcţia de deplasare a maşinilor.Astfel, dimineaţa sunt patru benzi spresud şi două spre nord; iar după-amiazaşi în zilele libere, sunt câte trei pe fiecaresens. Traficul pietonilor şi bicicliştilor estepermis numai pe trotuare şi numai petimpul zilei. Accesul câinilor este permisdoar dacă aceştia sunt însoţiţi de stăpânişi sunt în lesă.

Podul a fost închis din cauza vântuluiputernic de cinci ori: 1951, 1982, 1983,1996, şi 2005. Vânturile puternice din1982 au fost indeajuns astfel încât săprovoace o mişcare vizibilă a podului.

6.Empire State Building este unzgârie-nori cu 102 etaje situat în oraşulNew York City din Statele Unite aleAmericii, construit între anii 1929 - 1931.

A fost cea mai înaltă clădire din lumetimp de 41 de ani, între anii 1931 şi 1972,până când a fost terminat primul dintrecele doua turnuri ale complexului WorldTrade Centre.

Un zgârie-nori sau zgârie nori (ade-seori chiar zgârienori) este o clădire foar-te înaltă, continuu folosibilă până la celemai înalte nivele ale sale.

Deşi nu există o definiţie propriu-zisăpentru un zgârie-nori, se consideră (maiales în Statele Unite şi Canada) că oriceclădire mai înaltă de 150 metri sau 500de picioare, respectiv una care are celpuţin 30 de etaje, este un zgârie-nori.Cuvântul zgârie-nori a apărut primadată în engleza americană ca un cuvânt

compus, skyscraper = sky + scraper,adică zgârietor al cerului, care a devenitzgârietor de nori, adică zgârie-nori înromână, fiind folosit pentru prima dată lasfârşitul secolului al 19-lea, reflectânduimirea publică a rezidenţilor oraşuluiNew York la vederea acestor clădiri foar-te înalte, care păreau a zgâria cerul.Ulterior, a fost rapid adoptat în multelimbi, sub forma compusă specifică aacelor limbi.

7.Tunelul Canalului Mânecii (înengleză Channel Tunnel) este un tunelferoviar submarin, lung de 50 km, careleagă vestul Franţei cu sud-estul Angliei,pe sub Canalul Mânecii. Tunelul a fostconstruit în cooperare de guverneleRegatului Unit şi Franţei. Este al doileatunel feroviar ca lungime din lume, depă-şit fiind doar de tunelul japonez Seikan.

Din motive de securitate, tunelurileferoviare sunt iluminate de 20.000 deneoane şi au un trotoar continuu pe par-tea dinspre galeria de serviciu, pentru aasigura evacuarea rapidă a călătorilor.Există antene care asigură comunicaţiaradio cu suprafaţa.

Construcţia tunelului a costat aproxi-mativ 105 miliarde de franci francezi (16miliarde de euro).

Măsuri de securitate: TunelulCanalului Mânecii dispune de o echipăde pompieri francezi şi englezi. Ei potinterveni în tunel cu ajutorul unor vehicu-le speciale ce circulă prin galeria de ser-viciu. Singurul incident serios înregistratîn tunel a fost incendiul din 18 noiembrie1996, declanşat la bordul unui tren încăr-cat cu camioane. Datorită măsurilor desecuritate şi a răspunsului rapid al echi-pelor de intervenţie, nu au existat victime,dar tunelul a suferit distrugeri ale structu-rii de rezistenţă pe aproximativ 1 km.Reparaţiile au costat aproximativ 200 demilioane £. În urma accidentului, proce-durile de siguranţă au fost schimbate.

Bîrzu Ionut, clasa XII BŞtefan Nicolae Cristinel, clasa XII B

26

Pagina de poezie

„Versuri” la intâmplare….

A fost odată ca-n poveştiA fost și încă estePe strada CoteştiUn liceu de băieţi şi fete.

Acum ne-am modernizatȘi mascota ne-am luatAvem si simulatorSă ştim tot despre motor

Chiuleşti şi azi, chiuleşti şimâine

Chiuleşti aproape o lunaScutirea poţi sa o aduci În maxim o săptămâna.

De nu eşti bun şi faci doarrele

Te duc direct la consiliereŞi pe urmă vei ajuta,La subsol pe domnul Udrea.

Treabă de nu ai făcutLa purtare ai minus un punctDe o ţii tot aşa,Încă unul vei avea.

Legitimaţia de n-o ai la tineNu prea o să-ţi meargă bineÎn liceu nu vei intraNici la ore nu vei sta.

Poloboc Lucia, clasa a XII-a B

Ce e viaţa?

Întrebare pe care cu toţii

Adesea ne-o adresăm,

De la facerea pământului, a

Soarelui, a Stelelor,

A tuturor Vieţuitoarelor.

