Anulu IX. — N R . 31 . Budapesta, joi in 7 aprile/25 maiu 1874« fise. de dóue ori in septemana : J o i - a si D o m l n e o ' a ; éra candu va pretinde im- ; .

va _ _ _ _ _ _ M H R H i i i W HflHBJHH _ _ _ _ _ HHHH ^^^^ÊL ^^^^^H __H^^_H_ ______ _ _ _ _ _ _ _ i _ _ _ B _ _ _ _

P r e t i u l u de p r e n u m e r a t î u n e . _ _ F ^ A « _ _ _ _ V _ B _ H ^ _ _ . _ H _ _ _ r ^ _ _

pentru • _ • _ • _ _ _ _ H ___r _________ _ B _H «___• _ _ _ _ _ _ _ k ^ P H H H | m ___r^^___ _ B _ _ • ^ _ _ _ H ___P^^__

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ L _ _ _ H _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ^ _ _ H _J^_L_ ______ 2 « - V - » F F ^ H ^ H f _ _ _ _ H _ _ H _ _ _ _ _ _ _ r _ _ _ B _ _ _ _ _ / _ _ • _ _ H I _ H I

„ anu intregu 12 11. V . r . \ „ diumetate de anu G îl. v *. \

Prenumeratiuni sefacu la toti dd. oore-s pnndinti ai nostri, s i de a dreptnla la Bcr daotinne 8 t a t i o n a f f a * s e H r . 1 , unde sunt a se adresaşi corespundintiele, oe pri-vesqa Redactiunea, administratiunea seu «peditnr'a ; câte vor fi nefrancate,nu se vor primi, éra cele anonime nn se vor publica

- í ? " _ l —

Pentrn a n n n c l e si alte pomunicatiuni de interesu privata — se respunde câte 7 or. pe linia ; repet irile se facu cu pretiu sca­ii iutn. Pretiulu timbrului câte 80 or. pen­

trn una data se antecipa.

junctiuniloru cu linia romana, specialminte in câtu pentru punturile de la Brasiovu si delà Orsiova. Consultatiunile de ieri si' fia remasu fora resultatu.

Dupa tote câte ívsufla, asiá cam stá Í caus'a, cà societatea austriaca a. drumuriloru ferate de statu are ingagiamente formali si prin urmare nevoia absoluta d'a câştiga si clădi câtu mai curendu lini'a pon la Orsiova si a o legá cu cea romana, a cărei essercitiu asemenea este in rnan'a sa.

Spre scopulu accst'a, acea societate deja mai de multu s'a insocitu cu mai unele socie­tăţi de direpta influintia—in susu si indiosu, a nume cu societatea ungurésca a drumului de

\feru delà Tisza si —cu Consortiulu împrumu­tului de statu ungurescu de 153 millióne.

Prin acésta valorósa aliantia intarita, societatea austriaca a drumuriloru de feru de statu s'a tienutu sise tiene secura d'a dobândi concesiunea liniei de la Temesiora prin Lu-gosiu si Caransebesiu la Orsiova. (29 2A mile.) Capitalele si prelucrările necesari sè fia gat'a ; garanţia si resp. subventiune nu cere, si aaiá — sciindu cà si interesele tierei reclama cu urgintia aceasi legătura, s'a crediutu îngră­dita contra o:i càroru pedeco politice-natio-nali. —

Ei dar domnii magi i r i altfeliu sentu si cugeta. Densii pricepu pré bine, cà o data eBsecutata legatur'ala Orsiova-Vercerova, apoi — pace buna de diecile loru de millióne băgate in drumulu do feru orientale si de sperantiele loru legate de acea linia ! Deci ei — incérca a se opune din tote poterile j concesiunàrii liniei spre Orsiova, mai nainte , d'a se fi invoitu România la junctiunea Bra- f siovu-Ploiesci. j

Cu tote acestea, nime nu se indoiesce. ! cà acesta resistintia nu pote se tiena multu ; ; càci interesele intregei tieri suferu nespusu prin lips'a de o legătura, iute posibile, cu Oriintele. Si asiá lumea nepreocupata tiene, cà — guverniulu de Bucuresci, continu-andu-si temporisarea de pana acuma, pre cum de buna séma va fi neovitu a si-o continua, guverniulu magiaru vrendu-nevrendu va tre­bui sè concéda clădirea liniei spre Orsiova.

Lumea carea se pricepe a ceti si printre sire, deja deduce acést'a dintr'unu artriclu de fundu, ce aparii ieri in fruntea oficiosului „Pesti Napié11 si ale cărui vorbe lungi au scurtulu intielesu, că — da, in principiu nu se póté concesiuná lini'a Orsiovei fora a Bra-siovulni ; dar cà — a Orsiorvei trebue clădită in totu casulu câtu mai curendu, insa—insa — si ér insa — nu tocmai prin societatea austri­aca a drumuriloru de feru de statu, séu — nu tocmai cum ar dori aceea, ci — impartindu fölöseié pe langa societatea de la Tisza, intr'o mare parte si cu statulu ungurescu. Adecă : ducendu lini'a de la Logosiu dreptu la Aradu, de aci la Sdnocu, de la Solnocu trecend'o in rotaiulu statului spre Haivan-Pesta. Acést'a este — capitulatiune mascata ; este unu ince­putu bunu, care va duce la resultatu securu.

Voci despre Romani i România, Trebue sè marturisimu, cà — nu

credemu sè fia fora causa, candu, pe-riodicamente in Europa, se redica voci — o data intr'o parte, o data intr'alt'a, une ori peste tetu — despre Romani, si pamentulu séu tiér'a loru. Pre câtu ni aducemu noi a minte, apoi mai antaiu

. _ « . . , . . . i s'a scrisu multisioru despre Romanii de Ieri s'a tienutu pr:m a confermtia. | k D u n a r e ? p e t i m p u l u r e s b e l u l u i o r i e n .

I tale si — pana la tractatulu de Paris ; Budapesta in 6 maiu n. 1 8 7 4 j a p o i dupa alegerea lui Alessandru Ioane

Dupa cum ni spunu foile domniloru, de j l de Domnitoriu in ambele principate si ieri s' au inceputu aici in capital'a Ungariei I resp. la împreunarea ambeloru intr'o consultatiunile de multu prevestite intre gu- i.tiéra. verniulu magiaru si intre societatea austriaca I De atunci — nu s'a mai scrisu atâtu " » W » - W - _ - A Amu A» *tni.. ir, n- i - int i 'n tflfl mi l i ţ i i — nana, in f i m m i _ _ _ _ _ _ _ _ _

Budapesta, in 6 maiu n, 1864. Nu mai este nici o indoiéla, càci se

recunósce de insisi contrarii, cumca af­inele republicane ale Spaniei, de optu dile incóci, impresurandu cu bravura si intieleptiune positiunile cele tari ale Car­ii stil oru, mereu le-au ocupatu, spargendu poterea, ce aceştia si-o credeau ne'nvin-gibile.

* Oştirile pretendintelui Don-Carlos, respinse pre tote locurile, la-unele punte bătute si sfarimate. pre câtu au mai re­masu in legătura, se retragu iute spre strimtorile Pireneiloru despre Francia, nude senguru ele spera a afla adapostu spre a se reculege.

Intr'aceea maresialii republicani, Serrano si Concha, au intratu ca trium­fători in Portvgalette si Bilbao si, bucu-ri'a este nespusa in intrég'a biéta ti éra, de trei ani atâtu de reu sfâşiata si mal­trata.

Dar Serrano nu odichnesce. In data dupa învingere, guverniulu seu a con­vocaţii la arme pe toti junii de la 19 ani in susu. Acést'a nu pentru resbelulu or-denariu, càci acestui'a prin lovirile de là 30 aprile incóci i s'a curmatu essistin­ti'a, ci — pentru d'à tiené ocupate pro-vincieie cele 6 - 7 , in cari Carlistii se încuibaseră si-si facura multe ascunsuri secrete, la cari de buna séma se vor retrage candu vor fi de totu slăbiţi, si de U N D E lungii timpu potu apoi SFI N E P A -ciuésca tiér'a.

Carlistii ca bande de lotri au ince­putu, si — de securu totu asiá vor si termina. Deci spre a li poté face iute capetu, este ne-aperata trebuintia, d'a li aflá si sparge tote cuiburile si ascunsurile de prin munţi si păduri.

Inceputulu bunu — s'a facutu. —-Acést'a este unic'a scire de interesu

comunu, ce merita a fi amintita din străinătate. —

Din intru — luàmu si noi notifia des­pre adunarea si întrunirea episcopatului oatolicu si greco-catol icu din tíéra aici in capitale, precum ni se spune, pentru dóue cestiuni de importantia.

Avendu adecă curendu sè vina sub deliberarea Dietei proiectulu de lege alu regimului pentru reorganisarei- scole-loru medie, a nume a giranasialoru si a claseloru reali de statu, capii bisericei catolice, cari si ei au o mulţime descóle medie confesionali, ce vor trebui sè se acomodedie legii de statu, au sè afle modulu de acomodare, fora a deveni in dependintia de statu. — Acést'a a fi primulu obiectu de deliberatu.

