o Mercuri, 1 (13) Februarie 1878 '71 TCIAL · 2018. 1. 16. · Maria Sa se inform& prin interpretT de la oficiarT eät si de la soldatiT turd déeä, sunt bine îngrijiÏ i multum4T

o Un numgr 25 ban! Mercuri, 1 (13) Februarie 1878

'71

ABONAMENTULPE AN, TRh2I-1?ECI gi *i:SE; *F:SE LIINI, 20 LEI

(intAtu lanuarie sI AntM

ROMANIEITCIAL

Al\-11.7NCIITRILE :

LIMA DE TREI-DECI LIVE= TREI-pEat BAN/

inserarea II-a 0 mal departe, 20 b.)

Preol und pub1icàiT judiciare,pAnè la eine-deel Unii, eine le; erä mai

mare de eine-dee unii, eee lei

DIRECT-I UN :

strada Germani, eurtea erban-Vod.l.

Scrisorile nefroneate se refusri

SUMARPARTEA OFICIALA.Ministerul de finance:

Decret.

Ministerid de interne: Decrete Prescurtare

de decret.Minis-tend eidtelor qi instructiand publice :

P;eselrtare dû dede .PARTEA NEOF1C1ILLA Cronicrl. Nota

D-1111 Baron de Fava adiestlA D-IuT M. Kogell-

nicéno, mini tru al afacellor str6ine. Depesl

telegrafiee.--Sedinta Senatulut de la 30 lanua-rie. Sedinta Aduniire deputa ilor de la 30 031 lanuarie 1878.Ofrande .

AnuneiurI ministeriale, judieare, administra-tive 0 partieulare.

01011,1111.1111.1. 1010111.10MIN1411.

PARTEA OFICIALÄ

Bucurescl, 31 Ianuarie 1878.

MINISTERUL DE FINANCE

CAROL I,Prin gratia 1u Dumnedeil i vointa na-

VonalA, Domn Al Romanilor,La tog de facia si vntorl, sangtate.Adunarea deputatilor a votat

sanctiongm ce urmég:

-L E G E.Art. I. Se autorisa guvernul a face chel-

tuelele publice pe luna Februarie din anul1878 cu analogic dupà budgetul eserci-liuluT 1877.

Art. IL,Reducerile Neute priu budge-tul esercitiuluT 1877, in serviciele regu-late prin legT speciale, se vor plAtina Februarie 1878 dupal budgetul es,erci-liuld 1876, conform art. 3 din legea deh 23 Februarie 1877, Intru 6.1 legile mo-41ificAtóre se vor gAsi Inca neadoptate.

Inserlit i reclame, 6o b. linia,inserarea II-a si mal departe, 30 bani

Anunein rile se primese i eu anef

Art. III. Plata servicielor inffintate prin100 specia, pentru earl' nu se vor fi pre-vèqut creditele necesare prin budgetul e-sereilinluT .1877, se vor efectua in limitelesumelor hotArite prin legile resw:ctive, cuanalogie pe luna Februarie 1878.

Art. IV. Guvernul este autorisat ca inlimitele sumeI disponibile din alocatiuneade 250,000 leY, prevNuff in projectul bud-getulu'l de cheltuelT al ministeruld de fi-nanc,i pe es'ercitiul 1878, pentra confeo-tionarea biletelor ipotecare, sA facii facia,"cheltuelelor ce se vor reclama de acestservicia in cursul luneT Februarie 1Q-78.

Art. V. Cheltuelele eitrora nu se pOte a-plies ana'o3ia lunarA, precum : stipendii,subventii, contractArY, anuitriti la datoriapublicA, indemnisatri sati diurne, cheltuelide drum si de dislocatie si alte asemenea,se vor efectua, dupa trebuintit sat'," duphstipulatiunile conventiunilor respective,in limitele .-creditelor acordate pentru eser-eitiul 1877.

Art. VI. Diurnele deputatilor, precumsi cheltuelele de personal si material aleAdunAreï deputatilor si Senatuluï, se vorlichida i plati pe lana Februarie 1878dung, budgetele lor partieulare.

Art. VII. Perceperea i stringerea veni-turilor publice se vor efectua in lima Fe-bruarie 1878, dupà prevederile budgetu-lui de veniturï al esecltiuluY 1877 si dupillegile respective de imposite pe lung, satitrimestre.

Acéstä lege, s'a votat de Adunare adeputatilor, in sedinta de la 30 Tanua-lie 1878, si s'a adoptat ca majoritatede 78 voturT, contra a 2

Vice-presedinte, A. Stolojan.Secretar, Radu C. Patarlagenu.

(L. S. A. D.)

Promulgä'm ac6strt lege i ordoulmca ea sti fie investitä ea sigiliul Sta-

taint i publicatg in Monitorul oficial.Datä, In Bucurescï, la 31 Ianuarie

1878. CAROL.(L. S. St.)

Ministru seeretar deStat la departamentuljostitiel,

Eng. SWeseu.

Ministru seeretar deStat la departarnentulde finance,

T. Cimpiaftn.No. 195.

MINISTE UL DE INTERNE,

CAROL I,Prin gratia Iuï Dumv,dort í vointa na-

tiona-M, Domn al Itomanifor,

La tog de facia si unfurl, sanè'tate.

Asupra raportului ministrulut Nos-tra secretar de Stat la departamentalde interne, sub No. 1,230;

In virtutea art. 46 si 76 din lege aelectoralg,

Am decretat si decretgm :Art. I. Colegiul II electoral pentru

senatori de la julep Tutova este con-vocat, in dioa de 28 Februarie 1878,spre a implini, prin noug alegere, va-canta declaratg in Senat, in urma de-misiongreT D-lut I. G. Cacti.

Art. II. Ministru Nostra secretar deStat la departamentul de interne esteinsärcinat cal esecutarea acestut de-cret.

Oat Ill Bucuresci , la 27 Ianuarie1878. CAROL.

Ministra seeretar de Stat:!a departatuentn1 de interne.

No. 164,1. C. BrAtfany.

5-30MONITOWUL 0P (in AL ROMINlia (13') Pebruarie 1878

CAROL I,Prin gratia luï Dumne(leti i veil* na-

-tionalg, Dorian al Românilor,La to0 de facia sanatate.

Asupra raportulut ministrulut Nos-

tni seeretar de Stat la departamentulae interne, sub No. 1;176;

Avend,in Vedere dornnésea N6straordonancia cu No. 83 , de la 12 Ia-nuarie 1878 ;

In Virtutea. art 31 din legea con-Her judetene

Am decretat i decretam:Art. I. Consiliul judetului Némtu

este autorisat ea, in sesiunea sa estra-ordinara de la 6 Februarie 1878, sase ocupe i cu chestiunea revocaretD-lat Dr. Zamfirescu, din postul demedic primar al aceliti judet.

Art. II. Ministru Nostru secretarde Stat la departamentul de interneeste insarcinat cu esecutarea acestutdecret.

Dat In Bucuresct , la 27 Ianuarie1878. CAROL.

Ministru secret& de Statla departamentul de interne,

I. C. Bratiann. No. 157.

CAROL 1,Prin gra0a lui Dunine(106 i vdinta na-

¡Ionalä, Donm al Românilor,La to0 de facia i viitor, san&ate,Asupra raportulut ministrului Nos-

tril secretar de Stat la departamentultie interne, sub No. 1,232 ;

Avênd In vedere domn6sca Nóstraordonancia cu No. 2,413, de la 29

Decembre 1877.In virtutea art. 31 din legea con-

siliurilor judetene,Am decretat si deeretam:Art. I. Oonslliul judetulut Roman

este autorisat ca, in sesiunea sa estra-.ordinara de la 26 Ialluarie 1878, sase ()cape i cu resolvarea reclamati-ilor D7lor.-16n Wail, medical primaral judetulut i Vasile Popovici, ingi-nerul judettilut.

Art. II. Ministru Nostru secretar deStat la departamental de interne esteinsarcinat ea esecutarea acestut deeret.

Dat in Bucuresci, la 27 Ianuarie1878. CAROL.

Ministru secretar de Statla departamentul de interne.

I. C. Brliauu. No. 158

Prin MOW] decret ca No, 159,din 27 Ianuarie 1818 , dupa pmpu-nerea facing, de D. ministru secret&de Stat la departamentul de interneD. Constantin I. Duculescu, fost jude-cator de pace, este numit politait laorasul Têrgu-Vestet , spre implinireaVacantet Ce esista.

MINISTERUL CULTELOR1.INSTROCTIUNEI PUBLICE:

Prin inaltul decret cu No. 882, din

26 lanuarie 1878 , dupa propunereaprin raport, de catre D. mini-

stru secretar de Stat la deparamentulcultelor instruqunet publice,rintele archimandrit Gherasim Safirin,profesor la seminarul din R.-VMcea,se numesce director al acelui semi-nar, in locul parintelui I6n Petrescu,destituit.

01=11.-

PARTEA NEOFICIALA

Bucureact, 81 Ianuarie 1878.

Lunt, 30 Ianuarie curent, InaltiineaSa Domnitorul, insocit de D. Ministrual lucrarilor publice, de maresalulcutlet, de prefectul de Ilfov si de ad-jutanlul de serviciii, a pornit, la orele10 diminéta, cu trenul ordinar la Plo-esci, spre a. visita soldatit nostri

aflatt in spitalele acestut oras.Sosind-la orele 103/, in gara Plo-

esci, Maria Sa a fost iritêmpinat acide D. prefect de PrahoVa, de comite-tul permanent al consiliuluT judetian,de membrit consiliulut comunal, cot.-pul profesoral, autoritatile Militare lo-cale si de un numeros public, care sa-luta cu urart entusiaste sosirea trenu-lut in care se afla Prea Inaltatul nos-tril Domn. Onorurile militare erati datede guarda uaionaTh ca stég i musica.Dupa ce Domnitorul primi in salonulgareT- urarile de bunk venire ale auto-ritätilor presente, Maria Sa urcânduse in trasura cu D. ministru al luerit-rilor publice ti escortat de un detasa-ment de calarast, stribatând orasul,merse mat ant6ia la spitalul prefectu-re. Acest spital a fost infiintat pentru

cautarea soldatilor români bolnavt siranitt pe cámpul de lupta prin initia-tiva dótnnelor Eeaterina G. Cantacu-zino, Maria Th, Vacarescu i Smaran-

da D. Muruzi, sub directiunea GruceiRo;vie a Romaniel care este sub inal-tul patronagia al M. S. Wilma In-fiintat prin cotisatiunt voluntare i euConcursul patriotic si caritabil al ce-talenilor Ploescent si at judetulut Pra-hova, acest spital, instalat in vastele

frum6sele sal6ne de receptiuneapartamentul prefectulut, cart flit% ce-date in acest scop, In cladirea ceanod, a prefecturei; el se Organisa re-pede i In rnod complect i consiliuljudetian de Prahova , Védênd bunastare si inflorirea lui, votat un fondspre a 'T veni tu ajutor, si asta-dt elcontine un numèr de 60 paturt in cartse ingrijesc si se alina suferintele vi-tejilor hostri ostent. D-nit doctoriTran-dafirescu i Cantilli ail dat de ja in-ceput i pe'rig acum concursul D-lorgratuit acestel patriotice instituting

I. S. Domnitorul fu primit in josulscarei de D-niT doctort Trandafirescu

Cantilli, si la intrarea sal6nelor dedamele Maria Vacarescu, Muruzi, Ci-resériu, Cioranénu, Elefteriu, Cantilli,Marenigh, Sfetescu, Predescu, Irimi-escu , Radovief, M, Starostescu, E.Starostescu, Romanescu i domnisóra

Ghika, cart necontenit aí dat In-grijirile cele mat devotate ranitilor sibolnavilor din acest spital. Maria Savisitand cu deam6nuntal diferitele in-caperl, Se opri la patul fie-carat bol-nav, cercetandul cu bunNate despresankatea i suferintele lut, si Domni-toral bine-voi a pune pe peptul celorranitt in lupte medalia de Virtutemi-litarei, precum si Crucea de cavoleral Steleï Ronkiniei ce decerna unlitgreil ranit lilatacurile de la Plevna.

Inaltimea Sa r6mase fórte multu-mit de buna regula, cUratenia ti in-grijirile caritabile ce gasi in acest spi-tal, i espriMand Malta Sa satisfac-thine d6mnelor ti medicilor caror zelse datoréza, acéstä frumósa, institutiu-ne. Domnitorul parasi spitalul prefec-turd si Se indrepta spre spitalul Bol-descu pendinte de eforia spitalelorcivile.

Aci Maria Sa fu intalpinat de me-

( 12) Febniarie 1878 4ONIi1ORUL OVICIAL AL ROMANIii

dint spitalulta, doctorul Papa, si deintregul personal. Doninitoral visitidiferitele sal6ne in carT se afl i citTva_ solday bolnavi, precum si din pri-sonierif turd a cAror sänkate reclamaingrijid medicate, i Domnitorul visitaeu deamkluntul tóte seeOunile acestuTspital unde trail bolnaviT civilT din oras

jude. Inaltimea Sa rèmase multu-rnit de starea generala in care gäsi a-cest aseciämént.

ApoT Mitria Sa merse de visitä lo-calul gimnasiulul unde se opri maTitntêiä in cabinetul de fisica infiit4ataci pentru instructianea elevitor si e-secutarea micelor esperiente songl-ike. D-niT director al gimnasiulta Ro-manescu i profesor Micescu deteraInältimel Sale tóte esplicatiunile,Domnitorul, satisfäcu.t de a vedea so-licitudinea depusä pentra instructiu-nea kinelor 'generqiunT in .gimnasiuldin PloeseT, i spatiosul si bine ingri-jitul local :ce poseda acest oras pen-tru invë'tamêntul secundar, se indrep-tit apoï spre easarma prefecture unclese afla prisonieriT turcT internatT inrasul Ploessi, in numèr de 4 oficiarl

vre ul 50 sOldatT.Maria Sa se inform& prin interpretT

de la oficiarT eät si de la soldatiT turddéeä, sunt bine îngrijiÏ i multum4Tde tratimentul ce li se face , la careeT Ospunsera arètându.'sT recunoseintapentru bunkatea si solicitudinea ceintémpina pretutindenT si de la tcl.

La orele 2 '/, Maria sa se inturnala gara, unde fu insocit de autoritä-

carT 'L intémpinasera la sosire.Peste putine minute sosi in garatrenul ordinar, care venea de la Braila,si InalOmea Sa urcându-se in vagonuldomnese ki salutat la plecare de ace-leasT urärT cäldtiróse en earl fuseseprimit, Domnitorul porni spre Bun-reseT, unde ajunse la orele 4 VI séra.

INNIMO

Note de M le Baron Fall)", ame'ent diplomati-que et consul général d'Italie, adressée en datedu 9 Fevritr 1878 sous le No. 1740, â son e-cellence M. Kogalniceano, ministre des affairesetrangöre.

Monsieur le ministre,Par la note que vous m'avez fait l'hon-

neur de m'adresser sous le No. 16,204, Toe savez bieavoulu au nom du guvernement rou-

main presente au guvernemeut italien, enma personne, l'expression de l'afflectionuniverselle soulevée en Roumanie par lamort prématurée de Sa Majesté le RoiVittore Emmanuele.

Témoin de la participation sincéere de laRoumanie h le douleur de l'Italie, j'ail'honeur de vous esprime de nouveau ,

monsieurle ministre, la reconnaissance pro-fonde du guvernement Royal pour les mar-ques de sympathie que le ministère de SonAltesse et le Pays out bien voulu faireparvenir par votre entremise it la nationitalienne en présence de la perte doulon-reuse qu'elle vient de faire en la personnebien aimée et respeetée de Son grand Roi.

Vauillez agréer, monsieur le ministre,les nouvelles, assurances de.ma haute con-sideration.

(Signé); lava.

Traductiunea noteT No. 1740 din 0 Februa.de. adresatä D-lut Kogulnicénu ministru aaf.cedlur ströine, de eitie D. agent i onsugeneral al ItalieT.

Domnule ministru.,

Prin nota eu No. 16,204 co ati ft-cut onórea a 'mY trAmite, atT bine-voit innumele guvernului roman a presenta gu-vernului italian, represinat prin mine, es-presiunea mahnirei obstesei simtita in, Ro-mania, cu mórtea prematurt a MajestAteiSale Regelui Vittore Emanuele. Martor lasineera impArtAsire a Romania, pentrujalea ItalieT, am onOre, de a ye esprima dinnot, domnule ministry, adauca recunos-eintt a guvernule regese, pentru doveqilede simpatie ce ministerul IntllimeT Sele siTéra att bine-voit, st trAmitt, prin mi4loci-rea mea, natiuneT Italiane, In facia dureró-sei perderi, ee a avut in persóna mult in-bitt si respectatt a Marelui set Rege.

Bine-voiti, a primi, domnule ministru,nouile asigurtri a inaltel mele conshle-ratiuni.

(Semnat), Fuca.

DEPE$1 TELEGRAFICE(Serriainl privat il MoNitortala)

Londra , 9 Februarie. Camera co-munelor. Dupt uit lungt, desbatere, la careat luat parte D. Hartington si D. North-cote, carT ail vorbit in favérea creditelor,Camera a procedat la vot. Creditele cerutede guvern at fost adoptate prin 323 To-turi in contra 124 din 452 votaelT, adieteu nä majoritate de 204 voturi. MembriTcei maT insemnati al partideT liberale s'ariabtinut. Opositiunea a huiduit pe D. Har-tington, cand a *Asa Camera.

D. Gladstone a votat in contra credite-lor. PartisaniT ministerului all primit acestvot cu aelamatiuni sgomotóse.

Camera Lorzilor. Lordul Derby es-

plict in modul urmAtor trAmiterea floteTenglese in Dardanele :

Desordinea póte öfen armatei rusesci,nu void (lice un pretest, ei un euvAnd d'aocupa Constantinopolt. Desordinea póteerea chiar uà adevératt esplosiune. De] A,multi supnsi englesi locuese in Constan-tinopoli. In port e un mare numér de nave.Avem dért tit multime de interese pe earltrebue sit, le tinem in salt si st le prote-gem. Pentru aceste motive , flota a primitordinal d'a se duce la ConstantinopolT :

1) pentru a protege pa sumiT englesT; 2)pentru a opri ori-ce esplosiune poporart.DandfloteTacest ordin, guvernul era doritord'a se feri de ori-ce aparintt de amenin-tare sail de demonstratinne ostilL Pentruacest seop, a informat despre aeesta pe pu-terile neutre. Chiar ast1-4.T, am trtmis lor-duluT Loftus instructiuni d'a esplica sgo-motul acestei misetri a flota englesesel

In adevér, deet, politica englest ar fi a-vnt resbelul drept obieetiv, ar fi fost a filipsitt, de simt politic, a feel ut nebunit,d'a aseepta pêné in momentul dud Turd*a fost en totul sdrobitt.

Se asigurt, et al 61 regiment de infan-terie va pitrAsi Douvrs, aIí dimineft, pen-tru a se duce la Portsmuth, de uncle se vaimbarca pentru Malta.

Morning-Post cere en energit ea En-glitera st se presinte la conferintt, numaTdéet va Ina garantiT materiale. Alt fol, vafi amAgitt, si luatt In ris. Ocuparea mtiNegre de care marina englest, dice Mor-ning-Post, ar trebui sit fie tit eonditiunesine qua non a participtriT nóstre la dis-cutiunea regultril definitive.

Unmare meeting a adoptat, ou maremajoritate, done resedutiunt favorabile po-liticet guvernului.

Viena, 9 Februarie.Ut telegramt dinPetersburg afirmil et tratatul de pace dfinitiv va stipula uit aliantt ofensivt sifensivt, Intre Turcia si Rusia.

Roma , 9 Februarie. E probabilconclava se va intruni la 17 Februarie.

Athena, 9 Februarie. InsurgenliT dinEpir at votat anexarea Ion la Grecia. ETat chemat sub arme pe toti chrestiniT dinEpir ,si din Albania, pentru a setpa de ju-gul otoman.

D. Comunduros, fiind bolnav, Camera nus'a putut intruni.

Grosul armate greceSei s'a intors la La-mia. G:eferalele Sutu dat demisiunea.

Paris 10 Februarie.Noutateacatt, de "'rasa din Viena, et done cuira-sate francese an fi primit ordinul de amerge la C'onstantinopolf, este neesactt

Roma, 11 Februarie. D. Farini, de-putat, va_ merge la Bueuresa spre a noti-fica principelui Carol suirea pe tron a rege-lui Umbert.

Nu se scie inel locul unde se va aduviitorul conclav. &kiln in ac,._!stA privinsunt contradicAtóret

naia

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1 (13) Februarie 1878

Athena , 10 Februarie. Rechemarea Hartnigton a pArAsit directiunea pattidn-

armateT a produs uh" vine indignatiune in'opiniunea publicA. Guvernul zonaiderá si- Londra, 11 Februarin. IMily-Te-

tuatiunea ea gravA; el continuA pregAtirile legraph, intr'o editiune specialA. publicA

cu irA mare activitate; eump6rA uA telegramA din ConstantinopolY de la 10

me de arme si munitiuni pentru a forma februarieséra,prin tare anuntiA cAP6rta re.7armatA de 50.000 émeni sipentru a flash, d'a Ibera un firman autoriiand flota

mAri guarda mobilA ea 14;000 6menT. englezA d intra in Bosfor, pentru eft Rip.

In .Creta, guvernul povisoit fanctio-, siT ar ocupa neapArat orasul décA acestA'aka regulat. TurciT sunt InchisT in fortA- antorisre s'ar da.rete. Spsirea a npni trupe otomane a in- Londra, 11 Februarie.L- Arsenalul dedArjit pe Cretani. la Chatham a priirnit de la amiralitate or-

dinal urgent d'a impune lucrAtorilor nAConstantinopol1,10 Februariii (séra).Pérta a notiticat diferitilor ambasadorl ri- luerare suplimentarA, ca sA termine basti-

dicarea blocusuluT pe Marea NégaA. Ca_ mentele in constructiune.

rAbiele franeese vor ineepe serviciul lor Londra, 11 Februarie. Camera co-

pentru Constantinopoli i Odpsa. mnnelor. D. Northcote 4ice cA mersu1 fio-s

Constantinopolf, 10 Februarifi. (séta). teT asuPra ConstantinopoluluT a fost intAr-

Savfet-pasa , fost ministru al afacerilor diat, dérA cA nu péte face cuuoseute mo-

strèine, 'sT dat demisiunea din pree-tivele aceateT intArdierT. El adaogA eh co-

s

dinte al consiliuluT de Stat. Se vorbescenitinicatiunele intre-guverne urmez ai cA

cA Savfet-pasa cu alti delegatT. vor fi trA-intentiunele cabinetuluT nu s'ari sehim-

mii AdrianopolT pe.ntru a urnaki ne- bat (viT aplause):

gocierile preliminAtil relative la traetatul Londra, 11 Februarie

de page si in urmA negocierile definitive.Lordul Derby dic

n. Camera /or-cA intrarea fio

Sultanul a invitat pe Marele-Duce Ni- teT engleze in Dardanele a ardicat dificul-trtp.

eolae sA vinh, petreee cate-va dile la El crede °A aceste dificultAtT vor fiinConstantinopolT. Camera a cerut ca sA se

curAnd ardicate. El maT adaogA: cele-1

ia naësuri contra Cireasienilor carT intrA in alto tre puteri ati cerut i ele un firmanca SA OtA si flota lor sA intro In apeIe tur-

ConstantinopolT. D. Lavard dare sciintAde la flota englezA care n'a trecut incA 005eY.

Dardanelele.Athena, 11 Februarie. Camera re-

edinta: se desehide la 2 ore i ju-mètate dupe amiadl.

PresentT 47 1:),-nT senatorT.Nu rèspund la apelul nominal 25 D-ni

senatori, si anume

BolnaviPrea S Sa Mitropolitul Primat, Prea

Sa episcopul de Roman, Prea S. Sea epis-.copul de Huai, D-niT Cantacuzino G., Her-mezia I., PAcleanu N., Bosianii C., CAmArA-sescu Nicolae.

In congediu :

Prea S. Senepiscopul do RAmnic, D-niTAtanasia M.., Cernat Al. (general), GhicaI., Severin Emanoil (D-r),

lAremotivari :

D-niT Boboicénu I. Slantacuzino I.,'CANpi C., Dimitriu G., HaralaMbie N. (gene-ral), Lumen G., Mortun Em., TheohariAhii, Alcaz Eng. (colonel),- Esarhu Al.,_VArnav Gr., Giuvara N.,

Se citeste sumarul procésuluT verbalal sedintei precedinte, care se adoptha'

Se comunicA 'Senatuluï :,1. Cererea 'de congediu a D-luT Ahil

Theohari.7-- Sè acordA.2. Se citeste telegrame de la judetele :

Remit. Vasluy-, EIrlad, 'Caracal, I.-Iasi,pres'ntantilor. Guvernd interpelat asu-

Patriarhul grec s'a plAns ParlamentuluT BrAila,"lsmail si: Cahul, sub-serise de multt.pra moUvelor rechihmArel armatef, le es-

de MAcelurile comiao de cAtre CireasienT cetAtenT prin care felicitA pè Sent pentrupune ast-fel: D. Comunduros 4ice cA pre-

in satele d'mprejurtil Constantinopoluld. votul ce a dal in cansa 13asarabieT.senta carchezilor si a basi-buzueilor tran-

tondra, 11 Februarie.EA depesh din sporta+J in provinciila grecesd din Tur-Berlin, adreaatA eAtreDaily-Ne ws,lanunciA

boMntile precclinte,

cAprincipeleGorciakoff anotifieatputerilor cia c''''ea interveniree 4rulateY eleniee, ea Fiind-eA s,ibscrisul dam putut luasA pétA proven" mAcelurile si. jafurile carecA, fiind-cA Englitera trimisese flota Sa in

ar. fi putut educe tiA. insurectiune. Puterile barto la sedinta in care s'a rota* motinneaBosfor cu. scopul invederat de a protege ail Meat maistrArY. Déc-h Grecia ar luera relativA la Basarabia, din causa imormAn-pe chreatinT, Rusia 'sT propune de a oeupa singurA dupA armistitin, ea ar perde spri, tAreT tineT copile a mea, viA sA -v6 declarConstantinopolT pe uscat in acelasT scop.

uplin acésta, cA ader si eti intril téte intoc-jinl puterilor. DécA Greeia din contra 'aT

Londra, 11 Februarie. Se telegra- ar susprinda actinnea militarh, .puterile 'T. ma.T. la acea.motiuue, si rog pe onor. bin-fiézA din Viena eAtre Times: DepeF,5Y din promite hul, ¡a ateate.. roil a pune aOsta in eanoseiuta :onorab.ar s'o sustie. Guvel.Constantinopolf desmint cA Pérta- a au- conditiuni, a trebuit sa se supue,si sh, to-. Senat.torisat trecerea escadreT engleze in Dar- chew armata. D. Comunduros terminA PrimitT respectul moil, Biideseu .danele,, ceea ce fate sh, se suposeze cl En- cerand increderea Cameral'. 1

Senator al colegiulnT II din Velcea.glitera cere un non. firman." D. Tricupis dioe cA trebue sA Se lase .

Londra, 11 Februarie. UA depesA dupA dorintele puterilor ca sA p6tA Grecia I 7-- Se:natal ia act.

din Viena, adresatA cAtre Standard, anun- merita 'nalta lor protectiune.: I . D..vice-pre§edinte, D. BrAtianu. LaciA eA, treT vase de resbel austriace si maT D. Zaimis ai D. Lombardos sprijinese cu ! ordinea IRA' avem :

multe nave italiene el plecat pentru Bos- chldurA politiea gavernaluT. 1. Interpelarea D-lu, Senator G. Folco-for. MarinariT .rusT a'a indreptat pe uScat Camera trece la ordinea dileT. iauu relativA la Bisarabia.spre t?hmiT mAreT de Marmara pentru a (Ray(:ms.)

2. Interpelarea D-lul senator Dimitriemonta cate-ya nAvI de resb.el tureesci earl Sturdza in privinta conditiunelor armisti-trebuese a li se preda. tiuluT -de la-- Adrianopol si trAmiterea de

Londra, 11 Februarie. Morning-Ad- SENATULdelegatY la viitorul congres pentru apAra-

vertiser publieh ill nouA depesA din Viena rea drepturilor tilreY.

dicând _-cA, conferenta va rAdica ehestiunT 3. Raportul conaitetuluT delegatilor de

de o ast-iel de importantA in elt succesul SESILTNEA O1D1NAfL sectiunT relativ la taxele prop:se de co-

este maT imposibil.MILO: Ismail peste prevederile legel" maxi-

. Londra, 11 Februarie.UA depesA din 5edinta de la 30 Ianuarie 1873 mule.Viena adresath, cAtre Paily-Telegraph de- 4. Idem pentrueadaostil cernt de cormi-

clarh. cA prineipele Goreiakoff insistA pen- Presidentia D-lux vice-preaedinte :_Di, na Ismail la.taxa rachiulul. -tru a presida insu-ai el conferinta. mitrie Briitianu, asi-Aa'; de D-niT seerefarT 5. Idem pentru deslipirT si alipirT de

Morning-Post cleamint::, eeeoraotal ea D Obermani Meipla Belu :4,-,fee comune.in judetele Dolj, DAmbovita,- Do-

1 (13) Februarie 1878 MONITOBUL OFICIAL AL BOMANIEI 533

'rohoih, Némtul, Prahova, Roman, Sucéva,. ,Teleorman, dicea, V v aslun.

6. Idem pentru intrunire CO11111113 in

judetele Vasluin, Roman, Némtul Dol-

jul.7. Idem pentru alipirea comunei Mo:

dreni din judetul Bamnictil-SArat la co-muna SAW, acelasi judet.

8. Idem pentru modificarea de circom-scriptinni comunalA rurale din jude'ttil Ba-

Dorohoi0 si Roman.D-lor senatori, 1)60 la venirea D-luI

ministru de externe dad, incuviintati sA

&Ira citire rapórtelor privitóre legi.D. Al. Zisu. Se suspendAm sedinta.D. Manolachi Costachi. v'aF,,. ra-

ga ea la interpelarea D-lui Sturdza sA in-vitati pe preSedintele consiliuluisa vie.

D. vice-pre§edinte, D. Brti.tianu. Amtelegrafiat D-lui Ministru de externe sirespuns ch, va veni. Pene atund D. Belaare euventul spre a citi raportul asupraprojectelor de h. ordinea 4i14.

D. ,Stefan Belu, ráportorul comitetuluidelegatilor, da citire urmatorului raport :

Domnilor senatorY,

Projectut de lege pentru taxele propusede comuna Ismail, peste preVederile legeimaximului, presentat in deliberarea Sena-tad" en domnescul Mesagii No. 2,399,si votat de onor. Adunare a .deputatilor insedinta de la 9 Decembre 1877, SectiimileD-v. luandul in cercetare '1 admis tOtein nnanimitate.

Comitetul delegatllor eompus de;D-nif G. Leca, Apostol GAjdAneseu,

Nicolae Adon, C. Bantasu subsemuatulraportor, intrunind-use in num'er complectin diva de 28 Ianuarie eurent, sub prese-dentin D-lui,Apostol: GrAjdAnescu, a luatdin non in discutiune 'acest acest projectde lege si avend in vedere ca casa col-1111-mM a orasultri Ismail, se aflA In lipsA debani si- apAsatA de un deficit de peste 80mii de lei din anii trecuti; avénd in vederecit veniturile esistente este imposibil ase acoperi acel dacit si a face fatA chel-tuelilor budgetare.p60 la finele

Pe aceste considerante, comitetul dele-gatilor a admis in -unanirnitate acest pro-,ject de lege, si vine prin subserisul a yeruga bine-voiti a'l Yeti, si D-v.

Raportor, Stefan Beln.

LEGE

Pentru taxelepropuse de comuna Amailpeste prevederile leger

Art. unic. Comuna urbana Ismail esteautorisata a pereepe urmeterele taxe:

Patru-deci bani de fle-care car eu gracu duoi trAgetori;

Duoe7deci bani de fie-care car cu grancu uo trAgétor;

T6te cele-alte cereale vor plAti juinh-; vedere ch, printAtUti uaxete itxaw penura grau.

Cerealele aduse in snopi. nu sunt su-puse la. nici una diii aceste taxe.

Chid-led Will' de fie-care car Cii fiicu duoi. trAgetori.

DuaLdeci si dad haul, idem eu untragetor.

Tóte aceSte taxe se va percepe fara denieï nil esceptie la ite,rarea objectelor a-supra carora stint impuse in oras.

Acésta lege s'a votat de Adunarea de-putatilor, in: sedinta de la 9 Decembre1877 0 sa adoptat eu majoritate: de pa-tru-çied si trei, vaturi, contra a opt-spre-dece.

(Semnat) Presedinte, I. Docan.(L. S.) Secretar, T. Vilacrose.

D. pre§edinte D. Brátianu. Discu-tiunea generala e deschisA.

D. B. Boerescu. Este si taxa de spirtevedutA aci ?D. S'tefan Belu, raportatOre. Este un

alt -project d?osebit care se va citi inurmA.

D. V. Boerescu. Atunci rog si mi sedea cuv4ntul dnd se va citi.

Ne ceend nimeni criventul asuprafrojectului taxelor de mai sus, se pune lavot luarea In consideratiune Si se pri-mesce.

Nefiind. de cat un singur art. se prunela vot legen prin

D. vice-pre§edinte. ReSultatul votu-lui este col urmator :

Yotanti 36Voturi esprimate 34Majoritatea reg. . . . . 19Voturi pentru project . . 32Voturi contra 2

afectarea venitului ce co,Imuna Ismail trage din taxa jugaritului eagarantie pentru achitarea imprumutului.de 40,000 lei ee a eontracLat producendu-se un gol veniturile ordinare, eare nup6te fi acoperit putinele taxe ce a mai['ems neinfiintate (1110 legea,macsinatiluï.;a ear& venitnu p6te fi echivalent cu. acelal jugAritullii; pe acest considerant l'a ad-mis in unanimitate si vine pria Sub-scrisul

ve ruga'sa bine-Voiti vota si D-v.Raportore,- Stian lu.

Prin urmare projectul este admis.

D. -tefan Belu, raportator; da'Citireurmatornrui raport privitor la adaosulpropus de comuna Ismail la taxa rachin-hi dupe cum. urméda:

Domnilbr -senatori,Comitetul delegatilor, ales de seetiu-

nile Senatului, pentru cercetarea projec-tului de lee, relativ la adoosul propus decomuna Ismail la taxa raehinlui presentatin deliberarea Senatuldi en DomnesculMesagiu No. 2,406,-si votat'de Adunareddeputatilor, in sedinta de la 14 Deeembre1877, intrunindu-se in ditia de 28 lanua-rie curent in numer complect si anurne:

D-nii- G. Leca, A. GrAjdaneseu, N. A-nion, C. Bantas si Sub-scrispl raportor, avedut cA tOte sectiunile l'a admis in una-1nimitate. .

Comitetul delegatilor, la réndul sa4luAndu'l din non la cereetare avénd In

L

LEGE'

Pentra adaosul propus de comote 1mail la taxa, rachlulul.

Art. I. 'Comuna urbanh Ismail este atorisatA a pereepe :

Doui lei dela vadra de rachih, pestaxa esistentA de 3 lei 70 bani'; era intal 5 lei 70.ban1; care. se .-va calcula In pecepere pe gradul de: tarie dupg, alcool,metru lui Vaguer la temperatura degrade cnm prevede legea maxiMului.

Acesta lege s'a votat de Adunarea dputatilor in sedinta de la 14 Decembrenul 1577 si s'a adoptat cu majorite40 voturi contra a 33. .

Presedinte, C. A. Rosetti.(L. S.) Secretar, R. C. PatàAeigean

teo-r-G-L 4

e-a-le

u.

D. vice-pre,edinte. Cere cine-va ea-ve'ntuI?:

-7- Ne ceinrl nimeni euv(Intul se punela vot luarea 'in- consideratinne a 1eg6i sise primesee.

Se pine la vot legea total prinbile.

Se procede la votare.D. Pi§ca. Cer _cu Ontul .Vool. Nu se-mai p6te acum.D. V. Boerescu. Am cerut cuvêntul

inch, de mai 'nainte si nu mi l'atï (lat.,' pro-testez asupraivaului ce '1 veti da.; votatiuh taxA asupra caria esistA,un protest: sub-seris de mai mult de 40-cètAtnni si nu atilisat a se discuta spre a se. vota -in cunos-cintA de causA!

D. -Piva. §i eri am cerut cuvéntul:nu mi s'a dat.

D. vice.q)re§edinte., Biuroul a intre-bat dad, core cine-va euvéntul si nu 1cerut niment

D. V. Boerescu. L'ain cerut et de-malt; acum suntem pusi in positiunevota contra projectuluï.

Vocl. Contra.D-nri senatori proced la vot.

D. vice-pre§edinte. Resultatul voto-lui este cel urnaAtor:

Votanti 35Majoritate reglement. . 19Bile albe 10Bile negre, 25

584 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI I (13) Februarie 1878

Prin urmare legea s'a respins. D. D.Sturdza are cuv6ntu1.

D. D. Sturdz a. D-le preaedinte, amcerut curatul ca s. rog pe onorabilulminister sA bine.-voéseA a 'mY spuneana are sA respAndA la interpelareacare am avut onöre adresez. Inter-pelarea este adresatA inteadevAr D-1uYministru de esterne, insA privesce peintreg ministerul, cAel este ua cestiu-ne Vote importantA in care intreg ministe-rul este angajat. Intreb aeksta pentru anu aaT vrea pentru ca interpelarea mea S.fie dusA la calendele greee, ei aalf vrea casA fie clesvoltatA ad atund and nu va fitArdiu.

D. ministru justitie, Eug. States-cu. EtA. D. miuistru de esterne a sosit.

D. vice-pre§edinte. Tam spus cit vaveni indatA.

D. ministru de externe, Cogalnicé-nu, dA eitire mesagiuld prin care se tra-mite in desbaterea Senatulul projectul delege relativ la reinfiintarea agentilor ro-mânY la Belgrad, Roma ai Petersburg.

Ut voce. SA, se tipArésel.D. ministru de externe. Asupra in-

terp?latiund adresatA de onor. D. Sturdza,vè rog sA, IngAduitY câte-va momente pnva veni Si D-nu Preaedinte al consiliuld.r; D. G. FAIcoianu. D-le presedinte, amavut onöre de a face nit interpelare.

D. ministru de externe. Dati-mY voeD-Ior ; interpelarea adresatA de D-nu Fal-aoianu este identicA eu aceea a D-luY Di-mitrie Ghica ai care s'a vidat.

D. G. FiLlcoianu. Mi se pare a. nu es-te ast-fel, bine-voitY a inh ascults.

D. N. Manolescu. (adresAndu-se hbanca ministerialA) Facetil plAcerea!

D. ministru de externe. Nu suntemaei pentru a face plAcere, ci pentru a neface datoria. Cestiunea despre care tratkäinterpelatiunea D-lui FAlcoiann a fost vi-datA dupa cum scitY ai D-vóstrA, eu oca-siunea interpelArd D-lta Dimitrie Ghica,prin urmare numaY putem reveni asupraaceleiaaY cestiunY.

D. vice-pre§edInte. Eii 'ml am luatlibertatea de a face acistA observatie D-luTinterpelant, insA D-sa 'na1 a rèspuns cA, ininterpelatiunea D-sale sunt i alte materiYearY nu sunt coprinse in cestiunea care s'avidat.

D. AI. Zisu. D-lor, (lea D. SenatorFaleoianu erede c cestiunea nu este totaeeeaaY, a are Ç4i alte fase, de ai noT inprincipie gAsim cA eestiunea este vidatAfind aceeasY, D-sa ,póte sA, o feel din

atund D-niY ministri vor puteabenefieia pentru a rèspunde de celetrd dilereglementare.

D. G. FiLlcoolanu. D-lor, dupe opiniu-nea mea cestiunea nu este vidatA, nu esteresolvata prin motinnea ce am votat tudioa de 26 Ianuarie; euvkitul este fortesimpin, fiind ct eli prin interpelatinnen

mea am eerut $A se publiee töte aetele di-plomatice, relative la cestiunea politicAesteriörA. Am cenit acêsta pentru ca nunumaY noY sA luAm cunoseintA in aedintaseeretA de fickle aete; ci i téra intrégA sAcunósol acele aete, i conduita ce a avutministerul. Acksta este chiar tu interesulguvernuluY. EY bine, tare intrégA, astA0 nucunösce ce a lucrat guvernul in politicade afarA. D6ca avem un regim parlamen-tar, apol conditiunea Gen esentialAeste de a pune Ora intr6gA in cunoscintade eeea ce a lucrat guvernul in la cesti-une politicA atat de vitalA.

Pentru aeeste cuvinte derA am eerutstA'ruese a desvolta interpelatiunea ce amadresat.

D. AI. Giani. Credeti a se póte dapublicitAtd acelor aete diplomatice?

D. vice-pretedinte. Déca voitY facetYuA nouA interpelatiune; deT obectul des-pre care tratézA eea de adY, s'a vidat nAdatA.

D. ministru de externe. Ca sA v eon-ving cA ekstiunea este identicA fac apel laMonitor, uncle a fost publicatA acéstA ma-terie; cât pentru publicarea actelor diplo-matice, acksta nu se mite face, acY chiarcomuniearea ce s'a %cut, tn comitet se-cret, comunicare care nu prea este in obi-ceih a se face póte ne va face multe greu-

pentru aeksta.Nu pot sA satisfae cererea onor. D. FAI-

coianu, deelar de mg nainte c sun'; inneputintA de al satisface.

VocI. La ordineaD. FAlcoianu. Dupe r6spunsul D-lui

ministru a are reservele sale de a nu pp.:tea da publicitAtd acele acte, declar cAsunt multumit.

D. vice-pre§edinte. ContinuAna cu or-dinile qileY.

D. Grajclanescu, raportore, suindu-sela tribunA dA, citire raportule, relativ laalipirY ai deslipirY a mat multor comune

Domnilor senatorY,

Projectul de lege pentru deslipirY 0 a-lipirY de comune in judetele DoijiA, Dâni-bovita, Dorohoiii, Némtu, Pi ahova, Roman,Sucéva, Teleorman, Valcea, Vlaaca ai Vas-

presentat in deliberarea SenatuluY,eu domnescul mesagit, No. 2,403 ai votatde onor. Adunare a deputatilor, in aedintade la 30 Noembre 1877, sediunile D-v.luAnd In cereetare, la admis in unani-mitate.

Comitetul delegatilor eompus de D-niiSt. Bellu, G. Leea, N. Anion, C. Bantaasubscrisul, intrunindu-se in numAr com-plect, in dloa de 28 Ianuarie curent, a lu-at din nod in cercetare acest project delege i avhd in vedere cA locuitoriT dinaeeste comune intémpinA, in interesele lorcu actualele eirconscriptiT comunale, marlanevointe din causa prea mareY depArtArY

de resedintele primarilor ai altii, a nupot suporta singue sarcinile comunale.

Pe aceste eonsiderante, comitetul dele-gatiIor la admis In unanimitate ai vineprin subserisul, a vè ruga, sA, bine-voitl a'1 vota i D-vóstrA.

Raportor, Ap..Grqdaneseu.

D. GrAjdAneseu citesee projedul delege pentru alipiil de comune, dupe cumurmezA :

L E-G E

pentru deslipirì si alipiri de co-mune in judetele : Dolj Ddmhovila ,

Dorohoiti. Neamtu, Prdzova, Roman,Suceava. .Teleorman , Valcea, Vlasea

Vat& ite..

Art. 1. CAtunul Tugliu, din judettilDoljin, se va deslipi de la comuna Seeuiuai se va alipi la comuna Glodu.

CAtunul Aninösa din judetul Dâmbovita,se va deslipi de la comuna Viforita i va,

forma nA comunA aparte.CAtunele Oroftiana-de-Jos, OroNana-

de-Sus ai OseloiliT din Oroftiana din judo-tul Dorohoih, se vor deslipi eel d'fintAitide la comuna Movila, i eele-álte do0 dela comuna PiIipani i vor forma im preunAul comunA separatA.

CAtunul GhindaoniY, din judetul Neam-tu, se vaAeslipi de la eomuna GrumAzeseilai se va alipi la comunaCrAeaouil din pla-sa Piatra.

CAtunul Tibueanii-de-Sus ai de Jos, sischituI TibueaniY din acela$ judet, se vordeslipi de la eomuna IlseatiT ai se vor a-bpi la comuna PAstrAveniY.

Cr,unul Oeinakle-Sus, Oeina-de-JosAdunatiY-ProvitY, din juddul Prahova, sevor deslipi cele (1010 d'Anthh de-la-eomu-nele Breaza4le-Jos ai Breaza-de-Suseel din urmA, de la comuna Provita-de-Sus

vor forma impretinä nA comunA separata.CAtunul Porcesdi Catargiuld din jude-

tul Roman, se va deslipi de la comunaCArligiT ai se Or alipi la comuna Porceseff.

CAtunele FAreaaa, ['Ante)", CrApA-tudle, Stejarul, Mada, Pâraul-CArjdSabaaa, do la comuna Bores, judetul Su-ceava i atunul Neagra-§aruluY, de la co-muna §arul-Dornei, se vor deslipi de laaceste comune 0 se vor regula clupA cumurmézA.:

CAtunele FAreaaa, ParAul-PanteY, CrA-paturile i §tejarul, vor forma --nA, singtrAcomunA eu reaedinta in FAreasa. --

CAtunele Maden ai Parâni-CArjeY vorforma altA comunA cu reaedinta in Madeh.