Întrebare la care,

Cu greu găsim răspuns

Însă, cu o privire modestă şi

umilă,

Răspunsu-i simplu:

Viaţa-i acest dar

Ce Dumnezeu n-i l-a dat,

Acest paradis al infernului.

În care toţi suntem trecători,

Dar unde putem învăţa

Un lucru unic şi minunat

Intitulat IUBIRE!…

Roxana Ştefan, clasa XI A

Ce e viaţa?

Să ne amuzăm!

Legile lui Murphyn Probabilitatea de a fi ascultat se triplează atunci

când nu ai învăţat.n Elevii care răspund voluntar sunt ca cei care îşi pun

singuri capul sub ghilotină sau ca şoarecele care vrea săconvingă pisica de avantajele alimentaţiei vegetariene.

n Profesorul descoperă, în câteva secunde, ceea cenu ştii. Cât despre ceea ce ştii… nu îl interesează.

n Singura bucurie adevărată, în viaţa unui profesoreste timpul scurt în care îşi vede elevii chinuindu-se cuscrierea tezei.

n Teza pe care o poţi evita, evit-o.Oricum va trebui săo dai odată.

n Profesorul naiv este convins că la ora lui, copiii nucopiază. La profesorul naiv, clasa are media cea maimare.

n Aproape orice profesor are un elev favorit, dar aceapersoană nu eşti niciodată tu.

n Dacă ţi se confiscă fiţuica, scoate alta.

Micul dicţionar al elevului

Şcoala - invenţia diabolică a omenirii.Anul şcolar - calendar în două serii.Eleva - fata în negru.Elevul de la tablă - cadavru viu.Elevul întors - elevul care a văzut moartea.Cancelaria - insula piraţilor.Corijenţa - soarta unui om.Elevul din cancelarie - singur între duşmani.Directorul - inamicul public numarul 1.Profesorii - haiducii din Rio-Trio.Profesorul cu catalogul - omul cu arma.Şedinţa - mult zgomot pentru nimic.Comitetul de părinti - câinii care urlă la lună.Lista profesorului - o întâmplare între întâmplări.Nota 10 - o dată în viaţă.Nota 4 - focul morţii.Ora de teză - spionaj contra spionaj.Examenul - perioada de progresare a maimuţelor.Banchetul - transformarea şcolii în bar.Vacanţa - visul unei nopţi de vară.Începe şcoala - începe războiul, vine catalogul.

Culese de Constantinescu GabrielaAbsolvent 2009

27

Idoli

Nadia Elena Comăneci (n. 12noiembrie 1961, Oneşti, judeţulBacău) este o gimnastă română,prima gimnastă din lume care a pri-mit nota zece într-un concurs olimpicde gimnastică. Este câştigătoare acinci medalii olimpice de aur. Esteconsiderată a fi una dintre cele maibune sportive ale secolului XX şi unadintre cele mai bune gimnaste alelumii, din toate timpurile

Nadia s-a născut la Oneşti, fiică alui Gheorghe şi Ştefania-AlexandrinaComănici; a fost botezată după"Nadejda" ("Speranţă"), eroină a unuifilm.

A concurat, pentru prima dată, lanivel naţional în România, în 1970,ca membră a echipei oraşului său.Curând, a început antrenamentelecu Béla Károlyi şi soţia acestuia,Márta, care au emigrat mai târziu înStatele Unite, devenind antrenori aimultor gimnaste americane. La vâr-sta de 13 ani, primul succes major allui Comăneci a fost câştigarea a treimedalii de aur şi una de argint laCampionatele Europene din 1975,de la Skien, Norvegia. În acelaşi an,

agenţia de ştiri Associated Press anumit-o "Atleta Anului în România".

La 14 ani, Comăneci a devenit ostea a Jocurilor Olimpice de Vară din1976 de la Montreal, Québec. Nunumai că a devenit prima gimnastăcare a obţinut scorul perfect de zecela olimpiadă (de şase ori), dar a şicâştigat trei medalii de aur (la indivi-dual compus, bârnă şi paralele), omedalie de argint (echipă compus) şibronz (sol). Acasă, succesul său i-aadus distincţia de "Erou al MunciiSocialiste", fiind cea mai tânărăromâncă distinsă cu acest titlu.

Comăneci şi-a apărat titlul euro-pean în 1977, dar echipa României aieşit din competiţie în finale, în semnde protest contra arbitrajului. LaCampionatele Mondiale din 1978 aconcurat o Nadia Comăneci cu greu-tate peste medie şi ieşită din formă.Căderea la paralele a trimis-o pelocul 4, însă a câştigat titlul la bârnă.

