Miinistraţiunea şi TlpograSs,BMŞOY, piaţa mars Nr, 30

Scrisori nefrancate na *e primesc. Manuscripte na se retrimet. laSERATE se primesc la AD-

■INtSTRAŢIUNE în Braşov şi X& axmătdrele Birouri da anunolurl:

2n V ie n a ; M. Oukes Nacht. Vbx. Augonfeld & Emarloh Lesnar Heinrloh Sahalok. Rudolf Mosse. A. Oppellks Nachf. Anton Oppalik. In B u d a p e a ta : A. V. Bnldbar- gar, Eksteln Bernat. In H am ­b a r g .• Marolyl & Llobmann.

PREŢUL INSERŢIUNILOR : o «e- liă garmond pe o coI6nă 6 or. ţ i 30 or. timbru pentru o pu­blicare. — Publicări mai dese după tarifă şi învoială.

RECLAME pe pagina a 3-a o seriă 10 or. s6u 30 bani.

EEI)A€ŢI'1BTJSA,

( З Ь Т г х х п . ё г d e Р у и к д л . з д . ® с ё , - 4 2 ;

W«ÁZETA“ iese în flacare i|i.Abonamente pentru Anstro-üngaria:Pe un an 12 fl., pe şâse luni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.

Pentm România şi străinătate:Pe un an 40 franoT, pe sése lunî 20 fr., pe trei luni 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tóté oü-

ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentm BraţnĂdmmisiraţiwnea, Piaţa a a ic

Térgul Inului Nr. 80, elf t ii I . : Pe un an 10 fl., pe ş^sî lunî 5 fl., pe trei luni 2 fl. SG or. Cu dusul în casă: Pe nr. ai 12 fl., pe 6 luci 6 fi., pi tiei luni 3 fl. — Un esemplar 5 or. v. a. sóu 15 bani. — Atât abo­namentele cât şi inserţitmile sunt a se plăti înainte.

Nr. 230.—Anul LXII. Braşov, Duminecă 17 (29) Octomvre. 1899.

Reuniuni agricole.Mari servicii a iăcut poporului

român din comitatul Sibiiului tînera „Reuniune română de agricultură41 din acel comitat. Pe cât am putut afla din desele şi frumosele semne de vi6ţă, ce ni-a dat şi ni-le dă în fiă-care an, ea şi este una dintre cele mai active reuniuni ale nostre, 6r terenul seu de activitate este de- asemenea cât se pote de larg şi roditor.

Cei ce au luat parte la esposi­ţia de pome şi la cea de vite, ce acum s’a arangiat în Sibiiu, vor fi putut constata cu ochii progresele făcute de Reuniune în scurta sa vi6ţă de abia peste un deceniu. Pentru noi înse, cei mai din de­părtare, este de ajuns motiv ca se ne bucurăm chiar şi numai îm­prejurarea, ca asemenea exposiţiuni se arang6ză şi între Români, căci faptul acesta în sine arată un progres.

D6r o reuniune agricolă nu-şl mărginesce activitatea sa numai la exposiţiunî, ci caută tote mijlocele posibile de a înainta bunăstarea ma­terială a poporului, îndeletnicindu-1 cu o economiă şi cultură raţională, pregatindu-1 prin conferenţe publice ţinute în mijlocul poporului, întrc- ducendu-1 prin esemple practice în diferiţi ramî ai agriculturei şi uşu- rându-i calea prin care se se potă aventa la purtarea unei economii mai uşore şi mai roditore în dife­ritele ramuri.

In direcţiunea acesta lucrăză şi „Reuniunea română de agricultură44 din comitatul Sibiiului. Prin delegaţi zeloşi din sinul seu ea aranjeză din timp în timp prelegeri poporale la sate, plugarilor li-se dau esplicaţii şi poveţe preţi6se, arătându-li-se şi în praxă cum sunt a se cultiva cutări pomi, cum este a se planta cutare semenţă etc., 6r în privinţa econo­miei de vite li-se dă sfatul şi aju­torul de a putâ cultiva vite de rasă

superioră, mult mai rentabilă şi aşa mai departe.

Ce progrese va fi fost în stare se facă pănă acum amintita reu­niune nu putem sci anumit, dér to­tuşi cele doué esposiţii, ce s’au aran­giat septemâna acésta în Sibiiu, sunt o dovadă, că progrese s’au făcut, căci altfel n’ar fi avut reuniunea cu cine şi cu ce se arangeze esposiţia.

Décá esistă vre-un teren, pe care progresul poporului român sé ne ínveseléscá, atunci de bună sémá, că terenul economic este şi trebue sé fiă între cele dintâiu, căci po­porul nostru din economiă trăesce. Economia de vite şi de câmp este isvorul de traiü aprópe pentru întreg poporul român şi cu tóté acestea, durere, prea puţin s’a făcut pănă acum pentru înaintarea lui în aceşti ramî ai economiei.

In privinţa acésta, Reuniunea agricolă română din comitatul Si­biiului şi-a câştigat merite cu atât mai mari, cu cât calea, pe care ea a străbătut, a fost pentru noi nouă. Nu-i vorbă, introducerea reformelor merge cam greu la poporul nostru, căci el nu se desparte bucuros de vechile sale obiceiuri. Dér totuşi Românii au dat nenumerate dovedi, constatate şi recunoscute nu numai de noi, ci şi de streini, că sunt un popor inteligent şi dibaciü, ca rari alte popóre. Lui îi trebue numai po- veţuitori luminaţi, zeloşi şi cu tra­gere de inimă, de ale căror sfaturi, după ce va fi convins, le primesce, le urmézá şi încă cu o incusinţă, ce adese-ori te pune în uimire.

Nu trebue deci sé ne sparie greutăţile începutului, căci pentru a ridica un popor la trépta cuvenite între popórele culte, nu ajunge un an séu doi, ci se recere o muncă constantă şi durabilă.

Decă regimul unguresc nu ni-ar fi stat în cale, de-odată cu fraţii noştri din comitatul Sibiiului am fi fost încorporaţi în sînul acelei reuniuni toţi Românii din Ardeal. Ce folóse

a putut aduce statului regimul un­guresc prin aceea, că n’a per­mis se se grupeze toţi Românii în sînul acelei reuniuni de-o potrivă binefăcetore pentru stat ca şi pentru popor, nimeni nu va înţelege, decât póte numai décá va avé în vedere reutatea, cu care din principiu sun­tem trataţi noi Românii din acest stat.

Dér, deşi n’am putut fi încor­poraţi cu toţii în sînul aceleeaşi reu­niuni şi am fost ţinuţi atâta timp înderëtul fraţilor noştri sibiieni, ne bucurăm din inimă, ca cel puţin acum esemplul Sibiienilor începe a fi imitat. După scirea, ce ni-se co­munică mai jos, Românii din ţinutul Orăştiei ne vor da încurênd a doua reuniune agricolă română.

Salutăm acéstá scire cu totă însufleţirea şi dorim, ca şi fruntaşii noştri din celelalte comitate se-şi considere ca o datorinţă a lor în­fiinţarea de asemeni reuniuni agri­cole, fără de cari e greu şi numai a-ţi închipui un popor în adevër agricol.

Revista politică.Pilele trecute i-s’a dat prilej

ministrului preşedinte ungar Colo­nei an Szeli, de a se pronunţa cu pri­vire la mai multe cestiuni, cari ating forte de aprópe politica guvernului. Ministrul şi-a făcut enunciaţiunile în comisiunea de finanţe a dietei, care întrégà sëptemâna acésta a des- bătut budgetul pe 1900.

Cea mai de capeteniă şi pentru noi şi cea mai importantă este fără îndoială enunciaţiunea privitóre lapolitica de naţionalitate a guvernului.Unul dintre deputaţii kossuthişti dându-şî pe faţă nemulţumirea sa cu politica de naţionalitate a lui Coloman Szeli, acesta s’a ridicat îndată, ca se-i respundă. Ministrul n’a spus ceva nou, el a repetat aprópe ceea-ce a cji8* când pentru întâiaşi dată s’a presentat în fruntea

guvernului în dietă. ţ)ise adecă, că ţînta politicei sale este reconstruirea „statului maghiar unitar41'. Dér cum ? Pe toţi fii patriei, vorbéscá ei orî-ce limbă, ’i consideră ca membrii cu drepturi egale ai „naţiunei politice unitare44. Faptele guvernului trebue sé se acomodeze acestor principii, dér „nu prin violenţă, ci prin o ad- ministraţiă şi justiţiă bună şi prin o tractare dréptá sé câştigăm naţiona­lităţile 44, 4ise d-l Szeli. Pentru-ca înse totuşi se facă şi pe pofta şovi- niştilor, ministrul preşedinte şi-a în­cununat declaraţiunea sa cu asigu­rarea, că „nu va suferi sé se agite în contra legii, a constituţiei şi a uni­tăţii statului maghiar44, ér faţă de cei ce vor agita, „va aplica rigórea legiiu.— Din vorbele d-lui Szeli numai atât am putut scóte, că şi el, ca şi înaintaşii sei, şi-a pus ca ideal for­marea unui „stat vaţionol maghiar*, lucru, care este imposibil fără de contopirea tuturor popórelor nema­ghiare în căldarea maghiarismului. In faţa acestei ţinte nebune, tote ce­lelalte declaraţiunî despre „adminis­tra ţiă şi justiţiă bună44 şi despre „o tractare dréptá a. naţionalităţilor4* nu plătesc o cépá degerată. încât privesce ameninţările ministrului, ca faţă de „agitatori44 va aplica „rigó­rea legii44, ce am puté sé 4icem? Cu astfel de ameninţări suntem prea dedaţi, decât sé ne speriăm de ele. Ce au făcut şi pănă acum asu­pritorii noştri faţă de aşa numiţii „agitatori14 din sînul naţionalităţilor nemaghiare, décá nu a-i prigoni şi a-i pune la récóre, pentru-că au re­clamat dreptate şi legalitate, drep­turi şi libertate pe séma poporului lor? Şi unde a dus acésta politică de prigonire? S’o spună înşi-şî Ma­ghiarii, décá s’au ales cu ceva câş­tig moral şi décá nu tocmai acésta politică nenorocită a făcut sé crésca la culme nemulţămirea în ţ0ră? Cu astfel de doctorii d-l Szeli nu va vindeca în vecii vecilor rana des­chisă a cestiunei naţionalităţilor.

FOILETONUL „GAZ. TR AN3“.

Arta română la Roma.O ra4a binefăcetore de lumină

caldă s’a reversat dela Roma în ini­mile nostre. Vecinic tînera inimă a Nestorului V. A. Urechiă a proclamat cu ocasiunea congresului orientaliş- tilor frăţia italiano-românâ, şi corona de bronz depusă de Români la pi- ci6rele columnei lui Traian va re- mâne un martor etern al iubirei frăţesc! între cele doue popore eşite din aceeaşi tulpină.

N’au fost înse numai c|ile de serbătore la Roma, ci şi $ile de triumf pentru geniul poporului român. Ro­mânii, cari au participat la congres, au escelat în tote privinţele. Ca membri laborioşi ai congresului au participat la lucrările de frunte, şi conferenţele făcute de d-nii V. A. Urechiă şi Tocilescu vor remânâ puncte luminose în activitatea reu- niunei orientaliştilor.

Laudele şi ovaţiunile, al căror centru au fost înveţaţii, poeţii şi ar­tiştii români, se resfrâng asupra nâ-

mului întreg, ş im untem în drept a фее, că la Roma au afirmat din nou Românii, că deşi aruncaţi departe în Resărit între seminţii streine, au remas credincioşi menirei divine a gintei latine în munca civilisatorică. Păstrând cu sânţeniă avutul stră­moşesc au devenit Românii şi la Resărit ceea-ce au fost strămoşii şi sunt fraţii în Apus: un element de or­dine, de cultură şi de civilisaţiune.

Atât sciinţa şi arta română, cât şi sentimentele generose ale popo­rului român, au format la Roma obiectul admiraţiunei generale. Şi acostă recunoscinţă sinceră, venită din inimile calde ale fraţilor, precum şi dela surprinşii streini, ne este o rac|ă binefăcetore, căci ne umple sufietul cu mândriă şi încredere în viitor.

Septemânî de-arendul am cetit cu o viuă satisfacţiune pregătirile Românilor, lucrările Românilor la congres, er scirile despre triumful savanţilor şi generoşilor noştri na­ţionalişti ne-au umplut sufletele cu entusiasm sacru.

Piarele n6stre au căutat se dea semă publicului nostru despre tote

momentele importante dela congres, dér se vede, că prea multe şi pu­ternice au fost momentele înălţătore de suflet, decât sé pótá da despre tote un tablou aproximativ fidel.

Astfel remarcăm, că în mijlocul serbărilor măreţe dela columna lui Traian, au scăpat din vedere triumf ul artei rot\iâne la Roma, despre care voim sé dăm acum sémá cetitorilor noştri după foile din Italia, cari le avem la îndemână.

Da, nu numai literaţii şi sa­vanţii noştri, ci şi artiştii noştri au tirumfat la Roma. Etă cele trei nume românescl: cântărâţa Şarlota Leria şi compositorii noştri Ghiţă Dima şi C. Linaru; cari au stors admiraţia fraţilor noştri din Roma.

In onorul ccngresiştilor s’a dat la Roma în 10 Octomvre un con­cert, la care a debutat d-na Şarlota Leria, cânţă^ţa de curte a Maj. Sale Regina României, cu „Mugur Mugurel44 de Gh. Dima, distinsul nostru profesor de musică, şi „Hora Primăverei44 de C. Linaru. Atât com- posiţiunile, cât şi interpretaţiunea d-nei Leria au fost primite cu vii aclamaţiuni de publicul asistent şi

foile italiene vorbesc în cei mai elogioşi termini despre artiştii ro­mâni.

Se dăm cuventul confraţilor din Roma.

„Fanfullau din 11 Oct, aduce pe pagina primă portretul d-nei Leria, şi scrie următorele:

Şarlota Leria.Şarlota Leria este o Română graţiosă

şi forte simpatică din Buourescl. Densa se află la Roma dela începutul acestei luni, unde a ajuns ou o scrisore autografă a Reginei Elisabeta din România cătră Re­gina Margareta a Italiei. Carmen Syiva, o profundă cunosc6t6re a lucrurilor de artă, ca şi amica sa Regina Italiei, recomandă forte călduros pe cântăr6ţa dela curtea română.

Regina României, urmărind cu mult interes întrunirea congresului Orientaliştilor la Roma, şi-a esprimat dorinţa, ca cântă- r6ţa română să ia parte la concertul, ce se v a d a la iniţiativa ilustrului şi prea ze­losului president conte De Gubernatis în onorul iluştrilor savanţi sosiţi dm totâ, lumea în Roma. Şi Şarlota Leria, care face parte din învăţata întrunire, a dat urmare prea înaltei dorinţe, a Reginei Elisabeta,

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 230.— 1899.