Alta cestiune sè fia, cà — fondu­rile reh'gionari ale catoJiciloru, a nume celu pentru studia, prin spesele pré ma­ri de anii trecuţi sè se fia derangiatu astfeliu, incatujsè se afle intr'unu deficitu considerabile, pentru a cărui delaturare guverniulu staruiesce, ca prelaţii cei cu latifundia sè contribue de buna voia pe fîe-care anu o suma considerabile, dupa cum ni se spune — cam de 49.000 fl.

La aceste conferintie s'au infacisiatu si alu nostru episcopatu gr, cat. anume Esc- Sa parintele metropolitu Dr. Vancea, si epii Pavelu si Olteanu.

Astadi se scrie dcsclinitu multu in Italiaţ de multe ori candu vedemu acést'a, ni vine pai1' cà sè credemu, cumca astadi Italia ar voi sè iée rol' a Franciéi facia de noi. Scriu — ce e dreptu si foile din Viena, si cele din Berlinu, pana si cele din Petropole si Moscovia si Londra, — dar scriu in diferiţii stilu, candu mai multu candu mai pucinu b ine: foile italiene, pa­na si cele semi-oficiali, cânta din dia in dia o nota totu mai armonica si mai dulce, mai incautatória pentru noi.

Nupotemu se nu aducemu in legă­tura acesta aparitiune cu încercările ce se facu in Romanţa, in press'a ei guver­namentale a nume, pentru d'a respandi idei'a de totale nedependintia, absoluta suveranitate si redicarea României la rangulu unui Regatu, Are de buna séma guverniulu de astadi, carele nutresce acesta propaganda in tiéra, are si elu meritulu seu, si noi — vrondu ne vrendu caută sè vedemu activa in Italia —diba-cea mana a dlui Essarchu, representan-telui politicii a României in Roma.

In fine oricum va fi, si ori din ce causa si pentru care scopu va fi, atât'a este nenegabilu, cà — propagand'a ni este favorabile si cà contrarii nostri se supera siespusu pentru aceea. Noi deci —pona un'a a l fa , ne bucuràmu, cà opi-niunea publica, anume cea din Italia, incepe a se interesa de noi cu seriositate si a ni areíá multa simpatia, ba pona si ' amóre fratiésca.

Gasimu intre tristele împrejurări de astadi o mare mângâiere intru acesta aparitiune, si crediendu, cumca de buna séma totu asiá vor senti si onorabilii nostri cetitori, éta reproducemu aici, ca deessemplu, dupa „Press'a" din Bucu­resci urmatoriulu articlu dm oficiós'a ..Opinione" de Roma:

„Romanii AU destule titluri spre a se numi fraţi ai Italianiloru. Eisi-aducu aminte in adeveru despre fundatorulu loru, impera-tulu „Traianu," a cărui antica columna, ce si adi se admira in Roma, pastrédia sculptata in sine istoria acestei colonie, lăsate pe tier-murile Dunàrii de càtre acelu mar« cuceri­torul.

„Opt-spre-dieee serie n'au potutu altera caracterulu latinu alu naţiunii romane, care a luptatu continuu pentru conservarea sa, si in trecutu cu armele in mana, in midloculu Europei civil isate, aretă dreptulu aeu legi-timu si neperitóri'a justiţia a pretensiuni-ioru sale.

„Caletoriulu ce străbate acesta tiera, e surprinsu de a găsi la o depărtare asia de mare de campiele Romei si de tiermurele Tibrului — acelesi obiceiuri si costume, ca si pe malulu Tibrului ; traditiunile si o limba aprópe cu aceea a locuitoriloru de la Tibru, atâtu de mândri de originea loru !

„Caletoriulu remane immarmuritu in fa-ci'a ruineloru si monumenteloru, suveniri grandiose ale altoru timpuri.

„Ruinele podului lui Traianu, ale Tur­nului lui Severu, Garacala si alte cetàti, ale caroru nume indica originea, acestea atestaşi adi poterea si geniulu poporului, din care Ro­manii sunt mândri a fi descendenţi. Totu tier-mulu stangu alu Dunărei este semanatu de aceste remasitie, opera a anticiloru domni­tori a lumei, pe care remase nemişcata, nede-pendinte, si plina de viitoriu naţionalitatea j romana. Dupa victoriele lui Traianu contra lui Decebalu, regele Daciloru, si contra ace-loru locuitori primitivi ai tiermuriloru Du-nàrei, supuşi séu goniţi, — se ridica acesta provincia romana, formata din legiunile si coloniele aduse din diversele parti ale Impe-peratiei romane. ^^^éÊ^àimmÀÊt^mm I IT ' n

(terra Romana) si mai tardiu, prin deriva­ţi une, Románia.

„Fara a mai fi trebuintia se insistemu, acést'a e originea acestei Her« ce lêga Orien-tvlu cu Occidentulu. Nu e de mirare dara, déca in acésta tiera se aplause cu bucuria la constituirea definitiva a Italiei, si déca acestu poporu urmarl de departe cu unu viu interesu faseie, prin cari a trecutu unitatea italiana.

„Dupa origine sè venimu aoii la istoria. „Acosta naţiune nedependinte, care tra-

iesce cu viétia-i propria, a trebuitu se lupte pentru propri'a conservare cu nisce puternici vecini, càrora seid sè le résiste, — gratia sen-tiementului de patria alu seu, si sè-si cas tige dreptulu de a dispune de propriéle sale destine.

„astfeliu fusera luptele cu regatul u Poloniei, cu acelu putinţe invasore, care vo-nindu din Asia si gasindu indecadentia impe-riulu lui Constantinu, se facù stépanu, si transforma Constantinopolea in capital'a Turciei din Europa. Acestu poporu caceri-toriu (turculu,) facù adesea resbelu contra Romaniloru, voindu a li răpi fiera cea fer­tile si avutíele.

„Romanii résistera; si in cele din urma ei curmară lupt'a prin inebeiarea unoru tractate, pe cari Turcii le numiră capitulatiuni. Aceste trac täte, cari formédia si adi bas'a dreptului politicu alu tierei, sunt o proba evidente despre inde-pendinti'asisuveranitatea acestei tiers, chiar pe acele timpuri furtunóse. E destulu gè citàmu unele dintr'insele , tractatulu din 1393 , incheiatu cu Sultanulu Baiazet I; acel'a din 1460 cu Mahomedll si celu din 1497, cn Baiazet II, alu càcor testu probédia, cà nu numai aceste tractate nu erau impuse unei tiere cucerite si învinse, ci din contra, erau făcute cu consemtiemen-tulu principiloru Romani, ca o intelegere de buna-voia.

„In adeveru, se vede din aceste tractate, cà principii Romani, spre a face sè se véda si mai bine independinti'a si suveranitatea loru nau avutu grige sè mentionedie intrinsele con­servarea deplina si absoluta a dieptului loru pana si de a declară resbelu si a incheiă pace. Si totu ce mai résulta — este, promiterea unui daru anualu, mai in urma chiamutu tri-butu, in schimbulu pàcii si chiar alu aliantiei la casu de trebuintia.

„In acea epoca, precum am spusu, prin­cipii Romani, ca Mireal., Vladu V., Bogdanu luptau contra poternicei Ungariei si Poloniei.

-AceBte tractate, făcute in aBt-felu de modu, sunt prin urmare o proba nevincibile, cà principii Romani sciura sè pastredie ou onóre drepturile loru, si atunci ca si in urma nimicu nu se dedese in schimbu de câtu o aliantia. Scimu cumca intr'unu momentu mai in urma au voitu sè se întunece adeverulu acestei aliantie si a se pune la indoiéla auto­nomi'a politica a României. Turcia in adeveru nu se sfii a-si-indreptá sfortierile ei s pre a transforma plat'a tributului in vasalitate.

„Dara adeverulu nu póté remanó as-cunsu, si vedemu cà tractate mai moderne, ca acel'a ds la 1829 dintre Rusia si Turcia, restabilindu faptele, facu sè reînvie acele vechi tractate, lăsate uitai ei,séu reu interpre­tate. In fine tractatulu din Paris delà 1866 si Conventiunea din 1858 confirmară din nou adeverat'a valóre a acestoru vechi tractate, lasandu tier'a stepana absolutminte pe des­tinele ei.

„Acést'a e stituatiunea României dupa trac­tatulu din 1856 si articolulu conventiunei din 1858.

Acestu adeveru este astadi unu faptu càscigatu, si tóta pres'a europeana dupa ma­ture discutiuni, aduse omagiu acestui princi­piu si opiniunea publica, recunoscu fara apelu adeverat'a positiune ce se cuvine natîunei

„De ce nu le publicarăţi si Dvóstra?!

Asiá ne intréba unu frate din Galitia, pe bas'a unei epistole, ce dice cà i s'a scrisu din Transilvania, despre pré interesantele date statistice ale dlui Nifone Balasiescu !

Apoi — respundemu simplu : pentru cà nu sunt date statistice, ci nisce scorniri naive ale unui omu plinu d 'aldaBtea.

Seracu Balasiescu ! a betranitu, dar — tirea nu si-a schimbat'o ; a remasu aventu-rariu. —

Si de minune ! o mulţime de foi seriöse i luară glumele de realitate si — fecera mare sfara 'n tiara /

Déca despre france si se dice, cà sunt nespusu de rei statistici, apoi despre romani trebue sè dicemu, cà sunt mai rei de câtu rei.