În 1979, Comăneci, din nou lagreutate normală, a câştigat cel de-altreilea titlu suprem (devenind primulsportiv din istoria gimnasticii care areuşit această performanţă). LaCampionatele Mondiale din decem-brie, ea a câştigat concursul prelimi-nar, dar a fost spitalizată înainte de aparticipa la concursul pe echipe, dincauza unei infectări a sângelui înurma unei tăieturi la încheietura mâi-nii, cauzată de o cataramă din metal.În ciuda recomandărilor doctorilor, eaa părăsit spitalul şi a concurat labârnă, unde a obţinut nota 9,95.Performanţa sa a conferit Românieiprima medalie de aur în concursul peechipe.

A participat şi la Jocurile Olimpicedin 1980 de la Moscova, clasându-sea doua după Elena Davîdova la indi-vidual compus, când a fost nevoităsă aştepte pentru notă până ceDavîdova şi-a încheiat exerciţiul.Nadia şi-a păstrat titlul la bârnă, dara câştigat şi o nouă medalie de aur,la sol, şi una de argint, împreună cuechipa.

Stanciu Ionuţ Dorinel, clasa a XII B

Nadia Comăneci ROGER FEDERER

Unde s-a născut?Roger Federer este "maşinăria elve-

ţiana" care a uimit lumea tenisului. Născutla 8 august 1981 in Binningen, Elveţiadintr-un tată elveţian şi o mama sud-afri-canca, Roger corecteaza mereu ziariştii şifanii care ii pronunţă prenumele in limbafranceză şi nu in engleză cum este corect.Acest lucru nu l-a oprit insă pe elveţian săfie numarul unu mondial in tenisul mascu-lin din 2 februarie 2004 şi până azi, şi cineştie până când va mai dura această domi-naţie a sa. În copilărie a vrut să devinăfotbalist, fiind un mare suporter al echipeiFC Basel, dar a abandonat ideea şi s-aapucat de tenis. Dacă pe teren Rogereste un jucător extraordinar, în afara luieste un om cu suflet bun. În 2003 el a înfi-inţat Roger Federer Foundation pentruajutorarea copiilor, in aprilie 2006 deve-nind si Ambasador UNICEF.

CarieraFederer s-a apucat de tenis la vârsta

de 6 ani. Până la 13 ani a mers in paralelşi cu tenisul şi cu fotbalul, dar a renuntat la"soccer" datorită micilor succese care leavea in tenis, el devenind campion naţio-nal în Elveţia. În 1998 acesta a devenitcampion la juniori pe iarba de laWimbledon şi a trecut la profesionişti, pri-mul său turneu ATP la care a participatfiind cel de la Gstaad. În anul următor afost convocat in echipa Elveţiei de CupaDavis si a participat la Olimpiada de laSidney, unde a ajuns până in semifinale.

Nu a durat mult până la prima sa vic-torie, in februarie 2001, câştigând turneulde la Milano. A reuşit, de unul singur, săbată cu 3-2 SUA în Cupa Davis, caştigândtoate meciurile sale şi a ajuns în sferturilede la Wimbledon fiind învins de britaniculTim Henman. 2002 l-a văzut pe Federerîn prima sa finală de Masters la Miami,unde a pierdut în faţa americanului AndreAgassi. Din anul 2003, "maşinăria elveţia-na" s-a pus in funcţiune, caştigând primulturneu de Grand Slam la Wimbledon, darşi Turneul Campionilor de la Houston.

În februarie 2004 a devenit pentruprima dată, numărul unu şi de atunci nu s-a mai clintit de pe tronul său, reuşind săcaştige 3 din cele 4 turnee de GrandSlam. În 2005 a caştigat premiul LaureusWorld Sportsman of the Year, devansândsportivi ca Michael Schumacher, LanceArmstrong şi Valentino Rossi. Tot 3 din 4turnee de Grand Slam a caştigat şi in2006, pierzând doar la Roland Garros infaţa ibericului Rafael Nadal. A devenit depatru ori la rand învingator la US Open.

Alexe Ionuţ Gabriel, clasa a XII B

28

CINEMA, CINEMA, CINEMA

BABEL,un film despre

comunicarea umană

Babel este produsul cinematogra-fiei sud-americane, este un film reali-zat de cunoscutul regizor mexican,Al.G. Iñárritu în 2006 şi care a fostrăsplătit cu premiul Oscar pentru ceamai bună coloană sonoră. Babel estepovestea unei puşti, aţi înţeles bine,este vorba despre o armă. Patrupoveşti paralele care se petrec înMaroc, S.U.A., Japonia şi Mexic suntunite de această puşcă.

