S. Fl. Marian

NTINTALAROMANI

(D

Studiu istorico-comparativetnografic

Edilie ingrij itd, introducere,bibliografie qi glosar

de

Iordan Datcu

Editura SAECULUM YIZU AL

Bucureqti, 2015

PARTEA INTAI

ixlrurn DE NUxrA

r. scoPul cAsAroRrEr

Scopul cdsdtoriei la romdni, dupd cum rezultd din unele versuri aleoraliilor ce se vor reproduce in decursul acestui sfudiu, apoi din unelebalade qi doine poporane, precum qi din unele poveqti, e:

intdi, de a avea o consoartd spre ajutorare qi petrecere, spre mdngdiere;i alinarea durerilor in caz de nefericire qi suferinfd, mai pe scurt spreimplrtdqirea binelui qi a r5ului, a bucuriei qi intristdrii in decursul intregiir ieli;

Al doilea, de a avea urmagi legitimil, cari sd pdstreze numele detamilie, ca sdngele qi seminlia lor sd nu se sting5 niciodatd, apoi ca sd aibdcine moqteni averea pdrinteascd, ca aceasta sd nu treacd in m6ni strdine,mai departe s5 aibl cine a se ingriji de ddnqii gi a-i sprijini Labdtrdne\e, iardupd moarte sd aibd cine a-i jeli gi inmormdnta creqtinegte, a-i pomeni gi ale da de pomanS, gi a se ruga pentru iertarea pbcatelor sa1e2.

in fine, al treilea, ca sd nu li se faci aruncare cd numai degeaba s-aundscut qi triit in lumea aceasta, dup[ cum prea adeseori se-nt6mpld cd li setace celor ce rdm6n necSsbtorili.

Tot cam acesta a fost qi este scopul cds5toriei la grecii cei vechi3, laromani4, precum qi la alte naliuni, atat din vechime c6t qi din timpul det'atd.

NOTE

1 . V. Alecsandri, Poezii populare ale romdnilor, Bucureqti, 1966, p. 47: ,,Fatltde birdu!/ Fd pe dorul meu./ - Ba, bddiJS, ba,/ Nu te-oi asculta,/ C6 me-i ingela/ $inu me-i lua./ - Giur pe mdndru soare,/ Ce sfArqit nu are,l Cd eu vreu s6-mi fiilVami de copii!"

S. Fl. Marian

2. L Pop Reteganul, PoveSti ardeleneSti culese din gura poporului, partea lV,Bragov, 1888, p. 34: ,,A fost un impdrat gi-o impiriteasd, care, cu toate cd erautrecuJi cu anii, nu aveau nici un copil, de care sd se bucure, care sd facd s5 le treacdde ndcazuri, sd mai uite de suferinfele vielii acesteia; n-aveau nici un copil, pe caredin dragoste pirinteascl s5-l dezmierde, impodobindu-l ca pe un copil de impdrat,qi s6rut6ndu-l ca pe-un singur copil la casa pdrinteascd. Toate acestea ar fi lbstgi-ar fi trecut, dar durerea cea mai lrare era cd nu avea cine sd moqteneascdscaunul impdrdtesc, avuJiile cele multe, cdci avea irnpiratul multd blag6, multescurnpeturi, din care sd fi mdncat cu lingura qi tot nu s-ar fi gitat in veci. Dar cepliteau toate dacd nu avea cine sd le foloseasci? $i astd durere, cAt de cu greu,totugi mai trecea; de una insi erau mai ingdnduraJi ca de toate, gi aceea era cd li sestdnge sdngele, semin{ia ior. Oh, Doamne, qi mare lucru era dsta. CAnd iqi aduceaubieJii aminte de aceasta, plingeau ca nigte copii mici. Cum si nu? Cum sd nu aib5ndcaz gi suferin{e, cum sf, nu-l ajungd jelea pe oricine, cdnd gtie cd n-are cine s5-lc6nte, cine s6-l plAngi cu adeviratd durere la moartea lui, qi cine sd-l pomineascdcu sfin{enie dupd aceea. Nu insd numai ei erau supira{i, tot poporul din impdrdJialor era pltruns de durere vdzdnd cd se stinge seminJia impdratului".