CAtuna Sabaaa va forma la singurt co-munA.-

Muria Neagra-§aruld asemenea.COmuna Belciugu, din judetul Teleor-

man, se desfiintézA ai se va alipi la cornu-na GArdesciY.

CAtunul .GoleseiT, din judetul Vlaaa,

1 (13) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 535

va deslioi de comuna Caseierele si se Sumanil

va, alipi la Co-muna Crevedia.Co Muria Toporascii, dirt judetul Vas-

Li; se desfiintéza si se va alipi la cornu-ha CursesciT.

Acesta loge s'a votat de Adunarea de-putatilor, In sedinta din 7 Octombre, and1877, si s'a adoptat on Majoritate de cm-

cï-,Iec i sése voturT, contra a dort; fiindsi patru abtined.

Presedinte, C. A. Rosetti.(L. S.) Secretar, R. a PiitiVrlitgeanzt.

pune la vot luarea In considers.-tiune si se prImesee,

Ne hand nimeni cuantul se proce-de la vot prin bile.

D. vice-pre§edinte, D. BMtianti.Resultatul votului este:

VotanY 4

Cuanimitate pentru.Senatul a ncuviintat.---- Suspend sedinta pentra un cuart de

ora. (Va urma.)

ADUNAREN DEPUTATILOR.

SESIUNEA oRDINARA

§edinta..de la 30 Ianuarie 1878.

Presidentia vice-presedinte A.Sto lojan, asista. de D-niT secretary M.Ghelmegianu, G. Sefendache si-I. Vila-crose.

SMinta se desclride la 1 oat dupe amédT.

Presenti 97 D-ni deputay.Nu respund la apelul nominal 46 si

nnume :

:

D. N. Dimancea.

in congediu:D-nii F. Aluneanu, A. Caravasile, D.

Donici N. FurculeSeu, N. Goran, I. In-rascu, Lecca, G. Maghern, I. Nanu, I.Nicolau D. Pruncu A. M. Sendrea, C.

oarec, D. Sofronie. A. Teriachiu, N. Cis-Mall.

Fdrà aritare de motive :D-niT D. Anghel, P,Arbore, C. Bobeica,

T. Boiu, N. Bujoreanu A. Candiano-Po-pcscu, I. (Thrabatescri, C. Colibaseanu, L.'Costin, G. Danielopolu, D. Fmnza, A.Gheorghin, G. Ghitescu, C:Gradisteanu,P. Gradisteanu, 1. Lgescu, G. Macri G.Miclescu, N. H. Nicola, R. Opran, C.71)e-

Oacov G. Radescu, G. Radovici, I. Stur-za, E.Vergatti, A. Vizanti, P. Zamfirescu.Gr. Isacesen; I. DOM.

sedinteT precedent-3 se aprobit. tul CamereT,Se da citire urmatereT adrese din par-

tea questureT CamereT Italiane :

31-onieur le PrWeident..

La dépeche que votre excellence -vientd'adresser an nona des honorables depu-tes roumains au president cette Cham-bee ne p6'ut pas être comuniquée, a causede la cblture de la session du Parlement.

A -l'ouverture de la nouvelle session,qui aura lieu le 20 du mois courant, jem'empresserai de rèMettre au president,votre precieuse adresse.

Et en vous anticipant les remercimentsde mes collegnes je vous pris d'agreerl'assurance de ma plus haute consideratiOn.

Le questeurP. Monfri.

'Se comunica telegramele D-lor depu-tap G. Radovici, G. Macri si N. Bujorea-nu, prin care cleclar cil adera la votuldat de Adnnare in privinta retrocedareTBasarabid.

Se comuni,it Adunarei telegramele dincomuna VasluT, din comuna Roman simai multor locuitorT din IasT privitere lavotul dat de Adunare in privinta retroce-dareT BasarabieL

Se trämite la comisiunea de petitiunTpetitiunea maT multor locuitorT din jude-tul Valcea, a D-neT Luxita Marculescu,locuitorilor comuneT VitsescY, judetul Ba-al, a locuitOrilor din judetul Arges si a

Aleeu Sivu.Se tritmite la comisiunea budgetara a-

dresa SanteT MetropoliT sub Nr. 205, dingnu]. curent.

Se tramite la comisiunea Comunala pe-titinnea locuitorilor din urbea IasY.

Se tramite la comisiunea de verificaredoné petitiuni. ale alegnorilor colegiuluTII de Baertii, si a. alegétorilor colegiuluYIII de Cahul.

Se tramite la cornisitinea de indigenatpetitinnea D-InT Kripinski Emanuel, pre-cum si adresa D-10 ministrn de justitiepe Dngé care inainteda petitiunea D-luTStefan Ionescu.

Se comunica uiti depese a junimeTromane din orasul HusT felicPand Came,ra, Senatul si Guvernul pentru votul datcontra retrocequneT BasarabieT.

D. G. Fulger. D-le presedinte, v rogsa bine-voitY a regula ca nisce asemeneaacte sa se publice in tetä coprinderea lor.

D. M. Cogainiceanu, ministru de-esterne. D-lor, eli cred éa u prudentitpolitica ar trebui sa ne opréscit de a pu-blka aceste acte. Téra s'a rostit prin D-v.si e permis fie-caruia sil 'sT exprime opi-niunile sale in orb-ce mod. LasatT derapublicitatea la tra parte, cacT avem destuTdusmanT cari ne esploatéza interesele siurmay cum atT urmat si Irene acum.

D. I. Dagdat. Conform en regulamen-

am cerut sì mi se comunicetra, depese venita de la Rimnicu-Sarat,Inca de acum opt dile, si as don s mi sodea acea depese, cicT, dupd cum 'ruT: anspas maT muly D-nT deputatIone privesceférte de wive si nu voese sa planem a-supra mea cut maT micit bìtnnialui, pentruca eti nu voesc sit fie aci in Adunare niciun deputat care nu ar merita sa stea peaceste bance.

Asa Grit vé rog, D-le presedinte, sìterveniy pe lénga Grusern a comunacea depese, si nn seiu cum-guvernuldat'o Inca, fiind-ea sunt maT multede ciind am cerut'o.

D. vIce,pre§edinte. Binroul a cerutguvernului acea depese si fiind-ca nn nea tritmis'o vom repeti cererea.

_D. ministru de justige. Pentru satis-

factiunea D-lui Bagdat, fac aces% decia-ratinne inaintea onor. Cainere, cit nu amnicT uit depe5e care sA pérte atingere ono-rabilitgeT caraderuluT D-sale. Cred ca D.Bagdat va fi satisfacut cu aces% declara-tiune.

D. T. Bagdat. In Irma acesteT decla-ratiunT a D-lui ministru, stint Satisfaer t.

D. A. Holban. D-le presedinte, mi s'atramis uit petitiune subscrisa de maT multicomerciany din IasT, pentru ca s'o pre-santez AdunareT. Objectul ei este ua plan-gene a comerciantilor din IasT contra taxe-lor comunale. Vé rog cleat, D-le prese-dinte , a recomanda de urgenta ace:stirpetitiune comisiuneT comunale, pentru easa fad, ca cede taxe sit fie reduse.

D. P. Comma:team D-le presedin' e,(mere A adresa ()nor. guvern si in specidomnului ministru d esterne doué intepelìtni :

voese a sci déca guvernul a .ecunoscintil, despre conditiunile armistitia-luT si despre preliminarile pike, si ab

(Moiler!, décii, s.a esecutat deja acele cla-use care se dice cit sunt stipulate prin ae-tul de armisqtiu, cil trupele ndstre sil o-owe Vidinul, sabi cii acea clausA nu esistitin ireful de armistitiu, de óve-ce, cum v(dem trupele nestre carnpsit i adT inpr(jurul Vidinuhri.

D. ministru de esterne. 'MT yeti pe!mite, D-lor, ca sa respund Indatit ,la in-trebarea D-luT Cernatescu. Nu a sosit piiacum curierul care are sit ne aducii acestmschl. Iatg tot ceea-ce v pot respunde.

D. P. Cernatescu. Atund bine-voita ne spune cel puffin déca in adevér trupele nóstre ocupa Vidinul.

D. ministru de esterne. Nu cunosnicT conditiunile armistitiului, niel preliminarile paceT,' nicT rolul c a avnt trimisul nostru la aceste negocieri.

D. C. Zugrii.veScu. D-le presedintiatT védut doué proteste din partea cetatEnilor din Arges si VAlcea in contra taxElor exorbitante care s'ati pus de ditre onaD, ministrn de lucfiri Wake asnpia trc

in-ica

ile

nia 1

r-

T,

0

536 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 1 (13) Februarie 1878

caret peste podul fAcut peste Olt cu ehel-tuiala ambelor judete.

Iii privinta acestor taxe am avut onóresit supun onor. Camere in anul 1866 utipropunere subserisa de mg multi D-nideputati. Asupra acelei propuneri partedin sectiunÏ s'aa pronuntat deja. Prin a-cea propunere am cerut, suprimarea art. 3care este relativ la prelevarea acestor taxesi acesta pe consideratiunea ca acel podnu este in total fAcut eu banii Statului,ci partea eea Maï mare din casele judetene.Acest pod nu satisface de cat intereselelocale si nu ar fi drept, ea cetatenii earl'ail eontribuit cu done parti din totalulconstructiund, sa fie obligati adi a maTplati IA taxa pentru trecere. Acésta impu-nere este inica, rog déra pe onor. biurotsit bine-voiascA a interveni lénge see-tiu-nile care nu s'ait pronuntat, sa intre incercetare cat mai neintardiat a acelei pro-punerï, si tot-nit-data rog pe onor. minis-tru de luerari publice sa bine-voiasca aface ca One la votarea propunerei, décalia sa suprime, cel putin sa reduea pe ju-metate acea taxil, cite ilia, uit-datit repetea nu este drep`, ea cetatenii call all con-tribait la eons:ruirea acelui pod, A. fieobligati acum ca sit plAtesca ua taxit, pecat timp sunt alte localitaV unde aseme-

nea pearl' ail fost construite din fondu-rile Statului si cu tóte acestea trecetorlinu platese de cat pe jumetate de ceea-cese prelevit la acest pod de la Olt, cum de'exempla podul de la Slatina. Terrain ru-gand pe. Camera a da nit. sfrtisfacere aces-tel legitime cereri a cetatenilor din Val-cea si Argos.

D. vice-pre§edinte. Bluroul 'sï va fa-ce datoria si voi raga pc sectiuni ca sa cer-eeteze propunerea D-vóstrit.

D. P. Buescu. D-Ior, am luat cuvéntulspre a adresa ua rugacinne atat ministe-rului cat si biarouluï.

Dupa, Constitutimie, Camera are dreptulde initiativa In facerea legilor; In anultt.eent ,a venit din initiativa Camera unproject de, lege.relativ la interpretarea lcgeI eleetorale. De atAtea ori Adunarea 'sia manifestat vointa sa de a se ocupa deacéstit eestinne.

Acea lege s'a votat de Camera, guver-nal a luat parte la votarea eï, prin urma-re ne a dat coneursul seri, si ast-fel nu sepéte dice crt nn a prima acéstit lege.

Ci tOte aceste, legea votatti deCamerAa trecut la Senat si aeolo na s'a-mai Meatluci ua mentiune de dénsa. .

Se vede cä este nA nenorocire, di decéte ori se face ,vre an project de lege in-terpretativ al legei electorale,' sa nu a-junett la nici un resultat

ruga pe guvern sa facit ea sit nu semai petrécA eu acéstla lege ceea oe s'a pe-trecut si anti data.

In ceea ce se atinge de cele-alte legiCamera a manifestat dorinta de a se oeupa

cu legea comunala.ET. bine , i In privinta acestei legi éra,

ved ea haul a &Jut cu totul in balta:nu se mai ocupA nimeni de acésta lege.Cateva sectiuni ati numit delegatiï loe, eracele-alte niel nici ea- s'ati mai gaadit laacésta lucrare, ast-fel in cat voIll treee.sesiunea acésta fara sa avem acésta, legeasa de importantit. Biuroul ar face bine eatóte legile venite din initiativa Camereïsit le pima la ordinea dileï in seetiunipentru ca. ele sa le desbatti Intr'un modregulat si.simultanera

D-nu viee-pre§edinte. In ceea ce seatinge de legile venite din initiativa de-putgilor, binroul va face datoria; suntdeja puse la ordinea dilei in sectiuni,nu ail de cét D-niiproprieteri stistarlliasca

Domnélor, a se cereeta ,de care sectiuni.Acum remêne ea si D-v6stra , cam

Meat ea projectul de lege pentra respon-sabilitatea ministeriala , sit puneti ,stara-inta D-vóstra. ea si legea comunale sa viniicat mai curénd la ordinea c,IileÏ Cat pen-tru binroil , el ia act de cererea D-véstritSi va starui ea prin none adrese la sectiunisa le invite a'si termina mai curind lucrarea lor.

D. ministru justitiel. D-lor in privintalegei care complecteza, si interpreta. inuncle dispositiuni legea electorala , esteadeverat- si toti simiï ca :ea este de nilmare' importanta si ar fi de dorit ea nouelealegeri A, nu ne apace fail ea aesta legevotata de Camera, srt nu fie si promulgata.Pot sa ve asigur ea Senatul a pus'o laordinea (;iileï; ca in sedir* din urma s'adiscutat in puck sectiunni, si ca tOte' es-ceptiunile si cuvintele de amanare rldicatede unii din D-nii Senatori, insti majori-tatea in sectiuni a luat.o in consideratiunesi in curand va veni in desbaterea generala.

D. M. Burneanu.. D-lor, jell euvéntulpentru ea sa ve Mae aminte de votul datin sedinta treenta, eit astadi yeti bine-voi

lua ia disciiiune projectul -de lege venitdin initiativa Cameret pentru responSabi-litatea ministenilIi.

Fac acésth amintire eu AA .rnai maltCA vedastitdi. in Adunare mai pe toti D-nii.ministri si ered ett niei until din D-dor nuse va opune sl no ocupAm astitdi en acestilege.

1 D-nu I. Cftmpineanu, ministru de fi-nance. Fiind ca e vorba de a se iixa oe-dinefi dilei raga pe onor. Camera, sitbine-voiasca sil tina compt de dorinta le-gitima exprimata de D. Burileanu.

Voei: Dorinta terei si a Camerei intregi.D. xninistru de finance. Negresit tara

simtit in -tot-d'a-una uil mare V lipsA dinpricina ca. nu esista uit-asemenea lege; insa,

asï peririte -sa, rog pe onor. Camera, abine-voi -sa eingAdue ca diva de astadi, satcel Patin parte din ()Ina ,de astadi sa o

iconsaere la alta materie. Este mai antéittlinterpelarea facartA ileum na lima' de D-nu

Holban in privinta und transactiudf %MAde ministrul finaneelor, transactiune dincare ar fi beneficiat unul din membr1I gti-vernului. Cred, D-lor, ca, uil asemenea ces-tiune prin natnra ef se impune inainteaoil-care alte discutiuni. IntelegetY binecit pe cat timp e vorba de un co care pri-vesce la demnitatea mania din membrilguvernuldf este bine sit se videze imediatiii asemenea cestiune.

IndatA ce se va termina acésta interpe-lare, v'asi mai ruga sA bine-voit1 a lua indesbatere projectul de budget pe luna Fe-bruarie.

Voci : Prea bine.D. ministru de justipe. 'MY s'a filed

liii interpelaré de D. Pache Prptopopescu,in privinta unor neregularit4f ce se- petreela gara Severin. AcestA interpelare mi s'acomunioat si declar cit sunt la dispositiu-nea D-lui interpelatore pentru a respunde.

D. vice-pre§edinte. Mai nainte de apAsi la orY-ce -lucrare este un vot remasnecompleet din sedinta trecutA asupra untifparagraf al creditului coprins in projectulde lege ce s'a discutat In sedinta de Sam-Nita,.

Adunarea p:rocede la vot , i resul-tatul serntinuluf este cel urmiltor :

Votauti ...... . . 77Majoritate absolutI, 39Bile alb7, pentru. . . . 34Bile negre, contra . . . 42Abtinutl .1

D. vice-pre§edinte. Adunarea a res-pins acest paragraf.

Se dii citire art. 1 al projectului delege.

D. E. Costinescu. D-lor Deputati. v'amcitit ua. cifrg, seAduta; cifra din project erade 57,173 la; insa pe d'uit-parte s'a adaos74 lei pentru dobêndl, dar4 pe de altutparte S'a scAc,lut alocatiunea de 5,881 leibuff 76 pentru reparatiile facute la localulMetropoliei, pe care D-v(Sstri n'aff admis'o.

So pune la vot artic. 1 si se adoptil.Art. 2 se adopta fAral diseutiune.Se pune la vet projectul de lege in

total, si resultatul scrutinuld este c:-.1 ur-miltor ;

Votantl 68Majoritate regulamentara . 37Bile albe, pentru . . . . -56Bile negre;contra . . . 12AbtinerY 1

D. vice-pre§edinte Adunarea a adop-tat projectul de lege.

Aeum D. Holban are euvntul spredesvolta intemelarea.

D. A. Holhan. D-le presedinte, dupilCQ am cerut de la onor. D. ministru de fi-

ll:lance actele privitóre la interpolarea mea,inainte de a ne duce in congediu, de s6r-

1 (13) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 537

bAtorï, am heclarat D luT ministru de fi-nance a, in at pentru mine, este de ajunsca D,sa sit bine-voiascA a lua act de inter-pelarea mea, si gAndiam cA aceste cuvinteerah de ajuns pentni a convinge pc D-nuministru despre intentiunea mea : erati sgo-mote in presA si in public si voiam ea sAlfac sA bine-voiasa a fi atentiv. Am- Cerutdosarele pentru ca ai ministrul sit fie puain positie a-A, le eitésa, cAel de alt-min-terea eti le cunosceam si sciani coprinsullor....

Vocl. Naï tare.D. A. Holban. Din minutul and am

fAcut pe guvern atentiv in privinta acestorsgomote, pentru mine cestiunea era resol7vatA i cram satisfAcut. Ved acum cA gu-vernul cere sA desvolt interpelarea -mea.Nu inteleg pentru ce acéstA stAruintA ,

D-lor, and am anuntat acéstA interpela-tiune, ca membru din majoritate, nu numaïcà n'am indicat nominal nicT uA persónAdin minister, darA Inch v'am spus ce scopam avut in vedere. Ve voit zice maT mult:péte voitT sA interpret însum cuvintelemele? Eatä sensul lor : mi se pare cA dinpunctul de vedere al strictelor cm/Eliteconstitutionale nu este bine, frin cuviinciosca sA se facA transactiune intre Stat siintre ministri in timpul functionAriï.lor.Cred cA asa s'a si inteles lucrul de ton'.Asa darA, din punctul meh de vedere sco-pul este ajuns, de vreme ce am atras aten-tiunea guvernuluT asupra: acesteT cestiunide principin. Ciind am anuntat interpela-rea am dis tot ce am voit sA die si mentinsi astädT ceea ce em dis fArA a adAoga ni-mie maï-nrtilt si niniie maT putin. Rog peguvern- ai acum sA ia act ; sunt liber sit fatcésta...voeT. Hai tare.D. G. Vernescu. (Iind eI anunciat in-

terpelarea v audiam maT bine; acum nu vepot audi de loc.

D. Holban. Ziceam Ina atuncT cA amfog nevoit a adopta forma agresivA a in-terpelatiuneT pentru ca sä atiug acéstA 'cos-tiune de principiu, find. ea regulamentulCamera' cum este astAdY hu permite untildeputat din majoritate ca sA atragA aisimplu luarea aminte a guvernuluT fArA sa'Cinterpeleze. CAnd se va face insA rema-niarea regulamentuluf Camera, voiti cAuta.s6 solicit pentru a face parte din comisiu-nea ee se va numi pentru ea sA fac sA pre-valede-ai ideea acéstA: adia sA se indiceai uA altA formA mal bléndA, pentru depu-tatul din Majoritate, ca SA se pétA adresaguvernuluT, de eät prin forma interpelativAcare, prin usul ce s'ati gent 1360 astAdT,e;te consideratA ca un act de ostilitate.

Veden darA, D-lor, cA eli sunt satisfäentde ére-ce guvernul ia act. de cestiunea deprincipiti ce ,am sulevat ai cil alt-ceva filam pentru moment de adilogit in acéstucestiune. Prin urmare , nu ved ce sA maTadaog i ce sA desvolt,

D. ministru de finance. D-lor, inter-pelarea D-lui Holban , sub forma care seproduce astädï , are done pArti : ântkih,partea de principih, i douilea partea ni-terpelAriT proprid c,lisA. Eh. voiui vorbi An-téih de fond ai apol de principiu.

In privinta fonduld, fiind cA interpelareas'a fAcut in CamerA ai a fAcut 6re-care re-sunet in presA , este bine ea Adunarea sAsA fie pusA in cunoseinta acelet afacerT,&tine cum D. Holban a fost pus in eunor-cintA din citirea clasarulul.

. D4ot, D. CogAlnieeanu care avea in a-rendA Moaia VAcAresciT , incA de sub gu-Vernal trecut , a fAcut nil transactinne cuadministratiunea domenielor , si acéstAtransactiune a fost aprobatA E,d de unani-mitatea jurisconsultilor care formézA con-siliul de advocatT al Statulul'..Prin urmarenoT, nu imediat, ei dupe uà refiexiune a-prépe de un an de. dile , and am vedntcA transactiunea era in profitul StatufuT,atunci avénd n vedere cA nu facem un Rctde pArtinire, un act de colegialitateCogAlnicea nu aproband acéstA transa etiunefiind cA ea era MerttA intr'un timp andguvernul care era la putere, era adversar

CogAlniceanu, am apreciat cA esteutil a o aproba, i de aceea am avut olióreaa o presenta guvernuluT si s'a aprobat. A-césta este in at privesce transactiuneaprivitóre la moaia VAcAreseil.

D. CogAlniceanu maT avea incA un pre-ces. D-lor, nu puteam e sA impedie de ase nasee din acest contract óre,-cari difi-cultAti. MaT mult de at Oat: dificultateanu era nAseutA din verT-nä rea vointil auneia din pArti , ci din imprejurArT inde-pendentï de vointa ambelor pArtY.

Ast-fel, de esemplu , intervenind legayuralA, arendasiT s'at vedut deposedati deuA.insemnatA parte a mosieT care se dedesela clAcasT , preeum i aIte impregiuritriearl' se impuneati de sine ai carT ast-fel atidat loe la felurite contestArT si in urmAchiar la procese. In casul acesta al mosieTScoposeniT, arendaaul s'a adresat atre ad-ministratiunea domenielor si a cAutat SAvadA dad, péte sh facit o transactie asupraacestuT proees, ai atAt administratoriT do-meniilor cdt i advocatil in unanimitate allrefusat transactiunea propusA nu de mini-stru KogAlniceanu, Mel D-sa era atuncila guvern, ci de D. KogAlnicenu ea sim-plu particular.

Asa dér, décA advocatiT de asth-datA arfi priimit transactiunea, ar fi putut sa fieun prepus cA all fAcut'o sub presiunea Mi-nistruluT, i maT ca sémA tin rainistru etade influente ca D. KogAlnicénu, dar ad-vocatiT at' respins acéstA transactiune siprin urmare vedeti cA lucrurile aci ,suntin aituatiunea lo anteriórA.

In fata acestor circumstante, in de.plinaeunoscintA a faptelor, ered cA D. Holbana vedut ea nu maT are trebuintA sti des-volte interpelarea sa aSupra acestuT

Acum remAne i eestiunea de principiu,a nu este bine ca uà transactiune sA sefacil and p!rsóna in cestiune este la gu-vern. In acésta sunt ai eh de acord cu D.Holban ; nu dOrA pentru ca sunt la indo-ialA cA sentimental datorieT nu ar fi destulde puternic in fie-care din noT pentru aresiste la eererea unuT coleg, ci numaT eauit simplä eestiune de principiu. Dér nucred cA apartine Camerel, séti eA este bine,cA este oportun ea ea acéstA ocasiune Ca-mera sl discute uA cestiune de principiocare nu are un interes imediat.

Acestea sunt lAmuririle pe care am o-nérea a le da CamereT In acéstA cestiune.

D. M. Kogálnicénu, ministru de ex-terne. SA.InT dap' voe, D-lor, sit die ai efldone cuvinte in acéstA cestiune care meprivesce.

Anul trecut, onor. D. Holban intr'uà co-mishme nnde era si D. Vernescu ai D. StA-tescu, fAend un report' despre remäsiteleco datorah diferitiT arendasT aï Statuld, apus si numele met, si din eróre l'a pua Incifre férte mail. Negreait cA eram dator cacil sA ducid cestiunea i sA dovedesesi de astA datA ea In tot-d'a-una, and nuse gAsea nimic spre a me lovi in faptelepolitice, se cAuta a me, lovi in viata pri-vatA si in actele mele ea particular, si a-césta incA intr'un mod, cum alT vedut,fOrte passionat.

Iatg, D-lor, imprejurarea.Am feat, ea simpIu particular, arendas

al moaieT Statalut VleAresci, cum sunt sialp' Multi' din li-véstrA. AcestA reoaie afost hotAritA prin anume lege sa se Inaba-nAtItéscl i se se véndAspAmenturT din eapc la Mahalagil. Pe lélagA acésta s'a fAcutsi dfum de fer pe acolo, ai s'a canalisat siDâmbovita. Co acestea s'a adus uA pagubAarendasuluT, mai ales ca s'ah tras pe fatapAmentuluT planurT pentru parcelarea mo-aieT. Ca particular, ca. arendas, am inten-tat aetiune StatuluT ceréndu'T despAgu-hire, cu atAt maT mult cA saù rescumperatsi viT dupA mosia acésta peste 1,000 -po-góne. Fiind administratorT la domeniT,D-niT Calenderu, A. Catargiu, si I. VAcA-reseu, sunt actin' treT anT de 4ile, D-lorati intrat cu mine ln transactiune ai s'a. fiti-cut uA transactiune care s'a supus la con-siliul he advocatT. Consiliul a priitit'o Inunanimitate , administratoriT domenielorasemenea ati priimit-o; s'a trAmis la mini-stru de finance, ai onorabild. D. Cantaco-zino, care era inteun govern pe care ehcombAteam a priimit.o ai a fAcut refe-rat la conshiul de miniatri.

In vremea fleeca, pe and se fAcea ace-stea, noT opositiunea Mceam in casa D-InTCariagdi un- program in care dieeam cAministerul treeut a suspendat legile i neraportam si la legéa aceea care dicea cAmosiile din jurul Bncurescilor sA se véndAla mahalagiT.

D. Catargin; ea sa se apere de imputa

598 MONITORIJL OPICIAL AL ROMINIEI 1 (13) Februarie 1878

yea ce'Y fAcea opositiunea cg, nu a executatlegile, a Os in Camerg : nitati-ve, D-lor,ce lege a fgcut D. BrAtianu; a Meat uglege care a dat loc la procese cum facechiar D. KogAlnic4nu care cere despagu-lAre asa de mare." Cam am védut acésta,m'am adresat la presedintele consiliulesl am dis e4 nu este un act degentilhommeca. interesele personate sA le adueA, i`naln=tea Canierei,si am dis sA rentanh afacerea8'iispensg: Dupg aceea i a,drit aéel mini-Ster si am iatrat et in minister. Am avutbilórea sA fiti in minister cu -onor. D, Ver,-

eate4a Iuñï7 i fae ape! la Dsa stidéf8a rugat vre-odath sa se o-

Ape eu afacerea mea.In urmA am esit din minister, m'am

bblfigv,11 d m'am dusety:ste hotar; de dudebhi intOrs la Noeinbrie anul trecut, candam gAsit Moat de comisiuuea numitg deCamera un raport, in care cram si eti tre-cut intre pAsuitii D4u Catargia

Vedkid acesta, m'am adresat ctitre D.presedinte al cousi1iu1u i t-am dis : Iatitin ce positinne sunk ve rug dér limpediticestiunea mosiel Vresel; avetl trail-,gaetiune-, (tea, ve eonvine primitio; décanu, spitnetlsml ea sA scat ce e de Mont;cad efi nu pot sg rAmAn ae4stg situ.=thine: Atund D; presedinte al cOnsil'ului

insArcinat pe D iniiiistru de finailte sACereetede cestiunea, si D. ministru de fie-nante a vedut cA cestiunea se trataseinaintea administratimiii doineniilor; uncle

Cgedderu, orn Mrte Integra 4onorabil, si se hotArAse de consiliul deadvocati (in care, déca nu me incel, era siD. Schina sat D. Ferichide) a fi admistiActa transactiune; D. Ministru de fi nantea iiitgritli ,s1 ape' peegetitat'd cdriellidzlui de minisri. Ce mai remanea consiliti-lui de ministri SA VOA déca se péte ae-proba sén nu, si a aprobat. Ce sunt efinovat ? Intru ee am gresit eti

Onorab, dome, déea ne von) pine petAramul aeestor personalitAti, apou 'lei yetida eel putin meritul c am stgruit ca aceatransactiune sA se publica in capul Noni-tuuluY, In vreme ce sunt alte transactinecolosale de sate de mii de fraud cuschimbAri de hotare chiar, cu procese cg-;stigate de Stat la instanta anteia, la in-stanta a doua, i pe urmil Statul s'a mul-tumit eu 10 ski 20 de mil fraud. ln Senatam sl gAsese pe acei car ail aprobat cole-gilor lor transactiuni eu schimbr de ho-tare ; acésta o void face cu ocasiunea in-terpelgril ce a filcut In Senat onorabilulD. Viorénu,

Vitt acum la a doua cestiune, la mosiaScoposenii, unde am lost asemenea aren-das. AtéstA mosie are uA arendg mica, detrei mil de frand pe an; legea ruralg, nus'a aplicat de loc in privinta acestei mo-sfi; eti plAteam asturile regulat si nu a-yém nimic, tit tóte c cerearn continuti sti4e apliee legea ruralA,

Din neaplicarea legiï rurale a resultateti stApAneam 20 de Mlci, iar locuit6-

ru stApAneati 80 de Wei ma malt. DinacéstA causA am cerut despAgubire de laStat si apa am convenit sA facem uá tran-sactiune. In intervalul acesta eì am intratIn minister; transactiunea mergénd main-tea consiliului de advocati, acesta a dis :suntem legatT prin precedente; recunóscemcA legen ruraM nu s'a wheat, si prin ur-máre areridasul are. drept la un scAdtimat .

In unna aCes'aii avis, eti n'am maï, dat nieiitA petitiune, ri'am maï eerut nimic, cesti-:unea a remas asa, eh am continuat a p1AticAsturile, si lucrurile ail remas in statu-quo. Am= sunt ministru, si óre ca mi-nistru n'asT putea sin urmAresc dreptu-rile mele ? Negresit ca da. Cu téte ace-stea nu o volt"' face, pentru eg du volif sase dieA cA am usat de influenta mea asu-,pra administratiunal domeniilor ca sA pri-méscA trans actiunea propusg, Voiti asten-ta dérA Whf', Au voiti mai fi ministru siatunci chiar a (Iona di me voitt duce la D.Vidrénu, '1 voiti ilia ea sA're apere drep-tul; ,si stint sigur ea' Me *a apera i cg voiticas,tiga,,pentru ett am dreptate.

latg der, D:lor, eudi este cestinnea.Tot c s a Meat, s'a fAerit i tinapul

ministratimiei t::eeute, cand eram un sím-plu partiCular si In OpOsitiunep- si D. Las.,car Catargiu Care avea obicelO1 s vim dudes.tiunY personale ca ea, se soaps de im-pillar& at fiteea npOsitiunea cA nu apli:ciA legile, it dis f hitA ee fel de leg]." ariaD. Bratianu le-a Mcut, i D. Kógtddiceariuvine si reclamd despágabire.

D-lor, eram dater la Stat, bine ski reti,cram dater; m'am dus i mi-am amanetatniesla la creditul fonciar, pentru 100,000de fraud, 4 arti plAtit Stabile, 'MI aducaminte ca era unul din sustiitorii ministe-rule trecut care dicea : 04 KogAlniceanus'a imprenutat de hi creditul fonciar cu100;000 de fraud, der sA ve spun de ce?...Pentru ca sg facg revolutiune. En insA,dam Meta revolutiune, ci mn plAtit Sta-tuld si am fost multumit e m'am vedutscgpat.

Adam insA me ved acusat din noti penedrept, si de aceea am fAcut apel ladomnu Holban ca sa," studieze dosarul ,cAci cram sigur cti va vedea cä nu suntvinovat, si fac apel la D-sea sti spunk décainvoiala nu PW;0 fAcutA sub ministerul tre-cut, incuviintatti de fostul ministru de fi-nanc:, D. Cantacuzino. In cat privesce mo-sia Scopos4,ni, chid. nu voit mai fi minis-tru, voiti vedea déca trebne sA me judecsati nu.

Voei. Ordinea dilei.D. vice-pre§edinte. Iucidentul este

inchis, trecem la ordinea

D. I. Codrescu, raportatorul comisiundbudgetare, dti citire urmotgrule raport siproject de lege :

Dowalor deputari,

Comisiunea budgetarA; îÍ Sedinta de adi28 Ianuariti, amil curent, a luat mn esami-:nare projeetul de lege pentru facereacheltuielelor i strAngerea veniturilor Sta-tulul pe luna Februarifi. 1878, dupA bud-getul esercitiule 1877, si diva maita discutiune a adoptat projectul gayer-nule cu suprimarea art. 4 si 5.

AcéstA lucrare a comisiuneY, subsemna-tul rapor*Ore o supune cdon6re la apro-barea D,'-vóstrtl;

Raportator, I. Coclreseu.

PROJECT DE LEGE

Art. 1. Se autorisA guvernul a faceeheltuielele publice pe lima Februarie dinaunt 1818, eileafialogie dupA budgetul e-sereitiule 1877.

Art. 2. Reducerile fAcute prin budgetuiesercitinle 1877 in serviciele regulateprin legY speciale, se vor plAti in hula Fe-brdarle 1878 dap, budgetul esercitiului1876, conform art. 3 din legea de la 28Pebruarie 1877, intra cat legile modifi-cgt4e e vor gAsi incA ne adoptate.

Art. 3, Plata servicielor infiintate prialegY speciale, pentru care nu se vor fi pre-vedut creditela necesarii prin budgetul e-sercitiului 1877, se Tor efectua in limitelesumelor otgrate prin legiie respective, eaanalogie pe lung, Febrnarie 1878.

Art. 4. Cheltuielele ce se vor face dupgdispositiunile legei sanotiouatti prin de-cretni 1\lr, 998 din 29 Aprilie 1877, re-lativA la conventlunea ineheiatA eu guver-nul imperial al Rasiei in 4 Aprilie 1877se vor mtirgini, pentru limele lanuarie siFebruarifi 1878 la riti cifrti de lei 06,000.

Art, 5. Pentru cheltuielele suplimentarede personal si material, la liniile ,ferateBucuresci-GiUrgiti Iasi-Ungheni, minis-terul de luerAri publice va paten odonantapentru luna Februarie 1878, WO la con-curer* unei some de lei 35,000.

Art. 6. Guvernul este autorisat ca insumei disponibile din alocatiunea

de 250 mii lei preveduti in projectul bud-getulul de cheltuieli al ministerule definance pa esercitiul 1878, pentru confec-tionarea biletelor ipotecare, stt facA facia,chenuielelor ce se vor reclama de acestserviciti in cursul hind Februariii 1878.

Art. 7. Cheltuiele cgrora nu se pot a-plica analogia lunarg, precum : stipendei,suventiuni, contractAri, anuitati la datoriapublicA, indemnisatii sati diurne, chel-tnieli de drumuri si de dislocatii i alteasemenea,- se vor efectua, dupA trebuintAsafi dupg stipulatinnile conventiunelorresw,ctive, TA limitele creditelor acordatepentru esercitiul 1877.

Art. 8. Diurnele deputatilor precum sichelteielele de personal si material aleAdungrei deputatilor i Senatale, se vor

1 (13) rebruarie 1878 SIONITORUL OPICIAL AL ROMANZI 539

Halide i p1Ati pe luna Februarit 1878,dupa, budgetele lor particolare.

Art. 9.. Perceperea çi strângerea veui-turilor publice, se vor efectua In luna Fe-bruarie 1878, dupä prevederile budgetu-luT de veniturT al eserchiuluT 1877 si dupalegile respective de imposite pe lunA, sahtrimestru.

D. vice-prepdinte. Discutiunea ge-neral à. este desChisA.

D. L Codreseu. D-lor deputatI, acestproject de 1ege a fost admis de comisiuneabudgetara in totalitatea luT, care de alt.,.minter/ nu este de dt ua repetitinne a le-gel votata de D-v6sta pentru luna Ianna-rie 1877, precum si pe alY anY dud ase-menea i s'a emit ca sA se urmede asa pÏìëla votarea bubgetulul definitiv, afara dedouè articole pe carï comisiunea le-a res-pins. D-vóstra seitl c. prin aplicarea con-ventiund Inchelate cu Rusia la 29 Martie1877 s'a fost dat facultatea guvernuluT dea numi un num6r de comisarT estraordi-narT pe 16ngh principalele corpurT de ar-rnatA rusa. Tot-d'uA-datA s'a pus la dis-positiunea guvernuluT un credit de 500mil leT pentru int6mpinarea elieltuielelorce se vor face cu infiintarea acestor comi-sari' ; Adunarea insa nu a fixat prin legeaaeeea niel esercitiul Ia care se apartinAdesChiderea aceluï credit, niel timpul pes0and trebue sA urmeze acele serviciï, sicornisitinea D-vóstra nu a putut intelegede dt d facultatea acesta lasata prin le-ge de a continua serviciile In privinta tim-puluT pe cat trebuinta va eere, si In pri-vinta sumelor One la indeplinirea cifrelde 500 miT leT, pentru care 'Y dedese cre-dit, dAndu-T i uA resurd de a putes e-mite bonurT de thesaur In conditiunile le-geT din MaM 1876.

Prin urmare, din acest punet de vedereprivita cestiunea, s'a socotit de prisos ase mal prevedea intr'ua lege budgetara uanièsura care este cu totul esceptionalaextraordinara c pentru care Camera a alo-cat nu fond special, prin urmare a lAsatacest servkiu sa se 'ndestuleze de eatreminister in conformi'ate cu legea si inmarginile cifrel de 500 miT lel. Gaud aceacifra va fi epuisata, atund guvernul ne-gresit va veni la Cam3r i va cere prin ua,deosebitA lege sporirea fonduluï,, precum

alocarea midlikelor de unde sa se ia a-ode fondurT.

Cat pentru supresiunea articoluluT 5,acésta nu este alt in budgetul auuluT1877, de cat na eheltuiéla suplimentaraocasionatit &AO din imprejurArT extraor-dinare, a inmultireT necesitAtilor la biu-rourile t.-legrafice; si comisiunea D-vóstraOud in vedere ea n fiA-eare budget, si

prin tumare si budgetul anuluT 1878este un anume paragraf pentru credite su-plimentare si altul pentru cele extraor-dinare, dis precum in anul 1877 mi-

nisterul a deschis un credit eu care a tu-destulat serviciul din paragraful supli-mentor prin midlocul unul credit supW-mentar, asemenea va face si aCum pe tunaIanuariri, deschidesna credit asupra para-grafeler aferente la aceste luni asuprabudgetulni anuluï 1877, care '1 facem ln-crator i pentru douè lunT din anul 1878.De aceea c acéstA cheltuiela extraordina-ra i esceptionala nu s'a gasit de euviintaa se trece in legea budgetara pe 18781

Se pune la Vot luarea IÛ ConSidere;-tinne a rtjectuÌu de iege si se primescein unanimitate.

Art. 1, 2 si 3 se adopta fara discritiune-.Se citesee art. 4.

D. I. C. Codreseu. Acest -articol s'asuprimat de comislutie pentrii Considera-tiunile ce a Avnt inaÓre a v6 expune.

D. P. Ohica. E cred cA. deca acéstasuing, este sA se cheltuiesd, trebue si fiatrecutti in acest project de lege, 1 e nutrebue a se suprime aeest articol.

Este adevèrat ca s'a totat nA lege, casit die asa, eseeptionala, pentru infiintarede comisarl, si s'a acordat ministeruluT deexterne ua suma de 500 miT lei pentrucheltuielele earl se vor face en infiintareaacestor institutiuni. Acea lege s'a sanctio-nat si promulgat. Dér bine-voiti a observael In limitele acelor 500 mil leT cart s'at a-cordat ministeruluT de externe, a cesta sumAministerul de externe putea sA o cheltuescain exereitiul anuluT destinat, si nu póte slcheltuiascA din Rasta suml in exercitiulacestuT an, cAnd Camera ia u dispositi-une in eeea ce privescebudgetul Statuluï.Eti cred ca acésta suma s'ar putea stergeen totul, deT consider acésta cheltuialaca u cheltuiall de lux si inutila ; dar nuputem sA o suprimAm de cht numaT prinna, lege, de óre ce ea prin uä lege a fostinfiintata. Daca InsA voim sA o mantinem,trebue so trecem in budget, del alt-fel,in virtutea legeï de comptabilitate, mini-sterul de finance si miniSterul de exter-ne va putea sä ? ordonanteze sume earlvor proveni din acista cifra de 500lei; tin va putea face acósta farA. u specia-lì pe care 'T-o dAm de acestaeheltuialA si pe luna Ianuarie 1877.

Asa dar, dad, voim sA iim corecti tre-bue sA mentinem art. 4, cum l'a presen-tat guvernul ; ast-fel sunt de opininne....

D. vice pre§edinte. Guvernul aderl.D. P. Ghica. Dad guvernul a aderat

la suprimarea art. 4 prin urmare a aderatcf la suprimarea posturilor de comisarT

Voei. Nu.D. P. Ghica. OrT a aderat la suprima-

rea comisarilor si atunci nu avem c dis-enta; orT n'a aderat la suprimarea comisa-rilor, sit dirndl pe cat exista necesitatea,trebue ua alocatiune in budget, del alt-fel in virtsitea legeT de comptabilitate, mi-nisterul_nu va putea sa ordonanteze ces

me mica sunlit din suma de 500 inii leiIn anul atesta:

0. I: tagliát: DaA comisiunea a su-primat acésta cifra pentru comisarY, ell ITmultumese. Acestï comisad nu erati decat un lux pentru Ora; functiunea lor seputea fórte bine indeplini de eatre autori-tuile comunale sah judetene As dori cäacesta suprimare sA se primesd si de o-nor. Camera.

potirescn. Comisiunea DlvústrA n'aprejudecat intru nimica decisiunea cemera va lua pentru mentinerea sat ne-mentinerea comisarilor ; aeésta nu era a-tributiunea ei. Acest servichr, aopa.6aiRctitl este infiintat prin ui 1ege 1 negrezsit nu pnill vot incidental se abregilege; sr trebui cA dupA regulile constitù .tionale suprimarea sA se fad, prhi ttAnod lege.

Cordisioea B-vústrit nu a avut tu ve-dere, arid v'a propus suprimarea acesteTCifre, la care a aderat si D-nu ministru'de cat uA cestiune budgetara. Comisiuneaa vèdut eA maT este credit pentru acestservicib, prin urmare, articolul fiind re-tras chiar de guvern, cred ca nu maT in-cape nid nA diseutiune.

Ne maT luand nimenT euvèntul, se punela vot suprimarea art. 4 si se primesee.

Asemenea se adoptA suprimarea art. 5.Articolele eele-lalte 0116 la finele pro-

iectuluT se adoptA intoematSe pune la vot in total proiectul de le-

ge, si resultatul scrutinulul este eel ur-niAtor :

VotanÏ 80Majoritate absolutA . . 41Bile albe pentru 78Bile negre contra . . . 2

D. pre§eclinte. Adunarea a admis pro-ieetul de lege.

Acum, D-lor, avem la ordinea jileYproieetul de lege pentru responsabilitateaministerialA.

D. E. Costinescu. D-lor, nu sunt ehraportatorul acestul proiect de lege, ci D.Giani; had D-sa fiind absinte, si eh findmembru in comitetul delegatilor, am pri-mit insAreinarea ea SA citese acest proieet:

Domnilor dEputari ,

OrT-ce actiune a omuluT implica liber-tatea miscatel sale fisiee i inteleettrale,orT-ce liberA actiune aduce dupA sine res-ponsabilitatea ce o necesitA absolutAnestrAmutatA ; ambil acesti agenti concurAin retinue directA si adecquatA , ast-fel incat responsabilitatea cresce sat descrescecu cat actiunea ornulul este mal intinsAsah mal restransA in vointa c putinta sumorall i materialA. Acest acsiom psiho-logic se aplica si natinnilor considerateea individualitAtY colective. EtA un pre-cept de morala i drept natural, absolut

540 MONITORULf3FICTAL AL ROMANIEI 1 (13) Februarie 1878

imuabil. Iavio1abfliti1e constituese iitanoraalie creata de _necesitatite socialedupa timpuri i mpregiurari; ele ati tre-buinta.de codificare, -cad' nu sunt Mscrisein cariea cea mare a nature.