În Maroc: imagini senzaţionale…deşertul, pustietatea! Un cioban săraccumpără o puşcă de la un prieten,aceasta fiindu-i necesară în luptaîmpotriva şacalilor, care îi atacau omodestă turmă de capre, păzită decei doi fii ai săi. Aceeaşi locaţie: uncuplu de americani ce se confruntă cuprobleme grave de comunicare face oexcursie în speranţa de a repara legă-tura frântă. Cate Blanchett face un rolde zile mari, aşa cum ne-a obişnuit.Copiii acestora, un băiat şi o fetiţă,sunt acasă, în S.U.A şi se află în grijaunei dădace mexicane, care se pre-găteşte pentru o scurtă călătorie înMexic, unde fiul ei se căsătoreşte.

În Mexic: o paletă coloristică de-adreptul agresivă (praf, mult praf, sta-tuete cu Sfânta Fecioară la tot pasul,tarabe cu mâncare pretutindeni, ar-şiţă, aglomeraţie) şi multă vorbărie,sufocant de multă. Scena seamănăcu târgurile de pe la noi… când sesărbătoresc Zilele Oraşului X sau Y.

În Japonia: viziunea se modificăradical. În cealaltă parte a Globului, oadolescentă surdo-mută se confrun-tă, pe lângă problemele normale alevârstei, şi cu cele ce decurg din han-dicapul său, precum şi cu pierdereamamei, care se sinucisese cu câtvatimp în urmă. Scenele dintr-un pubnipon sunt de domeniul S.F-ului.Contrastează izbitor cu nisipul şi stân-cile fantomatice din Maroc sau cusărăcia lucie din Mexic.

Revenim la prima poveste: cioba-nul îi învaţă pe copii să tragă cu puşcapentru a goni sau, şi mai bine, pentrua omorî şacalii. Plecaţi mai apoi cuturma la păscut, cei doi copii se întrecla trasul la ţintă. Cel mic trage, dinpură întâmplare, spre autocarul carese apropia pe strada aflată la o înde-părtare considerabilă. În interiorulautocarului, grupul de americani aflaţiîn excursie suferă cumplit din pricinacăldurii. Printre ei se află şi cuplul dela începutul povestirii. Soţia, abătută,nefericită a aţipit incomod. Deodată,un glonţ pătruns prin geam îi străpun-ge omoplatul şi femeia se prăbuşeşteîn braţele neajutorate ale soţului. Vă-zând că autocarul s-a oprit pe drum,cei doi copii fug speriaţi acasă.

“Teoria conspiraţiei”: incidentuleste clasat drept un act terorist de

către ambasada americană, în timprecord. Mă întreb care a fost intenţiaregizorului… Întreaga lume condam-nă cruzimea acestuia. Turiştii sunt purşi simplu blocaţi în deşert : disperare,furie, deznădejde. Cadrele se mişcărapid, ameţitor. Nesiguranţa şi groazaabandonului devin autentice. Dinnefericire, cel mai apropiat spital estela o distanţă mult prea mare, iarambulanţa nu poate ajunge în satul încare s-au oprit. Ghidul reuşeşte săaducă pe veterinarul satului, care ocoase pe viu pe femeie, salvând-oastfel de la o moarte sigură.

Între timp, nunta din Mexic ia sfâr-şit, iar dădaca se întoarce cu cei doicopii ,,acasă”. Nepotul care conduceabeat se ia la ceartă cu vameşul ame-rican. Prezenţa a doi copii americani,noaptea, într-o maşina cu doi adulţimexicani i se pare suspectă celui dinurmă. Cuprins de panică, nepotultrece fraudulos graniţa şi îşi abando-nează mătuşa şi pe cei doi copii aflaţiîn grija acesteia în mijlocul deşertului,promiţând că se va întoarce imediatdupă ei. În Maroc, ambasada ameri-cană nu face nimic pentru a încercasă o salveze pe mama celor doi copii,iar televiziunile vorbesc în continuaredespre un atentat terorist. Puşcaascunsă de copiii cuprinşi de panicăeste găsită de poliţie care, sub presiu-nea găsirii vinovatului, îl torturează peta-tăl copiilor, cerându-i să-şi mărturi-sească legăturile secrete cu eventu-alele ,,grupuri teroriste”. Când află a-devărul, cuprins de spaimă, tatăl îşi iacopii şi se hotărăşte să fugă pânăcând se liniştesc apele, dar este prinsde poliţie. Fiul cel mare este împuşcatdin greşeală. De unde cumpărasebietul cioban arma? Poliţia îl intero-ghează, acesta mărturiseşte că a pri-mit-o cadou de la un turist japonezvenit cu ceva timp în urmă în vizită înMaroc. Îi fusese ghid. Avea şi o foto-grafie cu el.

