Embed Size (px)
Citation preview
Prof. Ion V. Moldovanu
Catedra de Neurologie
Universitatea de Medicină şi
Farmacie “N.Testemitanu”
Neuropsihologia clinică
Neuropsihologie: Întrebări majore
1. Afazia. Definiţie. Deosebirea de disartrie
2. Agnozia. Tipurile de agnozie. Prosopagnozia
3. Definiţia apraxiei şi formele ei clinice
4. Sindromul lobului frontal
5. Sensory Neglect Syndrome. Definiţie
6. Alte manifestări clinice în leziunea lobului parietal
7. Leziunea lobului temporal - manifetări clinice
8. Lobul occipital - semnele de leziune
9. Demenţa. Definiţie.
10. Maladia Alzheimer şi demenţa vasculară
Predecesorii Neuropsihologiei:
Frenologia
Disciplină care se ocupă de funcţiile mentale superioare în cadrul raportului lor cu structurile cerebrale* (Hecaen H. 1973 )
► înţelegerea relaţiilor dintre creier şi
comportament
► funcţionarea creierului ce produce o varietete de
acţiuni proprii fiinţei umane
Neuropsihologia
Paul Pierre Broca (1824 - 1880)
Zona Broca
In 1861 Broca descrie cazul unui pacient, care
a pierdut capacitatea de vorbire (putea doar să
emită zgomote şi sunete neinteligibile)
La necropsie s-a constatat o leziune în zona
cortexului frontal al emisferei stângi.
Actualmente, această deteriorare este referită
zonei Broca ce determină afazia Broca: vorbile
lentă, înceată cu o structură gramaticală foarte
simplă
Celebru prin lucrarea sa despre afazia
sensorială (1874) şi poliomielita hemoragică superioară, ambele îi poartă numele
Carte despre leziunea capsulei interne
Manual de neurologie.
DR. CARL WERNICKE
(1848-1904)
Asimetria funcţională
a emisferilor cerebrale
Asimetria funcţională a emisferilor
cerebrale Două structuri simetrice = aceleaţi funcţii?
(ochi, urechi,rinichi, plămâni)
Broca 1861,Wernicke 1874 şi conceptul “emisferei dominante”
• Curentul localizator
(creierul un mozaic de centre funcţionale)
• Curentul globalist (creierul o masă omogenă cu excepţia ariilor motorii şi
senzoriale primare)
“A localiza leziunea care duce la pierderea vorbirii
şi a localiza vorbirea sunt două lucruri diferite” (Jackson,1864)
Asimetria funcţională a emisferilor
cerebrale (II)
Comisurotomia, creier
secţionat (split-brain)
Conceptul de asimetrie
funcţională
Asimetria funcţională a emisferilor
cerebrale (II)
Comisurotomia, creier secţionat (split-brain)
Conceptul de asimetrie funcţională
Conflictul interemisferic
(intermanual)
analiza modificărilor capacităţilor
♦ intelectuale
♦ de percepţie
♦ limbaj
♦ memorie
♦ personalitate
apărute în urma unei leziuni cerebrale
Neuropsihologia clinică
Paul Pierre Broca (1824 - 1880)
Zona Broca
In 1861 Broca descrie cazul unui pacient, care
a pierdut capacitatea de vorbire (putea doar să
emită zgomote şi sunete neinteligibile)
La necropsie s-a constatat o leziune în zona
cortexului frontal al emisferei stângi.
Actualmente, această deteriorare este referită
zonei Broca ce determină afazia Broca: vorbire
lentă, înceată cu o structură gramaticală foarte
simplă
Celebru prin lucrarea sa despre afazia
sensorială (1874) şi poliomielita hemoragică superioară, ambele îi poartă numele
Carte despre leziunea capsulei interne
Manual de neurologie.
DR. CARL WERNICKE
(1848-1904)
AFAZIA Afazia este o alterare achiziţionată a
limbajului în rezultatul unei leziuni cerebrale
Nu se consideră afazie:
Deficienţele de însuşire ale limbajului
leziuni precoce
insuf. dezvoltării creierului
autizm
surditate
Tulburări psihice
Atingere sensorială
Paralizia organelor efectorii
disfonie
dizartrie
Afazia motorie (Broca)
Afazia Broca este o varietate a afaziilor non fluente, care se caracterizează prin reducerea discursului. (N =90 c/min)
Vorbirea e:
rară, constând esenţial din nume, verbe tranzitive şi adjective esenţiale;
cuvintele scurte sunt omise, dând limbajului un stil telegrafic, agramat.
eforturile bolnavului pentru a vorbi şi mimica sa denotă prezenţa conştiinţei erorilor cu reacţii de enervare sau angoasă frecvente.