Constitutiunea nóstra din 1866, in vir-tutea careia tram i ne miscana , a inau-gurat monarhia Constitutionala cu invio-labilitatea capalui Statulai; ea'a trebuitdar s consacre in acelasi timp intr'im modvirtual si responsabilitatea Inaltilor pre-psi i depositari ai puterei publiee su-pr Rme,_ menitä a regula i modula intere-sele geherali prin ocrotirea si garantareainviolabilitatei consacrata prin vointa na-tiunei ca o necesitate socialä i politica.De aci art. 101 si 102 din Constitutiune.

Nimeni nu póte citi aliniatul III de subart. 101, AA, a simti cftt este de imperió-sa, ua, lege de responsabilitate ministeria-la care sa, determine casurile, adica sa spe-

,cifice delictele, s splice pedepsele i sa-arate modal de urmarire, adica elementele constitutive ale delictelor calificate si ale aduce din naintea instantd desemnatede aceld0 articol spre a se judeca. Cutote acestea ail pregetat Camerile cari s'atsuccedat de la 1866, de a legifera asupraacestui principiul eonstitutional. Causa a-cestei stagnatiuni este usor de conceput.In Englitera, eonstata D. E. Kerohove deDenterghem celebrul memoria asti-pra responsabilitätei ministeriala, ca si inBelgia, undo 'esiSta, art. 134, corespunde-tor ca articolul nostru 101 ,, este inutilaria lege speciala, care nici ua-data n'ar pu-tea imbratisa tOte casurile de respundereministeriala si care ar conduce la ineon-venientul fatal si necesar in materie pena.-

acolo vinde legea nu prevede un de-lict nu pOte esista de cAt urt absolutiune,ceea-ce ar crea pOte na, situatiune vatäme-Ore societatei printeua, impunitate legal-mente consacrata. Benjamin Constant, a-semenea dice ca, a face nit- lege de res-ponsabilitate ministeriala , este a asvkliintr'un tractat de istorie i politicae

Eta care a. putat fi idea dominanta lit noip.hie asta-di când uit Camera esita din li-berile sufragii ale natiunei si inspirata:na-mai de ideia de a face din Constitutinneanóstra ua realitate, a venit si a propris dinpropria sa initiativa un project de lege a-sapra responsabilitatei ministeriala. Dad,dic until Singer, D-lor deputati , este canuMai acesta pe care, vi'l presint, a fostluat in consideratinhe de tOte sectinnile ,dar ca esista si an altul care si dAnsul s'astudiat Mai ca osebire de una din sectinnicare a si numit delegat pe unul din auto-riT sei, 'D. Nicolae Blaremberg. Ori cum arfi nsit initiativa este a Camera si onóreasubscrisului name aceea de a putea fi -or-ganul raportator al ideilor asternute deminentii i starnitorti nostri colegi earl' atialcatait acet project de lege.

cred dar inutil, D-lor deputati, ca,

inainte de a .v6 espune in esentA ideile,continute in .acest nnic moaest.coaicesa ve astern cu tótit umilinta

sonsideratiunile pentru car noT am5credut,in contra ideilor enunciate mai sus demaestrii in politich' constitutionala,lege positivil asupra responsabilitatei mi-nisteriale este utilA i necesariA.

Spre acest sfersit am putea incepe printextul categoric al art. 101 din Constitu-thine, care ne impune ca la cea tatsesiune sa presintam ua atare lege, deunde resulta ca, nu ne este permis sa, tern-porisam ì sa stain malt timp Intrnii staretransitorie, puind justitia pentru tot-d'au-na in positinne necesarie de a fi in curen-tul politicei spre a putea la un moment-dat caracterisa i califica delictele minis-teriale.

Apoi, D-lor deputati, esista i ratiuneacomuna care justificit i intaxesce tOte le-gibe positive intr'un Stat organisat. Sim-pit morala i dreptul natural nu ar fi öresuficienti spre a preveni i reprima delic-tele comise de ori care cetath Pentruce un cod penal care nu ar putea,Alici nit-(lata sa prevada töte faptele rele ale on:ka-le? Eta ua. intrebare fOrte naturala careinsa tot-d'auna gasit respunsul in i-deia cit al lege pozitiva penala are de ob--ject de a corige si de a preveni de un iMrepresibil : ea -serva, de corolar moralei,earia nu 'I' aduce de eitit la sane-thin e. afa-ra din forul interior al omuluT si care prinurmare en dönsa forméz4 un tot indivisibil.Céea-ce dar s'a credut util.si necesar pen-tru intréga omenire nu póte fi de cat ua,lesiune si ua inchsitie pentru ministri. Inadever , pentru ce &lush' nu ar cunOscdinainte eercul lor dc actinne One uncle16 este angajata responsabilitatea ? Pentruce acesta spaima a necunoseutuluT ? Pen-tru ce acest criteriti intins asupra faptelormultiple pe carr sunt ehematï a le implinisi altiY, a le judeca i califica? UIt atarelege este dar nit garantie si pentru minis-tri i pentru natiune.

In imperial German opera D-lui deMohl a servit de norma de conduita mi-nistrilor, si care a avut de reseltat de a

vedea d'inaintea justitiei un procesministeriaL In Englitera, unde Constitu-tiunea sa chiar nu este un drept scris cinurnai tit compilatiune, dripa' cum (liceD. Gneist, a prior usuri traditional e careail trecut in forma de lege, responsabili-tatekministeriala ca un simplu derivativneflind asemenea codificatA a adus' cu tóteacestca procese ministeriale si condernna-tinnY severe. In Belgia ca tótà miscareapoliticA in sensul acestuY curent de ideïs'ail admis done proiecte de lee unul din1865 si altul mai recent propuS de mi-nistru al justitiei Bara in anal 1870. Lanoi trebuinta s'a simtit si me malt; si amputea adaoga fara *la ca trecutul fatalce ne,,a asternut un regirustrieat dee'cinci

anY ne-a servit in mare parte de calausa,A 1..ain ciwqucaleu UalittUltlen clelicteluinumite ministeriale.

Projectul -de facia, fail a area preten-tiunea s.à fle rul, opera, perfecta i consu-matit, contine tot C004 ce s'a prevedut tadoctrina si n practica atilt la not eat siin-alte taxi. AcOsta, onor. Adunare in tuai-ta sa intelepciune si profunda sa cugetarepéte gasi si alte casurt de respandere mi-nisterisla, precum asemenea pOte prin lu-mina desbaterilor sil scada, din cele prove.-date de noi n acest.proiect, care indi nitdattl nu vi se presinta, Ddor deputati, caultima ratio in acOsta materie atftt de de-

In substanta acest proiect este Inteme-iat pe principiele urmAtöre :

L Responsabilitatea ministrului carear comite un delict ordinar ,prevedut decodul penal, fie acel delict considerat cacomis de un functionar public in exerci-tiul functiunei sale, ,fie considerat ea co-n& de an simplu particular. In primalcas el se pedepseste ca i functionarul, insecundul ca si particularul deliquent.

2. Responsabilitatea pentru .delicteleanume prevedute prin acésta loge, si.carese pot califica dupa, gravitatea faptuluia pedepsei ce '1 se aplica sub trei cate-gorii.':

a) Atentat la liberile alegérï si exerci-tin]. drepturilor cetatenesei in.genere ;

b) Atentat la Constitutiune ;c) Calcarea legiler si a regulaMentelor

de a dministratiune, 3. Responsabilitatea vis-a-vis de orr-cecetAten vaWmat in interesele sale.printr'unfapt arbritar al, ministrului chiar dacA, a-cel fapt nu ar constitui Ha, violare de legesail regulament.

In acest cas ins4 am credut de cuviintaa eere ca nit garantie constitutionaIa auto-risatiunea prealabila a Corpului Legiuit ordin care face.parte acel mihistru.

Beneficial circumstantelor atenuante a-cordat de codicele penal tatulor cleliquen-tilor ordinari, am credut cit trebtepartie de drept si.prin a fortiori minis-trilor. Nicairi ca 'in acesta 'materie nu sepote dice cu mai mare succes eafolosuladevkat al .societatei nu sta in severitatea

asprirnea penaliteÏ ci numai iii faptulcondemnatiuneT In sine.

Un ministru .condamnat la ail, amena,este egal din punctul de vedere social sipolitic en un asasin ordinar condamnat lamunca silnicit pe viata. De aceea am con-sacrat acest drept printr'un articol special.

Nu insa tot ast-fel s'a cugetat in privin-ta scudelor ce ar proVeni din censidera-tiani de forta 'majora, sat ratiune de Stet,pecare le-am credut inadmisibile in ae6s-ta materie. Intr'adever D-lor deputati, aadmite acest midloc de aperare, este adesfiinta de la inceput codul pc) care voima face ; este a ridica eu ut mAna ceea-ce

1 (13) Februarie 1878 MONITOaIIL OFICIAL AL ROMANIEI 541

am dat en cea-altit. Ast-fel -s'ar putea in-ténipla ca cel mai principal deliet careeste falsificarea alegerilor, unde un minis-tru ar putea sd. se intemeieza, pe ideiatandidaturilor (Adak spre a justifica in-gerinta, si atunci justitia supremd va tre-bui sA se prontinte intr'un sens sad altul,enunciAnd idei care trebnese a fi strdinede dénsa in interesul equilibrulni social.Vederile politico nu . pot apartine de cAtCorpurilor politice .care dupd impregiurde,dupd cum a Os D. de Mohl, stint chematea se pronunta prin blainua. sad biluri deindemnitate. Apoi acele vederl sunt maitot-cl'a-una secrete si cand am permite ase aduce souse in .public dinaintea justi-.tieï ordivare, na still -daca nu am provocajustitia popularii, i atunci .dintr'uit logede ordine i garantie sociale am crea unisvor de desastruri çi perturbatinni.

Etut pentru dreptul si responsabilitateain sinesi.

PAsind in urmA la proceduril , adicA lamidl6cele prin care Corpurile legiuitóre

esercite acéstA prerogativA const`m-tionald, .cAci .pentru .Domn Constitu-tiunea este complectil am consacratdeia admisA de toff antorii si pusit in prac-tied, in t6te procesele Ministrilor cari ad a-vut loo plIn6 astA4, alict aceea de a cli-feri dreptul de aensatiune si de instrue--Pane numg Corpului leginitor care minesub judeeatil. Dacd aeéstd thea, s'a con-troversat en ocasiunea ditrii. in judecatut afostilor ministri, i daca s'a pArtit.--cA spi-riteIe suut impartite in privinta acésta, a-poi 'mi permit a declara sus si tare, D-lordeputatï, tot de la indltimea acesteï tribu-ne, de undo am me enunciat acéstA ideid,cit niel ratiunea de drept, nici textul Con-stitutiuneï, nici logica, nu se OA in rén-duffle adversarilor nostri, ci cL unieulmobil al D-lor nu a fost altul de cat sitespléte pe Vram politic nn prineipit con-stitutional, de care sunt tot atAt de strd-

preenm att fost n tiny do einci ani deintréga sArmand Constitutinne sfitrainatitea nerusinare in detrimental natiunei.Spre aces; finit, nu void repeta argumen-tele, pe care am avut onóre cu altd oeasiu-ne a vi le spune, i pe care admiscu ci iné void mArgini a v6 areta edBelgia care ne-a transmis articolul stí134 din Constitutiune, a adoptat projectullui Bara, din 1870, ea aceiasï idee ca alnostru in privinta instructiunei.

Apoi fideli principiilor néstre liberaleasupra libertAteï individuale, am credutde cuviintit a nu da dreptul de arestarepreventiva de cll. Camera sail Senatuluicare dA, In judeca, inainte de instructiu-ne mold in cas de yind, veghiatA, hit dupainstructinne aid va crede util i oportuncu majoritate de 2/3.

Ca Mel cia ordine publicA si unitate dejustitie a trebuit s admitem prescriptiu-pea delictelor In conditiunile asternu te

intr.un articol special, precum asemeneaprincipiul de forum conneseitatis in pri-vinta complicilor eari nu insussesc cualita-tea de ministri.

Cu modul acesta credem, D-lor depu-tati, c ca slabele midlóce de cari am dis-pus, si in limitele posibilulni putem obvenitrebuintelor atAt de mult simtite de terd,de a vedea ca uA, realitate respunderea a-celor inaltf demnitarl cari dispun de des-tinele sale. De aceea ve rugdm sit bine-voiti a vota alAturatul project de lege eusperanta cd, el va servi mai malt ea monu-ment al istoriel rOstre parlamentare, decat ea ud, lege , pe care vre ud-datA, amsimti trebuintA, de a o aplica.

Raportor, D. Giani.

PROJECT DE LEGE.asupra responsabilitAleT ministeriale

Capitolul I.Responlabilitatea

Art. 1. TOte dispositiunile legilor . pe-nale ordinare relative la infractiunile co-mise, atAt de fanctionari publici. In eser-citiul functiunilor lor, cat si de partien-lari, se aplicit i

.Art. 2. Afard de casurile cari intrA inprovederile art. 1, se va pedepsi eu deten-tiunea interdictiune pe tótA. Tiata dea mai oeupa functiuni publice. ministrul :

a) Care va 1i semnat ei contrasenmatlegY, decrete sad oil-co dispositiuni, cariyiolézA Coastitutiunea ; .

b) Care direct sail indirect, prin pre-fAgAduelT, fraudA, patrouare

de candidati, sad prin ori-ce alte midlóce,ar impiedica sad ar incercá s impie(Iice,liberal si sincerul esercitiu al areptuluielectoral al cetAtenilor ;

0) Care ia dispositiuni sad dA, ordine,sad esecutA dispositinni sad esistente princare se violézA prescriptiunile Constitu-tiunei;

d) Care negligézA de a esecuta sail .de afaceesA, se esecute prescriptiunile Consti-tutian eï.

Art. 3. Se va pedepsi cu- interdictiunepe tOtA, viata de a mai ocupa functiuni pu-blice, ministrul :

a) Care .semnézA sad contrasemnézAvr'un decret sad ori-ce . dispositinne princare s'ar viola legi sad regulamente gene-rale de administratiune publicá ;

b) Care esecutd, faGe sail lasd, sit se e-secute decrete sad dispositinni ce nu sunteontrasemnate de ministrul departamen-tului respectiv ;

c) Care ia dispositinni sail dit ordinesad mAntine di positiuni ori ordine esis-tente, pria earl' se violézA prescriptiunilelegilor sail ale regulamentelor generale deadministratiune publicà ;

d) Care negligézA de a esecuta sad dea face sit se esecute prescriptiunile legilor

sad ale regulamentelor generale de adrui-nistratiune publicA ;

e) Care cu intentinne sad din. negli-gentd, amAgesce representatiunea nationallasupra situatiunei afacerilor Statului.

Art. 4. Se va pedepsi eu degradareace-tatenéseit de la. 3 p6n6 la 10 anT, mi-nistrul :

a) Care va fi causat ud, daund Statuluisail particularilor, ehiar çi fr violareavr'unui text de lege ;

b) Care, având cunosciatd, de -fapte ile-gale ale subalternilor sÏ, n'ar lua precau-tiuni pentru a preveni, sail pentru a repri-me si a anula lu urind cede fapte.

Art. 5. Nu se face distinctiune introdol si calpd gravA, pentru tóte casurilede responsabilitate penald ce cad sub a-plicarea acestei legï.

Art. 6. Ministrif sunt responsabili pen-tru casurile prevedute In articolii de maisus, de la depunerea jurAniêntrilui pén6 laincetarea lor de fapt din functinne.

Art. 7. Membrii4unui cabinet sunt So-lidad-respundetori inaintea dispositiuni-lor penale ale acestei legT, atdt pentrnfaptele sAvhsite in.comun, cat i pentruacelea cArora le-ad dat ud, sustinere in-tentionatA.

Art. 8. Este complice al ministrului datIn judecatA,si se pedepsesce conform prin-oipiilor statornieite pentru complicitate incodicile penal, functionarul care va ese-eutat ordinile sail ori-ce dispositiuni alcAror obj et nu era de resortul ministruelui sad a citror ilegalitate era evidentA.

Art. 9. :JudecAtorii pot aplica in acéstA,materie beneficial cireumstantelor atenu-ante conform dreptului comun.

Capitolul II.Procedura.

Art. 10. Crimele delictele comise delin ministru afard, din esercitiul functiu-nilor sale stti trAmi; la instantele ordinare.

Art. 11. Niel' instructiunea, Did nand-rirea nu se pot incepe fArA.autoriSarea Ca-merei sad SenatuluT, dap, cum ministrala cArui urmArire se cere face parte dinunul sad eel-alt din acesle Corpuri. In casde a ian fi nid deputat, 'lid senator, par-tea care pornesce urmArirea adresezA, dupd,alegerea sa, cererea de autorisare Came-rei sat Senatului.

Art. 12. Camera sail Senatul pot tot-d'a-una s ordéne de oficiti urmArireapentru crimele i delictele eomise de unministru afard din esercitiul functiunilorsale trArniVnclu'l tot la instantele ordi-nare.

Art. 13. Autorisarea de urmilrire se dd.de Corpurile Legiuitére yespective cu ma-joritate de doile treimi.

Art. 14. Contraventiunile comise de mi-nistrii se judicA de tribunale si in formeleordinare ea si delictele, insA preala-.

542- MONITORUL OFICIAL AL ROMiNIEI i (13) Februarie 1878

autorisare a until Corp Legittitor.Art. 15. MinistriT nu se pot da in jade-

catä pentru infraetiunile comise in eser-ciinI functinnilor lor, de cat de catreCarpurile Legiuitoare , impreuna, set inin parte, sat de catre Donau.

Propunerea de dare in judecata trebuesa, se faca in scris si subsemnatä in Ca-mera, de 20 depntati si in Senat de 10 se-natorT ; ea va trebùi st preciseze infrac-tiunile pe nail se intemeiaza.

Art. 16. Presedintele Camera sat alSenatuluT, pune propunerea la ordinea 4i-lei, peste 5 dile de la presentarea ei.Incas de via, veghiatâ, o pune imediat indesbatere.Afara de acest cas, discutiu-nea se marginesce asupra cestiuneT déca,Corpul Leginitor trece la ordinea dilel,sat tramite propunerea in studiul unei co-misiuni de informatiuniprealabile Décaministrul este present la sedinta, fie caministru in functiune, fie ca deputat sailsenator, el este ascultat.

Pentru tramiterea la comisiunea de in-formatiuni se cere un vot eu majoritate ab-solutä.

Art. 17. In cas de )int, veghiatä, deua-data, cu tramiterea propunerei la comi-siunea de informatiuni prealabile, CorpulLegiuitor póte sa voteze imediat cu clouttreimi si arestarea preventiva a minis-trului.

Art. 18. Comisiunea de informatiuniprealabile este compusa de 7 membri, carinu trebue sa, fie dintre aceia ce ail subscrispropunerea de darea in judecatt ; ea se a-lege prin vot secret si procede imediat laconstatarea faptelor articulate de propu-nere, la ori-ee alte informatinni prealabile;póte sä adaoge noui fapte la cele denun-ciate, ascultä pe ministru, déca el cere safie ascultat, si 10 dile de la alegerea sa,trebue sil 'sT presinte raportul.

Corpul Leginitor póte sa prelungéscaacest termen dupa, cererea comisiuneT.

SubscriitoriT propunerei de dare in ju-decata, afl dreptul sA asiste la lucrarilecomisiunei de informatiuni.

Art. 19. Raportul se eomunica minis-trifle tia-data cu depunerea lui pe biuroulCorpului Legiuitor. Cinci dile dupii a césta,darea In judecata, se pune in desbatere,déca Corpul Legiuitor o admite cu douetreimi, alege imediat un comitet de in-structiune.

Inainte de espirarea votului, ministrulare dreptul de a presinta apkarea oralasat inscris d'inaintea Corpului Legiuitorcare 'ha dat in judecatil, chiar den dermaT fi in functiune si n'ar face parte dinveri-unul din Corpurile Legiuit6re.

Art. 20. Déca me multi ministri se pund'ua-data in acusare, se cere un vot sepa-rat pentru fie-care.

Att. 21. D'ul-datt., cu admiterea elareïin judecatä, ministrul este suspendat dinorf-ee funqiune publicl 0 din mandatul

de deputat sail senator.Art. 22. Darea in judecata se face cu-

noscuta de biuroul Corpului Legiuitorcare a rostit'o, celui-alt Corp Legiuitor,Domnului si cartel' de casatiune.

Art. 23. Corpnl Leginitor statornicescenumirul de membri din carT are a se com-pune comitetul de instructiune care, innid un cas, nu va avea mai pucin de séptemembri.

Comitetul alege din senul silti un pre-sedinte si doui secretari.

El face regulamentul despre modulin care ',si va esercita atributiunile.

Art. 24. Puterileacestui comitet se con-tinua, de plin drept din sesiune in sesiune,din legislaturA in legislatura, faraal prorogatiune sail disolutiune, in tottim-pul duratei instructiune.

In cas de disolutiune, acest comitet esteinvestit de drept si cu atributiunile comi-tetului de acusatiune.

Art. 25. Membrii Corpului Legiuitorcare a rostit darea in judecata at dreptul

asiste la lucrarile comitetului de in-structiune.

Art. 26. Téte puterile acordate judilorinstructori i presedintilor curtilor de jn-rap de catre codicele de procedura crimi-nala, gall de dreptul de a decreta ares-tarea preventiva, apartin comitetului deinstructiune i presedintelui

Art. 27. MartoriT esperti i orT-care altepersóne, al caror concurs ar putea 'St, fiecerut in materie criminala sunt supusiinaintea comitetului de instructiune ace-lorasi obligatiuni ea inaintea judecatorilorinstr uctori si curtilor de jurati i pasibiliin aceleasi pedepse in cas de infractiunesat' de refus.

Functionarii chemati a depune sunt scu-titi cu acesta ocasiune de secretul oficial.

Art. 28. Ofensa in contra membrilor co-mitetului de instructiune i corumpereade membri sunt pedepsite conform dispo-sitiunilor cap. IV, sectiunea II si VIII,din codicele penal.

Pedepsele statornicite sunt aplicate detribunalele ordinare, carora comitetul- leva tramite procesele sale verbale, consta-tând delictele.

Art. 29. Comitetul de instructiune va fidator a depune pe biuroul Corpului Le-giuitor resultatul lucrarilor sale in cursulsesiuneT in care s'a rostit darea in jude-catä, afarA de inthrdieri justificate, pentrucare Corpul Legiuitor va putea acordaprelungirf pine' la ua, alta sesinne.

Art. 30. Lucrarea comisiuneT deinstruc-tiune se va supune deliberarei CorpuluiLegiuitor. Déca conclusiunile comisiuneide instructinne mentinacusatiunea in tétepartile el', nu se cere un not vot: acusa-tiunea este mäntinuta de drept. Déca vorfi faforabile in totul sat in parte acusati-lor, ele se vor vota cumajoritate absolutl,éi déca î cursul desbaterilor asuprä-le

s'ar propune vre-un amendament in favé-rea ministrilor, acela nu póte fi respins deeat cil majoritate de doll treimi.

Camera va putea decreta, de va credenecesar, cu majoritate de clod treimi, a-restarea preventiva a ministrulni , atiltdupa raportul comisinneT de informatinniprealabile, cat i dupa acela al comisiundde instructinne.

Art. 31. Mandatul comisiung de in-structinne la data terminat in modul pre-.vidut mai sus, Corpul Legiuitor alege uncomitet de acusare care va inainta i sus--tine acusatiunea inaintea inaltel curti decasatiune.

Art. 32. Ministrul pus sub acusare aredreptul de a'si lua copie dupa, aetele in-structiunei.

Asemenea si comitetul de acusare aredreptul de a core prevenitului comunicaredupa actele ce at ai servi la aperare. Lacas de refus din parte'T de a presinta aceleacte numaT inaintea curtei de casatiune,comitetul de acusare este in drept a cerecurtei iiä amânare spre a face un supli-ment de instru.ctinne pe care o va face el

Curtea nn pOte sa refuse in acestcas amânarea.

Art. 33. Inalta curte de casatiune si dejustitie judeca in sectiuni-unite, numkulmembrilor fiind tot-d'auna pareche. Pari-tatea de voturi pe acnsat.

Art. 34. Procedura inainteaiinaltei cup:de casallune stabilesce ea mnsill, ob-servând dispositiunile protedurei peialeintru cAt acestea n'ar fi contrariT disposi-tiunilor legei de facia.

Art. 35. Guvernul, precum i ori-ceparte lesata, se póte constitui parte civilala curtea de casatiune de ul data eu infA-ciarea procesului pornit de Domn sat deCorpurile LegiuitAre; dupa inflicisare nuva mai putea intenta actiune de cat latribunalele ordinare.

Art. 36. Instructiunea comp licilor mi-nistrului se va pntea dslega de comitetulde instructiune magistratilor instructor!:ordinari. Complicil sunt judecati de inaltaeurte de casatiune si de justitie nadatä cu autorul principal.

CapitolulDespre prescriptiune.

Art. 37. Prescriptiunea pentru crimele,delictele sat contraventiunile de dreptcomun comise de ministri, se prescrit con-form dreptului comun.

Pentru delictele speciale previdute deacésta lege, prescriptiunea va fi de cinciany de la data incetarei de fapt din func-tiune.

Art. 38. Dispositiunile codicelui civil,in ceea-ce privesce prescriptiunea, se a-Oka i actiunei civile in coittra minis-trilor.

Semnati: D. Giani, E. Costinescu, R.Parcirlägeanu, A. Stolojan.-

1 (16) Pebruaric 1878 NONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 543

Ua vcce. í e- eiVsca si opiniuneaminoritatet.

D. Emil Costineseu. V'ain spas ea eriinlocuese Pe raportor, si in raport nu vedca se vorbesee ilespre opiniunea minori-tap,

D. Sc. Pastia. D. N. Blaremberg, careera in comitettil delegatilor, a, reams inminoritate, si opiniunea D-sale este opi-niunea minoritatei.

D. Emil Costineseu. D-lor, am asistatla töte sedintele comitetului delegatilor,si, dupa eat aduc aminte, la cele dinurrna sedinte n'a asistat D. Blaremberg;póte din causa acösta na se face mentiunein raport despre opiniunea minoritatei,

n'a fost cine s'o sustie.D-yöstra,scili ca etí am cetit raportul

in local D-lui raportor al comitetulai de-legatilor, deca voitï pot sa citesc 0 pro-punerea onor. D. Blarernberg, de si acéstanu este in sarcina raportorulut comitetu-uil delegatilor.

D. pre§edinte. Discatiunea generaMeste descisA.

Ne cer6nd nimeni cav(ntul 111 disea-Ounea general* se pane la vot luarea inconsideratiune a projectulai de lege, si seprimesce in unanimitate.

D. Sc. Pastia. D-lor, adliceti a-minte cA I). N. Blaremberg a presentatCamerei un project de lege pentru res-ponsabilitatea ministerial* Asemenea sapresentat de mai multi deputati alt pro-ject de lege tot pentru responsabilitateaministeriala; amhidone aceste projectede lege s'ari tramis la sectiuni, si dinpartea sectiimei IV fost nurnit dele-gat D. N. 131aremberg. In comitetul dele-gatilor a fost majoritate si minoritate, cadI). N. Blaremberg a Omas in minoritatesi a elaborat un alt project de lege. Elirog pe D. rapprtor sa ne spuna cart artfost motivele D-lui Blaremberg de a re-mas in minoritate....

D. pre§edint-. Acel project reniane sase propuna in cursul discutiund pe arti-cole ca amendament, 'deca va voi sa siinsusésca cine-va.

D. E. Costineseu. D-lor, in adever D.N. Blaremberg a facia un contra-project,dérii toti cei-alti membri ai comitetuluiail adoptat projectul pe care vi l'am cetit.Onor. D Blaremberg a rernas singur eadesaversire, acesta püte pentru cuOntca, de si a asistat la tóte sedintele comi-tetului, la cea din urma mns n'a fost pre-sinte si ast-fel nief .ca a putut area timp

aca s sustie projectul D-sale. Déca insavre-unul din D-vóstrii gasesce ca uneledin articolele acestui contra-project suntutile si necesare, nu are de cal sa le sus-tina i sa le presinte Adanarei sub formade am.endamente.

Se pune la vot art. 1,0 se adopt*Se eitesce art. 2.

p. P. Ghica. Negresit, D-lor, ca D-v.

aT observat ea aci nu e vorba de-a se facena lege comuna, ci este vorba de uadego

prin urmare trebue sa avem invedere nu namai principiele pe care sci-inta le-a stabilit prin codieele penal, delltrebue-s1 ne punem de acord si ca aceleprincipii pe cad: le-a stabilit si esperientaindeltnigata, si de aceea 'mi Yeti permite

fac i eli observatiunile mele asupracestai articol 2..

Vedeti di prin art; 2 so pedépsesce cu.detentiunea si ca interdictiunea pe tóta,vieta de a ocupa functiuni publ:ce aceiministri care att semnat, sail ati contra-semnat, decrete, sati ori ce alte disposi-tiuni care ar viola Constitatianea. D-vO-sta seili cit detentiunea, dupa sistemulpenal ce avem adi, 0 care dupa idea meanu este un sistem tome in acord cu eivi-lisatiunea eu progresul timpulai; gra-vitatea faptulul se mesura dune gravi-tatea pedepsei, éra nu pedépsa dapa gra-vitatea faptulai. Acésta fiind econemiaintréga a dreptului nostru penal, la noigravitatea faptului Iliad mesurata dupagravitatea pedepsei, detentianea fiind. uilpedépsa criminal* casurile pentru cad se(la cletentinnea se considera neaperat eacrime.

Dar 01 cred ea noi, earl am dis tot-d.a-una Cil delictele politiee trebue sä coin-Porte cea mai mare doza de indulge*,si ea töta lumea trebue SA fie cat se pOtemai la largul sell in eeea ce privesce de-lictele politice, nu trebue, pentru onóreaterei, sa clam dovada ea noi nu suntern inpline idyl' (1e civilisatiune si progmes; natrebue sa introducem tuìl penalitate crirni-nalA pentru nainistri earl" comit delictepolitice.

Inteleg acésta cand ministri am comiteuil infraetiune (le drept comun, cand areornite ua crima care este pedepsita delegea corium* care de. esemplu, cAnd. ar'Ina parte la o revolta ea mAna armata,cAnd ar lua parte la un omor, la un asasi-nat. Inteleg ca lfl asemenea casuri s e-dictati pedépsa criminal* fia ea deten-tinnea, reclusianea, sari chiar rnunca sil-nicA,; dar pentru un deliet al caruia ca-racter este eminamente politic, nu estebine sA infiintati uil pedépsa criminal*

In adever, eta ce dice al. 1 si al. 2-16:a) Care va fi semnat sari 'contrasemnat

legi decrete satt ori-ce dispositiuni, earlvioléda Constitatinnea ;

rb). Care direct sari indirect, prin pre-siuni, siluiri, fagaduieli, fraud* patio-nnare de candidati, sati pun ori-ce alternidlóce, ar impedica sat ar incerca SAimpedice liberal si sineerul exercititi aldreptului electoral al cetAtenilor.

ET bine, D-vóstra, sciÏ, ea ori-ce de-Bete in materiA electorala sunt conside-rate adï de toti jurisconsultii ca; delictepolitice (intreruper1).

Me tertati, D-lor. Cand facem uA lege

de natura celef de .faciA, trebue sa ne ga'ndim serios spre a le pane in acord caprogresul titnpului si ca gradul de chili-satiune in care se WM tara nOstra; tre-bue sA ne gandim 2;ml face na lege caream putea da, dreptul de a vi se dice ca. nusuntem inca un popor civilisat, ca. nu nebacuram Inca' de progresul in care pre-tindem ca ne aflam.

D-ler, ori-ce crima ar fi seversit un mi-nistra, afara de crima de omor, off-eepresiune am exereita in alegeri, töte acestese cOnsiderA in genere ea delicte politiee;prin urmare pentra asemenea delicte poli-tice nu puteti edieta ua penalitate crimi-nab', Rog dar pe comisiane sA consimlaa se schimba pedépsa de detentitme in-tr.() inchisóre pe timp marginit.

CAt despre interdictinne gasesc ca eaeste bine aplicata çi bine meritatA de mi-nistrii earl ar comite asemenea delicte.

D. A.-Stolojan. D-lor, elf gasesc cil criti-ca facuta, de D. P. Ghica articolului 2 nueste inteineiata. TOte cuvintele de indul-genta, de nepotrivire ea progresele tim-pului 0 en gradal nostril de civilisatiune(iise de I). P. Ghica, nu trebue sa ne in-fluentede ek, de pucin; dar trebue sa. neinspiram mime de necesitatile sociale sipolitice. Observatiunea ce voiesc a faceeste acésta :

Cand uncle persöne vin pe banca mi-nisterial* ele incep a name respecta vo-inta national* i sucese si rasucese Con-stitutiunea dapa banal lor plac. In- urmatristel experiente ce ain fault gasese caeste bine SA lasam in legea de facia pe-dépsa acésta ea tin mijlac preventiv incontra veri card incercari de dame aCoustitatinnef.

S'a mai vorbit, D-lor, de gradulnostritde civilisatiune. Dar de undo am luat noiacésta pedépsa? Am luat'o din Constitu-tiunea nOstra, care seiti ca in mare partena este alt de eat constitatiunea BelgieT,si in Constitutiune, seiti bine, cA pentruasemenea fapte pedépsa este detentiunea,destul name ea in acest aliniat pedépsanu trece peste detentiune. Prin urmare,and. am pus aci detentiunea, ne am con-format eu spiritul Constitutiund. Nu tre-bue sA uitaÏ, D-lor, eh' cele mai marl lo-via ce-- am suferit in eele din urmA tim-

fost atacuri aduse contra Consti-tatiunef si a libertatei alegerilor.

In urma experientei ce am fault cu totiieli v rog sa, mentineti pedépsa detentiu-nei, ca un mijloc preventiv,

D. P. Cernittescu. D-lor, in urrna ea-vintelor dise de D. Stolojan am förte pu-cine de adAogat. D. P. Ghica face uA erórc,cad confundA crimele politico ca cele or-dinarie. Inteleg indulge* pentru ceta-teni, earl' contravin Constitutianei, darpentru ministri, earl all luat angajamentla fada representatiunei nationale 4.

respecta, nu intele6,

544 73soNacaut OFICIAL AL ROMANIEI 1 (13) Februarie 1878

D. P. Ghica. D-lor, stäruese in amett-damentnl mea si étl cavintele pentru ce'lsustin;

Ine1eg ä, D-1 Cerniiteseu, sä, emitàast-fel cre kW, cad D sa nu este specialIn materie clè drept, si prin urmare, nueste- tinut sa se conforme ca principiilesciintei dreptului; dar nu inteleg pe D.Stolojan, care este special in acesta, mate-rie, si prin urmare trebue s ie compt deaceste, prineipie.

D. Stolojan dice cl, se pot gasi Omanieal sä -doleze Constitutiuuea, sa. violezedreptul altora si acei ómeni trebuesc pe-depsiti pedepsiti cu cea maT mare as-prime. Oare in sistemul nostru penal pe-dépsa este u1 resbunare? Est3 ua espiati-une ? Oare trebue sä ne ducem la prejudi,ciile la. eresurile timpuritor primitive 0

isti nfiintam penalitatT barbare spre a spe-ria lumea ? S'a dis in rapor cit ponalita-tile sunt niste exemple, érI nu mesuragravitätiï faptului; nu este dar cantitateapenalitatei care face exemplu in societate,ci aplicarea ei. N'am inteles dar nici dede cum pe D-1. Stolojan, cand a venit sìne spue ca principiul aplicard penalitäteitrebue-- sti privésca, eu msi multà peministri. Acest principia numai exista insoci,Aatea moderna. Pentru aceste Motive,

ori ce fapte petecute trebuesecaracterisate de legiuitor dupe gradul deculpabilitate al delicuentului, v'asT rugasit primiti amendsmentul urmator :

Afarä din casurile care intra in preve-del7ile art. 1. se va pedepsi cu inchisórede 11 1 an 1)6116 la 5 anY si ca interdictiu-nea de a mai ocupa functiuni publice peyiatti."

D. Em. Costinescu, raportor. Ina-inte de a ye spune opiniunea comitetuluia supra smendamentului Delta P. Ghicadatimi Yoe sa, lamuresc nit nedomirire.

Am vedut ca sunt uniT dint7e D-vós-trtiearl' c:ed cà detentiunea despre care sevorbesce la acest articol, este peutru tóttidata. Nu este asa D-lor. Autorii acestuiprOject, punend cuOntul detentiune laart. 2 RUA nid uA specificare, a inteles cildetentiunea este dupil, cum ua, statornice-see codicele nostru penal.

Acum in ceea ce privesce amendamentulD-lui P. Ghics majoritatea comitetului,respinge.

Pe 16ng5, motivele aratate de D. Stolo-jan, voillli adiloga din parte'mi ua singurilobservatiune, de si D. P. Ghica pu-tea obiecta di nu sunt special in materiede drept. .

Dupä, parerea mea nu trebue se asemanamin total acéstä lege cu legile commie.Ceea ce ar putea fi considerat barbar, du-pilS espresiunea D-lui P. Ghica, inteuncas ordinar, n'ar fi póte barbar in casulcand e yorba de a pedepsi calcari1e de

onstitutinne si de lege comise de mini-

Apoi un ministru condamnat pentru de-licte politice, de natura eelor prevedutela art. 2, fie el condamnat la nil pedépsa,mare sét mica, faptul din punctul ile ve-dere moral este întocmaï acela i gravi-tatea.pedepsei egalä. Din momentul ceeste condamnat, pt5te fi graciat chiar dea doua di, si totusi nu apasa asuprin !fapedópsa mai putin mare.

Déca prin urmare, aieea noi.prevedemua penalitate grea, este D4or, numai pen-tru ea sa aratam importanta ce da, repre-sentatiunea nationalä, responsabiliatiiministeriale, in ceea ce priyesee respectulConstitutiunei. -

D. G. Cantili. Eli as fi fost de parereonor. Adunare sa ne acorde mai ântêiuí

un termen cel putin de dou6, trei qile casti studiem.

VOci. Este de un an la .ordineaD. G. Cantili. Ea cred, D-lor, c un

project de lege de asemenea, insemnatatereclamii nit maT matura cugetare din par-tea corpulta LegiSlativ. Cn tóte acestea,D-vóstra, atI luat in considerare acest pro-iect de lege, suntem nevoiti silJ discuttim,si s facem ameliorarile posibile.

Consecuente dera acestei voiapermite SA lac si ea cate-va observatiuniasupra amendamentului 1)4ui P. Ghica.

Mai antaiä de tóte, nu mi se pare co-recta redactinnea art. 2.

Cred cii e bine a se.suprima partea an-tan a art. 2. .iinteia categorie de delicteee se pOte imputa ministrilor sunt acdeprevedute de legea penal4 ; si al douilea,contraventiuni care violésa Constitutiunea,

In ceea ce privesee amendamentul D-luiP. Ghica, m6 voiii pronunta contra. Inadever, ce dice D. P. Ghiea? Introduce inloe de detentiune inchiaórea de la un anla chid. Este adeverat eä, aeasta pedépsafiguréza in codicele penal, déra sä vedemptinti la ce punt are D. Ghica dreptate.

D-lor, aci este yorba de delicte caratpolitice, pentru ca se referti la organisatiamarelor puteri ale Statului: .Ce Pedépsii,avem noi pentru infractiunile politice ?Avem detentiunea de la 3 panä,' la 10 MIT,dupti, cum prevede art. 7 combinat en ar-ticolul 1 din codicele penal. Bine-voiti,D-lor a observa discutiunile cari s'ati M-ont in seinul consiliulta nostru de Stat,undo s'a discutat legea penale, precumasemenea a .observa originea acestei pe-depse, care este luata din codicele penalfrauces si -yeti vedes in mod. evident capedépsa detentiunei este uti pedépsä, po-Mica. Pentru deliete, politice ne trebuenä anume pedépsti oliticìl, i inchisóreaD-vóstra de politie coreetionale nu estetul pedépsii politica in regula generala ;ceea ca este politic ca pedépsa este detail-tarea. Acum, pe 13ngti consideratiunea caldetentiunea ca pedépsapoliticii, se euvineinfractinnilor politice, mai este inca Mt'consideratiune importanta care militézd (Supliment)

In favórea acestei pedepse; acésta este re-gimul cel.bland la care este supus eelcondemnat la detentiune. Nu yeti yoi D-vóstra, ca pentru niste persóne carT atT comisuä, infraCtiune politica sa fie un regim as-Ian], ci trebue neaperat uí pedépsiti caresa aiba un regim bland ca i detentiunea

acésta o gásim in mod fOrte positiv inart. 20 din codieele penal. IAA ce diceacest articOl : Osanditii la acéstä pedép-sä, se yor inchide intr'una din monastirilece se vor determina anume prin regula-mente de administratiune publica.

ET vor fi liberï a comuniea atat cu per-sónele din intru, cat si cu ori-ce altepersóne din afara, in timpul si conform-regnlamentelor de politic intarite prin-tr'un decret domnesc.

Asemenea, osinditii la detentiune nuvor purta costumul- de inchisóre,.,vor putea procura prin propriele ion mi-dlóce ori-ce indulcire in locuinta si nu-, triment eompatibil eu regimul inchisori.

ET nu vor fi supnsT la niel un fel demunca

7"

Asa dara, D-lcr, cr&I ca dupa aceste con-sideratiuni, yeti adMite pedépsa cletentiu-MT in ceea ce privesce infractiunile poli-tice din partea ministrilor carI vor cMcaConstitutiunea tereï. Pentru aceste cuVin-te v6 rog sIt tespingeti amendamentulD-lui P. Ghica.

Sit nuev6.fie témit D-ler eh' detentiuneava merge in infinit, cad' de care detentiune .

este vorba aci ? De acea preveduta in co- .

dicele penal al nostru ? Dena codicele pe-nal al nostril dice ;.Detentiune de la 3 pa-na la 10 an) ; si déca ar fi ua altä deten-iune, ar trebui sil fie spusä in mod lamu-

rit in acest project de lege, De aceea, de-ca voiti naai multä claritate putem adao-ga : conform art. 7 din codicele penal.

D. E. P. Protopopescu. D-lor, amcerut cuyéntud ea sa vorbese in contramodului cum e redactat alineatul a desub art. 2. Acest alineat diee : care vafi semnat.si contra-sernnat legi, deer*saa ori-ce dispositiuni cad violéza legea.

Prima parte a acestui aliniat mi se pareexorbitantä. In adever , D-lori puterileearl' conlucréza la fac-erea legilor suntCamera Senatul si puterea executiva.Déca Camera si.Senatul, si mai cri sénatiSenatul care este corpul eminamente pon-daator, a examinat legea si a v6dut cil inadev6r nu violéza, Constitutiamea, nu in-teleg pentru ce am pune in spinarea mi-nistrilor intréga responsabilitate., numaipentru ea all yenit sa sanctioneze uit legeadmisa de Corpurile- Legiuitóre. Inchipu-iti-ve D-yóstra, ca acésta Camera, impre-una ca Senatul, votéza uti lege fórte con-stitutionale ; cade ministerul, vine- altaCamera, i ministerul 631 nod gasesce ealegea votata de Camera Si Senatul actual

7_i (13) Februarie 1878 MONIThRUL OFICIAL AL ItO Suplintent 545

violóza Constitutianea. Este dell rat sim-plA eestiune de apreciare:

EY bine, v6 intreb- nu vi se pare exorbi-tant a se arunca asuPra ministerulur uitpedépsh ca detentiunea pentru euventulch a sanetionat uit lege pe care -CorpurileLegiuitóre, In libertatea lor, . conform da-telOr constitutTonale, art votat'o? De ac-L-.OIL cred cit ar trebui sit redactilm aeest all-neat in modal urmator: care ya fi sgmnatsah contra-semnat decrete sari alt3 dispo-sitiunT care violézh legea. Cred ch nu se

.póte peclepsi un orn de cal pentrn -lucrhriearl i se imputh lei personal, si in casulalineatuluT a, asa cum e redactat in pro-ject, responsabilitatea Se descarch óre-eumsi astipra Corpurilor Legiuitére.- In acestsens vom depune un arnendament.

D.-G. §efendache. D-lor, am luat cu-vêntul pentru ca sh combat punctul devedere al D4trY Protopopeseu. D-sea cre-de ch ar fi un ce exorbitant a se dice .inalineatul a de sub art. 2, ministrul careva fi semnat sah contra-semnat decrete ca-re violézh Constitutienea. Eh din contracred oh redactiunea acestel legl a merstoemaï la isvorul rOuluY.. Den in adevhruìtnenorocire a fost in acésth Ora ; déeain adeYkr excese si abusuri s'ati Mont,este tocrnaï pentru chart fost rainistri carT

dis : Camera a -votat legea si e n'amnrmat de cat in virtutea legeT votath deCorpurile Legiuitére. EY bine, tocmaT a-eista am voit .noT sh combatem- si acestaeste real pe care '1 combate art. 2.

Iath ce cred 'eh eit all avut in vederelegiuitoral eand a Meat acest.projeet. El

se Péte ca sh fie ministri earl' shaibh, intentiunea a propene Corpurilor Le-giuitére legY call sit fie in contra Consti-tutiunil, pria cari sit se violeze, de esem-plu. libertatea indiyidualii, set libertateapreseT, sali libertatea Intrunirilor, dapeum s'a .0 si ar veni sah ministriearl* prin positiunea lor ar avea la dispo-sitiune téte fortele publice, töta autorita-tea 'sT-ar face uit Camera' duph plac, siindath-acea Carnerh, organ supus al gu-vernulia, ar vota asemenea legi eAlcittóreConstitutiuniT. De -sigur ch, de am lhsalucrurile cum stah astAdT, ski de am ad-mite cele propuse de D. Protopopescu,ministri aceia ar dice : Camera a %cut le-gea, et 10 puiil sub protectiunea legiT vo-tath de Corpurile Legiuitére, co 'rni pash

-"de s'a chleat orY nu Constittrtinnea? -Acéstara-privesce, legea a fost Meath, prin

toth filiera constitutionalii, eh a trebuitaplic.

