Anii tematici la nivel european contribuie la crearea unui context favorabil pentru introducerea pe agenda publică a temelor stabilite și oferă un moment de vizibilitate în vederea promovării tematicilor re-spective. În plus, anii tematici sunt o șansă pentru ca actorii direct implicați într-un anumit domeniu să construiască parteneriate, unindu-și astfel eforturile pentru un obiectiv comun.

Așa a fost cazul 2011 Anul European al Voluntariatului (AEV). La nivel european, am fost martorii mobilizării unui număr im-presionant de 33 de rețele europene pentru a alcătui Alianța AEV 2011 (EYV 2011 Alliance) – o rețea infor-mală de organizații active la nivel european în domenii în care se implică voluntary. Acesta a avut o contribuție importantă în cadrul procesului de declarare a 2011 AEV. Mai mult, la nivelul tării noas-tre, implementarea activitaților leg-ate de AEV 2011 și asumate de România s-a efectuat sub coordon-area unui grup de lucru alcătuit din reprezentanții ai ONG-urilor şi a instituțiilor publice

AEV 2011 în România a oferit

posibilitatea fiecărei persoane să își găsească o activitate de voluntariat potrivită intereselor sale. Anul acesta, sub egida AEV 2011, au fost organizate acțiuni de voluntariat în domenii pornind de la ecologie la sănătate, social, educație, cultură, civic: târguri de oferte de voluntariat, evenimente stradale, acțiuni de igienizare, colecte de obiecte și cărți, campanii de sensibilizare, acțiuni în beneficiul persoanelor instituționalizate, construcția de adăposturi, manifestări cultural-artistice, gale, prezentări și dez-bateri pe teme de voluntariat și multe altele, derulate în locații dintre cele mai diverse. Calendarul

sănătate și de îngrij ire ș i îmbun ăt ăț i rea accesulu i la oportunitățile de învățare continuă. Promovarea voluntariatului în rân-dul persoanelor vârstnice este un element esențial al acestui ultim aspect.

Cercetări empirice desfășurate de-a lungul ultimelor 3 decenii in-dică impactul voluntariatului şi al îmbătrânirii active.

Anul Îmbătrânirii Active și al Solidarității între Generații se con-turează drept o continuare firească a eforturilor de promovare a volun-tariatului, cu accentul pus de data aceasta pe grupul țintă reprezentat de persoanele vârstnice. Noi, la Pro Vobis – Centrul Național de Re-surse pentru Voluntariat, credem ferm în beneficiile pe care impli-carea în activități de voluntariat le pot avea asupra vârstnicilor, printre care amintim: contr ibuie la creșterea satisfacției vârstnicului; facilitează stabilirea de noi contacte sociale și implicarea în comunitate; promovează conștientizarea so-cială; dezvoltă competențe și abilități care întăresc participarea sociala a vârstnicilor; contrabalan-sează tendința de izolare a vârstni-cului; promovează cooperarea intergenerațională; poate ușura tranziția de la perioada de angajat la cea de pensionare; dă posibili-tatea de a valorifica experiența personală și profesională; umple golul lăsat de plecarea copiilor, de pierderea celor din jur; este o opor-tunitate de a fi util; valorifică potențialul neutilizat al vârstnicilor; contribuie la menținerea stării de sănătate fizică și emoțională.

Astfel pr in implicarea în activități de voluntariat, putem de-monstra că a fi vârstnic nu în-seamnă a fi o greutate, ci a fi o resursă de neînlocuit pentru so-cietate!

Ramona Dragomir Pro Vobis – Centrul Național de

Resurse pentru Voluntariat

Î N A C E S T N U MĂR

Newsletter

Institutul Român de Educaţie a Adulţilor D E C E M B R I E 2 0 1 1 N R . 4 / 2 0 1 1

Anul European al Voluntariatu-

lui &

Anul European al Îmbătrânirii

Active și al Solidarității

Pag 1

Interviu Nicu Vlad Nicolae

Pag 2

“2012: Fiecare are rolul său.”