Noi, caBl tóte poporale slabe, nu ne po­temu intipui altfeliu demni d'à ne présenta lumei cu capulu redicatu, de câtu numeran-du-ne de dóue ori atâti-a câţi suntemu. D'ar óre intr'adeveru càstigàmu noi ceva prin astfeliu de — copilărie ? !

Noi — mulţi ani ni-am datu tóta trud a. pentru d'a aduna câtu se pote mai directe, si asia dara mai secure date despre numerulu poporaliunei romane, daco romane si ma-cedo romane, si peste totu despre lăţirea acestui elementu.

Am adunatusi consultatu opurile scrise in acésta materia — de romani si de străini; ne-am pusu in corespondintia cu cei mai esperti bărbaţi; am facutucomparatiuni intre datele statisticeloru oficiali si intre con-sriptiunile parteculari directe, essecutate prin preoţi la rogarea nóstra, si — din tóte si dupa tóte, precum la rondulu nostru am are-tatu, n'am potutu sè scótemu nici de câtu u n u numeru alu tuturoru Romaniloru din O i-inte mai mare de câtu — cam pon'la Î l milli-óne de suflete.

Ei dar câtu de mare este si acésta cifra ! si câtu de pucini sunt, cari o credu si atât'a !

Acum vine diu calugeru Nifore Bala­siescu, si spune si aréta lumei — én auditi ce minune !

Celu pucinu, repetimu — celu pucinu 15.050.000 este numerulu Romaniloru in Oriinte.

Si — éta cum aduna acestu numeru din diferitele parti séu provincie :

In Bomannia libera 5 millióne, (Adecă cam cu vr'o 300,000 mai mulţi, decâtu con­stata statisticele de acolo!)

In Astro-Ungaria — 4 millióne. (Adecă cu unu bunu milliónu mai mare, decâtu ce justifica statisticele nóstre in combinatiune cu datele adunate de noi.)

In Turcia intréga : 3 millióne. (Adecă cam de dóue ori mai multu, de câtu ce ni-au potutu adeveri nóa chiar ómeni amblati a nu­me prin pàrtile Turciei, locuite de Romani.)

In Bussia — l 2 / 4 millióne. (Adecă cam cu 50% mai multu, de câtu au cutesatu se puna cei mai competenţi bărbaţi, dintre cât ;

sau ocupatu de aceste studie.) In Serbia, unde se scia positivu cà vie-

tiuescu ca la 300,000 de Romani ; — pune toc­mai indoitu atât'a.

Dar mai frumosu se blamódia diu Ba-lesiescu cu Grecia, unde face pe Romani 2/3 ale intregului numeru de locuitori, punendu adecă cifr'a loru la 800.000 precandu popo-ratiunea intréga a regatului abiá trece peste 1.100,000/

In fine diu Balasiescu pune nrulu Reto-Romaniloru si Ladiniloru din unele párti apu­sene — la 150.000.

Astfeliu firesce cà i-a potutu esi colo-salulu numeru totale de 15,050,000 suflete !

Observàmu aci numai atât'a, cà — du­pa statisticele ce avemu, nrulu tuturoru po-poratiuniloru — delà Tisa pan' la Corfù si cea din urma insula a archipelagului, abiá ajunge cifr'a de 22 2 / 4 millióne, apoi aci sunt : 4 millióne bulgari, 3 mill. şerbi si bosneni, P/4 millionu turci, l2/4 millionu greci, aprópe 1 mill. albanesi si alte amestecature ; apoi celu pucinu 1 mill., magiari, % de millionu ruteni, nemţi, sassi, ţigani, jidani, etc. etc. — restulu Romani.

Cine cunsóce aceste date, luate in cifre rotunde, dar in cifrele cele mai de aprópe adeverului, acel a va pricepe câ, pubücatiunile dlui Balasiescu, ori cu ce cugetu sè le fie fa­cutu densulu, pentru ómeni reali si serioşi nu

merita nici câta considoratfune, ér causei nó- j ! stre naţionali nu folosescu, ci strica — in j dóue privintie, antaiu : càci cu câtu mai j mulii ne facemu, cu atâtu mai nepotintiosi j aparemu - in trecutu si in présente; adóu'a: càci —- atâtu de numeroşi cum vremu sè ne créda lumea, apoi pana ieri, pan' la diu Ba­lasiescu, noi insi-ne nu ne-amu cunoscutu /

Si — acést'a e causa, pentru care noi din adinsu le-am trecutu pan acu cu tăcerea, si despre cari si astadi numai do a dreptulu provocaţi, scriseramu aceste desluciri.

Diet'a Ungariei. PESTA, in 5 maiu.

Ieri, in 4 maiu, cas'a representantiloru desbatii, intre altele, asupra acelora paragraf! din legea pentru notariatele publice, cari din caus'a importantiei loru s'au avisatu corni siunei centrali, pentru nóua desbatere si repor-tare. Intre aceşti paragrafi este si acela, ca­re dispune, — in contradicere cu dispusetiu-nile legii pentru natiunalitàti, — cumca tóte documentele notariali au sè se faca numai si numai, deci oscbisivu in limb'a magiara. La acestu §. diu deputatu Bonciu a facutu unu amendamentu in favóroa limbeloru nema-giare, si acést'a pre bas'a si in spiritulu legii pentru natiunalitàti. Candu deci cu bucuria spunemu, cumca amendamentulu nlui Bonciu

: s'a primitu, nu recunóscemu de felu cumca domnii magiari, in frunte cu capulu opuse-tiunei loru diu C. Tisza, ni-aru fi acordatu nescari concesiuni, precum dej v mulţi credu ; càci §-lu din cestiune erâ sè vateme de a drep­tulu legea amintita, prin elu deci innal-tulu guvernu si magiarii au vrutu sè ne dea-póia si de acelu putienu dreptu ce ni-lu acor­dase master'a lege pentru natiunalitàti.

Diu Dem. Bonciu dise intre altele cam acestea : Eu totudeuna am datu statului,

j ce este a statului si ce este detorinti'a fie-ca-rui cetatiénu de statu, si pretindu delà totu omu lu aceea ce se cuvine autori tàtii si uni­tăţii statului. Proteatu insa cu tóta resolutiu-nea in contra restriugerii legii pentru natiu­nalitàti, in contra impedecàrii aplicàrii prac tice a aceleia. Eu nu potu aproba acea estrema direptiune, care poli'icaminte nici nu e pru-dinte, nici indreptatita, si care lucra in contra unităţii si consolidării statului. (Apro­bare.) Prin legi bune si drepte tóte natiu-nalitàtile se vor alipi tierii si vor iubi pa-tri'a, in care locuescu, prin legi rele si nedrepte insa si manecandu din acelu puntu de vedere si basandu interesulu statului pre aceea falsa premisa, cumca numai magiari locuescu in statu, prin acést'a tóte natiunalitàtile nema-giare se înstrăina de catra tiéra in care locuescu. Dorinti'a magia! iloru a vedé acé­sta tiéra locuita numai de magiari e usióru de prieeputu, faptele insa nu se potu negá. Sinamagirea magiariloru ar causa numai confusiune si natiualitàtile nemagiare, acu atâtu de neliniscite, s'ar espune unei nóue iritatiuni. Votulu separatu alu comisiunei centrali, conformu căruia tóte documentele notariali, din causa cà posiedu validitate publica, au se sè faca numai in limb'a magiara, nu-lu potu primi, pentru cà — desi aceste documente au validitate comuna, nu sunt insa documente publice de statu. Documen­tele notariali au se formedie intre parti ba­s'a legalisata penrtu negocia juridice, trebue deci sè se redéga in limb'a priceputa loru (pàrtiloru ;) almintrelia totudocumentulu nu are nici o valóre pentru pàrtile nogociatórie

O parechia romana d. e. merge la unu notariu publicu, pentru ca acést'a sè li faca contractu de casetoria. întrebaţi fiindu cà sciu ei ceti si scrie ? respundu câ —sciu. Nota-riulu, conformu votului seperatu, compune documentulu in limb'a magiara si li-lu ce-tesce : acesti'a (barbatulu si muierea séu mi­rele si mirés'a) nu pricepu nici unu cuventu din acelu documentu si asia nu vor vré sè-lu subscria. Daca apoi, conformu votului sepa­ratu, documentulu se va traduce, atunci do­cumentulu originale va remanó la notariu fora subscriere. Acésí'a este absurdu. Pro-punu deci urmatoriulu amendamentu : „In §.2.dupa cuvintele „de notariu publicu se póté denumi acel'a, care limb'a de statu (magi­ara) o pricepe perfeptu" sè se dica : „si póté satisface dispusetiuniloru art. de lege 44 : 1868." Éra §-lu 7 se sune asia : „Denumirea de notariu publicu dà îndreptăţirea a edá

documente, afora di limb'a oficiale de statu, ş potrivesce cu domnitatea statului de dreptu si in acele limbi, cari in municipiale unde si a legelati vei. Nu se potrivesce insa, sum no tariulu functiunódia, se folosescu ca limbi protocolari. (Art do lege 44, §. 2 : 1868.) în­dreptăţirea d'a edâ documente si in alte limbi afora de acestea, o acorda ministrulu totu odată, séu dupa denumirea notariului, la espre-s'a cerere a acestuia, dovedindu acést'a cà posiede pre deplinu limbele respective.