Guvernul a fost provocat a-se pronunţa şi cu privire la reforma ad­ministraţiei. Ministrul-preşedinte cţise» că Ungaria nu e încă destul de coptă pentru o astfel de reformă. Nu póte fi în interesul ţării, decât o reformă, care sé corespundă cerinţelor unei administraţiuni corecte şi care sé nu scurteze vechile drepturi. Părerea d-lui Szeli este, că nu numirea funcţiona­rilor administrativi, ci o administraţia bună şi dreptă póte sé fiă scopul gu­vernului. Aici a nimerit’o minstrul. S’au lucrat, cjise el, s’au pregătit proiecte, înse el, ca ministru de in­terne, nu le-a înaintat dietei şi nu le va înainta curând. Raporturile din ţâră íngreunézá mult reforma acésta. Va aştepta dér sé se cocă lucrurile bine, căci Ungaria are lipsă de-o re­formă administrativă, vcare sé ser- véscá mai bine statul maghiar unitaru.— Va sé (Jică Şi Pe acest teren tot „statul maghiar unitarw este, care preocupă pe d-1 Szeli.

In şedinţa de alaltaerî a comi- siunei unul dintre membrii a atras atenţiunea ministrului preş. la reforma legii electorale, mai ales la aceea, ca dreptul electoral se se estindă, sé fia pus pe base mai largi, mai democratice şi se se facă o mai dréptá împărţire a cercurilor electoral. L ’a întrebat, în fine, pe ministru, déca e aplecat a introduce procedura de votare se­cretă după comune, pe basa votului universal. Şi ce credeţi, că a răspuns d-1 Szeli ? A declarat oblu şi deschis, că introducerea votului universal nu póte fi în interesul ţării, şi că „ar pecâtui în contra interesului statului ma- ghiar“ , décá ar face aşa ceva. Ou alte cuvinte, „statul maghiar uni tar “ a cărui „reconstruire” şî-a pus’o de ţintă d-1 Szeli, nu-1 iartă sé lărgăsca dreptul electoral, nici sé facă o îm­părţire mai dréptá a cercurilor elec­torale, că de-ar face-o, şi-a ruina însuşi planul şi ar pierde scopul la care ţintesce.

*Săptămâna acésta a fost fórte

sgomotosă în Austria, atât în ce privesce desbaterile din parlament, cât şi mişcarea din Boemia şi Mo- ravia. Marţii s’a început în parlament desbaterea asupra programului de guvernare a contelui Clary. Cu oca- siunea acésta au vorbit rend pe rend conducătorii partidelor din „Reichs- rathu, ca se clarifice posiţiunea, ce o iau faţă de noul guvern. Cei cari n’au putut vorbi Marţi, şi-au spus cuvântul lor în şedinţa de Miercuri. Se pare, că cabinetul Clarj s’a năs-

ceea-ce pentru dânsa era voinţă luând parte în acésta sérá la concertul din Sala Umberto.

Şarlota Leria, precum ne spun per- sóne, cari au aplaudat’o în diferite rânduri, este o minune în artă („«na meraviglia dell’arte*). Fiă la Bruxella în teatrul „Mo- naie“, fiă în Spania, fiă altundeva într’un mare oraş, când se presentă publicului, ob­ţine un succes furtunos prin vocea sa plină, mlădi6să şi de o claritate perfectă şi re­marcabilă. D*na Leria vocaliseză cu un ta­lent rar şi este incomparabilă prin farmecul şi delicateţa sa.

„Sarlota Leria, care a studiat şi s’a perfecţionat în cant sub conducerea abilă şi estetică a două celebrităţi lumesci, d-nii Viardot şi Carvalho, este o cântărâţă fórte renumită şi a secerat aplause sincere şi meritate în nenumărate teatre. La Leria virtuositatea nu esclude drăgălăşia şi inte­ligenţa dicţiunei.

„Noi, dela „Fanfulla1*, având pentru artă un adevărat cult, — după-ce am con­statat succesele învăţaţilor români, întruniţi la congresul orientaliştilor şi am aplaudat conferenţele şi memoariile lor — suntem astăzi fericiţi a pute constata un alt triumf în cântarea divină a unei stele a României, care briliază prin o splendidă cântare, şi suntem siguri, că publicul nostru apreţiază

cut în zodiă nenorocosă. Mai nici una dintre partidele austriace nu l’au asigurat de sprijinul lor necondiţio­nat, ba la partidele din majoritate a întîmpinat, pe lângă o recéla ier­natică, şi o hotărîtă oposiţiune. Toţi Slavii sunt în contra lui. Intre aceş­tia cei mai mari adversari ’i are în Cehi. Faptul, că noul ministeriu a ordonat desfiinţarea ordonanţelor de limbă, i-a turburat aşa de mult pe Cehi, încât om se fiă Clary, ca să-i potă înfrâna. Ura şi înverşunarea Cehilor a isbucnit cu putere elemen­tară pe la sfîrşitul şedinţei de Marţi. S’a întâmplat, că noul ministru de justiţiă Kindingen a dat îndrumări la tóté judecătoriile din Boemia şi Moravia, ca de aici înainte sé se fo- losăscă numai limba germana.i în oficiu. Atât li-a trebuit Cehilor. Din causa acésta deputaţii cehi au provocat în şedinţa amintită scene atât de tur­bulente şi s’au năpustit cu atâta pa­timă în contra ministrului de justi­ţiă, încât acesta a trebuit se fugă pa o uşă laterală a salei de des- b ateri.

Pe când se petrec acestea în parlament, t ilnic sosesc sciri din nu­merose oraşe ale Boemiei şi Mora- viei despre marî turburărî. Poporul se adună în cete, cutrieră stradele cântând cântece naţionale cehice şi spărgând cu pietrii ferestrile dela casele Nemţilor şi Ovreilor. S’a în­tâmplat, că în vre-o două locuri po­liţia şi gendarmeria voind sé facă ordine, poporul i-a întîmpinat cu ploiă de petri, la ceea-ce gendar- mii au respuns cu glonţe din puscî. In Holeschau au fost împuşcaţi 4 omeni şi 20 au fost răniţi grav, ér în Vsetin, poporul împotrivindu-se miliţiei, a- césta a tras focuri şi a omorit şi aici patru ómeni, ér pe 15 i-a rănit greu.

Aşa sunt stările acjpL în Austria, stări cât se póte de triste. In par­lament disordine, în ţ0ră resvrătire, ér guvernul aprópe singur ca cucul, neavând adecă pe partea sa decât numai un numer neînsemnat de de­putaţi.

*In străinătate tot resboilll din

Africa sudică este, care preocupă lu­mea. Se vestise mai deunăzi de că­tră Englesi, că Burii au fost bătuţi în două locuri. N ’a trecut înse decât doue c(ile ŞÎ telegraful a adus scirea, că situaţiunea s’a schimbat favorabil pentru Buri. Aceştia au bătut pe Englesi şi le-au ocupat două oraşe: Dundee şi Glencoe. Generalul en-

talentul gentilei şi valorósei artiste, precum şi delicata şi escelenta ideiă a Reginei Ro­mâniei, care a permis cântăreţei sale de curte să ia parte la concertul nostru. Pro­gramul stabilit de d-na Leria pentru séra acesta este fórte ales şi variat şi de tot nou pentru Roma. De tot nouă sunt cântecele românescl „Mugur, Mugurel“ de Dima} şi „Hora primâvereia de Linaru. Publicul va asculta fără îndoială cu plăcere şi celelalte piese, din cari se compune programul d-nei Leria: „Melodia persiană“ de Rubinstein, „Ariau din Hamlet de Thomas şi „Ah Per­fido 1“ de Beethoven.

Atât ne spune „Fanfullaw.

Despre concert mai aflăm în „J/ Popolo Romano“ din 11 Oct. ur- mătorea apreţiare :

„D-na Leria, cântăreaţă de cameră a M. S. Reginei, a fost egală, decă nu supe- riórá bunului său nume, care a premers acestei distinse artiste în oraşul nostru. Este fără discusiune o cântărâţă deliciosă, o voce viuă, agilă şi plină; ea unesce da­rul unei dicţiuni pline de sentiment cu far­mecul interpretaţiunei escepţionale. S’a ară­tat deosebit de instruită şi artistică în o melodiă a lui Rubinstein şi ’n Aria din Hamlet, ér în două cântece românesc!

gles Yule a luat’o la fugă, ca se se împreune cu oştirea principală a lui White în Ladysmith. Toţi morţii şi răniţii şi i-a lăsat pe câmpul de luptă, ba Burii au pus în captivitate şi 200 de călăreţi ai Englesilor şi 9 ofiţeri. Ofiţerii au fost duşi la Pretoria, ca­pitala Transvaalului, unde au fost lăsaţi se umble liber în oraş, după- ce pe cuvântul lor de on6re au pro­mis, că nu vor fugi. Asta s’a întâm­plat în partea resăritenă a teatrului de luptă.

Din partea apusenă se vestesce, că Burii au început să bombardeze în 25 1. c. oraşul Mafeking, care deja se află în flăcări. Burii sunt coman­daţi aici de generalul Kronje. îna­inte de a-se începe bombardarea, fe­meilor şi copiilor li s’a dat libertate se iese din oraş.

In urma acestor victorii ale Bu­rilor t6tă lumea aşteptă cu încor­dare se vadă, ce faţă vor lua lucru­rile în Africa sudică.

Cestiunea stégurilor şi colori­lor. Cetitorii noştri au cunoscinţă despre desbaterea importantă a afacerii stégurilor şi colorilor săsesc! în adunarea comitatului Braşov, ţinută în 14 Octomvre n. Ne este cunoscut, că în representaţia adresată de că­tră Saşi ministrului unguresc de interne, se cerea o grabnică resolvare a acestei afa­ceri, şi că representaţia a fost susţinută de Saşi fără deosebire de colóre politică, spri- giniţl fiind şi de membrii români ai con­gregaţiei.

Desbaterea acésta a avut ca urmare, că foile unguresci s’au ocupat şi ele cu cestiunea stégurilor şi colorilor, unele fă­când imputări ministrului Szeli, că şi-a retras propria sa ordonanţă. La câte-va 4ile a apărut în foia guvernamentală „Ma­gyar Nemzet" un comunicat, în care se vestesce, că guvernul a pregătit un proiect de lege, prin care se va regula cestiunea stégurilor şi colorilor şi că acest proiect va fi pus cât de curând în desbaterile dietei. Ideia conducétóre a noului proiect — cjicea „M. N.“ — este validitarea însemnului „unităţii statului maghiar14 şi a „naţiunei politice unitare*, şi pe lângă stindardul maghiar proiectul va respecta şi colorile comitatelor, oraşelor, corporaţiuuilor etc. Oficiósa ungurescă desminte tot-odată aser­ţiunile acelor foi unguresci, cari susţinuseră, că guvernul şi-a retras propria sa ordo­nanţă în afacerea colorilor săsesci. Ceea-ce s’a întâmplat la Braşov, dice, este simplu constatarea faptului, oă deóre-ce vânăt- roşu sunt colorile oraşului Braşov, aceste colori pot fi arborate pe lângă colorile sta­tului.

(Mugur, Mugurel“ şi „Hora Primăvereiu) a fost de tot deliciosă. Cu un cuvânt, a re­purtat un succes grandios în tote piesele şi în tote frasele".

Er 4iarul frances „U lta lie“ din Roma scrie în N-rul seu din 12 Oct. între altele, următorele :

„D-na Leria a cântat cu o artă deo­sebită ; densa a desvălit pas cu pas o me­todă ireproşabilă, o vooe de un timbru mag­nific şi da o precisiune rară, o dicţiune elegantă, fiă frenţuzesce, fiă italienesce ; întrunesce cu un cuvânt tote calităţile, cari fac pe o artistă a epoeei forte inteligentă şi aplaudată. Dânsa a trecut cu o dibăciă admirabilă dela romanţa sentimentală a lui Rubinstein până la aria de bravură a lui Thomas, dela măreţia beethoveniană pan’ la vivacitatea originală a cântecului po­pular, încât a fost sărbătorită piesă de piesă cu entusiasmu.

Intrerupem aici reproducţiunea vocilor de presă din Roma despre debutul artiştilor şi artei nostre.

Suntem mândri, că la Roma ne-am afirmat cu tote calităţile înalte, cari ne asigură iubirea şi admira- ţiunea fraţilor noştri în acest punct espus, în care stăm drept sentinelă a civilisaţiunei latinităţii.

Vom vede aşad0r în curând cum va sci ministrul Szeli să resolve cestiuneti de­licată a stégurilor şi colorilor.

La tote acestea mai adaugem, că în ultima şedinţă a representanţei orăşenescl din loo, advocatul sas verde Dr. Carol Lurtz a cerut dela primar să pornescă cercetare prealabilă în contra căpitanului poliţienesc, care, după cum soim, a fost schimbat textul ordonanţei dela 1 August a minis­trului, după pofta şi chibzuinţă lui. Tot­odată Dr. Lurtz ridicâ plângerea, că căpi­tanul poliţiei a informat tendenţios pe fiş- pan asupra sărbărilor arangiate în onórea ospeţilor străin!, car! reîntorcându-se dela desvălirea monumentului Teutsoh, veniseră să visiteze Braşovul. Căpitanul de poliţiă, adause vorbitorul, chiar şi cetăţenilor, cari vin la el pentru atestate ori alt soiü de documente, le dă aoestea tot numai în limba maghiară.

Despre partea acésta a decursului şe­dinţei oomunale li-s’a telegrafat şi foilor din Peşta. Aşa şi oficiósei „Orsz. Értesítőa, în care oetim, că la reolamaţia d-lui Lurtz „primarul a făgăduit, că va porni cercetare prealabilă în contra căpitanului de poliţiătt.

SCIRILE DiLEI.—■ 16 Octcmvre v.

Intre conferenţele înveţătorescî din archidiecesa română gr. or. a Transil­vaniei, car! s’au îuceput Joia trecută, s’a bucurat de deosebită distincţiune conferenţa dela Sibiiu, asistând la ea şi înalt Prea Sânţia Sa Metropolitul loan Meţianu. Pre- senţa I. P. S. Sale a produs mare bucuriă între învăţători, în numele cărora a fost salutat printr’un discurs din partea d-lui comisar Dr. V. Bologa. înainte de a se trece la ordinea de di, înalt prea Sânţia Sa ţinu vorbire la adresa învăţătorilor, dân- du-le poveţe forte instructive şi încuragia- t6re. De odată cu metro politul s’a presentat la conferenţă şi Prea Cuvioşia Sa archi- mandritul Puşcariu, şi d-nii Z. Boiu, M. Lazar, Nic. Cristea, Dr. Roşea şi I. Papiu.