Discursul e:
aspontan
încetinit
monoton
silabisit
laconic
emis cu efort ( disprozodie )
Afazia motorie (Broca)
Comprehensiunea orală ( înţelegerea limbajului adresat
pacientului ) este relativ păstrată
Denumirea la ordin a obiectelor şi imaginilor e corectă şi în
absenţa apraxiei pacienţii execută comenzile simple
Cauza:
consecinţa unei leziuni ischemice, interesând emisfera stângă şi
se asociază cu o hemiplegie dreaptă cu sau fără
hemianestezie, apraxie bucco-facială, eventual cu apraxie ideo-
motorie.
Fluenţa verbală
Fluenţă categorială* : denumiri de animale 2 min
Fluenţa fonematică: Cuvinte comune ce încep cu litera “m”
Scorul < 20 pentru denumiri de animale (16)
< 15 pentru cuvinte comune (10)
Variază în funcţie de nivelul socio-cultural
Afazia senzorială (Wernicke)
Afazia Wernicke- afazie fluentă
(producţie verbală abundentă şi incoerentă).
Limbajul este :
normal articulat
spontan
logoreic (incontinuu)
parafazii, neologisme asemantice
test.cuvintelor decupate:
/iepurii/ / vânează/ /vânătorul/
Afazia senzorială (Wernicke)
Conţinutul discursului este, ca regulă, lipsit de sens
neînţeles pentru persoanele înconjurătoare
Anosognozia
Comprehensiunea pacientului e perturbată
Afazia Wernicke se manifestă în absenţa hemiplegiei. O hemianopsie laterală omonimă pe dreapta se asociază frecvent
Leziunile responsabile interesează cortexul auditiv asociativ
(partea posterioară a primei circumvoluţii temporale) şi lobul parietal inferior ( gyrus supramarginal şi angular ).
AGNOZIA
Agnozia – deficit de recunoaştere
a stimulilor externi şi interni
Absenţa tulburărilor
♦ de percepţie
♦ de limbaj
♦ psihice
AGNOZIA
AGNOZIA
AGNOZIA Agnozii vizuale
Agnozia vizuală pentru obiecte şi imagini este
incapacitatea de a identifica vizual un obiect sau reprezentarea sa grafică
(în absenţa tulburărilor funcţiilor vizuale elementare sau a capacităţilor intelectuale. Obiectul nu este recunoscut vizual, dar e identificat palpator)
Agnozia culorilor - imposibilitatea de a numi culorile atunci, când ele sunt corect aplicate obiectelor.
Agnozia facială (prozopagnozia)- imposibilitatea recunoaşterii feţelor persoanelor chiar apropiate.
(Identificarea poate deveni posibilă la auzirea vocii).
Afectarea lobului occipital e cauza manifestării diferitor forme de agnozii vizuale.
Prozopagnozia Agnozii vizuale
Agnozia facială (prozopagnozia)- imposibilitatea recunoaşterii feţelor persoanelor chiar apropiate.
Identificarea poate deveni posibilă la auzirea vocii.
AGNOZIA
Agnozii auditive
Surditatea corticală sau agnozia auditivă (rară). Pacientul e
incapabil de a identifica sunetele, fie că e vorba de zgomote familiare, muzică sau mesaj verbal
Leziunile responsabile sunt bilaterale cu afectarea zonei Heschl sau a relaţiilor ei cu corpul geniculat intern
Surditatea verbală constituie un deficit selectiv de identificare a conţinutului mesajului verbal. Ea e, ca regulă, asociată cu afazia Wernicke
Amuzia desemnează incapacitatea de a identifica melodiile, determinată de afectarea lobului temporal drept
AGNOZIA Stereognozia: cunoaşterea tactilă
a obiectelor
Astereognozia este incapacitatea de a
identifica un obiect pe cale tactilă în
absenţa oricărei informaţii vizuale sau
auditive.
Astereognozia e frecventă în leziunile cortexului
parietal, fiind, ca regulă, asociată cu tulburări
importante ale sensibilităţii de localizare, de pozişie
şi discriminare ale stimulilor tactili.
AGNOZIA Cunoaşterea spaţiului extra- şi
intracorporal
Sensory Neglect (Neglijarea spaţială unilaterală -NSU)
deficit lateralizat a cunoaşterii spaţiale,condiţionat de leziunea lobului parietal, care se caracterizează prin imposibilitatea de a descrie verbal, de a răspunde şi de a se orienta în raport cu stimulările de partea controlaterală leziunii
Cunoaşterea spaţiului extra- şi intracorporal
Bolnavii ignoră de obicei hemispaţiul
stâng:
un dirijor ignoră muzicanţii din orchestră plasaţi la stânga sa,
pacienţii îşi rad doar hemifaţa dreaptă, etc.
tulburări de citire, căci nu cercetează jumătatea stângă a paginii.