Cti tóte acestea D-niT ministriT aceM arfl putut sh-védit.cit de TIII lutrebuintail tó-te millócele, i cele mg-Regale, spreaduce uh Camera servilt, legue acelea nuar fi fost'votate ; si dérit tot eT sent vinoyatT.

Dérh pentru ce se ridich atatea objec-Valli' contra acestuT alineat ? Pentru ce se

dice cit ar fi fOrte gresit de-a se Msa ase-menea lucrArT In apreciarea a diferite ma-joritiitT? Writ nit Camerh Care vine dapalta disolVath judech; faptele ministrilor vi-novatT ; Camera nouit nu dic e. de elt eaaceT ministri sh mérgh inaiutea justifid.Ill definitiv eine are sh.califice faptul mi-nistrilor presupesï ch ail chleat Constite-tinnea ? NimenT de cat curtea de-Casati-une.

Prin urinare cu aeest alineat nu se facede cat a se Ina garantiT ea de aeum ins-inte sh nu se maY péth viola de nimedprincipiele salutare coprinse in Constitu-tiunea nóstrit. -Nu .fitT in indoialit ch pa-siunile politico pot-sh aibh curs liber cituit asemenea dispositiune, pentru el nuCaMerelc at sit judece faptul. Camerelenu-face de cat a tritmite acusatitmea Ina-idea justitieY, jtidechtorul va fi in tot-d'attna cartes de casatiune.

Cum prin urmare eh ghsese cit cu acestartieol so tairt din rildheinit r6u1 ce a ban-tuit atata timp acésthtérit, chlcarea liber-tätilor publice pe -chi eotite, eli voit votaarticolul de .fatit cum este propus de co-mitet.

D. G. Vernesen. 'MY. pare TOrt eh' insestinerea opiniuniT mele voill fi in contraideilor unora din amicil mel, dérit atundand se face ul lege penalit, Camera e da7Ore sh is tóte rn6surile posibile ea sit maTlase péuniiministri. sit clad* legea; cheTin adeOr .ministrul ar pates sh eludezeprea binéleges, si stitY cam'?.Pentru chl-carea Constitutiuneï .chiar, ministrul arputea sit se spele pe °merit. si pe Senatsi sh, violeze Constitutitmea dinpreunhen Camera si cu Senatul, Si eu medal a-cesta s'ar dada responsabilitatea.

In alevilr, de ce sh ne speriem nol dececa ce se dice de unit' car): aphrh ideeacontrarie? Dach nit Camerh a votat -uhlege neconstitutinnalh i ministrul a pro-mulgat acea lege care era contra Consti-tutiund negresit eh, Adunarea care urme-zh, este in drept sìt1 dea in judecath, fiind-eh a coatis nit erinth de chlcare a Consti-tutiuneT, si nu vi;:d in ce ar fi exorbitantacest lade ci trit Canierh a dat in Jude-cath pe un ministru care a violat legea;chef ministrul trebuia sit fie om eu minte

sA nu se lase. a chdea in asemenea cri-mit, avènci facultatea- sh opuie veto al sellla acea lege. D-Y6stai stitT cit eh Came-i nu este responsabilh de cht neural in-naintea luT Dumnedeti 0 a constiinteT; mi-nistrul singer este responsabil, i dach nescapl i acel instrument, la ce ne mat' pótesexyi acesth lege ? (aplause)..

Dar acum sit ham hipotesa tea-alth :se -votézh, al. lege eoustitutionalh ialtáCamera vine si dice eh acea lege nu esteconstitutionalh: Apoi cine are sl fie ju-dechtorul ? t'ade este primejdia ? Justi-tia va yedea ch.Camera'eare e acnsatitMart datoria i eh a -Moot conform Con-

stitutiund. De aCeea 'mi pare WI CA D.Pache Protopopescu s'a. Ingrijit atat demult in acésth eestiune, in Care nti 'I credinteresat. $titi cad aunt ministriY cart'pot s'o path Sunt aceia earl nu stih Ceva sit 4icA, Constitutiune , aceia Care suetIgnorantl. ApoT de oamenii igneranti side 'rea crediath nu volas sh m6' prelim') (a-plause). Nu ered ch Pache se ya o-fensa D-sa nu intra nici intr'unadin aceste categoril.. Asa ,dar D.:lor ehcred ch nu trebue maT Perdem multtimp asupra acestuY puact, pentru ch totiaceia cad se ocupit de acésta friune, totTautorii in privinta responsabilitatei minis-teriale strut de acord. Un om cand vinela minister trebue sit stie ch de va ealealegea va fi pedepsit , afárh dach nu se vaintitmpla -ca sh se acuse si apoi sh se re-tragh acusatiunea (ilaritate).

Acum D-lor, multT din .deputati ali cre-dut eh culpabilul se va.pedepsi cu-deten-tiunea pe tóth' viata de vreine ce se dice :

etc interdictiunea pe tótii viata,; aticredut cit cuvintele : tdtâ viola se rapé rtìísi la detentinne. EY bine idea aeesta nuputea si nu pOte se existe, pentrn ch dacit .

ar fi vorba de detentiune .pe tóth viata srfi lost de prisos sh se maT vorbésch de ia-terdietiune fiind-ch naturalmente acelacare e detinut-este interdis. Cum ar pu-tea cineva-se aibh functiunT allitncluse lainchisfére ? (aplause). Dar ca sh nu. ternanitnicY uh indoialh sh_se- : en detentie-nett conform legeY penale.

D. E. Gostineseu. D-lor, duph onor.D. Vernescn petite cuvinte imi maTremande aditogat.

Acest srticel a fost In comitetul dele-gatilor obiectul unor ..discutiunT fOrte vii

fOrte langi. -Ne am ocupat dougdinte intregf name cu acest articol , sidupit ce am adus la sintil comitetului tételegile din alte erï si tOtT autorii.cari tra-tedh despre responsabilitatea ministerialh,am ajuns la convictiunea wianinia eh dacaar lipsi din loge dispositiunea care facepe niinistrii respiindatorY de legile anti-constitutionale co ar eontrasemna, nu near mai remitne de cAt se arunelin legeaintrégh. Acest artieol este basa- intregiTlegT. In adevar careeste principiul fundamental al- acestei legi ? Garantarea incontra violitril Constitutiunil i apoT a le-gilor ; &i bine, dach- ar lipsi dispOsitiu-nea care face obiectul desbateriT, oil careministru ar putea se eltidec,le Constitu-¡juries intr'un mod fOrte lesnicios : in locde a viola el de a dreptul Coustittitiunesar face, de esempin, cum a Mont regime1trecut ar aduce nit CamerA cum va voi,ar face ou ea si prin ea ce va voi, ar alch-tui legi coutrarie -tutor principielor -Con-stitutiufiff, le ar aplica i pentru tOte a-cestes nitninea nu ar putea so lie .chiamatla respundere. Prin nrmare D-lor, vedetlcit dach ar lipsi insiti basa legiT,' insus

546 MOSITORUL OFICIAL AL RNMANIEI 1(13) Februarie 1878

scopul ei ar fi nimicit.Pentru aceste cuvinte comitetul dele-

gatilor in unanimitate a adoptat acest ar-ticol .

D. N. Ionescu. D-lor, nu am nevoiesa, rostesc multe cuvinte, cad vedit cìsunteti patrunsi ea totil de gravitatea dis-etrtitinei din care arc sit ésh negresit pen-tra Statul nostru , nA insilnAosire morala..Acésta este dorinta tutalor ca legea a-cAsta sa fie carnal' buna Suntemcu toti interesati, si sit permita onor.men amic si fost coleg sa dic eh trebuiesh fim fara nici nit preocupare când votamacésta, lege de responsabilitate ministeri-

niel iià preocupare alta de ciit a-cea de a face ea ori-ce infractiune in con-tra legilor existente si in contra Constitu-tiuneT sit gasesch indatil pedépsa; acéstaeste dorinta néstra, a tutulor.

Apoi D-lor, chi D-v. ve pune aciprineipiul acesta, eh trebue numai de-cétsh, fie nit lege care violéda, Constitutiunea,nu véd.eti D-v. cum eh usurati facilitateade a se cälca legile si de a se viola Con-stitutiunea prin alto modurl de cat prinlegi? Pentru eh' ministrii nu an respunderenumai pentru legi si regulamente ei mai potsa subsemne si acte internationale, care acteinsu nu sunt legi. Când deal un ministruva sub-semna vre-uu act international carear resturna séri..)pr atinge Constitutiunea,acésta veden ca nu este urt lege pe care asub-seriso, i va veni ,inaintea Camereipan ori-ee mijlóce ar face ca té..a legallsit 'T dea aprobarea sa, (ire n'are nid aidrespundere ?

Trebue sii avem un instrurnent, un cri-teria mai sever pentru a atinge infraetiu-nile, fiind ca vedeti ea, sub cuvêntul de po-litica 'ti vine cu interesele cele marl' aleterei, ea interese Stab, ca ordine pu-bliort. etc., Ote lue:uri care scapa apre-dare judeciltorilor ordinari. Pentru acéstaeti socotese ca aci euvéntul de "legi nueste suficient. Déca s'ar dice : ori-ce act,ori-ce msura, en credll ca am fi mai co-prindetori si tot-uu-datu mai esacti.

D-lor ce este uä lege ? i mai intein detéte sa ne dam sema eine e respundetorpentru ori-ce violare a Constitutiunei ?Nimeni altul in Stat nu este respundetorpentru o violare de Constitutiune de catministrii. Pria iirmare sa ne dam séma,ce fel de acte p6te sa faca vn ministru ?Negresit Camera nu este respundetére, su-veranul nu este si nu trebue sa fie respun-detor ; prin urmare avem name pe minis-tri si acestia in to ti i in particular trebue sa,respunclu. De acea sa vedem ce pot sit fa-ert acesti nenï ? i yeti vedea ca, numaïlegi nu pot A, faca ; pot su facit ori-ce altoacte, déra numai legi flu pot su facu fiNica s violede Constitutiunea. Sh 'mi per-initu onor. D. Vernescu sit 'Y spun cum in-

nalege violatére si sàì adue amintecli acésta greutate a responsabilitatei de al

viola tiAlege, care apasa mai ales pe acei earl'ati cultul legiloi este uh mare respundere,ce turburil sufletul lor necontenit. ET bine coeste ua, lege ? Este un project care a tre-cut prin Camera, prin Senat, venind dininitiativa chiar a consiliarilor Tronului, aministrilori sea din initiativa AdunäreI,careia ministril trebue sit dea concursullor ; pentru-ei déca yoiesca saparalisede ua, lege diu iuitiativa Adunit-rei, pot sä o faca, acesta se vede tot-d'a-una in Odle constitutionale, uude minis-trii sunt respundetori de mersul regulariaal luerurilor cid ei sunt interesati.... (nuse nude).

Vedeti dérä ea D-v., care nu putetT pe-depsi de cét actul consumat, nu puteti sa,dieeti : eta uit lege care a trecut prim fili-erea legislativil si a eitrei responsabilitatea indosafo un ministru sén un minister,este uh lege care s'a promulgat, uä lege cares'a pus in esecutare dér étä cii ea estecontraria ConstitutiuneI El' bine, cénd aiveni D-v., liti camera, mai bine luminataatI dice : éta noi am fost amagiti, am vo-tat cutarelege si voim sit revenim, i cAnd.uit asemenea Camera va descoperi cli mi-nistrul a avUt intentiune de a o amagi, ch

facut nit infractinne, un act delictuos,atunci eta responsabilitatea ministerialain t evidenta ; atunci étit acOa Came-ra, mai bine luminatit sea mai bine des-coptata rechematii, la indeplinireit con-sciinciosulul sail mandat de care opiniu-nea publich, care nu este nici urt-dath a-dormita intr'ua téra constitutionalä (apla-use). Camera este numai mandatarul siface numal coca-co opiniunea publicit 'Tdietézit, adici destéptit conseiinta. Déradéca s'ar intmpla e acei ruiniatriT cariali avut increderea Camerei, el chiar se o fiamagit'o, a tunci ar putea sit se flat in4cas deresponsabilitate. In sensul acestazputetisli aveti iììí lege. Dérh vine urt alth Came-ra, SA fac none alegeri, sit face apel late*se tremite uä altä Camera animatit de alteidei si vine Si. demaseit réua crelinti si a-réta In teta naditatea lor ae3le 'fapte deviolarea Constitutiunei, de amagire, de in-selaciune ; acea Camera' mai degajata, decat cea-1-'altä péte sli vinä sIl faca un actde dare in juclecata. Acea Camera se ailain facia unei legi, in sensul acesta, décaD-v. dati legei acest inteles ; si &Ica sun-top' pat ainsi ca mai pre sus de Ote tre-bue sä puneti sanctiunea suVeranitatei na-tionale, v rog sa, nu lasati a se vedea unsingur moment ea, ua Adunare nationalitpóte nepedepsit ase lase a fi amagi,a. CumD-lor? UäAdunare care are dreptul a ceredocumentele, are dreptul sä céra esplicati-uni, are dreptul srt cheme de (pee ori pe unministru sä respunda pên cand in &PA-sitsä, afle de la el adeverul, el' bine cum ICAasemenea Camera, cuni un asemenea Senatsh fad, urt lege si pe firma sh,' se deseop reeh a fost eu totul in ignoranth ? Nu vedeti

D-v. cli in casul acesta respunderea acelusinomr ao-ent care e respundetor, a minis-terului este moralmente impartita si de Cor-

panne Legiuitére ? Dar hill' veti dieeca atunci cénd nu va fi intentiune nuva fi actul delictos. Dar eine apreciaza ?Apoi cénd yeti face pe acel unic agent res-ponsabil, '1 yeti face responsabil si pentrutoti acei earl' nu sunt responsabilf. De a.e.ceea die ca intentiunea acésta de a violaConstitutiunea sa, fie evidenta si de aceeapreferinloca de NI sa, se (pea mesuri ne-eonstitutionalecaci sub forma de decrce,de legi si de regul ,mente, nu este destul.

NoT am cam imbetrânit Wit timp, aminvetat multe, am invetat a ne ineredeprea mult , pentru cli ne-am aflat in si-tuatiunea acésta, cli responsabilitate nuera, si nu era tocmai pentru chick)." delegi. Ei bine, ganditi D véstrit eh astä-dicand -VOW sa pedepsiti ministri numai

pentru legile JiolatéreConstitutiunei, nudeschideti uh p6rtil, la alte calchri de Con-stitutiune earl sä nu fie facute prin legi ?lath' de ce clic eli ca trebue sä se prevadiiin loge ori-ce acte earl ar tinde a viola inori-eemod Constittiunea.

Pentru aceste cuvinte eti m unesc eaamendamentul D-lui Pache Protopopescu,pentru eta admit ea in Téra liomänéseit nuse va gäsi nimeni se faca legi lovitéreConstitutiunei, i cAnd. Adunitrile vor scicli guvernul are sä esercite actiunea seanumai in sfera puterei sale esecutive vorfi mai scrupulése la facerea legilor. Asadar sa, se Iicä : pentru ori-ce acte séüsiumple mesuri fäcute de guvern cari artinde se violeze Constitutiunea, ministriivor fi respousabili.

Aceste stuat D-lor, observatiunile ce voiam säfacpojectalui acestuia de lege, ru-géndu-ve sa mu scusati daca v'am Intretinutprea inult pentra ca sh vl. aret motivelecari me fac sh m raliez eu amendamentulonor. D. Pache Protopopescu.

D-lor, se pare crt cu alineatul din pro-ject am voi sa inlesnim lovirea Constitu-tiunei prin ori-ce act eare nu este ualege,pe chi din contra, cénd 170111 dice oil-ccact havestit cu.- contra semnarea ministri-lor, diem mai mult de cAt projectul de le-ge. Ast-fel si Aduniärile vor fi mai consci-inciése in facerea legilor cand vor sci ca mi-nistril pentru ori-ce act in genere care ar lo-vi in Constitutiune, vor fi trasi la srespun-dere.

D. G. Cantilli. D-lor, in cestiuni de a-semenea naturit este bine sa nä fixhin in-tr'un mod liimurit asupra cestiunei ce a-vem sh discutam, si sub ped.épsa de a fiprea malt ciar In ceea ce voin dice mevoiti repeti de mai multe ori.

Discutiunea acésta, a resultat din par-tea isintéia a aliniatului de sub litera acare dice:

Care va fi semnat sail contrasemnatdecrete sat' ori-ee dispositiuni caiÏ


violézn, Constitutiunea."Vedeti dar c aci e vorba de un mini-

stru care a contrasemnat ul lege care vio-léza Constitutiunea. ET bine, sa vedemeste el sail nu culpabil de acesta ? Onor.D. Pache Protopopescu a flout un amen-(lament care dice ea, dael se va subsemnade minister Ira lege votatl de Camere, fieacea lege contrarie Constitutiunei, aeelfapt nu trebue s se eonsidere ca un faptdelictuos din partea ministruluï. Sg, ve-dem intru cat D. Protopopescu $i pater-nicul D-sale sustiitor D. Ionescu ali drep-tate. Mai antdin s. lasam la ug, parte 0-toteoriile co se fac in privinta responsabili-tatii ministeriale, did ni s'ar rnspundeintr'un mod just el acestea sunt teorilcad. la nol' pêne no= n'all avut na espli-eatiune practiel, si cii prin urmare noin'am putea opune ug, indelungata praeticaideelor acelora la earl' so face alusiuneprin acésta lege. E cred cl, nu asa se dis-cal cand este vorba s. facem ug, legebine aleatuitl, ci din contra, trebue sg, pu-nem maim, pe prineipiele marl earl trebuesi eonstitue ug, lege de responsabilitateministeriala. S seie, D-lor, el, pentru eaun fapt sa fie pedepsit, urmkg, st ne pu-nem sub un indouit punct de vedere : an-tall sub punctul de vedere al justitia sial douilea sub punctul de vedere al utili-tateï sociale, principie pe care se basezg,intregul sistern al lega penale. Asa darsub indouitul punct de vedere al justitiasi al utilitatei soeiale, avem sa esaminguadaca acestä parte a art. 2 trebue .sg, fie ad-misa sad nu.

SA vedem dar ce 4ice justitia in privin-ta acesta. Eite just de a se pedepsi unfapt care e contra Constitutiund ? Negre-sit el da! Recun6sceti eu totii c ori-ceact care lovesee Constitutiunea trebue sìfie pedepsit.

Apoi, D-lor, ce ati dice D-vóstra chidug, Camera, Isg, nu soil cum, ar faceait le,e care ar viola Constitutiunea, carede esemplu ar introduce eensura, mono-polul san privilegiele etc., si ar veni mi -nisterul pun/ subsemnatura sea pe a-cea lege, aruncand resposabilitatea pe Ca-mera care a votat'o ? Apoi vedeti, D-lor,ca nu pe Camera privesee responsabilita-tea actului injust pe care l'a comis, ei a-supra ministerului care a contrasemuat sisanctionat acea lege. Asa vedeti c intr'unmod filosofie vorbind, este imposibilrnspundeti el est injust s pedepsim unact care violéza, Constitutiunea. Patin neimporta noul daca acel act vine de la Ca-merae Legiuitóre, pentru ca ele nu suntresponsabile inaintea nimè'nui; ceea ce neimporta este c, daeg acea lege lovesTeConstitutiunea, ea nu trebue A, fie contra-semnata, de guvern, i dada el a contra-semnat'o si a aplicat'o, trebue sg, fie pe-depsit.

Dar pOte yeti dice : apoi nu vedi

D-ta el cu .modul acesta rädici putereaCamerelor Legiuitóre? Cl, atunci ce redmai jóel, Corpurile LeginitOre? Apoi, D-lor,acesta este sistemul -Constitutinnei nóstre,ua,' lege, pe Bugg, voturile Camera' si alSenátului, trebue sg, miI aib i sanctiu-nea Donanesca, contra-semnarea Patera'esecutive ; uà lege nu are putere de logepe'n'é nu e sanetionata, $i promulgátl dePUterea esecutiva. WA, dar c argunientulacesta n'are niel ug, putere.

Acum in ceea co privesee utilitatea so-eiall, acelo s'ar paten presenta Ore7caredubin, t privinta admisiunil said neadmi-siunii acestui articol. ;Este adev6rat cg, inpractica s'ar presenta multe inconvenienteadmit4nd acest articol, OA nu seiti dacaintr'un mod facile am putea gasi ministril

primesca a .veni la minister . . .veoe. Se vor glsi,

D. G. Cantilli. Se vor,gasi in Weyerdar nu seill daç 'I .veti gasi inteun modfacil &and s'ar sci cì un ministru, pentruel a contrasemnat na lege careelovesceConstitutiunea, are a fi dat in judecata.Atunci pOte el se ver glsi unii 6meni earlsg. priméseg postul de ministru, si acéstaar fi un mare inconvenient ; s'ar putea 4iceca nol' fland Ira legede responsabilitatelministeriall, am introdus at perturbatiunein soeietatea nóstrii. El' bine,ce voin' r6sp un-de ell la acésta? Voin dice ca, ace! ministru,acusat de a fi promulgat un, lege contrarieCoustitutiuneT, nu OW sa fie pasibile devre uí pedépsiti dadt un insusesce condi-tiunile de culpabilitate prev6duta d co-dicile penale. Nu p6to fi vinovat- un mini-.strn. cand el a lucrat in buna eredinta,chiar subsemnand ug, lege contra Consti-trrtinnei. §i ape: mai este i aceea cit nnCorpul Legiuitor care va trilmite In jude-cata pe uu ministru, are sit' declare ea esteculpabil sall nu. Acésta apartine inalteicurti de casatiune.

Priu urmare neesistand nid aei vre uninconvenient, nu. Ièd de co nu am admitedispositiunea acestui alineat, de Ore-ee cutop" recun6scem cate rele a avut a suferiacésta téra din lipsa rind asemenea legi.

Pan urmare sil cantam tOte .mijlóceleposibile pentru ea sa punem stavila in vi-itor acestor rele cad' nu este bine ca sitnu punem uited:ta frél acelor acte culpa-bile de earl' am avut atatea triste esempledestul de recente indi in memoria -D-v.

Permitetierni a ve spune, D-lor, cit dadavoiti sit facetf urt loge,de responsabilitateministerialg, apoi feceti ug, lege seri6sa,care sa aiba, efecte reale ; erg nu faceti nu-mai un simulacru de lege ; si amendamen-tul D-lui Protopopescu nu imbungtatescenimic la starea actuald de lucruri, fiind en,adoptand acest amendament, vor vedea sipe viitor ministrii scapand de la re'spun-dere sub aceia$T scusg pe care necontenito auqim si astd-di citAdunarea siSenatulan votat.

De aceea noi ar trebui sg, sfaramiim uit-data acéstii arma, de care top.' ministrii s'atiservit, spre a ne duce de multe ori la nis-ce consecinte din cele mai deplorabile,pentru acésta cred di nu putem adopta uitmai bun/ redactiune a legei de cat aceeacare sa vede in articolul comitetului de-legatilor, respingénd amendamentul D-luiProtopopescu. (Aplause).

Voci. Cinci ore.§edinta se radiel, T cea viitOre se a-

nunta pe a doua di 31 Ianuarie.

Seclinta de la 31 lanuarie 1878.

Presidentia D-lui presedinte C. A. Bo-seti, asistat de D-nii secretari M. Ghel-megénu, N. Dimaneea si G. Sefendache.

§edinta, se deschide la 1 orl dupg a-médi.

Presenti 99 D-ni deputati.Nu respund la apelul nominal 44 si a-

n ume :

Bolnavi :

D-nir C. Fleva, C. Fusea, V. Marlin, R.Stefaneseu.

In congediii.:

D-nii F. Alunenu, A. Caravasile,D. Do-nici, N. Furculescu, N. Guran, I. lurascu,D. Leca, G. Magheru, J. Nanu, I. Nicolau,D. Pruncu, A. §endrea, C. §Oree, D. So-fronie, N. Cisman.

Párli aratare de motive :D-nil D. Anghel, P. Arbore, T. Boiu,

A. Candiano-Popeseu, I. Carabatescu , C.Colibasénu, G. Danielopolu, M. ll'erichide,D. Frunza, A. Georgiu, G. Ghitescu , C.Giuvara, P. Gradistónir , I. Lateseu, G.Maori, N. II. Nicola, C. Pesiacov, I. Poe-naru-Bordea, G. Raiescu, A. irbei A.Teriachiu, V. Alexandreseu-Urethi4 P.Zamfirescu, Gr. Isacescu.

Sumarul sedinteï precedente se aprobl.D. pre§edinte. D-lor deputati, am pri-

mit urmatórea telegramil de la D. pre$edinte al consiliului :

Suntem in consiliu la M. S. Domnito-rul, re.gati Camera sa, bine-voiaseit a lucrain sectiuni IAA vom termina aci; pest uitont credem sa putem veni."

Prim urmare ca sg, nu perdem acéstg o-ra, sg, trecem in sectiuni, unde avem legacomunall , care nu s'a terminat in tOteseciuniIe.

Voci. Prea bine.§edinta se redesehide la ora trei sub

presedinta D-lui C. A. Rossetti.Se comunica Adunarel cererea de

congediu a D-lor deputati I. Läteseu , LRosetti si Gr. Isacescu si se ineuviintéza.

Se comunica telegramele din partea0-lor deputati C. §oarec, I. Nicolau , P.Zamfireseu Gr. Isaceseu si D. FrunzA,

rle it T A 1 nit? V11,M.V1111 tyr J.U1A.La /IL LIVICLAINID1 umauciaac 18785423

prin care declar cA ader la votul dat deAdunare in privinta retrocedAriT Basa-rabid.

Adunarea ia act de acésta.Se comunica telegramele din partea

mal multor Roinani din Brasov si a maimuItor cetAteni din orasele Bolgrad, Se-v4rin, Botosani, Tèrgu-Jirt i Piatra, prinekre felicitA Camerile pentru maturitateapoiticä cu care ag sustinut integritateateritoriului roman.

Adunarea iea act.Se trAinite la comisiunea de petitiuni

telegramele maT multor arendasi aï Sta-tulul.

Se tramite Ia comisiunea de indige-nat petitiunile D-lor lón DrAgosescu, 1.A.Friedman 0 a D-lui A. Vlasopolu.

--Se trAmite la comisiunea de verifica-re dosarul alegerii colegiului 1 de Roma-.nati i protestul mai multor alegètori dineolegiul III de Cahul.

D. A. Vizanti. D-le presedinte, impre-giurArl urgente i independenti de vointamea impedecat de a lua parte la se-dinta solemnA ce a avut loc la 26 Ianu&-di. V6 rog dérA sA bine-voiti a face sA seconsemne in procesul-verbal cA ader i etipe deplin la motinnea ce s'a votat atunciin cestinnea integritatei teritoriului ro-man. Asemenea ader si la votul in privin-ta retragerei acusatiunei fostilor ministri,

D. I. Docan. Daclar c ader i cil, D-lepresedinte, la acel vot.

D. Lascar Costin. Regret din sufletcl nu m'am aflat si ett aci Mud s'a dat vo-tul in cestiunea BasarabieT, una din cós-tele Romania, care nu se va putea deslipifArA f4,4 ne clóril. Am aprobat, D-lor, cura-giul si patriotismul cu care onor. Camera

a fAcut datoria, protestand in contraori cari instreinAri a teritoriului Romani-ei. Ader dérA, cu tótA, inima la acea motiu-ne i (ilk: $h trAeaseA,' Romania si sA fimuniti, cäcï numai unirea ne va scApa dintóte pericolele (Aplause) .

D. Vladimirescm. Sunt 1 eìi unul dinaceea cari at lipsit de la votul AdunArdsi de aceea vin aeum a declara cA ader laacel vot. Yam gAsit de trebuintA, sA, datiadesiunea mea din departare 0 am astep-tat sA yin ad sA o 'declar, cu tóte cA credeA nu v'ati indoit de opiniunea mea cäcisunt sigur cA nici un roman nu va fi incontra acelui vot si cA fie-care din noisunt gata sA facem ori-ce sacrificii pentrumentinerea i apArarea teritoriului nostru(Aplause).

D. G. ldiclescu. Deelar, D-le presedin-te, cA mè asocied í eti la motiunea votatA,de Camera in cestiunea integriatii Ro-manieï.

D. H. Zugrtivescu. Domnule prese-dinte, am onóre a v'è anunta uA interpela-re D-lui ministru de interne, in privintataxei ce se pereepe la treeerea peste podultie la Guran de peste Olt.

Derma inscrisA acéstA interpelare sirog sA, o aducati la cunoscinta, D-lui mi-nistru.

D. pre§edinte. Se va comunica gu-vernului.

Amin D. Nicorescu are cavêntul asupraart. 2 din projectul de lege pentru res-ponsabilitatea ministerialA.

D. N. Nicorescu. D-lor, projectul delege pentru responsabilitatea ministerialAs'a discutat de sectianile acestei onor. Ca-mere in anul trecut ; de atunci a treeutmulta vreme, asa cA, ieri Mild a venit pro-jectul in sedintA publicA, ne-a cam sur-prins si ne-a gAsit nepregAtiti; de aceeachiar aï vAdut cA ieri s'a luat projectulin consideratie WA, discutie generala.

Pentru aceste motive, v6 rog D-lor de-putati sA bine-voiti a acorda deplinaintrégA libertate discutiunei care urmézAa se face pe articole, cAci ar trebui ea a-céstA onor. Adunare sA, se obicinuiascA adiscuta tOte projectele de legi insemnatecu calmul cel mai mare si cu cea mai ma-re pacientA.

D-lor, nu asi fi fAcut acestA observati-une daca nu asi fi vèglut cA ieri ehiar dela inceputul discutiunei art. 2 se rAdicauívoci inpaciente cad' ceréA inchiderea dis-cutiunei. D-lor, art. 2 al projectului defatA coprinde ideea fundamentalA a legeipentru respunderea ministeriale. In se-dinta de ieri nu s'a fAcut de cat a se e-nuncia cate-va principii generall pe- carerepausésA responsabilitatea ministerialA ,

saA mai bine dis adevèrata responsabili-We" care asigurA legile si constitutiuneainteun stat constitutional.

La acest art. 2 , care este redactat Inmodul urmAtor :

Afarg de casurile cari intrói in pre-vederile art. 1, se ea pedepsi cu deten-tiune pe tóta viata de a mg ocupa func-tiuni publice, ministrul :

a). Care va fi contrasemnat legi, de-crete sag ori-ce dispositiuni, cad violé-z4 Constitutiunea."

AceSt aliniat a) a provocat discutiunea.La acest aliniat s'a pro lus mai multe ob-servatiuni i cea mai piincipalA este aceeacoprinsA in amendamentul adus de onor.D. Pache Protopopeseu.

D-lor, sa ne dAm Uìne séma de tétA in-semnAtatea cestiunel ridicatA prin amen-(lamentul D-lui Protopopescu.

D-sa propune suprimarea pArtii intôiödin aliniatnl a). AdicA , D-sa voesce sAsustragA de la respundere pe ministrulcare va cantra-semna WA lege, votatA deCorpurile Legiuitóre si care lege violésäConstitutiunea.

Ad este ideea adusA inainteprin amen-damentul D-lui Protopopescu.

La acest amendament al D-lui Protopo-peseta s'a respuns de D. Verneseu intr unmod perfeet, si a respuns asemenea si D.Cantili combAtand &Iasi pe D. Protopopesu.

A mai respunde in mina D-lui Ionescu,asupra cuventrarei druia am se fae urmA-tórea observatiune :

Am vèdut cu deplinA satisfactiune cA,D. Ionescu prin premisele si rationamen-tele discursului sgti admite responsabili-tatea ministerialA pentru casul and unministru promulgA uA lege care ar violaConstitutiunea; cu tóte acestea a conchisD. Ionescu, la fine, cl se raliazA la amen-damentul D-lui Pache. De aei inainte nuam mai inteles sistemul D-lui Ionescu ;prin rationamentele D-sale nu numaiadmis ideile continute in art. 2, dérA aincercat a da uA estensiune i mai mareacestel responsabilitAti, Md. D. Ionescua dis: un ministru se face responsabil nunumai când promulgA uA, lege violatoriede Constitutiune, dérA, el este responsabilpentru ori-ce act ce ar subsemna, act vio-lator de Constitutiune, i in dauna Statu-lui; D-lui impinge responsabilitatea chiarla sub-semnarea unui act international.

Apoi, la fine, D. Ionescu a conchis cAse raliazA cu amendamentul D-lui Pache,acésta, incA uA-datA, nu o inteleg.

D-lor, incep acum discutiunea art. 2din project.

Amendamentul D-lui Paehe este lute-meiat pe aceste prineipiT: cand uiti lege sevotézit de Corpurile Legiuitóre , CamerA

Senat, când acéstA lege este inteunmod manifest in contradictiune cu Con-stitutiunea tAreY, eu pactul nostru funda-mental, in temeiul cAruia noi representAmnatiunea, când acéstA lege, oc, este vo-tatA de Corpurile Legiuitóre si se pre-sintA, guvernului spre promulgare, guver-nol promulgand acéstA, lege se face elrespund6tor cAtre térA, de acOstA, violare aConstitutiunei ? Sat respunderea minis-terialA este acoperitA de respunderea mo-ralA, a Corpurilor legiuitóre. Aei este pen-tru mine cestiunea de principiu si asupraacestei cestiuni ar trebui sA, se desfAsurediscutiunea cea mai pe urmA vomveni 0 la cestiunile de detaliu, puse deD. Ionescu in privinta lArgirei cercului deresponsabilitate ministerialA.

IncA uA-datA, D-lor, intrebarea este case scim atund, ccind se promulgei uá legeanticonstitutionala, asupra cu'i incumb4respunderea personala si material4? A-supra acestui punct s'ail format 2 corentede ideT:

Am vèdut nu numai in discutiunea nr-mata in Camera dérti si in discutiunileparticulare dintre deputati, cA, swat douècorente de ideT. Unul din aceste corenteeste cu desAvèrsire eronat: el pAcAtuescein contra principiului fundamental al re-gimului constitutional.

D-lor, in Constitutiunea nóstrA suntprevAduti mai multi factori cad concurgla facerea unei legi. UA, lege este perfectlnumai atunei and toti acesti factori atiluat parte la facerea acestei legi. Acesti


factori stint: deputatii, senatorii i gu-v ern al..

CAndConstitutiunea nOstra a cornbinatacestA organisatiune a puterel legiuit6rea aruncat ua respundere nu numaï moralaci pesona1 i materiala asupra cui-va, siacel cine-va care pórta, respunderea unuïfapt pentru a card consumare aii conln-crat mai multi agenti, este prevedut prinart. 92 din Constitutiune.-

Aliniatul a &ilea din acest artieol dice:Jiinistri sunt respundettorX.

Ar fi fort mat nernerit ca ideia acesteiresponsabilitati SA, fie eventuala la parteadin Constitutiune privit6re la ministri; cu.t6te aeestea ea este inglobata in parteacare trat6zA clespre atributiunile Doman-lui, si de aceea nu s'a mai repetit si latributiunile ministrilor.

Eta intreg art. 92 Pers6na Doninuluieste inviolabila.Ministri lui sunt respundetori.

un act al D.omnului nu póte aveatArie dae nu va fl eontrasemnat de unministru , care prin acésta chiar devinerespundetor'cle ac31 act.

Va sa dica vedeti cA pentru ori-ce actede administratiune generala , cà pentruori,ce lege care se promulga in tara acés-ta, i pentru care se core in mod. imperioscontrasemnarea unuï ministru , s'a %cutrespunc,letóre ua persOna 6re-care si aceapers6nA, este ministrul care contrasemnéza.Dar sa nu ni se vorbesca de respundereaMorala numaï. Chad este Vorba de guvern

ministri, nu incape numai respunderemorala, ci respundere personala si mate-riala. (Intreruperi).

Child se votéza.ua lege, cand se face MIlege in acésta tara cooper6zA Camera siSenatul si guvernul. (lmtreraperi).

ResPunderea 'morala este pentru fie-ca-re dintre acesti trei agenti, respunde-rea morala si personala 'nu este de catpentru ministru care o promulga. (In-treruperi). Sfidez pe D. Lascar Costin ca-re a manifestat dorinta de a me combate,sa'mi arate in Constitutiunea n6stra uadispositiune care ar arunca acesta respun-dere materialh i personaM asupra alt-cuiva, de cAt asnpra ministrilor.

.

Acum D-lor, de unde vine neintelege-rea manifestatA intre noi?. De unde vineca unii doMni deputati c ed c s'ar faceuì atingere Peroo-ativelor Corpurilor Lagi-uit6re atunci and am pnne intena lege derespundere ministeriala, acesta, respnn-dere numaï asupra ministerului, 'care pro-imilga ii. lege ? Mie mi se pare, D-lor, eh'a:6sta neintelegere provine de la uä no-tinne eronata a prineipiului de suvera-nitate a Corpurilor Legiuitóre, i WApentru ce :

Am audit dicându-se de care mai mulj.ti domni deputati, cad abundéza in sensulD-lui Fake, ca Camera si Senatul in re-gimul parlamentar. represinta in mod per-

feet i absolut natiunea ; prin urmare, arfi a coMite ua restrictione la acestA suVe-ranitate a natiunei atunei, când. nol"-ampune pe Camera si Se-nat sub cOntrolulministerului, si când pentru ua. gresala,sat. violare de Constitutiune comise deCorpurile Leginitóre, am face respundAtorpe ministrul, care le promulga; D-v6stredice-V. ct Corpurile Legiuit6re represiatain mod perfect, perpetuu, si absolut na-tiunea. Da, D-lor, asia:este dar cu singuarestrictiune ca Camerile sA se misce in intrulgradirei trase .de ConstitUtiune.-deputatii, nu represintaril suveranitateanatiunei de cat numai pe etta vreme nevom tiuea In mhrginile mandatulni nostril,vom respecta Constitutia. Dar and noichleh'm Constitutiunea and trecem pesteeaderile nóstre, calla violentam noi mninetitlul in puterea citria represintAm Oraóre ne mai putem noi atunci mnbrAca cuacésta suveranitate a natiund ? Nu, D-lor,

toemai de a ei'deriva er6rea D-lui Pro-topopescu, si a dorintilor D-sale..

Apoi D-lor in casul când Corpurile Le-giuitóre in preuna cu mini$riï, voesc sAcalee ua dispositinne formalA a Constitu-tiund, oìi sunt de parere cIt natiunea tre-bue sA gàsésc uI garantie, ua sanctiuneinscrisa in legea pentru responsabilitatea

ua asemene dispositiunear garanta pe riatiune nu name in contraMinistrilor ei chiar in contraCamerilor,când aeeste Camere sunt de rea credintasi atentéza la Constitutiune.

Remâne se vedem eare p6te fi acea sane-tiune care trebue sA, fie garantia natiu-nei Mud Camera si Senatul,violéza Con-stitutiunea prin ua lege ce ar vota. Acestäsanctiune &TA articolul 92, din Consti-tutiune nu p6te se fie alta de clt chema-la judecata a ministrilor cari aii promul-gat ua 'lege de felul acesta. i acéstaD-lor pentru cuvéntul simplu.cA clepu--tatii si senatorii in fata Ord de catuA, respundere rnorala; pe cand ministriirespund personal si material pentru fap-tele lor. Este Ore apoi nevoe se insistamasupra acestui principiu constitutional?

D. Ionescu a dis eri cIt ministru se facerespundator in mod a pribri când'parti.-eipl la votarea ei. CAnd an ministru pro-mulga legea el face un act si mai mare,.clei da ultima mâna la confectiunea aceleilegi. Dar s'a mai dis D-lor ca en sisteMulnostru sar face ministrilor viata imposibil.Apoi nu este asa. Inteun regim parlamentarse presupune armOnieintre representantulnatiunei i guvern care tot-dauna In regimulconstitutionale, el trebue sa fie emanatiu-nea vointei rnajoritatei Carnerilor. Cu tóteaeeste atunci dad uh' Camera este por-nitA a face ul lege anti-constitutionala ,

guvernul este dator, de óre-ce el este di-rectorul politic al majoritatei, si de '6re-ce respunderea aplicarei unei legi apasaasupra lui; el este dator s lumineze Ca-

mera, sa o denunte chiar natiunei; si dad,majoritatea Camera' este mai tare de ettdénsul , Constitutiunea ar-ata ministrilorcararea : ei S retrag; pentru cA aeolo undeeste responsabilitatea, este mi se pare siliber arbitru. Ministerul p6te sA cugete ,pOte s vada i sA, se convinga ca Aduna-rea '1 impinge la un act arbitrar, i atuncisa, retrage; sari daca crede eA este el maimolt de elt Camerile silstinut de opinia-nea publica, itunci le disolva si ia pa térh,drept arbitru. Ridicati acest ruagii regi-multi( constitutional , atunci regimulconstitutional nu va mai fi de ett uA glumA.

D-lor , mie unul 'mi-ar placea ea ces-tiunea acésta sA o discutam cii t6tA ma-turitatea; cad, am vedut !la multi dintreD-v6strA, ertatimi a o spune, idei firte e-ronate. Ast-fel asupra acestei costinnis'ati predus unele idei atat de gresite incat a putea sa le cualific de monstruosi-tate. 'MY aduc aminte cA anul treeut &Andse diseuta acest project in sectiuni , s'apus in sectiunea din care aveam et onó-rea a face parte, urmAt6rea intrebare: carear fi positiunea ministrilor când CorpurileLegiuitóre votéza uA lege in margineleConstitutiunei si in folosul rel, dérl pecare ei rat ar voi sA o promulge ? Fi vorei vinovati, si trasi la respundere ? . .. A-cesta, objectiune denotha uA mare confu-sie asupra principiilor constitutionale. Mi-nistrii, dupA cum am dis adineore , avândrespunderea ali i liberul arbitru ei pot,intrând in consciinta lor, sA aprecieze lu-crul in totalitatea lui si aprobe auflsal desaprobe. Prin acésta ministrii nuse fac culpabill inaintea nimenuY. Apol ,fapte de acestea s'ah petrecut tot-d'a-unala noi. Pentru prima 6rA s'a vedut 6.re unministru la noi sA retragA un project delege pentru ca, s'an intercalat in el un ar-ticol pe care ministrul nu '1-a primit ?

Aduceti-ve aminte faptul petrecut acumun an cu un project de lege adus de D.Chitu. Pentru ee del% penalitate contraunel asemeni prerogative a ministerulul ?D-lor, mai multi sunt factorii cad coope-reza la confectionarea unel legi. Toti arirespundere moralh dérA numai ministriiare respundere personala materialet ;si acésta respundere a ministrilor este ga-rantia pe care se razimA intreg regimulconstitutional. Dad, regimul constitutio-nal presintA garantil natiund , i dadnatiunea p6te vre tia data sA esercitecontrolul sèui asupra 6menilor pe care '1insh'reinéza cu afacerile séle, fie el' depu-tati, ministri sat senatori, acel control nuse p6te esercitalde cit prin midloeul res-ponsabilitatei ministeriale si sanctiunea a-celui control nu p6te resida de cat in dis-posiiunil legel de responsabilitate mi-nisterialA.

Articolul 2 din projectul in discutiuneeste D-lor, fondul legei de responsabili-tate ministeriall mie 'mi-ar placea sA

550 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1 (13) Februarie-1878

reSpingem cu to0 amendamentul D-luiPa-che Protopopescu. Pe de alth parte shdam articoluld acestuia uA estensiune caa'ar putea mai mare isbind eu aspundereape acd ministri cart V-ar permite sa pro-mulge na lege in contra Constitntiundsail earl' ar face sat ar subscrie actevatnnatóret6rel%

D. P. Ghica. D-lor, eA m'am asociatcu amendamentul D-lui Protopopescu sisA'mi permiteti a v6 spune motivele pen-tru care am facut acésta, spre a m6 lumi-na si ert din luminele D-vóstra, i spreputea vota n deplinh cunoscinta de causA.

