279052 ANUL V. - No. 17.

1 Iulie 1929. „Vom lovi deopotrivă In străinul parazitar şi in R o m â n u l necinstit şi înstrăinat!"

Î N F R Ă Ţ I R E A ROMÂNEASCA

Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine" Apare la 1 şi 15 a fiecărei luni

I . C. Cătuneanu: Jidanii şi împlinirea datoriilor cetăţeneşti.

Traian Brăi leanu: «Izbândă" naţional-ţărănistă.

General Tarnoschi : Primejdia Jidovească,

înfrăţirea Bomânească: Judecă Domnule Maniu.

Christaehe Ion : Rolul Evreilor în conducerea

St. Peneş : Un monument al evreilor jidovi în Capi­tala României Mari.

Florin : Marea adunare a Rabinilor din Basarabia.

Un număr 12 Lei

Abonamentul în interiorul ţării 1 an 300 Lei, 6 luni 150 Lei „ în străinătate . . 1 an 400 „ 6 „ 200 „

Redactor responsabi l : Dr. LAZAR ISAICU

C U P R I N S U L :

Vasile Botezat: Izbânda e aproape.

Gh. Amancei: Iată ce trebue făcut.

Statului.

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA CLUJ, STRADA B O B N-rul 7

TIPOGRAFIA „ A R D E A L U L STR. MEMORANDULUI Nr. 22.

© BCU CLUJ

ANUL V. - Nr. 279052 Cluj, 1 iulie

ÎNFRĂŢIREA ROMÂNEASCĂ Organ al „Ligii Apărării Naţionaie Creştine"

Jidanii şi împlinirea datoriilor cetăţeneşti Este un adevăr în deobşte cunos­

cut, istoriceşte constatat, că în ţările unde Jidanii au dobândit după drep­turile civile şi pe cele politice, aceşti cetăţeni au speculat noua situaţie storcându-i toate drepturile şi re­spingând fraudulos toate îndatoririle.

Ei au ştiut, prin încrederea ne­prevăzătoare a creştinilor şi prin perfidia lor tradiţională, să obţină maximum de profit cu minimum de sforţare şi de riscuri, devenind în scurtă vreme stăpânii vieţii econo­mice, căutând să falsifice cultura naţională, şi să dicteze în viaţa pu­blică prin presă şi prin partidele politice aservite lor.

Acest fenomen de excrescenţă a parazitului iudaic, ameninţând să înăbuşe poporul-gazdă, se observă în toate ţările Europei, cu nuanţe de gravitate latentă ori strigătoare, dupăcum naivul care 1-a introdus în familia sa naţională este mai mult sau mai puţin pregătit în lupta pen­tru existenţă.

Pericolul este acelaş; numai mo­dul şi timpul în care inexorabil se desfăşoară poate varia dela o na­ţiune la alta. II recunosc toţi cerce­tătorii dezinteresaţi ai situaţiei so­ciale şi economice actuale, toţi ade­văraţii bărbaţi politici.

La noi întreaga lumea românească ştio că Jidanii, dupăce i-am înce­tăţenit ne sunt mai aprigi duşmani ca înainte de încetăţenire ; că du­păce s'au îmbogăţit fără muncă productivă din belşugul ţării noastre, ne exploatează mai amarnic sără-cindu-netot mai mult; că dupăce i-am împroprietărit, ne omoară ţărănimea cu precugetare sistematică alcooli­zând-o până la distrugerea totală a sănătăţii^ că dupăce le întreţinem şcolile lor şi îi primim şi în ale noastre, ies de acolo cu mai multă hotărîre îndârjită de a ne bârfi, a ne calomnia peste graniţe, a falsifica opinia publică şi a filtra otrava iu-daizării îu ceea ce este specific românesc.

Sunt atacuri convergente contra fiinţei fizice şi sufleteşti a neamu­lui nostru, pe cari oricare băştinaş le ştie, le înţelege sau cel puţin le simte.

Dacă toţi ştiu, ori cel puţin simt, ce înseamnă Jidanii, ca element pa­razitar şi disolvant în viaţa noastră naţională ; sunt foarte puţini aceia, cari în propria lor ţară, au curajul să denunţe pericolul, să ia făţiş atitudine publică în potriva duşma­nului.

Din interese meschine tac sau

neagă pro forma existenţa ches­tiunii, unii chiar afirmă că pro­blema s'a rezolvit deplin prin faptul că i-am încetăţenit şi deci le iam deschis generos calea asimilării.

Spre a dovedi odată mai mult calitatea civică a ^Evreului român"\ dupăce incontestabil s'a stabilit, ca­re a fost purtarea soldatului, gra­datului şi ofiţerului jidan în răs­boiul de întregire a neamului, re­produc mai jos o adresă a prefec­turii judeţului Orheiu, către toate prefecturile din ţară, urmărind pe tinerii din contingentele 1930, 1931 şi 1932, cari au fugit din plasa Te-Uneşti, jud. Orheiu, spre a scăpa de recrutare.

Cititorul atent va afla despre 192 de nume, din care nici cinci nu sună româneşte.

Reproduc din cuvânt in cuvânt, după Monitorul oficial al judeţului Someş, Anul IX, No. 44, Dej, 8 Noemvrie 1928, „care apare în fiecare Joi", şi textul adresei şi ta­bloul Jidanilor cari au fugit de obli­gaţia serviciului militar:

') A se citi broşura Dlui A. C. Cuza ,,Ji» danii în răsboiu."

„Pablicaiiiini. Către Toate Autorităţile Administrative din judeţul Someş

-JVo. 15502—1928. La Reşedinţă.

In urma adresei No; 1604? — 1 a íréíecturéi judeţului Orheiu avem onoare a Vă ruga să bine­voiţi a dispune urmărirea şi aflarea domiciliului tinerilor menţionaţi în alăturatul tablou din ctg. 1930, 1931 şi 1932, dispăruţi, din comunele plăşii Télenesti, iár în caz de aflare şă fie înscrişi cu ctg lor pe tabele de recensământ ale comunei unde se va găsi stabilii, comunicând Prefecturei judeţului Orheiu în caz afirmativ.

Dej, la 1 Noemvrie 1928.

p. Prefect: Oimponeriu Şeful Serviciului: George Pop; Plasa Teleneşii.

© BCU CLUJ

196 T A B L O U

De tinerii din cl. 1930, 1931 şi 1932, din comuna acestei plăşi, cari au dispărut fără a se şti în prezent domiciliul lor real.

Locul dispar Data naşterii Numele pätint-3 Numele şi pronumele Ctg. Ctg. Ó Z

tân. dis. Comuna Jud. Rnui Luna ziua Tata Mama

1 Telen Tg. Orheiu 1 9 0 8 Oct. 7 itec Pinea 1 9 3 0

2 » V « Martie 1 2 Duvid Ester 3 V » Iunie 2 1 Ghers Feigă 4 tt » Aug. 1 1 Simha Figa 5 »J D-rie 9 Mordco Liba 6 n D - r i e 2 9 Ghcrs Dvoira !}

7 » „ Aprilie 7 Smil Haia w

8 J) » Sept. 1 Uşer Hana »

9 n Jî Iunie 11 Haim Osna 1 0 n n Oct. 1 0 Moişei Ziseli 11 )> « Martie 2 Nuhim Ruhlea 1 2 » Y> Iulie 1 6 Jon Stefanid 1 3 V Iunie 2 7 Duvid Mariam n

1 4 » » Sept. 1 3 Smil Soibeli » 1 5 lan. 1 5 Leibis u a i c a v

1 6 Martie 3 Abram Zisei )?

1 7 Martie 1 3 Itec Basea .«

1 8 „ Aprilie 2 Leizer Vitea >:

1 9 Aprilie 2 Srul Ghinda w

2 0 Iunie 1 0 Sender Haia w 2 1 <C Sept. 1 Daniii Bruha »

2 2 Sept. 1 9 Volf Mintea w

2 3 Oct. 2 4 Sleoma Hana 2 4 » D-rie 2 6 Faivel Ester „ 2 5 n » D-rie 2 3 Janchel Haia 2 6 n » Iulie 4 Gheor. Ecat. » 2 7 n Ian. 6 Csil Mariam 2 8 Î) Iunie 1 0 Riven Reiza 2 9 Lasov Alexandru n D-rie 2 0 Onisim Marfa 3 0 » » Iulie 1 0 Gherş Hava 3 1 Iulie 2 8 Janchel Hasea 3 2 » » Ian- 1 Saia B. Sura 3 3 n Aug- 3 Gherş Hana 3 4 » » Aug, 1 2 Simha Reiza 3 5 Maiu 3 Smil Udei » 3 6 » V Iunie 5 Avrum Tivea 3 7 N-rie 1 5 Moişe Leita 3 8 „ JJ îi D-rie 8 Zelman Ghenia »

3 9 » » N-rie 2 8 Inii Rivca 4 0 Oct. 2 2 Pahmil Rivca 4 1 Svarţ Emil < N-rie 2 0 Itec Zisei » 4 2 » Iunie 6 — Elena 4 3 » Iunie 8 Avrum Pesea 4 4 Sept. 1 Gherş Reiza „ 4 5 „ N-rie 1 1 Itec Nasea 4 6 » Mart. 1 7 Avrum FLideîi » 4 7 Maiu 1 5 Berco Seidelt ti

4 8 Iunie 2 6 Moişe Mariam y>

4 9 „ Sept 2 4 Boruh Zisei tt

5 0 V Mart 5 Filip Ecat »

5 1 » Mart 2 6 Ion Elena ti 5 2 Crasnoş. Aprilie 2 1 Vasile Anast. 5 3 >» Maiu 1 7 Ion Maria n

5 4 w 1 9 0 9 Oct. 1 1 Ghirica Anna 1 9 3 1 5 5 Tel. Vechi Aug. 2 0 — Agafia ) )

5 6 » Iunie 8 S. Aron Sura M 5 7 Berman Smil » Aprilie 5 H. Smil Sislea 1 n

5 8 n Iunie 8 Iudco Sosea »

5 9 » » Iunie 7 Avram Hava " »

6 0 Telen Tg. tt Iunie 2 1 — Ruhlea

© BCU CLUJ

197

No.

cu

r.

Nu mele şi pronumele !

tân. disp. I

Locul dispar. Data na.sterei Numele părinL Ctg.

No.

cu

r.

Nu mele şi pronumele !

tân. disp. I

Comuna j jud. Anul Luna ziua Tata Mama Ctg.