Pentru a cerceta NSU se utilizează copierea unui desen. Pacientul cu NSU va “uita” jumătatea stângă a figurii.
Sensory Neglect
(Neglijarea spaţială unilaterală -NSU)
Şlşldfkdşlkdşlkdfşlkdsşgk
,mv.,mv.mv.,mv.m
D,..,fv,.vn dfn
dd.Mds Sensory Neglect
(Neglijarea spaţială unilaterală -NSU)
.msdmsd,.m
Şlsdsldmflsdmfsdm
Sdms.dmd,mds.m
Şsdmsdm.sm.dm
Sd,fmas,.mf.d
fksşlfkş
AGNOZIA Anozognoziile hemiplegiei (sindromul Anton- Babinski)
dispariţia mai mult sau mai puţin totală a hemicorpului stâng din câmpul conştiinţei. E o formă majoră de hemiasomatognozie. Pacientul refuză existenţa deficitului său motor. Aparţine preponderent leziunilor vasculare ale lobului parietal în perioada lor iniţială
Autotopagnozia - pierderea capacităţii de a indica la comandă
orală părţile propriului corp Sindromul Gerstmann (tetradă simptomatică): agnozie digitală, agrafie pură, dezorientare dreapta-stânga acalculie.
APRAXIA Apraxia – perturbare ale mişcărilor
voluntare achiziţionate
Nu sunt atribuite:
- tulburărilor motorii primare
- deficitului de înţelegere
leziunii frontale sau parietale
ACTIVITĂŢI GESTUALE:
APRAXIILE
Principalele aspecte ale apraxiei
Apraxia dinamică
incapacitatea de a supune acţiunea unui plan,
evidenţiată prin testele de apraxie: incapacitatea
de a reproduce un grafism regulat alternant
Ansamblul acestor tulburări indică o perturbare a
controlului exercitat de lobul frontal asupra
gestului. Apraxia dinamică e severă în cadrul
leziunilor frontale bilaterale.
ACTIVITĂŢI GESTUALE: APRAXIILE
Apraxia ideo-motrice (gestuală şi de mimare)*
Pacientul e incapabil de a executa la ordin salutul militar sau de a mima gestul utilizării unui ciocan.
Executarea e perfectă atunci, când pacientului i se propune să utilizeze real un obiect (de exemplu, ciocanul) în loc să-i mimeze întrebuinţarea
Ca regulă, apraxia ideo-motrice e bilaterală şi rezultă din leziunea lobului parietal stâng.
Apraxia ideatorie
se manifestă în cadrul utilizării obiectelor în acţiuni simple: utilizarea unui creion, a aprinde un chibrite sau în acţiuni mai complexe: a face un plic, a aprinde o lumânare
Apraxia ideatorie e bilaterală, ca regulă asociată cu o importantă apraxie ideo-motrice ca consecinţă a unei leziuni vaste a lobului parietal stâng.
Apraxia constructivă
Perturbări de utilizare a relaţiilor spaţiale.
Apraxia constructivă rezultă dintr-o leziune parietală stângă sau dreaptă sau a corpului calos. Ea e facilitată prin asocierea unei leziuni frontale.
Examenul apraxiilor
Apraxia reflexivă (imitaţie) :
Inel dublu
Aripi defluture
Mânile încrucişate
Mânile încrucişate (invers)
Ideomotorie(reproducerea gesturilor cunoscute)
Salut militar
Adio
A trimite un sărut
A curăţi o banană
Constructivitatea grafică
Copierea desenelor
Stephen
Haking
Semiologia clinică
neuropsihologică
în cadrul leziunilor
diverselor structui
cerebrale
Lobul frontal
Lobul frontal
Zona prefrontală (“funcţiile cognitive superioare” )
planificare
organizare
soluţionarea problemelor
atenţie selectivă
personalitatea
o varietate de " funcţii cognitive superioare " incluzând comportamentul şi emoţiile
.