D-lor, mi se pare ea. art.-2 asa cum eredactat, in privinta penalitatd pusa mi-nistrulul, care va contra-semna -WA legecontraria Constitutiund contine mai An-tAit óre-cari contradictiuni cn princi-piile admise in general in dreptal douilea eontine uA primejdie fOrtemare in practia. Déca ne vom pine peteram de drept, -ne vom da SO= de acé-sta, ea in adev6r in ceea ce privesce con-feetionarea legilor, Constitutiunea nóstrAa stabilit clone voted' : puterea legiuitórecare votéza ai are dreptul.de initiativa inpresentarea legilor puterea esecutiva ca-re le sanctionéza si le promulga. ApoYm6 intreb : déca am lasa eu desashrsite ladiscretiunea puterei esecutive de a apre-cia, déea leges .pornith din initiativa pu-terei legiuitóre este sail nu in contra Con-

am stabili maY Antall de tOteca in Statul nostrn niel ua lege ea nutnaidobéndésca. sanctiunea i promulgarea ?Cad in- fie-care lee.e un ministrn sficios nrputea gasi cum epa ar fi nA deviare de laprincipiele stabilite prin Constitutiuneast-fel eA va tremura când se va gaidi chatrage asnpraV respunderea sanctionardsail promulgard aceld legi. Afara, de a-oésta D-lor, m ntreb ce devine acea su-veranitate inscrisa in Constitutiune a re-presentatiund nationale, déca r6mAne cudesavarsire la discretiunea mid ministrude a proreulga sail' nu uh lege ? Care maieste esereitiul aceld suveranitati Ratio-pale ? La acésta mi se va- respunde pOteca dupa Constitutilmea mistra guvernulare dreptul de veto, s1 la- acésta v6 voillrespunde ch oil de ate orï a`fost vorba deacest drept de veto de la revolutiuneafranceza, i Ova, adi societatile civilisateari cautat in tot-d'anua sh ae scuture deacest drept pentru cA societhtile n regimrepresentativ sh póta, intra eu desavarsirein deplin esercitití al snveranitatei sele ;toti-scriitori eminenti in desvoltArea regi-mului coustitutional voesc sa se desfiin-,t,eze pe ca e pGte mai curénd aeest di-opt'sau neput4nd eanth- restréngh cat sepOte mai mult ca sa, ajiMgh acolo ca gu-vernele sh fie obligate a incleplini vointa,decretele representatiund nationale 'in a-del-Oral:a sa suveranitate. Afara de acéstaD-lor, respectul Constitutiund in-confee-

tionarea leailor are garantia sa la noi ininfiintar ea 'Senatuluï. Senatul are la noimisiunea de a vedea (Men na lege esteconstitutionale sea nu.

Voci. TOte puterile Statului ati acéstamisiune.

D. P. Ghica. Eti mentin eh in spiritullegiuitorului Constitutiuneï nOstre, Sena-tul a fost infiintat tocmaï pentru ca legilecari stint votate de Camerh sh' tréch siprin filiera Senatulni. Cu ttite acestea shprimim chiar opiniunea D-véstra eum ea,Senatul ca si Camera are dreptul de a ve-dea déca la lege este sail nu in limiteleConstitutiund. Ana unde yeti ghsi D-vO-strA nA garantM me mare pentru respee-tarea Constitutiund ? In penalitatea pecare o aplicati unor Omeni in realitate sarefuze sanctionarea când una; dou6, trerepresentatinni ar cere-o. Un guvern pótesa'si esercite dreptul sea de veto ; póte sanu sanetioneze uh lege, déra eand nu ova sanctiona, o repet, el atund e silit sh'faca apel la Ora si déca a doua Camera,care va veni va (lice cit legea era in li-mitele Constitutiuneï si eh r6ii a facut gu-vernul de nu a sauctionat'o, in acest casv6 intreb in ce positiune se va gag guver-nul ? SA presupunem ea uh Camera votézhIA lege mi-care ar fi,ea, fie déra ua legepentru confiscarea averei imor cetatenicaul ce e oprit de Constitutiune, negresiteh guverfiul nu pOte sa sanetioneze uhasemenea lege ; desolva Camera si a douaCamera, alésh póte tot in conditiunile ce-lei d'antéiti dice ch buna a fost legear6A a %cut guvernul de nu a sanctionat'osi guvernul pentru a nu fi blamat sanetio-néza legea. Vine apoi a treia Camerh caredice ca lagea e in contra Constitutiundsi ca, trebue sa se dea in jndecata guver-nul care a sanctionat uh lege ca acesta.

In acest cas pedepsiff pe nisce Omenipentru ca ail ascultat vointa suveranitatilnationale, yointa aceld suveranitAti natio-nale, s'a esecutat In limitele legii? Nu ve-deti ch atund aY pune guvernul intena, cia-data positiune, si 40 face din suveranita-tea uationala, na simplificatiune; fiiud-chin realitate Camera nu ar mai avea nicï uaputere.

Dar sh dicea i ell de un D. deputat Pen-tru a judeca pe un minister daca a violatsat nu Constitutiunea este o a treia puterecompetinte da o face : este justitia. Apolacésta ar fi in contra Constitutiunell Aceicart sunt aclev6rati pazitorï ai Constituti-und, cad formédh inirealitate controlulpentru guvern sunt membri CorpurilorLegiutOre i vointa lor, sunt Camera siSenatul. Dar nu, D-v. ridicati acest dreptCorpurilor Leginitóre si 1 dati altel pu-tari careia Constitutiunea nu i '1 a dat.

Duph, mine dar, dispositiunea ce figu-Ma in acest articol din .projectul comite-tului este uh lovire ce se dh Constantin-nei; chel repet cit pentru ea controlut Cor-

purilor Legiuitóre sa fle real, Constituti-nea a dat Corpurilor Legiuitére suverani-tatea, sh' 'T ridicati acesta su-Veranitate, controlul i sit '1 &V and pu-

(D. G. Cantili. Camera nu pOte mo-difica Constitutiunea.) ET bine, D-le Can-tili, nu vei gasi in nici uit éra na Cameracare sa-marturésea ca a violat Constitutiu-nea; sunt multe cAre o violéda, dar sustinin tot-d'a-una ca sail mentinut in limitele

Chci cAnd este vorba eu uit Constituti-une esistenth de a se face legi anticonsti-tutionale, cumi sa dicea, de esemplu, ierilegi comunale, acelea sa fac prin revolu-tinni sail loviri de Stat, nu prin CorpurileLeginitore.

Ud. voce. Dar daca le face in pace, instare normala, dupa, forme ?

D. P. Ghica. Nu voe, pentru canici p6n6 asta-di Constitutiunea nu ï da,voe, laid Camera nu da, voe niel un minis-ter sa fad, lee care sa moclifice Constitu-tiunea. Constitutiunea este precish in ca-snl acesta, si ea insasi arath cum sa pótemodifica; si neap6rat ch min¡isterul care arveni la ua asemenea estremitate ar sci sitpazésca fórte bine Constitutiunea, pentrucit Constitutiunea ei (IA latitudinea de ao modifica observénd, Ore care regule, Grecare conditiuni ; prin urmare, nu ell dativoe ci chiar Constitutiunea; nu eil dati voeguvernulni sa fad, uh revolutiune pentrua ajunge la modificarea Constitutiumei prinuit lovitura de Stat. Acésta voe 'si 6 ialguvernele, acésta, voe sfo insusesc singn-re, si aceste lovituri de Stat ca i revo-lutiunile care reuses° nu all penalitate.Puteti D-v. Inscrie in legea de responsa-bilitate ministeriala penalithtile cele maisevere, dar prin acésta nu yeti opri gu-vernele de a face loviri de Stat.

Pot dice ceva mai mult, cu acésta nu seface alt de cat sh pregátésca ua, primejOlepentru societate, si eta primejdia: Mane,poimane nu vom fi tot noi in acésta Ca-mera si nici ministrii care sunt asta-di peacele band; mane poimâne ar putea shfie ministri reactionari ea dal:wadi, í arputea sh 'si fach ill Camera dupa chipulsi asemanarea sa. . . (Ilaritate).

D. G. Cantili. D-ta vorbesci pentruviitor ?

D. P. Ghica. Nu vorbesc pentru trecutci negresit pentru viitor.

Am .dis ch mane poimane pOte sh vinhun guvern reactionar care sa fad, ua.Camera, a sa, si ghsindu-se in fa-ta uneilegi atAt de severe care '1 espun pe fiecare moment si '1 impedica, in actinnea sa,acel guvern, ca sa scape de acea sabie alui Damocles care sta atArnatA asupra caepului sAlí, adich acea penalitate care '1aseepta pentru un fapt ce in hunh justitienu pOte sa fie penat,chiar clupA Constitu-tiune, ea sh scape,,nu pOte 112, cat sa, fachuh loviturh de Stat,sh sfar(Ime acésta, lege.De ee voitl D-v. sh faceti legi care sh es-


puna societatea la asemenea primejdri? Dece voiti D-v. eA almneT dud facem uA . le-ge, sA nu fie ill garantie ci o spaimA ?

Nu, acésta trebue M., fie .scopul and'legf ; CUT flC riA aatt, légile nu se facpentril a spAimânta;cipentru a garanta D.Cantili eand a yorbit eri, a spas cu drepteuvant cA legile penale trebire sA fie justesi utile. V6 Intreb daca legile care ar In-deplini vointa nationalA, uA lege care arfi votatA de saveranitatea nationalA daelacea lege ar fi justA, -dacA ar fi ecititabi-

daca ar fi chiar In interesul societAteica acel ministra sA fie pedepsit? Acéstaeste intrebarea .care v'o pni. Apol Delor,se va întìmpla incA nit primejdie. Onor.D. Verne Sew qicea, erY: , numaï ministriïignoranti si rea credintA sA pot temede nA lege de responsabilitate ministe-ria16."

1/-lor, nu se teme nimeni de nit legede responsabilitate ministerialA i necasi-tatea el este recunoscutA in societate ;ceea ce se teme fie care este ca sit nu fieimpedicat intr'un mod. injust, Intr'nn wodinio, iii acele actinni" care pot sit fie. utilesocietAteï si care nu este just sA, incumbeacea responsabilitate lux, fiind. cif, nu pótesA fie (tat in judeca,t,A Uil ministru pentrucA a Indeplinit vointa representatiuneinationalA. Inteleg sA datiin judecatit unministru and el nu se va su?une la vo-inta representatiunei nationale, dar nu in-teleg sA '1 pedepsitï and indepli-nesce datoria sa, cAci si-a Indeplinitria cand s'a supus.vointeï representatiuneTnationale.

U. voce. AeestA lege este prevedutAde Constitutiune.

D. Pantazi Ghica. In adev6r esto pre-v6dut de Constitutiune ea sA facem uAlege de responsabilitate ministeriall, dareste prevNut iarAsi in Constitutiune caaCest6, lege sA fie In limitele Constitutiu-nel i in spiritul el. ET bine; acéstA lege,asa, cum este Mouth', nu este in spiritulConstitutiuneT, &Ind Constitutiunea a cordarepresentatiund nationale uA suveranitate

D-vóstr veniT sA rAdicatl aeea save-ranitate -,si s'o datl putereT eseeutive sariputerel judecAtoreseL.

D. G. Sefenclache Toemaï ne punemin spiritul Constitutiupeï.

D. P. Ghica. Nu v6 punetl n spiritulConstitutiunel onorabile D. 'Sefenda che,cAcT priterea care votéz.A legile, este pute-rea legislativa F,4i ministerul pti face alt ilecat sA, esecute acea lege, adicA s'o pro-m u lge.

D. M. Ferichide. Promulgarea nu esteun fapt legislativ ?

D. P. Ghica. Este un fapt legislativ inacésta cuí. pune in lucrare uA lege votatAde Corpurile Legiuitóre; insA- cel d'antal6factor al and' legT este representatinneanationa16, i 1)-vóstrl nu putet1 sA rAdi-catT prerogativele Corpurilor Legiuitóre si

esecutive.s le datÏ puterel! glesfi, un popor eminamen'te practic siA

-Asa dar D-lor, acest artieol este un ar- conservator, nu ari credut este in-tied ca desAvérsire nepractic i yAtAmA- dispensabil sA. fael uA lege 'sPeciall ,tor si de aceea ra6 unesc ca amendamen- dupA cum- nu a fAcut'o i cu alte legï fun-tul D-luT Protopopescu si y'asï auga sa '1 damentale, cii töte acestea nicAerT nu s'avotati. practicat maleu fidelitate responAbilitatea

D. G. Misail. D-lor deputati, negresit ministeriale ea in Anglia, si a clod ea sicA, este nit mare eutesare din partea mea, tara nóstr sit ajungA a respecta legileluAnd euvéntul intenA cestiune atAt de cons'autianea ce 'si-a dat cil aceiasT reli-delieatA, atilt de .ardétóre simaï ales,dupA giositate cu care poportil englez res-atatT eminentï oritori earl afi espus Ces- pecta institutiunile sale politico i sociale.tiunea asa cum n'as putea eA s'o espuifi Dea Damneder]. sa,' vieilanoi 4ioa in carenici uì datA. guvernantil nostii sA fie tot atat de fidell

Cu töte acestea, find vorba despre nit legilor depA cum sunt Red englezï, de silego de o asa mare Insemniltate; pe care nu ati adanat intr'un corn special diferi-o astéptit iXwa de atAta timp ; pe care all tele edicte regale si voturT a le parlamen-cerut'o necontenit tOte AdunArile natio- tuluT ca privinta la.responsabilitate.nale,' incepad de la Adunarea mumA,. in D-lor, pentru mine tótit economia legil1857, si pnó adT; at loge pe care nu este care u6, discutam noi acum consist-A in art.nit generatiune, nu este uì partitA, care sA 2 si in aliniatele sale. care aliniate, dupA

reclamat in tóte ocasiimile, 'mT per- mine, sunt punctele eardinale pe care aremit si eu a Ma, ciivéntul ca.sif, ar6t pa- a se intemeia edificiul responsabilitAteTrerile mele. Cred D-lor, cA va fi uA crimA ministeriale. A slAbi acest articol, a '1 mo-din partea verT cal, care avénd ail ideie difica saA a scöte . din el nnul din acesteformatA In castiunea acósta,. care a cage- aliniate,.este.a imputina forta acestei legY.tat asupra eY,si care nu ar veni sA 'si spunA esta a distruge intregul etificiri al legel,opiniunile sale , pentru cì se póte D,lor Pentru mine, restul legeï este nit cestiuneca eine-va s. vorbésc ruíuí, insA din cue de detaliT si dee procedurit care importAvintele sae sit iasA nitIcit luminit asupra mai putin.materiel. Din multimea sfaturilor .iasA D-lor, nenorocit va fi legiuitorul aceladeviirul". care fAcAnd uA lege . nu va sine .séraA de

. D-lor , nil m. voiul puno pe thè'mul esperientele trecutuluT si de necesitAtiletheoriilor. Nu void veni efi sA fac defini7 presentuluï.tiuriea privilegiulul de responsabilitate Nu trebue sa. ne scape din vedere nou6ministerialA. Acésta se gAsesce In orf-ce astA-di care de la 1860 am trecut prin a-carte de drept .constitutional. Voill dke atea vijelil, prin atAtea furtuni care denumal cA.o ast-..el de lege este cel maT multe ori neea adus la dou6 .degete doinalt semn de ciyilisatiune al unui Stat ; peire. Ow. nostril coleg, D. Pantazi Ghi-este proba cea pal netgu1duit c Ora ea, ne-a spas ea,' In desert este a face u6,ce-si di uit lege de responsabilitate lege de responsabilitate ministeriall innisterialA, are un capital ,suficient moral care sA fie continuat6 esenta art. 2 si ali-si materiale; are uA esistenp, un viitor pe niatele sale, cAcT uA Constitutiune nu secare name intelege a le lasa prada intam.-* p,:)te viola de cat numaï prin calea revolu-plareT si a bunulul plac... Voi adgegFinc6 tionarA. SA nu uitAm, D-lor, cAcï In taracA regim constitutional fArA, u6, lege de acesta am fost eu totif de la 1860 Incoa, siresponsabilitate ministerialA nu póte sA eA, am v6dut de multe Ori cA, U Constitu-esiste, este u ieenie, si, practiea de töte tiune se póte f`Tte bine modifica, si mal a-dilele de la 1858 Ine6ce ..ne -a dovedit'o les viola In diferite modnri, si chiar peprea cu indestulare... cale legislativA.

D. P. Grádi§teanu Uncle este lege D-lor, yeti permite a aduce Inain-de responsabilitate ministerialA in Anglia ? tea D-v. cateeva eseMple, care cred, c vor

D. Misail. 'Mal c numaI noT si Turcla fi. eoncluante, peremptorie. DacA, D-v.- v6am r6mas astit-dl in Europa

. de nu avem aducetT aminte, hi 1860 era vorba de a seuA lege do responsabilitate ministeria16.... colonisa tara c4trAiniT ; lucrurile ajun-

D. P. Ghica. Uncle e in Francia uA, a- Sese asa de departe in eat nu se mg cereaseinenea lege ? de cAt uA eólA de hartie u uA, pénA spre re-

D. G. Misail. S'a fAcut acuma ea ,si in dactiunea legei ca sA trécA prin CamerA.Belgia. In Anglia D-lor nu esista u6, a- Deja colonistiï incepuse a intr.], in térA.name lege si nu va esista nicT u. data Stint in.acóstA onor. Camer6. multY -domnidupA cum acolo nu esistit niel Constitu- earl 'T-ail ,v6dut ca Insusl ochil lor ; In-tiune scrisA. Constitatiunea EnglesA ca tr'un cuOnt mcml este patent.legea-lor de responsabilitate ministerialii In 1874 s'a, facut uA modificare codululsunt inscrise in morAturile si earacterul penal ; acea, modificare flcutA prin calenobilulul popor Engles. Tau-0 in An- legalA s'a adas isbirea eea mY teribilAglia in fie-care din legile el seculare ConstitutiuneY, si ca deosebire libertAteTde. si necodificate yeti gAsi principiul le- preseT, .0 a eugetArei; s'a introd.us censu--gel' de responsabilitate ministeria16, ; En- ro, s'a permis delatiuneal s a retnfiinOt a,

552 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1 (13) Februarie 1878

vertismentele, s'a introdits amenda in con-tra literal' i spiritului Constitutiunei. Siacesta lege a fost sanciona i pomul-gata.

In 1875, i la aosta 'mi-a atras aten-tiunea, ()no1 :. nostru. coleg D. Fulger,representantul de la Covtirlui, s'a faeutsonventiunea comerciala en Austro-Unga-rift. E adevi-lrat c faptul este.tmplinit, sie de dameniul istoriei; en tOte acestea nutrebue st uitäm,- WI: ee grad ematio7nase Ora ac6stä convent,iune.

Eti until, de la unirea t6rilor, nu cunoseIra alta cestiune care sn fi pasionat mai

opiniunea public:A de eat acesta. Dela Munte pèn hi balta b la Dorohoi pilnnla Severin, n'a lost de cat un strigAt : Erea i vatilmatóre economiei nOstre, con-ventiunea ae6sta n'o votati !

D. p..-GrädiTtelinu. .S.4 dam in jude-eata pe actualli nainistri earl' an sanctionatac6sta, lege.

D. D. Giani. Nu este un argument;D. M. Schja. Nu e un argument ; nu

'Y putem da in judecatit, déra putem sablamam. (Sgomot, intreruperi.)

D. Em. Costinescu. Nu ne luminärnex asemenea intreruptitini.

D. G. Misail. Vra. die, s'a pronuntatj contra acestui fapt international prin pre-

Intruniri, ehiar prin acea minori-tate respectabila si vigur6sä; inSa, Mitenationala, din Camera,' care a mers pa0acolo de a 'si da démisinnea ea sä nu iaparte la confeetionarea si votarea uneilegicare esaspera opiniunea publicn, de careun guvern ea si representatiunea natio,nalatrebtie s inä séma, Meru ee la 1875nu prea era in us.

Iata, D-lor, cate-va esemple pe call leam adus inaintea 11-vóstra, Insand la IAparte multe altele,. pentru 'ca sn, convingsi pe eminentul nostru coleg si orator D.N. Ionescu care a dis : numcd pe cale le-gislativti nu se pôte viola uä

D-lor, s'a mai vèdtit Constitutiuniviolate prim cale de legi, intr'un mod asa4ic,3nd, barbar! salbatic! antinational!sore a proba acsta, nu voiti a dUce un esem-plu din téra nóstra, déra vQiii lance un 0-samplu tot din Orient, din.o Ora constitu-tionaln, din Grecia. Vn aduceti aminte ceeace s'a inVniplat in Greciaacum douitreianY si v6 aduceti incit aminte c i acoloS'agasit uit majori'-,ate parlamentara, si tin mi-nister, care a incheiat un pact internatio7ual cii un guvern strain, in contra Consti-tutiuneï care garata integritatea teritoriu-huY, si a averei nationale; in contra asen-tiMentulel' declarat al Ord. Voi sì vor-bese .desp,.. :i.-ninele de la Laurium, cads'an cedat ami guvern strain.

Faptul a indignrit natiunea p(.116in cat jumAate din depUtati, spre a aduceun omagin datorit opiniunei publiee, nu avroit sn, se faca compliee la acest act ar].

tinational, monstruos, a es,it din Camera,

lasand*O Sii siejeze en un uunir mai !m-ein de cat acel preMlut de regulament.

Prin ac6sta. eei retrasi speran sa puna,majoritatea in imposibilitate de a consumaileg-alitatea instrainärei averei natiOnale,

'alto ride nevrute de tarn. .

FA' bine, seiti en totil p:40 undo a marsacei deputati ciï erl rimas in ntimOr.no-celnplee? Sai itieliis inauntru,, ati-votat

ministri an contrasemnat, an pro-mulgat i an. dat putere de lege supnind.osanctionarei- Regelui i promalgand'o, vo-tUrY care nu esistail in puterearegulamen-tului Camera si al Constitutiunei. Minis-terra care a procedat ast-fel a fost datjos de cittre nowt representatiune natio-nalä liber alósa; a fost dat judocateï ;4condanmat.

Imediat, apoi, Rona Camera i noulgevern, an Meta Ira lege de responsabili-tate ministeriala, in care s'a pus un arti-col ce prevede penalitatile la care se es-pone un ministru care ar mai avea cura-giul sit. promulge voturr ilegale ale une,iOrï din representatiunea nationala.

Iata principiele pe earl' sn, bas6da, -L-gea grkä :

Va fi acusat ministrul :.D6en, a contra-semnat ua ordonanta

regala violatóre Constitutiunei, legilor,sail ori carui ordin emanat de la pnterealegislativa.

Décn, a esecutat sag a facut sa se ese7cute uä ordonanta regala farn, a fi sub-,scrisa de ministrul cOmpetinte.

Déca a dat sail a eseeutat ua inehearesail un ordin contrarin Constitutiunei sailori-carei legi, san déca a ordonat eSecu-tarea.

Déca a omis de a ,esecuta sail de a facesa, se esecute uit dispositiune a Constitu-tiunei san a ori-carei

Dée apus semntitura sala- sanctiuneacalege, a unui act eare nu arfifost votat,dupa tev-menii, Constitutiunei, de nUme'ruldeputatilor ceruti, sati cléca a promulgat.sati orclonatesecutarea unui, asenienea act.

D. P. Ghica. Asa- o inteleg si en.- D. P. CriLcli§teanu. Da, punati pentru

lege care s'ar vota ca un nuM6r mai miCde deputati de cat prevede regulamentul.

D. G. Misail Vedeti ,ce se píte facecanj e rea vointa? Spre a Mlatura ua," ca-lamitate ea acésta, s'a -us inarticolul pro-7jectului nostru art. 2 si aliniatele sale.

De aceea -dic, ea, in mare partala acestanecesitate i pericol tintesce redactiuneaart. 2 din aces; project. Acest articolde parte de a. fi draconian, dupa mine, estenecomplect, si as dori s se introcluea 9itn

:

legea mistra, un artieol, de natara ace-lui introdas in legea grécg, si pe caream subliniat mai sus. Grecii dupa ce .an Iprttit malte ea si noi, a pus in legea pen-1tru responsabilitatea ministerialà, facutalla 1875, acest artieol. Borese ca ministriisa, fie rèspundnorY i cand vor supune la

sauctiunea Suveranului nu lege tare n'arfi votea nunaiVul reglamentar al depu-tatilor sari care ar viola si revisni Consti-tutinnea prin altA cale de cat dupa" proce-duic enunciata de Insasi Constitutiune.

De ;4. iiì Camera represinta natinnea, eanui p6to trece prin actele, prin lucrarilesale peste marginile co 'I a tras tot nati-unea prin Constintimio. i culpabil este,dupa' mine ministrul care s'ar asocia laacte anti-constitutionale ca cele ce am !I -nunciat. El nu p:)te.avoa IAA ua scusa; elasuma atuncea r6spunderea ce o are ea u.-nul din cei trei factori aï

Am eonvis cred pa eminentul nostrucoleg si orator D. N. lonescu, ale dogopiniuni 16 respect mult, si a earui supe-rioritate o reennosc, D-sa a c,lis cä prinle!A nu se violézti Gonstitutiunea. S'a in-Omplat si la noi si in .nobila Elada, eon-trariul.

D-lor, Constitutiunea nóstra ca si ceagreer;sca, regulamentul Cameral din Gre-cia ca si al, nostru sunt in eea mai mareparte caleate china Cons'itutiune si regu-lamentul Camerei din BeIgia. In Consti-tOunea si a Greciei si a wístrn. sunt -ar-ticole expre consacrate modului cum area functiona Camera. In Constitutiunea nós-trä, aceste artieole sunt,de la 45 p',W. la61. El preciséza in principin modul curnsa se lima desbaterile, votul, legile etc.Apor rhea un ministrn la noi, s'ar permitesn, promulge, sn, dea logi dupa; un sistemegal eu acel condamnat in Grecia, nu sevioléza Constitutiunea ?

D-lor, avem in Camera oísträ mai multibarbati speciali, bärbati cari cu &apt en-'êntauí reputatia de pa rtisani al' pa rlamen-tarismulta englez. 'MY permit en bine-voitórea D-vóstra, ingacluire, a v6daeitire

ver nit cate-va note, ce mi-am facut euocasiunea studiului dreptului constitnti-onal al Engliterei, a aCestuff popor emina-mente constitutional, si practic. Da aciyeti vedea 00 uncle seie a inpinge en-glesul acésta regulä.

In adevèr, s'a acusat, condamnat mi-nistrii pentru tractate cari an lost banuiteca clistrug comerciul Anglia sail el ancompromis pacea Enropei.

In afacerea ministrilor ce all subseruna ttractatul de partagiti. Camera cOrtrunelora decis, la 1 Aprilie 1,701, ea, Guillaume,conte de Portland, negociiml si inchiäindtractatul de- partagin (care era flistrugaorcomerciului acestai regat sipericulos pen-tuui paeea Europe°, s'a &cut culpabil siva fi acusat de marl crime si cleliete." Con-tele Dauby a lost pus in acusatiune pen-tra uit se'risóre care contineaunpostscrin-tum seriS de maul, regelui Angliei, post-scriptum care nu fäcea alta, de cat a arAa crtacea serisóre fusese scrisa din ordinulEste nii maxima constitutionala regelenu p(Ste luera fara a lua avisul .consiliari-lor sèi responsabi. i in Anglia aplicatiu-.

1 (13) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL Romitsmi 553

nea acesta maxime este îupins. awdedeparte, in egt un ordin de hicareerare datde care vere, isvorul a Otii justitia inAnglia, a fost privit ea uni, pentrunid un ministru responsabil nu 'I a fostcontraseinnat. Faptul este istorie.

Etrt D-lor, Tacit ud-datA nude .im-ping EnglesiT responsabilitatea ministe-Halt, i asa dieénd, fanatismul lor tu acéstg,materie. De aeaea a ajuns ea la a parla-mental sA fie parlament, legea sA fie lege,onórea, onóre; averea avere; Consti'mtiu-nea, Constitutiune.

De parte dérd, D-lor, de a fi de idea a-celora eari combat prin amendament art.2 satiunul din aliniatele sale,.mi, promin-ent pentru mentinerea acestuT articol, sichiar pentru ranfortarea laT.

Nu die sA facam nit lege care sA fie dra-coniand, . stt facem lid lege care,sd nu fiepractiedi insA sd facem el lege, care nu

sfiese a Mt dice, sd spandure d'asupracapetelor ministriler ca sabia luT Danioe-les; sd scie ministriT cí (Meg are sciinta deceea co fac-srt se pile pe bailee, aceea, décg,na sit lase local altora (aplause.) Nic od-datii.seceta'Ae ministri nu va fi in t:.'tra a-elsta (aplause.) D-lor, sg nu mehied un lucre. NoT nu legiferAin numaTpentru ceT de astd-d-T, ci legiferAni si pen-tril viitor. Legiferiim ca sit ariltitm tined-meT ce vine dup a. noT calea. on...VeY, a dato-rieT, a respectuluT legilor, pentre ca ed fa-coin sit imaépd a esi si la noi, din midloculgeneratiunilor .earl se riclicit, bdrbatiT deStat cart sit p.`tr.t conduce destinele -seas-teT natiuni; cu aeelas tact ai respect delege cu care se conduce In statele model;érA nu earl se vor scula in ti de diminétd

diedesi ett weal sit flit ministru, i sg,fie. D6cit se va face.ud lege de responsa-bilitate ministerialg, conform trebuintelornóstre, nurnaT atuneT vom putea dice cd a-vem regim constitutional. .A.s fi dispuspeutru iudulgenta de care se 'face atAtacas; insa numaT décA s'ar fi intAmplat ca.in anil 1874 ai 18M, sg,'MY probeza unmiuistru, cd de si a eo etrasemnat si pro-mulgat nit lege autipativg, tgreT i nepro-hatit de opiniunea putdieit, insg, crt a fd-cut'o nume dupe ce a consultat Ora Incolegiele.electorale, liber i neinrklurit; deasemenea probeze cii tera de a doua(írit consultatg s'a pronuntat In simtuldeilor Camera' disolvate. In tot easel ve-detT, D-lor, cg, eii stint penteu partea aceeacare tine ta sg, se ia In tot-d'a-una in eeamaï seriósit consideratiune opiniunea pub-licit, putarnic manifestatit. Ne admit eh' oprocedurd Ca aceea de la 1874 ai 1875pOte acoped de rèspundere pe Tin minis-tru eu rea vointg.

Ca expresiune a opiniuneT emisd.maTsus, 'rni am permis .a redacta si a supune laaprobarea D-v. urmittorul amendament laart. 2 din projectul in discntiune, amen-dament eare-va forma aliniatul D-v.

.,Care a pus semndtura sa la sanctiuneaea lege, pe un act care nu va fi fost votatdupe termeniT ConstitutiuniT, prin num(1-nil de deputatT cerut, sal décd, a promul-gat si ordonat esecutarea until asemeneaact, preenm ai al verf-cdruia act interna-tional, care va fi contrarid intereselor eco-nomice ale t6re1 si integritittiT teritoriuluTnational,"

D. N. Constantinesed. D-lor , -si etca si onor. D. Misail si póte maT malt deeat D-sa trebue sd incep ceréndu-mi seuzedaca 'mT-am lust curagiul sd particip lqacestA disentiune care este fórte impor-tantA ai la care ¡kite, puterile mele nucomportA, re' mArturisee insg, un lucrecd, dupd ce 'am eitit acéstd dispositiune alegeT coprinsA in articolul ce discutgm(lung cc aun audfl discutienea ce s'a nr-mat 'mT-am dat: silintg, ea sg, mg pot raliasi eil-la until din aceste dou.6 sisteme ces'ad pus in discutiune; i ca tIte ed ierTam avut ocasiunea sd aseult maT multï o-ratori eminenti earl' sustineal .acéstA dis-positiena aaa cum este formulatA In lege,totusT vg mArturisese ea' in capul meil nuipóte sit intro acest sistem pa care '1 pre-conisatT 1)-v6strd. Nu pot el concepe ideiacam sd conciliazit aceste don6 priacipilcad dupg, mina se eselud, se combat in-tre ele.

In adevgr, n'a fost nieT uä voca tu acé-std enamel, care sit se recreez In contraacestuT project de lege pentru responsa-bilitatea ministeriald; din contra este nitdorintg, ardgtóre de miilt nutritg de tardca sd se voteze eu ud, orit mai 'naiete ad-std lege; Insd in acéstg, dispositiune seintroduce ud singurd frasd,care pentru mine 'ca si pentru aca earl adpropus si susVnut amendamentul D-luiProtopopescu, este funest. Pentru minea pune In lege aeéstg dispositiune, este aintroduce anarchia ta functionarea repre-sentativ

D. P. Buescu. ApoT nume asa vorbelate.

D. N. Constantinescu. AvetT pacien-td, vg voil demonstra cit vorbele mele nustint late.

inteade0r, daea trebue sa ne preocu-pitm prineipalmente? Trebue sit ne preo-cupdm ca regimul parlamentar in tara nstrit sit fie ill vedtate, iar nu nit minciung.Trebue sd ne preocupdm prin urmare casg, asigurAm principiul primordial caretrebue sit domino regimul representativmntr'uä targ liberd si sincer constitutiona-1A. ET bine, tn ce .constit acéstA garan-tie? AcéstA garantie constA In lipsa deresponsabilitate ministerialit pe care tavolin ca totiT, de care ne ocupdm in acestmoment, acéstg garantie Cc este coprinsAIn art. 2, Bt,...ra b, din acest project caredice (citesce). D-vóstrg, ins% mergetT maTdeparte, D-vóstrA din intentiunT fArit in-doialg Mae sincerT, nu vg multumW ca sA

asiguratT libera functionare a mocanismu-luT constitutional, si prin partea ântAia,aliniatnluT a die lege, voitT sA.ereatT pen-tru ministru, delictui de a fi promulgatlege care ar fi fost votatg, care ar fi tr4-,out pdn filiera regulatA legislativii, si carear fi bAnuitg de ug. altg. Camel* fArit in-doiald, de inconstitutionald. ET bineeiatdtit sistemg in care ne atlAm tn divergintg(le opiniuni.

Dept noT sietema D-v6Strd este ut ne-gatiune,' ug, desfidere a principiuluT pri-mordial care doming sistemul representa-tiv in esenta sa.

In lid tarit in care infloresce regimiparlamentar, nu cunosc, nu soil de egt ug,singurd, putere care dominii téte puterileStatule, tot mecanismul constitutional,acéstg, putere pe care atT putea-o numi infailihilt este suveranitatea nationalkin li-bera si sincera sa manifestatinne.

OrT asigurati acesteT suveranitAtT, libcrul Sgti esercitil; libera .sa manifestatiune,si atunci veti asigura respectul legilo-,respectul ConstitutiuneT.

In asemenea conditiuni ed nu pot nicTchiar a presupune cil va veni caSul in car aCamera sd fi; pest tu durerósh necesitatde a-trgmite- ln judeeatit pe un ministrupentru eit ar fi promulgat nit lege, bAnui-tit de inconstitutionald,_ pentru ee D4or ?Pentru et, ce este un minister, inteen re-gnu siecer constitutional de egt espresi-unea majoritAtel Corpurilor Legiuitóre ,precum acestea sunt espresiunea sintirain-telor, a eugetitrilor, a vointeT natiuneT, mitenifestatg prin sufragiul alegnorilor ?

Dad, cu tóte acestea vetT erede el ar fien .putintg ea ut tart In libera sa manife-statiune s.e lake insela fitc,Indu-sT singurit

.

ET bine, D-lor, asemenea cererT. aseme-nea gresolT, sunt pentru natiunT, ea si.pen-tru individe, pétra de incereare, esperi-.enta este cea maT bung seólit a viitoruluT.Pentrti acésta inSA, nu cred el ar fi in ar-monio, nicT eu morals, nieT eu justitia, nielca echitatea, ca sd faceti vistimd pe unministru care inspirgndu-se din senti-mentul, din vonata tëreT, supuindu-se su-veranitAteT nationale, ca un omagig ado 4principiulul salutaril al regimuluT con-stitutional, a promulgat ug lege esitt dindesbaterile representatiuneT nationale (In-treroparT). D-lor,-sunt intreruperT la carnu pot rgspunde de cAt rugAndu-vg sa bi-ue-voitT a vg aduce aminte cit eti v'amspus sg luatT garantiT in contra putereT e-secutive ca sit nu falsifice vointa naiona-1A, dar nu sA punetT la epitropie acistvointA

voce. Ug falsified eu coneursul Ca-mera.

N. Constantinescu. ApoT acea Cameraeste ea adevgratg espresiune a -Igra ?

Ira voce. Nu este.D. N. Constantineseu. ApoT atunci,

554 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI i (13) Februarie 1878

luati garantil pentru ca Camerile sá nu fiefalsificate; acéstA garnntie este in aliniatulb, din art. 2 (intreruperi).

IncA nA-datA o repot, cA eA nu gAsescmidlocul de a argumenta ea D-vóstrA, o-norabili D-ni, pentru cA, pentru mine i-den principalA este acésta : 011 unde alu-rea yeti' cAuta garantii nu le puteti afla decat in alegeri: libere, in regimul Constitu-tional sincer aplicat..De aceea pentru mi-ne, na lege care,ese dintr'uA CamerA liberalósh , este nit lege care esprimA vointainbilibilA a suveranitgei nationale,- si a-céstA vointit trebue sA domine tot regimulrepresentativ inteurt ter., ; D-vóstrA insitaducetY HA atingere directA acestui prin-cipiii prin aceea cA autorisati pe un minis-tru ea s1, se.refuse de a promulga nä legecare a esit din libera deliberatiune a undrepresentatinni liber alósA, eu alte cuvin-te, D-vóstrit acolo unde ar trebui sä fiepresnpusA infalibilitatea nit detronati sitilt asedati acolo uncle nid nA-datA nu sepóte presupune de eat falibilitatea,adicA Nidiscretiunea ministrulta, pe care 'I fortatiehiar a face neincetat sicane natiund, prinsup tibi HMV infinite.

DérA D-lor, sA vedem décA in peacticitsistemul D-vóstrA n'ar avea inconvenientesi Mai grave de cat acelea pe care ert lesemnalez si care se raportA la principiilegenerale. Presupnnem eh uti. CamerA votAzAllä lege cu concursul puterd esecutive siputerea esecutivA supuinduse vointei re-presentatiund nationale, promUlgA acealege, si dupit aceea vine TO, alìt Ca-merit a doua qi care considerit cA legeapromulgata de .acel minister aduce nittingere Constitutiund . in asemenea cas'noua Camerit färä mndoialä va trimite peministri in judecatit pentru cA a comiscrima presupusit de a promulga uA legecare a fog votatA de fostele Corpuri le-ginitóre. Pénti aid totul merge cu sis-tema D-vóstrA, Cauerile cele noi, sail; deopininne cA legea 41. vnäina intrn cevaConstitutiunea, prin urmare, find C tre-bue ca cine-va sA fie tras la respundere,ministrul care a promulgat'o en téte cAs'a saints vointel Ord, va merge insit injudecatA ea sit espieze pAcatele Vrei, carel'a silit srt promulge legea.

DérA étA cA acestA a doua CamerA,care vine si ea ou prejudeeittile si en e-rorile epoceï si a circumstantelor dincare a nitscut, si care a flied deja probA,

constitutienalismul cel mai rigid, vo-.téz4 dénsa uit lege yenitA din .propria sainitiativA, care trece si prin aprobarea Se-natului, dar pe care ministernl, printr'uAsubtilP,ate CenstitutionalA, refusa d'a hitpromulga. (Sgomot).

ve rog, D-lor, läsiiiiit sit m.6AcestAidee piisit ast-fel, vii intreb, a-

cestA CamerA care creduse cit vothit uillege, venitA din propria ei initiativA, si eucare credea in sieceritate cil abvine la uit

necesifate a Vrei, n'ar putea óre sA bla-meze.po ministrn care n'ar promulga'o?Si acest blam nn ar fi iiut pedépsA, de siMai dulce, si na mal platonicA, pc) careati puterd esecntive ?

D. Cantili, ne dicea eri, ca puterea ese-cutivA are drept de veto, pOte sA promul-ge si pAe sit nu promnlge urtlege votatAde Corpurile Leginitóre. Asa este dilpACons:titutie, dar intreb, acest drept esteabsolut este atat de absolu!:, in ea; repre-sentatia nationalit sA nil pótA tempera a-cest drept ? EA cred ert, onor. D. Cantali,va face HA amendA in coca ce priveste ab-solutismul teoriei D-sale, in ceea ce pri-veste acest dtept de veto al puterd ese-cutive, este adevn.at cA pnterea esc,cutivApOte sA nu promulge uA lege votatA, darnu este mai putin adeOrat cA CorpurileLeginitóre pot sA siléseit pe un ministruca sA promnIge till lege sari sA '1 alungedupA neele bAnd ca ne mai esprimand in-crederea si vederlle majoritiltd, prin ur-mare al fletrisa pentru resistenta sa la vo-

inta legale-.D. G. Cantili. Lash, D-le, acest pein-

cipill este In Constitutinnea ni5etrA.D. N. Constantineseu. titi, dai acest,

principin nu se pOte considera ca absolut,pentrit eh in asemenea cas, nu póte sit fievorba de cat de nit respandere moralit.

voce. Wspunclerea moralA nu néeste suficientA.

D. N. Constantinescu. D-v.,cu siste-mul D-v4trimeteff pc) un ministru la pus-cArie, flind-cA s'a supus vointei Camerilor,si to% D-v. veti implige pedépsa cea-l'al-tA, celui ministru, care nu s'a supusvointei Camerilor ; iatA resultatul la careajungeti CII sistema D-v., si mai presus deacest spectacol, care ar fi ironiaregimuluiconstitutional, sistema D-v. precum4icém,aduce uA atingere directA si flagranta laacest prineipill primordial, la principiulsuveranitgei natiund, care trebue sA do-mine tóte teoriile, töte transactiunele de.sisteme, tóte puterile.Statului.

D. 0. Cantili. In limitele Constitutiu-ne.

D. N. Constantineseu. Da, D-lor, Inlimilele Constitutiuneï. Dar ve intreb, pecine faceti_ apreciator snveran.si omnipo-tent, pentru ca sit aprecieZe intro D-v.ministru ? Sail mai Wile, intro noi si mi-nistru despre Constitutionalitatea satt rc-constitutionalitatea und leg): ?Pe cine faeeti aoest apreeiator a priori,mai en sórnA, Mel cel pucin estesurprindeV pe un ministru canda promul-gat uA lege, si care promulgand-o a fostin armonie au sentinientele D-v., si ott ve-derile natiunei pe care o representati, sien tóte acestea, sA pedepsiti a dormdupA- ce a luorat bunit eredintil.

Prim urmare, pentru .sistema D-v. sAfie cel path' practicA si justA trebue sitinstituiti un corp care se otitraseA despre

apriori despre constitutionalitatea sari ne-constitutionalitatea unei legi, pentru eaapoi sit aveti dreptul de a constitui delic-tul imputabil ministniilul. (Intrerupere).

Voci. A botärit Constitutiunea.D. N. Constantineseu. D-v., eri a ti

tägaduit SenatuluY,si ati repetat si adi, cilSenatul nu insuseste conditiuni suficientepentru ca sä, fie un apärätor virtos al drop-turilor constitutionall ale acestei tërï.

Asa AY qfs (intreruperi). Si décA vreti ,in teorie aveti dreptate; nu v6 acuspentruacósta; din contra vit spun, cA téra a-césta esteasa, eitel ce represintA Senatulalt-ceva, 'de cat ceea ea reprosintAm noi?de uncle ese Senatul, décA nu din mArun-taelenatiunel de uncle am esit si noi. Ceeace esprimA Senatul este mai mult o espe-rientA mai ccíptA si o rAcélit mai mare ixleliberArile sale, o mai mare prude* sirnaturitate. At décA Senatul ar ficompus alt-fel in oat pnterea esecutivA sitfie in mod directA represintatit in acest'corp,atun.ei aï intelege; 6tit un corp ponderator(intreruperi). Pun in acóstä ipotesit, pen-tru ea sA demonstrez cit nu v6d un coipconstituit care sA se pronunciA 4 prioridespre constitutionalitatea, sad neconsti-tutionalitatea und legY. (Intreruperi).

VoCI. Nu avem nevoe.D. N. Constantineseu. ,A! D-lor, nu

aveti nevoe? apd atunci nu creati delicte,carsi nu pot fi de cat o surprindere pentruun ministru care a promulgat uA lege su-punandu-se vointei suverane a Vrei. (In-treruperi). Acum, D-lor,ce argumente s'aäadus in pdvinta teorii sustinute de parteaadversä. ()nor. D. Misail a vorbit adneen-dune de esemplu regimul trecut, i ne avorbit in acelasi timp despre cele petre-cute in Grecia, D-sea dice: UM, sub Ca-targiu nu s'a votat MS: lege pentru care,era nä atiugere directä adusä Constitutiu-nei pria suspemlarea libertätei prose)? U-M, sub guvernul Catargiu nu s'a votat con-ventiunea cu Austro-Ungaria ? ca téte citar fi fost mai bine a nu se mai aminti a-cele suveniti dureróse, si triste ; derä, ontóte acestea, D-Sec, a aclus in desbatereaceste exemple (intreruperi). ET bine D-lor,trebue sä hat): garantil in contra causeirelelor, ell nu in contra efectelorlor, crIcipentrn mine uà lege rea est;e, efectul undcause primordiale, este dectul unor ale-geri viei, este efectul falsificArd vein-tel nationale (intreruperi); prin urmare,trebue sA luati garantii ea sä, nit se falsificevointa nationalii, si aceste garantii le avetiill alin. b la ai.t. 2.

Apoi tocmai acole era riul si sub gu-vernul Catargiu, cand so veta legi penati,si (And so vota conventiun !a Austro-Ln-garA. Sub Catargiu, era óre nit represen-tatinne nationalA? u>re atunci representa-tiunea nationalA era ea espresiuva du-ceriti a aleg6torilor? dic acésta pentraea sä argumentez prin aoeste exemple,in


favórea sistemeiD-v6stA. Apoi D-lor, Ca-!mera sub Catargiu era un simulacru de Ca-mert 611 alegerileniste bachanale, in Gre-cia de asemenea nu érat. Camere esite dinlibera yoini a. alegëtorilor, did afegerileerat ca si la noi un simulacru, era téraviolentatat ,si consciinta alegUorilor falsi-ficatA (intreruperi).