Pag.2

SEELERNETZ Vârstnici din toată Europa învaţă în grup

Pag

3

Voluntarii seniori - adulţi

care învaţă

Pag 3

Cum să promovezi

îmbătrânirea activă în Europa

Pag 3

Continuitate de la

un an european la altul

Pag 4

AEV- la nivel naţional

Pag 4

Revista de știinţe ale educaţiei

Pag 5

Informaţii Newsletter

viitor

Pag 5

național de activități a cuprins câte o oportunitate pentru fiecare. Atât tinerii, cât și cei în vârstă s-au impli cat cot la cot, după puterile fiecă-ruia, pentru a aduce o schimbare pozitivă în viața semenilor lor și a comunității în care trăiesc.

Dincolo de multitudinea de activități organizate de-a lungul 2011 și a reflectării pozitive a acestora în presă, impactul AEV 2011 se va observa și după încheierea anului calendaristic, iar acest impact poate fi susținut prin continuarea promovării ideii de implicare în comunitate prin volun-tariat și în anii tematici următori, așa cum este 2012 Anul Euro-pean al Îmbătrânirii Active și al Solidarității între Generații.

2012 înseamnă un pas înainte în plasarea cât mai sus pe agenda publică a voluntariatului și înce-per ea con versaţ i ei despr e importanța valorificării voluntariatu-lui la vârsta a III– a și implicarea persoanelor vârstnice în activități de voluntariat, dar şi în viaţa comu-nităţii în sens larg.

D i a l o g u l r e f e r i t o r la îmbătrânirea activă poate fi unul de succes numai dacă avem în vedere complexitatea proble-melor implicate: diferite as-pecte ale îmbătrânirii, nu nu-mai relațiile economice dintre pen-sionare și locul de muncă, dar, de asemenea, transformări sociale și personale care afectează ciclul de viață, cum ar fi starea de sănătate, calitatea vieții sociale și a relațiilor persoanelor vârstnice. O strategie p e n t r u î m b ă t r â n i -rea activă trebuie construită pe o varietate de politici cu privire la or g an i z ar e a m ai b u n ă a p i e ț e i f o r ț e i d e muncă, reglarea sistemului de pensii, îmbunătățirea serviciilor de

Învăţarea intergeneraţională şi îmbătrânirea activă

P A G . 2

SEELERNETZ Vârstnici din toată Europa

învaţă în grup D. Koster, F. Kolland,

Z.Gankova, M. Ranga, L. Saftu, A. Wanka

FoGera, 2010 Manualul a fost realizat în cadrul programului Grundtvig. În cele 112 pagini este evidenţiat un Model European în cinci etape care oferă sugestii şi îndrumări cu privire la practica socială în domeniul învăţării intergeneraţionale, reprezentând o succintă sinteză a caracteristicilor şi indicatorilor care ilustrează în parte realitatea socială. Manualul demonstrează cum, prin înființarea unor grupuri sociale, persoanele de vârsta a treia care nu sunt obișnuite să învețe la acestă vârstă se vor obișnui treptat cu procesele educaționale și evenimentele educative.

JOURNAL

OF GERON-

TOLOGICAL SOCIAL WORK Vol. 3

Volumul 3 al acestei reviste a fost publicat ca urmare a celei de-a treia ediţii a Conferinţei Internaţionale de Asistenţă Gerontologică, organizată în perioada 19-20 noiembrie la Timişoara, organizator fiind Universitatea de Vest din Timişoara în parteneriat cu Institutul Român de Educaţie a Adulţilor. Lucrările prezentate în acest număr reprezintă contribuţii valoroase ale specialiştilor practicieni şi teoreticieni la nivel naţional şi internaţional şi au ca temă dezvoltarea asistenţei sociale gerontologice şi dezvoltarea unor standarde de calitate în acest domeniu. Abordarea acestui volum este una interdisciplinară, reunind articole din domeniul asistenţei sociale, medicinei, psihologiei şi ştiinţelor educaţiei. Contribuţiile ştiinţifice prezentate în acest număr au avut ca temă „Îmbătrânirea activă- o provocare multidisciplinară”. În anul 2012 va fi organizată cea de-a IV-a ediţie a acestei conferinţe. Maria Ţoia

Interviu cu dl Nicu Vlad Nicolae, preşedintele Asociaţiei Seniorilor din Municipiul Timişoara (ASMT)

În numărul dedicat Învăţării intergeneraţionale şi îmbatrânirii active, dl Nicu Vlad Nicolae, preşedintele Asociaţiei Seniorilor din Municipiul Timişoara a avut amabilitatea să ne răspundă la o serie de întrebări evidențiind și activitatea asociației.