Zona premotorie
modificarea mişcărilor
Sindromul lobului frontal
(fenomene neuropsihologice)
Apraxia mersului (aria premotorie)
Lipsă se iniţiativă
Mersul în foarfece
Reacţii de magnet (magnet apraxia Denny – Brown)
Reflexul de prehensiune şi de tatonare
Personalitate frontală (cortexul prefrontal)
Apatie şi inerţie motorie
Moria -comportament dezinhibat,pueril
-schimbari de dispaziţie
-tendinţă spre calambururi
-megalomanie
-hipersexualitate, bulimie
Perseveraţii motorii
Comportament de utilizare şi imitare
Tulburări de atenţie
Afazia Broca
Sindromul Diogene
Sindromul lobului parietal
(fenomene neuropsihologice)
Epilepsie somato - senzitivă parţială
Hemianestezie parietală
Amiotrofie parietală
Extincţia (neatenşie senzitivă)
Asteriognozie
Apraxie
Hemiasomatognozie
sindromul „Alice în Ţara minunilor”
hemi-depersonalizare (parcă n-ar exista jumătate de corp)
Sindrom Anton- Babibnski ( anozognozia hemiplegiei)
Sindromul Gerstman agnozie digitală
agrafie pură
dezorientare dreapta – stânga
acalculie
Negligenţă (agnozie) spaţială unilaterală
Sindromul lobului temporal
(fenomene neuropsihologice)
Tulburări de audiţie
Sunete nediferenţiate (zgomote simple)
Halucinaţii auditive bine organizate (cuvinte ,cîntece,clopot)
Tulburări olfactive (gyrusul hipocampic)
Halucinaţii olfactive (benzină, fum, usturoi)
Tulburări gustative
Halucinaţii gustative (în cadrul “crizelor uncinate”) ¹
Epilepsie temporală somatosenzorială
(crize gustative,olfactive,auditive,vertiginoase, vegetative)
Tulburări de comportament (sndr. Kluver - Bücy )
(tendinţe orle, placiditate, comp.sexual anormal, tend. de a fi distrat )
Leziuni bilaterale
Amnezie globală (afectarea hipocampului bilaterală)
Agnozie auditivă
Agnozie vizuală
sndr. Kluver – Bücy
Sindromul lobului occipital
(fenomene neuropsihologice)
Iluzii şi halucinaţii vizuale
scotom
iIuzii
halucinaţii
Cecitate corticală (cecitate psihică) [leziune bilaterală+abs. tulb vederii periferice]
refl. foto-pupilar – N
motilitate oculară păstrată
reflex de ameninţare absent
Amnezie şi dezorientare în spaţiu (“amnezie occipitală”)
pierderea memoriei topogrqafice (analogie cu prozopagnozia)
Prozopagnozia
(nu poate fi explicată printr-o deteriorare intelectuală şi mnezică globală şi nici printr-o tulburare perceptuală )
Sndr Balint¹
paralizia psihică a privirii
ataxia optică
tulburare atenţională (simultagnozia)
MEMORIA
Memoria este
capacitatea
organismelor vii de
a obţine, de a reţine
şi de a utiliza un
ansamblu de
cunoştinţe sau de
informaţii
Procesul mnezic (Memoria)
CODIFICAREA
STOCAREA (procesul de memorizare)
RECUPERAREA
Alzheimer
Îmbătrânire
Depresie
Depresie
Îmbătrânire
SEMIOLOGIA AMNEZIILOR
Amnezia anterogradă imposibilitatea sau diminuarea capacităţii de a reţine informaţii actuale, noi, apărute după instalarea tulburărilor mnezice
Amnezia retrogradă- corespunde imposibilităţii evocării amintirilor dobândite înainte de instalarea acută sau progresivă a tulburărilor de memorie
Amnezia lacunară - desemnează o perioadă de viaţă a subiectului, care n-a lăsat nici o urmă în memoria sa.
Confabulaţiile - răspunsuri verbale eronate referitoare la rememorarea amintirilor recente sau din trecut
SEMIOLOGIA AMNEZIILOR
Sindromul Korsakoff şi amneziile axiale - tulburare severă a memoriei cu confabulaţii şi recunoaşteri false asociate cu polineuropatie consecutivă unei carenţe de tiamină la alcoolici denutriţi. Asemenea tulburări mnezice se mai constată la subiecţi cu afecţiuni bilaterale ale structurilor limbice sau ale regiunii diencefalice.
(exemplu clinic)
Amneziile lacunare- ca regulă, sunt consecinţa unei pierderi a conştiinţei sau a unei perioade de confuzie mentală: pe parcursul acestei perioade nici o trasă mnezică n-a fost înregistrată. Există o întrerupere în biografia bolnavului
Ictusul amnezic- se instalează brusc la subiecţii de 50-70 de ani fără cauză declanşatoare precisă, durează 6-8 ore şi nu lasă alte sechele decât o amnezie lacunară
Amneziile globale se înregistrează în cadrul diferitelor forme de demenţă, atunci când tulburările mnezice nu sunt decât un aspect al unei deteriorări mai vaste a funcţiilor intelectuale.