6 1 Telén Tg. Orheiu j 1909 Apiilie 3 0 Janchel Hana 1 9 3 1

6 2 » » i î) Iunie 1 0 Haim ; Rivca 11

6 3 n iî Iulie 2 Slioma j Ester Jî

6 4 ti

w "Aug. 1 5 Leib Sura V

6 5 Ü Sept. 2 3 Sender Rivca n

6 6 i) îî îî D-rie 1 0 Leizer Rivca n

6 7 jj » » D-rie 1 0 Leizer Rivca » 6 8 » 11 îî D-ric 1 6 Azril ; Rivca jj

6 9 » 11 Ti D-rie 2 0 Simion Varvara ii

7 0 jj 11 11 D-rie 2 4 Abram Leica jî

7 1 jj ÎJ 11 Mart. 1 9 Leib : Sura »i

7 2 » 11 i' Iulie 1 5 Smil Freida . ii

7 3 1) O Febr. 1 7 Vasile Alex jj

7 4 „ îl îî D-rio 2 4 Smil Leia »

7 5 jj 1) 11 Ian. 2 4 Moişe Ruhlea n

7 6 w lî ii Ian. 3 Peret Idea jj

7 7 jj Jî n April. 1 7 Smil Risea îî

7 8 JJ )1 II N-rie 3 Nicolai Vera »

7 9 losevici Vasman . . . . . . V îî îî Oct. 8 Sabşa Mintea Jî

8 0 JJ JÍ îi Mart. 1 2 Josif Ruhlea jî

8 1 JJ » li Iunie 2 0 A-Josif Lea » 8 2 M îî ii Ian. 7 Huna Dvoira 7)

8 3 M îî lî Febr. 2 7 Sleoma Vitea 8 4 ii 1) îl April. 1 Saia Sura »

8 5 » 11 11 Febr. 2 Duvid Ester Jî

8 6 11 1» Iunie 5 Smil Alt. Odei n

8 7 » 1) 11 Iunie 3 , Smil Mariam Jî

8 8 jj î) 1) Mart. 2 0 Abram Ghindea îî

8 9 » lî » Aug. 4 Josel Sendlea ii

9 0 Jî 11 11 lan. 4 Lnib Mirlea » 9 1 îi JJ 'î D-r ie 2 4 Janchel Jahad JJ

9 2 » 1» Jî Aug. 1 7 Sleoma Mariam îi

9 3 «» îl îî Sept. 9 Zelman Feiga „ 9 4 '? îî îî April. . 1 9 Petrea Elisab. » 6 5 îî 11 11 Iunie 1 5 Feodor Maria Jl

9 6 » 11 lî Mart. 2 Leiba Rivca" JJ

9 7 » îî îî Maiu 1 5 El ea Ester » 9 8 îî îî JJ Sept. 2 0 Ovşie Hana 9 9 îî » JJ Sept. 1 4 Janchel Rivca »

1 0 0 1> îî Jî Sept. 7 Smul Maica »

1 0 1 lî îî îî Sept. 9 — Tatianá î>

1 0 2 ÎJ Jî )) Febr. 3 Zelman Feiga n

1 0 3 JJ îî îî Mart. 9 Rivan Sosea 1 0 4 Siretchi Sruli n îî 11 Iunie 7 Gherş Sosea » 1 0 5 îî îî 11 Ian. 6 Burech Leica Jl

1 0 6 jî » lî April. 2 3 Aizic Beila » 1 0 7 " îi Ü Iulie 1 Srul Ester lî

1 0 8 n 11 N-rie 2 2 Avrum Leia » 1 0 9 Stuli Gherş » » 11 D-rie 2 4 Leizer Freida ÎI

1 1 0 îl Jl Ian. 7 Sleoma Haica Jl

1 1 1 îl Iulie 2 5 .Smil Ita ' îî

1 1 2 » 11 Febr. 1 4 Userí Frima »

1 1 3 îî 11 Febr. 4 Uşer Frima » 1 1 4 Zalţman Janchel w II

Mart. 7 Boruh Bezea îî

1 1 5 ii îî JJ Maiu 5 Moiş Sura Jî

1 1 6 » î> JJ Maiu 1 4 Duvid Ruhlea » 1 1 7 lî îî Jl Maiu 1 7 Menaşe Ito-Leia 1 1 8 li JJ îunie 1 1 Veivel riana 1 1 9 Budai îî 1 9 1 0 Oct. 9 Vasile Ecater. 1 9 3 2 1 2 0 Crasnoşeni

îi D-rie 1 3 Gherasi. Anast. V

1 2 1 Tel. Vechi Jî 1 ?! Mart. 1 4 Nicolai Feodosia » 1 2 2 M JJ 1 " Iunie 1 Nicolai Alex JJ 1 2 3 îî îî Sept. 2 0 Duvid Hana JJ

1 2 4 n î) N-rie 2 8 Trofim Natália îî 1 2 5 |l Brunştein Haim yj JJ Ian. 9 Aizic Fidlea 11

1 2 6 Teien Tg. îl » Ian. 2 4 Aron Sura n

© BCU CLUJ

198

No.

cur

.

Numele şi pronumele tân. dis.

i Locul dispar. j Data naşterei Numele părint.

ctg.

No.

cur

.

Numele şi pronumele tân. dis.

Comuna Ijud. Anul Luna •dua i Tata Mama ctg.

127 Telen. Tg. Orheiu 1910 Mart 20 Itec Sifra 1932 128 „ Apiil. 10 Gherş Hana »

129 Brofman Iosif . . • „ ii Iunie 16 Moşeo Sura 130 „ II II Iunie 25 Gheîşco Feiga JJ

131 Blehar Colman . . . . . . . „ » II D-rie 1 0 Ira Feiga 132 „ j. April, 16 Srul Peseä jj 133 „ Maiu 19 Janchel Sosea n

134 „ » ! „ Iunie 2 0 Smil Sosea F»

135 N Sept. 30 Sender Frei da H

136 n Oct. 1 2 Gherş Sura „ 137 „ » n 20 Uşer Hana N

138 » * 20 Pinhas Haia B 1 39' „ >* 1.1 28 Zelman !ta JJ 140 Cherchem Moişei . . . . . . .

n „ N-rie 7 Itec Maşea JJ

141 n M Maiu 22 Aron Ruhlea „ 142 11 w N-r ie 21 Gdali Tuba

'1.43 1) ti Maiu 1 Moişei Ruhlea jj

1 44 — »î Aug. 18 Srul Ester «

145 V N-rie 2 Mihail Maria 146 11 TI Mart. i o Srul Juda TI 147 11 JY April. 8 Leizer Vitea »

148 n » April. 8 Itec Udeli JJ 149 „ ÎL » Iunie 20 Srul Melchles „

150 ÎL ' N Ayg. 5 Duvid H. Ruht 151 n JJ D-rie 10 Sleoma Rîvca 152 Ghilman Boriş » JJ D-r ie 23 Moşeo Freida » 153 » » D-rie 10 Moşeo Freida JJ 154 TI Aug. 10 Volf Sosea JJ 155 » N D-rie 12 Dumitru Tatiana JJ 156 II ! W Mart. 20 Mordco Haia JJ 157 11 » April. 18 Itec Mijea » 158 11 » Maiu 3 Froim Seiva JJ 159 n V Maiu 24 S. Haim Sura )J 160 II o Iunie 13 Moişe Ester 161 N JJ Aug. 5 Berco Golda » 162 „ N N Iunie 19 Moişe Seindlea 163 „ 11 JJ Febr. 1 Jancel Rivca »

164 „ » Iulie 10 Nisen Rivca 165 *? Sept. 3 llie Evdehin n

166 „ .1 n Febr. 18 Smul Eidlea IJ

167 „ H Mart. 28 Nuhim. Etlea » 168 N » Sept. 6 Smil Leia N 169 II ti Sept. 25 Zaharia Reizea JJ 170 II Mart 15 Nusim Sura w

171 „ •II Maiu 2 Janchel Leia » 172 „ II - iunie 8 Janchel Mindlea „ 173 » Iunie 25 Josif Mindlea J)

174 v 11 Iunie

2 5 , Josif Mindlea JJ

175 Scaianschi Josif . . • . . . . II Aug. 7 Riven Ides » 176 » Sept. 30 Gherşco Ghinda »

177 11 M D-rie 2 3 ! Moşeo Freida j 178 V M Ian. 8 Ihil Rivca j 179 ii JJ Ian. 8 Sulim Sendlea n

180 Svar{man Efroim 11 » April 20 Janchel Stuna « 181 11 » Sept. 20 Leib Bliuma 182 11 JJ Sept 25 Volf Iţa 183 )) N-rie 2 3 Talie Freida 184 11 )J D-rie 2 Suher Ruhlea L . » 185 11 y D-rie 20 ! Itec Perlea JJ 186 11 » N-rie 25 Abram Pesca N 187 11 „ Oct. 2 1 Borie Beila „

188 11 n Sept, 24 Berco Seindlea JJ 189 11 w Oct. 1 3 Avrum Haia JJ 190 11 Mart. 2 Josif Rivca » 191 11 » Mart. 16 Zeilic Sima 192 Verejeni 11 » Febr. 27 Ghror Maria JJ

Se certifică de noi exactitatea Prezentului tablou.

Pretor : ss. Măr za. p. conformitate : Elekeş. Secretar: ss. laţcovshi © BCU CLUJ

199

Iată, domnilor inteltctuali de baştină, pe fiii neamului, care pretinde toate drepturile dar fuge dela îndatoririle corespunzătoare, lată calitatea civică a Jidanului încetăţenit, al aşa zisului Român de confesiune mozaică! Iată, domnilor fruntaşi politici, ce fel de membri noui aţi introdus în familia noastră naţională!

Cu aceştia credeţi că veţi îngraşă rândurile armatei luptătoare la ceasul de primejdie ! Cu aceştia vtţi întări paza la Nistru, la Tisa şi la Dunăre ?

De sigur că nu. Atunci ce-i de făcut cu neamul celor ce fug de steaguri, chiar în timp de pace ? Este vorba de neamul, al cărui suflet îl desvălue odată mai mult cei 190 de ticăloşi, dupăce atâtea examene istorice ni 1-a pus în adevărata lumină,

Ai cuvântul Domnule I. G. Duca. Mă adesez Dtale, pentrucă aspiri să porţi pe umeri răspunderea desvoltării robuste a României întregite.

I. C. Cătuneanu.

„Izbânda" naţional-tărănistă. P r i n e x p u n e r e a man i fe s t ă r i l o r

ideologice a le l ibera l i lor bucovineni , a m demonstinait c ă J idovi i a u r e u ­şit ßa-«si i m p u n ă domihaţaiumea şi s ă î năbuşe orice î nce rca re de rez i s ten­t ă . D a r ceea ce s 'a î n t â m p l a t î n Bucovina , s ' a î n t â m p l a t î n t o a t a T a r a : P a r t i d u l l i be ra l a fost î n ­v ins de J i d a n i . Libera l i i a u t r ebu i t s ă r e n u n ţ e s i i a antiseanitasmiuj e-eonomic şi l a icel (politic. Gauzele acestei pirebuşiri a p a r t i d u l u i l i­be ra l s u n t mul t ip le . Voiu c ă u t a să narat n u m a i câ teva .

Un i rea i -a p u s pe l iberal i i d in Vechiul Regat în f a ţ a une i p rob le ­m e nou i , pe c a r e î n s ă ei a u cre­zut ciă o pot rezoUvi cui metodele l or vechi de g u v e n ă m â n t . D u p ă p ă r e ­rea n o a s t r ă noui le p rov inc i i a v e a u nevoie î n p r i m u l rânldi de o admi-nmtraße românească, s t ab i l ă şi fe­r i t ă de imipitele de p a r t i d e . I n noui le provinc i i t r e b u i a u iritmişi funcţio^ n a r i a d m i n i s t r a t i v i selecţ ionaţi , biime p regă t i ţ i ş i p u ş i s u b u n con­t ro l sever şi i m p a r ţ i a l a l a u t o r i ­tăţ i lor cen t ra le . D a r î n loc s ă se în t âmple acest l umi i , p a r t i d u l l ibe­r a l a năziuit s ă - ş i r ec ru teze a d e ­r e n ţ i în noui ie p rov inc i i ş i , p e de Biltă pairte.. să-şi plaseze s u r p l u s u l de p a r t i z a n i dorn ic i ide funcţi i şi a face r i r en tab i le .

I n aces t fel „oameni i de c a s ă " a i „boieirilioir l i be ra l i " am i n u n d a t Baisiarahia, Bucov ina şi Ardea lu l ş i s ' au .pus p e l u c r u idupă me toda l i ­be ra lă . Rezul ta tu l a fost o dezorga­n i z a r e completă ia a d m i n i s t r a ţ i e i ş i o jefuire a ave r i i publ ice c a pe vre­m e a ranairiotijlor. D a r c u câ t să­r ă c e a SiaituL cai a t â t se îmbogă­ţeau p a r t i z a n i i . I n acest fel a v e m azi în Bucov ina u n niuimăr cons i ­derabi l de imultiimilionairi liberalii, citri în imoimentul u n i r i i e r a u să­r ac i l ipiţ i p ă m â n t u l u i . D a r îmbo­gă ţ i r ea c â t o r v a R o m â n i i s 'a în ­făp tu i t cu jer t f i rea t inturor i n t e r e ­selor na t iona le şi c u m i z e r i a m a s ­selor .mari. S'a l ă sa t f r â u l iber c ă -imătărifului, cirâşimăritmlui. c o r u p ­ţiei î n toate formele ei. Pe rcep to r i i şi admin i s t r a to r i i f inanc ia r i , şefii

ide igară ş i de v a m ă şi-nau făcut de c a p — şi î m p r e u n ă ou e i J idovi i , c a r i a u prof i ta t de a n a r h i a ş i oo-irupţia a d m i n i s t r a t i v ă p e n t r u a - ş i în t eme ia d o m i n a ţ i u n e a economică şi —• p e n t r u a p regă t i î n l iniş te şi la lumiinia zilei revolu ţ ia ooanumis-tiă-sionistă. Deocamda tă ou a ju to ­ru l wpjit icianilor r o m â n i , c a r i n u şi-am găsit p l a sa r ea î n p a r t i d u l l i ­bera l .