P. Ispirescu, Legende sau basmele romdnilor adunate din gura poporului,Bucuregti, 1882, p. 95: ,,A fost odatd o babi qi-un uncheaq. Ei p6nn la vreme debdtrenetre nu avurd nici un copil. Ce nu fEcur6? Ce nu dreser5? $i ca si aibi qi eimicar o miar'![ de copil, nicicAt. Ba merserd pe la desc6ntdtoare, ba pe la meqterivrdjitori, ba pe la cetitori de stele, 9i ca si rdmdie baba grea nici gAnd n-avea.Ajungi la vreme de batranele incepuri a se ingrijora. Ce ne facem noi, babo, - ziseintr-o zi unchiegul - de vom ajunge niscaiva zile de neputinJd ori de nevoie? Tuqtii c5 am lEcut tot ce mi-a stat in putintd, qi ca sd ne dea Dumnezeu qi noud uncopilag, care sd fie toiagul bEtrdnetelor noastre, nu s-a indurat. - De unchiag, cine ede vin[? Tu qtii cd am umblat qi crucig qi curmeziq pe la megterese, pe la vraci, amfecut tot ce m-au invdlat unii qi altii, ca sd avem gi noi o m6ngdiere pentrup6rdalnicele de batranete, cd grele mai sunt! a fost peste poate..."

3. D. Friedrich Liibker, Reallexikon des klassischen Alterthums fiirGymnasien, Zweite Auflage,Leipzig, 1860, p. 283.

4. Inst. 1,9,1: ,,Connubium est viri et mulieris coniunctio o individuam vitaeconsuetudinem continens." ,,C5s5toria este o leg[turd intre bdrbat gi muiere,cuprinzAnd in sine comunica{iunea nedespdrtibilI pe viaJa".

Digest. 23, 2,1: ,,Connubium est ornnis divini et humani juris comunicatio".,,CIsdtoria este imp[fi6girea intregului drept dumnezeiesc Ai omenesc".

Enniu la Fest. v. quaeso: ,,Duxit me uxorem liberum quaerendorum gratia".,,Md ia de muiere pentru ca s[-gi cAgtige copii".

Varro de Macrob: ,,Uxorem liberorum quaerendorum causa ducere,religiosum est". ,,A se insura spre a cAqtiga copii e un lucru sffint".

II. ETATEA

Epoca in care indltineazd romdnii din Dacia Traiand a se cdsdtori estepentru partea femeiascd in genere de la 15-20 ani, iard, pentru ceabdrblteascl de la 18-30 anir. De la 20 respectiv de la 30 ani inainte, feteledetinfete bdtrdne, iar feciorii burlaci, saufeciori tomnatici.

,,La rom6nii din Macedonia nu e hotdrdt la ce vdrstd trebuie ca pdrinliira-qi logodeascd fiii lor; s-a vdzut insd multe familii logodindu-qi copiiiincd din faqd.

De la vdrsta de 12 ani fetele se pot mlrita, iar fl5c6ii de la 18 ani.in Pind este obiceiul ca fetele sd nu se mdrite p6n6 ce nu implinesc 20

de ani2".

S-a int6mplat insd adeseori qi la romAnii din Dacia Traiand cd unelelbte s-au mdritat chiar qi cu 13 ani. Dovadd despre aceasta avem qiurmdtorul cdntec din linutul Dornei in Bucovina:

Frunzd verde lemn uscat,Tinerel m-am insurat,TinericI mi-am luat,Numai de treisprezece ani,

$i iubea numai ciobani.

Tinerea s-o mdritat,De iubit nu s-o ldsat,Lasd cd mi s-a l6saSc6ndura cdnd i-a suna,Popa cu cadelnila!3

Cu toate acestea insd datina generalS este ca copilele sA nu se mdritenicicdnd inainte de a deveni fete mari, qi bdie{ii sA nu se insoare inainte dea fi devenit feciori. Iard, fatd mare sau simplu fatd se nume$te o copil5atunci cdnd fiind deplin dezvoltatl igi schimbd portula qi maica sa, sau, inlipsa acesteia, o sord m-ai mare sau qi altl nevastA, inruditd cu dansa, oscoate la.joc saula Bere5.