Sindromul demenţial : DSM IV
Apariţia diverselor deficite cognitive multiple
Altrerea memoriei pe termen scurt
Una sau mai multe tulburări cognitive ce urmează:
Afazie, apraxie, agnozie, tulb. funcţiilor executive
Alterări importante a funcţionării sociale
Declin în comparaţie cu nivelul de funcţionare anterior
Consecinţe patologice organice
Necondiţionate de o stare confuziunală
Maladia Alzheimer :
definiţie
Asocieri :
un sindrom demenţial
Absenţa altor cauze
diagnosticul de prezumţie, de
eliminare
Maladia Alzheimer probabilă sau
posibilă
Sunt oare leziuni cerebrale
caracteristice: DNF(degenerescenţă
neuro-fibrilară), plăci neuritice Caz clinic
MMS Orientation :
Noter 1 point par réponse exact ; 0 si la réponse est inexacte ou en l’absence de réponse.
1) En quelle année sommes-nous ? _____
2) En quelle saison ? _____
3) En quel mois ? _____
4) Quelle est la date ? _____
5) Quel jour de la semaine sommes-nous ? _____
6) Dans quel ville nous trouvons-nous ? _____
7) Quel est le nom du département ? _____
8) Dans quelle région sommes nous ? _____
9) Quel est le nom de l’hôpital (ou adresse du médecin) ? _____
10) A quel étage sommes-nous ? _____
Mémoire immédiate (apprentissage) :
Nommez trois objets, attendez une seconde entre chaque. Demandez au patient de les répéter tous les trois. Compter 1 point
par mot correctement répété.
11) Cigare Citron _____
12) Fleur Clef _____
13) Porte Ballon _____
Répéter jusqu’à ce que les 3 mots soient appris, noter le nombre d’essai.
Attention et calcul mental :
Le patient doit soustraire 7 de 100, arrêter après 5 soustractions. Compter 1 point par soustraction correcte. En cas
d’erreur, demander “ êtes-vous sûr ? ” et compter 1 point si la réponse est bonne ;
14) 100-7 _____
15) 93-7 _____
16) 86-7 _____
17) 79-7 _____
18) 72-7 _____
Pouvez-vous épeler le mot “ monde ” à l’envers (épreuve obligatoire mais non cotée).
MMS Mémoire à court terme :
Vous souvenez-vous des trois mots que vous avez répétés tout à l’heure ? Compter 1 point par mot répété.
19) Cigare Citron _____
20) Fleur Clef _____
21) Porte Ballon _____
Langage :
22) Dénommer un crayon en présentant l’objet (réponse juste = 1 point) _____
23) Dénommer une montre en présentant l’objet (réponse juste = 1 point) _____
24) Répétez : “ Il n’y a pas de mais, de si, ni de et. ” _____
Faire exécuter un ordre triple :
25) Prenez ce papier dans la main droite _____
26) Pliez-le en 2 _____
27) Jetez-le par terre. _____
Notez 1 point par item souligné correct.
28) “ Faites ce qui est marqué ” “ fermez les yeux ” (1 point si l’ordre est effectué). _____
29) Copiez ce dessin sur une feuille _____
30) Ecrivez-moi une phrase, ce que vous voulez, mais une phrase entière. _____
(compter 1 point pour une phrase comprenant au moins un verbe, un sujet, un complément, sémantiquement correcte,
grammaire et orthographe indifférentes).
Score total sur 30 :
Toutes les cases doivent être remplies
MMS
Probă cognitivă globală
Examen de depistare şi supraveghere
Facil şi rapid la utilizare
De luat în calcul nivelul socio- cultural
30 - 28 normal sau MCI sau MA în debut
26/24>MMS>20 demenţă legeră
19>MMS>10 demenţă moderată
<10 demenţă severă
Neuropsihologie: Întrebări majore
1. Afazia. Definiţie. Deosebirea de disartrie
2. Agnozia. Tipurile de agnozie. Prosopagnozia
3. Definiţia apraxiei şi formele ei clinice
4. Sindromul lobului frontal
5. Sensory Neglect Syndrome. Definiţie
6. Alte manifestări clinice în leziunea lobului parietal
7. Leziunea lobului temporal - manifetări clinice
8. Lobul occipital - semnele de leziune
9. Demenţa. Definiţie.
10. Maladia Alzheimer şi demenţa vasculară
MEMORIA.
Memoria (M) este capacitatea organismelor vii de a obţine, de a reţine şi de a utiliza un ansamblu de cunoştinţe sau de informaţii.
Memoria pe termen scurt (memoria imediată sau primară) se referă la un sistem, ce menţine informaţii temporar (de ordinul unui minut), înainte ca aceasta să fie transformată sub o formă mai durabilă în memoria pe termen lung (memoria secundară). Memoria imediată are o capacitate limitată la 7 cifre sau fenomene prezentate auditiv sau vizual. Fiind efemeră, memoria imediată nu poate fi suportul memoriei de lucru (a reţine temporar numărul unui telefon), decât ccu preţul unui efort de atenţie.