Despre regretatul loan Ionaşiu, fost asesor consistorial un Caransebeş, pu­blică „Foia Diecesanătf în articul-necrolog, făcendu-i tot odată şi biografia. El a fost născut în 1836 diD părinţi economi în co­muna SintescI de lângă Făget. Gimnasiul l’a început în Lugoşiii şi l’a sfîrşit în Ti- mişora. Ca stipendist al ilustrei familii Mo- csonyi, a studiat facultatea filosofică în Viena. In 1864 fu numit profesor la gim­nasiul din Braşov, âr la 1871 a mers ca referent şcolar în diecesa Caransebeşului, în care post a stat neîntrerupt pănă la finea vieţei. A fost un bărbat activ şi forte conscienţios. In diferite restimpurl, pe lângă purtarea oficiului său, a fost profesor la

Onóre artiştilor, cari cu succes atât de splerdid au stat alăturea cu învăţaţii noştri şi cu toţii împreună au recucerit inimele fraţilor din ţâra mamă.

O deosebită mândriă ne cuprinde, sciind între aceşti artişti şi pe iubitul nostru profesor de musică Gh. Dima, care cu venirea sa la Braşov înau- gurézá o nouă epocă în vi0ţa mu- sicală a societăţei românesci.

Braşov, 27 Oct. n. 1899.b-a- z.

Licuriciu l.i.

în 4iua de 18 Iunie căldura fu­sese mare şi aprópe nesuferită. Ma­ria, văduva lui Ştefan Câmpaanu, şe­dea pe gânduri lângă feréstra des­chisă şi se uita cu mâhnire la po- metul din grădiniţă, a cărei iarbă o cosise des de dimineţă şi o şi făcuse căpiţe după amé4í. Mirosul fânului răspândea împrejuru-i un aer răcoros şi plăcut. Sórele apusese; lumina îngânată a serei arăta în depărtare un cer senin. Peste puţin începu a

Nr. 230 —1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

institutul pedagogic, a redactat „Foia Die- cesană14 etc. O* deputat sinodal şi con- gresual, ca membra al diferitelor corpo- raţiunl bisericesci, şcolare şi politica, a des- voltat oea mai mare activitate. Cel mai mare merit Pa avut însă la înfiinţarea Reu- niunei învăţărorilor confesionali dela şco- lele gr. or. române din diecesa Cavarise- beşului, apoi a Reuniunilor române de lectură şi cântări din Caransebeş etc. — La îumormentarea lui, care s’a făcut Marţi în 5 Octomvre n., a luat parte lume multă din loc si din depărtări. Sicriul era îm­podobit cu numéróse cununi din partea Consistorului, a Reuniunei învăţătorilor, Casina Română, Zeno şi fiiul Antoniu Mo- csonyi, Familia Curescu etc. întristata fa- miliă, corpul profesoral dela institutul pe- dagogic-teologic, elevii acestui institut şi Reuniune* de cântări au depus, în loc de cununi, câte 10 fl. la fondul de ajutorare Ioan Popasu, ér d-1 Petru lonaş, fratele răposatului, a trimes 10 fl. pentru masa studenţilor din Braşov. La mormânt, P. S. Sa d-1 episcop diecesan Nic. Popea în or- nete bisericesc! a aşteptat rămăşiţele pămen- tesci ale răposatului, cărora — pentifiioând însu-şl progrebania — li-a dat ultima bine­cuvântare.

A vis maeştrilor români. Din Câm­pulung (România) ni-se împărtăşesce o scire îmbucurătore. Mai mulţi Români buni din acel oraş au luat hotărîrea se înfiinţeze o „Societate coorperativâ pentru sprijinirea me­seriaşilor românlu. Scopul acestei nobile so­cietăţi este de-a sprijini pe meseriaşii ro­mâni din acel oraş, aşa, ca ei să nu simtă concurenţa meseriaşilor streini, asociându-se toţi Românii buni şi învoindu-se împru­mutat, ca se sprijinescă şi se se foloséscá numai de meseriaşi români. Fiind-că însă în Câmpulung nu se află meseriaşi români de tóté branşele, comitetul acelei societăţi s’a adresat cătră „Comitetul Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor ro­mâni meseriaş“ din Braşov cu rugarea, ca să-i recomande câţi-va măestri români harnici, cari ar dori se-şi strămute atelierul de lucru în Câmpulung, şi acolo să trecă în branşa măestriei lor şi ucenici români, prin cari să se propage şi desvólte me­seriile. Cea mai mare lipsă se simte de­ocamdată de un tinichigiu; apoi şi de alţi măestrii români, precum ferarl, tâmplari, dulgheri, zidari, constructori de mozaicuri, de ciment etc. Aceia dintre măestrii, seu so- dalii români, carî sunt destoinici în bran­şele de mai sus şi ar fi aplecaţi a-şi stră­muta, ori a-şi deschide atelier nou în Câm­pulung, unde au să conteze la un sprijin atât de călduros din partea Românilor, să se însciinţeze la „ Comitetul Asociaţiunei me­seriaşilor români“ în Braşov, care la rendül său îi va recomanda amintitei Societăţi cooperative din Câmpulung.

străluci luna, şi lumina ei, strebătend prin micile ferestre ale odăiei, re­flecta pe pardosélá fruncjele viţei ce le încunjura.

Tudoréi, unicul fiu al Măriei, abia de şepte ani, se întorsese dela şc6la dascălului bisericei şi sta în picióre rézimat de noamă-sa. Drăgă­laşa-! figură, umbrită de şuviţele unui pér auriu, albeţa mânecilor cămăşei şi brâului stacojiu luminate de ra­dele lunei, produceau un efect ră­pitor.

Biata femeiă şecjuae jos se se mai odihnésca, după lucrarea atât de grea din acea c}i cáldurósá, dér îşi uitase oboséJa pe lângă mâhnirea de care era cuprinsă. La masă abia luă de două-trei-ori din mâncare, com­pună din câte-va bucăţele de pâne şi o fertură de verdeţuri. Tudoréi când luă séma, că mama sa e tristă şi că, în loc mănânce, plânge me­reu, se întristâ şi densul, i-i lăsă lin- guia pe masă şi o privi în nemişcare.

Maria rămăsese văduvă numai de câte va luni. Bărbatul ei Stelan fusese omul cel mai bun şi mai de frunte din sat. încă de mic învăţase se scrie şi se ceteacă; în urmă se

P. S. Sa episcopul I)r. 1). Radudela Lugoş a fost primit alaltăerl în au­dienţă de Maj. Sa monarchul în castelul din Buda.

0 sinucidere în Arad. Mare sen- saţiă a produs în Arad un oas tragic în­tâmplat фЫе trecute cu ocasiunea controlei reserviştilor din armata comună. Un reser- rist din Micalaca a fost arestat, pentru-că în loc de „Hier* a răspuns ou „Poruncesce d-le căpitan14. După controlă i s’a dictat pedâpsă pentru purtare necuriinciosă şi a ajuns să fiă închis chiar cu un reserrist ungur, care a strigat „jelenu. Când au mers să-l libereze, l’au aflat spânzurat de uşa închisorii. Numele acestui nenorocit se cjicea, că este Todor Morar, de nascere Român. Acum însă vedem din foile ungu­resc!, că el se numia Todor Păcurar. „Bu­dapesti Hirlap“ фее, că Păcurar a fost pe­depsit, pentru-că la apelul nominal a răs­puns cu vparancsu (poruncesce) şi că a fost arestat împreună cu reservistul ungur Gyenge Mihály. Păcăurar Pa rugat pe Gyenge, care încă era din Micâlaoa, că de va merge a doua ф acasă, să spună tatălui său se rină la cetate, căci el se spândură. Gyenge l’a mangăiat, însă Păcurar răspun­dea într’una, că e închis pe şese luni şi nu va suferi ruşinea acésta. Ungurul i-a spus, oă a priceput rău vorba căpitanului, însă Păcurar nega într’una. Diminâţa a şi fost aflat spândurat de uşă. Aşa istorisesce fóia unguréscá caşul acesta.

Un hoţ în Lugoş. Din Lugoş se anunţă urmátórele: Mare agitaţiă a produs în oraşul întreg un atentat îndrăsneţ co­mis Joi nóptea în contra soţiei primarului Marsovsky. Un individ necunoscut s’a dus pe la 12 óre nóptea la oasa primarului şi a bătut la uşă. Nevasta primarului se deş­tepta, şi a întrebat pe omul de afară, că ce voesce? Acesta răspunse, că-i aduce o serisóre expres, la ceea-ce uşa i-s’a deschis. In momentul acesta, străinul, care purta mască, scóse un revolver şi, cerând bani, îl ţinti asupra capului femeii. In spaima ei, acésta 1’a condus la un scrinişor şi i-a dat toţi banii. Tâlharul luându-i, dispăru. Acum gendarmeria şi poliţia urmăresce pe îndrăsneţul tâlhar.

Cununiâ. D-1 Traian Hădârean din comuna Sânger, se va cununa la 5 Nov. n. cu d-ra Maria Suciu în biserica română gr. cat. din Buza.

Mulţămită. Din Năsăud ni-se trimite spre publicare urmátórea mulţămită: Ne- dispunând de atâta putere sufletescă, ca să pot mulţămi separat tuturor acelora, car! mi-au trimis condolenţă pentru mórtea iu­bitei mele fiice: mă rog, ca pe aoéstá cale toţi fără deosebire să primâscă mulţămi- tele mele şi ale familiei. — Năsăud, 25

apucase de plugariă. Prin multă trudă şi cu mari economii, adunase o mică sumă de bani, cu care îşi cumpă­rase acea căsci0ră şi grădina ce o încungiura, dór tot mai fusese ne­voit a se îndatora cu câţi-va bani pentra deplina lor achitare. Grădina, care la început producea numai ie* naţe, acum era sădită de densul cu pomî, cari dau fructele cele mai fru- móse.

El luase de soţia pe Maria, o fată scăpătată şi fără părinţi, a cărei singură moştenire era o crescere bună: de aceea trecea în tot satul drept copila cea mai înţelâptă, mo­destă şi muncitóre. Améndoi soţii vieţuiau în cea mai deplină înţele­gere şi fericire, când d’odată în tot ţinutul se încinseră nisce friguri pe- riculose, de care Ştefan şi perl după o scurtă zăcere. Soţia, care îl îngri­jise cu tóta căldura iubirii conjugale, fusese lovită de aceeaşi epidemia, dór în fine abia scăpă de mórte.

Printr’o firâscă urmare a înde- lungei bólé de care suferiseră, inte­resele lor merseră destul de reu: micele lor mijlóce de vieţuire se îm­puţinaseră în mod simţitor. Ca véri

Oct. n. 1899: Ioan Născuţiu, preot al Nă- săudului.

Musica oràsenéscà va concerta mâne sérfi, Duminecă, la otelul r Europa“. înce­putul la 7'/ óre. Intrarea 30 cr.

A Y-a loterie de clasa reg. un­gară pnv. Atragem atenţiunea asupra anunţului D nil or A. Török & Comp. din Budapesta, de pe pag. 7. Norocul a favo­risât acéstà firmă, de óre ce câştigurile cele mai multe la tragerea din urmă, au eşit la losurile cumpărate delà acéstà firmă, care este recunoscută oa solidă şi pe clienţi îi servesce cu acurateţă.

Conferinţe învetătorescî.> y

B ra şov, 16 (28) Oct. 1899.

Pentru anul acesta conferinţele înve- ţătorescl din Archidiecesa gr. or. a Tran­silvaniei, au fost ordinate prin cercular con­sistorial a se ţine în (lilel© de 14, 15 şi 16 Octomvre st. n.

Conform acestei disposiţiuni, Joi (14 Oct.) membrii conferinţei din cercul al II-lea conferenţiar (format din protopopia­tele Braşovului, al Branului şi al Trei-Scau- nelor) s’au şi întrunit în conferenţâ. înainte a premers invocarea spiritului Sfânt şi pa­rastas pentru membri decedaţi din acest cerc conferenţiar, precum şi alţi bărbaţi meritaţi ai naţiunii, în biserica Sf. Nicolae din Scheiu, severşit de D -nii: I. ' Petric protop., Dr. V. Saftu par., N. Fizeşan preot militar şi diaconul I. Priscu. După aceea membrii conferinţei s’au adunat în sala cea mare a gimnasiului român din loc.

Şedinţa I a. m I0V2—11/4 ore p. m.D-1 Dr. V. Saftu, ca comisar consis­

torial deschide conferinţa printr’o vorbire însufleţitore şi care a fost viu aplaudată de cei presenţi. Purcecjându-se apoi la cons­tituire, se aleg ca notari d-nii N. Stoicovicî, şi R. Frateş, er bărbaţi de încredere d-nii I. Bariu şi I. Aron.

Imediat după constituire, la propune­rea comisarului conferinţei s’a redactat şi trimis Escel. Sale părintelui Archiepiscop şi metropolit I. Meţianu o telegramă de aderenţă din partea membrilor conferinţei, subscrisă de biroul ei.

După cetirea apelului nominal, con­form ordinei de di, a urmat lecţiunea prac­tică din religiune, ţinută cu elevi şi eleve din anul I de şcolă, de d-1 director I. Aron, âr elevii din an. II, III şi IV au fost ocu­paţi în scris, căci aşa era dispus, ca lec­ţiunea să se ţină cu 4 despărţăminte şi cu un singur învăţător.

După încheiere, copii s’au trimis acasă şi s’a făcut apoi critica obicinuită, lecţiu­nea s’a declarat deplin succesă şi prelege- torului ’i s’a adus mulţămită protocolară.

la aceste nenorociri, acum era ame­ninţată se-şî perdă şi cáscióra.

Ştefan, soţul ei, lucrase mai mult! ani la un moşnen fórte avut din vecinătate, pe care toţî îl nu- miau marele arendaş. Ace&t bogătaş, care stima pe Ştefan, voind să-l răs- plătescă pentru omenia şi stăruinţa lui la lucru, îi împrumutase cinci­zeci de galbeni fârâ dobândă, spre a-1 ajuta să-şl cumpere cáscióra şi grădina, cu condiţiunea de a-i îna­poia în fie-care an a cincia parte dintr’ănşii, fiă în bani, fiă în cfile de lucru. Ştefan plătise regulat, pănă în 4iua, când cácjú la pat şi când nu‘i mai rămăsese dator decât cjece galbeni, despre care scia şi Maria.