Aceşti pioliiticiani, dorn ic i şi ei de domimaţ iune, d u p ă me toda libe­r a l ă , c a r e mu e decât metoda t u ­t u r o r 'par t idelor politice, a u fo rma t imiai î n t â i g r u p ă r i răz le ţe î n j u r u l u n o r şefi ambiţ ioş i , icari niăauiau să - l r ă s t o a r n e pe şeful l ibera l . Aşa s'ia fo rmat p a r t i d u l averescan , cel iorghist , cel ţ ă r ă n i s t , cel na ţ i ona l d in Ardea l , eite.

I n s fârş i t , d u p ă mul t e hă r ţue i i , fuz iuni ş i dis idenţe , s ' a c r i s t a l i za t p u t e r n i c a coaliţ ie n ia ţ i anaLtă ră -neaiscă. I n t r e t i m p p a r t i d u l l ibera l a sufer i t o se r i e ide lov i tu r i ale soiaintei, c a r i a u înlesni t ven i rea la pu te re a p a r t i d u l u i m a ţ i o n a M ă r ă - ' mese.

Imtir'un in te rva l s c u r t a u m u r i t cei m a i de s e a m ă c o n d u c ă t o r i l i ­bera l i şii, a t a cu r i l e p a r t i d u l u i n a -ţiioniail-ţăirănesc devenind to t m a i impetuoase , p a r t i d u l l ibera l a t r e ­bui t să - i cedeze pu te rea .

Aci n e g ă s i m acnima. Ş i zice man i fes tu l comun i s t a l

lui M a r x §i Enge l s : „ B u r g h e z i m e a trăieşte î n t r ' o p e r p e t u ă s t a r e de r ă sbo iu ; m a i î n t â i u îmipottriva a-ristoeiraţiei:, apo i î m p o t r i v a acelei ca tegor i i a bii irgheziei-ale că r e i i n ­terese i n t r e în contradicţiile ou p r o ­gresu l indus t r i e i , t o t d e a u n a îns fâ r -şit împo t r iva burghezie i ţ ă r i l o r s t r ă ine . I n toa te aceste lup te ea e obl igată s ă facă apel la p ro le ta r ia t , ide a se folosi de concu r su l s ă u ş i de a-1 a t r age astfel în m i ş c a r e a p o ­li t ică. Pinin ' u r m a r e bu rghez ia fu r ­n izează p ro le t a r i a tu lu i , elementele p r o g r e s u l u i său . a d i c ă a r m e î m p o ­t r iva burghezie i ' ' .

Dacă în acest pasa j , (ca de alt­

fel î n tot mani fes tu l c o m u n i s t ) , î n ­locuim c u v â n t u l „ 'prole tar ia t" cu „j idovime", vom a v e a a d e v ă r a t a i -c o a n ă a rea l i tă ţ i i . I z b â n d a n a ţ i o -nial-ţărăniştaloirJ a s u p r a l ibe ra l i lo r se da io reş te alianţei lor ou Jidanii cOimunişti-socialişti-sionişU.

E x e m p l u concre t : t o a t ă n ă z u i n ţ a naţionail-ţălrănişti lor în pol i t ica lor bucov ineană a fost încheerea u n u i ca r te l electoral .ou social iş t i i c o n ­duşi dte P i s t i ne r şii 'Gracalia. Pe l â n g ă laceasta, t o a t ă po l i t i ca n a ­ţ i o n a l - t ă r ă n i s t ă a fost f i n a n ţ a t ă d e . J i d a n i ş i l u p t a politică 1 î n t r e p a r -fidele l iberal îşi na ţ iona l - ţă rănes ic a fost o l u p t ă î n t r e B a n c a N a ţ i o n a l ă ş i B a n c a R o m â n e a s c ă pe deopa r t e şi B a n c a Miarmoirosioh-Blank pe de a l t ă p a r t e , ş i s ' a t e r m i n a t ctu i z ­b â n d a finamţei j idoveşti p u r e , î n ­t r u c â t în c u r s u l t i m p u l u i şi B a n c a N a ţ i o n a l ă i n t r a s e î n m â i n i j ido­veşti.

Dacă m a i c o n s i d e r ă m ş i l u p t a burghez ie i n o a s t r e c u burghez i i le s t r ă ine , dorn ice ide e x p a n s i u n e co­lonia lă , în icare l u p t ă pa r t i de l e n o a ­s t r e n u s ' au sfiit sănşi c a u t e a l i a ţ i s t r ă i n i , p e n t r u a-^şi înv inge aidiver-siarii limteirp, vom înţelege c ă iz ­b â n d a pol i t ică a p a r t i d u l u i n a ţ i o -mial-tărănesc a fost r ă s c u m p ă r a t ă c u a se rv i r ea economică desăvâ r ş i ­t ă a t ă r i i , in terese lor finamţei i n t e r ­na ţ iona le , a d i c ă jidoveşti .

S u n t teoreticiiani pol i t ic i eatri a -f i rmă , că a s e r v i r e a economiică i m ­p l i că î n m o d necesa r îşi a s e r v i r e a polit ică, d i n c a r e teorie a r u r m a c ă ţ a r a n o a s t r ă e pe ca le s ă dev ină u n obiect de p a r t a j î n t r e ţ ă r i l e s t r ă ine , c a r i n e d o m i n ă eoomomi-ioeşte şi că p r i n u r m a r e J i d a n i i , agenţ i i finamţei in te rna ţ iona le , vo r ipuitea d i s p u n e în s c u r t ă vreme d e s o a r t a Ţăr i i noas t r e . Aceas tă teo­r i e e a c r e d i t a t ă l a noi la to ţ i po l i ­tiile! an i i imilitanţi şi , pedieasupra, l a „sociologii" p l a sa ţ i pe la diferitele instituiţii ifinamciaire.

Aceas tă „sociologie" r e n t a b i l ă ş i m l ă d i o a s ă a r m e r i t a u n cap i to l spe­c ia l de a n a l i z ă sociologică.

D a r nici teoria socială obiec­tivă, nici practica n u c o n f i r -

© BCU CLUJ

300

I n m a i mul t e r â n d u r i , a m a r ă t a t şi a m dovedit , c u m J i d a n u l — p r i n i n t r i gă , viclenie, co rup ţ ie , l inguş i ­r e si c h i a r p r i n c r ime b ine t icluite. dar în ascuns, a izbuti t , a face ca , toţi vechili noş t r i boer i moldoveni , oa re 'odinioară e r au vestiţi î n toa­t ă lumea , c a f i ind cei m a i bogaţi) ş i m a i p r i cepu ţ i în a le gospodăr ie i ş i cu l tu re i p ă m â n t u l u i , înce t ş i pe ne­simţi te c a lăzi, să - ş i ipeardă 'Cu to­tu l , nul n u m a i Castelele-Getăţi în c a r e a u locuit, n u n u m a i ave r i l e si moşi i le moş ten i te d i n moşi-strâV

d in elementele, cele 'mai. e te rogene . îMinisterui Sauc iuc , e, c h i a r d u p ă dec la ra ţ i a a l t u i „ f r u n t a ş " Dor i l ' o -pO'Viici, o m u l de înc redere a l tüberaä-lor, fostul, m i n i s t r u Doiri Popovic i e u n aye rescan izolat, c a r e ş i - a ' pă ­r ă s i t .part idul ademen i t d e p r o m i ­s iun i le a l t u i Popovioi , c a r e v ro ia în aces t fel s ă d i s t r u g ă ortgiamizaţia averescamă^ Ceilalţi f r u n t a ş i s u n t : doi Ardeleni , câni .pe l â n g ă acest m e r i t m a i a u şi lavantajul c ă s u n t girecoHcaitoiici, vre-o t r e i b ă t r â n i pol i t ic iaui aus t r i aca , . ciani sinaia câş­t iga t mer i t e m a r i p r i n f ap tu l ca s u n t î n consiliile de a d m i n i s t r a ţ i e l a Anhauch» şi în luirmiă vin „ t ine ­r i i " na ţ i ona l i ş i ţ ă r ă n i ş t i c a r i n ' a u î n c ă p u t l a l ibera l i ş i a u a c u m a p r i ­lejul să - ş i 'manifesteze ta lente le „poli t ice".

Diin cauza e terogeni tă ţ i i o r g a n i ­zaţiei, se dau lup t e c r â n c e n e î n j u -rmil pos tur i lo r grase , c u m a fost s p r e p i ldă pos tu l de p r i m a r l a Cer­n ă u ţ i . A î n v i n s se 'ntelege cel m a i imeritos : fratele ministrului Sau-a'mc.

A a n a l i z a î n detali i a c e a s t ă „po ­l i t i că" bucovineană 1 , a r î n s e m n a s ă m a i sc r iem oda tă i s to r ia l ibera l i ­lor bucovineni , să m a i descr iem toate intr igi le , 'gheşefturile, c a n c a ­n u r i l e poli t icianiste, cunoscu te în toa tă t a r a şi în c a r i d o a r numele ac to r i l o r se sch imbă . Acest s is ­t em pu t red , c o r u p t ş i gireţos din .punct de vedere n u n u m a i pol i t ic , oi ş i mora l , a în lesni t ins t i tu i rea d o m i n a t i u n i i jidoveşti. Contrarevo­luţia naţionalistă (a n u se con­f u n d a ou : naţilonal-iţăriănistă) va î n ­l ă t u r a şi acest sistem şi , .prin a-icest fapt, va î n f r â n a ş i poftele de domin a ţ iune a l e J idov imi i .

TRAIAN BRĂILEANU, Profesor l a Univers i t a tea

d in C e r n ă u ţ i

moşi , dar — u r m a ş i i l o r — săi a-j u n g ă c h i a r s lug i la J i d a n i ! . . .

O a r e d i n t r e b ă t r â n i i ce se m a i găsesc a z i î n v ia ţă , n u - ş i a m i n t e ş ­te caaull m a r e l u i o m de s t a t ş i m a ­re lu i boer moldovan Manolachi Cosiachi Epurean, caire, a f a r ă de moş ia Fălciu, p e c a r e se afilia, ş i azi s i t u a t t ângu i cmi ace la ş n u m e ( F ă l ­c iu) , c a r e î i e r a popriiletate abso ­l u t ă şi dela c a r e s i - a liuiat n u m e l e ş i juldieţul al! loărui ida.pifttală este Huşml, m a i posedă încă ş i cea m a i m a r e s i m a i în t insă moşie d in toa­

tă ţ a r a , c u n o s c u t ă wub niu'mele de m o ş i a Toceni, moşie , caire isc în t lu -dejai peste ambele imaluri a le r â u ­lu i P r u t şi c a r e n u m a i în partea, s t â n g ă a r â u l u i , a d e c ă în B a s a r a ­bia , e r a locui tă de 7 sa te imtairi, f ru­m o a s e ş i a n u m e : Tooeni, Cunkt, E-pureni, Pormmbeşti, Ţiga/itca, Ghiol-tosul şi Tariaul, î n s e m n â n d pes te tot zeci de m i i de locui tor i ş i .sute de inii de fălci idle p ă m â n t iaj?|aibil, f ă r ă s ă m a i p u n la socoteală ş i va­lea P r u t u l u i r eze rva tă c a fânea ţă pe o î n t i n d e r e die peste 150 Kilui,, c u mul t e băl ţ i şi l a cu r i , ee-i a d u -ceiaţLu u n yeni i die zecii die unii de ga lbeni a n u a l , n u m a i d in peştele ce recol ta , peşte, c a r e f o r m a şi h r a ­n a îmbelşuga tă p â n ă şi a celui m ă i s ă r a c locui tor de pe moşie, s a u d in a p r o p i e r e ?