Istoriile se leagă: poliţia încearcăsă ia legătura cu omul de afaceri japo-nez, posesorul iniţial al puştii. Fiicaacestuia, inconştientă de motivul pen-tru care poliţia vrea să vorbească cutatăl ei şi în încercarea de a atrageatenţia tânărului ofiţer, mărturiseştecă ea ar fi ştiut de moartea mameisale.Odată întors de la birou, tatălfetei clarifică situaţia şi confirmă faptul

că îi dăruise puşca ghidului ca semnde recunoştinţă pentru serviciile sale.Simplu... fără conspiraţii! În America,undeva în perimetrul graniţei cuMexicul: dădaca şi cei doi copii cautăcu disperare drumul spre civilizaţie.Soarele arzător o derutează pe feme-ie, aceasta nu ştie încotro să o ia. Lu-crurile se clarifică: găsită de poliţie, eaeste expulzată din America pe tot res-tul vieţii, pentru răpirea copiilor şi lipsaactelor legale de muncă… În Maroc s-a clarificat că nu a fost vorba despreun atac terorist. Scenele de solidarita-te sunt desăvârşite: imaginea uneifamilii marocane, săracă lipită pămân-tului se suprapune peste ,,existenţia-lismul” tipic american.

De ce ,,Babel” ? Dăm ,,cuvântul”regizorului:"Am vrut să captez întrea-ga idee despre comunicarea umană,ambiţiile, frumuseţea, dar şi proble-mele ei, cu un singur cuvânt. M-amgândit la atâtea nume diferite, darcând m-am gândit la povestea dinGeneză, mi s-a părut logic să fie ometaforă pentru film. Fiecare dintrenoi avem limba noastră diferită, darcred că toţi împărtăşim aceeaşi esen-ţă spirituală."

(Panait Alin, clasa X A)

STRANIAPOVESTE A LUI BENJAMIN BUTTON

(The curious caseof Benjamin Button)

Data oficială de lansare a acestuifilm în România a fost 20 februarie2009. Discuţiile despre peliculă auapărut însă din vara trecută.. Pre-miile Oscar i-au adus 13 nominali-zări, a primit 3 statuete, fiind devan-sat de Slumdog Millionaire”.

“Povestea” este o adaptare dupănuvela omonimă a autorului ame-rican, Francis Scott Fitzgerald şi estedescrisă ca “o fantezie cu elementede science fiction si dramă”, ce “ur-măreşte cazul iesit din comun al unuibărbat pe nume Benjamin Button care

VĂ RECOMANDĂM:

29

CINEMA, CINEMA, CINEMA

reuşeste să inverseze procesul firescde scurgere a timpului, născându-sebătrân şi întinerind pe măsură ce aniise scurg”.

De ce button, nasture? Aşa cumun nasture uneşte cele două extremi-tăţi ale unei haine, ideea de bază ar fiaceea că nu contează că un copil senaşte din viaţă, că el este viaţă încăînainte de a se naşte fiziologic. Vecheproblemă filozofică! Acţiunea este pla-sată în New Orleans, debutând spresfârşitul Primului Război Mondial şiderulându-se până la începutul seco-lului XXI, timp în care Benjamin expe-rimentează deopotrivă “sentimentuliubirii si al pierderii, bucuria vieţii siamărăciunea morţii.”

Un ceas care merge înapoi, reali-zat de un tată ce îşi pierduse fiul înrăzboi se vrea a fi o maşina a timpu-lui. Regizorul David Fincher ne amin-teşte de alte capodopere: Se7en sauFight Club.

După o primă iubire pentruElizabeth Abott, consumată în Rusiaîn anii '30, la vârsta de 50 de aniBenjamin Button se îndrăgosteştenebuneşte de o femeie de 30 de ani,pe nume Daisy, iar problemele nuîntârzie să apară, căci fiecare evo-luează în direcţii diferite (femeiaîmbătrâneşte, bărbatul întinereşte...).

Este absolut întâmplătoare pre-zenţa aceluiaşi cuplu, Cate Blanchetşi Brad Pitt, amintiţi şi de colegul meu,anterior.. Dincolo de ,,cârcotelile” ine-vitabile filmul rămâne o ,, povestemagnifică despre viaţă, iubire, credin-ţa şi suferinţă. O istorisire extraordina-ră despre determinare şi sacrificiu.”

(Vătăşoiu Iulian, clasa X A)

Un ,,SLUMDOGMILLIONAIRE”(Vagabondul milionar) DE 8 OSCARURI:

Filmul Slumdog Millionaire(,,Vagabondul Milionar") a dat lovitura

la cea de-a 81-a ceremoniede decernare a premiilorOscar. A primit opt premiiale Academiei Americane deFilm, printre care cel acordatcelui mai bun film si celuimai bun regizor, DannyBoyle.