Georgiu Ioanoviciu inca e contra votu­lui separatu, presentatu de secţiunea a VIII, aretandu cà drepturile ce dà legea natiuna-litàtiloru nemagiare, nu strica de felu unităţii si auctoritàtii statului. Daca s'ar primi votulu separatu, atunci totu proieptulu de lege ar trebuise se prelucre. Votédia pentru amenda­mentulu lui Bonciu.

Col. Tisza, capulu opusetiunii magiare centrali, vorbindu asta data — nu infavorulu natiunalitàtiloru nemagiare, càci acestora e dusimanu de morte dimpreună cu organulu seu „Ellenőr," ci in favorulu autorităţii legii sustatórie, in care lege totuşi ni sunt asecurate nesce biete drepturi natiunali — reprodu-cemu aci din discursulu seu urmatóriele inte­resante enunciatiuuni : „ Numai pre câteva mominte ceru atenţiunea onoratei case. La capetulu discursului seu, reportoriulu mino­rităţii dise cà spéra a fi convinsu pre totu omulu nepreocupatu despre corectitatea opiniunei minoritàtii si despre necorectitatea opiniunei contrarie. Eu in acésta cestiune

convinsu, cu demnitatea legelativei, ba nici cu bona fides, ca aceea ce amu datu cuiva, mai apoi mereu- mereu se LUA mu in diferite moduri si pe diferite cai. (Aprobare generale.)

Ce dice legea pentru natiunialitàti, in nessu cu legea pentru organisatiunea judeca-torieloru ? Ea dice cà, si documente redesse in limb'a nemagiara se primeacu la judecă­torii si chiar si la forulu supremu, si cà pre bas'a acelora se póté aduce sentintia. Acuma introbu, ce valóre are acésta dispusei iunu a legii daca acuma dispunemu, cà unu docu­mentu notariale nu se pote redige decâtu nu — mai in limb'a magiara ?

Dupa ce Tisza aretà si partea neprac­tica a §-lui respectivu, vota pentru amen­damentulu lui Bonciu.

Ioanu Gosmanu nu póté pricepe, cum cei mai mulţi in acosta cestiune caută favo­ruri pentru natiunalitàti ; càci lucrulu este forte simplu : daca notariulu publicu va sei limb'a respectiva, atunci poporulu va merge la elu, daca nu — nu. Votédia pentru amen­damentulu lui Bonciu. Asemenea si Danila Szakâcsy.

Iaone Paczolay spriginesce votulu sepa­ratu. Elu recunósce fapt'a, câ nu toti cetatie-nii Ungariei sc u limb'a magiara, se teme insa cà acestu reu nu va incetá, daca magiarii vor totu face concesiuni nemagiariloru si nu vor

me tienu, si nu fora causa me tienu, nepreo- f a c e «»pusetiu cani, ra toti sè scia magiaresce cupatu; pre mine insa densulu nu m'a con- í ( H a h a ! Seraculu magiarulu! Elu vre sè

vinsu si credu cà pre mai mulţi din ace­sta casa nu ii-a convinsu ; si cutediu a afirma ck eu in cestiuni referitórie la natiunalitàti nici odată n'am fostu si n'am vorbitu preocu-patu, si daca mi s'a imputatu preocupatiune,

S caus'a a fostu cà respectivii au fostu de pare-I rea, cumca eu asi vorbi din puntu de vedere I ultramagiaru. (Daca asemenàmu acésta enun-I ciatiune a lui Tisza cu discursurile lui in ces­

tiuni referitórie la natiunalitàti, precum sl tóta portarca lui de pan' aci facia de popo­rale nemagiare, atunci e imposibile sè nu dicemu : Timeo Tiazam et dona ferentes. Report.)

Frin acést'a, — contiuuà Tisza, — asiá credu, mi s'a facutu nedreptate ; in privinti a contraria insa nimenea nu m'a invinovatitu

decrete prin lege imperativa, ca celu ce lo-cuieace in Ungaria, toti cetatienii, fóra escep-tiune, deci si plugariulu romanu, trebue se scia magiarésc'a, casi candu limb'a magiara ar fi panea cea de tóte dilele a locuitoriloru Ungariei si casi candu necunoscinti'a aceleia ar periclita essistinti'a statului ! Report.)

Alles, Romanu vorbeace pentr amenda­mentu care ae primeace cu naioritate de voturi. —

Dupa acéar'a aiedinti'a se incheia la 2 'A óre.

In Siedintia Casei représentative de ieri, 5 maiu, dupa autoatioaroa protocolului dilei precedinti, V. Babesiu sub8terne curecotnen-datiune catra comisiunea petitiunale — plan-

, sorea gremiului comercialu din Biserica-alba, inca, precum cu mângâiere si potu provoca i , . ' , o o n n n o n l j „ „íu„ „Ü; „•„„ f»™+„ oin; \ P e n t r u ca la post a regia acolo si in fosta

granitia intréga, unde abia se afla omu sè scia limb'a magiara, tote recepisele, documintele si blachetele s'au introdusu in limb'a magiara, cea-ce face nespusa impedecare ai greutate publicului si mai vertosu lumei comerciale. Se cere deci, ca Diet'a se dispună inlesnirea necesaria, carea ar poté fi prin intruducerea atinseloru blanchete si recepise in dóue limbi.

Min. Bartal, alesulu Cetatei de pótra, se verifica; apoi mai substernendu-se unele reporturi comisiunali se trece la ordinei dilei.

Se desbate asupra §-lui 54 din proiep­tulu de lege pentru notariatele publice, care §. s'a stilisatu de nou de catra comisiunea centrale. Acést'a propune urma toriulu testu : „§. 54 Pentru validitatea negociului de dreptu se recere unu documentu notariale : a) candu consângeni in linia ascendinte ai descendinte, fraţi si casetoriti incheia con­tracte de vindiare, de schimbu, de imprumutu ori vitalitiali, séu edau altfelu de documente, in cari numitele persóne se deobliga un'a alteia ; b) la contracte de donatiune intre acesta persóne, daca obiectulu donatu nu s'a predatu; c) la adeverirea primirii|de diestre, fia adeverinti'a data in favorulu uniae dintre persónele casetorite, séu in a un ei alte per­sóne ; la totu negotiulu de dreptu ce incheia inter vivoa orbii, surdii, cari nu sciu ceti, seu muţii, cari nu sciu scrie, séu surdo-mutii, intru câtu la incheiarea negotiului de dreptu sunt personalminte activi."

1. Vidliezkay nu afla] acestu testu des-tulu de precisu, propune deci a respinge §-lu inca odată pentru nóua desbatere si stilizare de catra comiaiunea centrale. Acéata propu­nere se primesce. —

Asupra celoralalti §§. de nou stilisati ae intinde o lunga discuaiune, dupa care toti se primescu nechimbati. —

Urma desbaterea asupra proieptului de lege despre responsabilitatea ai indetorirea de deBdaunare a drumuriloru de feru in caşuri de seucideri si chilaviri. — E. Horn primesce pro-

la aceea cà. de câte ori s'au facutu aici pre tensiuni — multiamita lui Ddieu acést'a nu sa intemplatu asia a dese ori (nici odată ! Report.) deai mai de multe ori decâtu ni-ar placé — de câte ori deci aici ni a'au facutu pretensiuni, cari intra'deveru 8unt necompati­bili cu essistinti'a de statu a Ungariei aéu cu puaetiunea si caractcrulu limbu magiare, nici odată n'am intrelasatu a protesta contra aceloru pretensiuni, desi mai de multe ori am fost admoniatu cà acést'a strica pusetiunei mele de partida si măcar cà - desi nu totu-de-a-un'a, totuai insa in cele mai multe caşuri am facutu esperinti'a, cà partida drépta in ast-felu de ocasiuni din adinsu n'a pré vorbitu in cestiuni de acestea. (Strigări din stang'a : „Asia o!") Dar tocmai pentru că pan'aci am procesu si totudeun'a voiu procède asia, mi tienu cu atâtu mai mai multu de dtorintia, a luă cuventulu si a sprigiui o pretensiune corecta, indreptatita si ecitabile, si in casulu presinte me bucuru d'a fi intr'o astfelu de pusetiune. — In a cui favóre s'a facutu legea pentru natiunalitàti, aceea nu voiu se esplicu aci ; sum insa de părere câ a'a facutu pentru a statori o norma prin carea, intre marginile limiteloru essistintiei a Ungariei, sè ae dóe fiiloru de alta limba a tierii totu aceea, ce li se póté dá si pentru ca sè li domarce limi-tea, pana unde legelatiuuea concede si preste carea nici o preten iune nu se va acorda. Legea s a facutu in supositiunea cà cetăţenii de statu nu se potu imparti in buni si rei, in supositiunea, ca totu cetatiénulu sè póta aflá midilócele bunăstării sale, si ca totu-odata si tiér'a sé afle intr'unu fundamentu legale garanţia in contra prête nsiuniloru es-ceaive.