Apoi, se intelege et,' in acèste con-ditiuni, nu este putint,A st facets( sh' semanifesteze n CtA splend6rea sa regi-mul parlamentar, suveranitatea nationalt(intreruperi). Acestea D-lor, sunt cuvin-tele pentru carï nat raliez din t6te pute-rile mele la amendarnentul propus de D.Pache Protopopesen; aceste suftt cuvinte-le pentrn cari 'mY permit ca sA rog pe co-legiï mei SA voteze pentru acest amenda-ment.

Voei. Stint 5 ore trecute.\Toot. Continuare pe mane!D. ministru 'de culte si al instruqiu-

neY, publice , G. Chitu , comunicA A-dunArei projectul de lege relativ la acor-darea unui credit de 100 mil' lei pentruintimpinarea cheltuelilor necesariï la de-sinfectarea localitAtilor infectate de ca-davre umane i animale.

edinta se ridict la 5 ore trecute, a-nuntandu-se eea viitóre pe adoua-di 1Februarill.

-

Ministerul esprimA vina sa multzmirecomitetuluf instituit in districtul DoVjin,cat si tutulor pers(.."ifielor din orasul Cra-jova, si din comunele acestui judet, cariali oferit suma de lei 57,130 banY 91 pen-tru cumpèrare de arme.

Ministerul eS)rim villa sa multumirepers6nelo1' notate maijos, din judetul Pat-na, earl' ail oferit suma de lei 573 pentrucumptrare de arme.

Lista No. 29.D-niY: Vasile Popa, lei20; Vasile Iliescu, lei 20 ; loan Muntenu,lei 8; M. Avram, lei 15; Ioan NAstase, lei2; Mihaiii Hie Toderic, lei 2; Tócler PopaStan, lei 2; Nicolae BaznA, lei 2; G. Gil-gorescu, lei 2; Ieromonahu P. Pangrati,lei 3; Nedescifrabil, lei 20; Herscu Cohn,lei 20; Anita Ioan Eremia, 1 let; Joan Mo7-cam], t loll ; Nedescifraoil, lei 20 ; IoanHolban, 1 let ; si alte noué-deci i unupers6ne, lei 82 bani 90. Total : lei 221bani 90.

Lista No..88. D-nii: Nicolae Gavri-lescu, lei 5; Costache Ghitescu, lei 6; Ne-descifrabil, lei 6; Ivanciu Rusu, lei 2; IonPopa, lei 3 ; Nedescifrabil, lei 4 ; VasileUrsulet, lei 2; Grigore Cercel, lei 2 ; Gd-goniu Samoilt, lei 2 ; Costache Manic), lei4; Ioan Fotachi, lei 3 ; I. Ghindor, lei 3;lancu Sasobei, lei 3 ; Sara Bahl', lei 3 ;George Mihalea, lei 2; Spiridon 'Damian,

lei 2 ; Gavril Tudor, lei 2; Iordache Sa-moiln, lei 5; Meer Moise, lei 10; Constan-tin Nacu, invèlAtor, 1. 10; Leibu sin Leibu,lei 8: si alte 21 pers(ine, T. 91 bani 90.Total : lei 106 bani 90.

Lista No. 88. Preotul N. Constan-tinescu, lei 11 b. 75; D-lor: Dumitru Ro-lesen, lei 11 bani 75 ; N. Constantinescu,lei 10; George Nicolau lei 4; G. Chiribas,lei 8; Eftimie Serghie lei 4; Nicolae Ola-ra,s, lei 6; Iacob Len, lei 3; G. Vasilin, lei4; Maftiu Ciufta leY 6; I. Hoidin, lei 4; I-lie Tuchel, lei 6; Gr. Anastasiu, lei 11 b.75; Ion Bantu, lei.7; §tefan Radovanu, lei20; V. Tutovénu, 1. 5; G. Theodoru, lei 8;diaconal V. Atanasin, lei 6; ieromonahulP. Pangrati, lei 4 ; ieromonahul Doroftei,lei 8; si fltY 10 preoti ale cAror mime stintnedescifrabile, lei 95 bani 95.Total : lei244 bani 20.

IC

LisstA de ofrandele fAcute de mai multepers6ne din judetul Romanati.

Pentru cumpérare de arme:

Comuna IenAsesci lei 120; comunaDranoyetu, lei 120; comuna Cocore'scii, lei60 ; mai multi locuitori din Aricesci, lei147.

Pentru armata:Mai multï locuitori din comUna

17 si jum6tate banite fasole.Mai multi locuitori din Islaz, 21. obiele

(le lanA , 22 perechi ciorapi , 2 carpe, 3trente, 23 cAmitsï, 50 perechi ismene,coturi panzt, i pereche nadragi si 1 bu-catt hint.

D. Mihail Teohare, 128 si jumetate ba-nite grail.

D. Dimitrie Milailenu, G perechi cio-rapi de MIA,.

Profes6rele i elevele s,;e6lei primare dinurbea Panciu, disteictul Putna, notate maijos, oferind in adjutorul soldatilor romanirAniti, dull cum probédA recepisa casie-riei centrale cu. No. 448, urmatOrele sumide bani, objecte si anunae :

D-na Ecaterina Terneucenu, 150 dra-muri scamA.

D-ra Anastasia Terneucénu, instituté-rea clasei I si II, lei 2.

D-ra Salta Livescu, directricea scéleY,lei 2.

Elevele clasa I.Ghindar Victoria 1. len, Jacob Zinca 1

la 50 bani, FocsAnenu- Ana 1 len,. Hers-covki Liba 1 101L 20 bani, Milea Sultana70 bani, lonescu Anica 50 bani, Grui Vic-toria 50 bani, Scurtu Tinca 50 bani, AronBlima 50 bani, Aron Sura 50 bani, CociuMaria 20 bani, Traistar Ana 15 bani , E-sanu ludo 15 bani, Popovici Rosa 10 bani.

Elevele clasaPanciu Luta 1 let, MAlinescu Eufrosi-

na 1 len, Vasija Joita 50 haul, Ghcor-ghiu Anica 50 bani, Notar Elena 50 buff,Botez Smaranda 50 bani, vart Hinchia50 bani, Rosemberg Carolina 50bani An-geleseu Elena 30 bani, Beris Sifra 20 bani.

Elevele clasaTheohari Elena 80 banY, Pancin Marita

70 bani, Carab Marita 50 bani, GorcinMarita 50 bani, Moist, Catinca 50 bani,Ivancin Ana 50 bani,. Ivan Lina 50 bani,Rencaeievid Sofia 50 banY, Costesen Na-talia 60 bani.

Elevele clasaNegrus Marita 1 1 la, Botez Elena 50-

bani. Total 24 lei GO bani.Ministerul aratA multumirile sale pen-

tru aceste ofrande.IC

Listh objectele primite ofrande pen-tru adjutoru.1 armatei (lin judetul Bcto-sani, In cursul lunei Noembre 1877.

Locuitorii din Baluseui in Ill1101.' de 96,4 cojéce si 20 pArechi cAltuni.

Nicolae Lupan, 1 cojoc; En Albu, 1 co-joe ; Dumitru Rotaru, 1 cojoc; I6n Lungu.1 cojoc, obstea comnnei Curtesci, 10 pA-rechi catuni.

Locuitorii comunei Curtesci, in num6rde 71, 7 coj6ce.

Agafia Varnav, superi6ra monastirei A-gaftanul , 30 pArechï chltuni si 5 cotipanzA.

Epracsia Herescu, econ6ma acelei mo-nastirii .12 pArechi cAltutni.

Iustina Cocirescu, casiera acelei monas-till', 8 pArechi cAltuni.

Locuitorii comunei Costesci in unmet-de 103, 4 cojóce, 3 pArechi cAltuni, 1 IT ro-sop, 2 flanele si 4 lei.

Locuitorii comnnei MAnAstireni in tw-iner de 40, 4 cojóce, 3 pilrechi cAltuni si6 flanele.

Locuitorii comunei Ranghelesci, in ntl-in'6.r de 40;,56 coti panzá, 16 serveteeämàui si 3 pArechi ismene.

D-nele Emilia Manolin, 100 dr. scamil;Ecaterina Ivanovicl, 2 prosópe si un ser-vet ; Zamfira Botezatu, 1 prosop ; ElenaVasilievici, 2 pArechi cAltuni ; EnacheGradu, 10 pArechi eAltuni.

Obstea Têrgului Bucegea, 8 servete, 22cAmAsi si 13 pArechi ismene.

Obscea din CAlinesci, 74 servete si 2pArechi ciorapi.

D-nele Ana N. Curt, 4 servete, 400 dr.scanit si 15 bandage; Marghi6la Popovici,60 dr. scamA; Earita Popovici, 4 parcchicAltuni; Zoita Carp, 5 pArechi caltuni.

4

IC

Lista (le ofrandele primite de lamulte perséne din judetul Suceva.

D-nil Dr. lén Diaeonovici, lei 600 ;

Soulie, lei 174 bani 85.

mai

L.

556 MONITORUL OFICIAL AL ROMANI El 1 (13) Februarie 1878

D-nii Ion Grigorovici, 12 ciuberl; Naf-tulea Haimovid, 4 ciuberi ; Gavril Asafli,2 ciuberi; Costache Macovei, 1 ciuber ;

George Macovei, 1 ciuber.Mai multi locuitori din judet, ad oferit

206 oca fasole.D-na Catinca Stamati, 5 chilogr. scamA

si fitiluri; Clara Singurof, 1,290 gr. sca-n* Leontina Diubert, 645 gr. scamA si320 gr. panzA veche ; Maria Radu, 400gr. scarnä,; Elena N. Geórgiade, 600 gr.scamA si &Hui; Efrosina Caraman, 500gr. scamk Teedor Oheorghitann, 624 gr.scaml.

D-nele Elena Ursachi eu aIte perseme,23 servete, 19 cAmAsi, 1 oghial, 1 saltea,2 perne, 1 córeóf de ascernut ; Maria Cre-tu, 1 pereche catuni ; 1 cot Oink 1 pA-reche ismene, 1 surtuc ; Maria St. Coils-tantinescu, 6 flanele, 900 dr. scamd, 36comprese, din earl' 27 de olandk Zinea V.Christea, 400 dr. scan* Maria Moldové-nu, 200 dr. schnä.

Un num6r de locuitori din Bobulesci,8 servete, 7 pArechi ismene si 23 cilinAsi.

Locuitoril comund Storesei, 3 pArechiciorapi.

111inisterul espinal multumirile sale,persónelor numite mal jos, pentru ofran-dele ce ad bine-voit a face armatei, adica :

Din judetul Putna.LocuitoriT comunei Zaristea, 260 oea fas.

Naruja, 120Tichirisu, 258Versätura, 150PAtesci, 404Tifesei, 800CornAtel, 50 "

CotozAmesci, 200PAdureni, 404Marasesci, 180Posava, dou6, vacT..

" Cuca, din judetul Co-vurkid, 60 oca fasole..

D. Const'anfln P. Filitis, din jude4u1Prahova, 10 stanjeni lemne.

D. Filimon, 3 stänjeni kmne.

In nóptea spre 15 ale curentei lunY Ia-nuarie Mend esplosiune cMdarea de vel-nitA dupe mosia Baia, din plasa Moldova,judetul Sucéva, aburul a opArit i contu-sionat pe 11 luerAtori de la velnitA, din-tre call Constantin Loluta, surubarid, im-preunA cu alÏ patru i ul femeiä ad si in-cetat din vi6tA in spitalul din orasul FA1-ticeni, unde ad fost transportati spre cAu-tare, érA einci lucrätori s'ad in-s.änètosit. Spargerea cAIdArei a prove-nit din nebAgarea de sémä a surubarului17onstantin Lobito, care, in loc sA deschi-dA surubul care duce aburul la eada cuplaraada, dnsul '1 a Inchis ast-fel ed Au,

rul infundandu-se, a %cut imediat es-plosie.

ANUNCIURI MINISTERIALE

MIN1STERUL DE INTERNE.

provisorie d perstinele eligibile la Serr,t,dresatil de consiliul comunal al urbel Foe-anT, pe anul 1878.

D-nil Anton Cincu , Alen Sihleann ,

Gheorghe Orleanu, Gheorghe Apostoleann,lón Gheorghe Langa, Costache Cernat.,Constantin Gita, Costache OlAnescu co-lonel P. Mavrodin, colonel Panait Ttìfel-

Nicolae Voinov , Petre I3uzdugan,Teodor GIÇA, Teodor Vargolici, Vasile Vi-drascu.

AcestA listA provisorie formiindu-se Inconformitatea art. 89 din legea comunalA,in conditiunile prevedute de art. 23 si 45din legea electorall, ,.astA-di 22 Ianuarie1878, cea dAntAid Durninicl clupl 15 Ia-nuarie, se afisólA spre cunoscinta D-loralegetori, ce fac parte intre persOneie eli-gibile la &not, ca, conform dreptului ce lise aeordA de art. 34 din legea electoralA,In termennl de 3 silptemAni, socotit de as-tA-cli 22 lanuarie, data afisArei, i One la12 Februarie viitor, ora .6 s6ra inclusiv,pot reclama consilinlui comunal, pentruinscrierea sad stergerea ori-cirei persóne,omise sail nedrept inscrise in acest colegid.

Direepunea general& a telegra-felor §i postelor.

Se publicA spre cunoscinta D-lorel, in Glioa de 21 Februarie 1878, la

orele 2-4 p. m., se va tine licitatie, Incabinetul directorului general pentru con-strnirea until' local in curtea acestei direc-tine, destinat péntru atelierul mecanic cuurmAtórele conditiuni :

1. Licitatia se va face prin oferte sigi-late si coneurentii spre a putea fivor depune uä =thine provisorie de 500lei , in numerar sad efecte d'ale Statulni ,

órli cautiunea definitivA va fi de 20 la sutAdin pretul asupra adjudecatorului.

2. Localul atelierului se face conformplanuluTi devisului, ce se pot vedea ladireetie in tOte dilele de luau, de la orele11-5 m. La vechiul local al atelieru-lui se va blinda usa i oblemele ferestrelorcu fer si se va face ill usA in zidul desprecamera unde este instalat biuroul vamal,spre a pune in comunicatieambele camere.

3. Constructia se va face in termen dedile de la data contractului.

4. Primirea se va face de nA comisiuneinstituitä ad-hoe, care va disposa a se pre-face in comptul antreprenorulni ori-ce lu-crAri fAcute neconform en planul sad de-visul,

5. Plata se va efectua de directie dupä,definitiva terminare a lucrArilor prevedutela art. 2, avesnd de basA prescriptnl-ver-bal al comisiei de primire.

6. Taxa timbrului i taxa de inregistra restint in comptul antreprenorului.

7. In cas and antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor de mai sus, cauti-unea depusA va r6manea in folosul direc-tiunei fArA somatinne, fArA judecatA, nicipunere In intardiere.

Pe lêngA aceste conditiuriï, concprentiivor avea in vedere art;.40-57 din legeacomptabilitAtei generale a Statului

No. 1,959. 1878, Februarie 2.(3-L3.)

Fiind mai multe vacante de factori pos-tali cu diurnA de I. 50 pe lunä, se publicAspre sciinta generalA cd ace! ce vor fi n-matori sA se presinte la oficiul postal cen-tral. Ca conditinne de admitere, aspiran-tii urniózA a sci sa citósc i sA scrie,sA, presinte certificate in regulA de blind,conduitA.

No. 1,157. 1878, Ianuarie 22.

Se publicA spre cnnoscinta D-Ior a-matori cA, in dioa de 25 Februarie 1878,orele 2-4 p. m., se va tine licitatiune incabinetul directorelui general, pentru a-provisionarea a 1,000 pahare miei, cu ur-mAtórele conditiuni:

1. Licitatiunea se va face prin oferte si-gilate i concurentii, spre a putea fi a duds)",vor depune uA cautiune provisorie de 100lei in numerarid sad efecte de a'e Statului,care va remanea ea definitivA dupe adju-decare.

2. Paharele vor fi de cualitatea si di-mensiunile modelülul ce se pótevedea ladirectiune, In tOte dilele de Inert], 0 ea7re se va sigila si investi cu. sub-semnAturaD-lui antreprenor.

3. Predarea se va face la magasia cen-t,all a directiei, la 60 çlile de la data con-tractului, si se vor primi de comisiuneaconsultativA care va avealn vedere mo-delul.

4. Plata se va efectua &TA definitivapredare i primire, prin mandat asupra te-saurului public, luAndu-se de bazA proce-sul-verbal äl comisiund de primire.

5. Taxa timbrului si taxa de inregistra-re sunt in comptul antreprenorului.

6. In cas cônd. antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor de mai sus, cautiu-nea depusA va amânea in folosul directi-mad, fArA somatinne, fArA judecatA nicipunere in intardirere.

7. Wed, in cursul anului, directiunea vamai ayes necesitate de asemenea pahare,antreprenorul este obligat a preda in ter-men eel mule de uA lunA paharele ce i sevor comanda i cu preturile resultate la a-céstA licitatie.

Pe lêngä aceste conditiuni, concurentii


vor avea in vedere art. 40-57 din legeaeomptabilitAteT generale a StatuluT.

No. 1,450. 1878, lanUarie 13.37-3

- Se publiel spre eunoseinta D-lor a-matorT ci, in dioa de 2 Martie 1878, ore-le 2-4 p. n., se va tine licitatie in cabi-netul directoruld general pentrn con fee-tionarea a :

8 gémantane eu lacAte ,8 cufere postale,

. 40 sacï de pAnzA seria I,50 sad de pAnzA II,50 sad de panzA, III50 sad de pAnzA . IV, cu urmAt5re-

le conditiunT:1. Licitatiunea se va face prin oferte si-

gilate i concUrentiT, spre a pul;ea fi admisT,vor depune nà cautiune provisorie de 350leT in numerariti sati efeete de ale Stabiliff,érA caUtiunea d.efinitivA va fi de 20 la &AAdin pretul resultat asupra adjudecatoreluT.

2. Objectele -vor fi de cualitatea si di-mensiunile modelelor ce se pot vedea ladireetie, in We dilele de lucru.

gémantan va avea chte doueLiege cu diferite ineuetod. Modelele sevor sigila i investi eu sub-semnátura D-1uTa n trep renor.

3. Termenul de predare se fixézA la 604ile de la data contractulut

4. Preclarea se va face la magasia.cen-tralä a direetieT i objectele se vor primide eomisiunea consultativA care va ayesIn vedere modelele sigilate.

5. Plata se va efectua. dupA definitivapredare i primire, prin mandate asupra te-sauruluT public, luându-se de basa proee-

-sul-verbal al comisiuneT de primire.6. Taxa timbruluT i taxa de inregistra-

re sunt in comptul antreprenorului.7. In eas când antreprenorul nu se va

eonforma conditiunilor de maT sus, catrtiu-nea depusa va r031ânea in folosul directieT,fArA, somatiune, fArA judecatA nicT punere inintârdiere.

8. DécA in cursul anuluT directiune avamaT ayes necesitate de asemenea objecte,antreprenorul este obligat a le preda intermenul cel mult de uA, lunA, de la datacomandeT ce 'I se va face i eu preturileresultate la licitatie.

Pe Hug. aeeste coneitiunY, concurentiivor ayes in vedere art. 40-57 din legeacomptabilitAteT generale a StatuluT.

No. 1,438. 1878, Ianuarie 13.3-3

Direetiunea generalA a telenafelorsi postelor publia spre ennosein; D-loramatorT.cA in dioa de 13 Februarie 1878,orele p. m., se va tine lidtatie in ca-binetul directoreluT general, pentru apro-yisionarea, a : .

25,000.isolatoq de porcelan,15,000 kilograme sIrmit de fer de 4 'A.m.

2,000 metri sirmA de aram Ill gutta-percha, si

400 kilograme puciósA, eu urmät6-rele conditiunT:

1. Licitatiunea se va va face prin oferte4gilate i coneurentiT, spre a putea fi ad-

Vor depune uä cautiune proVisoria de3,000 leT in numerarifi sat efecte de aleStatului, ér cautiunea definitivA va fi de20 la sutA din pretul resultat asupra adju-

eato relConcurentiT vor putea licita i pentru

fiä-care cuantitate de material in parte.2. Materialurile vor fi de cualitaate,

greutatea si dimensiunile modelelor ea sepot vedea la directiunea postelor, in t5tedilele de lucru; dupA adjudecatiune, mo-delele se vor sigila si Investi cu sub-sem-nAtura D-luT antreprenor.

3. Tóte materialele se vor preda la ma-gasia centralA a airectiuneT. IsolatoriT sevor preda in lAdT continênd fie-care ladAcâte 200-300 isolatorT; puciósa aseme-nea se va preda in lAd.T avênd fie-care la-(IA kilograme puci6sA; sirma defer se va preda in colad avénd fie-carecolae cel mult greutate de 50 kilogra-me si t6te nodurile sirmeT vor fi galvani-sate, sirma ruginitA se va respinge.

4. Termenul de predare se fix6zA, la 60dile de la data contractuluï.

5. Primirea "se va face de comisiuneaconsultativä care va avea in vedere mode-lele sigilate si care va respinge verT-cecuantitAtT de materialurT -care nu vor in-truni yed-una din conditiunile modelelor.

6. Plata se va efectua de directiune du-pA, predare, prin mandat asupra tesaurululpublic, avênd de basA procesul-verbal alcomisiund de primire.

7. Taxa tiinbruluT si taxa de Inregistra-re sunt in comptul antreprenoruluT.

8. In cas CAnd antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor stipulate, catitin-nett depusA va Omânea in folosul directi-uneT, somatiune, fArA judecatA iuleïpunere in intAridere.

9. DécA in cursul anulul directiunea vamaT ayes necesitate de orT-ce cuantitAtT deasemenea materialud , antreprenorul vafi obligat a le preda tot cu preturile resul-tate la aeéstA lieitatiune si in termen eelmult de usa," lunä de la data comandel ce Ise va face.

Pe 16ngA, aceste conditiunï, coneurentiTvor avea in vedere art. 40-57 din legeacomptabilitAteT generale a StatuluT.

No. 1,444. 1878, Ianuarie 13.3-3

- Având necesitate de 4,000 chilo-grame sulfat de aramA , se publicA sprecunoseinta D-lor amatori cA , in dioa de20 Februarie viitor, orele 2-4 p. m., sevá tine licitatie in cabinetul directoruluTgeneral, pentru aprovisionarea acestuT ma-terial eu urmAt6rele conditiunT :

I. Lieitatia se ya face prin oferte sigi-late, si coneurentiT spre a pates fi admisTvor depune uA cautiune provisorie de 400leT in numerar sat deete de ale StatuluT;éra cautiunea definitivA va fi de 20 la sutAdin pretul resultat asupra adjudecatoruluT.

2. Sulfatul de aramA, va fi de qualita-tea modehiluT ce se p6te vedea la directiein tAe dilele de lueru.

3. Predarea se va face la magi sia een-tralA a directieT, in termen de 90 ile dela data contractuluT, si se va pre( a In bu-t6e, continênd fie-care butoill 80-100chilograme.

4. Primirea se va face de cornisiuneaconsultatiVA, care va ayes in vedere i varespiage orT cAtä quantitate nu -a fi dequalitatea modeluluT.

5. Plata se va efeetua de dire( tie prinmandat asupra tesauruluT public, dupadefinitiva predare i primire, luând de ba-sit procesul verbal al comisitme de pri-mire.

6. Taxa timbruluT i taka de in egistra-re sunt in comptul antreprenorult T ;

7. In cas c:ind antieprenorul nu se vaeonforma conditiunilor stipulate , cautill-nea depusA va remâne in foloSul directiel,frä somatie, WA, judecatA, nieT punere InintArdiere ;

8. DócA in cursul anuld direct a va maTaves necesitate de ort cfitA quant tate desulfat de aramA, antreprenorul se obligaa o preda in termen eel mult de nA lunAde la data comandeT ce'T se va fai e ii eupretal resultat la acéstA

Pe lângA conditiunile de mal sus, ÇOU-curentil vor avea in vedere art. 40-57din legea comptabilitAteT genbra e a Sta-tuluT.

No. 1,442. 1878, Ianul de 13.

- Se publicA spre cunoscinta D-lor a-matorT eA, in dioa de 22 Februar e viitor,orele 2-4 p. m., se ara tine 1ieitaie in cabi-netul directoruluT general, pentru eon-feetionarea a 50 lAdite raid de bateril30 lAdite mad, cu urmAtórele col ditiT :

1. Licitalia se va face prin ofei te sigi-late, si concurentiT, spre a putea, fi admisT,vor depune uA, cautinne provisorie de 100leT in numerar sal efecte d'ale StatuluT,care va remâne ea definitivA dui A adju-decafe.

2. Läditele vor fi de lemn de stejarin dimensiunile modelelor, ce se pot ve-dea la directie in tóte dilele de lucru.

3. Predarea se va face la maga ia con-tralA a directieT, la 60 dile de la d ata con-tractuld, si se vor primi de comisiuneaconsultativA, care va avea in vedere mo-delul.

4. Plata se TA efectua dupA definitivapredare i primire pdn mandat asupra te-sauruluT public, luAndu-se de laf, sA pro-cesul-verbal al comisiuneT de primire.

5. Taxa timbruluT f;si. taxa de in] egistra-.

558 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI (la) Februarie 1878

re sunt in comptul antreprenoruluï.6. In cas caul antreprenorul nu se Ira

conforma conditiilor de mai sus, cautiu-nea depusä va remâne in folosul directieï,fart somatie, fArA judecatA nici punere ininterdiere;

7. Déca in cursul anului directia vamai avea necesitate de asemenea Mite,antreprenorul este obligat a preda in ter-men ce mult de ii lunä, 1äc1ie1e ce i sevor comanda i cu preturile resultate laacéstä

Pe lângg, aceste conditiuni concurentiivor avea in vedere art. 40-57 din legeacomptabilitAtei generale a Statului., N-o. 1,448. 1878, Ianuarie 13.

3-3

-Lieitatia anunciatä pentru diva de 21Ianuarie neputêndu-ee tine din causa lip-sei de coneurenti, se publicA uä alta lici-tatie pentru dares in antrepris t. a trans-portului expeditiei Statulul de la oficialpostal Crajova la gara local i vice-versa,cu conditiunile sub No. 18,974, publicatein Iffonitorul oficial No. 275, din 1877.

Licitatia se ya tine in áiva de 10 Fe-bruarie 1878, de la orele 12-2 p. m., laprefectura districtuluï. Do ljit.

No. 2,112. (2-2) 1878, Ianuarie 5.

-Avênd necesitate de 8000 borcAnelede pAmênt miei , 1500 elemente micI,3000 boreänele de pAm6nt marl si 1000elemente marl', se publica spre cunoscintaD-lor amatorI et, in dioa de 18 Februarie1878, orele 2-4 p. m., s va tine licita-tiune in cabinetul directorului general,pentru aproyisionarea acelor materialurïin urmAtt'wele conditiuni.

1. Licitatiunea se ya face prin oferte si-gilate si coneurentii, spre a putea fi ad-

vor depune uA, cautiune provisoriede 450 leI in numerariu sat efecte de aleStatuI0, érA cautiunea'definitiya, va fi de40 la sutt din pretul resultat asupra ad-j adecatorulu.

2. Materialele vor fi de cualitatea, gre-utatea si dimensiunile modelelor ce se potyedea la directiune in ate c,lilele si orelede lucru. -DupA adjudecatiune modelelese vor sigila si investi cu sub-semnAturaD-10 an treprenor.

3. Predarea se va face la magasia ten-tralA a directiei la 60 dile de la data con-tractului si se vor preda borcanele in 14continând fie-care ladä, 150-200 borca-nele.

4. Primirea se va face de comisinneaconsultatiyä care ya avea in vedere mo-delele sigilate.--Se vor respinge or ce can-tAti de material care nu va intruni vrunadin conditiunile modeluluï.

5. Plata se va efectua de directiune prinmandat asupra tesaurului public , lu-ându-se de basa procesul verbal al eomi-siuneT de primire.

6. Taxa timbruluT si taxa de inregis-trare sunt in comptul antreprenorului.

7. In eas cand antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor stipulate, cautiu-nea depusä, va rtmânea In folosul diree-

fArA somatiune, fArA, judeeatA nieipunere in intArdiere.

8. Daca in cursul anuluT directiunea vama avea neeesitate de asemenea materia-

antreprenorul se obligl, a preda can-titatile ce i se vor cere in termen de ma-ximum 30 Ole de la data comandeT ce isa va face si ca preturile resultate la a-céstA

Pe 16110 aceste conditiuni, coneurentiïvor avea in yedere art. 40-57 din legeacomptabilitätei generale a Statuluï.

No. 1446. 1878, Ianuarie 13.(3-3)

- Se publicA spre cunoscinta D-lor a-matori cA, in dioa de 27 Februarie viitor,orele 2-4 p. m., se va tine lieitatiune incabitetul directoruluï general pentru apro-yisionarea a 8000 rulouri hArtie, en urnal,-tórele conditiuni :

1. Licitatiunea se va face priu ofertesigilate si coneurentiï, spre a putea fi ad-misi vor depune uA cautiune provisoriA de200 Id in numerar sau efecte de ale Sta-tuluT, ért, cautiunea definitiva va fi de 20la sutA din pretul resultat asupra adjude-catorului.

2. Rulourile vor fi de calitatea, greuta-tea si dimensiunile modelului ce se potvedea la directie in tóte (Abele de helmsi care se vor sigila si investi ca sigiliulantreprenorului.

3. Predarea se va face la magasia con-tralA a directieï la 60 dile de la data con-tractulul si se vor primi de comisiuneaconsultativA, care va avea in vedere mo-delul.

4. Plata se va efectua dupä definitivapredare si primire prin mandat asupra te-sauruluT public, luAndu-se de basa proce-sul verbal al comisitmeT de primire.

5. Taxa timbruld si taxa de inregistraresunt in comptul antreprenornlui.

6. In cas când autreprenorul nu se v-conforma conditiunilor de mai sus, cautiaunea depusA va Omânea in folosul diree

fArA somatiune, färA judecatA nieipunere in intArdiere.

7. Daca in cursul anulul directiunea yamai avea necesitate de -asemenea materialantreprenorul este obligat a preda cantita-tea cerutA in termen de maximum uä' lunade la. data comandei ce i se va face qi cupretul resultat la acestA licitati.A.

Pe NITA aceste conditiuni, concurentilvor avea in vedere art. 40-5 / din legeacomptabilitAteï generale a Statului.

No. 1,452. 1878, lanuarie 13.(3-3)

-Se publicA spre cunoscinta D-lor ama-

torI cA, In dioa de 16 Februarie 1878, o-rele 2-4 p. m., se va tine licitatiune incabinetul directorelul general, pen-u niprovisionarea a :

4,000 surupurï de fer, mail;4,000 idem mid;

100 sfredele ;30 pArechi macarale, si50 frAnghil pentru macarale, eu or-

mAtórele conditiuni :1. Licitatiunea se va face prin oferte si-

gilate i concurentii, spre a putea fivor depune nit cautiune provisorie de 200lei in numerariti satefeete de ale Statu-lui kg. cautiunea definitivA, va fi de 20 lasutA, din pretul resultat asupra adjudeca-torelui.

Concurentii pot lieita in total sat pen-tra fie-care object in parte.

2. Objectele vor fi conform modelelor cese pot vedea la direetiune, in tóta dilelede lucru, i earl' se vor sigila i investi eusub-semnAtura D-lui antreprenor.

3. Predarea se va face la Magasia cen-tralA a directiei, la 60 dile de la data con-tractului, si se vor primi de comisiuneaconsultativA care va avea in vedere mode-lele sigilate si care va respinge ori-ce ob-jecte call nu vor intruni veri-una din eon-ditiunile modelelor.r 4.1,Plata se va efectua de direetiune prinmandat asupi a tesaurului public, dupt, de-finitiva predare si primire, avend de bazt,procesul-verbal al comisiunei de primire.

5. Taxa timbrulai i taxa de inregistra-re sunt in comptul antreprenorului.

6. In cas &id antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor stipulate, cautiu-nea depusA va r'emânea in folosul directi-unei fArA somatiune, fArä judacatä, niei pu-nere in intArdiere.

7. Déca in cursul analui directianea vamai avea necesitate de asemenea objeete,antreprenorul este obligat a preda cuan-titAtile ce se vor cere, in termen de maxi-mum uA lima de la data comandei ce seya face si au preturile resultate la aoéstA.

Pe lêngA aceste conditiunï, coneurentiïvor avea in vedere art. 40-57 din legeacomptabilitAtei generale a Statului.

No. 1,440. 1878, Ianuarie 13.3-3

-La 15 Pebruarie viitor , se va tine lid-tatie atat la directiunea generalA a tele-grafelor i postelor &At si la prefectura deDâmbovita pentru darea in antreprisA acurselor de deligentA pentru transporta-rea espeditie si de pasageri de la Urge-viqte la gará Titu i viee-versa, pe timpde 5 ani en incepere de la 1 Aprilie 1878.

Licitatia va fi en oterte sigilate care sevor primi in mentionata 4i pliat la orele 4p. in. chid se vor deschide.

Conditiunile eu care se dA in antrepri-sä aceste curse sunt cele urmAtóre :

1 (13) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIÈI 559

1. Transportul se ya face ca deligente-le, call', hamurile i tóte accesoriile antre-prenorulul , i ya fi dilnice, skotindu-se(tale uk cursä, Pe di. in fie-care directiane.

2. Deligentele trebuese construite ast-; fel in cat sk aibk neaphrat cabrioletk dedoug locuri dintre cali unul pentru con-ductor, erk, al chlkrasului pe capra, vor a-vea un eupau pentru patru sak sese persó-ne n midloc si la spate uk magasie solidconstruitä ea incuetóre dublk in care nuya fi parmis a se pune de cat espeditiaStatulul.

ln acéstk magasie va fi fixatk uk caskde fer eu incuetóre sistem american, incare va inckpea gropuri de bani i scrisorlde valóre, fie-care cask va avea doug chelcari se yor preda directiei postelor.

Aceste deligente vor fi tot-d'a- una inbunk stare. mai cu shah' interiorul spre anu se aduce nemultumire

La cea d'antkik reclamatiune sail ins-pectiune care se ya notifica antreprenoru-lui, D-sa va fi dator a face imediat repa-ratiunile ce i se vor semnala si in termeneel malt de 15 dile , érk in cas contraritise yor efectua de directiune in comptulgarantiei D-lui antreprenor sail din ori-cebani va ayes sk primésck.Compartamentele dilegentelor vor inchise

ou gémurï , earl' sk, se pótk deschide , siearl se yor tine tot-d'a-una in bunk stare,érk in cas contrariii, se Yor infiinta imedi-at de directiune, in comptul intreprinde-rei, din ori-ce bani ya ayea sk

La inceputul contractulul , diligentelece se vor pune in circulatie vor fi

3. Objeetele de mesagerie, ce vor tre-bui transportate ca uä cursk, nu yor pu-tea trece peste greutatea de 500 chilo-grame.

4. Plata biletelor pasagerilor i priso-sul taxel bagagelor peste greutatea gra-tis, acordatk de lege, vor fi in profitul in-treprenarulul.

5. Locurile deligentelor din cupeti yorfi de clasa I si cele de cabrioletk de cla-sa

Taxa loeurilor de clasa I este de 20bani pentru fie-care chilometru, érk al lo-curilor de clasa II 15 bani ehilometru.

Acéstä cursk are uk intArdiere de 28chilornetre.

Fie-care pasager are dreptul la 20 chi-lograme bagagiti , pentru care nu se yapretinde nici-uk taxk, prisosul ce va tre-ce peste 20 chilograme, se ya taxa con-form legel taxelor postale.

Déck cabrioletela vor fi inchise cu gé-muri i locurile dintfinSele se vor consi-dera de elasa I.

6. Antreprenorul va fi dator a trkmitecaul eu trAsura la biuroul postal sail la ga-rk eel pucin ca uk, jum6tate orA inainte deora destinatA pentru plecarea expeditiei,conform orarialui pus de direetia postelor,care va avea dreptul de al schimba ori

cand va crede necesar pentru regulareacoineidentel cu alta curse anunciand si peintreprenor la timp.

7. Maximum timpulut pentru parcursintre punctele extreme se fixézk la 8 mi-nute pentru fie-care chilometru.

8. In cas d.e intârdierea curselor pasteorele fixate, antreprenorul va fi supus- laui amendk de 1'6 lei pentru fie-care oräOne' la 3 ore de intardiere , ea, deck yatrece peste 3 ore, amenda va fi de 30 lelpentru fie-care ork intardiatk. Acosta a-mensli se vor retine din caa d'ânthil ratklunark, érk in cas de nenjungere, din lu-nele urmatóre sail din garantik.

Se apkrk de acéstk, penalitate intArdie-rile pro venite din cas de forth majorä, a-dick debordarea apelor, ruperea poclurilor

yifor, si acestea mime deck vor fi le-gaimente constatate prin proca_se-verbale,dresate in unire eu primkria sat politialocalk si eu un amploiat al directiel pos-telor; constatkrile intardierilor pentru ca-re unnézk, a se aplica amendk , asemenease vor face pria prescripte-verbale, inche-iate de ektre diriginte sati conductor, inunire ca pasageril i eu un om al intre-prenorulul sati in lipsa acestuia cu ori-ceautoritate localk.

9. Cana se va constata prin urocese-ver-bale in regulk ck caul sari träsurile antre-prenorului sunt in próstk, stare in cat n'arputea face servicid in regain', directiuneaare facultatea sari sk angajeze cal si säampere trksuri sail sà repare pe cele e-sistinte in comptul garantiei a taxelor pa-Sagerilor sati a subyentiund intrepreneru-lui spre a se put ,a efectua cursele , eon-form conditiunilor, fàrà judecatk, nici so-matiune saü punere in intardiere, sail a u-sa de drepturile reservate la art. urmktor.

10. In cas dud cOntravenirile de la con-tract din partea Intreprenorulul vor fi re-petate in urma niAsurilor de mai sus,directia va da Un singur avertisment in-vitand.ul ai pune intreprisa Ill regulk, sideck pInl in tennen de 30 de Ole, de ladata avertismentului, antreprisa nu Va fisatisfacétóre, directiunea va putea resiliacontractul, asemenea fr judreatk i faitaltk somatiune sati punere in intarc,liere ,publichd uà nous licitatie in comptul ga-rantiei intreprenbrulul satt in cas a nu sepresenta coneurenti sk, se contractezaprinbunk' invoélk.

11. Pentru doué escursiuni pe an aleM. S. Domnitoruluï, intreprenorul, in ur-ma anunciului directiunei, eu 3 dile mini-mum inainte, va fi obligat pune la dis-positia directiei, la fie-care reletl câte 20cai cu hamurile i surugil lor, socotindu-se departarea intre aceste releuri de 24chilometri.

12. Intreprenorul va permite mergereagratis in diligentele D-sale, d.eosebit deconductor si ckla:asul de escorta , D-luidirector general, inspectorilor, precum

amploiatilor, cand merg Ill iuteresul ser-

13. Num6rul locurilor fie-clrei diligen-te se va determina de cktre directiune siintreprenorul nu va putea angaja mai multipasageri de eat num6rul acestor locurT.

14. Durata contractului va fi de 5 ani,cu incepere de la 1/ Aprilie 1878, afarkmime deck' se va infiinta uk, cale feratkinainte de acest termen, in care cas con-tractul se va eonsidera resiliat de fapt fk-

ca intreprenorul s pretindk, vr'uk des-pkgubire.

15. Subventia ce va resulta la licitatie,se va plAti intreprenorului cu analogie lafinele fie-card inni prin mandat asupratesaurulni

16. Pentru asigurarea Statulul, ck acestservicit se va indeplini conform conditiu-nilor, intreprenorul va depune, in termende.15 dile, cknd 'i se ya comuniea apro-barea, uk cautiune in numerar sak efecteale Statulul equivalentà eu subventia pc3 lunt

Pe langk, acestea se va considera ea ga-rantie si trksurile, eau, hamurile i acce-sorile de oil- ce naturk , pe earl' intrepre-norul nu le va putea instrkina in timpulduratel contractului spre a putea directiausa 0 de dénsele, in casurile de abateriprevéc,lute la art. 9 0 10 de mai sus.

17. Intreprenorul este obligat a avea 2diligente ea cele prey6c,lute la art. 2 demal sus.

18. Intreprenorul este obligat a obser-ya si a face sk se pazések de cktre perso-nalul WI art. 150 pénë la 169 inclusivdin regulamentul postal , in cas de con-travenire, fiind pasibil de penalitktile aco-lo preyèdute.

Uel-ce servitor al intreprisei se va con-stata dominai de vr'un vitik si se va sem-nala de directia generalk , noel servitorsail vizititt se va depk,rta imediat si se yarefusa de conductor in servicik. Orl-ce in-târdiere ar resulta in efectuarea cursel prinrefusul conductorului de a accepta yr'unvizitit, a okra' depkrtare a fost cerutk dedirectiune , se va imputa intreprenorului,conform art. 8 de mal sus.

19. Mid s'ar crede necesar sk somn-multések, numèrul curselor, intreprenorulva fi dator complecta antreprisa cuNo. de cal' si trAsurï, necesar pentru acestadaos, in termen de 30 dile de la data a-visulul ce va primi de la directiune, adk-ogandu-se subventa proportionalk, cuNo. curselor adkogate.

20. Intreprenorul nu va putea transmi-te acest contract altei persOne flit' eon-sitiméntul directiunei.

Spre a fi admisi la licitatie, concuran-tii vor depune uk cautiune provisorie innumerar sati efecte de ale StatuluI Ill va-ldre de 600 lei nouï.

Taxele de timbru Inregistrare ce vanecesita faccrea contractulaï vor fi con-

560 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 1 (13) Februarie 1878

rm legei timbrului, u sarcina intrepre- '

Pe lAnel, acestea eoneurentiï vor avea invedere art. 40-57 din legea asupra com-ptabilitAtei generale a Statuluï.No. 475. (4) 1878, Ianuarie 2.

Directiunea general& a ser vicluluisanitar.

In judetul Romanatï, fiind vacante treïposturi de media' de plasA, ea salariulp:ev6dut prin budgetul judetuluT, fie-care

cate lei 250 ma o 100 diurnA de tran-sport pe luuä.

Se publica acésta ca., D-niT doctorT sah.1,centiati in medieing, ee ar dori s ocupe;emtnea posturi, se sA adreseze in seris

la acésta directiune.NO. 204. (3-3), 1878, Ianuarie 20.

Eforia spitalelor

In dioa de 20 Februarie viitor, la 10....e de diminetA, 8e va tine lieitatiune lafork, Bucuresci, strada ColteT, No. 38,entru arendarea proprietAtilor casei spi-

talelor notate la vale, pe termenul de 5ani, incepelorT de la 23 Aprilie a. e.

Conditiunile de arendare sunt cele in-serate in Monitorul cu No. 30 si 177, din1877.

Distridul Arges.1. Ciupagul ea trupurile, a spitalului

Collea, en un gardian.2. Tkii, a schitului BerislAvesci, cu un

gardian. .

3. Carciuma de la Prip6re i munteleOornesci; a sehitului Cornetul, ea un gar-dian.

4. Muntele Chibucetul, a schitului Fe-delesein.

5. Marianea Balsmirésea, eu un gardian,em.6. Budescit sal Crangu-10-Bun.7. Muntele Galben Memedsia, a schitu-

Geriseni.

Districtul PUza.1. Zilistea Sorósca, a spitalulaï Pante-

leimon, cu un gardian.

Didrictul Bräila.1. Desiratii, a spitalulaï Coltea, eu douT

gardiani.

Districtul DcWocita.1. Bilcul, a schitula Gaiseni.

Didrictul1. Cornulésa, a spitalului Coltea, eu un

gardian.

Districtul Mused.1. Lescirirele, a spitalnItil Panteleimon.

Districtul _Praha va.1. Vatra schitului Poiana,cu an gardian.

2. MuntiiPetricica-Paritele si Cazacul,ea 3 gardianT.

3. DoNinetal; a schitulai Poiana ea ungardian. .

Districtul Vlasca.1. Toporul, a spitalulal Filantropia, cu

un gardian.2. Oenele Mari, a spitalnlui Panteleimon.No. 566. 1878, IanuarW 26.

MINISTERUL DE FINANCE

La 4 (16). Martie 1878, tesaural romilnare a remite la Paris lei 1,080,000 , in54,000 piese de aur de 20 francT, in pri-mirea societätei generale pentru desvol-tarea cornerciulai si industrieT in Francia,Rue de Provenc3, No. 56," insArcinataen plate cuponaluT pe semestrul 16784al.imprurnutului renta 5°/0, contractat inanal 1875.

Doritorii a remite aast a. sum4 la Paris,sunt ragap a se presenta la acest minis-ter, in dioa de 10 Februarie, s. 1873 laorele 2 dupA arriedi, spre a depune der-tele, call se ver deschide la ora 2 si ju-m6tate fix.

Casieria centrall va Ospunde suma deleT 1,080,000 si agiul ce va resulta la li-,citatie, in monetA de aur, in rate de ate200,000 lei in cursul sAptëmâni,incepênd de la presentarea chitantei so-cietAtei generale, pentru efectuarea vitr-sAméntuluï, sfurmând ast-fel One la a-chitarea intregei sumi de lei 1,080,006 siagiului ce va resulta la 1ieitae pentrufie-care piesa de 20 franci peste vabireael

No. 32 429. 1877, Deeembre 8.30 ianuarie si 10 Februarie.

Cursul rublel de credit pentrulunnFebroarie st. n. 1878, lixandu-sa lalel 2 banT 60, se publiel spre a servide regull In transactiiunile fntre par-ticularT.