La noi filmul a fost cate-gorisit drept ,,lecţia de mize-rabilism” căci ,, în compara-tie cu mizeria mahalalelorMumbaiului, în care ne scu-fundă ,,Slumdog Millionaire-ul” lui Danny Boyle, cartiere-le de blocuri româneşti paroaze de civilizaţie şi confort.În comparaţie cu India pro-fundă pe care ne-o aratăpovestea puştiului plecatdintr-o mahala sordidă pen-tru a-şi găsi iubirea vieţii,România profundă filmatăde regizorii noştri contem-porani e o locaţie de vis”.

Filmul prezintă viaţa unuitânăr din mahalaua Bombay-ului ceajunge să participe la faimosul con-curs ,,Who Wants To Be AMillionaire?”. La sfârşitul primei zile,cu un pas înainte de marele premiu,este arestat fiind suspect de înşelăto-rie. În timpul interogatoriului, Jamal îşipovesteşte viaţa: cum şi de ce aajuns să îşi dorească să participe laconcurs. În firul vieţii lui se întrepă-trund destinele fratelui său, Salim şi alunei fete, Latika, de care s-a îndră-gostit în copilărie.

Concursul este doar un pretextpentru Jamal de a-şi povesti viaţa:ritm alert, trăiri interioare tumultuoase,o Indie dominată de sărăcie, mizerieşi... exotism. Probabil de aici şi pro-testele cu care ar fi fost primită pelicu-la în ţara natală.

(Dristaru Valentin, clasa XII B)

MARICEL IUREŞŞI ,,GOOL!”

Ştiaţi că Maricel Iureş a colaboratcu numeroşi actori şi regizori de talieinternaţională, devenind coleg de pla-tou cu Beckham, Zidane şi RaulGonzalez? Se întâmplă acest lucru în

“Gool”, un film fenomenal, apărut înurmă cu 3-4 ani.

Maricel Iureş este unul dintre per-sonajele-cheie din filmul ,,Gool” deoa-rece în jurul lui arbitrează speranţeletânărului fotbalist Santiago Muney.Actorul român are un rol de managerla un club de fotbal foarte renumit dinnordul Angliei numit NewcastleUnited. Joacă un rol destul de sever şinu-i dă destule şanse tânărului debu-tant. Filmul spune povestea luiSantiago Munez, interpretat de KunoBecker, care se luptă pentru a ajungecelebru. El porneşte pe un drum des-tul de anevoios, trecând mai întâi pela clubul de fotbal englez Newcastle,al cărui „mentor” e chiar Marcel Iureşşi ajunge să joace pentru RealMadrid, cunoscând gloria la CupaMondială din Germania, în 2006.

Managerul este un tip care nuvrea vedete la echipă care să drible-ze, ci vrea jucători care să joace dinprima, de aceea la un antrenament îlia deoparte pe Santiago şi îl pune săalerge spre poartă în timp ce elşutează în direcţia ei. Managerul îlîntreabă ce a înţeles, iar Santiagorăspunde: „Că poţi să dai gol de lamijlocul terenului”. Antrenorul îl maipune odată şi după aceasta îi expli-că: „Numele din faţa tricoului estemai important decât cel din spate”.Nu pot încheia acest articol fără săamintesc una dintre mărturisirilemarelui actor Maricel Iureş: “Sevavieţii mele urcă din modelele pe carele-am avut, din faptul că trei sferturidin viaţă am băut apă din fântână,din pământ, iar nu din ţeavă, că ammâncat pâine şi mămăligă făcute debunica şi de mama mea, că am băutlapte de la vaca din grajd şi că ammâncat mere abia culese din pom.Seva vine din faptul că am întâlnitoameni care au trăit meditând, încer-când, nu spunând. Mai cădeau îngenunchi, se mai rostogoleau, dar seridicau. Erau oameni (...) Şi mai vineseva şi din faptul că eu cred înpoveşti cu îngeri şi cred înDumnezeu. Nu-s multe. Le poţistrânge într-o batistă."

(Drâmbă Georgian, clasa X A)

30

Documente Europass

Mozaic format din popoare, culturişi limbi, Europa este un adevăratlaborator al diversităţii culturale şi lin-gvistice la scară mondială. Cetăţeanuleuropean de mâine este determinatsă vorbească, în afara limbii materne,o a doua limbă europeană şi să aibăo competenţă pentru o a treia.

Educaţia plurilingvistă se bazeazăpe principiul că fiecare este capabilsă-şi însuşească limbile moderne decare are nevoie pentru viaţa persona-lă, profesională sau culturală, înmomentul în care doreşte, rolul şcoliiconstând atât în dezvoltarea poten-ţialului limbajului de care dispune fie-care elev, după cum el serveşte ladezvoltarea capacităţilor cognitive,creative sau fizice cât şi în implicareaprivitoare la asimilarea limbilor stră-ine, pe care elevii caută să le înveţede-a lungul parcursului şcolar. A stu-dia limbi străine, înseamnă a intra incontact cu valori cum ar fi toleranţa,bunăvoinţa, curiozitatea pentru diver-sitate.