Acuma deci dieu că trebue se mergemu nainte pre calea legale ce Diet'a a desemnatu in acéata privintia ; eu nu vreu ae trecu preate limite, dar niei nu vreu sè remanu dupa ea. Legelativ'a, ce e dreptu, are drep­tulu d'a moditicá ori ce lege. Că fi-ar reco­mandabile, bine si cu tactu a propune modi­ficarea, aceea este alta întrebare, totuşi

ieptulu spre desbaterea speciale,afla insa in elu unele defepte esenţiali. In proieptulu de lege adeca societăţile drumuriloru de feru se facu respuusabili nnmai pentru daunele finantiali, nu si pentru ucideri etc.

Ministrulu de justiţia Pauler observa, cà responsabilitatea ce atinge pe urditorii nenorociloru pe drumurile ferate, este de natura seu civile seu criminale. Pentru cea d'intaiu este provediutu in proieptulu delege preeentatu, pentru cea din urma sè va pre­vede in codicele criminale. Cu privintia la mesurele preventive ce cere Horn, ministrulu Pauler observa, cà acestea nu se tienu de resortulu seu, ol de alu ministrului decomu-nioatiune.

Lázár Ádám consemte cu espunerile lui Horn BÍ inca accepta proieptulu de lege de basa a desbaterii speciali.

Em. Ivánka polemisèdia contra argu-menteloru lui Horn. — Csernátonyi dice càin tóta lumea publiculu se lupta contra direc-tiuniloru drumuriloru de feru, in care lupta acestea totudeuna sunt in avantagiu. In An­glia parola este : „Pana candu nu se va in-templâ o nenorocire pe drumulu de feru, prin care se-BÍ pérda vioti'a unu episoopú séu unu directoru delà drumulu de feru, nu va fi mai b i n e I _ Cere mesuri câtu mai aspre in con tra sociotàtiloru drumuriloru de feru, pentru securitatea caletoriloru.

Dupa acést'a proeptulu de lege se dea-bate in specia de si se primesce cu putiene modificatiuni - Incheiareasiedintiela 1 1 ' 2 ore.

L. Aradu, in 3 maiu n. 1874.

Despre gerulu, ce in nopţile do la 28 apri le in cóci ni devasta gradinele si viniele, — vedu cà si dvóstra ati scriau si scriu tote foile, unele adeverulu, carele e tristu, dure-rosu, altele — dóra din politica devalrandu reulu, pentru ca se nu despere lumea nóstra, ér cea străina sè nu ne tiena de ruinaţi si se nu ni den ege creditul u, de carele avemu atât'a trebuintia !

Nu sein, cum va fi prin alte pa ti, mà­car cà-mi potu iutipuí, cumca abiá póté sô fie ou multu altfeliu de câtu p» Ja noi, oùol A-i-gulu séu gerulu fatalu, n'a fost iute trece-toriu peste noi, ci tienendu trei-patru, ba sl cinci nopţi, nu se pote se fi fost numai Iccalusóu tienutalu, ci a trebuitu se fie generale, apoi sub impre8Íunea de 3 pana la 5, ba si 6 gra­de de ghiatia, vegetatiunea cea frageda de prima-véra ori unde ar fi, nu pote 6è nu se strice totalminte. La noi in pregiu-rulu acest'a celu pucinu — ea este stricata totalminte, si daun'a este neprecalculabile, or bieţii omeni posesori de vinie si de gră­dini, cu lacrime in ochi se uita la sperantiele loru ruinate, la isvórale de subsistintia ale loru deseoate !

Nu e mirare deci, déca lumea juru im-prejuru in patria acést'a, incepea vedé numai negru ; déca omenii, domnii noştri, cei-ce pona mai de curendu cu ingamfare poitau capulu pre susu ca cocorii, si vorbiau despre presinte si viitoriu — totu ca atâti imperati poterici ai lumei, — astadi pleca capulu si suspina in iiudiulu nostru, alu sclaviloru loru desconside­raţi : „Nem ér ez a vilàg semit* = N'a junge nemicu acésta lume !

Nu Ddieu, — intr'adeveru nu. De câte ori am spus'o noi acést'a domniloru de la po­tere ! De câte ori li-am aretatu, cà — pentru omn ca omu, si pentru topóra ca atari, uumai acea valóre adeverata are si pote sè o aiba acésta lume, pe carea — prin sentiulu, — seu cui de dupa crescerea sa stricata i lipsesce atare sentiu, prin intipuirea unui scopu, unei destinatiuni mai nalte n omului, adecă prin realisarea ideiei de moralitate si dreptate ai-o face de chiamare si problema.

Cine de acést'a nu 'este capabilu, cine atare sentiementu nu are in anima si atare ideia si idealu nu are in capu, acel'a — fio Imperatu séu purcariu la satu, fie investitu in auru si catifea, seu trentiosu simurdarosu totu numai dobitocu prostu este, si diferintia intre ambii e — numai ca si buna óra intre paunu si intre gain'a sperlita si diumetate pelôga.- dobitocu si debitocu si numai dobi­tocu ! —•

In momente de calamitàti naturali Béu politice comune, candu adeca poterile despo­tice ale tiraniloru devinu destrămate si ne-potintióse, atunci — si «i, despotii si tiranii,

cei [mari si coi mici, semtiescu si o pionunc1» cà —Dieu riajunge nemie'a acésta lume ! Fi- 1

reşce, càci loru numai atunci li ajunge ceva, candu ea li satisface postulateloru loru de Domnia, de sburdàri, îngâmfări si capritie — pe cont'a millióneloru de semeni ai loru ; dar indata ce — désastre naturali seu politice li-a facutu neposibile acele condltiuni, ei numai au altele, Ddieu, morala, dreptate — nu au in peptu, si asiâ incepu a lamenta si ofta, câ — „N'ajunge nemie'a acésta lume."

Éta cum, calmitatea de astadi dispune pre deákistulu nostru „Alföld" sè despere de starea tierei si se suspine asupra respicatiu-niloru ce ministrulu Ghiczy fece alalta-ieri in respuusulu seu, datu la interpelatiunea de­spre o banca nationale propria magiara.

„Este invederatu, cà situatiunea nóstra prin recolt'a de estu timpu nu se va poté îndrepta. Va fi bine numai déca vom mai poté trai ; — atât'a e, ce in celu mai bunu easu ni este permisu a spera."

rIntre astfeliu de aspecte, sub apesarea de atari presiuni, morbulu pesimismului a cuprinsu animele; incepemu a despera de posibilitatea essistintiei patriei, despre posi­bilitatea d'à conserva oaracterulu nationale alu Ungariei."

. „Multele faime rele au tempitu opiniu­nea publica, si au facut'o nepasatória. Ne uitâmu spre viitoriu murmurandu séu indi-ferinti, ca nisce ticăloşi, — spre unu viitoriu carele re sóm'a nóstra nici nu pote sè mai aducă ceva nou si deosebitu bunu."

„Si intr' adeveru traimu iu astfeliu de inprejuràri, ca cum a mai aştepta vr'unu bine — nici n'ar mai fi eu poüntia !"

„Apoi tristele sciri despre starea seme-natureloru li-a incoronatu o a l t a scire, ce se reduce la deslegarea cestiunei despre o banca nationale."

„Atât'a am trasu si impinsu deslegarea acestei cestiuni, pona candu banca nationale austriaca a ajunsu a ne aduce se perimu de fóme. Si acuma — din gur'a unui Ghiczy trebui sè audimu, cà nu ealta mântuire, de câtu sè capitulàmu !"

„Astadi, candu creditulu ni s'a stricatu, candu viétia economica ni s'a desiertatu, candu cu manele legate stàmu in facia contra­riului, si suntemu avisati numai la marini-moBitatea lui, - vai ce pucinu potemu sè speràmu ! —

r, O infioratória calamitate, o lipsa nes­pusa ni s tà nainte, si nu suntemu in starea a declina delà noi reulu, intru care au arun-

j catu patri'a insesi gresielele nóstre si impre-juràri ne-essorabili ale timpului ! " . . . .

Credu cà este destulu pentru d'a fipro-batu, că — Ddieu a pusu pe tiranii noştri la tortura inca mai grea, decâtu e la carea ne au pusu ei pre noi ! càci consoiinti'a nó­tára este curata. —

TemesiÓra, in 2 maiu n. 1874. Se colporta in publicu,pe aiciá ér mie mi se

comunica prin amicu de a dreptulu informatu despre lucru, urmatóri'a episoda frumósa.

Acum câteva septemani, in ospetari'a marginasia de catra tergu, in Ciacova numita Kárnaj , prandiá la o mesa sengura II. Sa diu Georgiu Ivacicoviciu, supremulu comite alu Carasiului ér la alte meşe prandiau mai mulţi alti străini, si intre aceşti si unii notari comunali, romani din jurulu Ciacovei. Candu II. Sa e rà sè se scóle satulu bine, spre a se indepartá, spre mare suprindere si nenorocire a sa intrâ in ospetària díu officieriu de la sta­tulu majoru — Stancoviciu, pensionistu si locuitoriu in Ciacova si numai de câtu lu-salutà pre naltulu demnitariu magiaru de statu cu cele mal cumplite cuvinte de — „gazember, országos tolvaj,k i ily pofával szem­

telenkedik a főispáni széken ülni. /" Astfeliu de brutalitate — este indate-

nata la noi — intre créature ordinari, dar — intre astfeliu de omeni, in faci'a, mai multora, este paieoi-se unu oe, care nu pote se reni ana fora ~ intr'un'a seu alta parte.