Din Íntémplare arendaşul muri peste câteva luni de aceeaşi bolă; ginerele şi fica sa, ca moştenitori, aflară printre hârtiile răposatului îns­crisul de cinci 4eci galbeni subsem­nat de mâna îui Ştefan. Neavénd nici o cunoacinţă despre învoiala dintre cei doi răposaţi, cerură Mă­riei se plátéscá întrega sumă. Biata femeiă, înmărmurită, încredinţă şi luă de martor pe Dumnec}eu, că băr­batul său plătise rânduri rénduri, că

Şedinţa II 3—6y2 p. m.După cetirea apelului nominal, se pune

la ordinea dilei: cestiunea esamenelor publice dela finea anului şcolar. Asupra acestei ces- tiunl membrul conferinţei I. Bariu ţine o disertaţiune, care a durat aprope o oră, şi în care a arătat în mod evident vederile învăţătorilor noştri şi ale altora, fiă singu­ratici, fiă în reuniuni, din patriă, precum şi vederile şi părerile mai multor bărbaţi de şcolă şi pedagogi de renume dela noi şi din străinătate; a făcut apoi o critică minuţiosă asupra sistemului de esamen practisat pănă aci, pe urmă a tras conclu- siunile de lipsă şi a supus apoi spre des- batere 8 tese în chitesenţă asupra esame­nelor. Disertantul a fost viu aplaudat şi ’i s’a adus şi mulţămită protocolară. După aceea s’au desbătut tesele puse de d-1 Bariu şi cu unele mici modificări s’au şi primit şi votat, ca cuncluse ale conferinţei asupra esamenelor.

în decursul acestor desbaterî sosi res- punsul telegrafic al Escel. Sale I. P. S. D-nI. Meţianu, —- răspuns plin de cuvinte forte căldurose şi însufleţitore la adresa dascăli­lor, care a fost primit cu vii urări de : „Să trăiască !u.

Şedinţa III a. m. 8' .,.După deschiderea şedinţei, conform

ordinei de di, urmeză lecţiunea practică din religiune, ţinută cu elevi şi eleve din anul II de şcolă, de învăţătorul Z. Butnariu. Desparţămintele I, III şi IV au fost ocu­pate în scris. După terminarea lecţiunei şi dimiterea elevilor şi după cetirea apelului nominal, s’a făcut din partea mai multor membri critica de lipsă; lecţiunea s’a de­clarat de succesă, lăudându-se diliginţa pre- legetorului. — Urmeză a treia lecţiune tot din religiune cu elevi şi eleve din anul III de şcolă ţinută de preotul capelan şi în­văţător d-1 G. Ludu. Celelalte despărţăminte au fost ocupate în scris. Şi la acestă lec­ţiune, ca şi la cele premerse, s’a făcut din partea mai multor membri critica de lipsă şi în urmă lecţiunea s’a declarat deplin succesă, er prelegetorului mulţămită pro­tocolară.

Şedinţa IV S1/,.i i 1 *După apelul nominal se pune la or­

dinea dilei continuarea desbaterilor din anul trecut asupra planului de învăţământ adl în vigore în şcolele din Archidiecesa nostră. Anume se începe cu limba română, anul IV de şcolă, căci aci ne oprisem în anul trecut. In decursul discusiunii asupra acestui punct resp. obiect de învăţământ luându-se de basă elaboratul comisiunei alese încă din anul trecut asupra acestui obiect, s’au fă­cut unele modificări esenţiale atât în fond, cât şi în formă, şi s’au votat ca concluse a.le conferinţei învăţătoresci din anul acesta.

acum nu mai datora decât cjece gal­beni; însă cuvintele ei nu se ţinură în séooá: o luară drept mincinósa şi o chiămară la judecată. Maria scia dela reposatu-i soţ, că tot ce dato- rea şi ce plătia însemna într’un ca­lendar. Dór unde era acea carte? Ea de un an n'o mai văduse, uluită cum era de mórtea bărbatului şi mai în urmă de însă-şi bóla ei. Neputend înfăţişa nici o dovadă temeinică, că 8'ar fi plătit ceva pănă atunci, da­toria fu declarată în totul legală. Moştenitorii grăbiră aducerea la în­deplinire a hotărîrei şi biata văduvă, ne mai avénd altă stare decât căs* cióra cu grădina ei, iu ameninţată să-i fiă pusă în venejare. In deşert căzuse ea la piciórele moştenitori­lor, rugându-i ferbinte să nu o dea afară din casă; în deşert Tudoréi îngenunchiase lângă densa, unindu*şî lacrămiie şi rugile cu ale marnei sale: suspinele şi umilele lor stăruinţe n’avuseseră nici o trecere, căci isgo* nirea avea se se facă chiar a doua cji. Abia atunci, după amécja, Maria aflase acestă împrejurare dela un vecin, care i-o spusese tocmai când ea îşi terminase lucrul.

Pagina 4. Gr AZÉT y TR AN SIL Y AN IEI. Nr. 230.—1899.

Şedinţa a V-a 9V4—11V2 a* m-După. deschiderea şedinţei se pune la

ordinea de (Ji lecţiunea practică ţinută cu elevi şi eleve din anul IV de şcolă de d-1 Anastasie Bârsan, învăţ. în Turcheşul Săce lelor; celelalte despărţăminte au fost oou pate cu diferite teme în scris. D-1 prele- gător vorbesce elevilor despre prigonirea bisericei ort. din Ardeal din partea princi­pilor calvini transilvani. Terminându-se lec- ţiunea, se deschide discusiune liberă asupra ei. După desbaterl serióse lecţiunea acésta încă -s’a declarat deplin succâsă, érá prele- j gétorului ’i-s’a adus mulţămită protocolară. I

Ou acestea d l preşedinte Dr. V. Saftu | declară conferenţa învăţătorâscă din cercul Braşovului de închisă şi mulţămesce mem­brilor ei pentru bunăvoinţa, zelul şi inte­resul, cu oare au desbătut tóté cestiunile puse la ordinea rjilei.

** *Peste tot luat, d-1 comisar consisto­

rial al conferenţei a dovedit deosebit tact de conducere, mult zel şi căldurosă iubire cătră învăţători, aprópe identificându-se cu ei întru tóté. Pe de altă parte învăţătorii nu numai au cercetat punctual şedinţele con­ferenţei, dér s’au presentat în număr forte impunător, aşa că forte puţini au lipsit, şi cei-ce au lipsit mai toţi şi-au justificat ab­senţa.

In fine, trebue să constat cu deose­bită plăcere, că unele dintre şedinţele con­ferenţei nóstre au fost cercetate de mai multe persóne venerabile, d. e. I. Petric, protop., D. CoUofean, protopr., V. Baiulescu prot. onorar, precum şi mai mulţi preoţi din împrejurime, împrejurare forte măguli- tóre pentru învăţători, drept dovadă de interes, de alipire reciprocă, de armonică conlucrare şi de strînsă unire între preoţi şi învăţători.

f) .

Societatea de cultură macedo­română.

Societatea de cultură macedo-română publică

urm ătorul a p e l:

Datorii sfinte ne chiamă a fi uniţi şi în gând şi în faptă, mai ales acum, când de-asupra nostră lucesc ra4©le speranţei şi ale iubirei frăţescl, când lupta este des­chisă, când locul nostru ne este dinainte arătat.

A sosit timpul când putem spera: idealurile nóstre sacre şi paclnice au fost prea bine înţelese şi mărinimosul Sultan scie, că are în câmpiile Macedoniei, Epi- rului, Tesaliei şi Albaniei un popor întreg, devotăt şi care nu cere, decât a trăi ca naţiune, strîns în jurul credinţelor şi cul- turei naţionale, spre a putó fi de folos im­periului, din care face parte; deci răuvoi­

torii au întrat în umbră, cu tótá céta lor j 1 , de intrigi şi de legende, create asupra as- piraţiunilor naţionale ale Românilor mace­doneni.

Noi voim pacea, voim progresul civi­li sator, care să facă din acele mii şi sutimi de mii de Români, ce rătăcesc încă în nóp- tea grea a neseiinţei şi uitărei, un popor demn de numele, ee-’l portă. Şi singurul mijloc, ce-1 găsim bun şi cinstit, este cul­tura, este însuflarea iubirei patriei, a pă­mântului macedonean.

Atunci noi vom fi conscienţl şi întin­sele şiruri de munţi, ce se trag din Olim- pul divin, văile tăcute ale Albaniei şi pla­iurile înfloritei Macedonii, vor fi în veci neatinse, şi marele protector M. S. impe­rială Sultanul Abdul Hamid Han, se póte răzima pe tradiţionala credinţă a. Macedo- Românilor.

Pământul acela ne e scump, el e sa­cru, deórece de multe-orl strămoşii şi pă­rinţii noştri şi-au dat sângele şi viâţa pen­tru el.

Şi e o nespusă durere, văcjând cum aceşti Români se stâng în negurile străine, apăsaţi de ignoranţă, de puţinul interes pe care îl au dela ceilalţi.

Trebue óre să mărturisim, că povîr- nişul pe care alunecă aceste fapte, este acela al peirei? N u! Toţi cei ce au o ini­mă, o sciu şi o simt prea bine.

România ni-a venit în ajutor, mai ales în timpul acesta; bărbaţi prea lumi­naţi şi buni patrioţi lucrézá mult pentru propăşirea culturei naţionale a Românilor din Macedonia.

Se înfiinţâză şcole, se trimit profesori instruiţi, preoţi români, apostoli ai româ­nismului.

Nimic nu s’a cruţat.Dér în schimb noi ce facem ? Stăm

prea isolaţl, trebue să ne unim cu toţii în jurul stégului sfânt.

Români! Sunteţi atâţia fraţi macedo­neni răspândiţi în România şi airea. Veniţi cu toţii la olaltă, ajutaţi cu toţii cât de puţin la marea causă comună, şi nimic nu va fi înzadar. Ródele vor fi strălucite.

Societatea de cultură macedo-română, a cărei devisă e însă şi acea mântuire, aş- téptá sprijinul vostru De unde sunteţi, ve­niţi la densa, adunaţi-ve cu toţii, căci aju­torul vostru e prielnic, căci răul din Ma­cedonia e greu: Românii îşi uită nobila lor origine, vanităţi străine şi de lege şi de ţ0ră îi răpesc unul câte unul din mij­locul nostru.

Mulţi nu mai sciu românesce, altora le este ruşine a spune, că sunt Români şi pe Dumnedeu îl adoră într’o limbă străină şi tot avutul lor, tótá viéta şi-o consacră acelor străini, ce au sciut a-i liuguşi şi a le înşela atât de mult minţile.

II.

Sdrobită de acésta scire dure- roşă, Maria şezuse lângă ferâstră. Era înmărmurită, şi în adénca-i mâh­nire, se nita când la cer, pe care cu gândul îl chiăma în ajutrr, când la Tudoréi, a cărui timpurie retrişte o făcea se lăcrămeze; apoi, cu căută­tura uimită îşi aţintea ochii drept înainte, ne mai vec|end în faţă-i de­cât nenorocirea, ce o ameninţa dim­preună eu fiul seu. O tăcere tristă domnea în odăiţă şi pe tótá linia satului.

„O Dómne!“ îşi cjicea densa: „óre astăcjî pentru cea din urmă 0ră se fi cosit ierba din grădină, şi prunele ce le culeseiu se fiă singurele róde, ce bietul copil le va mânca din aceşti pomi, pe care tatăl séu i a sădit şi udat cu atâta drag pentru densul ? Póte că nici măcar In nóptea viitóre nu vom mai dormi sub acest acoperemént; totul va trece în manile altuia! Şi cine scie, déca nu ne vor da afară chiar acum ! Unde vom pute găsi nn adăpost? Vom fi siliţi, póte a ne culca pe câmp ... în pldiă . . . ! “

La aceste cugetări triste se în- necă in plânsuri şi saspinurî.

Tudoréi, care pănă aci nu sa mişcase din loc, se aprcpiâ şi-i cjise:

— Mamă nu mai plânge.......Uite, n’arn se mai vorbesc cu tine. Ce, nuţî aduci aminte de cele ce cjicea tata, când a murit pe patul ăsta: „nu mai plângeţi astfel, că Dumnezeu îngrijesce de nenorociţi; chiămaţi-1 în ajutor, când ve aflaţi în restrişte, şi el va ave milă de voia. Şi se vecii, mamă, că tot aşa. e scria în cartea, ce ni-a aretat’o das­călul la şc0lă.

— Aşa dragul mamei, răspunse Maria, aşa este !

— Atunci de ce plângi necon­tenit? Chiamă în ajutor pe Dumne­zeu şi ei o se ne ajute. Eu mi-aduc aminte, că de câte-orî mergeam în pădure cu tata, ca se tăiem lemne, dâcă aveam nevoiă de ceva, decă îmi era fóme, séu dóca îmi da vr’un mărăcine în picior, nu plângeam mult: spuneam tatii şi el numaide­cât îşi lăsa securea din mână, îmi da pâne, ori îmi scotea ghimpele. Aşa şi bunul Dumnecjeu ne va veni în ajutor la nevoiă. El nu e rău şi

Acei renegaţi sunt perduţi pentru noi. Cu lacrimile în ochi, cu sufletul întristat privim cum se duc, cum mor acei fraţi.

Români macedoneni! Dela voi depinde reuşita şi vieţa, ce trebue să o dăm în acele frumose locuri, ce le iubim atât de mult. întăriţi „Societatea de cultură macedo-ro­mână/ care e a v6stră, a tuturor, lăsaţi ge­neraţiilor viitore o nouă podobă strălucită, ornând numele vostru....

Patrioţi cu nobile şi sfinte sentimente, grăbiţi mâna de ajutor, ce acei fraţi o cer şi pe care datoria o cere. Acolo sunt pă­rinţii ori fii voştri, ce sufer, ce sunt cu- tropiţl, ucişi 8ufietesce, şi pentru ei trebue să sacrificăm pe sfântul altar al patriei.

Const. I. Naum.

0 mişcare economică.Câmpul Pânii, Oct. 1898.

Domnule Redactor! Printre bărbaţii vrednici ai poporului nostru din aceste părţi, nu este mic numărul acelora, cari sunt de părerea sănetosă, eă d6că e vorba să ajungem şi noi dile, în cari poporul nostru să se potă aventa la lupte mai cu şanse pentru bunurile sale ideale şi pentru bunu- turile sale naţionale, apoi avem o neapă­rată trebuinţă de a-1 ajuta să se avânte lao bunăstare materială mai fericită.

De aceea noi Românii din ţinutul Orâştiei avem a^I cuvinte a ne bucura, căci aflăm, că vrednicii Români din Orâştiă vor face începutul unei atarl mişcări laudabile, întru aventarea poporului pin aceste părţi, din acest comitat, in cele economice.

Sunt aprope doi ani, de când am fost convocaţi la o consultare frăţăscă, ca să ne arătăm părerea asupra ideii de a înfiinţa pentru acest ţinut o „Reuniune economicău, care să se intereseze de trebile economice de tot felul: agricole, comerciale şi indus­triale, cercând să le promoveze după pu­tinţă, cu sfatul, cu ajutorul etc. Firesce, ne-am bucurat mult cu toţii şi am salutat ou plăcere ideia, dându-se împuternicire biuroului să redacteze statutele, să le înain­teze mininstrului spre întărire şi apoi să convoce adunarea generală de constituire a Reuniunii şi punerea ei în lucrare.

S’au înaintat şi s’au aprobat Statutele, şi acum iniţiatorii mişcării au găsit a fi so­sit timpul potrivit pentru punerea în lu­crare a Reuniunii.