Memoria de lung termen se referă la achiziţii durabile, accesibile la o reamintire conştientă (memoria declarativă sau explicită)sau ce ţin de însuşirea procedurilor tehnice şi cognitive (memoria procedurală sau implicită). Memoria explicită poate fi explorată prin intermediul întrebărilor relativ la cunoştinţe didactice şi evenimente ale trecutului. Printre aceste achiziţii unele se referă la o circumstanţă definită a vieţii subiectului şi evocarea lor se produce în context specific (memoria epizodică). Altele aparţin fondului cultural şi condiţiile însuşirii lor au fost uitate (memoria semantică).
DR. CARL WERNICKE
(1848-1904)
Wernicke was born in Tarnovitz, Poland but his family moved to Germany where he received all his education.
Interested in psychiatry, traditionally he studied anatomy initially and neuropathology later. He published a small volume on aphasia which vaulted him into international
fame. In it was precise pathoanatomic analysis paralleling the clinical picture. He is best known for his work on
sensory aphasia and poliomyelitis hemorrhagia superior. Both of these descriptions bear his name. Further, his books on the disorders of the internal capsule and his
textbooks on diseases of the nervous system perpetuate him.
Wernicke's drawing of Motor and Sensory Speech areas
Frontal Lobe Damage
Cognitive Impairments Following Frontal Lobe Damage.
Milner & Petrides (1984) reviewed the effects of frontal lobe damage in humans and concluded that the following behaviours were impaired:
Temporal sequencing: i.e the ability to say which of 2 pictures had been presented most recently.
Shifting of attention: there is an increased tendency to persevere with an action when it is obviously incorrect (perseveration).
Conditional associations: the ability to associate a correct response with a particular stimulus.
Working memory: the ability to maintain a response in memory and then act upon it appropriately.
Previous slide Next slide Back to first slide View graphic version
Understanding words
When you listen to (or read) words, you are using a part of your brain known as Wernicke's area. It was named after the German doctor Carl Wernicke, who first realised that speaking and understanding words were controlled by different parts of the brain. He described patients who couldn't understand speech. Although they could speak words clearly, they made no sense. They had damage to the left temporal cortex of their brains.
Wernicke's area (arrowed) is needed to understand language.
Keith Johnson, Harvard University
DR. CARL WERNICKE (1848-1904)
Wernicke was born in Tarnovitz, Poland but his family moved to Germany where he received all his education. Interested in psychiatry, traditionally he studied anatomy initially and neuropathology later. He published a small volume on aphasia which vaulted him into international fame. In it was precise pathoanatomic analysis paralleling the clinical picture. He is best known for his work on sensory aphasia and poliomyelitis hemorrhagia superior. Both of these descriptions bear his name. Further, his books on the disorders of the internal capsule and his textbooks on diseases of the nervous system perpetuate him. Wernicke's drawing of Motor and Sensory Speech areas
Petite Biographie : Fils d'un chirurgien des armées impériales, il est né à Sainte-Foy-la-Grande le 28 juin 1824. C'est à Paris qu'il fera ses études de médecine. Titulaire du Doctorat en avril 1849, il mènera alors de front deux carrières accomplies au prix d'un travail forcené : Chirurgien, chercheur, il participe à ce grand mouvement scientifique du XIXème Siècle. Reconnu par ses pairs, il cumulera alors les charges, les honneurs. Membre de l'Académie de Médecine en 1866, il est le fondateur de l'Anthropologie moderne, vaste science évolutive. Il créera en 1868, le Musée et le laboratoire d'Anthropologie de l'École des Hautes-Études à Paris. Mettant ses pas dans ceux de Pierre Gratiolet, son aîné (1815-1865) et concitoyen, il prononcera son éloge funèbre très touchant (cf. Archives Municipales de Sainte-Foy) et comme lui ses travaux sur les localisations cérébrales, illustrent le savant (voir croquis).
Républicain ardent, il est élu sénateur en 1880. Courte vie politique hélas, car il décède le 8 juillet 1880 de façon foudroyante. La science perd alors un Grand Homme.
______________________
Définition : Zone et Aphasie de Broca,
Il existe une zone dans le lobe frontal de l'hémisphère gauche, appelée la zone de Broca. Elle est située à côté de la région qui contrôle le mouvement de certains muscles faciaux: ceux de la langue, des mâchoires et de la gorge. Si cette zone est détruite, des difficultés à émettre des sons spécifiques en résulteront. On est alors dans l'incapacité d'effectuer de façon adéquate, les mouvements de la langue ou des muscles faciaux pour produire des mots. La personne est encore capable de lire et de comprendre les mots mais éprouve de la difficulté à écrire (la formation de lettres ou de mots ne se fait pas sur les lignes). Ce problème est appelé aphasie de Broca.