Cu toa te aces tea acest m a r e boer m'oi'.Jpuiin, fost ş i m i n i s t r u al ţ a r i i în .mai m u l t e rânduir i , a sfârş i t a închide ochi i î n t r o n e a g r ă să răc i e , d in c a u z ă că , vechilul ( a d m i n i s t r a ­t o r u l ) s ău , -în came îş i pusese toată' î n c r e d e r e a — J i d a n u l Zi lberg — ipniin .linguşire de tot feilul ai şt iut s ă - i 'Sltciancă o procură .. . în baza c ă r e i a a l u c r a t a ş a fel încâ t , c â n d s 'a deşteptat 'Manolachi Cosiachi Epurieamu e r a . . . . p r e a t â r z i u şi a căzut d i n p i c ioa re ! . . . .

D a c ă m i se va obiecta că , aces t caz e p r e a vechiu, f i ind idb a t u n c i t recu ţ i peste*50 anii, a t u n c i voi ci ta u n a l t caz — m a i recent ş i a n u ­me :

B a n c a Moldova, d in I a ş i în f i in ­ţ a t ă de deceda tu l Mor'ltz Wach te l , caire a fost iun credincios u r m a ş a lu i I z r a i i şi caire a veghia t ciul s f in­ţ en ie - l a apUiicaireai Protocoalelor În­ţelepţilor Sionului, b a n c a — zic • — tot mergând! .din p r o g r e s î n p r o ­gres , a a j u n s acolo căi, a z i a r e u n personali de peste 200 de funcţ io­n a r i . Idlintre oa r e n u m a i 4 sun t

R o m â n i , res tu l , toţ i J i d a n idin t a ­t ă î n fiu. I n t r e cei 4 R o m â n i , se găseşte s i iun u r m a ş a l adevă ra ţ i lo r boieri (moldoveni, Ghiculeşti, fost p r o p r i e t a r i a i Cas te lu lu i dela Bo­botim ! . . . .

Aceste d o u ă exemple s u n t t ipice, ia demostira ro lu l c ă m ă t ă r i e i j ido­veştii s i a i l iugiuşirei ciaraicteiristi.ee o acestei nasse blesteimate şi de D u m n e z e u ! . . .

D a r aicmim —• în z iua de az i — ceea ce este m a i trist, mai ' d u r e r o s şi m a i de temut , este îaiptul — cine nu-1 şt ie? — că. p r i n mij loace as­cunse în dosul corupţ ie i şi p r i n p u ­t e r e a och i t ă a, iciahailullluiii. a u izbuti t căi, n u n u m a i J idanul , cairle loouiau î n ţ a r ă îna in te de irăsboiu, d a r a b -

Primejdia jidovească.

m ă concluzimii le de m a i sus . -— Ci d i m ip o t sr i v ă se poa t e a r ă ­t a loumcă a s e r v i r e a economică se poa te în lă tura , p r i n t r ' o ireacţiu-n e poii'tiqăl p u t e r n i c ă si b ine o r g a ­n i z a t ă . Aşa s 'a î n t â m p l a t în I ta l ia , tunde Statul a ifost r e p u s î n d r e p t u ­r i l e sale împo t r iva p re ten ţ i e i s is ­t emu lu i economic (numi t dela Sai int-Simon încoace „soc ie ta te") , de a-ş i a se rv i s is temul 'politic. Dog­m a de t e rmin i smu lu i economic a fost r ă s t u r n a t ă în I t a l i a d in nou, şji t r ebue r ă s t u r n a t ă s i l a noi. d a c ă v r e m c a .Ţara noastriăl ş i N a ţ i u n e a r o m â n e a s c ă s ă poa tă exis ta .

Aceas tă r eac t iune poli t ică însă , n u poa te veni d i n p a r t e a p a r t i d e ­lor politice şi a pol i t ic ian i lor ghe­şef tar i . Cai i cired ciă) S t a tu l e o societate pe ac ţ i i ş i Eanlaimentul o b u r s ă j idovească. P r i m a t u l S t a tu ­lu i poate fi 'restabilit n u m a i p r i n t r ' o a c ţ i une energică a na ţ i un i i a r m a t e , a ce tă ţeni lor ostaşi . Aşa a fost în I t a l i a . Sâ rh i a . a ş a a fost î n F r a n ţ a lui Napoleon I .

Toate declara ţ i i le pol i t ic iani lor , m e m b r i î n diferi tele consi l i i de ad ­min i s t r a ţ i e , iciăl n u exis tă c o m u n i s m ş i c ă J idov i i s u n t ce tă ţen i valoroşi , confirmai n u m a i teza n o a s t r ă , că â sosit v remea s ă se o rgan izeze r epede con t ra revo lu ţ i a , î na in te ce revolu ţ ia j idovească-s ionis tă -comu-n i s t ă să - i p o a t ă rea l iza p l anu l . P e n s i o n a r i i consilii i lar de a d m i n i s ­t r a ţ i e , gheşef tar i i c ă m ă t a r i , pairla-mentairi i s t ipendia ţ i a i difer i ţ i lor cămătair i t r e b u e scoşi d i n pol i t ică, d in conduce rea S ta tu lu i .

Aceasta este conv ingerea pe ca re şina dobândi t -o toa tă lumea , d u p ă s c u r t a s i „ r o d n i c a " g u v e r n a r e n a -ţional-ţărămiistăi. Ceea-ce se î n t â m ­p l ă în Bucovina , a c u m s u b n o u a g u v e r n a r e , n i c i n u m a i .poate fi n u ­mi t ă pol i t ică . N a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i ş t i i r epez in tă u n fel de cong lomera t

© BCU CLUJ

soim*toate puhoae ie ş i s c u r s o r i l e de veneţiei s i de lăitfăcătoiii ' in t ra ţ i ia ţ a r ă -pe fiuiriş î n timpuil ş i d u p ă în ­ce ta rea răsboiuOiud, ttioji —• în bloc — a u dobând i t drepturi politice e-gaie oaşi a le R o m â n i l o r de baş t ină , ceea ce a con t r ibu i t , a face c a odată cu n u m ă r u l , s ă dev ină de o î n d r ă z ­n e a l ă şi de o impe r t i nen t ă , care •— zi ide zi — icneşte tot m a i m a r e , a ş a c ă n ic i n u se poate — m o m e n ­t a n —• ca lcula , .unde va op r i .

Sinagogile , c a ş i şcolile lo r — zi­se —- d e r u g ă c i u n e isumt, •— p r e ­c u m se ştie —• focare în oa re se p u n la oaie tot felul idfe une l t i r i in p o t r i v a ţ ă r i i îşi a meanrittuii.

Cine n)ul ştie ş i nu 1 vede că! — „pressa" — lor , s u b m a s c ă de „in­dependentă" c a u t ă , s ă n e ponegrea ­scă şi s ă n e bat jocorească, n u n u ­m i în copriinsuil Eu rope i , d a r ch ia r şi peste Ooeia/n ? ! . . .

Cine n u ştie cium, p ressa din Să­r i n d a r , caire tirăeşte ş i se î n g r a ş ă din sângele bietului R o m â n , a; fă­cut —• p r i n sc r i su l ei — d i n c r i m i ­na lu l J i d a n M o r Goldstein, a t e n t a ­toru l idlelia Senat , c ă r u i a i -a căzu t v ic t imă m a r e l e ce t ă ţ ean Diiimitrie Greceianu şi p r e a sf inţ i tu l a r h i e r e u R a d u , piressa jidăneasdăi a făcut — zic — d i n t r ' u n c r i m i n a l o r d i n a r , u n ..erou politic evreesc" sacrif icat , de prostul şi incultul popar Ro­mân ?!....

P r i n n o u a const i tuţ ie toţ i r a b i n i i evrei fiind p u ş i pe aceeaş i t r e a p t a c u mitropoiiiţiili -şi a r h i e r e u biser ic i i creştin©, ei —- rabiiniii —' în loc de a se î m b r ă c a î n toa te î m p r e j u r ă i l e în haiina modes tă ş i cuv i inc ioasă a preoţiei , a u deveni t de o c u t e z a n ţ ă şi de o nieffiuşintare, ce n u imiai cu­noaş te n ic i o uiarginie, ba încă —• p r i n a t i t u d i n e a loir încep, s ă se c r e a d ă c h i a r s t ă p â n i ipe alceasbă ţ a r ă ş i s ă parunioeiaiscă.

I lus t rez aceste, zise a l e mele , p r i n p u r t a r e a ineruişinată ş i de ne i e r t a t a r a b i n u l u i şef Niemerower, ca re în ca l i t a tea l u i şi c h i a r dela î nă l -ţilmeia trihuiniei P a r l a m e n t ä r e , n u n u m a i c ă n u s 'a ruişiinat, d a r n ic i n u s 'a jenat , ise c e a r ă în m o d im­pera t iv pedepsirea episcopului creş­tin de Biu£\ă}u, p e n t r u faptul c ă a -cest pre la t , a <refmai, să se fotogra­fieze între, doi rabini din localitate.

Si —• d u r e r e — n ic i u n u l d in t r e a ţ â ţ i parliamentiari R o m â n i şi creş­t in i prezenţii î n şeUlilnţe, n u s 'a gă­sit , c a r e s ă 4 p u n ă l a loc ! N u m a i u n s i n g u r m i n i s t r u , a fost, c a r e — î n m o d foar te pol i t icos -şi luzâmldi de cuvin te m a i imiult decât a lese, i^a s p u s c ă . ches t iunea este d e c a m p e -tiinţa S'f. Sinod şi n u 'de aceea a

Camerei , s a u a Sena tu lu i . . . P a t ă c u acest act de o î n d r ă z ­

nea l ă şi de o c u t e z a n ţ ă ne miai po-anienitä ia noi , cum, să n u m i se răsco lească şi s ă n u ani tse u m p l e suflet ui de a imărăc iune şi i n d i g n a ­re , m i e — om b ă t r â n — oare, poa­te, c ă a m făcut şi eu ceva', m ă c a r câ t un vârf d e ac , pen t ru aceaisiă ţ a r ă , fie ş i n u m a i p r i n aceea că , a m Înalt p a r t e l a răaboiull i ndependen ­tei, răsboiu, în care nu s'a văzul nici puiu de Jidan "la front, c i , acei câ ţ iva c a r e a u i'u&t p a r t e , toţi, d a r absolu t tot ,! — n u şt iu c u m —• d a r se a r a n j a s e r ă c a g a r d e de p a z ă la putinele de brânză şi la carele în­cărcate au tot felul de alimente, des t ina te a r m a t e i c a h r a n ă şii totul fi ind fâciuit ofrandă, de către, .marii p r o p r i e t a r i moldovenii, şi m u n t e n i şi făiră pa n ic i u n u i a din ei, s ă - i î i •.trecut p r i n min t e , să p r e t i n d ă vre-o p l a t ă dela s t a t . . .

I a r în z iua cân i i colonelul Gan-tili Gr igore c o m a n d a n t u l b r igade r i IV, c a r e a t r ecu t D u n ă r e a pe l a N i -copoite, pe n iş te padjaira improv iza ie îşi t r a s e dela u n m a l lia a l tu l , de imiica ş a l u p ă . ce p u r t a n u m e l e de „Rândunica" -ş i-a d a t peste aceşti p u i de n ă p â r c ă , c a r e t r ă i a u ca viermii î n mană, a da t o rd in ca, imeldliat toţi , să fie înlocuiţ i ş i t r i ­m i ş i l a front, chiar pe situaţia zi­lei de a doua zi. top, s'au văzut trecuţi în rubrica respectivă „dis­păruţi" ş i n ic i p â n ă în z iua de az i n u se miai ştie n iu i lc de dânş i i .

I n r ăzbo iu l a c t u a l , c â n d m a i t oa ­te nioşiite boeri lor (moldoveni ş i m u n t e n i î ncăpuse de ja .pe mânia J i ­dan i lo r , c ine a u cunoaş t e p re ţu r i l e fabuloase Cui ca re . J i d a n i i î ş i v in­d e a u produse le moşi i lor ? ! . . .