Precât am aflat, în curând va avâ loc adunarea generala de constituire, care va alege comitetul şi funcţionarii, şi apoi co­mitetul va pregăti lucrările necesare, în înţelesul statutelor, pentru aranjarea de es- cursiunl economice prin comune, ţinend prelegeri poporale din diferiţii raml ai eco­nomiei, arătând cum şi-ar pute poporul nostru deschide nouă isvore de venit, res­

cumplit ca omul, înaintea căruia în- genunchiarăm de-unăc|.i cerendu i în­durare şi care ne-a respins cu as­pri ne, dându-ne pe uşă afară. .. . Pentru ce se plângem şi se ne amă- rîm ? Vino, mamă, vino se ne rugăm lui Dumnecjeu, ca se ne ajute. în ­cepe întâiu tu, şi apoi o se me rog şi eu.

— Aşa e, dragă, tu ai dreptate! răspunse Maria strîngendu-1 în braţe.

Laeremile îi mai încetară, du­rerea i se alină şi Ingenunchiând la icona, îşi înălţă ochii cătră ceriu. Tudorel lăcu asemenea. Numai luna vedea aceată scenă dui6să şi, cu ra­clele ei, făcea se le sclipescă lacre- rnile ca nisce mărgăritare. Muma în­cepu se se roge şi copilul îi repetă vorbele.

— Tatăl nostru, carele eşti în ceriurî, privesce din înălţime neno­rocirea mamei şi copilului ei, care îşi îndreptă cătră tine umilitele cău­tături. Ne aflăm în mare atrimtcrare, fără nici un sprijin pe pâmeni. Fiind că mare îţi este mila şi tu însu-ţî ai 4is „ckiâmaţi-me în nevoi şi ve voiu scăpa“, te rugăm ferbmte se nu su­feri nedreptatea de a fi goniţi din

pective a îmbogăţi pe oele de cari se fo- losesce, şi aşa a porni pe calea unui avânt mai frumos în cele ale economiei, ale bu­nei saltt stări materiale.

Programul de lucrare pe acest teren e forte vast, şi atârnă dela hărnicia şi price­perea conducătorilor mişcării, ca să potă în scurtă vreme arăta resultate frumose după străduinţa lor. Şi noi avem bună nădejde că frumose resultate ne vor arăta, căci mare e dragostea cu care se apucă de lucru, „dragostea tote le învinge*, învinge-vor şi ei greutăţile, ce vor întîmpina, şi sprijinul poporului nu le va lipsi de sigur! Să le ajute Dumneieu!

Cor.

Corespondenţa „Gaz- Transilvaniei44.Náséud, 22 Octomvre.

Una din cele mai drăgălaşe fiice ale Nâsăudului, d-ra Maria NéscuUu, unica fiică a d-lui loan Născuţiu, preotul Năsăudului,. a fost petrecută la mormânt filele acestea. Rar s’a mai vă^ut în acest orăşel un doliu atât de general şi o înmormântare atât de pompósá, cum a fost înmormântarea de­cedatei, care prin purtarea sa şi prin ama­bilitatea înăscută, câştigase în mod deosebit simpatia generală a întregului public.

Abia se lăţise soirea în oraş şi lumea de tóté părţile, în frunte cu clerul, corpul profesoral şi învăţătoresc represetauţii ofi­ciilor publice etc. grăbiră a se presenta pentru a esprima condolenţă întristaţilor părinţi.

Sicriul era împodobit cu vre-o şâse cununi admirabile dela rudeoii, ér printre acestea una dela reuniunea de cântări din Năsăud cu inscripţia: „Iubitei şi zelósei nóstre membre.u

La înmormântare a luat parte lume multă, cum rar s’a mai văcjut aici. Tine­rimea dela gimnasiu corporativ, profesorii şi tótá inteligenţa de tóté naţiunile şi con­fesiunile. Veniseră şi de prin oomune, pre­cum din Mocod, Salva etc.

Prohodul s’a oficiat în biserică. Cu­vântul funebral l’a rostit d*l I&cob Pop, profesor gimnasial, ér d-1 vioar Dr. I. Pop a rostit un discurs, care a pătruns şi a stors lacrăml din ochii tuturor. Porte bine a fost esecutate şi cântările din partea corului studenţesc, sub conducerea d-lui Emil Stefănuţiu.

Pe cât de dulce ne este amintirea răposatei, care nu fără motiv putea fi nu­mită „fiórea Năsăudului14, pe atât de mari au fost onorurile, ce ’i s’au făcut cu aoéstá durerosă ocasiune.

Aflu, că mult întristaţii săi părinţi, drept recunoscinţă, au făcut din acest in­cident un dar de 10 fl. pentru fondul stu­denţilor morboşl.

Un privitor.

căsuţa nóstra; se nu laşi ca nisce sărmani se fiă despoiaţi de singura lor avere, ór decă nepătrunsele tale hotărîrî ne osândesc la acâstă sórte amară, atunci, Dómne, dă-ne un adă­post cât de mititel: întăresce-ne ini- mele, ca se nu ni-se sdrobedcă de durere, când, părăsindu-ne căminul, vom mai arunca o privire asupră-i din cósta vecina.

îateţirea suspinelor îi înecă vo­cea: ou mai putu 4'(îe nici un cii- vént, ci plângea privind ceriul. . .. De-odată micul Tudorel, care sta în genunchi lângă densa, se sculă re­pede şi strigă, arătând ceva cu de­getul :

— Mamă. mamă, ia te uită colo! Ce se fiă o*e acea lumină, ca o ste- luţă ce sbórá! Uite-o cum se mişca pe lângă terestră. Ah, cât e de lu* citóre!... Ce frumóaá e!

E un licurici, o mică gânganiă, care nu se vede (Jiua, dór luminéza nóptea.

— Pot se-l prind, mamă? N’o se me musce? N’o să me ardă?

— Nu te teme, dragul mamei, n’o se te ardă de loc, (Jise ea. Caută de-1 prinde, ca se-l privesci mai de

GAZETA TRANSILVANIEI.

biiu; ou 10 oor Dumitru Opriş, econom în Şura-mare; ou 10 oor. Nioulae Vidrigin din Răşinari; ou B cor. Lazar Bulea din Sibiiu.

III. Pentru vaci dela 2 1/2— 8 ani, cu premiul I de 85 corone : Alesandru Lebu din Sibiiu, cu 25 oor. Andreiu Teodor, grădinar din Sibiiu; cu 20 corone cape­lanul Opriş din Şura-mare; cu 20 oor6ne Elena Stoianoviei din Sibiiu ; cu 8 corrtne Ilie Gabor din Sibiiu; cu 8 oor. Ştefan Restanţă din Sura-mare; ou 5 cor. Vasile Chirca din Sibiiu; cu 5 cor. loan Radu din Turnişor; ou 10 cor. loan Opriş din Şura- mare , mai mulţi ou câte 5 cor6ne.

IV. Pentru tăurenă şi junincî, ou pre­miul I de 30 cor. Andreiu Todor din Sibiiu; ou prem. II de 25 oor. Al. Lebu din Sibiiu ; cu 10 cor. D. Oiupea din Şura-mare; ou 6 cor. Nic. Joandrea din Sibiiu; ou 5 cor. Ilie Popidan din Sibiiu.

V. Pentru viţei şi viţele, cu premiul I de 20 cor. Ales. Lebu din Sibiiu; ou 5 oor. St. Restanţă din Şura-mare; cu 3 cor. V. Vălean din Cristian; cu 3 oor. St. Opriş din Şura-mare, etc.

D-î Alesandru Lebu, care s’a învred­nicit cu 3 premii, în valore de 80 cor6ne, declară în urmă, oă premiile ce i s’au vo­tat d-sale, lasă să rămână la oassa „Reu- niunei române agricoleK spre a forma un fond de premii pentru alte esposiţii de vite.

Concerte in Bistriţa. Ni-se scrie : „Ou ocasiunea ţinerii adunări reuniunii în- văţătorescl „Mariana“ în oraşul Bistriţă la 5 şi 6 Noemvre n., oorul nou înfiinţat al plugarilor din Şoimuş va cânta la 5 Noem­vre în biserica română gr. cat. din Bistriţă oântările liturgice pănă la pricesnă, âr dela acestă cântare mai departe va continua cu eseoutarea cântărilor Oorul reuniunei de cântări din Bistriţă. Ambele coruri, com­puse pe patru voci, vor fioonduse de ma­gistrul coral Traian Bratescu.

*

Ou posta de acjl am mai primit din Bistriţa următorea invitare:

„Reuniunea română de cântări din Bis­triţă“ va aranja sub conducerea dirigentu lui propriu Traian Bratescu, Duminecă în 5 Noemvre st. n. 1899, în sala de sticlă la „Bombardir“ (pe promenadă) un „Concertu împreunat cu joc, la care sunteţi invitaţi cu tot respectul.

Invitări speciale nu se distribuesc. Onor. publio este rugat a se privi de învitat pe calea Ziaristicei române. Programe se vor distribui sera la cassă. Preţul de întrare : Locul I. 80 cr., Locul II. 60 cr., Locul III.40 cr. Parter 30 cr. La joo pot lua parte numai Domnii provă^uţl cu cocarde de joc. Cocarde pentru joo capătă la cassă cu25 cr. Venitul este destinat în favorul fondului Reuniunei de cântări. începutul precis la 8 ore sera. Comitetul aranjator.

L i t e r a t a r ă *Atragem atenţiunea cetitorilor noştri

asupra nouei cărţi de legi întitulată : „In s ­trucţiuni popu lare despre da torin - ţele ş i drepturile pu rtă toru lu i de dareu, edată de d-1 Wilhelm Niemandz, De oe trebuinţă mare este acéstá carte pentru toţi plătitorii de dare, o dovedesoe şi împrejurarea, că ea s’a publicat în tóté trei limbile: română, germană şi maghiară. E scrisă la înţelesul tuturor, dând in­strucţiunile necesare ou privire la tot felul de dări de stat, comunale etc., tratându-le din punct de vedere practic şi ilustrându-le cu esemple, aşa oă şi cel mai puţin iniţiat cetitor póte uşor să le înţslegă. Se tractézá despre dările de stat directe, (darea de pă­mânt, de chiria casei, darea de oăştig, de miliţiă eto.); despre dările indirecte (aooise după beuturl, carne, zahăr, competinţe de timbru etc.); aruncuH comunale (pentru co­mună, comitat, şoolă şi biserică, pentru drumuri, câni, apă eto.). In partea din urmă se află mai multe formulare pentru petiţii şi reclame In diferitele caşuri. Şi nu­mai din acestea va înţelege orl-oine, că acest op pentru toţi cetăţenii plătitori de dare e de trebuinţă neapărată. El este o călăuză în mâna plugarului, ca şi a tutu­ror celor ce se ocupă cu cârciumăritul, cu negoţul şi cu ori-ce meseriă supusă dărilor. Cel ce va avé acéstá carte şi o va ceti cu luare-aminte, va fi scutit de multe pedepse şi neplăceri şi nu va mai avé lipsă de-a alerga pentru totă nimica la sfatul advo­caţilor, nici nu va mai puté fi înşelat şi şi­canat de unii şi de alţii, oăcl cunos­când el legea, îşi va ouoósce dreptul. Se póte procura cu 60 cr. (prin postă 65 cr. dela Tipografia A. Mureşianu din Braşov).

ULTIME seim .Paris, 27 Octomvre. După * Jour­

nal" guvernul frances chibzuesce tri­miterea unei flote în Africa sudica. vMatin“ 4i°e> oă puterile europene caută chipuri şi mijlâce, de a luapo- siţiă faţă cu ameninţările, ce se cu­prind în desfăşurarea puterei mari­time a Angliei.

Londra, 27 Octomvre. Mişcările Burilor sunt necunoscute. Din Dur* ban se anunţă, că asupra Natalului întreg s’a proclamat starea de asediu.

Miseria in Rusia.S’a vorbit mult de fómetea din Rusia

dela 1891; se vorbesoe mai puţin de cea dela 1899, deşi e cumplită. Prima mirase şi speriase, ca un flagel teribil şi trecător. Dér acum s’a observat, că fómetea vine periodic, la trei ori la patru ani. Şi ciudată constatare, că ea nu bântue în regiunile, unde pământul e mai rău, dór că devastézá anul acesta părţile cele mai roditóre din Rusia. Ea e provocată de miseria şi igno­ranţa ţăranului, de lipsa de instrumente

Nr 230.— 1899.

Esposiţia de póme şi de vite din Sibiiu.

Esposiţia de póme şi de vite, oe a fost arangiată în Sibiiu din partea „Reu­niunei române agricole din comitatul Si- foiiului“ a avut un sueces cât se póte de mulţămitor.

Esposiţia de póme s’a deschis la înce­putul săptămânei în mod fórte serbâtoresc, luând parte I. P. S. Sa metropolitul loan Meţianu, fişpanul comitatului, primarul oră­şenesc şi tot oe are Sibiiul mai ales. L o ­calul, în care a fost arangiată esposiţia, era deoorat admirabil. Pómele cele mai frumóse şi mai atrăgătore de tot soiul se vedeau la esposiţiă aşezate în ordine frumóse, apoi prune oópte şi uscate, compoturi, vinuri •i vinarsuri de tot felul.

Lume multă s’a grăbit a cerceta es­posiţia români, care înaintea privitorilor a fâeut onóre fraţilor noştri din ţinutul Si- biiului, cum şi comitetului acestei mult fo- lositóre reuniuni. încă în prima 4* esposi­ţia de póme a fost oercetată de vre-o 600 persóne. Au cercetat’o şi doi neguţători de póme din Budapesta, cari au mers anu­me pentru a-şl însemna numele esponen- tilor, cari au mai frumóse póme, pentru-ca apoi să p0tă face comande la ei

Tinerimea şcolară din Sibiiu şi de prin satele vecine au cercetat în corpore esposiţia sub conducerea învăţătorilor lor. Din Să- lişte au fost de-odată vre-o 150 şcola?i; apoi au mai fost în cursul săptămânei nu- mărose grupuri de şcolari din Turnişor, ReşinarI etc., apoi elevii tuturor scólelor din Sibiiu, nu numai române, ci şi să­sesc!.

Esposiţia de póme va fi deschisă şi mâne Duminecă pănă la órele 6, la lumină electrică, er Lunî se va începe vân4area obiectelor.

Joi a urmat esposiţia de vite, oare de asemenea al fost bine cercetată. S’au vă4ut aci prea frumóse vaci, juniuci, vi­ţele şi tânzencî de rasa pinzgau Numărul esponenţilor a trecut peste 60.

S’au împărţit mai muite premii din partea juriului, care a constat din d-nii: inspectorul agronomic a cercului, veteri­narul comitatului, profesorii D. Comşa şi Dr. Barcianu, membrii V. Tordâşianu, A Lebu, Verzar etc.