ASMT este o organizaţie non-guvernamentală ce a fost înfiinţată în 2004 de către seniorii din Timişoara. O specificitate a acestei organizaţii este faptul că are ca membri pe presedinţii pensionari ai Consiliilor Consultative de cartier, care sunt foarte activi în organizatie, unul dintre aceştia fiind chiar Presedintele ASMT. Organizaţia are în prezent 76 membri înscrişi cotizanţi, dintre care 46 membri activi şi colaborează foarte bine cu autorităţile publice locale. Care este rolul seniorilor în dezvoltarea comunităţii locale? Seniorii trebuie să fie un exemplu, un model pentru tânăra generaţie prin comportamentul lor civic, nivelul de cunoştinţe şi experienţa acumulată înaintea pensionării. Chiar şi după acest moment, un număr mare de seniori continuă să aibă o viaţă activă în folosul lor şi al comunităţii. De exemplu, o mare parte dintre ei participă la diferite activităţi educaţionale, culturale şi de voluntariat, constituind astfel

un model demn de urmat pentru tineri. De asemenea, se pot găsi seniori înscrişi la diverse cursuri, cum sunt cele de limbi străine sau de informatică. În acest mod se elimină singurătatea, dar se şi oferă un model necesar pentru dezvoltarea societăţii viitoare. Un exemplu concret pentru faptul că seniorii au colaborări fructuoase cu tânăra generație ar fi înfiinţarea Asociaţiei Amicii Rozelor - Generaţia Tânără care, împreună cu seniorii, realizează diverse activităţi, fac excursii sau plantează trandafirii în grădinile şcolilor din Timişoara. Ce acţiuni de voluntariat a întreprins ASMT în 2011? În ordine cronologică au fost după cum urmează: Ziua mondială a apei (22.03) când au fost organizate acţiuni de voluntariat pentru curăţirea fântânilor publice şi a parcurilor centrale din Timişoara; Timişoara Ecologică (15.05-15.10), acţiune desfăşurată pe cartiere la care au participat elevi şi cadre didactice, consilieri locali şi judeţeni, senatori şi

deputaţi şi în cadrul căreia s-au colectat deşeuri în fiecare sâmbătă. Trebuie amintite şi vizitele făcute la domiciului unor persoane vârstnice pentru a purta discuţii pe diverse teme cu aceştia, pentru a le furniza medicamente şi altele. Acestea au loc periodic, pe toată durata anului, dar în special de sărbători. De asemenea, importante mai sunt şi acţiunile prin intermediul cărora se strâng haine şi alte lucruri pentru căminele de copii, în special cele din zona Moldovei. Ce evenimente şi acţiuni aţi plănuit pentru 2012, anul european al îmbătrînirii active şi al solidarităţii între generaţii? Pe lângă acţiunile anuale care au loc (sărbătorirea zilelor de naştere, mesele comune şi expoziţiile de sărbători) ASMT pregăteşte de ziua internaţională a persoanelor vârstnice (1 octombrie 2012) o sărbătoare de mare amploare în concordanţă cu tema anului 2012, manifestare care va avea loc deopotrivă la Timişoara, Alba Iulia, Lugoj şi Reşiţa. Liana Ercean

Uniunea Europeană se con-fruntă cu un fenomen accentuat de îmbătrânire a populației, această schimbare putând fi pusă pe seama efectului combinat al ratei scăzute a natalității și al creșterii speranței de viață. Într-adevăr, europenii nu au trăit niciodată atât de mult și în condiții de sănătate atât de bune ca astăzi. Începând cu anul 1960, speranța de viață a crescut cu opt ani, iar prognozele demografice pe următorii patruzeci de ani anticipează creșterea speranței de viață cu încă cinci ani. Aceste modificări demografice constituie atât provocări, cât și oportunități. Este posibil ca îm-bătrânirea populației să mă-rească presiunea asupra bugetu-lui public și asupra sistemelor de pensii și să sporească necesarul de personal al serviciilor sociale și de îngrijire pentru persoanele în vârstă. Vârsta înaintată este încă asociată cu boala și dependența, vârstnicii putându-se simți excluși de pe piața muncii și din viața de familie sau socială. Există temerea că generațiile mai în vârstă pot deveni o povară pentru tineri și că acest fapt ar putea duce la tensiuni între generații. Prin urmare, o modalitate esențială de abordare a provo-cărilor legate de îmbătrânirea