Diair ceea ce este de imare înseim-mătiate este faptull că , toţii, Jiadfnii is'aiu. î n v â r t i i a ş a fel, î ncâ t s 'a d a t maştere iituliaituirai d răceş t i îşii ne­cunoscu tă p â n ă ac i î n a r m a t ă , aceea de „Mobilizat pe loc", oare ie-a servit de m i n u n e , î n t r u c â t pe l â n g ă că , mu s'aui mişca t d i n oasele şi d i n cu lcuşur i l e loir ca lde ş i im-belşugate înimulţâ.ndu-se c a p loşni ­ţele şi c o n t i n u â n d u - ş i î n voie, şi «©supăraţ i , afaceri le , deven ind îni-l ionair i d a r apo i cotmiptau pe s i t u a ­ţ ia a r m a t e i , c a Jăcându-şi servi­ciul.... militar... efectiv în oştire!.... o b ţ i n â n d c h i a r şi grade. . . .

B a î ncă pressa lor d in S ă r i n d a r . . . a găsit î n t r e ei chiair ş i imiari eroi üií d r ep tu l ia reriuinoştinţa ţ ă r i i ş i cMair oe „Eroul necunosöut" !

S ă r m a n ă ţ a r ă r o m â n e a s c ă , oa re unde vei a junge Cu laistfel de ce tă­ţen i mar t in i ! ? '

Si Doamne! Care ofiţer c ins t i ţ i şi credincios, , c a r e şi-ia făcut s e r ­viciul p e front — nu la partea se­dentară —• niiu a a v u t c r i z ă Idie nervi şi n u a sufer i t moral iceş te p â n ă a-1 podidi lacrămile , c â n d vedea şi „súmteia bine. cuini, toţ i soldaţ i i J i ­d a n i se iransformasei\â, în spioni şi fugeau la inamic în bloc divulgân-du4 nu numai părţile noastre sla­be, dar arătăndu-i şi eonducându-l ei personal către punctele pe unde puteam fi atacaţi mai ou folos! ?

De aiceieia, ciuim s ă miu m ă d o a r ă p e , m i n e — om b ă t r â n — şi suf le­tul ş i i n i m a , c â n d văd 1 az i , c u m s ' au ischilmbait lu'crurille ş i c â n d văd că, cu ocaz ia s e rbă r i l o r dela; Alba. I u -l ia , băirbaţii noş t r i de s ta t , .chiar d in ; guvern , toţii Românii Idliin t a t ă in fiu), a u isicăpalt duru vedare, s ă invi te la aceia 'festivitate p e "Cava­lerii o rd inu lu i „M-ihai Viteazul", c a r e — or ice s ' a r zice, şi cirioe s ' a r itipume — a tunc i c â n d imairefe ş i n e ­u i t a t u l n o s t r u S u v e r a n M. S. R e ­s t l e F e r d i n a n d , i-a. săiriahat pe f r u n ­te îşi t e j a a t â r n a t -pe .piept acea „mică cruciuliţă albashtl', c u m îşi „mică cruciuliţă albastmt', c u m îi Ipăcea L \ á s'o numieaişcă, e u cred că, o fi văzut E l ceav . . . . î n f ap ­t u l p e n t r u c a r e 1-a decora t ! . . ' . . '.

D a r d a c ă aceas t ă s c ă p a r e d i n ve­idére in'a amiăirât pe n i c i u n u l din. Cavaler i , î n t r u c â t e i — toţ i î n bloc —- a u l u a t p a r t e lia s e r b a r e c u tot suflet ul ş i ciul t o a t ă i n i m a , dela d i s t a n ţ a ia caire ise igăs'eau, a u t r e -sailitat de bucur i e şi i i s ' a c u t r e m u ­r a t suftetiull de imăreţia. zilei şi a acituilui ce s 'a săvârşiit, pe m i u e ' î n ­s ă :— c a b ă t r â n — im'a d u r u t în suflet, c â n d a m văzut c ă s u v e r n u l —• a insărciniat c h i a r pe p re şed in ­tele serbăirii, )i:in oniinisitru —. s ă r o a ­ge ş i s ă pofteasciă p e toţ i Jidlainii..... s ă n u l ipsească delta s e r b a r e ! . . . .

Oare o auişiine. şi o u m i l i n ţ ă m a i m a r e .decât a cea s t a se poate? •

Si i a t ă de ce Jiildlandi a u deveni t a t â t ide îndirăsnjeţi încât; a u a j u n s , s ă iceairă pâniâ' şi pedeps i r ea ep i s ­copii or !

Guvernul •nostru nvită că, fiara sălbatecă, care te atacă cu hotărâre de a te înghiţi, nu se poate domoli prin mângăeri, ci prin ciomaa.

S ă n u se ui te că . tiara, n o a s t r ă o -dinioiară altât de bogată şi b ine c u ­v â n t a t ă de Duimnezei7i, döm caiuiza a -cesitiui paraiziit — c a r e se chiaimă J i d a n — şii .oare -o suge făiră m i l ă , îrttiactmai c a vâscul pe copiac, a, a j u n s

a p r o a p e de faliment, Frirtuirile ş i jafur i le făouite isd pluise lia ca le d e ei, a u făicut c a lăzile vist ier ielor s ă r ă m â e goale, n u ma.ii pot plăti n i c i

© BCU CLUJ

202

micile lefur i ade nenoroci ţ i lor de funcţionarii . Niu irmad voirhesic de bie-tiü pensionari i , icare árui ajunis, să - ş i troaige imoairtea, c a isă s t o p é dé chi­n u r i l e vatetjü ce duc .

Toate par t ide le polit ice f i ihd în ­f ră ţ i te s i icantelate icu Jddajnád, n u văd şi n ic i nlu-şd pot dia seaima de p r ă p a s t i a c ă t r e oa re î m p i n g t a r a ,

din c a u z a „interesidm personal" ice-i l eagă d e J i d a n i .

Dacia U n g a r i a aiu s ' a r şti' a j u ­t a t ă de Jidlaniiii noş t r i d i n t a r ă şi sp r i j in i ţ i de d u ş m ă n i a a s c u n s ă ce ed a u fa tă de n e a m u l nottnânesic, e a sun t pe dep l in î n c r e d i n ţ a t că, con­tele Bethlen, c a ş i m'kiifeltrul Valkó, n'air î n d r ă z n i , s ă a m e n i n ţ e c u r ă s -

INFRÄT1REÄ ROMÂNEASCA.

baiul , mai a les când ei ştiu bine ică, teritoriale ice relctamai, ndlaii când. n'au fost Uinigiuireşiti, ci siuibjiugate-Pirin, pe r f id ia dor tsd a Aus t r ie i , de caire era/u legaţ i .

Nici u n mikiut n u t rebue să per-detm d in vedere că , Jidanda, aseme­nea tumed (pisici, ne ^pândesc neanuui, să-fi mânânice căpetendile, dar să le irajrnână t r u p u l , adecă popoopul de jos, p e c a r e siăMl i a c ă sc lavul lor, s ă le munioeaiscă c â m p u l şi ei să se-înigiraşe.

De laiceea eu — ca b ă t r â n în pra-glul vieţii şi c a r e nul fac nici un fel de poli t ică, a m ctreddntă că, nu­mai priita L. A. N . C. şi a ceiior câ­t eva z ia re c u r a t româneş t i , cane a -pair l u p t â n d ou toa te peidliiaüLe ce li se p u n în oale de j i d a n i ş i jddănitii, :

s p e r isiăl n u înch id ochii p â n ă când' n u voiu vedea şi eui mâmtuiiiriea a -cestei ţ ă r i .

General TarnoschL — I a ş i r - —

Roiul Evreilor în conducerea Statul uf

înflaenţa exercitată de ei asupra partidelor politice

La suprafa ă privind lucrurile, s'ar părea că Evreii, această minoritate p şnică, dept-rte de a aduce preju­dicii dosvoltării elementului creştin, îi este chiar de folos.

O mare şi primejdioasă eroare. Mai în'âi numărul lor calculat la

populaţia creştină din întregul re­gat, ne dă procentul cel mai mare de evrei din Europa. Avându-se-încă în vedere îndeletnicirile şi su­perioritatea lor culturală — căci sunt superiori majorităjei populaţiei creştine din rriulte puncte de vedere — numărul lor este cu atât mai mare, cu cât un singur evreu poate trage mái muH folos dintr'o anumită-stare de lucruri, decât zece ţărani la un loc. Aceasta fără exagerare.

La baza rafinamentului lor, nu stă însă vreun privilegiu de ordin divin sau inteligenţă înăscută, ci cu totul alte caze mai pământeşti.

Cu mult înante de independenţă, evreii se ocupau — datorită jargo­nului lor jiudo-german care 1-e în­lesnea tratarea afacerilor cu casele de comerţ din Germania — cu des­facerea de mărfuri prin sate şi cu instalarea de dughene prin târguri. Treptat comerţul extin*zâdu-se, se înmulţii şi numărul negustorilor cari bine înţeles, se recrutau tot dintre ai lor, şi au acaparat comerţul atât de solid, încât zicând negustor sub­înţelegeai evreu, şi viceversa.

Judecă, Domnule Maniu. In luna Martie 1862 cel dintâiu Prin-Ministru al Principate­

lor Unite, având un singur Minister la Bucureşti, şi anume reac­ţionarul Barbu Catargiu, care la 11 Iunie acelaş an a plătit cu viaţa împotrivirea lui reacţionară Ia legea agrară propusă de Mihail Kogălniceanu, acel boer de un conservatism ruginit, a prezintat în Martie 1862 un proect de lege administrativă prin care împărţea ţara în patru subdiviziuni administrative numite prefexturi generale ş i a n u m e : Prefectura generală de Nord reşedinţa Iaşi; 2. Prefec­tura g. maritimă cu reşedinţa Galaţ i ; 3. Prefectura centrului cu re­şedinţa Bucureşt i ; 4. Prefectura Occidentală sau olteană cu reşedinţa Craiova

Camera de atunci, compusă din boeri aleşi după norme cen-zitare, a respins proectul calificându-I de ne potrivit, când ţara, Ia începutul consolidării, avea nevoie de o administraţie unitară.

Aşa au judecat atunci boerii numiţi ruginiţi, cari aveau de pierdut influenţa lor locală r rin respingerea proectului lor de lege.

Observă, domnule cititor proectul reacţionarului Barbu Catargiu care numeşte subdiviziunile teritoriale prefecturi generale; nu le zice „regiuni" şi nici nu le aminteste numirea geografică spre a nu menţ ine în mintea contimporanilor tradiţia nenorocită a separaţiei impusă de vitregia vremurilor între Moldova şi Muntenia şi chiar Oltenia, cât a durat ocupaţia austriacă

Reacţionarul Barbu Catargiu evită amintirea trecutului nead-miţând împărţirea teritoriului statului în provincii, deşi statul de atunci nu avea nici 2% populaţie stăină în Iăuntrul graniţelor.

Astăzi după 67 de ani, guvernul ce prezidezi, Domnule Maniu, aduce un proect de lege administrativă prin care s e împarte ţara în „regiuni" confirmând regionalismul pe care zece ani l-ai încu­rajat ; numind aceste regiuni cu numele lor geografic, care amin­teş te trecutul apropiat de vitregă separaţiune; şi astfel Domnule Maniu, cu guvernul Dtale menţii şi implicit cultivi simţul şi pornirile regionaliste, când avem nevoie de unificare şi solidarizare.

Şi vreai să consfinţeşti această nesocotită operă printr'o l e g e , astăzi când România întregită are 25% minorităţi cari se bucură de începutul de destrămare al unităţii naţionale. Unde îţi es te bunul simţ, judecata limpede şi grija de apărarea intereselor româneşti domnule Maniu ?