No. 2,379. 1878, lanuarie 26.(30 lanuar. 12 Far.)

Directiunea general& a vtonilor §ieontributiunilor indirecte.

In qioa de 7 Februarie viitor, la ora 2dap, amédi, urrnand a se tine la acestminister licitatiune prin oferte, pentra da-rea in antreprisii a confectionArei unnI na-rnèrde 400,000 buditï plumburi de sigilatcoIetele cu mArfuri, necesarir serviciuluivernal, dripe inodelul ce se p'ite vedea inoff-ce c,ii ia directiunea generaili a Vami-Ion i contributiunilor indireete, din aeestminister, se publica" C doritorii d'a lua a-suprg,-le confectionarea ar6tattilui numèrde plumburi sg, se presinte la dioa fixataen garantiï in regula spre a coneure.

Conditiunile dupe care are n se de inantreprisä, Stint cele urmat6re :

i. Fie,eare bucate de plumb va lì in'greutate de trei dramurï. si uì piitrime(374) turriate dupe modelul ce se an de-pus Stib sigiliìl la directiunea generala,vamilor i contributiunilor indirecte, sprcyA -se vedea de doritorï la lieitatie si oriclaci ar avea neeesitate.

2. Acel va intreprinde- procurarea.pltimburilor arRate' îndatA, dupe adjude-care va pune i sigiliul sèui pe IiingA fledal ministerului la plumbtirile de model,meMionate la art. 1, care urrnézA, a servide temeiti in co Privesee metalul, forma-sigrentatOa plumburilor c,e- se confection6zA.spre a se evita orY-ce nemntelegere la pre-dare.

3. In confectionarea acestor plumburi,antreprenorul nu va., paten amesteca si altme al, ci numaï plumb carat, Me ce s'argitsi amestecete i cu alte metale, se vorthalioia antreprenoruluï spre a aduce inloe alHe de plumb eurat.-:

.

4. Plumbarile confeetionate in nurOralaris,tat, se vor preda depuse in pungi .deprinza do Brasov din cea mai solidä, sibine cusutA, continnd fieeare panga ate2,000 bucAti, care calculate .pe greutatede treT draniuri si nui phtrime fle-can tilt,-catA, va' trebui sit tragg, 6,500 drainua sail16 OCa 0. 100 drama, afara, do grentateeOuzel' ung. pungi. Osebit spre nvine-thine asupra numèrului predat, in condi-tianile ce preced predarea plumburilor seva urme si prin numNritt re'de catre tun-ploiatul ce se va inqtreina "intr'adins CUprimirea lor.

5. Pentru oi-ce sunlit prededt, antre-prenorul va trebui sii prinOscii chitante

amploiatului insarcinat ea 'prirairea,care chitante vor contiin numral bnati-lor si al pungitor predate, preeum si (latepredarei.

6. Predarea se va efectua in ii!odul ur-mittor : 30,000 buaitï pin n 20 dile dela aprobarea licitatftï, alte 30,000 aseme-nec peste 10 dile, si do atund inaintetreptat off-c?, catime se va inlesni antrc-prenorul a preda, en acgta insA, ca preda-rea totaluld de 400,000 butuitT sui s efec-tueze negresit intr'un interval de donelull! de la incheerea contractulut

7. Plata costului pe snma cu care se vaadjudeca confectionarea plumburilor se vaface .indatri, dupe predarea totalulni nunarde 400,000 and antreprenorul va depune

osebitA, petitinue chitantele de .primi-rea lor.

8. Antreprenorul este obligat a primiin comptul sèul cAtiMea- de 200 oca plumbaprriximativ in sigiliurï usate ee s'ar afinla biliroul vamal din Bucuresci, platindvalrirea lordape pretal cse vinde in pie-ta' plumbul neiacrat.

(Supliment)

1 (13) Februarie 1818 MONITORM-ÖFICIAL AL ROMANI& Supliment 561

Licitatinnea se Va face en-oferte hsrise si sigilate ce se vor depune la minister,in dim destinatA pentru toncurenta.

Daritorii lua acestA antreprisA, tre-bue ea de ua, data' cu ofertele, sa" depunAla minister si garantie in numerar sat e-fecte publice In valáre de 600 lei:

Dupe adjudecatiune garantiele se vorrestitui afan de aceia a adjudeeatorului,care se va pAstra la minister pentru asi-gurarea secutiunei intru bite a conditiu-nilor de fao,.

No. 1,821. 1878, Ianuarie 21.(3-3.)

Comitetul easei pensinnilor.

In dina 'de 13 Februarie viitor, de laorele 12-2 post-merioliane, urmând a setine licitatie in localul cancelariei comite-tului, pentru confectionarea a 20,000 bo-null de cash', se publicA spre cunoscintA,ca doritorii sA se presinte in arnata di,cu garantii in regulA, spre a putea concura.

Modelul se póte Tedea in ori ee di delucru, in cancelaria comitetuluï.

No. 197. 1878, Ianuarie 27.

MINISTERUL DE RESBEL

Regimentul I de dorobantl.

In basa alin. 4 de sub art. 246 din re-glem entul de a dministratie, si inurm a apro-bArei intendentel divisieï I teritorialA,prinresolutia cu.No". 8,473 si procesul verbalal consiliului de administratie cu No.117, din 1877, urmând a se vinde prin li-c1 in c,liaa de 4 Februarie a. c., un nu-m6r de 285 mantale, 183 perechi iarïji67 bluze, tóte degrante afara din servi-cid , doritorii de a cumpilra asemeneaefecte sunt invitati a se presenta la men-tionata qi, orele 12 dimi*a in loca-lul casarmei regimentuluï, casele Olteanuin Craiova, unde urméza a se tine licitatip..

No. 250. 187g7 Ianuarie 24.

MINISTERUL CULTELOR §I INSTRUC-TIUNEI P UBLICE:

Neputéndu-se ocupa in mod provisorit,In urma concursului ce s'a limit, in Sep-tembre espirat, la directia conservatoruluide musicA din Iasï, catedrele de musicavocall de la liceul din Botosani,

Stefan-cel-Mare din Iasi', gimnasiuldin Baca, gimnasiul din Galati i gim-nasiul din Focsani, ministerul publicA unnot concurs pentru aceste posturi pe clioade 1 Ittlie viitor.

Concursul se va tine in Iasi.' la directiascedeï de musica.

No. -231 1878, Ianuarie 9.

Din nepresentare de aspiranti, neputên-du-se ocupa in mod provisorit, conformlegei instructiunel. catedra de destmn-gi.caligrafie de la gimnasiul din BrAila, in-tretinut de primArie ; ministerul publicAun no 'concurs pentru ocuparea ei, Indioa de 23 Iunie viitor.

Concursul se va tine in Bucuresei, ladirectia sCorlei de bele-arte.

No. 874. 1878, Ianuarie 25.

MINISTERUL AGRICULTUREI, CO-MERCIULUI §I LUCRARILOR PUBLICE.

La 20 Februarie viiter, se va tine Fici-tali& la acest minister sila prefectura ju-detului Iai, pentru darea prin intreprin-dere a lucrArilor pentru garantarea mala-lui drept al Prutulni, din circonscriptiaX, la MAcAresci.

Val6rea lucrArilor este de lei 7372 b. 35.Detaliuri pentru aceste lucrArY se pot

vedea in publicatia eu No. 346, inserathin Nonitorul ofleial No. 11.

(2-2 pe sept.)

La 17 Februarie viitor, se -va tine Hei-n:tie la acest minister si la prefectura ju-detului Ismail, pentru pavarea pieta dinportul Ismail, si a stradei vapórelor pén6in aspantia stradei Concordia.

Valórea lucrAreï este de lei 53,372,70.Detaliuri pentru acéstA lucrare se póte

vedea in publicatiunea cu No. 13,473, in-seratA In Monitorul oficiai,_No. 284.

Se scéte in licitatie darea prin intro-prindere a aprovisi'onArii materialelor dep--tris de reservA necesariti pe bite chilenationale din tén, conform tabloului sicenditiunilor speciale inserate in josul a-cestei publicatiuni, pe termen de un an sisub reservA ea valórea acestor aprovisio-nan se hotArascA definitiv One la 1ale land Mait viitor, in limitele fonduluibudgetar, conform art. . . . din conditiu-nile speciale de mai sus, si cu urmAtóreleconditiuni :

Concurenta se va atat la ac, st mi-nister cat si la prefecturile judetelor inal cAror coprins cadé fie-eare cale, dup.cum se notézA, in tabloal de mai jos, In ur-mAbirele dile, adicA' :

Pentru bite cAile din circumscriptianeaI, licitatia va avea loc in dioa de 5 ale lu-nel Martie.

Idem idem II in dioa de 6 MartieIdem idem III 7Idem idem IV 8Idem idem V 9 ,;37 11

Idem idemIdem idemIdem idemIdem idemIdem ideo

Licitatiunile sedupa an:16dt.

tlfertele ce se vor presenta, vor precisaant in litr eilt i In cifre scAdtmentulsat sporul la sun asupra sumei publicanpentru fie-care parte ce voesce a lua, dui:acum se arata m tabloul inserat maï jos.Ori-ce ofertA formulan in mod si conditi-uni diferite, va fi respinsA si nu se va pu-tea lua in consideratiune.

Se pune in vederea D-lor concurentiart. )-57 inclusiv din legea comptabi-lit generale a Statului.

concurenti sunt tinuti a avea cu-noscintA in privinta acestei licitatiuni, mai'nainte chiar de dioa concurentei, de con-ditieile generale pentru intreprinderi deluenri publice, inserate prin Monitoruloficial No. 188, din 1874.

In privinta garantiei si a avansului, seva urma conform art. 2, 4, 5 si 11 dinmentionatele conditiuni generale care facparte intregibire din aceste intreprinderi.

In mina fie-cAreï adjudecatiuni, concu-rentii vor fi datori a lua singuri cunoscin¡Adin biuroul respectiv al ministerulul satpidecturelor despre resultatul aprobArei.

In termen de 10 dile de la aprobareaund licitaiunï, adjudicatarul care nu vadepune garantia definitivA va perde pe ceaprovisorie si lucrarea se va scóte In nou6adjudecatiune saì race prin regie,ori se p6te ca ea sä nu se maT esecute, déclse va gAsi de cuviinn. lustificArile deu.1" intardieri nu se va putea lua in con-derat iune.

DupA depunerea garantie definitive intermen cel mult de 10 dile, antrepreno-rul trebue sh" se presante negresit, ori laminister ori la prefectura judetului, sprealsub-scri contractul, cAci in cas contraritlucrarea se va face prin regie sat nouA ad-judecatiune, orï, can(' va voi ministerul, incomptul acei garantii, fArA a maT fi trebu-in0 de veri-ce formalitAT sat' somatiunechtre antreprenor si fAri a maT avea dreptnumitul de a face veri-ui pretentiune, offsi care ar fi motivele de invocat relativla acésta.

Pentru cantitatea materialelor de apro-visionat, pretul lor pe kilometri, forma o-fertelor si osebitele clause ce se vor maipreveclea prin contract, concurentii suntobligati a lua cunoscintA din biuroul mi-nisterului si prefecturilor respective inbite dilele de Meru, cel putin cu 10 dilemal inainte de dioa licitatiunei, cAci ori cepretentiune ari'dicacl in dioa concurenteisat dupa adjudecatiune nu va putea fi lu-atA, in consideratinne.

No. 126. 1878, Ianuarie 4.

VIVII ,

VIII "IXX If 17

vor deschide

1011

1314 ,15

la orele 4

562 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

Tabloti, pcntru chile nationale ce sunt a se aprovisionaanului 1878.

Cu materiale in cursul

1..:70,69.:147eNteda.COSSIIRM.1-

rD

1-1

a=1....litswagetz..

III

IV

Numirea soselelor

AVL-ciorova-Severin-Filiasi-Craioya-Tes-,

Tintareni-Tergul-Jiului 20,000gluiu

,

20 Becheta-Dundrea 7,000'

Valórea

Lei

50,000'

2t Tosittiu-Slatina-Coloyesci21 Riu7Vadu1ni-Caineni-Lotru-Sipota-Cd-.1

hlimilnesci-Ramnieu-DrAgasani,Pescéna .

226 Saline-Riureni . ... . . . .

I2, Cerbu la Pitesci" .

I 2 Pitesei Santuri. . . .....18.9 Pitesci-Camph-Lung-Dragtslavele .

17 Fund2ta-T6rgoyistea

2)

16

3- 71

Bucuresci-SanturiBucuresci-GiurgiuBucuresei-Tiganesci-Plo sci .

Ploesci-Predeal

Campina-TelegaJurul Capital ei

Br, ed,"1-Zamnicu-F ocsani

Galati-Reni?); Gala ji-Vameaa

SireiAl-Pocsani-Tecaciri-Berheciu . .

Focs'ani-Capu-Dracu1ui-Bachu-Ga1beni.5Vamesu-Tecucill-Siret putul Haret.i),(111ud-Iirechese-G.,'ozesci-Oituzu .

13acdtg-Buhas .si liacau-Cdiugdra .

18 150

23,7501,750,

Observatiuni

17,00034,00010,00020,000,

Se va publica in66,0001 urmA vay'r"a-

Idem47,00033,000!3,000!

108,0001

36,000;50.000:

g

45,000155,000,,

40,00046,000'16,0002,000,6,000;

VIII

Ix /

r;

Docollna-Vasluid ...VastulY:-MovilaMovile-fliage

Gailben-r,NXITIM ergul-Fru-Pmos .

SabaThi-rdltieeni, .

ni.-Lunceichrist,,sci-V-utit

.

Bah ustf-1)6tr.-,-Pri6;eca ui3

Iasi-Blaga.Harldu-Fiiinelnda-Protorni-Mihalleni.

2,3 Iasi,Tutora .... , , . . . ,

(); Iasi-Podul-116ei-Trgul-Frumos . ,

ÀIec-CopoSesul Bahluindui

'

I

15.000j11,200j19.600

14,000'16,000'i

2,00012,0001

14,000:

65,(6-306,3004

33,660,5,140

10,8001'

Idem

Conditionl speciale ren^ra arrov,na3 ea Ira-teriale or de intreterdre a .,o5-o1olor e . aniArt. 1. Antreprenorril va aproyisiona

mat-rialele contractate Ill cantitAtile ar(,- Itate in statul de indicatiune esti wady cei J

se va comunica la epoca hotdritiit in con-tract.

Art. 2. In general ylaterialele se vor a-seda afard,' din osea gramedi conice deeate duel metri cubi.

1 (13) Februarie 1878

Ori cAnd local nu Ya perMite acest modde asedare precum de 6s.,1n pärtile undo so-sétio se alla in sapaturi orI impliniri maxi,in traversarea oraseIor si satelor uncle ldr-gimea leginità s'ar alla redusd, prin cons-tructiuni, in locuri smArcóse sad supuseinundatiunilor etc., grAmedile se Vor ase-da pe banchetele soselei in gramecli pris-matice In mdrime tot de dite duoi metri c.

Pentru aplicarea diSpositiunilor presen-tului articol, antreprenorul se va conformainstructiunilor inscrise ce i se yor da dechtre inginerul .dirigent, si pe cari el estedator sd, le cérd la inceputul fid-cdreï cam-panii.

Art. 3. Antreprenorul va- estrage mate-rialele en a sa cheltuéld, din ori-ce locurise vor gäsi, despdgubind pe weprietariiacelor benn , conform dispositid legeidrumurilor.

Carierele ardtate in statele de indica-tiuni nu vor putea fi invocate pentru in-deplinirea stipulatiunilor prevdclut,e in pre-sentele condit1uni..

Art.4. Materialele yor proveni din prun-cluri, maluri sad canine proprid dise dupdprescriptiunile devisultil; ele yor fi alesesail sfdrimate.ast-fel ca sd, nu fik,' mai mail

sése ceutimetri, 1i Yor fi curgito caingrijire pentru ca sa ha copeindd paarOntsad .veri-ud altd materie streind.

Pettis md,runt satd sfdrAmdturi mai micide cat duo6 ceiVdMetri, ori nisip, nu se ya to-lera de cat pn la maximum de 15 la sad-

Se intelege cu acesta, cl un metru cubde material curat, adicd compus numai dinpetro In mAnime de duo1'-; p6nd la sése con-timetri SA 1111 copninql de cat cel mult0,15 m. C. nisip ori petro mai Mid de eat(hoe centimetre. Se specified Tiled, cli a-cestd, tolerantd, e relativd, numai la gradulcurdtirei petrisului sad putrel si cdpentruplatd nu se va considera de at volumulnanterielului ce va resulta dupd, ce va ficurdtit de ori ce petre marl" marl' de ésecentimetri sad mai mid de (1110 centime-tri procum ori ce materil streino.

Art,. 5. Pentru a putea constata dacagrAmedile de matoriale implinese conch-1,iuni1e de mdrime si calitate, ardtate laart.'2 si 4 de mai sus, inginerul va fi Indrept a aIege po fie-caro chilometru grd-riada ce i se va phrea mai micd sad de adcalitate mai inforiórd, si pe care curdtin-d'o de Ute petrele niai Mari de 0,06 m.1ì i. de cele mai mici de 0,02 in. oil de ni-sip, materialul ast-fel ales se va mesuracu cutia si resultatul dobandit so va apli-ca fdrd, Did un adaos la Cte grAmedile co-prinse in acel chilometru.

Pentru constatarea proportiund de ni-sip ori petris mai mic de 0,02 m. in 'ne-rai va intrebuinta ori ce midloc i se y 'a-rea mai nemerit flinuí ca antreprenonap6td, face Yea ad, objectiune de ori ce . a-turd ar

Art. 6. In cas and dupA facerea probei


prescrisA la art. precedent, s'ar gAsi cäinaterialele coprind petre mai marl de cât0,06 m. saù cA volumul nisipului petrisu-lui ori sfArAmAturilor mai mid de 0,02 m.provenite din ciuruiri intrece maximnl to-lerat de 15 la sutA din volumul materia-lului eurat, se va scAdea antreprenoruluidin a1 "raa materialelor suma ce ar costaacea curAtire sau ciuruire, aplicându-se a-(testa scAdere la t6te grAmedile coprinseIn acel chilometru.

Asemenea se vor scAdea antreprenoru-lui i suniele ce dupl estimatia ingineru-lui dirigent va costa regularea grAmedilorsi strAmutarea br pe un chilometru, satide la un chilometru la altul, in cas cândele nu vor fi distribuite n conformitatecu statul de indicatiune i instructiunileserise ale inginerului dirigent.

Aceste scAderi .se vor face chiar in ca-sul cand isele regulArT i strAmutAri nuse va crede oportun a se face de minister.

Art. 7. Pentru anul In care se incheecontractul, aprovisionarile se vor face ,dupa statele de indicatie ce all servit debasa la adjudecatil si a cAror reparti-tie se va comunica antreprenorului de cA-tre inginer in termenul eel mai scurt po-sibil dupa comunicarea incheerei contrac-tului de minister.

Pentru mall urmAtori, acele aprovisio-nArT se vor face dupit statele de indicatiacad se vor comunica antreprenoruld deinginer cel mult p6n6 la 1 Februarie iarlistele de repartitie cel mult *61a 1Maiil al anulta respectiv.

Cu tóte acestea, ministerul reservAfacultatea de a modifica acele staturi inmai mult sail in mai putin fOn6 la 1 Maiilal fie-carui an, in limitele fondurikr bnd-getariï, fArA ca antreprenorul sA aibA veriun drept de reclamatiune.

Art. 8. Depunerea materialelor aprovi-sionate pe la sosele nu se va putea face decât in cursul de 4 luni adicA de la 1 Mall"peln6 la 1 Septembre a fie-cArui an, in caretimp cantonierii vor inceta de a mai intre-buinta din vechiul material, iar antrepre-norul va procede eu activitate la transpor-tul si predarea succesivA a materialelornoui pe cari va trebui a le avea pregAtitep6n6 la 1 Mairi la locurile de extragere incantitate de cel putin jumAtate din ceaprescrisA.

Art. 9. Mai 'nainte de inceperea apro-visionArilor, adicA 1 MaiA al fie-cArui an,se ya face tiA constatare contradictoriA decAtre inginer si antreprenor, prin inchee-re de proces-verbal tu triplu esemplar decantitAtile materialelor vechi aflAtóre laacea epocA pe fie-care chilometru si carivor urma a r6mânea neatinse pen6 la pri-mirea definitivA a materialelor noui.

Unul din aceste esemplare se va da an-treprenoruluT, unul se va conserva la cir-cumscriptiA, érA eel cral treilea se va Ina-inta ministerului sub scris de antreprenor

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

si de seful circumscriptiunei.In tot timpul cut va tine transportul

nouilor aprovisionArT, antreprenorulremâ-ne responsabil de pAstrarea atAt a mate-rialului adus de dénsul cat si acelui vechiticonstat precum s'a dis maT sus si pe care'1 va preda la epoca receptiunei definitivea materialelor noui, mentionêndu-se aces-ta in a nume proces-verbal.

Art. 10. Primirile succesive ale mate-rialelor aprovisionate pentru dare de a-compturT, nu se vor putea cere de antrepre-nor de cat pentru mai multi chilometriicomplect terminati si numai daca el se vafi conformat instructiilor scrise ale ingine-rului relative la 'India aprovisionArei o-sebitilor chilometri.

Fie-care din acéstA primire va fi prece-datA de probele prescrise la art. 4 si 5pentru constatarea mArimei grAmedilorcalitatea materialelor ce ele contin.

Facerea acestor probe si plAiIe fAcutepe basa lor nu clau nici un drept antrepre-norului pentru nouile probe ce se vor facela epoca receptiuneT definitive si care sin-gure vor servi la licuidarea antreprisei.

Art. 11. Osebitele cons'AtAri atât par-tiale cAt si generale se vor face de ingi-ner in presenta antreprenorului, care estedator a se afia faciA si a procura cu a sacheltuéll 6menii i uneltele trebuinc6se,conform instructiunilor ce va primi de lainginerul dirigent.

E1 nu va putea avea alt amestec de catdreptul de a protesta la minister in ter-men de 10 dile de la incheerea evaluatieipentru ori ce omitere sail nedreptItire arerede cA i se face.

Art. 12. Receptia definitivA se va faceeel mult pésn6 la 1 Septembre a fie-cArulan in modul specificat la art. 5, dupA acArei efectuare nu va maT fi permis nici in-ginerului a primi, nici antrepreruluT a malface veri uA aprovisionare de material.

Mai nainte de procedare la acéstA re-ceptie, antreprenorul este obligat sA de-clare inscris inginerului, numërul grAme-Jilor necomplecte din fie care chilometru,cAci indatA ce receptiunca va fi inceputA,Ori ce objectiune a sa, relativA la necom-plectarea unom din grAmedi nu va mai pu-tea fi primité.

AtAt grAmedile declarate necomplectela epoca receptiunei definitive, cat aceleace s'ar gAsi in mai mult de cat numgrulfixat in repartitiune, nu se vor trece in si-tuatiune, nici se vor putea ridica de an-treprenor, remAnâncl proprietatea StatuluifArA nici uA despAgubire.

Asemenea nu se va tine in sémA antre-prenorulul ori-ce cantitate ar trece pestedoui metri cubi la fie-care grAmadA.

Art. 13. Licuidarea antreprenorului nuse va putea face de cAt numaT dupl apro-barea receptieT definitive de cAtre minis-ter, care va trAmite, de va crede necesaritiun inginer inspector in facia locului spre

563

a verifica materialele primite definitiv.Numai dupA resultatul acestei verificAri

se va face licuidarea antreprisei.Art. 14. Preturile unitarii pentru fie-

care metru cub de petni salí pétrA sarti-matA, coprindênd t6te cheltuelele de es-tragere, transport, beneficit, despAgubiride ori-ce fel, etc. sunt acele prev6dute indevisul estimativ ce a servit la licitatie,si in nici un cas si sub nici un pretext elenu von putea fi modificate in tOtA duratacontractulta ilia de antreprenor , nici deminister.

Art. 15. Pentru asigurarea IndeplinirelaprovisionArilor contractate la termenulfixat, antreprenorul este dator a avea pénëla 1 August cel putin 2/3 din cantitatea ho-tAritA si dupA:conditiile prescrise mai sus.

La cas contrariil ministerul va putea in-fiinta regia cu ori-ce preturi pe socotélaantreprenorului si a garantiei sale, pentrucomplectarea intregei cantitAti a acelor a-provisionArT, fArA nicT nA somatiune ii fArAveri un drept de reclamatiune din Pattenantreprenorului.

Pentru asigurarea acestor done treimiinginerul-sef al eircumscriptieT va face an-treprenorului repartitiea prev6dutA la art.7.

In ori-ce cas, pentru cantitAtile do apro-visionAri ce vor remânea ne efectuate laepoca receptiei definitive , antreprenorulva fi supus la tiA amendA de 20 la sutAdin val6rea lor, si care se va resine dinsumele ce i s'ar cuveni la acea epocA saildin garantie.

Art. 16. DécA ministerul nu ar usa dedispositiunile arAtate la art. 15 si de (TieprevNute la art. 33 din conditiunile ge-nerale pentru intreprinderi de lucrArT pu-blice, in privinta activArei lucrArilor si a-provisionArile nu vor fi complect termina-te la termenul de 1 Septembre prev6dutmai sus, prin singurul acest fapt contrac-tul se va considera desfiintat pentru in-lregul period si ministerul, fArA judecatAsi fArA somatiune, va fi in drept a esecutarestul acelor aprovisionArl atAt pe acel ancât i pe eel viitori, cu ori-ce preturi, incomptul antreprenorului si garantieT de-puse, conform art. 33 citat mai sus.

Amenda prev6dutA la art. 15 de mai susse va aplica chiar in casul când esecuta-rea acelui rest nu ar necesita atacarea ga-rantiei.

Art. 17. In cas când in timpul esecutA-rei acestor aprovisionArT, antreprenorul ancere veri uA prelungire peste termenul de1 Septembre prescris pentra fie-care cam-panie, si ministerul ar aproba'o, acestA a-probare va fi consideratA ca nA somatiunefAcutA antreprenorului, si când nicT dupAacestA prelungire de termen aprovisionA-rile nu vor fi definitiv terminate, contrae-tul se va socoti asemenea desfiintat pe in-tregul period, si ministerul va fi in drept aesecuta aprovisionArile atAt pe acel an ea

pe eel urmätorT cu ori-ce preOri, lu

564 MONITORLIL"O MCI AL AL ROMANIEI 1 (13) Febrnarie 1878

comptul antreprenorului si garantiei de-puse, fara judecata sari alta somatiune.

In ilia up, cas insa prelungirea de ter-men aeordata antreprenorului nu '1 va.scuti de penalitatile ,preve'dute la art. 15si 16 de mai sus.

Art.18. Pentru garantarea esecutareiaprovisionarilor contractate, antreprenorulva deptine garantia prevNuta la art. 2 dinconditiile geuerale pentrn lucrari publiee,

Acesta garantie se vá regula în fie-caraan dupa val6rea statelor de indieatie ceSe vor comunica antreprenorului si eelmult in termen de dece qile de la,data a-ceï comunicari.

Modifiearea garantiei nu va avea. insaloe de eat in casul când valórea aprovi-sionarilor de fault va fi mai mare de cataeeea ce a servit la inehiarea contractului

care nu se va putea micsora, remânilnda se restitni numai dupa .espirarea con-tra ctul

Art. 19. P lênga clausele de mai sus,vor fi aplicabile intreprinderilor de apro-visionfti fac objectul presentelor con-ditiunT speciale si conditiunile generalede luerari publice decretate in anul 1874,pentru ori-ce dispositiuni nu ar fi contra:ru stipulatiunilor de mai sus.

AdministraVa generala a domenie-lor §i padurilor Statulul.-

Pentru motiv ca, arendasii Mosieloreonsemnate in tabelul de mai jos arenda-te pe periodul de la 23 Aprilie 7876, p:i.-ne la aceiasi epoca, 1886, nu s'a conformatnicT pén6 in present dispositiunilor art.22 din regulamentul de licitatinnli, spre adepune saü complecta garantiile definiti-ve, administratia , virtutea art. 23 din.citatul regulament, seóte in rearendare es-pusele mosiT pe restul indicatului .periodpc comptul actualilor arendasi, en condi-tiunile si regnlamentul inserate in Illoni-torul No. 130 , din 17 lunie 1875 si cumodificArile introduse acelor conditiuni ,arètate in Monitorul No. 163, din aeelasian 1875.

Licitatiunea se va efectua in dioa de4 Februarie 1878, orele 12 din cp carese va tine atal in Bucuresci; casele SteM-.nescu, calea Mogosóei No. 87 , pentrumosiele de dinc6ce de Milcov notate .incitatul tabel, si la Iasi, in localul palatu-lui administratieY de acolo, numai pentrueele situate in partea Romania de dinco-lo de Mileor , precum si la prefecturilerespective pentru mosiele ce cad in co-prinsul fie-cArtfi judet.

Se publica derA acesta spre cunoseintapersdnelor ce ar dori a lua in rearedareespusele inosii pentru a se presinta, spreconcurare, in localurile arnate, si la qioadefiptA, insociti de garantiele provisorii ,in valOre, si efectele prev'edute la art. 10

si 11 din' itentionat-nt regniainnt de licitatiuni.

No. 1,330. 1878,1anuarie

T41,10a de ixtoiele ce se ,reareadeqd pe.res..tul .pe-riodului.187.6 J rentru liecemp.ecta.sea,de

;fool ePd :Arg

Feteni fara podul de peste U1, pen-dinte de episcopia Râmnieu, arendata ealei 550, garantia proVisorie, lei 138.-

Indetul2, Dosul-Sandei, pendinte de schitul

Obedénu, arendata en ici 400, garantiaprovisorie, lei 100.

3.. Murgasu,,pendinte de Sadova, aren-data eu lei 8,200, garantia provisorie, lei2,050.

JUdetul Fedeig.

4, Zberóia, pendinte de SE. Sava, arenedata en, lei 12,020,garantia proyisorie, lei3,005.

5. Talharesci, pendinte de Dobrovèt, a-renaata .cu lei 8,010, garantia7provisorie,lei 2,000.

6. Elanul, pendinte de Floresci, aren-data cu 141,900, garantia provisorie; lei475.

Judetul Goif il .

7. Herisesci eu done locuri din Pov0,-rsei plain] Prosca si Muntele-Rediul,

dpeninte de sehitul D'un-Lemn, arendateen lei 425, garantia provisorie, 101'106.

8. Fratesci, pendinte de Tismana, aren-data, et' lei_ 1,000, garantio provisorie lei250.

Judetul llfo v.9. Tiganesci, pendinte de Tiganesci, a-

rendata cu lei 1,450, garantia provisorie,lei 1,006.

10. Fôntânelele, pendinte (le Sarindar,arendata cu lei 3,450, garantia provisorie,lei 863.

detul Museel.

11. Bandea. pendinte de Campu-Lung,arendata en lei 319, garantia provisorie,lei 80.

Judetul Mehedinti.12. Milota, pendinte de 'I ismana, aren-

data, cu lei 4,500, garantia provisorie, lei1,125.

13. Burila-Crivina eu Deveselul-Milenisi Deveselul-Ceru impreuna cu Batoti, pen-dinte de episcopia RAmnieu siTismana, a-rendate cu lei 70,000, garantia provisorie,lei 17,500.

14. Cusmiru si Goanta cu Punghina,pendinte de Cozia çi Sf. Dumitru. din Cra-iova, arendate eu lei 120,100, garantiaprovisorie, lei 30,025.

1-5. Vatra monastireiTStrihaiá, pendiritede Strilidia, arendata cu lei 54,700,,garan-1ja provisorie, lei 13,675.

.Tu(letul Ponycn.

16. Poemari, pendinte,de.episcopia Ro-man, arendatA eu lei 2,110, garantia pro-visorie, lei 527.

Judetel Sacéca.17. Tgarusli, pendinte de Probota, aren-

data cu lei 29,910, garantia provisorie, lei7,477.

jUdetul.18. Sehitul StAnesci cu trupurile, pen-

dinte de Zlatari, arendate cu lei 13;200,garantia provisorie, lei 3,300.

19. Vatra schitului Surpatele cu gradi-nele ce s'a..posedat.de schit afara, de par-tea reservata imprejurul sehitului,pendin-te rie Surpatele, arendate en lei 950, ga-rantia provisorie, lei 250.

20. Çalimanesei (Gura-Vai fArA bA1),pendinte deCozia.,` arendatA eu lei 7,000,garantia provisorie, lei 4,7-50.

Fiind- cA in dim de 20 Decembr e 1877,conform anuncinlui din Montoorul oficialNo. 275, din 1877, nu s'a presentat conen-renti , pentru pamonturile de prisos dinBasarabia RomAna, cu sail fAra stuhavii cese arendéza pe un period de 5.ani, inee-petor de la 23 Aprilie 1878 si 0.1120, la a-ceiasi data 1883; administratia a decisca, in dioa de 4 Februarie 1878, orele 12din qi, sa .se iva 'la Ilona licitatiune at;iitin.Bucuresci, in localul, el" , casele §tefa-nescu, calea Mogosóei, Nu. 78, precumla ,prefectura judetului Ismail, tot eu con-ditiunile generale, inserate in Monitorulqficial No. 50, din 1877 si cele speciale siaditionale, call se pot vedea in ori-cede lucru, in cancelaria.administratiei si ladisa prefectura, era regulamentul de lici-.tartii este acel stabilit pentru rearendareamosielor Statului, pe periodul 1876 pOnela 1886 , publicat in Monitorul No. 130,din 1875.

D-niT amatori déra'sunt invitati ea inarUata ora, sa se presinte la loealu-rile indicate mai sus, insocitl fiind de uagarantie provisorie in valóre de 25 la su-ta din pretul arendei de lei 22,150 a pe-riodului espirat.

No. 1,327. (3-3) -

Se publica spre cunostinta generala càla 6 Februarie viitor , se va tine lieitatiepentru_vadérea spre esploatare pe perio-cliii socotit de la 1 Septembre 1877, a ph-durilor Statului Ciuturesci i Pildesei, dinjudetul Roman, dupa regulamentul de li-citatiune i en conditiunile generali, pu-blicate in Monitorul oficial No. 126, din5 Tunic 1877, si cele speciale aratate intabelul de mai jos.

1 (13) Februarie 1878 MUNIT013,15,14 OFICIAL AL ROMANIEI. 565

Licitatiunea se va tine la ora unu postmeridiane, atAt la prefeetura de Iasi, cat sila acea de Roman..

Doritorii a lua u esploatare pareheteledin aceste pAdurï, se vor presenta la lici-tatiune ea garantiele provisorie notate intabel.

Se mai face cunoscut e , in considera-tiunea timpului scurt d,e tAere ce a mairemas 1)6'0 la finele lunei Marte, se vaprevedea in contractul de esploatare , eaconditiune aditionala, c pentru anul An-tairy Al esploatAreï , din causa continuArei

si dupa termenul de 1 Sep-temb:e fixat pentru inceperea taereï pA,durilor, adjudecatorii vor avea dreptul, calemnele ce le vor remanea nethiate la fi-nele lunei Martie , sa,' le taiA dimpreunAcu parchetul anului.al 2-lea.

No. 1,901. 1878, Ianuarie 19.(3-3)

Tabloë de pädurilè StatuluT din car! se vendparchetele spre esploatare pe periodul de cincianl soeotit de la 1 Septembie 1877 i penë la1 Septembre 1882, cc conditiunile generall pu-blicate In Monitoria oficial No 126, din 5 iu-nie 1877, si cele speciall notate mai jos:

PAdurea Pildesci, dupä mosiaplasa Moldova, eu parchetele No. 1, 2,-3,4 si 5, limitate de tOte pArtile eu arAturi-le proprietAtei, afarA numal despre Sud-Estoinde se limitézA cu parte din hota-rul Simionescilor.- Aceste parchete com-pun tótA pi-idurea dupAacéstA proprietate;intinderea fiA-cArui parchet fAlci.1,'prA-jini 62 , intinderea totalA a parchetelorMidi 8, prajini 70, fArA arbori de.reservA,¡.;arantie provisorie ce trebue a se. clepunclei 110,

PAdurea Ciuturesci, dupA mosia Ciutu-resci, plasa Fundu , eu parchetele No. 6,7, 8, 9 i 10, limitate la. Nerd en. parche-tul No. 5, esploatat, la Sad-Vest cu. eon-tinuarea pAdurei prin linia deschisA pe fa-ta pAmentulnkla Est cu poéna .de la dealde via, GrozAvi, Heciu-Schitu, Deally-Ma-re,;pAdurea ténArl a schitului Dealu,Ma-re si part° din hotaral Odobestenilor re-dasi; Intinderea ,fiA-cArni parchet fAlci 7,intinderea totalA a parchetelor fAlci 35,,arbori de reserva se vor lasa 700, garantie.Trovisorie ce trebue a se depune lei 420.

- Fiind-eA cumpArAtorii bunurilor'no-tate in tabloul de mai jos, Wndute in vir-tutea legel din 6 Martie 1875, da achitatpene in_ present treinlea pretului acelorbunuri, adininistratiunea , III temeitil art.21 din lege si 90 din regulament, luandsi avisul comitetulni buntirilor ,publieA rev lad erea, acestor bun uri pe comp-tit! D-lor, in dica, de 28 Pebruarie 1878,la ora 12 din Ji, in eentrul Bucuresci,.lo-calul. adminiatratiunel domenielor , caleaMegosoe a ma to.11,a se.presenta prégAtiti de garankil in regull ,spre a putea concura; cunosc('nd cA con-

. . ,

ditiunile-cu earl' se vend aeeste- brinuristint cele prevdute de art. 19, litera a,13;e, d-si e din regulamentul I egel: din 31Martie 1868.7

Tablort de bunurile Statulur ce sa vor rerindepe compta enmpariltorilor pontru. neachitareatreiMei .pretului acelor mosii, In dioa de 28Februarie 1878, la ora 12 din qi, lu centrul

ucureScI.- -1oeale-1-adminitratiunei domenie-lor, Palea Mogosiie.

Fde:tul Bitz'rt.1. Mosia- CAldArescii sati "CAldAresca ,

din comuna CAldAreseii, fostA a episcopielBuzai, in intindere ca de 3,33g pogéne,evaluatA eu lei 184,800,,v6ndutA D-lui In-lian Vahieseu cu lei 185,000.

Judetul "Wt.'. , .

2. Mosia IbAnescii din comuna Cucu-fostA a monastireiBrAncoveni, in in-

Andere ca de 450 pogúne, din care 40 a-rAturA, 10 livede de On, 28 islaz de pA-sune,.190_pAdure mare 0.182 tuferis, eva-luatA eu.lei 24,913,, vêncluta D-lui HacieSahim eu lei 42,600.

No. 34,380. 1877, Noembre 26.

AN UNCIU RI JUDI CI ARE

LICITATIUNI

Tribunalul de Dambovita.-

In dioa -de 20: Februarie 1878,1a orele1.0 .de diminétA, este a -se.vinde i adju-deta Ihpretoriul acestul tribunal':

.Un loc.ee. este situat in arasul 'rrgo-Ariste.'suburbia Stelea, strada Catuneni-lor,Isi care se, invecinesce -la, r6sArit eu-Tache Ghita..Ferarn -si BAnicA. Dumitres-eu, la apu& eu magasielede carne ale pri-mArieT orasului ,si cu GhitA PureArea, laméda-di. eu piata oborului de e; VmanA,érA la módA-nópte cu un loc tot al _numi-tuluï. debitor pe-, care 1-aii eunaperat mailu iirmA de la LuXandra BrAtésea,.. acumdecedatA.

Avere proprie a 1Fluf Ión Filip,,de pro-fesiune comerciant,- domiciliat in- orasulTérgoviste , strada Oborti-Veehin, :subur-bia BisericiLemnu, si care este ipotecatA,prin actul inscris de'tribunalul local la,No.'64 din 1870,spre.despaobirea lisca-lui pentru sinna -de lei 55610, ce datorézAnumitul debitor din arenda mosiei Teisu,rest din cAstiul -al 3,1ea pe anal 1874,(*dill al 4-lea -pe 1874,, arenda pe anul1875, cAre véndara sA1neuviintat de ()nor.Consilid de ministri, prin jurnalul eu No.9, de la -5 Martie, anul 1876, si care yen-4are ..se face conform nouel legi de, per-_eeptie, [win jurnatuleu No. 133,. din _I 878,-lanuarie 10, s'a amânat peutru diva de20 Februarie 1878.

Se-desÌnsesce-cA dupe esaminareautA-opise or lespectne de poprirl pe nu-

rnele D-lui IOn Filip, dupe ,cum atestA D.grefier s'a gAsit nrnittórele-sareini :

Inanul 1862,A.verea -din actal legali-sat la No; 8,395; ditre Ste.; garantie.

Idea 1863; averea-sa cAtre Stat, ipo-

' Idem. 1863, lucid de la barierA pentruGr. FAifasin garantie pentrunn secuestru.

-Idem 1810, locul viran cAtre Stat, ga-rantie:

Idem 1874 , loeul din Térgoviste ,strada Oboru, si unul numit Alunisu, ipo-tecA cAtre P. Constantinesen.

Se pablicA dérA aeéstA véndére spre cu-noseinta generalA a D-lor amatori si ace-lora ce ar pretinde vre-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute ,

chide, ipotecA satt ori-ce alt drept asupraimobilelor urmArite, sh se aréte la tribunalcu asemenea ¡pretentiuni mai *nainte de4ion'vènc,16reT, cAer, la din contra, nu li sevor mai considera;

No. 1,300. 1878, Ianuarie 25.

Tribunalul Prahova, sectia I.

La 4-Martie viitor la orele 10 dimine-ta, SA &cis se vinde eu licitatie la a-ce..t tribunal 25pogéné .mari pAdnre ne-tAiatA.dapA proprietatea Cosmina-de-Sus,

Teléjen , judeful Prahova , po-prith pe séma proprietarului din pAdureadatA in esploatare D-lui N. T. TapuslAti. ,

si compania, averea D-lui Vasile Sinescu.din Ploesci, urmAritA dupA cererea Statu-

spre 'despAgubirea fiScului de suniabanilor prevèduti in procesul verbal desecuestru al primatului Cosmina, No: 93,din 1877; aprobat de opor. a dministratie

domenielor .Statulta. ' "

Descrisele iniebile, clupA atestarea grefey, sagAsit afectate la urmAtérele inapre-jurAri..:

1,. No 47, V. Sinescu , .arendA cAtre N.S. TapuslAn -George Nenu- PetracheJoan, tétA PAClurea dupA proprietatea Cos-mina-de-Sus en orYeatA intindere va a-vea ditnprenna cu- liveqile de fénétA dupAfatA 136116 in apa gâilci , pe termen de 10anY i cu arenda de 3000 galbeni, pe 10 ani.

2. No. 58, V. Sineseu, GhitA G. Alexia,ipotecA 'MOsiasa Cosmina-de-Sus cu tóteimbun6tAtirile allatepe den.ia, pentru su-ma delei notil 25,000 , actul de ipotee,A,No: 11,802, din 1874.

3. Dosarul -No. 326, si 194, din 1877,Sinescu Vasile si Sinescu C. Alexiu, G.

OtA, partea de mosie dinCosmind-d_e-Sus.

Se publicA de acésta .si se sourézA totlaeeia earl' ar pretinde ver-un drept de pro-prietate, usufruet, servitute, chide, privi-

ipoteeA sau ori-ee ail, drept asupraItee4or buuurl urnahrite, ca, iva idea dileide adjudecare, sA vie la tribunal, a arAta

566MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

pretentiunile ce va avea, sub pedépsl dea nu li se maT tine in sémA; conform al.III de la art. 506 din pr. eivilA.

No. 2,108. 1878 Ianuarie 23.

La 20 Maiti viitor, la orele 10 dimi-néta, s'a decis a se vinde cu licitatie la a-cest tribunal, averea imobild, a D-luT Ioni-tA IOn Zidaru, muncitor, din cAtunul Ghio-celu, pendinte de comuna Podeni-Noul,urmAritA dupa cererea D-luT Dobre voi-mArénu , proprietar , din comuna Podeni-NouT spre a D-sale despAgubire, de sumabanifor prev6dutA in cartea de judecatA,pronunciatit de D-nu jude de pace , plasaPodgoria, No. 70, din 1876 , investita cuformula esecutorie, care avere se compunedin uit vie ea de 2 pogóne mari cu obra-tie , fênétA , situata in deal MAgura, peproprietatea creclitorelui Dobre §oimAré-nu pendinte de comuna Podeni-N ouT, pla-sa Podgoria, judetul Praheva, cu platA deembatic, invecinatk pe doug pArp cu dru-mul i pe cele-alte cu viile D-lor Dumi-tru Zetu, Stoica Merin si George Moraru.

Descrisul imobil, dupa atestarea gre-feT, nu s'a gitsit afectate la niel uA impre-jurare.

Se publica de acésta si se somézA, top'ac-eia earl' ar pretinde ver un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-

ipoteca sad ori ce alt drept asupraacestor bunurT urmArite, ca, inainte devesndére, sA vie la tribunal spre ar6tapretentiunile ce vor avea sub pedépsit dea perde aeest drept, dupital. III de la art.506 din procedure eivilA.

No. 2,515. 1878, lanuarie 25.