Cu tote acestea, II. Sa, marele demni­tariu, s'o fie luatu la sanatós'a, fora a dice unu cuventu ! Si — aci este actulu pentru carele se scandalisédia opiniunea publica si pentru care eu vinu a aduce intemplarea pe tapetulu diaristicu. Diu Gioca, Ilustritatea Carasiului si a guverniului, trece de romanu ; romanu ou onóre nu póté tacó la atare atacu ; càci se dà cu socotél'a, oà diu St. a avutu

causa a i face brutalulu afrontu, ba cà avea de cugefcu a-lu mai tractá sl altucum. Mai acu câti-va ani numai opositiunea naţionala dicea, cà — guvernulu redica numai gunoiele la demnitàti si posturi grase, astadi insisi domnii guvernementalisti ne batjocurescu pentru aceiaşi omeni redicati din sinulu no­stru. Acést'a este duplu infamu ! Se scie, càdlu Gioca Ivacicoviciu, in tipu de renumeratiune pentru merite, tiene in arenda delà inaltulu guvernu allodiaturele din Ghiladu, cam 1200 jugere catastralo, cu pretiu forte moderatu ; dar carea arenda sl asia moderata neplatindu-o, s'ar aflá incurcatu in detorii forte însemnate ce l'ar aduce in dese si aprige conflicte cu creditorii sei.

Noi fiindu de multu convinşi despre bu­nele intentiuni ale înaltului guvernu facia cu Romanii Carasieni, mai cà aflàmu logica tienut'a guvernului la, astfeliu de intemplàri scandalóse; ei — dar acést'a merge pona merge ; de la unu timpu nu mai pote merge fore blamarea sl a guvernului, si chiar a tierei !

Destulu cà eu din parte-mi pro bucu-ro8u renunciu Ia astfelu de privilegiu de scu­tire scandalósa, pentru unu romanu, mà­car ce domuitariu mare se fie elu ! (cr.)

Din cerculu Radnei, De prin tote pârtile, de bărbaţi naţionali

distinşi, dar —cum se vede, fora contielogere reciproca — ni se tramisera spre publicare— corespundinhe. dechiaratiuni, provocatiuni si apeluri—in causa alegerei de deputatu, ce este sè se puna la ordinea dilei si deja a inceputu a agita spiritele intr'o mesura straordenaria.

Mai tote câte ni se tremisera in acesta privintia, unele directu altele indirectminte, atientescu acolo, ca alegetorii sè se preocupe pentru realegerea dlui Dr. Alessandru Mocioni. Toti domnii tramitiatori, pe întrecute si-ma-nîfesta aderînti'a loru la alesulu loru de mai nainte, toti constatandu, cà — loculu deve-nitu vacante prin retragerea dlui Aless. Mo­do i, nu pote fi implinitu cu demnitate, de câtu numai — totu prin Aless. Mocioni.

Noi suntemu convinsi,cà demnulu nostru barbatu nationale, va sei sè aperatiuésca dupa adeverata valóre a loru aceste onotatórie ma-nifestatiuni ; to/usi dupa dechiaratiunile ce

[ Daa fece atâtu de respicatu si solenelu in I nrulu 27 alu Albinei, si'dupa esplicatiunile j ce noi de repetite ori dederamu din a nóstra ,' parte retragorei dsale din Diet'a ungurèsca,

— asiâ suntemu convinşi, cà este o între­prindere greşita si nefolositória - punerea candi dârei sale de nou.

Cu totu temeiulu si tóta positivitatea deci potemu svatui domniloru alegetori si specialminte domniloru ce luară iniciativ'a pentru pregătirea alegerei, ca zelulu si staru-inti'a loru sè binevoiósca a le indreptâ spre alta persona Corespundiatoria ; sè caute, cerce si ingagiedie — fóra perdere de timpu — unu altu candidatu ; càci — ni-ar pare reu, candu ii-am vedé stamindu la unu ce nepo-sibilu si prin acést'a dóra negrigindu si pe-riclitandu posibilnlu.

Ca fraţi si amici, din anima curata ii asecuràmu, cà in direcţiunea ce au luatu, nu H potemu publica manif«staţiunile ; càci ne-am face părtaşi unei retaciri si seduceri a opiniu' nei publice.

Ca frati si amici sinceri, nu potemu de câtu a li dá -~ din anima curata svatulu, se caute — toti cei buni si adeveratu naţionali, toti ceice stima si iubescu pre Aless. Mocioni si aderu l'a program'a sa, a se reuni intre sine, a-si dá parola de onóre si a o luá si d<-le alegetori, câ — nu vor candida si alege de câlu barbutu, decisu si pronunciatu pentru program'a si partit'a nationale opositionale !

Persona se va găsi, in data ce—omenii de caracteru vor eonăsce resolutiunea alege-tori/oru. Pana un'a alfa deci, domnii si fraţii noştri puna-si tote silinţele pentru d'a legá legătura firma intre alegetorii naţionali si conducetorii acelora, si - in acésta staruintia, pre acésta cale a loru, contese ei pe totu po-sibilulu spriginu alu nostru !

Fiti, domniloru neobosiţi, si totu de o data forte intielepti — intru pregătirea ale­gerei, si — nu permiteţi sè ve prevină si amagósca cine-va, ori-cine ar fi acel'a, fie prin vorbe gólé, sóu ohiar prin promisiuni vanei

Timpulu este dintre cele mai perioalóse pentru noi. Din TOTE pârtile, in intru si in afara, de ai noştri si de străini — suntemu espusi la totu feliulu de cercàri, prin totu feliulu de intrige; deci — sô privighiàmu ne'ncetatu ! -

Langa JadaniU (cott. Timisiu) in 20 aprile. On. Redactiune ! Permite-mi a publica

câteva observatiuni in „Albine," care eciu cà se cetesce de mulţi plugari cu sirguintia si striginind'o dupa tóta potinti'a loru.

Càci, cum sè nu alerge plugarii cartu-ra ri la spriginirea stimatei „Albine," candu vedu cà dens'a atât'a truda pune pentru a în­dulci viitoriulu romanului ! Ba chiar sl celu mai de pe urma plugariu audindu de suferin-tiele si patimile „Albinei," sl elu simte dő­rére in anim'a sa, si vede câ cei ce scriu in ea, pentru luminarea si incuragiarea poporului romanu, suferu inchisore si pedép^a de bani. Óre num ai avemu noi, plugarii, afora de „Al­bina," si pre alţii cari stau in fruntea rostra si sunt chiamatiaseingrigide viitoriulu nostru, de viitoriulu plugariului romanu, fora a cărui înaintare tóta naţiunea nu pote înainta? Ba mai avemu. Preoţii, invetiatorii si notarii romani, cari traescu din sudórea plugariului sl aceştia suut chiamati si inoa cu deosebire sunt ohiamati a se ingiigi de noi plugarii, ca aè nu cademu materialuminte si spiritualmmte. Pentru aceea amu dori, ca toti preoţii sè se porte conformu chiamàrii loru si se fia ade-verati luminato i ai poporului, càci numai „Cu pace dlui sè nerogàmu", nu-si implinescu

j de felu chiamarea. Asia si unii Invetiatori J am dori sè faca mai multu progresu cu pruncii I in invetiatura, càci numai ou „Domne stiga-

t'am", precum face Invetiatoriulu din Jadaniu, nu se potu invetiá pruncii, precum trebue.

Asemenea si delà dnii notari romani am asteptatu si asteptàmu, ca sè apere pe plugari, din a caroru sudóre traiescu, de ori ce nedreptàti ce li se facu.

Pan'aouma, dorere, pré putieni notari s'au portatu cum trebue, — cei mai mulţi au pecatuitu si belitu poporulu de l'au adusu la sépa de lemnu. Unii dintre notarii noştri sunt totu de o data sl locali directori la scólele nostre, pre candu ei nici de dóue ori pre anu nu 'oercetédia scól'a, pentru a inspiciá si a controla starea acesteia ; anume cà observa-si normativele sustatórie. Ba unii sunt asiá de fora sufletu, de dominée'a si chiar in serba-tori, candu clopotulu bisericii ne chiama sene rogâmu lui Ddieu, facu sè se bata dob'a oa „totu omulu sè m er ga cu banii la oficiulu de dare."Atragu atenţiunea dloru Inspectori scol. a privighiá asupra aceloru dd. locali directori si aceloru inveriatori. Càci intru adeveru ni s'a uritu a salarisâ din sudórea nostra pe atari nevrednici omeni.

Unu plugariu.

PilU, cot. Aradului, in aprile 1874. La correapoudinti'a din Aradu cu dtulu

18/30 marte 1874, in caus'a ce me atiuge pre mine, ve rogu sè binevoiţi a dá locu urma-tórieloru desluciri :

Eu nu m'am truditu sè facu din ovrei omeni de omenia ; càci din aceia a face mai multu de ce sunt — unu notariu comunale nu póte. Ei sunt deci proprietari mari.

Eu numai m'am incercatu a paralisâ planurile acestoru speculanţi, tiesute cu soi­rea advocatului romanu si cu a pretorelui romanu, contra intereseloru comunei, uneori si contra ale statului.