Un bdiat se numeqte/ecior, fecior holtei sau simplu holtei qifldcdu,citnd a ieSit I.a joc sau a dat tn Bere.

Din aceastl zi incep6nd, fetele sunt bune de mdritat qi feciorii deinsurat6.

Mai bund de mdritat insd e o latl atunci cand. dupd spusa poporului.5tie cumsecade toate lucrurile cate se cer de la o fatd de {6ran, gi mai ales

S. Fl. Marian

NTINTALAROMANI

(IDStudiu istorico-comparativ

etnografic

Edilie ingrij it5, introducere,bibliografie qi glosar

de

Iordan Datcu

Editura SAECULUM YIZU AL

Bucureqti,20l5

XV. CUNUNIA

Dupd ce au sosit la bisericdl qi dupd ce au intrat inuntru, f,re mireasabogatd sau sdrmanS, tAndrd sau b5tren6, frumoasd sau ur6td, este datind casA se a$eze inaintea tuturor femeilor, chiar gi a celor mai bdtrAne qi mai cuvazd, in intreg satul. Aice std ea apoi intre druqtele sale pdnd dupdIiturghie, adicl pdnd ce sosegte timpul cununiei, clci in Bucovina maitoate cununiile la poporul de r6nd se sdvdrqesc de un timp incoacenemijlocit dupd sfArgitul liturghiei. La clasele cele mai culte insd, la osami de ordqeni, precum qi la unii dintre {dranii cei mai alu{i qi mai alegi,se sdvdrqeqte cununia totdeauna dupd vecernie, qi anume pe la insdratesau, chiar ca qi la romani2 inci qi mai tdrziv,. La aceqtia din urmd adeseorise sdvdrqegte cununia qi acasd.

Mirele, dupd ce intr5 in bisericd, std in desplrlitura bdrbiteascd, ins6nu intre druqtele sale, nici inaintea celorlal{i bdrbali, ci unde apucd.

in unele pdr{i ale Transilvaniei, este datin[ ca mirii sd intre in bisericdcu pdlSria sau cu$ma pe cap gi aga s[ se cunune. in cele mai multe pdr{i,intr6 frrI de p516rie sau, dacd qi intrd cu aceasta, nu se cunun[ cu dAnsa pecap. Cei dintdi o fac, dupd cum se crede, mai mult din rdutate, decdt dindatind, ca mai pe urm[ sd aibd pretext de a zice: ,,ai cununat pdl[ria,pdrinte!".3

Aceastl datind este tzitatd gi la romdnii din Moldova, unde mireleasemenea sti in bisericd cu cdciula pe cap, dar ea are aici cu totul alt6insemnare, adicd aceea cd mirele e socotit de ceialal1i impdrata. Aceastdinsemnare, dupd pdrerea noastrd, e cea adevdratd $i totodatd qi cea maiveche.

Dupd liturghie urmeazd cununia.La cununie, pe l6ngd ceremoniile curat bisericeqti, se mai observd

inci qi urmdtoarele datine: nemijlocit inainte de inceperea acesteia, seagterne in mijlocul bisericii, adicd in despdrfitura bdrbdteascd, un scortarsau un covor, o bucatd de pdnurd impdturitd in patrus, sau qi un petic depinzd cam de o jumdtate de metru de lungd.6

Aceastd scoarld, sau ce este, pe care std mirele de-a dreapta qi mireasa

S. Fl. Marian

de-a st6nga, cu amdndoud picioarele, tot timpul cdt dureazd cununiaT, neaduce aminte de pielea oii jertfite, pe care se a$azau mirii romani cdnd secdsdtoreau.8

in comitatul Honidoarei insl atdt mirele cdt gi mireasa stau numai cupiciorul cel drept, gi se crede cI cel ce va pune intdiaqi datl piciorul pepdnzd, acela dupl cununie, orice va face fbcut va fi, qi ce va porunci vatrebui sd se implineascd, mai pe scrut cd el va fi stlpdn peste solul s6u.e