La 1862 boerii, numiţi ruginiţi, au respins proectul reacţiona­rului Barbu Catargiu; la 1929 parlamentarii Dtale cu sgarda „de­misiilor în alb" vor vota proectul lipsit de simţ şi minte r o m â ­nească, şi vor continua cu mândrie să-şi zică naţional-ţărăneşti adică apărători ai naţiei româneşti şi ai ţăranului, care formează această naţie. Ceeace au refuzat reacţionarii dela 1862 vor vota parla­mentarii Dtale cu sgardă, domnule Maniu, dovedind că n'au în­văţat nimic din istoria ţării, că nu văd nici nu pas mai departe în ziua de mâine, şi că în slugărnicia lor nu se gândesc decât la profitul momentan ce poate aduse disciplina de partid.

Compară-ţi opera Domnule Maniu, compară necesităţile dela 1862 şi 1929, compară-ţi oamenii ce se gudură pe lângă Dta, cu oamenii ce se opuneau lui Barbu Catargiu ; şi în forul conştiinţei Dtale, ca om cinstit vei înţelege şi vei recunoaşte că regínul ce prezidezi, nu este destoinic, să facă faţă nevoilor actuale de con­solidare a României întregite.

© BCU CLUJ

203

Starea lor materială din ce înce mai bună le-au dat posibilitatea să ducă un traiu mai bun şi să creeze un mediu propriu, în care copiii lor crescând, deveneau cu atât mai cruzi exploatatori ai nevoilor po­porului, cd cât avansau în bogăţie, cultură şi rafinament.

ín zilele de astăzi, însă, dacă suntem mai mulţi, cantitativ, cali­tativ însă prin forţa îrlaterială — şi aceasta este totul — Evreii sunt mai puternici şi ne covârşesc.

Cine nu-şi dă seama de desna-ţionalizărea treptată a oraşelor din România ? Există cineva în această ţară, care să aibă pe corpul, sau în casa lui, ceva cumpărat dela creştin ? Cu foarte rare excepţii, dacă nu lucrul întreg confecţionat, materialul brut însă, tot a trecut prin mâinile evreuiui. Se absoarbe astfel din circulaţie o mare parte din finanţa statului care va circula numai printre evrei, pregătindu-le terenul de dominare generală.

Daca însă comerţul este în mâi­nile lor, tot astfel se întâmplă şi cu presa care mai toată este sub conducerea lor, aşa încât, în afară de cé avem pe noi sau în casă, şi ceea ce citim este tot de prove­nienţă evreiască.

Luaţi de pildă presa din Capitală şi veţi constata că numărul gaze­tarilor evrei este cu mult mai mare decât ai gazetarilor creştini. Dacă directorul gazetei e evreu, apoi să fiţi sigur că numai servitorii şi por-tarul sunt de altă naţionalitate.

Dar sunt gazete ca aceea a d-rului N. Lupu, unde numai d-sa este român, restul dela primul re ­dactor până la corector,, toţi sunt fiii lui Israel

Sub nume româneşti de : Emil Fagure, Scarlat Froda, Graur, etc., se ascunde cei mai devotaţi sluji­tori al Sionului, aducând după ei bande întregi din seminţia Iui Iuda, umplând cu ei redacţiile gazetelor ce conduc. In afară de gazetele lor oficiale — şi sunt foarte multe — sunt şi gazete „independente", mari şi mici, cotidiane şi săptămânale, uunde nu se pot strecura nimic din ce ar putea atinge interesele lor.

Socotind tot tirajul gazetelor ro­mâneşti, cu majoritate a scriitorilor, români autentici, nu vă va da nici măcar suma tirajului unei singure gazete evreieşti ca „Dimineaţa", iar oficiosul sionist „Adevărul", în­trece cu mult tirajul celorlalte ga­zete de după amiază, socotite toate la un loc.

In această situaţie, care va fi par­iidul care se încerce tentativa par­tidului poporului de a lua faţă de

evrei o atitudine ostilă, când lecţia pe care i-au servit-o aceştia, va sta încă multă vreme vie în me­moria oamenilor politici ?

Cazul d-lui Octavian Goga, atât de mişeleşte acuzat, dar care este totuş unul din rarii oameni adevă­rat cinstiţi şi de merit d'n ţara ro­mânească, stă dovada de marea putere a evreilor din România.

Partidul naţional-ţărănesc apre­ciind această putere, nu numai ca s'a temut de a le sta împotrivă, dar i-a şi introdus în parlamentul ţării ca reprezentanţi ai ţărănimii. Prin legăturile ce unii din membrii aces­tui partid le avea cu câteva din marile bănci evreieşti din Capitală, bănci cari au subvenţionat în opoziţie partidul acesta, una din ele fiind chiar proprietara „in­dependentelor" din Sărindar, pre­zintă desigur pentru evrei mai multă garanţie că nu se vor opune pla­nului lor de acaparare a avuţiilor ţării.

Si după cum se vede, nu s 'au înşelat. Descinzând din consiliile de administraţie ale băncilor evre­ieşti în fotoliile ministeriale, dom­nii dela guvern nu au uitat nici pe acei ce i-au aju'at să ajungă acolo şi mâine, poimâine vom avea de­sigur şi miniştrii evrei, deşi de fapt şi în starea actuală tot ei diriguesc spre putere şi tot ei condiţionează guvernarea partidelor politice.

O constatare se desprinde şi e nececară: ' vreii dela noi din ţară sunt mult mai puternici decât s'ar părea Ia prima vedere şi evenimentele lasă să se vadă că vor şti şi deaci înainte să transforme pe studentul „mân­cător de jidani" în umil serv al intereselor lor, atunci când va trebui să aleagă între mizerie şi belşug.

Cristache Ion.

Redactorul ziarului „Apărarea" din Bucureşti, str. Horei No. 7 bis.

„Izbânda e Gloria trecutului „Ligii Apărării

Naţionale Creştine" de eri, astăzi e într'o splendoare şi mărire uriaşă!...

Roadele activităţii muncii sale, ei normă de grea, strălucesc acum pe toată întinderea pământului Româ­nesc şi străbat întocmai ca căldura razelor de soare, inima bunului creş­tin, care tresaltă de bucurie şi feri­cire sufletească, înălţătoare, la ve­derea renaşterii conştiinţei naţionale, trezită de L. A. N- C, ultima nă­dejde, dela care biata ţară, speră reformarea ei într'o situaţie mai bună, faţă de toată demnitatea falnicului şi renumitului nume ce-l poartă de „România".

O presimţire, o prevedere, stăpâ­neşte de un timp încoace toată suf­larea Românească cu simţ creştinesc. Cugetul şi voinţa idealului ei mereu îi şopteşte lin şi dulce, răspicat, cu o credinţă asigurătoare pe viitor că: „Izbânda, e aproape"!

Da. Şi e adevăr sfânt că „izbânda e aproape", izbânda „Ligii Apărării Naţionale Creştine", de reuşirea re­alizării scopului ei, pentru ca să poată îndeplini programul, care joacă un rol important în viaţa politică de stat de astăzi, şi de care depinde starea României de mâine în progres universal. Insă ca .izbânda" să poată ajunge mai repede la ţintă, — ca să poată aduce fericire deplină po­porului şi să puie bază temeinică neclătinătoare principiului eliminării jidanilor cu desăvârşire din ţară, şi interzicerea lor pentru totdeauna de

aproape"! a mai reveni cândva în ipoi cu unei-tirele afacerilor datorinţelor lor cri­minale „ talmudice", care ne distrug cumplit pe noi, şi care in deosebi ne pricinuesc nouă Românilor slăbirea existenţei naţiei şi ţârii, — suntem datori noi, pentru noi, pentru acest fapt, să sărim cu tojii într'un suf/et şi-un gând, să sprijinim şi, să întă­rim această Jigă" voitoare de bine, intrând cu toţii sub drapelele «V cari poartă pe ele, scrise cuvintele'. „Hristos" — „Regele" şi „Naţiunea" pentru care luptă şi sufere . . . Şi'în semnul sfintei cruci pe care-1 are în mersul'drumului acţiunei ei va învinge !

Deci, fraţi creştini, înţelegeţi rostul cauzei „L. A. N. C.u pentru care lucrează cu atâta rezistenţă şi forţă unică curat nafional-creştină şi daţi-i tot concursul ajutorului D-voastre pe carei-l daţi tot în folosul şi spre binele D-voastră. ca să poată deveni cât mai in curând şi fără întârziere mare, acolo unde doreşte, pentru a pune capăt odată tuturor nedreptăţi­lor şi fără deiegilor care se fac în ţara noastră din partea partidelor de guvernare, care vin la cârmă prin amăgirea poporului şi demagogia vorbei lor.

Deci fraţilor, curaj, avânt, în­credere deplină în viitor şi cu D-zeu înainte, Ia luptă, spre ţinta idealului „România este a Românilor" — căci „izbânda e aproape" !

Vasile Botezat v. E. Igeşti — Storojineţ

© BCU CLUJ

204

E foarte greu de t r ă i t . . . T o a t a lumea strigă tare, nu-s parale, nii-s para le . . . E vai şi amar de zilele noastre . . . Pr in grele t impuri tre­cem . . . Multe hoţii se mai fac în ţara asta . . . Numai mituind mai poţi trăi astăzi . . . Ne sugrumă străinii. . . Cam acesica sunt deobicei vorbele cari le auzi cel mai des pr intre oameni . E o schelălăială ca 'n iad. Câte odaia, când citeşti foile, crezi că totul e pierdut . Numai degeaba se mai munceş te . Ţa ra merge de râpă .

De rău, nu zic eu că nu-i rău ; dar oare noi numai să ne bocim şi să ne văic?răm avem de făcu t? Când îţi intră nişte vite în cucuru­zul din grădină, apoi dacă vrai să nu ai pagubă, nu-i deajuns să te uiţi pe fereastră ia ele, să te bo­ceşti şi să (e tragi cu mâinile de c a p ; trebuie să le alungi. Noi ce facem ? La noi fiecare f a c e . . . po­litică. Mulţi nici nu ştiu ce înseam­nă vorba politică şi ei fac politică Toţ i pă lăvrăgesc , toţi d iscută cu apr indere , dau din mâini, se sbat şi spor . . , ca 'n palmă. De ce ? Pen t rucă aproape toţi se gândesc la interesul lor propriu , sau Ia in­teresul partidului, dar la interesul ţării în general , nu. F ieca re se crede vrednic de a fi ministru sau cel puţin subsecretar de stat. Fie­care se crede că are d i r dela Dzeu de a conduce lumea, pe când el nu-ş i poate conduce nici gospodă­ria lui. Buruienile îi înăbuşă cucu­ruzul, pălămidă prin grâu cât lu­mea, numai . . . polit icianul pălăv­răgeşte !

Ei, dar ţara t rebuie salvată. Viitor de aur ţara noastră are şi preved prin secoli a ei înăl ţare . Aşa s'a spus . Dar cine s 'o salveze şi s'o înal ţe ? Unde-i omul ? Dar eu nu de om vreau să mă ocup aici, ci de ceea ce ar trebui să facă acel om.

Iată — după capul meu — ce ar trebui făcut, ca să ne salvăm {ara :

I. Isgonirea Jidanilor din ţara noastră. Acest lucru t rebuie făcut înlâi şi apoi celelalte. De ne vom scăpa întâiu de ei, apoi de celelalte lucruri ne descotoros im uşor .

De vom scăpa de ei, atunci n 'o să aibă c : n e ne mai speculă p â n ă la s â n g e , cum dé ex. în comuna L e m n i u - S o m e ş Jidovul Ianovitz Vil­mos dă la săteni bani cu camătă de Lei 520 la sută pe an. De-ţi dă 109 lei, trebuie să-i dai îndărăpt 620 lei.