Educaţia pentru plurilingvism seconturează de-a lungul existenţei.Şcoala nu va forma cu siguranţă poli-gloţi, dar ea poate să conducă eleviila atingerea unui nivel de competenţedate, după obiectivul pe care-l fixea-ză, fără a viza exprimarea vorbitorilornativi. Ea poate să ofere cunoştinţereale în anumite limbi şi aptitudineade a învăţa alte limbi, pe care elevulle administrează singur în studiulsău. Rolul profesorului este esenţialîn procesul de a-i „învăţa cum săînveţe” şi de a-i determina să sesimtă degajaţi în aprofundarea inde-pendentă. Face parte din misiunea dea preda să reportezi cunoştinţele uneilimbi asupra alteia. Important este sădai elevilor o cunoştinţă pluriligvistăde care ei să uzeze când vor fi mari.

Orientările europene propunexplorarea unei piste care să vizezeconceperea modalităţilor de recu-noaştere a parcursului şcolar bi-pluri-lingvist, mai precis de a şti cum sărecurgi la resurse lingvistice diversifi-cate pentru a-ţi însuşi mai bine com-petenţe comunicative, de a dezvoltacunoştinţele şi experienţele lingvisti-ce, socio - culturale şi tematice în celedouă limbi şi de a aprofunda compo-nente importante a ceea ce CadrulEuropean Comun de Referinţănumeşte „ mediere” – interacţionareain diferite limbi.

Portofoliile europene ale limbilor.Obiectivele pe care Portofoliile

Europene ale Limbilor caută să leatingă le reflecta pe cele aleConsiliului Europei. Acest instrument,care se găseşte alături de altele 4 încategoria documentelor Europass:CV Europass, Mobilităţi Europass,Supliment Diplomă, SuplimentCertificat, ar trebui sa permită tuturorEuropenilor, de la cel mai tânăr până

la cel mai în vârstă să devină cetă-ţean plurilingvist dispunând de com-petenţe interculturale. Acest obiectivgeneral ar permite în special apro-fundarea înţelegerii reciproce întrecetăţenii Europei în respectul şi pro-tecţia diversităţilor culturale de-a lun-gul vieţii.

Portofoliul Lingvistic European(PEL) este un document în care opersoană care învaţă sau urmează aînvăţa o limba străină – în cadru orga-nizat sau în împrejurări non-formale –poate înregistra progresele efectuate

şi experienţele culturale. Principiile şiliniile directoare aprobate de ConsiliulEuropei definesc cele trei părţi com-ponente ale PEL după cum urmează:

Paşaportul limbilorPaşaportul prezintă o privire de

ansamblu asupra capacităţilor elevu-lui în domeniul diferitelor limbi la unmoment dat. Această privire deansamblu este definită în termeni dedeprinderi în raport cu nivelurile decompetenţă descrise în CadrulEuropean Comun de Referinţă.Paşaportul menţionează calificărileoficiale şi descrie competenţa decomunicare lingvistică, experienţelede învăţare a limbilor, precum şi expe-rienţele interculturale semnificativeincluzând informaţii cu privire la com-petenţele parţiale sau specifice şirezervând un loc aparte autoevaluării,

Educaţia bi-pluringvistăşi rolul portofoliilor

Documente Europass

evaluării efectuate de către profesorişi instituţiile şcolare, precum şi eva-luării efectuate de organismele decertificare.

Biografia lingvisticăAceastă parte componentă a PEL

este organizată în aşa mod, încât săimplice elevul în planificarea propriiloractivităţi de învăţare, în reflecţia pri-vind acestea, precum şi în evaluareaprogresului conferindu-i ocazia sădetermine ceea ce el este capabil să

facă în fiecare din limbile învăţate şisă menţioneze experienţele culturaletrăite în contextul educativ, oficial saudincolo de limitele acestuia având cascop promovarea plurilingvismului.

DosarulDosarul îi oferă elevului posibilita-

tea de a selecta materialele care îi vorservi drept documente justificative şide ilustrare a rezultatelor obţinute, aexperienţelor menţionate în biografialingvistică sau în paşaport.

Un portofoliu lingvistic invită, prinurmare, la optimizarea motivării învederea mobilităţii profesionale şieducative, la deschiderea spre expe-rienţe culturale noi şi la studiul ace-lor limbi străine, pentru care fiecareare plăcere sau curiozitate, încura-jând astfel plurilingvismul.

Prof. Lb. franceză, Lucica ION Grupul Şcolar de Transporturi

Auto Focşani

31

32

Mapamond

Situé au bord de la merMéditerranée, Montpellier a la mêmeréputation que les savants, les méde-cins et les penseurs venus des deuxrives de "Mare Nostrum" ont révélée,celle d'accueil et d'ouverture de la cité.Une réputation jamais démentie à cejour.