La romAnii dimprejurul Timigoarei, din contrd, se observd adeseoricum se silesc mirii cdnd se aSazdla cununie ca sd se calce unul pe altul pepicior din respectul supunerei, crez6ndu-se cd dacd mirele a putut maiinainte c51ca pe piciorul miresei ii va fi aceasta supus6, 9i din contrd'lo

Datina aceasta existd qi la romAnii din Rom6niat' precrrm 9i la cei din

Moravia, cari acuma de mult sunt slavizali|2, apoi la francezil3 qi la., 1thtenl.-'

Sub scor{ar, gi anume in locul acela unde std mirele 9i mireasa cupiciorul drept, se pun totdeauna, atdt la unul c6t qi la altul, galbeni sau allibani, daci sunt din clasa de jos. Banii acegtia, cari sunt meni{i pentrup[limar, insemneazi cd incredin{a{ii nu cautd la lume, ci toatd mdrirea ei o

calcd in picioarels, sau spre a ardta prin aceasta cd calcd toati mdrireastrdini qi deqartd aqteptdnJ gi dorind numai fericirea casnicS.r6

Alhturea cu ddnqii, sau qi dinapoia lor, stau nunii, {in6nd fiecarele in

m6n6 c6te-o lumind mare de ceard, aprinsd qi impodobit[ cu cordelu{e, cu

bumbac sau gi cu strbmdturd de diferite culori, cu deosebire ins6 albastrd-

roql gi galbenS, qi anume: nunul totdeauna de-a dreapta mirelui, iar nunade-a stdnga miresei.rT

intre doud ficlii se cunund gi mirii romani'l*$i acuma, dupd ce s-a aqezat fiecarele la locul sdu, incepe preotul

funclionar a le ceti mai intai logodna, de cumva aceasta nu li s-a cetit maiinainte, qi apoi cununia, schimb6ndu-le in acelaqi timp inelele qi pun6ndu-

le cdte-o cunund pe cap.

La Timiqoara gi imprejurime, e datina de-a se pune pe capul mirilor

un sovon lung din pdnzd albd gi peste aceasta se pun cununile bisericeqti,

nu, bundoard ca in Bucovina, pe capul gol. Acest sovon se leagi dupdcununie pe dup5 grvmazulmiresei in semnul verguriei.re

Cununile, cari se numesc cununi de nuntd qi cari au ?n genere forma

unui cerc, in cele mai multe pdrfi sunt, dupd cum s-a ardtat mai sus, de mai

inainte frcute qi se intrebuin{eazdnu numai la o singurd pereche de tineri,

ci la mai multe. in unele pdrli insd se fac anume pentru tinerii ce au sh se

)'iunta la rom6ni

cunune, din rdmurele de pomi roditori, cu deosebire de prun, precum $idin mirtS sau bdrb6noc.

DacI juna pdreche e lovitd dupd cununie de nenoriciri gi necazuri, sezice cd a fost cununati nu cu cununb de prun sau de alt pom roditor, ci ,,cuctrnund de rug, atribuindu-i-se astfel rugului o afinitate qi legdturd misticdu-u nefericirile gi aspra soarte a vie{ii, sau din cauza ghimpilor sdi, sau dincauza pietrosului qi sterpului loc unde creqte."2o

$i nu o datd juna pereche, dacd ii merge rdu, se plAnge asuprandnaqilor dAndu-le vinl cd ar fi cununat-o cu cunund de rug ca sd n-aibdrraiul pruncului, adicd lbrd a gusta pldcerile qi dezmierddrile ce oferlomului vial,at?ndrd, traiului de nevast5:

Batd{e focul, ndnag,Cu cine md cununaq,

Cu cununa mgului,Si n-am traiul pruncului.2l

$i dacd unuia dintre cununati ii picl in decursul ceremoniei cununa depe cap, sau pierde inelul de cununie, crede poporul cd via{a junei perechinu va fi incununatd cu indestulare, pace gi fericire, cA va avea foarte multede suferit sau chiar cd unul dintre dAnqii va muri tocmai c6nd ii va fiIumea mai dragd, Destul c[ ciderea cununei de pe cap qi pierderea ineluluide cununie produce o impresiune atdt de rea, cd numai dac6 ar fi cuputin(d, numai dacd taina cununiei nu ar fi pentru poporul nostru cea maisthntd taind, n-ar sta mult pe g6nduri, ci indatd s-ar desface, numai ginumai ca sd n-aibd in viitor a da peste o nefericire prea mare.