Unde n urniţilor u a succesu a pune ore oare temeiu nelegaliloru planuri, eu acelea cu legea in mana le-amu restornatu. —

Ca dusmaniloru mei se fie succesu a mi rupe capulu, — negu.

Càci eu amu manipulatu oficiulu meu astfeliu, incâtu — indesiertu vor caută nodu in popura.

Eu pentru acurateti'a si diliginti'a in oficiu am avutu norocirea d'a cascigâ recu-noscinti'a mai mariloru.

Totulu ce dusmaniloru mei a succesu, prin complotare cu advocatulu romanu si pretorele romanu— e : cà laudatulu pretore in 3 martie infacisiandu-se aici, a provocatu pre jud ele comunalu, sè-si dée — nu soiu ce plansóre la protocolu. Judele, cumperatu de ovrei, a datu plansóre cà eu lu-asi fi vate-matu ; si unu martore, comisariulu de campa ,

Bu mi-amu datu resp unsul u eu 4 mar­tori ; dar ce se vedi ? ! Pretorele, pontru usta causa, de caracteru privatu, vorbalminte me suspinse de la oficiu, si de locu substitui pe advocatulu romanu, advocatulu ovreiloru !

Observu, cà unu notariu comunale pe bas'a legii din 1871 art. 18, numai atunci s'ar puté legalminte suspinde, candu ar cade sub esceptiunile §§-loru 91, 92 si 100, ér substituirea numai pe langa procedur'a pre­scrisa la §-lu 85 se póté efeptuí.

Ei dar vedeţi ! in tiér'a nóstra consti­tuţionala asiá se respecta legile !

Eta — mărite guvernu, si onorate pu­blicu, cine, si cu ce feliu de abusuri sèmena in tiéra si in poporu neindestulire !

Acum trecu o luna delà suspinderea mea, dar hotarire in scrisu n'amu capetatu. — Complotiştii me persecuta cu investigări peste investigări ; dar despre acestea alta data. —

Avramu Voscinariu.

Varietăţi (Miseri'a la eulme, cum dóra n'a mai

foatu.) In adunarea generale delà 2 maiu a. c. a municipiului de Orade, din carea impar-tasimu, in alta varietate, unu caracteristicu incidinte, petitiunea adresata catra ministrulu de finantie, pentru moratoriu, s'a motivatu pre langa altele si cu acea trista impregiurare, cà seraci'a e asia de mare, incâtu omenii, pana si cei mai avuţi posesori de pamentu, sunt siliţi sé-si vinda pamentele cu pretiuri ne mai pomenite de mici. Asia in Orade s'a vindutu lun'a trecuta a posesiune in valóre de 80.000 (di : optu dieci de mii) pre calea licitatiunii judecatoresci cu— 9000 (di : nóue mii) f. éra unu complessu de 160 de jugere ou-T-13 (di : treisprediece) f.! Din Zarandu pri-mimu oorespundintie, in cari seraci'a si fóme-tea ni se descriu infricosiatu. Cocenii de cucu-rudiu se bucatarescu si asia ii ducu bieţii omeni la móra pentru ca sè-si faca amar'a — fanina. „Indura- te Domne spre noi; nu-ti intórce facia delà noi pentru pecatele celoru delà potere, ci pre aceştia-ii bate si pedepsesce, dupa cum merita !" — oftédia unu curespon-dinte la finea corespundintiei, in carea ni depinge unu infiricosiatu tablou despre sera-oi'a si fómetea din Zarandu.

(Betyárii in Diet'a Ungariei.) In siedfti-ti'a de ieri, 5 maiu, a Casei représentative, veni la vorba betyarismulu magiaru si betya-rismulu peste totu, adecă acea claia de ome­ni, care la noi se numescu — ^ştrengari" si „spendiuratori", dar despre cari la noi nu se póté pretinde cà ar forma o clasa speciale, asià dicendu istorica in societate. La desbaterea asupra proiectului de lege despre desdaunà-rile ce au sè dée societăţile drumuriloru de feru pentru cei ucişi seu cbilaviti prin essercitiulu negliginte alu drumului feratu, Ivánka I. vrendu a usiurá responsabilitatea societăti-loru de drumuri de feru, aduse essemple des­pre netrebnici'a si petulanti'a unoru omeni cbiar si inteliginti, pona si domni — in pre-jurulu drumuriloru de feru, pre cari le ataca, desfacendu-li barierele, punendu petri pe sine etc. etc. La acést'a Csemátonyi reflecta, cà atari ómeni nu sunt domni, nici inteliginti, ci — sunt betyári, de cari — firesce că au tote naţiunile, dar sunt betyári din cla­sele mai nalte ; cu unu cuventu sunt betyári séu ştrengari din clasele de susu, betyári séu ştrengari unguresci, pre cum essistu si betyári angli si francesi etc. etc. De aci se nascù o disputa lunga despre betyári : ér unu deputatu romanu observa veciniloru sei ma-magiari, cà — de óre-ce in Ungaria numai o naţiune essiste dupa lege, adecă cea magia­ra, firesce că si betyárii toti sunt numai betyári magiarii —

(Afora cu constitutiunalismulu !) Unu interesante si pentru situatiunea tierii si dis-pusetiunea poporului forte caracteristicu in-cidinte s'a intemplatu in adunarea generala estraordinaria delà 2 maiu a municipiului Oradei. Adunarea a deliberatu asupra dis-pusetiuniloru necesari e pentru prevenirea pe­nelului ce ameninţi» orasiulu in urm'a cala-mitàtiloru elementari. Primariulu orasiului propuse a petitiuná la ministrulu de finantie pentru dispensatiunea de dare, basandu peti­tiunea pre acea dispusetiune a legii, care in caşuri de daune elementari permite dispensa-

ti une de dare. Diu Q e o r g in Surea-n it, (precum se vedo romanu), deobiarà cà elu nu aştepta si nu póté aştepta nici delà ministeriu nici delà dieta — nici unu bine. Ministrulu a dechiaratu deja anulu trecutu cu privintia la o suplica a Oradei, cà gerulu in sensulu legii nu se con­sidera de dauna elementare ; éra diet'a perde timpulu eudesbateri de lana e«prin<x,neavendii pricepere pentru lipsele si miseri'a tierii."Acu­ma, dise Surcanu, numai unu absolutismu ono-rabilu si bineţacetoriu pole mântui tiér'a de re­lele si de ruina in cari a aruncat'o constitu­tiunalismulu falsu in timpulu delà 1861 pan'a-auma ; propune deci a se adresa de a dreptulu Ma estàtii sale imperatvlui si regelui, incnn-giurandv faptorii consitutiunali, cari aunefe-ricitu tiér'a. — Se'ntielege cà acesta propo-sitiuno a facutu maro sensatiune si — desi propunetoríulu a manecatu din motive ade-veratu patriotice si desi cuprinde in sine purulu si — dorere, tristulu adeveru facia de trist'a situatiune actuale a tierii, adunarea n'a primit'o.

(Numerulu diareloru in Italia si Fran­cia.) — Dupa o carte, care a aparutu de cu­rendu, in Italia apăru 805 diaria si reviste politice séu literarie. Diarie cotidiane suntu 134. Intre tote aceste foi numai 9 apăru in limb'a francesa. Poporatiunea Italiei e de 25 milione locuitori. Poporatiunea Franciéi este de 36 milione, si numerulu diarialoru de orice felui cari se publica in Francia se urca la 2,211, dintre cari 1,378 in provincie. In acestu numerusegasescu : 65 religiöse ; 20 medicali; 16 de agricultura ; 44 de pedagogia; totalu: 277. KE8TULU sunt politice séu de anunciuri. Fiescare capitale de arondismentu, afora de putiene esceptiuni, posiede unu diaru de anun­ciuri si de insertiuni judiciare. Eca numerulu diarialoru , cari se publica in orasiale cele mari din provincia : In Lyon, 68 ; in Marsilia, 55 ;in Bordeaux, 37 ; in Rouen, 12 ; in Liele, 26 ; in Toulouse, 33 ; in Nantes, 18 ; cu totalu : 149. Câtu pentru Paris, aci apăru 833. Diece din aceste publicatiuni sunt in limbi străine, Intre cele 833 diaria din Parisu, suntu unele, ale caroru titluri, unice in felulu loru, merita, d'a fi citate. Eca-le : Perucherulu europénu Consiliulu surdo-mutiloru. Oonspiratorele, Fa­limentele, Curierulu logodnieeloru. Diarulu seuriloru. Magnetismulu universale. Poetulu sehiopu. Papusiade modelu,Succesulu ilustru. Spliinxulu. Yelocipedulu ilustratu, Fr.-itele-scriitoru, Midilocitorulu casatorieloru. Din-riulupenau esploatatiuuoa corpurilorugrase, Diariu pentru casatorii, Lig'a poetiloru, Stran'a de la tiéra. lîad'a albastra, Timbro-filulu, Turbadulu, Uroscopia, Livedea.^-R.*)