demografică constă în retenția pe piața muncii timp mai îndelungat a persoanelor, acest lucru fiind posi-bil doar prin menținerea sănă-toasă, activă și autonomă a populației. Pentru a marca aniversarea a 10 ani de la angajamentul politic al Uniunii Europene față de Planul Internaţional de Acţiune privind Îmbătrânirea s-a decis declararea anului 2012 ca An European al Îmbătrânirii Active şi Solidarităţii între Generaţii. 2012 va servi ca un cadru pentru sensibilizarea, identificarea şi dise-minarea bunelor practici şi, mai important, încurajarea factorilor de decizie şi a părţilor interesate de la toate nivelurile pentru promovarea îmbătrânirii active şi pentru sprijini-rea unei mai bune cooperări şi solidarități între generaţii. 2012 va răspunde în special următoarelor provocări: încuraja-rea oamenilor pentru a nu se pen-siona prea devreme; crearea de condiţii şi facilităţi pentru ca aceştia să stea o perioadă cât mai îndelungată în câmpul muncii; combaterea excluziunii sociale în rândul vârstnicilor prin încurajarea acestora să participe în mod activ în comunităţile lor şi să se angaje-ze în iniţiative ale cetăţeniei active la nivel naţional şi european; pre-venirea dependenţei atunci când oamenii devin foarte bătrâni.

În acest sens, AGE (Platforma Europeană a Persoanelor Vârstnice) în cooperare cu coaliţia EY2012 şi cu sprijinul Programului European PROGRESS, a publicat broșura de promovare a Anului European 2012 – “2012: Everyone has a role to play.”

Broșura cuprinde o prezentare extinsă a Anului European 2012, oferind citito-rilor o serie de sfaturi și recoman-dări despre cum se pot implica. De asemenea, aceasta subliniază și câteva

dintre obiectivele pentru 2012 și oportunitățile care ar trebui valorifi-cate în acest sens. Această broșură este o ocazie de a reflecta asupra faptului că într-o societate în care numărul persoanelor vârstnice este în creștere, îmbătrânirea activă este esențială pentru a menține solidari-tatea dintre generații. Anul 2012 ar trebui considerat drept evenimentul major al unei serii de inițiative de anvergură în pe-rioada 2011-2014, în cursul căreia UE își va concentra o mare parte din programele și politicile sale pe tema îmbătrânirii active și va institui un cadru în care noi inițiative și parteneriate vor fi dezvoltate. Marina Bălănescu

Anului European al Îmbătrânirii Active și al Solidarității între Generații – “2012: Fiecare are rolul său.”

SEELERNETZ Vârstnici din toată Europa învaţă în grup P A G . 3 N R . 4 / 2 0 1 1

Cercetarea* derulată de IREA în anul 2009/2010 pe o populaţie de aproximativ 185 de persoane din municipiul Timişoara, vizând cartierul şi mediul locativ, relaţiile cu familia şi prietenii, participarea la mediul social sau nevoile persoanelor de vârsta a treia şi modul în care vârstnicii sunt implicaţi în diverse activităţi educaţionale, a reliefat următoarele:

64% dintre seniorii cu pregătire medie care au răspuns la chestionar consideră că se pune prea puțin accent pe nevoile vârstnicilor.

92% doresc o mai bună informare despre posibilitățile şi nevoile unei persoane de vârsta a treia, pentru a putea să îşi gospodărească mai bine venitul lunar.

87% doresc mai multă consultanță pentru păstrarea sănătății şi mai multe activități culturale (84%).

55% vor să continue studiul sau învățarea.