Respectueuse de son passé et bienengagée dans son siècle, Montpellieroffre aujourd’hui deux visages: l’unmoderne, voire résolument avant-gar-diste, avec ses quartiers nouveaux-comme Antigone, le Corum et l’autre estcelui de la ville ancienne-qui a gardé sonplan médiéval et dont la richesse archi-tecturale est telle qu’il serait vain ici d’endonner le détail.

Avant de partir, vous devriez savoirque «le soleil ne se couche jamais àMontpellier», et, par conséquent,croyez-vous que l’on doit suivre unpareil rythme pour cette destination pro-metteuse de découverte et de séduc-tions?

N’hésitez pas à marcher à pied, lemeilleur moyen d’exploiter les richesseshistoriques, architecturales et naturellesde Montpellier!

Commencez par l'Ecusson, le cen-tre-ville ainsi nommé à cause de saforme. Il vous replongera dans le passémédiéval et vous revivrez le Siècle desLumières. En levant les yeux, vousdécouvrirez la Cathédrale Saint-Pierre.Inspirée du modèle méridional, la nefmontre une certaine sobriété qui con-traste avec le chœur et le transept duXIX°. La façade est d’autant plus impo-sante qu’elle fait corps avec la Facultéde Médecine, abritée dans les bâtimentsdu monastère.

A côté, la Tour du Pin: haute de 25mètres, sa base date du début duMoyen Âge et son couronnement de lafin de cette époque. Son nom vient de

deux arbres qui auraient poussé à sonsommet et dont Nostradamus –Professeur à la faculté de Médecine deMontpellier – prédisait que le jour où lespins mourraient, Montpellier disparaî-trait. Les pins sont morts, Montpellier esttoujours là, mais on s’était dépêché deplanter d’autresarbres ! La Tour de laBabote faisait partie, comme la Tour desPins, des fortifications de la ville au XII°siècle. Au XVIII° siècle, on y installa unobservatoire. Aujourd’hui elle est utiliséepour des expositions. Et pour resterdans le Moyen-äge, visitez l’Eglise NotreDame des Tables, les Ursulines, l’Hôtelde Varennes et le Mikvé Médiéval.

Où que vous alliez, vous reviendrezsur la Place de la Comédie, passageobligé pour tout visiteur, étudiant ou tou-riste, le cœur de ville incontournable.

http://www.montpellier.fr/150-web-cam-comedie.htm

Si vous aimez les parcs et jardins, 48espaces verts vous attendent àMontpellier. Commencez par le plusancien jardin botanique de France, leJardin des Plantes qui abrite une grandevariété d’espèces rares et tropicales.

http://www.youtube.com/watch?v=OGomXoMm-6A, puis promenez-vous enplein centre-ville sur l’Esplanade, à l’om-bre quand il fait bien chaud. Autre pro-menade à voir absolument: le Peyrouavec sa Porte et sa place royale qui offredes perspectives superbes jusqu’à l’ho-rizon.

Finissez par un tour à l’aquarium, sivous en avez encore le temps et l’éner-gie!

http://www.aquariummarenostrum.fr/C’est à vous de découvrir les «folies»

de Montpellier (château de Flauger-gues, château de la Mogère, château dela Mosson ou château d’O) conçuespour des aristocrates ou grands bour-

geois, résidences secondaires entouré-es de verdure végétale méditerranéen-ne encadrant de superbes jardins à lafrançaise.

Souriez comme tous les ambassa-deurs de Montpellier et continuez votreséjour sous le même soleil infatigable! Ily a tant de belles sensations, choses etlieus à saisir.

Profitez au maximum de votre voya-ge et convainquez-vous que la gastro-nomie montpelliéraine est également àl'image de la ville: entre mer et garrigue,ensoleillée et créative!

Comme la Méditerranée n’est pasloin, la cuisine locale est très riche encrustacés et poissons et, pour arroserça, un verre de Côteaux du Languedocvous rappellera que vous êtes dans unegrande région viticole.

Si vous êtes amoureux de la mer, neperdez pas le temps! Le port de Sètehttp://video.google.com/videoplay?docid=1634460469133981715 ou la plagede Palavas vous offre un univers entreciel et mer.

http://videos.journauxdumidi.com/video/iLyROoafMGz7.html

Cet article de voyage n’est qu’unaperçu des charmes et des atouts quivous invite à mieux découvrirMontpellier et ses alentours et j’en suissûre, chacun ne manquera pas d’êtreséduit et heureux, qui comme Ulysse, afait un beau voyage.

Prof. FLE, Lucica IONGrupul Şcolar de Transporturi

Auto Focşani

Empruntez le rythme du soleil deMontpellier afin de faire un beau voyage!