Sainte-Foy-la-Grande : La Place Broca et sa statue avant qu'elle ne soit déboulonnée par les allemands durant la guerre.
La ville bastide de Sainte-Foy-
la-Grande, porte du Périgord,
est bâtie en bordure de la
Dordogne, aux confins de trois
départements: la Gironde, la
Dordogne et le Lot-et-Garonne.
Elle occupe une plaine
verdoyante entourée de
coteaux, premiers versants où
déjà s'étirent les ceps de
vigne...
Paul Pierre Broca (1824 - 1880)
Petite Biographie : Fils d'un chirurgien des armées impériales, il est né à Sainte-Foy-la-Grande le 28 juin 1824. C'est à Paris qu'il fera ses études de médecine. Titulaire du Doctorat en avril 1849, il mènera alors de front deux carrières accomplies au prix d'un travail forcené : Chirurgien, chercheur, il participe à ce grand mouvement scientifique du XIXème Siècle. Reconnu par ses pairs, il cumulera alors les charges, les honneurs. Membre de l'Académie de Médecine en 1866, il est le fondateur de l'Anthropologie moderne, vaste science évolutive. Il créera en 1868, le Musée et le laboratoire d'Anthropologie de l'École des Hautes-Études à Paris. Mettant ses pas dans ceux de Pierre Gratiolet, son aîné (1815-1865) et concitoyen, il prononcera son éloge funèbre très touchant (cf. Archives Municipales de Sainte-Foy) et comme lui ses travaux sur les localisations cérébrales, illustrent le savant (voir croquis).
Républicain ardent, il est élu sénateur en 1880. Courte vie politique hélas, car il décède le 8 juillet 1880 de façon foudroyante. La science perd alors un Grand Homme.
Hemispheric Specialization
The two hemispheres of the cerebral cortex are linked by the
corpus callosum, through which they communicate and
coordinate. Nevertheless, they appear to have some separate
functions. The right hemisphere of the cortex excels at
nonverbal and spatial tasks, whereas the left hemisphere is
usually more dominant in verbal tasks such as speaking and
writing. The right hemisphere controls the left side of the
body, and the left hemisphere controls the right side.
When split-brain patients stare at the "X" in the center of the
screen, visual information projected on the right side of the
screen goes to the patient's left hemisphere, which controls
language. When asked what they see, patients can reply
correctly.
When split-brain patients stare at the "X" in the center of the screen, visual
information projected on the left side of the screen goes to the patient's right
hemisphere, which does not control language. When asked what they see,
patients cannot name the object but can pick it out by touch with the left
hand.
The left frontal lobe (colored regions at left) supports our ability to retrieve the meaning of words and objects. (Courtesy of Prof. Anthony Wagner.)
Highlights of this Course
This course features selected lecture notes associated with lecture content and readings. The assignments give students the opportunitiy to delve into the course's subject matter by writing research proposals and delivering class presentations.
Course Description
Surveys the literature on the cognitive and neural organization of human memory and learning. Includes consideration of working memory and executive control, episodic and semantic memory, and implicit forms of memory. Emphasizes integration of cognitive theory with recent insights from functional neuroimaging (e.g., fMRI and PET). Staff
Instructor: Prof. Anthony Wagner Course Meeting Times
The Forebrain.
The forebrain consists of the two cerebral hemispheres.
Each hemisphere receives sensory information from the opposite (contralateral) side of the body, and controls the muscles on the contralateral side of the body.
The outer cellular layer of the hemispheres is called 'cortex' and consists of ‘gray matter’, axons descend from the cortex to form 'white matter'.
Hubel & Wiesel (1979): the cortex contains around 50-100 billion neurons, unfolded it would occupy an area of 2000cm²
Neurons in one hemisphere communicate with corresponding areas of the other hemisphere via two fibre pathways: the corpus callosum, and the anterior commissure.
Key Features of the Forebrain.
White matter
Grey matter
Corpus callosum
Lateral ventricle
Anterior commissure
Central sulcus
Longitudinal fissure
Key Features of the Forebrain.
White matter
Grey matter
Corpus callosum
Lateral ventricle
Anterior commissure
Central sulcus
Longitudinal fissure
Examples of Laminar Differences.
Layer IV contains small cells that receive sensory information and this layer is prominent in cortical regions which process sensory information.
Layer IV is absent in brain regions that control movement.
It is thicker in the visual cortex of people with photographic memories, and in the auditory cortex of musicians (Scheibel, 1984).
Layer V contains large pyramidal cells which are responsible for motor control.
Such cells predominate in areas of motor cortex.
Mapping the Cortex
Maps have been developed of cortical subregions based upon differences in cell density, cell shape, size, and connectivity.
Divisions based upon structural criteria define functional zones such as specialised areas for touch, perception and even distinct cognitive processes.