Pe de altă parte, participarea seniorilor la viața socială este legată de nevoile acestora; astfel, majoritatea sunt preocupați de ajutorul reciproc şi participă voluntar la diferite activități:

58% îşi ajută vecinii

39% consiliază alte persoane

30% sunt activi la biserică

46% sunt dispuşi să îşi ajute vecinii şi colegii de generație.

Situaţia comparativă a seniorilor din cele 5 ţări participante arată faptul că implicarea seniorilor respondenţi în viaţa socială este axată pe întrajutorare (70%), consiliere reciprocă (57%), pe al treilea loc aflându-se activităţile caritative la biserică.

Reţelele de legături sociale sunt diferite în România față de celelalte țări: cei care nu au absolvit o şcoală superioară nu au legături doar în mediul lor familial; din contră, legăturile cu familia şi prietenii au aproape aceeaşi pondere în rețelele sociale ale respondenților. Legăturile de familie şi legăturile cu prietenii constituie cele două rețele sociale puternice ale seniorilor cu o pregătire medie. În România, contactele cu familia şi cu prietenii au aceeaşi frecvenţă, ceea ce întăreşte ipoteza conform căreia suportul emoţional conferit de aceste două reţele puternice de legături conduce la o mai redusă participare la

viaţa socială a oraşului. Pe baza acestor date, a fost

pilotat modelul de învăţare în grup/reţea cu ajutorul Asociaţiei Seniorilor din Municipiul Timişoara. Aceasta a propus de altfel şi tematicile workshop-urilor organizate în cadrul proiectului, parte integrantă a modelului de învăţare, de la tipuri de cursuri la care ar putea participa seniorii, până la activităţi în aer liber sau stil de viaţă sănătos.

Raportul complet de cercetare şi modelul de învăţare pot fi găsite pe site-ul proiectului www.seelernetz.eu. *Cercetarea a fost parte a activităţii derulate în proiectul Seelernetz - Seniors in Europe Learn in Networks (Vârstnici din toată Europa învaţă în grup), finanţat de Comisia Europeană prin programul Lifelong Learning acţiunea Grundtvig, în parteneriat cu: FoGera Germania (coord.), SAT 3 Austria, Institutul de Sociologie al Universităţii din Viena, Universitatea Tehnică din Gabrovo - Bulgaria, 50+ Hellas Grecia şi Institutul Român de Educaţie a Adulţilor. Cătălin Martin

DIR

EC

ȚII DE

CE

RC

ETA

RE

Această broşură este o versiune actualizată a publicaţiei “How to promote ageing well in Europe” apărută în octombrie 2009. Comisia

Europeană a publicat cel de-al treilea Raport demografic în aprilie 2011. Acesta a arătat că procentul din UE al

populaţiei în vârstă de 65 + a crescut de la 13,7% în 1990 la 17,4% în 2010. Pre-viziunile indică faptul că, până în 2060, aproximativ 30% din populaţia UE va fi peste 65 de ani. Se estimează că procentul de populaţie în vârstă de 80 + o să crească de patru ori în perioada 1990 - 2060. Efectele îmbătrânirii demografice vor fi resimţite în toată Europa. În 2030, pon-derea populaţiei cu vârsta de 65 + este estimată ca variind de la 10,4% la 37,3%

între diferite regiuni. Din aceste considerente este foarte impor-

tant ca accentul să cadă pe o îmbătrânire activă și sănătoasă a populației pentru a putea diminua efectele schimbărilor demo-grafice. Ca rezultat îmbătrânirea activă este în centrul Agendei Politice Europene. Marina Bălănescu

Institutul de Cercetări şi Informare asupra Voluntariatului (IRIV) a derulat în perioada 2008-2011 proiectul european VALUE-Voluntariat&Învăţare pe parcursul întregii vieţi în Universităţile din Europa. Scopul acestui proiect este acela de a reuni universităţile şi sectorul de voluntariat pentru a-şi împărtăşi experienţele de colaborare şi pentru a explora potenţialul pentru dezvoltarea de noi oportunităţi de învăţare pentru voluntari oferite de către universităţi.