Lăsăm să urmeze aci, după „Tribuna", i lista celor premiaţi. Anume:

I. Pentru oi au fost premiaţi: cu pre­miul I de 25 corone: Vasiliu Rălan din Cristian ; cu 10 corone Petru Vidigrin din Răşinari; cu 6 corone Nicolae Şurean, în­văţător; cu 4 corone Nicolae G ligor; ou 2 cor. Vasile Pop, toţi din Cristian.

II. Pentru tauri dela '/^—2 ani, cu prem. I de 40 cor.: Constanţa Barcianu din Răşinari; cu 20 oor. losif Joandrea din Si-

aprópe; într’ensul o sé vecji încă o minune a lui Dumnezeu.

Băiatul uitându-şi întristarea, se puse cu dinadinsul se prindă licuri­ciul, plecânduse când pe lângă {iorlată, când printre scaune. Dór... ce pécat! Când întinsese mâna şi era cât p’aci se-l apuce se ascunse după un dulap vechiu, de lângă păretele odăii. Tudoréi se aşternu atunci la păment şi începu se-l caute pe sub dulap.

— Mamă, îl véd destul de bine. Uite*l lângă părete, lumineză tot Împrejur; dér nu-1 pot ajunge cu mâna.

— Aibi răbdare, dragul meu, fă îndată o sé iasă mai incóce...

Copilul aştâptă cât-va, înse, piercjendu-şi răbdarea, se apropie de mamă-sa şi-i cjise cu blândeţe.

— Drăgă mamă, te rog şi eu ceva- tu ai mânile mai lungi decât mine; prinde-1 tu, ori saltă puţin dulapul, ca se nu fugă.

M&ria, voind se-i împlinescă do­rinţa, se sculă, dete la o parte du­lapul şi copilul prinse licuriciul. Ţi- nendu-1 în mână, îl privea mereu -cu o bucuriă şi cu o mulţămire

mult mai mare, decât cele ce a simţit vre-odată un împerat la ve* derea celui mai frumos diamant. j

III.Pe când Tudoréi admiră ne­

încetat ineecta stralucitóre, Maria încercă ьё misce dulapul, ca se 1 dea la loc. In minutul acela luă séma, că o carte, prinsă între dulap şi părete, cacjuse pe pardosólá. Ridi- cându’o de jos, scóse un ţipet: „Ddmne Atot-puternice! N’o 'fi eafcar calendarul, pe care Гаш căutat atât de mult fără se pot da peste den­sul? N’or fi aici însemnările iui Şte­fan despre ce a plătit şi ce a mai remas dator? Cui i ar fi trecut prin minte că se află acolo, la spatele dulapului, pe care nu Гаш mai miş­cat din loc de atâta timp!

Şi, înecată de bucuriă, alergă îndată se aprindă luminarea.

— Tudoréi, dragă; ia vec|i, poţi tu ceti ce carte e asta?

— Ei, mama, de ce ai aprins luminarea, că uite licuriciul meu nu mai strâlucesce. L ’ai speriat, ser- manul!

— Lasă, că nu e nimic. Décá

vrei se lumineze şi mai bine, vino de cetesce aici.

Băiatul se supuse mai mult în silă. Cu multă anevoinţă abia des- cifră titlul căiţii, un calendar d’aSe lui Aüton Pan, plin de însemnări scrise pe foile albe dmtr’énsul şi chiar pe sc0rţe.

Maria cuprinsă de speranţă, dór şi de îndoială, luă pe Tudoréi de mână şi într’un suflat alergă la das­căl, rugând u-1 se-i cetescă tóté acele însemnări. încetul cu încetul, ei gă­siră aci scris lămurit, ce mai remă- sese dator reposatul, la începutul anului, din cei 50 galbeni, ér, mai la vale tot ce plătise pană atunci în bani eóu în c|ile de lucru. La sfirşit se vedeau şi liniile următore, scrise de arendaş cu însăşi mâna lui:

„In (}iui de sfântul Vasile, am regulatsocotéla cu Ştefan Câmpeanu şi nu mi-a mai remas dator decât 10 galbeni, adecă 4ece.“

Maria, ne mai putead de bu­curiă, mulţumi dascălului şi plecă.

jungénd acasă îşi îmbrăţişă copilul cu căldură şi îi cjise:

— Tudorele, sé mulţămim îm­preună Iui Dumnecjeu, că acum nu

Pasin 5

perfecţionate, într’un cuvânt de incapaci­tatea materială de a munci cu succes.

Fómetea a devastat tótá regiunea delft vestul fluviului Volga pe o întindere-de 20 milióne locuitori. Siberia e şi ea fórte în­cercată. Guvernul a cheltuit pănă acum35.000,000 ruble cu ajutore pentru cei atinşi de fómete. Cu darurile Crucei-roşii, socie­tate de binefacere presidată de Impérátésa mamă, şi ale particularilor generoşi, suma totală se ridică la 40.000,000. Dér acésta e abia a patra parte a măsurilor luate la 1891. Guvernămintele mai rău lovite sunt: Kazan,. Saratov, Ufa, Samara, Simbirsk. Nenorocirea e completă. In districte in- tregî, pământul n’a produs nimic, nici ce­reale, nici legume, nici măcar fân pentru vite. La 1898, abia trecuse epoca secerişului şi fu nevoiă să se cumpere grâu, şi pen­tru acésta să se recurgă la împrumuturi; anul 1897 fusese rău, aşa că nu rămâneau provisiun! pentru a face faţă desastrului. Era mai pretutindeni lipsă de lemne de îacăl4it. Guvernul autorisâ împrumuturile municipale, dér făoând numéróse restric- ţiunl; bărbaţii în vârstă de muncă şi copiii mici de tot nu primiră nimic; ceilalţi oâte o oca de pâne pe 4i*

Mai toţi ţăranii au păment şi nu soiu de altă muncă, decât de munca câmpului. Puţini sunt meseriaşi şi pot găsi de lucru în oraşe. La un moment dat însă, ei se presentară în număr aşa de mare, ca să li­se dea de lucru, că s’au vă4ut nevoiţi a-i trage la sorţi, pentru a întrebuinta pe unii. Preţul 4üei fu de rîs; femeile lucrau 12 óre pentru câte-va copeici. S’a fabricat pâne cu tărîţe, cu făină de ghindă, cu di­ferite seminţe; pânea acésta fü amestecată şi cu pământ. In multe colibe nu mai e nimic: s’a vândut tot ce era în ca*ă. S’au distrus şi acoperemintele; s’a dat trestiele vitelor în lipsă de fen; apoi fiind-că mise­ria crescea, fiind-că vacile nu mai dădeau lapte, caii slăbiţi nu mai mergeau, încer­cat’au să le vendă. Preţurile erau nule: dela1—10 ruble calul, 5 ruble vaca, 1 rublă óia. Unii ţerani preferiră să le mănânce, dér „carnea era prea rea !w Ca să se încăl4âscă, ei îşi arseră şurile, gardurile; mai multe familii se grămădeau în acelaş bordei, pen­tru a face economii asuprâ încăl4irei. Mur­dăria şi miseria erau spáimántátóre.

Membrii Crucei-roşii lucrară cu ener- giă. Ei distribuiră supă şi merinde flămân- 4ilor, mai ales copiilor. Dér un nenorocit era ajutat, şi o sută rămâneau în cea mai desăvîrşită lipsă: lipseau banii!

Ca să capete puţină supă, copiii ve­neau de departe goi, în mijlocul ernei, şi aşteptau óre întregi, susţinuţi de speranţa de a căpăta vr’o hrană. In sate, familii în­tregi nu mâncară mai multe 4^e consecu­tiv. Şi asta nu odată, ci regulat la finea

I fie-cărei luni.

vom mai fi nevoiţi se plecam, ci vom remâne în casa nóstrá.

— Nu e aşa, mamă, respunse copilul, că eu te-am făcut se des­coperi cartea? Decă nu te aşi fi rugat sé misei dulapul din loc, tu n’ai fi dat peste calendar, ci ar ii remas acolo ascuns încă o sută de ani.

Maria ascultă în tăcere; apoi, petrunsă de c cugetare repede strigă:

— Dragul meu băiat, Dum- ne4eu ni*a trimes acéstá fericire. Gândindu-me mai mult mé simţ cu­prinsă de o viie recunoscinţă, căci, precum vecju-şi, licuriciul veni la noi chiar când ne aflam în rugă­ciune cu lăcrămile în ochi, şi lumina ce producea, ne îndrepta cătră ay- cuncjétórea unde calendarul era pier­dut pentru noi. Da, Dumnezeu a vrut astfel; el vegh ază asupra-ne: nimic nu ne vine dela întâmplare. Ţine minte în tótá viaţa cele ce*’ţi spun, şi fie ţî ca esemplu acesta îm­prejurare, spre a-ţi pune tótá cre­dinţa în Dumnecjeu, mai ales în cfile de restrişte.

De multă bucuriă, ea nu putü închide ochii tótá nóptea. Abia as-

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 230,— 1899.

Porţiunea de ajutor acordată pentru luna íntrégá ţinea abia 20 cjile; cele din urmă 4ece era fometea în adevăratul înţe­les al cuvântului.

Un martor ocular, Chmurlo, descrie astfel pe nenorociţii flămânzi: „întrăm în- tr’o cabană întunecosă. Când ochii mi-s’au obicinuit cu întunecimea, vă(}ui pe o bancă de lemn două cadavre cu nisce sdrenţe pe «le. Tăcerea era completă, nu se mişca nimic. Desigur aveam a face cu morţî, omeni ucişi de fómete şi de frig. Dér de-odată se aude o tusă sécâ, urmată de gemete. Sdren- ţele încep a mişca şi femeia, scheletul unei femei, se ridică în sus. Ea caută copilul ei cu corpul pe jumătate răcit. Copilul tuşea, îi priveam pe amândoi: erau pe punctul de a muri de fómeu.

Frigurile tifoide, scorbutul bântue cumplit. Se umflă corpul, se însângerézâ gingiile, cad dinţii, pântecele capătă pete negre, piciórele, braţele devin inerte. Două treimi ale populaţiunei more de acéstâ bolă în unele sate. Cei cari se vor îndrepta vor fi bunî dór de a cerşi pe drumuri. In acelaşi timp facultăţile intelectuale slăbesc. Pe feţele livide ale nenorociţilor, e scrisă apatia, o indiferenţă fără margini, mai groznică decât desperarea. Resemnarea acésta stupidă e îngrozitore.

Statistica nu e încă completă. Dér după eâte-va cifre se póte judeca progresele fó- metei. In districtul Kasan, în luna lui Oc- temvre, 12,300 persóne au fost subvenţio­nate de guvern; în Noemvre s’au dat aju­tore la 41.500; în Deoemvre la 102,000, în Ianuarie la 121.300; în Februarie la 129.000. Miseria a fost mai cumplită în lunile April şi Martie. Şi étá, că acum flagelul se întinde în regiuni noue.

M U L T E Ş I DE TÓTE.Preţui vieţiif ’

(D upă K. JRudolphi.

Vi0ţa este darul cel mai scump al cerului. Este dorinţa cea mai adencă, cea mai caldă şi cea mai de preţ pentru fiă-care. Ni-o spune acésta neputinciosul mosnég, re- zimat în toiag, care se cutremură, când simte mórtea venind; cu tóté că-i grea viaţa acum, dér tot n’ar vre să moră. Ni-o spune şi micul copilaş din légán, când vre-o bolă îi calcă légánul lui cel scump şi dulce şi îl schimbă într’un locaş de dureri. Când se apropiă mórtea să-i ia viaţa, cât de gro­zav se luptă el cu mórtea! Ni-o spune şi blândul porumbel, când uliul lacom se re­pede să-i ia viaţa. Ni-o spune şi micul verme în pulbere. Oh, cum se svîrcolesce şi cât de cu greu sufere mórtea, despăr- ţându-se de viaţă!

Chiar şi numai conseiinţa, că încă trâesce, chiar şi numai umbra vieţii sunt

un mare bun şi o mare mângăiere, pentru cel bolnav. Chiar şi firicelul de iarbă pe câmpiă móré trist sub ar4étórele ra4e ale sórelui.

Din gropi, printre muşchi des pă­trund afară firicele de iarbă de primăvară, între spini se ridică tinerul bobocel de rosa cu faţa lui veselă şi înfocată. Chiar şi pe noi câte plSgi, primejdii şi suferinţe nu ne ameninţă viaţa dela lâgăn pănă la mormânt ! Dér mii, mii de bucurii ne spun, că un Dumne4eu prea bun ni-a dat viaţa plină de farmec şi de fericiri. Trist destul, decă noi ne alegem în ea numai cu dureri şi suferinţe în locul binecuvântării cerescl, pe care se întemeiază viaţa. Ea oferă ar­gatului ca şi împăratului, săracului ca şi bogatului bucuriile sale.

Viaţa e un dar ceresc, care bate în vinele nóstre ; şi cel mai puţin avut o simte acésta, decă portă o inimă curată în sí­nül său.

I. Dariu.*

Animale fumatóre.

Este cunoscut, că în genere animalele se feresc de fumul de nicotină, dér escep- ţiunl dela regulă sunt şi aici. Ast-fel un câne dog dintr’un circ engles se produce în fiă-care sérá înaintea publicului, fumând o lulea de tutun. S’a obicinuit cu fumatul aşa de tare, că Dumineca, neavând rol în program, n’are atîsmpăr pănă ce nu i-se dă porţia de tutun să şi-l fumeze.

Intre pasări papagalii sunt nicotinişti. Fumatul însă este a se lua în sens figura­tiv. Suplinesc fumatul prin ţinerea de tu­tun. Iau adecă în gură foi de nicotină şi sug sucul. Urmarea e, ca şi la ómenii cari beau prea mult. Ameţesc şi pierdându-şl echilibrul cad jos. O sumă de soiuri de maimuţe încă fuméza. La ele însă lucrul nu e tocmai de mirat, sciut fiind, că mai­muţele imiteză totul ce văd la omeni.

POSTA REDACŢIUNEI.

D-lui P. Hussu epitrop, Rodbav. Decă e

vorba de lege, acesta prin articulul X X V I din 1893

impune a se plăti învăţătorilor şi cuincuenalii. Veţl face bine înse, decă ve veţi feri de-a ajunge la lege» căci între frăţl de acelaşi sânge cea mai puternică

lege trebu8 se fiă înţelegerea împrumutată.

D-lui I. Ionescu, Zsebely, V i-s ’a espedat adi. Unguresc! nu se află.

împărtăşire importantă. Chiar şiogus- tare moderată de mâncări greu de mistuit aduce adeseori suferinţe de stomac, care la început apare cu dureri de stomac, rîgăell, vărsături etc. Contra acestor apariţiuni de bole cel mai bun mijloc cu efect este Dr. Bosas Lebensbalsam din farmacia d-lui B. Fragner, Prag 205—III. Se pote că­păta în tote farmaciile. Să se ferâscă de imitaţii.

O âu len d .a .r'a .l s è p t é m â n e iOCTOMBRE. are 31 4ile. BRUM AREL.

pilele

DumLuniMarţiMer.Joi.VinerSâm.

