2
Rolul stresului pentru simptomul IBS Sanda Pltikosic, Mladenka Thalcic Departamentul de pshihologie, facultatea de științe sociale, Universitatea Rijeka, Croația. Obiectivul: examinarea relației zilnice a evenimentelor stresante și severitatea simptomului într-o manieră prospectivă și examinarea rolurilor nevrozei, anxietății, depresiei și stresului în cercurile viciioase a perpetuării simptomului. Metoda: 49 de pacienți, dintre care 11 bărbați și 38 femei, cu vârste cuprinse între 18 și 69 au participat la acest studiu. Majoriatatea pacienților aveau liceul terminat, peste jumătate erau casătoriți și angajați. Studiul se împărțea în 3 părți, cu toate că toti pacienții participau la toate aceste 3 părți. Procedura: datele au fost strânse din Ianuarie 2012 până în Octombrie 2013 în spitalul clinic din Rijeka. Participanții au completat studiul în grupuri mici care variau între 2 și 7 participanți. Studiul avea 3 părti pentru fiecare participant: prima și a treia cereau completarea unor sete de chestionare (informație generală), în timp ce partea a doua trebuia să fie completată individual și dura 2 săptămâni. Pe parcursul a celor două săptămâni participanții țineau un jurmal

New Microsoft Word Document (5)

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: New Microsoft Word Document (5)

Rolul stresului pentru simptomul IBS

Sanda Pltikosic, Mladenka Thalcic

Departamentul de pshihologie, facultatea de științe sociale, Universitatea Rijeka, Croația.

Obiectivul: examinarea relației zilnice a evenimentelor stresante și severitatea simptomului într-o manieră prospectivă și examinarea rolurilor nevrozei, anxietății, depresiei și stresului în cercurile viciioase a perpetuării simptomului.

Metoda:

49 de pacienți, dintre care 11 bărbați și 38 femei, cu vârste cuprinse între 18 și 69 au participat la acest studiu.

Majoriatatea pacienților aveau liceul terminat, peste jumătate erau casătoriți și angajați. Studiul se împărțea în 3 părți, cu toate că toti pacienții participau la toate aceste 3 părți.

Procedura: datele au fost strânse din Ianuarie 2012 până în Octombrie 2013 în spitalul clinic din Rijeka. Participanții au completat studiul în grupuri mici care variau între 2 și 7 participanți. Studiul avea 3 părti pentru fiecare participant: prima și a treia cereau completarea unor sete de chestionare (informație generală), în timp ce partea a doua trebuia să fie completată individual și dura 2 săptămâni. Pe parcursul a celor două săptămâni participanții țineau un jurmal de simptom de trei ori pe zi: la două ore după trezire, între 17 și 18 ore după amiaza și două ore înainte de somn. Zilnic evenimentele zilnice erau notate o dată pe zi, înainte de somn.

Rezultate:

Trăsăturile de personalitate, statusul afectiv și stresul sunt uneledin cei mai relevanți factori calitatea scăzută a vieții.

Concluzii:

Depresia și stresul zilnic par să fie factori importanți la perpetuarea simptomului.