Una dintre temele de explorare a proiectului o reprezintă voluntarii seniori, ca adulţi care învaţă, constituindu-se de asemenea un sub-grup de lucru ce a avut ca prioritate investigarea acestei problematici. În raportul final găsim prezentate câteva

grup ţintă de către universităţi. Organizatţiile de voluntari ar trebui să

sprijine activ dialogul intergeneraţional între voluntarii tineri şi seniori, ceea ce ar determina întărirea identităţii celor două grupuri şi ar spori angajamentul social între aceste două categorii de vârstă.

De asemenea, ne este propusă o definiţie a voluntarului senior: „ O persoană peste 50 ani, care este dispusă sa ofere timp liber, cunoştinţe şi abilităţi pentru binele altora, fără a-i fi remunerat efortul depus.”

Mai multe informatii pot fi găsite pe site-ul institutului http://www.iriv.net/ și pe pagina web a proiectului http://www.valuenetwork.org.uk/

Maria Ţoia

dintre rezultate şi recomandări. Majoritatea organizaţiilor de

voluntariat nu oferă oportunităţi de învăţare adaptate grupului de voluntari seniori, cursurile de formare în domeniul voluntariatului având de obicei o abordare holistică şi neadaptată diferitelor categorii de vârstă. Cu toate acestea, organizaţiile de voluntariat sunt conştiente de faptul că seniorii ar avea nevoi diferite de învăţare.

În ţările reprezentate în acest sub-grup de lucru, universităţile oferă învăţare pe tot parcursul vieţii prin furnizarea de formare profesională şi oportunităţi de învăţare pentru publicul general, aici fiind incluşi şi seniorii. Cu toate acestea, persoanele în vârstă nu sunt un grup omogen, iar voluntarii seniori nu sunt vizaţi în mod special ca

Cum să promovezi îmbătrânirea activă în Europa How to promote active ageing in Europe EU support to local and regional actors

Voluntarii seniori - adulţi care învaţă

P A G . 4

„Îmbătrânirii active şi a solidarităţii între generaţii” continuitatea este evidentă şi firească.

Implicarea sau reintegrarea persoanelor de vârsta a treia în viaţa socială activă nu poate fi doar rezultatul unor programe dezvoltate de autorităţi, ci presupun, neîndoios, participării voluntare. Bunăoară, trei dintre proiectele deja consacrate care îşi propun să scoată bătrânii din starea de izolare şi excluziune socială: „Bunicii adoptivi” (Fundaţia Principesa Margareta a României), „Adoptă un bunic” (Federaţia Comunităţilor Evreieşti), „Voluntari pentru bunici” (Fundaţia de sprijin comunitar) se realizează exclusiv cu voluntari. Pentru acţiuni de ajutorare şi îngrijire la domiciliu, „Fundaţia Caritas din România” a apelat la 512 asistenţi dintre care 126 sunt voluntari. „Fundaţia pentru îngrijirea vârstnicului” asigură serviciile din Centrul de zi exclusiv prin voluntari pensionari. Aşadar, în bună măsură, păstrarea interesului persoanelor în vârstă pentru viaţa socială, dar şi ajutorarea lor, se face prin proiecte de voluntariat, în care, adeseori, ele însele îşi asumă misiuni de voluntari.

Din această perspectivă, cadrul legal şi mecanismele de sprijin pe care încercăm să le fundamentăm cu prilejul „Anului Voluntariatului” vor fi benefice pentru proiectele ce se vor dezvolta pe parcursul „Anului îmbătrânirii active şi a solidarităţii între generaţii”, nu doar pentru câteva luni, ci pe termen lung. Şi, în ultimă instanţă, prin aceste iniţiative convergente şi coerente suntem îndreptăţiţi să sperăm că lumea din jurul nostru va deveni puţin mai bună şi mai umană.