Columnar Organisation.
Cells that perform similar functions are organised into collumns each around 3mm deep, arranged perpendicular to the laminae.
E.g. if a single cell within a column responds to touch on the palm of the left hand, then other cells within the same column will also respond to that stimulus.
Mountcastle (1979) referred to these columns as 'macrocolumns' and estimated that around a million of them existed in human cerebral cortex.
These can be further subdivided into 'minicolumns' and there are an estimated half a billion of them.
1. Frontal Lobes.
These extend from the central sulcus to cover the anterior portion of the brain.
They contain:
Primary motor cortex (area 4).
Premotor cortex (area 6).
Broca's area (area 44).
Prefrontal cortex.
Each receives input from the thalamic nuclei, limbic system, hypothalamus, and the other lobes, making it a 'control centre'.
Damage to the frontal part of the brain is thus likely to affect behaviour
Motor Cortex
Damage to the motor areas (4 and 6) produce a range of impairments to the motor system including:
Loss of fine motor control.
Reduction in strength.
Interruption of open-loop motor programmes (sequences of fast muscle actions (e.g typing, piano playing, speech).
This area also controls fine movements of the facial muscles, patients with frontal lobe damage show relatively little spontaneous facial expression (Kolb & Whishaw, 1990).
Broca's Area.
In 1861 Broca reported the case of a man who
had lost the power of speech (though he could
could still make speech noises and understand
speech).
At autopsy the damage was found to be localised
to a specific region on the left hemisphere of
frontal cortex.
This impairment is now referred to as Broca's
aphasia and is characterised by slow, deliberate
speech with a very simple grammatical structure.
Role of Prefrontal Cortex.
A key role of prefrontal cortex concerns working memory - the ability to retain pieces of information for short periods of time (Goldman-Rakic, 1984).
Brain imaging studies, case studies of brain-damaged humans, single-cell recordings confirm that this region is extremely active during delayed response tasks.
Prefrontal cortex is also involved in higher-order cognitive behaviours:
Planning.
Organisation.
Monitoring events, their outcomes, and the emotional value of such actions (Tucker et al., 1995).
Cognitive Impairments Following Frontal Lobe Damage.
Milner & Petrides (1984) reviewed the effects of frontal lobe damage in humans and concluded that the following behaviours were impaired:
Temporal sequencing: i.e the ability to say which of 2 pictures had been presented most recently.
Shifting of attention: there is an increased tendency to persevere with an action when it is obviously incorrect (perseveration).
Conditional associations: the ability to associate a correct response with a particular stimulus.
Working memory: the ability to maintain a response in memory and then act upon it appropriately.
Parietal Lobes
Damage to the Parietal Lobes.
Damage here produces deficits in tactile function, disorders of body image, right-left confusion, and disorders of spatial ability (Kolb & Whishaw, 1990).
A common feature is sensory neglect, the tendency to ignore one side of the body or features of the outside world.
target
Patient’s response
The ‘Binding Problem’.
We perceive an integrated world despite the fact that neural processing is conducted by distinct (but interconnected) modules.
How are separate functions integrated?
As yet this remains a mystery but Robertson et al., (1997) proposed that regions of parietal cortex may serve to combine different aspects of information to form a coherent whole.
This theory is based upon individuals with brain damage to parietal cortex who can no longer bind together different aspects of perception.
Frontal Lobe - Front part of the brain; involved in planning, organizing, problem solving, selective attention, personality and a variety of "higher cognitive functions" including behavior and emotions.
The anterior (front) portion of the frontal lobe is called the prefrontal cortex. It is very important for the "higher cognitive functions" and the determination of the personality.
The posterior (back) of the frontal lobe consists of the premotor and motor areas. Nerve cells that produce movement are located in the motor areas. The premotor areas serve to modify movements.
The frontal lobe is divided from the parietal lobe by the central culcus
Parietal Lobes
Damage to the Parietal Lobes.
Damage here produces deficits in tactile function, disorders of body image, right-left confusion, and disorders of spatial ability (Kolb & Whishaw, 1990).
A common feature is sensory neglect, the tendency to ignore one side of the body or features of the outside world.
target
Patient’s response
The ‘Binding Problem’.
We perceive an integrated world despite the fact that neural processing is conducted by distinct (but interconnected) modules.
How are separate functions integrated?
As yet this remains a mystery but Robertson et al., (1997) proposed that regions of parietal cortex may serve to combine different aspects of information to form a coherent whole.
This theory is based upon individuals with brain damage to parietal cortex who can no longer bind together different aspects of perception.
Neuropsihologia clinică
Prof. Ion V. Moldovanu
Catedra de Neurologie
Universitatea de Medicină şi Farmacie “N.Testemitanu”
