judetul are specific nu unul, ci trei costume populare. "Cel specific Vaii Prahovei este compus din marama, ie cu broderie rosie, brau si fota in pliuri largi, in culorile rosu si negru. La barbati, costumul este format din camasa - cu gulerul, marginile din zona pieptului si manecile cu broderii rosii - si fusta alba. Al doilea costum este cel purtat pe Valea Teleajenului. In mare parte se aseamana cu primul, dar are mai multe culori, fiind incluse si galbenul, albastrul deschis, verdele deschis. Costumul barbatesc are broderia mai simpla, iar culorile predominante sunt alb si galben. Costumul de pe Valea Doftanei este influentat de cele din Brasov, Sibiu, Fagaras. Predomina culoarea neagra atat la fota, cat si in broderiile de pe camasile feminine si barbatesti, iar vesta –purtata atat de femei, cat si de catre barbati - este neagra" Perinita De exemplu, binecunoscuta "Perinita" a aparut in judetul nostru, mai exact in zona actualei comune Batrani, ezent este intalnita nu numai la nunti, ci si la alte petreceri. Alte dansuri aparute pe pamant prahovean sunt : "Ca la Breaza" – preluat de multe zone ale tarii, dar regasindu-se mai ales in Muntenia, "Dangadaua" - care nu se gaseste decat la Stefesti, "Oita", "Itele", "Ploicica", "Floricica" – practicate in Starchiojd, Batrani, Posesti, Cerasu, Drajna; "Ruseasca" – o varianta a cazaciocului cunoscuta in multe zone prahovene si altele. In judet exista si numeroase variante ale dansului "Braul", una dintre acestea, "Pambraul", intalnindu-se doar la Secaria Pe langa Plugusor, Plugul Mare, Sorcova, Buhaiul, Steaua, mai sunt pastrate si cele care alcatuiesc teatrul popular de Anul Nou – adica scenetele - insotite adesea si de dansuri - precum: Mosul si Baba, Brezaia, Capra, Capra si ursul, Cerbul, Banta (banda) lui Bujor si Haiducii ( ultimele doua fac parte din asa numitul "Teatru haiducesc"). "Scenetele sunt intalnite in special pe Valea Prahovei si Valea Teleajenului. Teatrul haiducesc era des practicat in perioada interbelica, in zona Teleajenului. Potrivit unei alte traditii, in ziua de Anul Nou colindatorii merg din casa in casa si fac urari gazdelor "cu grauletul", adica avand in mana graul pus sa creasca de Sfantul Andre
judetul are specific nu unul, ci trei costume populare. "Cel
specific Vaii Prahovei este compus din marama, ie cu broderie
rosie, brau si fota in pliuri largi, in culorile rosu si negru. La
barbati, costumul este format din camasa - cu gulerul, marginile
din zona pieptului si manecile cu broderii rosii - si fusta alba.
Al doilea costum este cel purtat pe Valea Teleajenului. In mare
parte se aseamana cu primul, dar are mai multe culori, fiind
incluse si galbenul, albastrul deschis, verdele deschis. Costumul
barbatesc are broderia mai simpla, iar culorile predominante sunt
alb si galben. Costumul de pe Valea Doftanei este influentat de
cele din Brasov, Sibiu, Fagaras. Predomina culoarea neagra atat la
fota, cat si in broderiile de pe camasile feminine si barbatesti,
iar vesta purtata atat de femei, cat si de catre barbati - este
neagra"Perinita De exemplu, binecunoscuta "Perinita" a aparut in
judetul nostru, mai exact in zona actualei comune Batrani,ezent
este intalnita nu numai la nunti, ci si la alte petreceri. Alte
dansuri aparute pe pamant prahovean sunt : "Ca la Breaza" preluat
de multe zone ale tarii, dar regasindu-se mai ales in Muntenia,
"Dangadaua" - care nu se gaseste decat la Stefesti, "Oita",
"Itele", "Ploicica", "Floricica" practicate in Starchiojd, Batrani,
Posesti, Cerasu, Drajna; "Ruseasca" o varianta a cazaciocului
cunoscuta in multe zone prahovene si altele. In judet exista si
numeroase variante ale dansului "Braul", una dintre acestea,
"Pambraul", intalnindu-se doar la SecariaPe langa Plugusor, Plugul
Mare, Sorcova, Buhaiul, Steaua, mai sunt pastrate si cele care
alcatuiesc teatrul popular de Anul Nou adica scenetele - insotite
adesea si de dansuri - precum: Mosul si Baba, Brezaia, Capra, Capra
si ursul, Cerbul, Banta (banda) lui Bujor si Haiducii ( ultimele
doua fac parte din asa numitul "Teatru haiducesc"). "Scenetele sunt
intalnite in special pe Valea Prahovei si Valea Teleajenului.
Teatrul haiducesc era des practicat in perioada interbelica, in
zona Teleajenului. Potrivit unei alte traditii, in ziua de Anul Nou
colindatorii merg din casa in casa si fac urari gazdelor "cu
grauletul", adica avand in mana graul pus sa creasca de Sfantul
Andre