Nu va mai fi cine să ne o t r ă ­vească , cum fraţii Pere tz din Cer-neuţi (Jidovi) au otrăvit vreo 70 de

croşt 'ni şi a dat 103.0C0 Ici amen­dă şi închisoare n 'au făcut nici o secundă Nu va avea cine ne mai îndemna la rel^, ca de ex. să ne facem bolşevici, socialişt i , să nu mai ascultăm de conducători i noştri ş. a. Nu vom mai hrăni la patru milioane de Jidovi, cari ca nişte trântori , numai s tau, mânca, se ' n g r a ş speculează , t rădează şi ne-cintesc neamul nostru. îmi aduc aminte că la serbările unirei dela Alba-Iulia din 20 Mai a. c. o co­mună de „Moţi de ti bancului" cu vre-o 2—3300 de suflete — voinicii lui Maniu cu steaguri au mers s u b conducerea unui Jidan. In gară la A. J. la în toarcere , Jidanul, pe un voinic de.al lui Maniu, pen t rucă nu mergea mai repede, 1-a înjurat şi 1-a batjocorit de 1-a făcut de tot râsul. Nu va mai avea apoi cine ne face să ne certăm pe chestia calen­darului ş. a.

Unii Români zic : „Bine-ar fi, dar nu-i putem". Se înţelege că nu-i putem isgoni dacă nu vrem. Chiar dacă vor mai rămânea , pe aceia să-i forţăm să puie mâna pe sapă şi pe coasă şi dacă vreau să tră­iască, să-şi câşt ige hrana cinsti t , nu hoţind. Nu le place munca, atunci afară şi cu aceia.

Unii mai spun , că dacă se duc Jidanii, se duc cu banii . Ei, a;ta-i as ta ! . . . Dar noi oare nu avem drept să-i luăm la întrebăr i , că de unde au ei atâtea m i l i o a n e ? Ce va fi s t r âns prin hoţie, să li se ia, fără nici o vorbă. Să l i - se lase numái ceea ce a s t r âns pe cale cin­stită. Păgubaşu l când îşi găseş te lucrul la hoţ nu are drept să şi-1 ia înapoi ?

II. Suprimarea alcoolului. Băutura să fie monopolul statului, după cum e tu tunul , sarea , chibriturile ş. a.

Rachiu să nu se mai bea de Ioc. Să se bea numai vin şi bere, dar după ce s'a consta ta t că nu au o t ­răvuri .

Să nu se îmbete nimeni . Ca re - i p r ins beat să fie amendat cel puţin cu 2 - 3 0 C 0 de lei şi bătut l i n e . Cârciumarului care i-a dat până s'a îmbătat , să i se dea amendă şi mai mare ex. 20—30.000 lei, plus cele 25 de rânci . Numai aşa se va putea face ceva bun în ţara asta .

Dacă s 'ar face aşa , a tunci nu s 'ar mai cheltui câte 16—17 mii de mi­lioane pe băutură în t r 'un s ingur an. N'am mai vedea recruţi respinşi Ia recruture câte 2 5 % din cauza bău­turilor. N 'ar mai muri câte 2—300 mii de copii în t r 'un s ingur an N 'a r mai fi Ia 60.000 de câ r c iumi ; nu

s 'ar face pe an 120 . r 00 de vagoane de bucate în otravă ; nu s 'ar mai face a tâ tea omoruri şi n ' am avea atâţia t u l e r c u ' o ş i . N 'am avea apoi atâtea femei str icate şi depravate cari să împrăşt ie s ă m â n ţ a bolilor lumeş t t ; n 'ar fi tot mereu temniţele pline şi bisericile goale, ci ar fi raiul pe pământ. N 'am d r e p t a t e ?

III. Guvernul că puie ia dispoziţia muncitorilor de pământ maşini de tot / e ' , cu care să lucre bine p ă ­mântul. Să le mai deie apoi seminţe bune de semănat , să-i s i lească să-ş i facă cooperat ive de producţ ie şi c o n s u m şi . . . cel mai pr incipal iucru e s ă - i înveţe şi s ă - i s i lească să lucreze pământu l bine, ca s ă - i r ămână şi omului pentru hrană şi de vânzare . S'au luat dela boeri peste 6 milioane 8C0.000 de hectari şi s'a dat la ţă ran i . Ţăranu l însă trebuie făcut să înţe leagă, că după ce a luat pământul în s tăpânire , a re datoria — ori vrea , ori nu vrea — să- I lucre b ine şl să scoată cât mai mult Vedem însă cu lucrul ese pe do^. Când era România mică şi nu se făcuse exproprierea moşiilor mari , ţara vindea anual grâu de calitate foarte bună cam de 700 de mil io­ane lei a u r ; ceea ce ar face în banii de azi cam 20 de mil iarde. Acum cu toate că România e mare şi nu mică, vedem că nu poale vinde nimic. Mai degrabă cumpărăm. Când sun t anii buni de avem şi ceva de vândut nu-1 cumpără n imeni , p e n t ­rucă e numai goaze grâul nost ru . P â n ă nu se va face dar un credit a i r i co l puternic de v r e - o 15—20 de miliarde, de unde sătenii să împru­mute bani mulţi, cu camătă mică şi pe t imp lung , până nu se vor forţa oamenii pr in legi a sp re ca să mun­cească bine pământul , până oamenii nu vor plantă pomi şi împăduri coaste le , de greu nu vom scăpa .

IV. într 'o ţară sunt fel de fel de funcţiuni; altele mai mici altele mai impor tante , iar altele foarte importante .

Ei b i n e , . . . în toate funcţiile ap ro ­ape , dar mai ales în cele mai im­por tante , să fie numai Români. Străinul să nu se apropie acolo unde - i secretul vieţii unui neam. Aţi citit doar pr in ziare cum în Ba­sarabia s'a descoper i t o mare o r ­ganizaţie de sp iona j , care a dat la Ruşi p lanur i le noas t re de răsboiu. Cine a dat p lanur i le ? Apoi orice au fost, dar Români nu ; chiar dacă s 'au ascuns sub nume românesc . Ştiţi apoi cum ne iubesc R u ş i i ; ne-ar îneca în t r 'o l ingură de apă. Când armata apoi ni-i plină de ofiţeri s t răini , mai a les j idani, ce ne facem noi în t r 'un caz de răsboiu ? Am

Iată ce trebue făcut.

© BCU CLUJ

205

dinainte un tablou cu nişte ofiţeri sanitari de rezervă. Ca să vedeţi ce de străini sunt şi mai ales jidovi, îi iau aşa la rând : ion E. Gheorghe, Stroescu I. Dumitru, Dumitriev S. NLulai, Schwariz lchezchiel, Rocen-tover Solomon, Fridmann Leib, Eger­dach Richard, Focs Enric, Sveíenco A. Dimitrie, Szabó Zoltán, Weis Mendel, Goldenberg S. Smerel, Grimberg Şti ul, Godner I. Gherş, Crasilseiuc Anatolie, Derenovschi G. Vo!f, Gramici Mark, Feister Marté, Nacht Sache Emanoil, Hârsu Mihail Markbreiter Alexandru Abageru L. Octavian, Abramovici Elias, Lcibo-vici I. Marcel, Veintraub Alexan­dru (?), Biller Abraham, Vinter Adolf, Morgenstern Herman, Stern­berg Solomon, Iacobsohn losef, Bu-lău Constantin, Ghivelberg Wolf, Brie Slioma, Feldman S. Iosif, ş, a. mulţi ofiţeri, cari răspund la nume ungureşt', nemţeşti sau jidoveşti, dar nu româneşti. Fără să vrei te întrebi: In ce ţară suntem ?

Ce ne facem noi într'un caz de rüsboiu cu asemenea ofiţeri ? Când te sui în copac trebuie să grijeşti să nu te prinzi de crengi uscate şi pu­trede că te duci jos şi nu t̂e mai scol \

V. O lege aspra — chiar moarte — pentru acei cari fură şi mai ales cei cari fură din avutul statului. Ca să vedeţi câtă dreptate am că dacă nu sünt pedepse aspre, se fură de se svântă, e deajuns că spun că într'un an s'au furat din avutul sta­tului două miliarde. Cum oamenii de ţară dau dare cam 7—800 Lei pe an, înseamnă că într'un an s'a furat din avutul statul*, i darea câtă au pîătit-o 2,857 142 de săteni. Ei, n'ar trebui introdusă pedeapsa cu moartea ? Guvernul ne cere şi ne foitează să dăm dări multe, dar şi noi avem dreptul să cerem ca să pedepsească aspru pe ceice îşi întind laba la sudoarea ţării.

Am eu drept sau n u ? Ştiu di­nainte că Jidovii şi jidoviţii cari fură, vor striga în gura mare că n'arn dreptate. După dânşii e mai cu dreptate ca să se fure darea dela aproape trei m hoane de Români, în'r'un singur an.

VI. Ţara să aibă o armată pu­ternica, curăţită de liftele străine, echipată bine, organizaiă cum se cada, înarmată până în dinţi cu puşti, mitraliere, tunuri, automobile, tancuri, aeroplane, muniţie s. a.

Numai atunci vom putea impune în faţa vecinilor duşmani, cari se uită la noi ca pisica la şoar'ce. Ungurii se înarmează de zor şi pe din faţă şi pe din dos. S'au găsit mitraliere ascunse până şi prin casele oamenilor. Germania — cea la care s'au găsit arme ascunse

până şi în altarul unei biserici — o susţine. Rusia la fel. După cum spun toate ziarele, Italia lui Mus­solini se înarmează neţinând seamă de cei cari strigă cu gura pace şi în mână au bombe şi cuţite. Şi apoi nu se spune oare: Si vis pa-cem, para beli -.im ?

Dacă vrei pace, pregăteşteie — de răsboiu . . .

VII. învăţatul Juvenal a spus: Mens sana in corpore sano, . . . adică: Minte sănătoasă în corp să­nătos. La noi însănu prea se face aşa. Vorbeam odată cu un medic şi îmi spune că pe Valea Arieşului 80"/o din populaţie, sunt bolnavi de diferite boli şi mai ales de bol lumeşti Iată dar, dacă vrem să a-vein oameni voinici şi cu minte să­nătoasă, trebu'e să înfiinţăm aproa­pe în fiecare comuna un d spensar unde bolnavii să fie grijiţi gratis şi forţat. Medicii apoi să fie Ro­mâni şi plătiţi de stat şi oameni cu dragoste de neamul românesc, nu de buzunarul lor.

Chcltueli e acelea se pot scoate apoi tot dela oameni, pe altă calte.

VIII. Să se scoată politica din ş'oa/ă şi biserică. Cu această mă­sură, ştiu că pe mulţi cari făcuseră din politică o „vacă de muls" i-a atinge la coarJa simţitoare. Cu atât mai mult însă se vede can­grena. Pe mine nu mă supără chiar aşa de râu, că un Român prin po­litică a ajuns la o stare măi fru­moasă, dar mă supără „urmările" ce le are facerea unei astfel de politici. Ex. In corpul didactic, când e vorba de alegerea organe­lor de control, nu se ţine seamă de meritele personale, ci de meri­tul de a fi din partidul care a ajuns la putere Un om ce are pretenţia de a fi mare şi a conduce pe alţi :, trebuie să fie nu nesecat isvor de energie şi idealism. Să fie larg la suflet, nu larg la pungă. Dacă ţ -nem seamă de vorba ceea care spune: Cum e Turcul şi pistolul, apoi un om mediocri, nu po .te face decât mediocrităţi.

Din biserică la fel. Pe un preot ce face politică de partid, mereu — oamenii ce nu sunt de aceeaş părere — îl vorbesc de rău, îl în­jură, ba câte odată îl mai şi bat.

Haina şi darul preot.se nu tre­buie tăvălite prin mocirla politică. La început „politica" era un lucru cinstit, dar astăzi — cu formule a la Vaida — a ajuns mocirlă.

Şi apoi cum o să se mai ducă un om să se spovedească la un preot cu care s'a bătut? Nu-i ceva ridicol?

IX. Să se facă şi să se aplice o lege foarte aspră, pentru acei cari

fac propagandă subversivă; cum ar fi de ex. contra bolşevismului, so­cialismului, adventismului, baptis­mului, inochentismului, milenismu-lui. Care-1 prinzi de ex. că vrea să ne fericiască cu raiul bolşevic de peste Nistru, fă-1 pachet, bagă-1 în tun şi-1 aruncă la „Canaaiul" ce-1 doreşte.