Dar nu numai cdderea cununei de pe cap preveste$te nenorocire, cichiar gi atunci cdnd se pune strdmb pe cap incd nu e semn bun.

Aceastl credinld se aflI qi la macedorom6ni. O zicald de-a acestora>und,: ,,chiline! s'furim cd nu-{i bag curuna strdmbu s'nu-mi dzici pinuma!" adic5: ,,fine! de nu-{i pui cununa (coroana) strAmb sE nu-mi zici penume".

in aceastd zicald se afld mai mult o amenin{are, in caz cAnd finul nu arvoi a face ceva pe pl[cerea viitorului sau ndnag.22

Precum cdderea cununei de pe cap se considerd de un semn rdu, totaga se considerA de sem-n rdu qi stingerea uneia dintre luminele ce le {innunii cei mari in m1rn*3, sau c6nd unul dintre tinerii ce se cunund rAdeprea mult in decursul cununiei.2a

,,Dupd ris vine pl6ns" zice un proverb strdvechi. Drept aceea,amdndoi tinerii cautd ca in tot decursul cununiei sd fie cAt se poate deserioqi.25

S. Fl. Marian

Ba, in tinutul Timiqoarei, este datind ca mireasa sd lie in timpulcununiei un ban de argint in gurd, cu scopul, dupd unii, ca si nu nasclprunci in grabd, iard dupd allii, ca ,,sd-i fie tonul - gura - predomnitorpreste bdrbat ca sunetul argintului. Tot in acest scop, dupd cununie, tragemireasa de funia campanei."26

Cdnd pune preotul cununile pe capul tinerilor, qi mai cu seamd c6ndinconjurd cu ddnqii qi cu nunii cei mari in formd de dan! masa la care s-acitit cununia, qi pe c6nd cAntdre{ii cAntd troparuluzitat, Isaia ddnluieSte...,vomiceii cari incd sunt de fald, precum qi neamurile tinerilor cununali,aruncd in toate pdrlile bisericii, dar mai ales asupra capetelor celorcununali, bani m[run]i, nuci, alune gi hamei uscat, spre a ardta prinaceasta, pe de-o parte cd tinerii cununali nu cer de la Dumnezeu, ddtdtorulde viali, dec6t timpuri roditoare de nuci, alune qi hamei etc., iari pe dealtdparte cd se leapddd de toatejocurile copildregti, avAnd de aici inainte ase ocupa numai cu lucruri mai inalte gi serioase.2T

Cei dintr-o stare mai inaltd, precum qi o samd de oriqeni aruncd maiadeseori zaharicale, iard la romdnii din Macedonia naqa e aceea carearunci ,,orez sau orz asupta" poporului, ,,dintr-un ciur ce-l are cu ea".28

Datina de a arunca diferite fructe qi zaharicale, mai ales insd nuci gialune, e de origine roman*n, cdci ea se afld nu numai la romdni, ci gi lacelelalte popoare romanice, precum: italieni3o, francezi3l qi spanioli.32

Tot atunci cdnd preotul, dimpreund cu nunii qi cu mirii, incunjurd detrei ori dupSolaltd tetrapodul, dinspre st6nga spre dreapta33, iar cantoriic6nti troparul Isaia ddnluieSte, pdlimarul, care merge inaintea preotului cuun sfeqnic, in care se aflf, o lumini aprinsAla, se pleacd repede qi ridic6ndscorfaru], ce-a fost agternut sub picioarele mirilor, ia banii de sub scor{arqi-i str6nge.3s

Mai inainte insd de ce incepe a incunjura tetrapodul, preotul dd laam6ndoi tinerii, precum qi nunilor celor mari, vin dintr-un pihar gi cdte-ofeliu{i de pdne intinsd in miere, ca sE guste de trei ori, in semn de amoareperpetud gi unire nedespdr{itf,.