Vladimir Simon

coordonator naţional pentru România Anul European al Voluntariatului şi al Cetăţeniei Active 2011 Centrul de cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii din

subordinea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național

Continuitate de la un an european la altul

Anul European al Voluntariatului – scurtă prezentare a implicaţiilor și activităţilor la nivel naţional -

Se împlinesc trei decenii de când Comisia Europeană propune anual statelor-membre câte un program tematic. Primul, în 1983, a fost consacrat „întreprinderilor mici şi mijlocii şi industriei artizanale”. De atunci şi până acum, în fiecare an, s-au stabilit programe centrate pe teme de interes larg - culturale, sociale, cetăţeneşti, menite nu doar să genereze eventuale soluţii de îmbunătăţire a stărilor existente la nivel naţional, ci şi să pună în valoare exemple de bune practici, să sporească schimburile de experienţă, contribuind, în ultimă instanţă, la definirea identităţii europene, la construcţia armonioasă a comunităţilor şi a spiritului cetăţenesc. Nimeni nu se aşteaptă ca la încheierea acestor programe toate întrebările să fi primit răspuns sau toate neajunsurile să-şi fi găsit rezolvarea. Dar, fără îndoială, prin lansarea lor în dezbatere publică, prin inițierea unor proiecte specifice la nivel unional, temele propuse de Comisia Europeană se înscriu în agenda publică a autorităţilor şi determină angajamente politice. Am convingerea că „Anul european al voluntariatului şi al cetăţeniei active” va avea această soartă pozitivă, cel puţin în România. Concluziile dezbaterilor desfăşurate de-a lungul întregului an privind definiţia şi cadrul legal pentru voluntariat, voluntariatul sprijinit de angajator şi responsabilitatea socială corporatistă, codul etic al organizatorilor activităţilor de voluntariat şi, în fine, recunoaşterea competenţelor dobândite prin voluntariat, pot constitui bune premise pentru elaborarea şi adoptarea unei legi mai prietenoase cu domeniul voluntariatului şi mai favorabilă dezvoltării pe termen lung a activităţilor şi a programelor specifice.

Nu este obligatoriu ca succesiunea temelor anuale europene să presupună legături nemijlocite. După „Anul pentru combaterea violenţei împotriva femeilor”, a urmat „Anul limbilor”, iar apoi „Anul persoanelor cu handicap”. Nici între „Anul creativităţii şi inovării” (2009) şi următorul, „Al combaterii sărăciei şi excluziunii sociale” (2010) nu se vede o relaţie imediată. În schimb, de la 2011, dinspre voluntariat, către 2012, anul consacrat temei

Anul 2011 a fost un an puternic infuzat de activităţi care au promovat şi susţinut practica voluntariatului atât la nivel naţional, cât şi european sub egida Anului European al Voluntariatului. La nivel naţional această iniţiativă a fost coordonată de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii împreună cu Grupul Naţional format din instituţii şi organizaţii de referinţă în domeniu precum: ANST, ANPCDEFP, Reprezentanţa Comisiei Europene, Federaţia Volum, Pro Vobis - Centrul Naţional de Resurse pentru Voluntariat, Salvaţi Copiii, FDSC.

Au fost astfel desfăşurate activităţi de anvergură privind voluntariatul în scopul promovării şi stimulării acestuia sub următoarele forme: conferinţe, grupuri de lucru tematice, organizarea unei Săptămâni Naţionale a Voluntariatului, utilizarea platformei de voluntariat www.e-voluntar.ro, proiectul “Let’s do it Romania”, cărora li s-a adăugat şi Gala Naţională de Recunoaştere a Voluntarilor şi a Programelor de Voluntariat. Produsele grupurilor tematice sunt semnificative pentru o ulterioară dezvoltare a voluntariatului în România. Acestea au fost sintetizate într-o agendă publică, o strategie pentru a fi propusă autorităţilor naţionale spre implementare. Direcţiile pe care s-au focalizat grupurile tematice au cuprins dezvoltarea unui sistem de recunoaştere a competenţelor dobândite prin voluntariat - sistem care va putea plasa voluntariatul în sfera unor competenţe profesionale de luat în seamă de către angajatori şi nu numai, va aduce recunoaştere pentru orice voluntar indiferent de vârstă. Toţi cei care şi-au dorit să contribuie la acest an cu activităţi au avut ocazia să le posteze pe site-ul www.voluntariat.ro şi să promoveze implicarea prin voluntariat. Poate acum mai mult ca oricând voluntariatul a fost înţeles ca fiind o implicare care se adresează tuturor vârstelor şi tuturor categoriilor de oameni şi profesii.