r'Xecrolojşu.) — Georgiu Cimponeriu, parocbu si vicariu gr. orient, in Ternova (comit. Carasiu) reposa in 10/22 aprilie in alu 59. anu alu vietiei, si 41. anu a fericitei sale căsătorie, lasandu iu profundu doliu pe ainat'a sa socia Petrutia si pe copii sei : Nivolae, do-einte emeritatu ; Athanasiu, jude ord. la tab-l'a reg. in Pesta ; Elena ved. Burdia, mósia cercuala in Caransebesiu ; Dionisiu, seoretariu la direcţiunea telegr. in Kanizsa-mare ; Maria marit. Isacu, preutésa in locu, si Constantinii, siefu alu statiunei telegr. in Temisióra-fa-bricu. — Cine a fost reposatulu : se vede din sirulu si caracterulu acestoru copii remasi dupa densulu ; elu si-a sacrificatu tóta viétia, averea si odicbn'a pentru crescerea si aplica­rea loru in societate, prin care vertute elu merita a fi imitatu de ori-care romanu. Copii sei, pururiá pătrunşi de iubire si stima catra densulu, cu animele sfâşiate alergară 'diTi tote unghiurile, a-i dá ultim'a onóre ! — La in mormentare celebrară s. s. sale pre­oţii : Ioanu Miclea, Florian u Ciolocasi Dami-anu Isacu din locu ; Danielu Schiopone din Soceni ; Ioanu Oprea, Mih. Eremia si Nie. Miclosina din Ezeresiu, si Ioanu Meda din Valcadeni ; apoi docintii ^.Ioanu Oprea, Dim. Miclea si öeorgiu Cimponeriu jun. — Aseme­nea sosirà in persona dnii Iuliu Petricu, pre-toru si ablegatu dietalu ; Andr. Ursicu, nota­riu, Georgiu si Yasilie Janu,negotiatoriu din Resitia (foşti cândva discipuli ai reposatului) apoi mulţi antistii comunali si locuitori de prin satele vecine, cari toti, de'mpreuna ne-numerate rudenii, mulţi amici si conoscuti, din anima oftédia : sè-i iie tierin'a usióra, si

memoria bineeuventata ! —

Publicatiuni tacsabili. Tocmii acum a aparatu

C A R T A U N G A R I E I pentru scólele poporali in limb'a romana

de

Editiunea a dóu'a, îndreptata dupa prescrisele înaltului ministeriu de culte si in­strucţiune pubMca ; cu date statistice, consem­narea episcopielorn tuturora confessiuniloru, si cn date istorice vechi.

Pretiulu cartei, colorata si intinsa pre pandia pentru impaturatu, e 7 fl. 60 cr. v. a. ; colorata finu cu demarcarea comitateloru o 8 fl. v. a.

u r á l i i üBpsitu pentru tierele Coronei \% la

F . Mihaelis in Sibiiu, ( Piatia mica nr. 12.)

Cei ce dorescu potu primi cart'a sl ne­colorata si neintinsa pre pandia, pre langa unu pretiu corespundietoriu. 1 — 3

$2> Instituţii

IL111I de creditu si de economii in.

Sibiiu. Tass'a pentru transcrieri de acţiuni

de ale institutului nostru de pe unu nu­me pe altulu, se stabilesce in vertu tea §-lui 17 din statute, incependu delà 1 maiu a. c. cu duoi fiorini de acţiune.

Sibiiu, 20 aprile 1874. Direcţiunea institutului.

Concursă Pentru ocuparea parochiei vacante

gr. or. romane din Vennes iu, Comitatulu Carasiului, protopresbit. Jebelului, se deschi­de concurau pana in 9 maiu a. c. cal. vechiu, in care dia se va tie_<5 alogeroa, —

Emolumentele împreunate cu acesta pnrochia sunt : 60 jugere de pamentu dintra care mai multe jugere suntu cu gaiu, adecă ne f'ruptificabili , birulu de la 80 de case à 15 oche de cucuru/.u, ai stola dupa usulu ve­chiu, in valuta vienéna.

Doritorii dea oeupá acesta parochia au a-si tramite recursele, instruate in sensulu statutului org. si adresate Comitet, paroehi-alu — catra diu protopresv. Alessandrv loa-noviciu in Jebelu. —

Vermesiu, in 20 aprile 1874. Comitetulu parochialu,

in contielegere cu Diu protropresviteru 1 — 3 tractualu. —

Concursu, Nr. Esib. 148 Sied. plen. Ii.

Pentru deplinirea postului de notariu la Epüropí'a pi'ovisoria a fonduriloru biseri-cesci si scolarie, comune dieceseloru romano greco-orientali de Aradu si Caransebesiu, im-preunatu cu salariu anualu de 800. fl. val. austriaca.

Competitorii la acestu postu sunt avi-sati a substerne aiciá suplicele pana la 30 maiu nou a . c. si cu documinte a aretá :

1. Calificatiunea si desteritatea practica receruta pentru agendele notariali, adecă deprinderea in conceptu resp. in scrierea co-respundintieloru, in redigerea protocóleloru despre siedintie si peste totu manipularea afaceriloru de cancelaria.

2. Pe langa prefect'a cunoscintia a lim-bei oficiali romane, se recere si cunoscinti'a celei magiare si germane ; mai vertosu din privinti'a acteloru precedinti, scrise in aceste limbe ;

3. Servitiele, de pana acuma, purtare morala si sociala nepetata, — si ocupa tiunea actuala.

Aradu, din siedinti'a plenaria a Epi-tropiei provisorie, tienuta in 3 maiu nou 1874.

Dr. ktanasiu Sândoru, mp. presiedinte.

Petru Petroviciu mp. notariu interimalu.

Concursu. Pentru ocuparea unei staţiuni va­

cante de prof'esoru la gimnasiulu rom. gr. or. din Bradu, prin acést'a se escrie concursu pana in 21 maiu a. c. st. v. in care dia se va face si alegerea de catra representi'a gimnasiala.

Salariulu anualu, impreunatu cu acestu postu este: 6 0 0 fl. v.a. si seredica in rate lunarie anticipative,) incependu 1. de la Octobre c. n. 1 8 7 4 , candu se vor incepe si prelegerile.

Doritorii de a concurge la acestu postu au a dovedi :

1. Cà sunt romani de religiunea gr. or. ; 2. Cumca au facutu cu sucesu bunu

cursulu filosoficu si filologicu la vre o academia din patria séu străinătate, seu celu putinu au depusu esaminu de ma­turitate si au terminatu cu succesu emi­nente cursulu de 3 ani la vre-unulu din institutele teologice-pedagogice rom. gr. or. din patria;

3, Cumca au avutu pana acuma purtare morala nepătata.

Petentii si-voru adresa petitiunile la subsemnatulu iu Bradu Cott. Zaran-dului.

Bradu in 20 aprile v. 1874 . Pentru Comitetulu representantiei

gimnasiale : Nicolau I. Miheltianu,

protop. gr. or. alu Zarandului si presied. comitetului.

Concursu. Nr. Esib. 147. Sied. plen. I.

La Epitropi'a provisoria pentru administrarea fonduriloru bisericesci si scolarie, comune dieceseloru romane greco-orientali de Aradu si Caransebesiu, s'a aflatu de ne-aperata lipsa si s'a decretatu deplinirea postului de conta­bilii, cu unu salariu anuale de 1 0 0 0 fl. v. a. si cu conditiune: ca doritorii de a ocupa acestu postu se substérna aiciá petitiunile pana la 30. maiu nou a. c. provediute cu uruiatóriele documinte, anume :

1. testimonia de calificatiune si de­spre desteritatea speciale din contabili­tate, (Buchhaltung,) ce se recere la in­stitutele de comerciu, de creditu si de in­dustria in generalu;

2. atestatu despre deprinderea prac­tica si resp. servitiulu de pana acuma in acestu ramu ;

3. adeverintia despre purtarea mo­rala si sociala, despre cunoscinti'a l im-beloru si a corespundintiei usitate inra-mulu comercialii, respective ia agendele de contabile.

Spre orientare se observa, cà afa­cerile interne decurgu numai in limb'a romana ; inse actele precedinti ale dife-riteloru fonduri fiindu mare parte in limb'a germana, ér unele mai recinti ocu-randu si in limb'a m&giara, pe langa cea romana, ca oficiala, delà contabilu se ce­re si cunoscinti'a acestoru dóue limbe.

Aradu, din siedinti'a plenaria, tie­nuta in 3 maiu nou 1574 . Dr. jxtanasiu Sândoru, m. p.

presiedinte. Petru Petroviciu, m. p.

1 — 3 notariu interimalu.

Concursu. Pentru îndeplinirea postului de inve-

tiatoriu la scol'a gr. or. romana din Bise­rica-alba, se escrie concursu pana in 10 maiu 1874.

Emolumintele [sunt : 300 fl. v. a. salarii anuale si 100 fl. v. a. bani de cortelu.

Competitorii, instruandu-si suplicele cu testimonie de calificatiune si moralitate, au a-le adresaşiIramete subsemnatuluimagi-stratu.

Cu postulu de invetiatoriu e împreunată si detorintia d'a asiste la cultulu divinu ăi la immormentàri. —

Biserica-alba, 8 aprile 1874. Pentru magistratulu cetatienescu

Lorenz, mp. 3—3 primariu.

lMTtt>oaium_ LUI „marién Bartalita. REDACTOBU RESPUNDIETORIU Vince ntin Babesin.