Căland. iui. y.

17 S. Prof. Osea18 -j- S. ap ev. Luca19 S. pr. Joel şiUar.20 S. m. Arteniiu21 C. păr. Ilarion'22 S. p. Avereh. ep.23 f Ap. iac.fr. Dlui

Călend. Gregor.

293031 1 234

NarchisHartmanLupan.Nov. TOţi SflBţiî. Amint, morţii Hubert Carol Borom.

Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.Din 27 óctom vre 1899.

Mësurasén

greutateaC a l i t a t e a .

Valutaaustr.fl. 1 or.

1 H . L. Q-râi’i iei mai frumos 6 20S3 Q-rep. T.ijloeiu 5 80»? G-râu mat slab . . 5 60

Grrân mestecat . . 4 40)J Săcar& frnmâsă . . 3 70n Socară mijlooiă . » 3 403» Orz frumos 3 40

Ora mijlociu . . . 3 10» Ovăs frumos . . . 2 40VJ Ovă* mijlociu . „ 2 10n Cucuruz . . . . 4 20Vi Mă tain «. 4 40î: Mazăre . 6 70r? Liur.e . . . 10 —jî Fasole . . . . . . 4 40n Sămânţă de in . . 9 20s» Să mân fă de cânepă 4 30n Cartofi . . . — 70ii Mâz*riohe — —

1 kilă Carne de vită » . . — 44n Carne da porc . . . —. 5291 Owrno de berbece . . — 36

100 kii. Său de vită prospăt 20 —Seu de vnă topit 32 —

Curau! I& b u r » » din Wiena.Din 27 Octomvre 1899.

'tenta ting. de aur 4 % ...................116.25lanta de oordne ung. 4%* • • • 95.15* ixapr. oăil. fer. ung. în aur 472%* 119.60 Izapv. oăil. fer. ung. in argint 472%* 99.10 Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 118.50 Bonuri rural ungare 4% . . . . 93.80 Bonuri rurale croate-sl&vone . . . — .— Impr. ung. ou premii . . . . . 163.50 unsuri pentru reij. Tisei şi Seghedin . 137.75 Renta da argint austr. . . . . . 99.55 S^nta de hârtie austr. . . . . . 99.30 Benta, de aur austr. . . . . . . 117.75Leşuri din 1860................................ 134 75loţii de-ale B&ncei austro-Tmgară. . 903.— âoţii de-ale Băncei ung. de credit. 374.50 Aoţii de-ale Băncei austr. de credit. 370.75IT&poleondorl.................................9.57y2Mărol imperiale germano . . . 59.—London vista . • ......................120.75Paris n s t a .................................. 47.76y2Rente de corone austr. 4°/ft . .. 99.20 Note italiene . . . . . . . . 44.70

IDba3*8u9 pieţei Braşov.Din 28 Octomvre 1899.

Bancnota rom. Cump. 8.29 Vând. 9*31

Argint român. Cump. 9.24 Vend. 9.27 Napoleond’orl. Cump. 9.63 Vând. 9.57’/ ilaibenl Cump. &.60 Vend. 5.65Ruble Rusesc! Cump. 127.— Vând. 128.— Mărci germane Cump. 58 50 Vend. — .— Lire turcescJ Cump. 10.70 V^nd. — .— Scris. fone. Albina- !0h—- V*nd 5% 101.50

Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.

4) M'étasurï pentru B a ll 45 cr.până la fl. 14.65 cr. metru — precum şi metase-Henneberg, negră, albă şi colorată, dela 45 cr. până la fl. 14.65 cr. metru — în cele mai mo­derne ţeaăturî, colori şi desenuri. — Particularilor li se trimite franco şi liberate de vamă în casă. — M o s tre se trimH imediat la cerere.Fabricele de metăsuri aie iui G. Henneberg (liferant al Curţii c. şi r.) ZiiricL

Têrgnl de nmătorî din Steinbruch.S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la 23

Oct. de 36,093 capete, la 24 Oct. au intrat 785 capete şi au eşit 608 capete ră­mânând la 25 Oct. un număr de 36,270 capete.

Se notézà marfa : HDgKréSCà v e o h 9 g r e a dela — — cr. marfă u n g u r é s c à tinără g r e a dela 4172— 42 cr. de mijloc dela 42V2~ 4 3 - cr* u ş 6 r ă dela 43 y2— 44— cr. — Sêrbéscâ: g r e a 4 iy2—42 cr., de mi j l o c 42 --42V2 cr. u ş 6 r ă : 40— 42y2 cr. kilogram.

KXXXXXX*KXKXKXKKCirca 250 care (SO vagoné)

F Ê N. 1-2

calitate I, se află de vêndare.A se adresa la D nul advocat

HĂRSIANU, în Sibiiu. U i M M U X H U M X H i w X J t X

eepta se se facă c|iuă şi îndată alergă la judecător. Acesta chiămâ pe moştenitor care, recunosrend scrierea socrului seu, se spăimântâ de ruşinea, ce făcuse văduvei înaintea judecăţii, numindu-o mincindsă şi de rea credinţă.

Judecătorul îi dete se înţelăgă, că o asemenea defaimă nemeritată şi suferinţele cei causase, îi dau dreptul la o răsplătire 6re-care. Tî- nerul moştenitor consimţi fără greu­tate, după-ce biata văduvă le spuse totă Împrejurarea descoperirii pre­ţiosului calendar, prin ivirea neaş­teptată a licuriciului.

Impresionat de acostă povestire, arendaşul nu putu seşi ascundă mustrarea de cuget,

-- Da, c[ise el, Dumnezeu este părintele văduvelor şi al orfanilor... cum şi răsbunătoiul lor. Iartă-mă, că m’am purtat aşa de aspru şi ne­om enos cu dumniata. In schimbul neajunsurilor, ce ţi am adus, îţî iert banii ce-mi mai datorezi, şi-ţî pro­mit, ca orî-când vei ave nevoie de ajutor, casa mea îţi va fi deschisă şi gata a te ajuta. Acum sunt pe de­plin încredinţat, că cine îşi pune

credioţa în Dumnezeu, nu e părăsit de deosui niciodată,... şi acostă în­credere preţuesce mai mult, decât tote avuţiile lumii.

Decă vre-odată s’ar îotempla se cad în restrişte, ori soţia se mî ră­mână văduvă şi copiii mei orfani, îndure-se Dumnezeu se-i ocrotâscă, ca şi pe d-v6stră.

(D in „Biblioteca de lectură" de

1. M Rîureanu.

P o e s ii p o p o ra le .Mândro, de dragostea ta, Murgu apă nu mai bea,Nici din puţ, nici din ceaşmea Numai din găleată bea,Numai apă din găleată,Că-i de mândra străcurată, Străcurată prin basma,Să bea murgu, mi-ar crăpa.

Coţofonă! mută-ţl cuibul,Că vin Oltenii cu cârdul. Coţofană! mută-ţî casa,Că vin Oltenii cu cosa.— Săracii Oltenii noştri Că ne-au umplut Bucurescii,

— Er’ Oltencele,Tornă vin peste pelin,Că Oltenii nu mai vin, Tornă vin peste pelin.Că cu atâta se mai ţin.

Pe din jos de Baia-mare, Vine un căpitan călare Cu trei sute de cătane, Căpitanul fluerând,Şi fecior aşii plângând. Căpitan din graiti. grăind:— Feciori fecioraşii mei,De ce plângeţi aşa rău? N ’aţI sciut voi asta bine, Când aţi dat mâna cu mine, Că nu-ţi cosi prin grădină Or’ fete strîngând de mână!— Fetele-or merge la joc, Eră voi cu puşca ’n foc.

Tu te duci, bade-o te duci, Tu te duci cu oi mărunte, Eu rămân cu vorbe multe.— Arde lumina pe masă;Că s’a dus badea d’acasă.— Arde lumina de seu,Că s’a dus bădiţul meu;— Arde lumina pe jos,Că s’a dus cine-i frumos.

Oltule — Olteţule, Secaţi-ar isvorele,Se rămână petrile,Se sune potcovele,Se audă mândrele;Să audă mândra mea,Se vină la mortea mea Se mor cu ochii la ea, C’am iubit’o cu dreptate Şepte ani şi jumătate, Cu părul lăsat pe spate.

(Culese de prin B r a n).

Jules.

Mândro pentru gura ta Mi-am lăsat pe mama mea, Mândro pentru glasul tău Mi-am lăsat pe tată-meu,Şi pentr’ ochişorii tăi Mi-am lăsat părinţii mei; Mândro, numai pentru tine Nu mai am acum pe mme-

Cine dracu-a mai vădut Bujor negru ’n grădinuţă Şi voinic fără drăguţă, Trandafir crescut întors Şi voinic nedrăgostos.

Nr. 230.— 1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 7.

Betanntate and poţaUrste x^MSpr

Hauptkollektnr

f c j / K»nieL , J L K taen : \ ţ £ ’

n»g. prit. $ ü f Lotteri»

ţ -* Lose zur L Haase (V. Lotterie):'G rjP \ j (tu e s i . D. O .— Il 1 viertel » fl.^ \ 1 halba» à . î l 3 — I 1 achtel t fi.

g ege a vorherlge EiasendtiDţ de* / M +N. Belrag-es oder aueV gepan Nacbnahm*y

\ . f r c n o o un d\ ------ -----V N . dLgkyot. n

I j ,O O O O O G O Ö O

BM

Salda-Contist,zum sofortigen Eintritt gesucht.

Derselbe muss die doppelte Buch- führung peifekt verstehen und der deutschen eowie der rumanischen Sprache in Worfc und Schriit voll- kommen máchtig eein.

Bewerber welche auch unga- risch können werden bevorzugt.

Offerte mit Zeugnissabschriften und Gehaltsanspriichen sind zu rich- ten an

A le x . A d a m o v ic h748,1-3. Újvidék, (Bács-Bodrog megye).

Sz. 5471-1899.jrb.

Pályázati hirdetmény.Fogaras vármegye törcsvári járáshoz bekebelezett Almásmsző és

Holbak községekből álló „ Almásmezői“ kőzjegyzöség elnevezése alatt s Almásmezőn való székhelylyel lemondás folytán üresedésbe jött köz­jegyzői állomás betöltésére, ezennel pályázatot nyitok.

Felhivatnak mindazok, kik ezen évi 600 frt fizetés, 75 frt irodai-, 140 frt úti átaláoynyal melyből az irodai 2 szobáját is fütendő, termé­szetbeni lakással a hozzátartozó gazdasági épülettel és veteményes kert­tel, 60 frt állami anyakönyvi tiszteletdijjal, valamint a szabályrendelet szerinti mellékjövedelemmel egybekötött állomást elnyerni óhajtják, hogy az 1883. évi I. t-.cz. 6. § ában körülirt kellékeket igazoló okmányokkal

felszerelt pályázati folyamodványaikét folyó évi november hó 10-ig be­zárólag aniiál is inkább adják be, mivel a későbben érkező kérvények figyelembe vétetni nem fognak.

Az állami hivatalos nyelvén kivül még aromán nyelvnek alapos tudása okvetlenül szükséges.

A választás foiyó évi november hó ll*én d. e. 11 órakor Almáí- mező község irodájában fogom megtartani.

Tőrcsvár, 1899. évi október hó 20*án.URDEA,

főszolgabíró.

IIiüIiH1pm

Sp

Ara onórea a aduce la ounoaoinţa onor. public, că

m’am mutat cu magazinul de '•b

Bijuterie, Aurărie şi Argintăried-izi Ş tran d , a,

îjg Strada Vămii nr. 29, din jos de biserica rom. cat.Mulţumind de încrederea, |cu care am fost onorat pâ­

nă acuma, rog pe onor. clientelă, ca şi de aci înainte se me onoreze cu preţuitele comande.

De 6re*ce am ar&ngiat din nou atelierul meu, pot executa tote lucrurile din branşa mea.

Reparaturi, precum şi legarea de petri scumpe în aur, argint etc. so'id şi real*

Cu t6tă. stima:

I F ’r i t z 3 D e r :m .e : r _

Urî

IUfll

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 0 0 0

Se vânzares a u

de î n ch i r i a t .Casa d’n Strada Cimiteriilor nr.

8, vis-â-vis de gimnasiu român, care constă din 4 camere, 1 bucătărie, 1 şopron, pivniţa, conduct de apă, este de vencjare seu de închiriat, în con- diţiune forte avantagiose.

Pentru informaţi uni mai de-apro- pe a se adresa la Domnul

l o a n fiSidu742.2—8. în Sinaia. (România)

oooooooooooooooo

500 fl. plătesc celui ce va mai că- peta vre odată durere de

dinţi, orî îi va mirosi gura, după-ce va folosio apa de dinţi a lui Bartilla, oo sticlă cu 35 cr. (Pentru paohetare 10 cr. deosebit). Erezii A. Bartilla (E. W inkkr), Yiena, 19/1., Sommergasse 1.

Să se c6ră pretutindenea apriat apa de dinţi a lui Bartilla. Denunţări de falsificare vor fi bine plătite. La locurile, unde nu se pote căpăta, trimit 7 sticle cu 2 fi. 60 cr. franco; 16 sticle cu 4 fl. 50 cr. franco. —

Se capătă în Braşov la farmacia d-lui Vi ctor Roth. 9—18.595.

Frundă verde de cicore Am iubit şi eu o flore, Deră rău m’am păcălit Că atâta o-am iubit Pănă când s’a veştejit, Pusu-o-am pus într’o vie Ca erăşi să mai învie! . . .

Frundă verde din răzor Am plăcut un domnişor Cu ochi negri de bujor La vorbă ’nceluitor;Frundă verde de pe lan JSe-am iubit o di şi-un an Făr’ a ne pupa de-un ban; Fruncjă verde schinteuţă L ’am iubit din inimuţă C’a fost dulce la guriţă, Când mă săruta ’n portiţă; Pusu-mi-am în gând să-l las Că-mi face mare năcas, piua, noptea tot gândesc Şi stau să mă prăpădesc.

Bistriţă.

Marele magazin de încălţăminte a lui

I . S a b a d e a n u I n B r a ş o v ,(Nr. 10) Strada Porţii (Nr. 10),

care prin soliditatea sa în curs de 30 de ani, de când esistă pe piaţa Braşovului, şi-a câştigat în totă Austro-Ungaria

şi România un renume bun. Recomandă onor. public

marele assortiment de încălţăminte

Pentru bărbaţi:Ghete de pele vachs, taţj

»71

Pantofi

în ouie lucrate cu gumădela fl. 2.95 îfl

„ în besâtzurî, cu s. fără nast. „ fl. 3.50 „ „ „ cu şinore „ f l . 4.—

sâu postav şi cu pele în jur de iarnă fl. 4.50 „ „ „ „ lac rus. „ „ „ f l . 5.— de mănuşe lac de salon fine dela fl. 4.80

gűjg0 Pentru dame:Ghete de pele patentă séu viţei

« « Gems

- S 3 *

n n n vîrfurî de

în besătz cu gumă dela fl. besătz cu

ac dela fl.