Nu trebuie să ne uităm că strigă toţi Jidovii şi jidoviţii din lume „li­bertate individuală". Da, admit „li­bertate individuală", să munceş'i cinstit şi să fii cu respect faţă de ţara care te hrăneşte şi încălzeş!e la sânul e i ; dar nu sä cauţi să-mi duci ţara de râpă, că atunci se sluţeşte treaba şi îmi întorc şi eu cojocul pe dos. Dacă unul e ţâc-nit la minte şi ar vrea să distrugă lumea (cum vreau de ex. Jidanii bolşevici), nu înseamnă ca noi — sub cuvânt că să nu-i atacăm li­bertatea — să-1 lăsăm să ne toace în cap. In cazul acesta şi eu am drept Ia libertatea individuală, ca să-1 curăţ de zile pe el.

X. La urmă, după ce vom ii fă­cut cele 9 puncte amintite mai sus, să se facă în popor o întinsă pro­pagandă religioasă. Să se dea po­porului bibi a. Revistele de porcăiii jidoveşti ca Pardon, Tiribomba Pi­jamaua, Broasca, Rochiţa transpa­rentă, Picante s. a. mârşăvenii să le distrugem noi pe ele, până a nu d struge ele sufletul tineretului nostru. Nimic hazliu să nu se pu­blice până nu trece printr'o cen­zură uncie să fie şi feţe bsericeşti. Să se • facă şi aplice legi aspre pentru acei cari înjură Dumnezeirea, cari vorbesc pornografii în public. Nimic josn c să nu fie perm s. La­căt pe gura m şeilor. Să ne cinstim biserica cu datinele ei, să ne cin­stim preoiii, să ne cinstim oamenii învăţaţi, pe cei în vârstă, să ne cinstim portul şi absolut tot ce i bun şi românesc. Noi Românii, prin ciedinţă nestrămutată în Dum nezeu şi păstrarea obiceiurilor sira-moşejti, ne-am susţinut sutt şi mii de ani şi am ajuns astăzi un ţi în România Mare. Am câştigat bă­tăliile, întâiu îngenuncheaţi în faţa Sf. cruci şi a icoanelor şi apoi piept la piept cu duşmanii. Duşmanii noştri ştiu prea bine lu­crul acesta şi ca să ne poată dis­truge, ne atacă credinţa, prin bat­jocorirea bisericilor, a preoţilor, a cărţilor sfinte, ş. a.

încheind, mă gândesc la pro­verbele :

Mulţi văd, puţini cunosc. Mulţi au cap, puţini gândesc.

Oare câţi din cititori gândesc se­rios asupra celor scrise mai sus?

Sălciua-Turda. G/z. Atnancei.

© BCU CLUJ

206

Un monument al evreilor jidovi in capitala României Mari.

Opreşte-te o clipă iubite cititor şi citeşte cu grijă titlul acestei nou­tăţi l Să nu crezi că e o poveste... Este o întâmplare de tot proaspătă-

Ascultă 1 Duminecă în 9 Iunie 1929 s'a serbat, în Bucureşti de către dele­

gaţii neamului jidovesc din tct cuprisul României Mari — împlinirea a 1Q ani decând Jidovii au câştigat drepturi politice.

S'a oficiat — scrie gazeta rituală „Dimineaţa" — un serviciu divinO?) în templul Carol, fiind de faţă dnii\ 1, G. Duca (liberal) Gr Trancu Iaşi (averescanj foşti miniştri, N. N. Săveanu, G. Cipăianu (liberali), M Manoilescu şi Pomp. loaniţescu (naţional-ţărănişti), gener. Nicoleanu prefectul poliţiei Capitalei, St. C. Ioan şi Dem. Dobrescu {naţional-ţărănişti) primarul Capitalei afară de trimişii nea­mului lui Iuda Iscarioteanul.

După slujbă, cei adunaţi au eşit în curtea templului unde se pune peatra fundamentală a monumentului eroilor jidovi:

A predicat rabinul Niemerover zicând că odată cu recunoa­şterea drepturilor Evreilor s'a recunoscut şi dragostea şi credinţa lor faţă de patria pentru a cărei întregire mii de Evrei au căzut pe câmpiile de luptă. Cam la fel au vorbit Dr. Fildermann şi prima­rul capitalei.

Gazeta «Dimineaţa" mai scrie că Dl Col. Slăvescu a adus pri­nosul de recunoştinţă al domnului ministru de răsboiu, iar Dl Col. Fote seu a adus salutul societăţii „Cultul Eroilor".

Grozav lucru 1 De necrezut chiar, ca în Bucureşti să se ridice un monument eroilor jidovi în participarea atâtor bărbaţi de stat români. După ce am citit cele de mai sus — cu mare băgare de seamă, — mă întreb cu sânge rece:

Căror eroi jidovi li se ridică monument? acelora care ne-au spionat? care ne au trădat? care au dezertat la inamic? care în tovărărâşia ina­micului ne-au jefuit ţara şi ne-au schingiuit prisonierii prin lagărele germane, maghiare şi bulgare ? sau doară celor dela părţile sedentare speculând alimentele, îmbrăcămintea şi echipamentul trupelor de operaţie ?

Răspundeţi Dvoastră Dior Generali şi ofiţeri combatanţi, care sunt eroii jidovi de sub comanda domniilor voastre V Răspundeţi voi ostaşi români, voi invalizi şi voi mutilaţi ai răsboiului de întregire, ce fel de eroism cunoaşteţi voi la foştii voştri camarazi jidovi ?

Neamul jidovesc are tot dreptul să se bucure, căci în Kiew (Rusia) ridicat un monument al lui Iuda trădătorul Mântuitorului Christos iar în Bucureşti tot acelaş neam ridică un monument al Eroului jidov spio­nul, trădătorul şi jefuitorul României.

Dar noi Românii avem datoria să deschidem ochii şi să vedem paianjenişul jidovesc ce ne sugrumă naţiunea!

St. Peneş Locol de reservâ.

Marea adunare a rabinilor din Basarabia

GandudăjtexrM „Popofrulluii a l e s " d in B a s a r a b i a s'iaiu a d u n a t î n Ca­p i t a l a Basa rab i e i , convocaţii de i m -rrele r a b i n Tirelsom, spire a d i scu ta şi ho tă r î , în tspeoiai, a s u p r a ches­t i un i lo r „ReMgios-Soeiai şi Pol i t ic" , chest iuni ce in te resează ornai de a-proiaipe v ia ta „Popoiriuikii Ales" .

'Manele îmbin Tirelson deschizând a d u n a r e a , a d u c e ' t radi ţ ionala bla-goslovenie, t u t u r o r r e p r z e n t a n ţ i -Ikxr „ N e a m u l u i Ales" Idlim B a s a r a -bia, s p u n â n d primtee altele c ă „ R a ­b inu l este c iobanul ea re - s i păzeşte tlulnma, î n d r u m â n d - o pe icalea cea nnai b u n ă si •mai s t r ă luc i t ă si el este laicei ce a r e r ă s p u n d e a m m o ­nadă a ace lor deciăizuţi ş i a b ă t u ţ i dala porunc i le iu i Moise şi dela datinele s t rămoşeşt i" '

Mare le r a b i n , „ căp i t anu l M a e a -beilor Voinici" a p r o p u s eons t i tu i -irea tuiturior „înţelliepitil'oir" î n t r ' o „Un iune a Rab in i l o r d i n B a s a r a ­b ia" , ins t i tu ţ ie c a r e s ă le dea t ă ­r ie şi p u t i n ţ ă în a p l i c a r e a (princi­pi i lor Talmudice , l a c a r i ţ in cu •sfinţenie.

Se Idiisdufrjă .cu maire emoţie „Cu-sariul", p e icare n iare ie Tirelson îl declarla e ă ieste „Fiundlameinitul l u -dalsimiuikii". Un irabin m a i t â n ă r , p robabi l făcut tref, a spus , ou j u ­m ă t a t e de giuiră, „Cpşeruil n u >me-irită a.tâta a t e n ţ i u n e " . Oi v e i ! Un imare turnluilit s 'a făouit si pair 'eă un ui ragan îs© începuse, s t r igă te de „ T r ă d ă t o r " , „Vânduit Gonnilor", „ in ­halátor de naţ iune" e t c Ce-o ii su­ferit nnai târziu, dupăoe o mane co-imisiune 1-a poftit ,să-l jiudece, n u se ştie, fiind că „Neaimuil a l e s " n ' a r e obicei -să s p u n ă s au să publ i ­

ce, des igur că... n u i -a fost p r e a „Guşer" lecţia p r i m i t ă ide seimenii s ă i .

S'a hoitărît prinitre al tele ca „Rabinii, învăţătorii şi familia ori­cărui Evreu să fie obligată, ca co­piii lor să fie crescuţi, numai în spiritul pur „Iudaic" 1).

S'a h o t ă r î t s ă t i n ă ou sfinţenie l a pământiul <ce-l aiu. ( N ' a s p u s care p ă m â n t , cred ică s 'a g â n d i i în p r i -moluil r â n d l a B a s a r a b i a ) .

S ' a hoitărît in terz icerea numiţilor î n z iua die Viner i îşi l u a r e a de m ă ­s u r i energice p e n t r u r e spec t a r ea Sâmbeteii, ichiiar daiciă a r cosita şi victime, s p u n e a ,,miarele R a b i n " . I n aiciest scop adunairaa ho tă reş te a se face o p r o p a g a n d ă timip de 6 luni , d u p ă c a r e itiimp, î n qaz de n e -exeeiaitare. s ă se apl ice cele m a i aisipre pedepsie.

Aldiuinarieia a votat Sta tute le „U-niumei Rab in i lo r d i n B a s a r a b i a " ş i alege p e imarele „Ha i rhă r " Tiirel-son ea p reşed in te ; d u p ă aceas t a se despărţeisic î n Ministe, cu eionsermnul e a fiecare „ R a b i n " să plece la t u r ­m a s a s i s ă împiăirităişească cele

hoităirîbe de „Atâ ţ ia în ţe lep ţ i " . A-eesita esite poporu l blagoslovit de DuimnezieiJi ş i i ub i t de Luteamaţio» malitate.

Fiaijtă de aces te hotărâr i , n a t u r a l , că n u p u t e m decâ t s ă l u ă m e x e m ­plul :

„So l ida r i t a t ea j i dănească t rebue să n e fie exemplllu ş l isă n e î n g r i ­j ea scă" ifiindcă Rabinii i noş t r i •câmii se a d u n î n S inodul lor, n u n u m a i e ă niu se înţeleg î n t r e ei,, dair când p l eacă p e acasă , deshumarea lo r o î n t i n d şi în sâmiul poporului , . (Vezii pasiaalia d in B a s a r a b i a . )

I n a f a r ă de a c e a s t ă so l idar i t a te > şi for ţa loir n e - a fost demons t r a t ă , în z iua iciongiresuini, pe s t răzi le GMiŞiniăluiui, c â n d animata civilă, (voiniciţi l u i Tirelson) că l ă r i , pe biciclete, p e motociclete, ou steag, iainifară şi tor ţe a p r i n s e a u făcu t demons t r a ţ i a pâniă t â rz iu noapitea. E foar te i n t e r e s a n t ă demons t ra ţ i a , iqaire a r a t ă p â n ă i a eviiidenţă, e ă este idie a juns un cias s ă l ipsească a r m a ­t a r egu la tă d i n B a s a r a b i a , şi voi­n ic i i l u i Tirelson vor plume des igur ' s t ă p â n i r e şi voir dicta. N u vrea n i -imieuii s)ă vază? N u 1 Să n e fie r u ­ş ine .

D a r n ' a m fer mina i , voiu arăta: pe siuuint de iciirne s u n t a ju t a ţ i „fiii neaimutoi a les" , p e n t r u a t ingerea scopur i lo r loir:

S'e şitiile deja e ă P r i m ă r i a Mimi ­iéi pirului Chiş inău este icondusă de Evre i şi ică ei fac ce vreau . I n buge-

*) D e ş t e p t a t i - v ă a m ă g i ţ i l o r c a r i m a i c r e d e ţ i î n a s i m i l a r e a J i d a n i l o r ! N . R. © BCU CLUJ