in comitatul Zarandtlui, preotul, dupd ce s-a invdrtit gi a treia oarl cumirii in jurul mesei, adicd a tetrapodului, taie dintr-o pogqce, ce a adus-ocumitra cearnare, patru felii inguste qi din una d[ mirelui sd guste de treiori, dintr-a doua miresei, iard din celelalte nunilor. Tot atuncea le dd degustat, ca gi-n Bucovina, vin dintr-un pdhar, tot de trei ori.36

PAnea de grdu intinsl in miere sau pogacea, care este inddtinatd nunumai la rom6ni, ci qi la italieni3T qi francezi3s, a se da mirilor de gustare

\unta la rom6ni

dupd actul cununiei, ne aduce aminte de pl5cinta strdbunilor no$tri, aromanilor, fird de care nu se incheia nici o cdsdtorie.

in fine, dup[ sffirgirea ceren.roniilor qi rugdciunilor prescrise derisericd qi dupd toate datinile ar[tate mai sus, ies cu tolii din bisericd afard.

NOTE

L Mireasa din Romdnia, ,,ajuns[ la uga bisericei sd se cunune, pune deasupra*:ii atdtea degete c6{i ani voieqte sd faci copii" - G.S. Ioneanu, Mica coleclie de::.cerstiliile poponilui roman. Buzdu, I 899, p. 3 l

2. Festus, p. 245-a. ,,Patrimi et matrirni pueri praetextati tres nubentem::ducunt; unus qui facem praefeft ex spina alba, quia noctu nubebant, duo qui:::ent nubentem". ,,Trei b5ie1i legitimi dupi mamd gi tat6, imbrdca{i in toga::etextd, petrec mireasa la mire, unul care duce inainte fachia de pdducel, pentru:j inainte nunta se lZcea noaptea, qi doi, care jineau mireasa".

3. Com. de d-1. Georgescu, inv. rom. in Scorei qi Al. Pop, prof. in Bucuregti.4. Columna lui Traian, an. IX, p. 4l7.tn Romdnia, din contri, este datina cd

--n sinere nu se cunund incdl{at in cizme, sub cuvAnt cd la cizme se pot incdputa:.irambe (in Bucovina, a incdputa turetci sing. tureatcd), astfel ci gi ginerele se va::sitori cu alti mireasl, netrdindu-i cea dintAi", G.S. Ioneanu, op. cit., p.32.

5. in Bucovina gi la Cantemir, op. cit., p. 146.6. Com. de d.l T. Duqanescu.7. Pretutindene in Bucovina. Yezi gi Calend. pt. dtrcatul Bucovinei pe lB57 gi

J'm. Canternir, op. cit.,p. 146.8. Serv. ad Aen. 4,374:,,Mos enim apud veteres fuit flamini et flaminicae ut,

.es cum) per farreationem in manus convenilent, sellas duas iugatast ovili pelle;-rer iniecta poni eius ovis, quae hostia fuisset, et (lies ut) ubi nubentes capitibus: confarreatione flarnen et flaminica, residerent".,,La cei vechi era obiceiul ca'aminul qi flaminica sd se cdsdtoleascd prin mAncarea pldcintei, sI se aqeze douds.rune impreunate qi acoperite cu pielea oii aceleia care s-a intrebuinlat ca jertlI,

' pe acele scaune si se a$eze cu capul acoperit flaminul gi flaminica care se:i:atoreSC".

9. Com. de d.l T. Duqanescu.I 0. G. Triil5, Nttnta {drdneascd..., in Familia, an IlI, 1 867, p. 445.ll. G.S. Ioneanu, op. cit., p. 31: ,,C6nd mirii stau in bisericd la cununie,

':ireasa, pe nebigate de seam5, pune piciorul pe al ginerelui, ca sd fie mai mare gi-::i cu autoritate in casd".

12. Dr. Ion. Nep. Enders, Der Molkencurort RoZnau in Mcihren ttnd seine'..tqebtmgen, Wien, 1872, p. 37: ,,Cdnd inldguri preotul dinaintea altaruh-ri--iinile rnirilor cu stola, atunci cauti mireasa ca si calce pre mirele sdu pe pictor.J:ca-i sr,rccede, e de pdrere cd va predomni asupra bdrbatului sdu".