2.85 ÎE

„ vachs franţuz, cusute în beseţ fine pele vachs în cuie lucrate

„ „ „ galbene „ „ v d n ac saloQ fine cusute

Cisme lungi de pele juft rus. talpă duplă „ „ de postav de stiria cu pele în jur „ de drum peste ghete de purtat, din postav „ „ de copii mici fl. 2.60, de copii mari „

Galocî de bărbaţi de Yiena fl. 2.-— rusesc n Şoşoni „ „ „ f l. 3.80 „ „

Pantofi pentru gimnast, cu talpă de gumă rus. „ * de pânză rusescă grosă cu talpă de pele

în ţinte lucr. pânză n^gră s<âu cafinie cu vârfuri „ PantOfT de casă de pele ori pâslă, de stofă „

fl. 5.50 fl. 3 . - fl. 3.60 fl. 4.50 il. 7.50 fl. 7.50 fl. 4 . - fl. ‘2.80fl. 2.80 fl. 4.80 fl. 1.25

fl.fl.

1.20l . ~

Ghete

fl.fl.fl.fl.fl.fl.fl.fl.fl.

„ „ „ „ „ în bes. cu şinore7) 71 7) 71 7) 7) 71 7) StUrî„ „ mănuşe cu lac salon în jur, fine

Pantofi de pele tari pentru stradă în cuie „ galbenă „ „ a n „ fine pentru dans uşore „ de lac salon pent. dans uşore

atlas seu mătasă albă pen. mirese „ lac cu spangen pentru stradă „

pentru gimnastică negri seu cafeni talpăde gumă dela fl.

de pânză rus. grose, nâgră s6u cafenie în cuie p. gimn. stradă şi atelier dela fl.

pentru casă, de stofe de pâslă, de pele „ fl.de Brunei cu g u m ă ........................ fl.

Pantofi de r Sialon cu şinore şi lac Ghete de pele pentru fetiţe mai mari

mici

7) 7)

7) o 71 71 .. V 7) TI “ici „Pantofi de copii dela 40 cr., 65 cr., 85 cr. „

f l.fl.fl.fl.

3.803.50 4 . -4.502.50 2.601.80 2.202.503.20

1.20

1.10-.9 02.802.—2.601.601.20

Teodor A. Bogdan,învăţător român.

Mare alegere în încălţăminte de băieţi, fete şi copii,în diferite colori, forme, calităţi, cu preţuri reduse.

Specialităţi încălţăminte de lues fabricate: Vienecjï, Carlsbad, Paris, Berlin, Petersburg, etc. din pele Chevreau, Vachs, şi din Lac de salon, în diferite colori şi façon modern, se află în mare alegere şi ae pôte comanda şi după mesură directe din aceste fabrici.

flW flepositul de Galocî şi Şoşoni de gmifiă rusescă, al celei mai renumita fa­brică de gumă din Petersburg, s e a flă pentru tot Ardealul numai Ba SUS num ită firmăy unde se vinde fie-eare părecha sub garanţă, pentru durabilitate cu pret moderat.

Reparaturi şi comande dïbpa ùcVproJÎ^I?c?i8eefeotuéz& prin uD măest-“— Comanda din afară de Braşov se efectuézà prompt, însè numai cu rambursă ; încălţăminte neconvenabile se pri­

mesc francat înapoi spre schimbare, eventual se înapoiază valôrea. — La comande din afară trebue urmâtôrele arêtat: de ce preţ? din ce pele? ce formă? ascuţir séu rotund? în beset-z séu simplu? cu talpă gr6se séu subţire. Ca mësurà sô pote trimite un papuc vechiü cu posta ca: „Mustră fără val6re“ cu 5 cr. De ajuns este şi arătarea Numôrului încălţămintei, care cumpărătorul de obicei procură din prăvălii de încălţăminte. Altcum pote ori şi ce laic lua mësura piciorului cu centimetru séu cu o făşiă de hărtiă măsurând partea piciorului pe din năutru dela mijlocul călcâiului pănă la vêrful degetului cel mare, peste talpe şi degete, peste glesne, peste câlcâiü şi peste pulpe, trimiţând acéstà măsură prin epistolă se pôte

efectua comanda după dorinţă.

g a r a n t a t e, ? de solide şi moderne,

pentru b ă r b a t i ţ d a m e ş i c o p i i , pentru m i r e ş i m i r é s ë pentru dans, gimnastică, casă şi pentru ate­liere (lucrătore) etc. etc. tóté CU preţuri fórte moderate, ce se póte vedé, din consemnarea preţurilor câtor-va articuli precum urmézâ :

mi

i f№

Ü11

1

i15»!

miui

iÜl

mi i

Ü

£f1ir=S[si1

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 230.— 1899

Firmă fundată în anul 1833.

0

CDtiO

OE

o<«KW

G i n v a e r g l i iB r a ş o v , S tra c L a * M o r ţ i i 2STr. '7'.

A s o r t i m e n t b o g a tde ^hivaci'icaEe, obiecte «le aur şi argint^ ciasor- nice de buzunar elveţiano, asortiment forte frumos.

Deposit de argintărie fi n ă Cristofl, argintărie Alyaua l-a calitate din fabrica Brendorf, precum şi argintărie China calitate mai ieftină.

Cumperătură de obiecte vechi: de aur şi argint, petri scumpe, margâritar, monede vechi şi tot-felul de antichităţi.’ S u f l a t cu aur solid, cu argint, l e g a l cu niket, aramă pe cale electrică.

T o t e reparaturile ce cad în branşa de sus, se esecută ieftin şi prompţ.

— G r r a r v u . r i î n p e t r ă , ş i m e t a l . —-Specialitate: Confecţionare de obiecte bisericesc! şi

anume: Candele, cădelniţe, cruci, potire e c. etc.

— Braşov, Strada Porţii Wr. f.

I ja esposiţiile hygienice din Cairo în anul 1895 şi în Londra la an. 1896 au fost premiat SPIRTUL REUM A cudiploma de onóre şi cu medalia de aui'« Probat de capacităţi medicale şi întrebuinţat eu suc­ces în spitale

SPIRTUL-REUMAare efect şigur în tóté părţile corpului şi anume contra reumatismului, du­reri de nervi, soldina, ischias, asthma s a

Efectul în uneia caşuri este extra-ordinar, astfel, că după o singură întrebuinţnre alinâ dureri vechi

Dureri de dinţi şi cap vindecă în 5 minute.Preţul unei sticle cu regulc întrebuinţării 1 coronă, calitate mai tare

2 corone 40 fileri.D e p o u p r i n c i p a l în Budapesta la farmacia D-lui l o s e f T örök,

Kirâly-utcza 12 şi a d-lui Dr. A. E g g e r, Vác-zi körút 17, asemeneă în tóté farmaciile din provintă, precum şi la preparatorul

WIDDER GYULA,farm acist în Sátoralja-Ujhely.

Comande din provincie se eteetueaă punctual.DepOU ín Braşov la farmaciile: Victor Roth, Friedrich Stenner, Franz

Kelemen, A. Jek-lius, Cari Schuster. In Cohai®: Ed. Victor Melas. I

Cel mai probat m ijloc casnic, care se reguleze mistuirea, se producă sânge curat, se cureţe sucurile rele, condiţie prin­cipala pentru menţinerea sănătăţii) precum se vindece şi durerile de stomac spre exem­p lu : în caşurile de lipsă de apetitu, rîgăeli, congestiun, vărsături dureri de fole şi sto­mac, cârcei, îngreunarea stomacului cu mân­care, flegmă, haemoroiede, suferinţe femeiesci, bole de intestine este:

Dr. Rosa’s Lebens-Balsam

Pentru vindecarca Inflamaţiilor, răni­lor şi umflăturilor, se întrebuinţ0ză ca mij­loc cu succes sigur la inflamaţii stagnaţia laptelui şi întărirea JiJelor cu ocasiunea în ţ«r- cărei copilului, la abscese, pustule cu puroiü, carbuncule, copturi la unghii, la panariţiî, ulceraţiunl la degete, la întăriturî, umflături, tumôrea glandulelor lin fatice, lipume etc.

Prager Haussalte— din farmacia loi B. FRAGNER in Frag 203-111.Acest balsam animeză activitatea mistuirei,

produce sânge curat şi sânătos şi a devenit un medicament sigur de casă poporal.

Sticla mare î fl. — Sticla mică 50 cr.Cu poşta 20 cr. mai mult.

indecarea urm eză în timpul cel mai scurt, fără dureri.

In c u t i o r e a 25 cr. şi 35 cr.Ou poşta 6 cr. mai mult. j

M 1 i'ie-care cumpărător se c e r ă numai preparate origi- jfaP' , m \/ 1 IS 1 nale din farmacia B FRAGNER in Prag şi se tie

NţT- | 1 B atent, ca em balagiul dela balsam ul Dr. Rosa’s se fie

mJm provedut cu m a r c a alăturată -r—::— ’ r m | 1 rotundă. ’

- r’ «m balagiu l dela Prager Haussalbe cu ♦ marca alăturată t r e i u n g h i u I a r ă

O ri şi cine ar face cunoscut o falsificare, capătă rem uneraţie!ib*' Mii d5 scrisori de recunoscinţă sunt depuse spre vedere. ^ 0

Deposit in farmaciile D -lo r : Victor Roth, E. Kugler, Ferd. Jekelius în B r a ş Oy . Pe urmă la J. Torok, A. Egger, Thalmayer & Seitz şi Kochmeis- ter’s Nachfolger în Budapesta.Deposit principal D | T n 4 n | | a | i Acotheke „znm schwarzen Adieru al producătorului ■ ■ a 5|l l c l 9 in Prsg, Eck der Spornergasse 203.

ANUNCÎ URI(inserţiimi şi reclame)

siant a se adresa subscriseiPxrfnRiinSsftratiunï* ÍR C aS U l 838ÍÍ-

b S ic â r ii unu i an u n c iu m a i m iill «I© ©data se f a c e s c â d ë m ê n t, ©ara csresee cm c â t p u b lic a re a se f a c e m a i de masStes-ssrÎ.

Admi. istr. «Grasele! Trans/

C â ştig u l cel mai m areîn caşul cei mai favorabil

1 . 0 0 0 , 0 0 0C O 13 O U E .

CONSPECTULtuturor celor 5 0 ,0 0 0 câştiguri.

Cel mai mare câştig în cel mai favorabil cas

1.000,000 corone.Câştigurile speciale suit împărţite c m urmezi:

C o r o n e

1 Prăîîîie 1

1«r*

1

1

1

3

1

51

?

3S I

G 7

7GS

90&Ï ft

4ÖOO50>

3 9 0 02 9 0 0

9 9

» 9

9 9

n n

» n

n 9

9 9

» 9

9 9

9 9

9 9

9 9

n n

n 9

n »

» 9

» 9

» 9

9 9

n 9

9 »

9 »

* 9

* *

î o o o o o

V O & G O

4:0© 4Í© 25000so o o o

Î O O Q O5 0 0 0

’ «ti-

8 9 01 7 ©180ÎOO

4L®

50,000»;. 13.180,000

în corend urmézaj a V-amare loterie de classă reg. ung. privii,

C o n ţ i n e :nj 5CM M M Iyl câştiguri in bani,

I. „ „ 1.50.75

1 0 0 ,0 0 0losurî originale

aşa-dâr j ti metale din losurî trebue së fie trase conform speoificărei alăturate şi şi prospectul de câştig este enorm de mare.

In total vin t r e i s p r e d e c e m i - i i o n e 1 6 0 , 0 0 0 c o r o n e spre de­cidere sigură. Cel mai mare câştig în caşul cel mai favorabil

Un milion coróne.Binevoitóre comande urgente de

losurî originale cu preţul original stabilit după plan :pentru un întreg los original Ï. cl. fl. 6.—

„ o jumëtate „ „ I. „ n 3.— n un pëtrar„ o optime „ „ I. „ „

se espedézá cu ramburs séu pe lângă trimiterea înainte a sumei. Liste oficióse se espedézá după tragere, planuri stau la disposiţie gratis. Tragerile se efee- tuesc publice sub supravegherea guver­nului reg. ung.

Ne rugam pentru comande c e l n iu l i p â n ă l a

jl6 şi 17 Nov. a. c.în jc a re d i t i r m e d ă t r a g e r e a ,direct la

A. TŐRÖK & C”colectori principali

ai loteriei de clasă reg. ung.

Budapesta, V. Waitznerril 4ja.Multe şi forte mari câştiguri am

solvit noi prea stimaţilor noştri clienţi şi anume în tim/p scurt peste douë m ilion de coróne.

Scrisóre de comandă de tăiat.

Domnului A. T O R O K & C°-> Budapest.Binevoiţi a trimite ............. Losurî originale clasa I. a Loteriei de clasă

reg. ung. împreunată cu planul oficial.

Suma de î l [ ase lua cu ramburs, ur- 1 (Ce nu convine ’.......................\ meză cu mandat postai. J se ştergeţi).

câ£-i!=3C_DCÖ

Femeile din Viena muami frumseţa lorîn prima linie întrebuinţărei celei mai plăcute, renumitei şi

cu deplin efect

Original Pasta Pompadourinventată de fericit med. Dr. A. RIX.

Cine se folosesce de acest mijlcc, capctă o colore sănăosâ a feţei, teint frumos fără încreţituri pănă Ja bătrâneţe, depăr- teză pistruie, pete de ficat, bubat, coşi, roşeţă şi t6te necu­răţeniile pielei, despre ce se garant^ză, seu se dă bani îndărăt.

S?a aplicat acesta pomadă, de persone distinse, artişti etc., deja de 40 ani,ce se pote dovedi cu atestate şi epistole de recuuoscinţă. Cea mai bună dovadăde bunătate şi efectul ei est°, că esistă de 40 ani şi în intervalul acesta suteşi mii de mijloce pentru frumseţe seu inventat şi erăşl au dispărut. Preţul unuiborcănel pe 6 luni 1 fl. 50 cr. Sul de probă bucata 50 cr.

I O n t o l o P n m n q r 1 n i l i < ^ pielei 0 ă ca laptele, care remâne şi după ce se L d j J l o l u « U l l I p C l I J U I I I spală faţa. U n flacon original 1 II S O c r .

Pompadour săpun 30 cr. Pompadour pudră rosa creme albă I fl. 25 cr.A se adresa cu confienţă la WILHELMINE RIX Dr. Wwe SOHNE (Anton Rix & Bruder), WIEN Praterstrasse Nr. 14. — In Budapesta la IOSIF TOROK Konigsgasse Nr. 12, în Braşov la VICTOR ROTH Farmacia ^la urs“ lângă teatru, la TEUTSCH & TARTLER. — Pachetele sunt plombate. 1—9,579.

Tipografia A. Mure^iann, Braşov.