Anul European s-a încheiat în România cu Gala Voluntarilor - un eveniment de recunoaştere a eforturilor voluntarilor şi a celor care organizează activităţi de voluntariat. Printre cei peste 250 de participanţi s-au numărat ambasadorii Anului European al Voluntariatului în România: Margareta Pâslaru, Damian Drăghici, Raed Arafat, Zoli Toth, Valeria Racilă, dar şi alte nume cunoscu-te din ministere şi instituţii care susţin mişcarea de voluntariat: Romeo Mosoiu (METCS), Doina Melinte (ANST), Iulia Deutsh (Reprezentanta Comisiei). 2011 s-a dovedit a fi un an plin de activităţi, publicaţii, evenimente care cu siguranţă vor sta la baza unor noi direcţii de dezvoltare a voluntariatului atât în plan naţional, cât şi european.

Carmen Marcu—Pro Vobis – Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat

Pagină realizată de Odaleea Ciobanu

Institutul Român de Educaţie a Adulţilor

Calea Bogdăneştilor, 32 A, cam. 206

300389 Timişoara România

Tel: +40256 592960

Fax: +40356 816532

Mobil: +40725 225249

www.irea.ro

irea@irea.uvt.ro

newsletter@irea.ro

www.facebook.com/irea.uvt

Responsabil Newsletter nr. 4 - Bălănescu Marina

P A G . 5

Identităţi profesionale ale formatorilor din educaţia adulţilor este tematica următorului număr al newsletter-ului, dat fiind faptul că în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi înspre profesionalizarea formatorilor pentru adulţi atât la nivel european, cât şi la nivel naţional.

Interesele de profesionalizare sunt diverse, iar identificarea cu profesia de formator în educaţia adulţilor deopotrivă, de aceea vă invităm să participaţi activ la dezbaterea lansată pentru următorul număr, oferindu-ne părerile Dvs. cu privire la aspecte precum:

Consideraţi necesar un sistem de dezvoltare profesională continuă pentru profesioniştii din educaţia adulţilor cu trepte şi modalităţi de evoluţie în carieră?

Este necesară o formare profesională diferenţiată în funcţie de domeniul în care aceştia activează? (ex. Educaţia de bază a adulţilor, educaţia pentru timpul liber, educaţia pentru cetăţenie democratică, etc.)

Consideraţi că ar fi utilă o asociaţie profesională a formatorilor pentru adulţi? Aşteptăm cu interes părerile Dvs. până la data de 1 martie, la adresa de email newsletter@irea.ro sau pe Facebook www.facebook.com/irea.uvt. De asemenea, vă invităm să trimiteţi exemple care v-au atras atenţia cu referire la tema mai sus menţionată, care să devina exemple de bune practici, precum şi noutăţi sau informaţii relevante despre evenimente ce vizează diferite aspecte care au ca focus formarea profesională a formatorilor pentru adulţi Este de dorit ca acestea să nu depăşească 200 de cuvinte. Pe lângă aceste contribuţii, aşteptăm din partea dumneavoastră, pe aceleaşi adrese şi propuneri de tematici pentru numerele viitoare ale newsletter-ului IREA. Vă mulţumim! Andreea Siliman

Propunem ca următoarele newslettere să aibă ca tematică:

Identitățile profesionale ale formatorilor din educația

adulților - 26 martie Competențe de bază în societatea actuală - 25 iunie Nonformal și informal în educația adulților - 24

septembrie Educație pentru cetățenie democratică - 19 decembrie

În numărul cu tematică generală 1/2011 al Revistei

de știinţe ale educaţiei puteți găsi următoarele: Reflecții disciplinare Formarea cadrelor didactice Validarea de competențe Evenimente și recenzii de

carte Vă reamintim că numărul

2/2011, număr ce are ca temă Tendințe și modele în didactică este în pregătire.

De asemenea, așteptăm contribuțiile dumneavoastră pentru numărul 1/2012 al revistei, număr care va avea tematică generală pe adresa redacţiei resjournal@socio.uvt.ro. Liana Ercean

Dragi cititori, Fie ca Sfânta Sărbătoare a Naşterii Domnului să vă

aducă în suflete căldură şi bunătate, iar în Nou An 2012 să aveţi parte numai de realizări, atât pe plan personal, cât şi

profesional!

Revista de știinţe ale educaţiei

La multi ani!