La 20 Maid viitor, la orele 10 dimi-neta, s'a decis a se vinde cu licitatie la a-cesr tribunal, averea imobilA a D-lui San-du Rutu . muncitor , din comuna Podeni-NouT, moscenitorul defunctuluT Neagu Ru-tu urmAritit dupA cererea D-lui DobreloimArénu, proprietar, din comuna Pode-

. ni-NouT , spre a D-sale despAgubire desuma banilor prevklutA in cartea de jude-catA pronunciata de D. jude de pace alplAsel Podgoria, sub No. 125 , din 1876,investita cu formula esecutorie, care ave-re se compune din doue vil , fie-care decate uA jumètate pogon mare, lucrAt6re,situate in dealu PAcAl6ea, pe proprietateaStatuluT IVArbila , cu plea de mbaticpendinte de comuna Podeni-NouT , plasaPodgoriT, judetul Prahova, despArtite unade alta prin alte viT ale altor pers6ne,invecinate una cu viea D-lui Dina, Gogu-lescu , cu viea bisericeT din cAtunul Bu-cova, ell viea luT GhitA Cojocaru i eu dru-mul si alta cu viile D-lor IonitA Bobocea,Grigore Birjaru, G. Aspraiu i Nicolae Bi-doi u.Descirsele imobile, diipA atestarea grefeT

nu s'a gAsit afeetatela nic ii imprejurare.Se publicA dérA acésta, si se som(1A

totT aceia care ar pretinde ver-un dreptde proprietate, usufruct, servitute, chide,privilegid, ipoteca sad ver-ee alt drept a-.supra acestor bumni urmArite ca, inain-tea dileT de adjudecatiune, sA se presintela tribunal spre a's1 erne pretentiunileséle dupe aliniatul III de la art. 506 dinprocedure eivilA.

No. 2,058. 1878, Ianuade 25.

Tribunalul de Olt.

Tribunalul, prin jurnalul dresat.sub No.301 disposând a se intruni pentru dioade 21 Martie viitor, la orele 10 diminéta,vêndérea cu licitatie a avereT imobiliarA, aD-lui MihAitA Plopianu , proprietar, dincomuna CrAciunei-de-Sus , compusA demosia ce are in hotarul CrAciunei , plasa§erbAnesci, jud. Olt, de 1207 stânjenT, alecAreT vecinAtAtT sunt , la rësArit cu mosiaStatuluT, Seca , Belciugata, i cu drumul0i, la apus eu moiile Isailóica , Comä-nénca si ale fratilor Conalneni, i Dojoneaa D-lui Tache BerendeT , la médA-di cumosia Radomiresci a D-lui BAicoianu sila méll-n6pte eu StoicAnesci simosia Sta-tuluT DAniósa, pe acéstA proprietate se aflAmaT multe pogéne pAdure mAruntA si maTmare, uA pereehe case de zid cu maT mul-te incAperT i invelite cu tinichea maga-dil de bucate, grajd_ si alte dependinte, a-vere proprie a D-luT Mihi Plopianu, cese urmAresee si vinde spre despAgubireaD-nel Ana Burdianu , din Slatina, de va-16re de galbenT 6,050, plus cheltueliledobênda stipulatit in actul de ipoteca le-galisat de acest tribunal la No. 13, din1876, investit eu formula esecutorie, pre-cum asemenea i spre despAgubirea D-luTG. M. BAdescu , din Bucuresei , de val6-rea de 7,400 napoleoni, coprinsT in acte-le ipotecare legalisate la No.70, din 1874si 49, din 1875, pentru care a apitrut pu-blicatiunea astrit ell No.25476, din 1877,si ast-fel fiind conexate aceste cererT devêndére.

Se publica déni acésta spre generalacunoseintA a amatorilor ce vor voi sA cum-pere espusul imobil, cä licitatiunea se vatine in sale sedintelor acestuT tlibunal ,in dioa i ora indicatA maT sus , unclecând amatoriT sl se presinte spre a con-cure.

Tot-a-datA se somézA toti aceia ee arpretinde vre un drept de proprietate, usu-fruct, servitute, chide, privilegiii, ipotedsari veri-ce alt drept din cele prescrise laart. 506 din pr. eivili , sit se presinte latribunal maT inainte de dim, licitatiil sprea arAta pretentiunile, cAcT in urmA nuli se vor maT considera.

Se notézA insit cA, dupa cAutArile fAcu-te registrelor de popriri de D. membrusuplininte si grefier, pe numele D-10 M.Plopianu, s'a, gAsit urmAtórele sareini.

1. MihAitA Plopianu 78 si jumùtate stân-


jeni mosie in hotarul ZAn6ga , asigurarepentru poprirea din esecutare a decisiuneTeurteT apelative din Bncuresei , sectia II,cu Radii Burdia.

2. Plopianu MihAitA , G. M. BAdeseu ,proprietatea CrAciunei , din plasa §erbA-nesei , acest district, pentru napoleoni3,350.

3. M. Plopianu, 150 stânjenT mosie dinproprietatea sa afectati pentru imprumu-tul de leT nouT 18,000 de la D-na Zma-randa N. LApAdAtésea conform adreseitribunaluluT eu No. 6,947.

4. M. Plopianu, tótA intinderea mosieTCrAciunei i cumphAt6rea catre G. A. BA-deseu, pentru napoleoni 4,050 , act lega-lisat la No. 70, din 1874.

5. Plopianu MihAitit , Burdianu Ana, i-potecA proprietatea din hotarul Critciunei-de-Sus, precum si uA alta proprietate.

6. M. Plopianu , mosia Zan6ga, din ju-&till Olt , eomuna CrAciunei, in suma de100 stânjenT.

7. Idem, in al duoilea rang, mosia Ora-ciunei cum o posedA, pentru suma de gal-benT 1,080, catre D-na Ana Burdianu.

No. 929. 1878, Ianuarie 24.

Prin jurnalul dresat de compleetulacestuT tribunal, sub No. 7,637, autori-sendu-se vilndarea cu licitatiune a avereiimobill a D-nei Nita Ión Mange, moste-nitórea easel defunetulul Marin DuinituBarbA-Latit, din Poboru, pentru despAgu-birea D-nei R. Marin Protopopescu, prinproeuratorul D. N. Protopopescu, de pro-fesie proprietar, domiciliat in comuna Po-boru, care avere se compute de :

pece stânjenT mosie, din trupul ce d e-bitérea are In comuna Poboru, plasa Ve-dea, judetul Olt, trupul Barba-LAtescT, eese Invecinesce la rèsitrit, lungu merge p,,In6in ape PlapeT si la opus merge One in a-pa Tesluiuluf, la ra6dA' ci eu mosia luT Io-nitA Stan Simion si la médit n6pte cu mo-sia ee r6mâne mostenitorilor luT Ma in Du-mitru BarbA-LatA, pe care mosie se MIApAdure mAruntA, loeurT de arAturA, islazsi fanéta, maT apucând si parte din grA-dine ce debitérea are in raionul comuneT,precum si din case sa.

Se publicit dérA, acésta spre generalcunoseintA cA a matorii ce vor voi sA cumspere espusul imobil, sa se presinte in sale-sedintelor acestui tribunal, in dioa de 3Maid 187A , orele 10 de diminétA, sprea concurs.

Tot nA, datA se somézA, a veil nine vaavea ver-turdrept de proprietate, usufruct,servitute, chide, privilegiù', ipotecA, satverT-ce alt drept din cele prescrise la art.506 procedure civilit, sA se aréte la tribu-nal cu cererr mar inainte de dioaeAcT in urmA ori-ce cereri s.ar maT ivi, nuli se vor maT considera.

Se face insu cunoscut cA, dupl cAutArilefiteute condicilor de poprirT , espusul


imobil nu s'a gAsit afectat la nici ua sar-eina popritóre.

No. 506. 1878, Ianuarie 19.

In urmarea jurnalului dresat de corn-plectul acestui tribunal sub No. 7,301, s'apus din noti in véndardpe conta N.Gherman, care n'a r6spuns in termen sumade lei 1,0.60, pretul eu carese adjuclecaseasuprO imobilul urmAtor:

18 stanjeni mosie din hotarul comuneiParosi,. plasa Olt, districtul Olt, care se in-vecinesce la r6sArit cu apa Plopel, la médAqi CU mosia Nita Bobeica, la apusmerge p:1,n6 in apa Lelésca si so inveci-nesce ea mosia Statulni si la médA-n6ptecu. mosia D-lui I. Teodosiu, pe acestT stân-jeni de mosie se aflìi uA, casA de Mite in-velitti eu coceni sipAtlure redie, care imo-bil se viade pentru despagubirea D-lui N.Gherman, de creanta ce are a laa dapAdecisiunea onor. cure apektive, seetia II,din Bucuresci, No. 119 din 1862, hives-tita ea formula esecutorie

Se publicA dérA despre aeésta, c ama-toril ce vor voi sA, cumpere espusele lino-

sa se presinte la ioa de 3 Maiti1878, ora 10 diminéta, in pretoriul aces-till' tribunal spre a concura.

Tot-at-data se soméda, top' aceia carear pretinde ver un drept de proprietate,usufruct, servitute, ehire, privilegth, ipo-teca sag veri ce aL drept din cele,preve-date la art. 506 pr. ciVilA, SA se presintecu cereri la acest tribunal me nainte dedioa adjudecatiun el, cunoscénd cd, in urmtinu li se vor mai considera.

Se face insA cunoscut cd, dupti cAutArilefacute condicilor papriri a:snpra espu-sulul imobil, s'a gasit afeetat la urmAtórelesareini :

8 stanjeni mosie ai debitorulal I6n Bo-beicA, din 16 stAnjeni, ce'l are in acel ho-tar PArosi, in anal 1875 . cAtre TeodorMlodin, duptl decisiunea cartel No. 119din 1862, si care deja sunt pusi in véndare.

No. 519. 1878, Ianuarie 19.

Tribunalul de Arge§.

Pe basa cArtei de judecatA No. 523, din1876, pronunciata de D. jude de pace alplAseY.Piteseï, investitA eu fermula esecu-torie, No. 244 din 1877, si dupil indepli-rdrea dispositiunilor cerute de procedura

prin jurnaluldresat de tribunal subN. 6,350, din 1877, s'a hotarit ca in din,de 6 Main 1878, la orele 10 ante-meridia-ne, sti se venclii cu licitatiune in pretoriulaceEtal tribunal, imobilul jos notat, aveeea D-lui Dumitru Delcu, de profesiune spe-culart, domiciliat in comuna urbanA Pi-tesci, distietul Arges, spre despagubi.:ea

RAducanu Nicole], epitropul caSelreposatulul G. Nicolan, de profesiune co-merciant, dia comnna urbanA Pitesci, ju-detul Argo, de sumele co are a primi,

dupa aretata mai sus carte de judecata.AcéstA vendare se publicA spre gene-

rala cunoscintA , ca totï aceia ce vor aveaasupra acestui imobil veri-un drept deproprietate usufruct , servitute , chide,

hipotecA, soh orie-ce alte drep-sA se arate la tribunal mai 'naintea

termenultil de adjudecatiune, eAci In urmtinu li se va met' admite niei ut pretentiu-ne. Erg, aceia ce vor voi sA, cumpere acestimobil stt se presinte la tribunal, laedinasi ora indicata mai sus, spre a concura.

Deserierea imobilulni ce se vinde, con-ditiunile vénprei si-diferite sareini si Im-prejurtill ale imobilulaï pént,, acnna cu-nosente :

uit prAvAlie No. 160, in orasul Pitesci,coldrea AlbastrA, cu 2 odd): i pivnitil, con-struite de zid i invelite ea sitA, avend siurmAtdrele dependinte : 1 casa compushdin 2 (tali construite de paiantA, si inve-litA ca iÇìí, precum si 1 grajd de scanduriinvelit cu sita, tOte aceste cMdiri impre-anti ell local lor, care se invecinesce laristirit ea strada Crajovel, la apus si médAdi tot en .stnada CrajoveY, era- la médanópte ca 106111 caselor D-lul N. RAdulescu.

TótA acéstA' avere a D-lum Dimitrie Delcus'a urmArit spre desdaunarea RAda-csnu Nicolau, epitropu easel reposatuluiG. Nicolau.

EsaminAndu-se registrele de inscrip-tiuni de cAtre D. grefier local , resulta eaasupra imobiIulii urnnArit s'a gAsit urml-tórea sarcinA popritóre :

In anal 1876 D-neï Maria DamaraDelcu cere a se Ina inscriptionea in ave-rea sotuluï sCil Dumitru Delcu, compusAde l pereche case cu prAvAlia i. u Oacamera In curte cu No. 160, ea local lor,din orasul Pitesci, colórea AlbastrA, ma-halda St. Ilie, care s'a si admis de tribu-nal, prin jurnalul No. 27, din 13 Martieacel an, pentru dota.

No. 1,272. i87r, Tonnarie 24.

Pe basa actului de inotecA legalisat deecest tribunal la No. . : din 1876,7nvestiteu formula esecutorie, No. 118 din 1877,si duptt, indeplinirea dispositianilor eerutede proc. eivilà, prin jurnalul dresat detribunal sub No. 6220, din anul curent, s'ahotarit ea, in diva de 29 Aprilie '1878, laorele 10 de diminéta, sa se vint)A eu liei-tatiune lu prétoriul acestui tribunal, imo-bilul jos notat, averea D-nel. Elena ManoleSpirescu, de peofesiune menajerte domici-liatA in comuna urbanA Fitesci, judetulArge7, spre despagubirea D-lui RAducanuNicolau, de profesiune comerciant, din co-mona Pitescr, judetul Arges, de sumelece are a primi dupA, arOtatul act de ipo-tocA.

AcéstA veUdére- se publica spre genera-la cunoscintA, ea totï aceia ce vor avoa a-supra acestul imobil veri-un drapt de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie,privi-

ipoteca salí ori-ce alte dreptall, sA,se presinte la tribunal mai 'naintea terme-natal_ de adjudecati cAci In urmA nu lise va admite aid ni pretentiune, érA aceiace vor voi sä ampere acest imebil,- sti, sepresinte la tribunal, la diva si ora dica-tA maï sus, spre a coneura.

Descrierea imobilalul ce se vin , con-diÇiunile v6ndifTe'l si diferite sarc i i im-prejurAri ale imobiltfluip(1n ac ::u cunos-cute :

PA Percale case No. 11, in orasul Pi-tescl, colOrea Négra,Bulevardul Elisabeta-Démna, constructie de zid, si invelite eutinichea, compuse (-1( 4 camere de loeuimtasi uti cahnie, mai avénd aceste incAperi si

inchisti en gernlic, precum si un-mAtérele depeupinte : nu grajd si un so-pron constraite de zid si invelite ea sitA,t6te aceste impreunA cu local Ion, care seinvecinescelarshrit cidocul caeelorD-luilordache 13Anes0u,la apus sus gisul bale-yard, la médti, di co casele 11-neï LustinanAscutA N. Coculeaert, drA la médA n6ptecu local D-10 Dimitrie Constantin.

Esaminilndu-se registrele do inseripti-uni de catre D. grofier local, resulta cAmobilul urmArit si descris mai sns nu s'a,giísit afectat la nici n caspopritor de ciitnumai ipoteca cAtre D. RAducan Nicolau,care a cent .Ondarea.

No. 33,133. . 1877, Decembre 30:

In basa resolutiunel pusA pe suplicaClan, tribmialului D-na Mari Gr. Chi-ritescu, in dioa de 17 Decembre 1877, siin orma smAnArilor ce s'afi real fAcut, pninjarnalul dresat de acest tribunal, sub No.253, de la 16 Ianua ¡de s'a incuviin-tat a se vinde en licitatie de banA 1/00 inprotoriul acestui tribunal, imobilal jos no-tat, avere dotalA a D-nei Mari Gr. Chili-tesea, domiciliata In comuna urbanA Pi-tesci, judetul Arges, in (lion de 18 Fe-bruarie 1878,-la orele. 10 ante-meridianc.

AcestA véndare.se publicA spre genera-la.cunoscintA, ca toti aecia ea, vor apea a-supra acestul imobil vre-un drept de pro:-prietate, usufaiet; servitute chicle, 'privi-

ipotecA saf1 orl-ce alte drepturi siise orate la acest tribunal mai 'naintea ter-menulul de adjudecatiune, ctiel in urmAnu li se va mai admite aid litipretentiu-ne. Inn aceia -ce von voi sA cumpere acestimobil sA se presinte la tribunal la dioa

ora indicatA mg sus spre a concura.Descrierea imohilulal ce se vinde, con-

ditiunile Ondt-tnei si diferite saneini si im-prejurAri ale ,imobilulul perit aeum cunos-cute : .

Mosia Stoenesci, din comuna Beris1A-,vesci,:plaiul Lovistei, acest judet, de la300 pér0 la 350 pogdne, dintre cala50 pogdne padure In me mite locuri,parte 'de stejar. pentru laera, era partealte sped)" de lemne pentru foc; de la 8pene la 12 pogóne, livedf.de pruni, si res-

568

tul in cea mai mare intinclere a ei, cea maibunk fénete, arkturk. si islaz de vite, pk-méntul bun i pi oductiv; invecinêndu-seclespre hskrit cu proprietatea Vatra Schi-tului Berislävesei, a eforiei, despre apustot cu eforia i cu N. Enkehescu, despremédà-di i médk-n6pte tot cu eforia si N.Enkehescu.

Pe acéstk proprietate se aflä una cask amosiei, care serva de han si de loeuintA aarendasului construitk de 2id, mnve1il. cusitk, compusk din patru odki, pivnitk subdénsa si älte odki in curte pentru servi-

trei pktule de porumb, grajd de vite,t61e acestea invelite cu sitk si imprejmui-te spre drum eu zid.

Se mai aflk u1 povarnk de zid, acoperi-tk cu sita, cu 10 buti vechï góle pentruprune, in mkrime de la 100 vedre in jos,1ang6 care se gAsesee si uk m6rit cur6tA pe apa Sasca san Bradisaru, construi-tk, de varghini, i invelita cu sitk, prinmidloeul acestei proprietAti curge u apk,numitä Coisca, osabit de o altk apk numi-tk, Sasea, eare treee tot printrInsa, si pecare se afig, na6ra descrisii mai sus.

In urma esaminkrei fkeuth' registrelorde popriri de cAtre D. suplininte i gre-fier local, aeest ¡mobil nu s'a gäsit afeetatla niei un cas popritor."

No. 1,011. 1878, Ianuari,e 19.

CITATIONI

Inalta curte de compturl.D. F. Lorent, al card domiciliu este

peste frontierk in Turcia, in basa art. 17din lege, este chemat printeacésta la baraacestei curti, in diva de 4 Martie 1878, laorele 11 de diminétä, spre a justifica mo-tivul nedepunerei comptului s66 de gesti-une ea comptabil al fabricet de täbächrie

atelierului de cismärie de la peniten-eiarul Märgineni, pe and 1873; cunoscênda., deck, nu va fi urmätor, se va judeca inlipsä.

No. 471. 1878, Ianuarie 26.

D. I. Mihnea este chemat printr'a-césta a se presenta la bara acestei curti,in diva de 4 Martie 1878, la orele 11 dediminétä, spre a justifica motivul nedepu-nerei comptului D-sale de gestiuue ca di-rector al penitenciarului Pangarati , petimpul de la 9 Noembre si [kW la 31 De-cembre 1874; cunoscênd cà, (leek nu va fiurmator, se va judeca in lipsä.

No. 467. 1878 Ianuarie 26.

Gurtea de apel din Focsani, sectia I.

D. Teodor Bontds, domieiliat in strai-netate, Basarabia ruses* in virtutea art.75, al. 7 din pr. civilk, este eitat pentrudioa de 31 Martie 1878, ora 10 diminéta,

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

cand are a se judeca procesul dintre D-lutcu D. Mihail Kogälnicénu, pentru hotär-nicia mosiei Cioräsci c,lisä i Proculésea;cunoscênd eä, neviind, causa se va judecain lipsä, conform leget.

No. 819. 1878, Ianuarie 24.

Tribunalul Ilfov, sectia II

D. G. Bolintinénu, cu domiciliul necu-noscut, este eitat acésta una si sin-gurk chiämare, ca, tn dioa de 26 Apri-lie 1878, la 11 ore de diminétä, sk se pre-sinte spre infalisare la acest tribunal, inproeesul eu ministerul luerärilor publiee

Petre Gradisténu, pentru bani; avênd invedere ck, de nu va fi urmätor, , se va ju-deca tu lipsä.

No. 494. 1878, Iannarie 21.

Tribunalul Ilfov, sectia I corec-tional6,.

Chiritä Andrein, cu domiciliul necunos-cut, este eitat ca, in dioa de 11 Februa-rie 1878, ora 11 diminéta, A, se presintein pretoriul acestui tribunal, spre infätisa-re, ineulpat pentru eontraventie; avénd invedere ck, nefiind urmätor, se va judecain lipsä.

No. 3,182. 1878, Ianuarie 24.

Lina Dragomir, eu domieiliul necu-noscut, este citatk, spre a se infätisa la a-cest tribunal, /in dioa de 23 Februarie1878, la orele 11 de diminétA, ea prevenitäpentru bätae; avênd invedere ek, de nu vafi urnaktóre, se va judeca in lips:I.

No. 3,399. 1878, Ianuarie 25.

Haim Conne, eu domiciliul necunos-cut , este citat spre a se infAcisa la acesttribunal, in dioa de 7 Februarie 1878, o-ra 11 diminéta, ea prevenit pentru insul-tk avénd tu vedere cá,, de nu va fi urmä-tor, se va judeca in lipsä.

No. 3,541. 1878, Ianuarie 26.

Tribunalul de Arges.

D. Mihat Gheorghe Caodxlan fost eudomieiliul in comuna Milcoiu-isbäsesci,plasa Topologu, judetul Arges, érk acumneeunoseut, este chiämat printeacésta, una

singura eitatie ea, in oioa de 9 Febru-arie 1878, orele 10 diminéta, sä via, la'aeest tribunal, spre infätisare cu D-naConstantina Gheorghe Ceoarlan, pentruanularea unut act de vêndére; cunosdnd6, de nu Na fi urmätor acestei citatiuni,causa se va judeca in lipsä.

No. 1,533. 1878, Ianuarie 26.

Tribunalul de Buzell.

D. Heinrih Ignat , servitor la Ana Hen-rih, din comuna Bueuresei, este citat ea,

(13) Februarie 1878

in c)iva de 14 Februarie, orele 10 de dirai-nétä, sä se presinte in pretoriul acestuttribunal, spre infätisare ca inculpat pen-tru fart; ounosend cä, nefiind. conseeinte,se va judeca in lipsä.

No. 27,131. 1877, Noembre

Judele de pace al ocolului II dinPloescf.

D. Ianeu Teodoreseu, eu domiciliul ne-eunoseuet, este chikmat la acéstä judeckto-de, in dioa de 4 Februarie 1878, Ora 10 dediminétà, spre a se cerceta ea martor in-Van proces coreetional; avend in vedereeh, nefiind urmätor, se va amenda, con-form leget

No. 398. 1878, Ianuarie 25.

Rectificare. In eitatiunea curtet deapel din Bucuresci, seetiunea III, No 8974,inseratä in .Nonitorul No. 286, din 23Deeembre 1877 se va eiti V. C. Lance-rescu, in loc de V. C. Loveerescu, cum s'ap ubli cat.

MANDAT DE ADUCERE.

Judele de instructiune al tribunalu-lul Dambovita.

In numele legei si al M. S. Domnului,NoY G. Teisanu, jude-instructore al a-

nestui tribunal, in virtutea facultktei cene dä legea de procedurk criminalä, man-dam çi ordonkna ea, Iosif CatAnoiu i fra-tele stí,iNiä al Fl6rei lui Gg. din Brä-nesci, Gg. Haugiu al lui I6n Serb, dinPoduri, Ioniit Dräghici, preotu M. Avra-mescu si S. Niteseu din Ocnita, sä fie adusila eabinetul nostru, la 9 Yebruarie 1878,spre a il se lua depositii ea martori.

Cu esecutarea aeestui mandat se insär-ankh' agentul puterei publice, care se vaconforma eu art. 99, 101, 110 si urmdt6-rele din çlisa procedurk.

Dat la 25 Ianuarie, 1878.No. 318.

MANDATE DE ARESTA RE.

Parchetul tribunalulur R-S:IratNoi procurorul de pe lAngä acest

tribunal ;In basa art. 193 din codul de proce,furk

criminalk ;In temeiul sentintet acestui tribunal en

No. 631, pronuneiatà in audienta de la 26Noembre 1875, prin care condamnä pe Du-mitru Sanclu, in etate major, de profesiu-ne muncitor, cu domiciliul neeunoscut, lainchis6re coreetionalä pe termen de 20le , pentru ck, a comis faptul de furt, panconvertirea amendei de lei noui 100, con-form art. 28 c. penal.

MONITORUL OFICIAL AL -RonotEi(1_3) Februarie_ 1878

Cerem ca ori-ce agent al fortei publicegt aresteze si s conducA, pe sus-numitulla temnita din acest ora9 R.-Sarat.

Mandgfn si ordoiaAm directorului acesteiInchisorï a primi si retine pe sus-numitulindivid la lisul penitenciar, pe tot timpuldeterminat mai sus si calculat de la incar-cerare, and Ia expirare '1 va libera de nuva fi detinut pentru alte cause.

Cerem ca ort-ce depositar al fortei pu-blice st dea ajutor, la cas de necesitate,pentru esecutarea presentului mandat.

Dat la 30 Noembre 1877.

Noi procurorele pe langa acest tri-bunal,

In basa art. 193 din codul de proce-durA criminalà

In temeiul sentintei acestui tribunal No.1,014, pronunciatA Iii audienta de la 16Octombre anal 1875, prin care condamnape Stefan Anghel, in etate major , de p.aa-fesiune muncitor , ca domiciliul necu-noscut, la tnchis6re coreetionalii pe ter-men de 4 qile, pentrud., a comis faptul deultragin, prin convertirea amendet de leinoui 20, cod. art. 28 c. p.

Cerem, ca ori-ce agent al forte publicearesteze si S conduca pe sus numitul

la temnita din acest oras.MandAm si ordonAm directorului aces-

tei inchisorï a primi i reline pe sus nu-manila disul penitenciar pe tot timpul de-terminat Ind sus si caleulat de la incar-cerare, eand la expirare '1 va libera de nuva fi deinit pentru alto cause.

Cerem ca ort-ce depositar al fortei pu-blice, sA dea ajutor, la eas de necesitatepentru esecutarea presentului mandat.

Dat la 30 Noembre 1877.No. 6,876.

Noi proeurorul de pe 10-ng.4 acest tri-bunal

In basa art. 193 din codul de procedu-rA, criminalä.

In temeiul sentintei acestui tribunal,cu No. 944, pronunciat Yn audienta de la9 Noembre 1875, prin care condamna peBratu Fn Stefan, etatea major. profesiamuncitor, eu domicilialnecunoscut, la in-chisóre corectionall pe termen de 2 qile,pentru ea a comis faptul de lovire, prineon ertirea amendei de lei nouT 10, con-form art. 28 cod. penal.

Cerem ca ori-ce agent al forte publices. aresteze si src conducg, pe, sus namitul11 temnita din acest oras R.-86rat.

NandAm si ordonAm directortiluY aces-tei inchi,4orY a primi i retine pe sus nu-mitul la disul penitenciar pe tot timpuldeterminat mai sus si calculat de la in-carceraree, and la expirare .1 va liberade nu va fi detinut pentru alte cause.

Cerem ca orl-ce depositar al fortel pu-

blice1

dea ajutor7

cas de necesitatepentrn esecutárea presentalai'mandat.

Dat lu 30 Noembre 1877..No. 6,87.4.

Noi I. Popasu, substitut de procurot:de -prima instantà pe lânga" acest tribunal;

Ve'd-end sentinta No. 28, pronunciatade acest tribunal, in sedinta de la 19 Ia-nuarie 1876, rehasA definitivA, prin carecondamna pe Stoica Radu, in vêrstA, major,mancitor, de natie roman, ca domiciliulnecunoscut, sa stea in Inchisóre corectio-nal4 a arestului local, pe termen de dou6qile, ca culpes de delictul de lóvire, pe te-meiul art. 238 din codul penal , care in-chisóre s'a convertit Prin amenIA de 10lei noui, conform art. 28 c. penal.

In virtutea art. 193 din codul d proc.crimina1A, mandArn tutulor agentilor pute-rei publice, a pune mama pe numitu1 con-damnat conduch cu acest mandat

director al penitenciarului din a-aceSt oras R.-StIrat ,

OrdonAm D-lui director al penitéficia-rului local a inscrie Yn registrul res-pectiv acest mandat , a primi, in:Chide siretine pe sus-numitul Stoica Radu in tettimpul enuntat mai sus, calculat din dioaarestärei, era' la espirare libereze, con-formându-se legei i regulamentelor pe-nitenciaruliii de nu va fi detinut pentrualte cause.

Mantarn si ordondm tutulor agenVlorputereï publice, a da mad, de adjutor, lacas de trebuinta pentru eseeutare.'

Dat la 14 Decembre 1877.No. 7 90.-

Noi 1. l'opasu, substitut de procu-,ror de prima instantá pe langil acest, tri-,bunal.

Arèdênd sentinta .No. 427 , pronun(atäde acest tribunal, in sedinta. de ,la 26 A-prilie 1876, re'masa' definitivA, prin carecondamná pe Luca Cobzaru, in vesrsta ma-jor, muncitor, de natie roman, Ca. domici-liul necunoscut. s stea la Inchisóre co-rectionalà a arestului local, petermen. de4 dile, ea culpes de delictul ,de lovire,pe temeiut art. 238 c. penal, prin-conver-Urea amendei de lei noui. 20, conform art.28 c. p.

In virtutea art. 1.93 din codul de proc.,mand'ain tutulor agentilor Pu-

terei publice , a pune ma-na numitalcondamnat si sa..1 conducti cu acest man-dat D-lui director al ,penitencdarului din

eiist "6ras.

Ordon'am T)-lúïdirecte al Penitencia.-.rului local a inscrie î registrul respec-tiv acest maudat, a prirni, inchide si re-line pe su5immitn1 Luca Cobzaru; in tottiniput 'enunciat mai us.1 calculat din dicaarestArei , éral la espirare suiI libereze,conformandu-se- Iegei Fegialainentelor

569

penitenciarulta, do na va i detinat pen-tra alte.cause.

IlandAm ordonani- ttitxtor agentilorputerei publice, a da'inand de- adjutor, lacas de trobuinta-pentru esecutare.-

Dat la'14-Decembre 1877:No. 7,206.

NOT I. Topasn,_ substitut de procn-ror de prima instant4 pe langd acest tri-bunal ;

Vklend sentinla No. 476 , pronunciatade acest tribunal, .in-audienta de la 5 Main1876, rèmasA definitivA, prin care con-damii4 pe George Stóian, i etate major ,de profesiune-Muncitor, de natie Roman,cu domiciliul necanoseut, sA steä la in-chis6re corectionalii a arestulnY local, petinap de. 4- dile, ca-culpabil de faptul delovire, pe temeiiil art. 238 c. p., prin con-Vertirea amendei de lei noul 20, conformart: 28 c. p.

In virtutea art. 193 din ccidid de Proc.crinfinalh, mandhm tritulor agentilor pu-terei publice a pune Mafia pe susznumi-tul si a'l conduce cu acest mandat D-luidirector al penitenciarului din acest oras

Ordonam D-lut director al.' numituluipenitenciar a inscrie in registrul re§pectivacest mandat , a primi i retine pe con-damnatul George Stoian, in tot timpul e-nuntat mai sus, calculat din dioa aresth-rei, era' la espirare sAl libereze, confor-man4u7se -1c-geii regulamentelor_peni-tenCiaruluï, di-TA nu va fi detinut pentrualte cause

Matuliim ordonam tutulor agentilorputerei publice, a da mana de adjutor, laea's de trebuin4i1 pentiln esecutare:

Dat la 14 1).,,ceMbre 1877.No-. 7 213.

--LNoi LPopasu, substitut de procurorde prima instant:11)e langd acest tiibunal;

V'ed(lnd SentintaNd. 1,310, proifuntatAde aCe4 tribanal, in-sedinta de Ja 15 De-ceMbre 1875 re'ma'sg delinitiva.'prin carecondamMi pe Mihatt Pele-Lungii, iii vé'r-sth major, muncitèr,. de natie román,, cudomiciliai neCandscut, sui Stea la inchisórecorectionala a arestuluI din aCest'oras R.-Shrat, tenuen de 4 iIe, ca cii1Pes deleyire, peterneiul art. 238 din, c. Penal,

convertirea amendeiAe lei, aoui, 20,Confi5rai'ait:"28 C. P.

In virtutea art. 103 din codal'de Pro-ceclura criminala, mandam tutulor agenti-for puterei puldice, á Pune Diana penumi-tul condamuat si. saY1 conduca ea aCestmndat'D-lui klire cfo.t. al 'penitenciaruluidin acest oras R.-Sarat.

OrdoriAm director al periftenyia-rului lócal, a liscrie in registrut respec-tiv acest mandat, a primi , inchide ire-

pe Pele-Lungä,in tot timpul enunat Mal sns,

570

dioa arestAreï, érA la espirare sal libere-'ze , conformandu-se legei si regulamen-telor penitenciarului, de nu va fi detinutpentru alte cause.

MandAm si ordonAm tutulor agentilorputerei publice, a da nhInA de adjutor, lacas de trebuinta pentru esecutare.

Dat la 14 Decembre 1877.No. 7,24.

PRETENTIUNE DOTALI.

Tribunalul de Muscel.D-na Maria ScArlatescu, de profesiun:,,

economia caser, domiciliatA n urbea Cam-pu-Lung, prin suplica ce a dat tribunalu-lui la 3 Ianuarie 1878, inregistratA la No.259, a intentat actitiira civilA contra so-ciului see' Grigore SciárlAtescu, tot dinCampu-Lung, de profesie liberA, pentruseparatiunea patrimonlilor sale ce se corn-pune din :

1. In bani gata lei 555 552. In lucrurile caseï si haine eï 3 0 37

Total . 925 92Tribunalul, dérA conform art. 630 din

'procedura civi1, publicA acésta spre ge-nerala cunoscintA.

No. 1,411. 1878, Ianuarie 23.

ESTRACTE DE DECISIUNT.

Inalta curte de compturi, sectia I.Avénd in vedere comptul de gestione

al biurouluivarnal Ludisoru de 14 1 Main'si 1)610 la finelolunei Octombre cat a func-tionat acestA vamA in anul 1865, cAcT dela 1 Ianuarie péne la finele lunei Apriliesi do la 1 Noembre pên la linele lnnelDecembre, acest biuroti n'a operat, in careinterval a fost girat de D. N. Zenide ;

Curtea, pentru motivele arAtate in ho-tArarea eu No, 211, din 16 Septembre1877, a pronunciat nrinatórea hotArare:

D. N. Zenide, se deelara achitat de ges-tinnea Sa de vames al biuroului vernal Lu-,disoru-pe tinapn de la 1 Mai11 péne la 31Octombre cat a functionat acest Mural inannl 1865.

HotArarea sa pronunciat co beneficiulart. 19 si 22 din legea curtii..

Drept care se publicti spre cunoscintaD-lui N. Zenide, al arii domiciliA nu secunósce.

- Avênd in vedere comptul de gestiu-ne al biuroului vamal Giurgiu, pe anul1865, gerat de D-nii S. Stefanidi si G.Joan.

Pentru motivele arAtate in sentinta coNo. 236. de la 25 Octombre 1877, a pro-nuneiat urreAtórea hotarare :

Suma de ,1,1' 29,538 par 7 , suspendatide la respunderile anului 1865, find_ vér-

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 1 (13) Februarie 1878

sAtl in anal 1866, sub recepisele casierieiVlasca No, 5 si 103, se reporta de ordinein comptul anului 1866, urmand a se bo-nifica in cursul acastui an , dupa mentio-natele recipise.

Suma de lei 932, erori de estimatiune,constatate de controlul ministerului definance, din gestiunea acvtui Mural, peanul 1865, 'in consideratie cA nu se cu-nósce timpul cat a servit ca vannes in anul1865 D-lor S. Stefanidi si G. IOn, se o-bligA niimiii Ca, 4n termen de 2 luni dela primirea hotArarei se justifice curteiversarea sat justificarea acestei sume,érain cas contrariti, se plAtéscA cu procentelele7ale, calculate de la 1 ianuarie 1866.

cIn ce privesce operatiunile de transitsi do cabotagiti, ei s'or fi efectuat la acestbiuroti in cursul anului 1865, neputéndu-se controla din causa lipsei actelor justi-ficatiVe, nu se va libera garantiile nurni-tilor vamesi pilne la justificarea acestor o-p eratiuni.

HotArarea s'a pronunciat en beneficiulart. 19 si 22 din legea ctirtei.

Dreptul care se publich prin Monitoruloficial, necunosciudu-se domiciliul D-lui

Stefanidi.No. 236.

Avénd in vedere comptul de gestiu-ne al penitenciarului RAchitósa, pe anul1873, girat de D. T. Veithofer.

Curtea, pentru motivele aratate in ho-thrarea ell No. 193, din 12 Septembre1877, a pronunciat urmtitérea hotArare :

Escedentul anului 1872, pe séma ares-tantilor in sumA de lei 19 bani 25, se ad-mite provisoriti péne ce curtea va cercetajudeca ilcast compt pe anul 1872.

Escedentul de 1ei4,302, bani 76, re-sultat la 31 Decembre, annl 1873, din o-peratiile pe séma Statuluï se obligA D. T.Veithofer, al justifica in termen de 3 lunide la primirea hotArAreï, era la din con-tra sAl plAtéscA numitul cu dobenda le-ginitA, conform art. 113 din legea comp-tabilitatel generale a Statului.

Escedentul de lei 53 bani 52, resuratla 31 Decembre 1873, din operatiile Pesén:a arestantilor sA reportA in comptulacestni penitenciar pe anul 1.874.

AcéstA hottirare s'a pronuntat cu bene-ficiul art. 19 si 22 din legea curtei.

Drept care, se publica prin Monitoruloficial, necunoscendu-se domicilinl D-luiT. Veithofer.

No. 193.

Inalta curte de compturf, sectia II.Avend in vedere foile de centralisatie

ale regimentului 7 de dorobanti pe tim-pnl de la 1 Ianuarie pene la 1 Octombre1874, girate de D. cApitan Panu;

Curtea, pentru motivele aretate in ho-tArarea cu No. 294, din I 8 Oetombre 1877,a pronunciat urmatérea hotArare :

Escedentul de primiri de lei 30,058 b.3, remas la epoca inchiderei centralisAreitrimestrului al 3-lea din anul 1874, sA sereporte la debitul D-lui easier ce a succe-dat pe D. cApitan de la 1 Octombre 1874inainte.

Hall-Area s'a pronunciat en beneficiulart. 19 si 22 din legea organicA a curtii.

Drept care se publicd spre cunoscintamostenitorilor dec?clatului. Ctipitan Panu,al cAror domieiliti nu se cunósce.

No. 294.

Tribunalul Ilfbv, sec. II corectional.

D. Nicolae BolovAneanu, en, domiciliulnecunoscut, prevenit pentru delict , pre-vedut de art. 148 din codul penal, sacondamnat la 25 lei amendA co aplica-tinnea art. 28 din codul penal, prin sen-tinta No. 4.273, din 1877 ; sentinta sepronuntal en drept de opositie si apel, con-form legei.

Leibu Feldman si Huise Balanob,cil domiciliurile necunoscute , prevenitipentru lovire si ultragiti, prin sentinta No.4,272, dia 1877, s'a condamnat fie-carela cate 25 lei amenclA cu aplicarea art. 28din codul penal ; sentinta se pronuntA cudreptul de opositie si apel conform legei.

Petrache Ilie Craioveanu, co domi-ciliul neeunoscut, prevenit pentru contra-ventie, pin sentinta No. 4,264, din 1877,

s'a respins apelul fAeut contra cArtei dejudecatA No. 226, din 1877, a judelui aloctVului II, din colérea GalbenA, ca nosustinut ; sentinta se pronuntA cut dreptde opositie si recurs, coform legei.

- Horvat Ele si Turoch Modosi, cudomicillurile necunoscute, prevenitï pen-tru batae, prin sentinta No. 4,165, din1877, s'a condamnat fie-care la câte 30lei amendA cu aplicatiunea art. 28 din co-dul penal ; sentinta se pronunta cu dreptde opositie si apel, conform legei.

- Ilie Manescu si Radu DincA, en do-miciliurile necunoscute, proveniti pentrubAtae, prin sentinta No. 4,150, din 1877,s'a condamnat fie-care la cAte 50 lei cuaplicatinnea art. 23 din coclul penal ; sen-tinta se pronuntA en drept de opositieapel, conform legei.

- Fin Procopie, co domicilinl necti-noscut, prevenit pentrn btitae, prin sen-tinta No. 4,135, din 1877, s'a condamnatla 30 lei amendti cu aplicatiunea art, 28din coclul penal ; sentinta se pronuntA cadrept de opositie si apel, conform legei.

Marita Alexandreasca, cu domiciliulnecunoscut, prevenitA pentru contraven-tie, prin sentinta No. 4,242, din 1877, 'I

1 (13) Februarie 1878 MONITORUL OPICIAL AL ROMANIEI 571

s'a respins apelul fgeut contra artei dejudecatg No. 75, din 1877, a judelni alocolului IV, ca ne sustinut ; sentinta sepronuntg' cu drept de opositie $i recurs incasatie, conform legei.

Simion Sehvartz, isdrailit, çu domi-ciliul necunoscut , prevenit pentru maimulte furturi $i vagabondagia, prin sen-tinta No. 4,451, din 1877, s'a condamnatla 6 luni $i ud i inchisóre corcctionalg;sentinta se pronuntg, ca drept de opositie$i apel, conform legeï.

- Andrei Ionitg, ckuta.$u la brutkie,cu domiciliul necunoscut, prevenit pentrurgnire, prin sentinta No. 4,464, din 1877,s'a condamnat la 50 lei amenda cu apli-eatiunea art. 28 din codul penal $i la des-pagubiri civile ckre reclaMant Haia Su-lam ; sentinta se pronunta" cu drept de o-positie $i apel, conform legeT.,

Ion Gligore $i socia sa Bucura, cudomiciliul necunoscut, preveniti pentrufurt de banï, prin sentinta No. 4,492, din1877,, s'a condamnat fie-care la cat.? $iltinT $i ug di inehis3re corectionlg; sen-tinta se prom-in-Kt cu drept de opositie $iapel, conform legeT.

CiticaF,3u. Iano$, conduckpr de bide,cil domiciliul necune5cut, prevenit pentrurgnire, prin sentinta No. 3454, din 1877,s'a conclamnat la MI lung de dile irichi-sóre corectionahi; sentinta se pronuntui cudrop', de opositie $i [Tel conform legei.

- Filip Reistfriecl $i Judo Moise, cudomiciliurile nocunoseute., prevenia pen-tru bar, prin sentinta No 2499, din1877, s'a conclananatitrg, la ate 15 dile in-chisóre corectionaili fie care ; sentinta sepronuntg, cc drept de opositie $i apel con-form legal%

- 'firma Janet' i Costache Batu, cudomiciliurile necuno5eute, .prevenitï pen-tru bgtae', prin seninta No. 3003, din1877, sa condamnat la cAte 15 (Ale in-chisöre fie-care, si la Ctte 50 lei, despg-gubia civil?, solliaricesce, cgtre recla-mantele Gg. Munteanu ; sentinta 5e pro-nuntg ca drept de opositie $i apel, con-form legeT.

- Vasile Constantinescu, ea domici-liul necunoscut, prevenit pentru escro-cherie, prin sentinta No. No. 53, din 1878i sa respins contestatia facutä Ici esecu-tarea sentintei acestui tribunal, No. 2045din 1875, ca nesustinut ; sentinta se pro-nuntg, cu drept de apel conform legei.

Iaio Elcieli, cu domieiliul nnu-;oscut, prevenit pent-il rgnire, prin sen-ninta No, 3151, din 1877, sa eondamnat

la ug Itnig de dile inchis6re ; sentinta sepronuntg cu drept de opositie i ape]; con-form legeï:

- Auica George, cu domicililul necu-noscut, prevenità pentru furt de la D. cg-pitan Cantu, prim sentinta No. 4607, din1877, s'a.condamnat la 6 luni, inchis5recorectionalg; sentinta se pronuntg cu dreptde opositie $i apel conform legei.

Tribunalul de Dâmbovita.

Prin sentinta corectionalg, sub No. 2,406,pronuntatg, de acest tribunal in audientadin 19 Decembre 1877, s'a condamnatGheorghe Vintil i sotia sa Voice, fosticu domiciliul in comuna Mgne$ti, erg a-cum necunoscut, pentru faptul de dosiredin serviciul stgpanului sèti, sà sufere.in-chisóre politienescg pe timp de cgte cinci

plgtind çd cdte 15 lei amendoi in fo-losul easel' cornunale respective en aplica-rea art. 30 din codul penal.

Condamnatii vor mai plgti solidarice$tereclamantului N. Dkmonescu lei 30 des-pggubire

No. 245. 1878, Ianuarie 10.

Prin sentinta corectionalg No. 2,325,pronuntatg de a cest tribunal in Onclientadin 5 Deeembre 1877, s'a condamnat, Bu-cur Dian, fost eu domiciliul in comunaGorgota, erg acum necunoscut, pentru fap-tul de furt prin efractiune ce a comis, lamaximum inchisjire corectionalg, de 5 aril,cum $i la interclictiunea drepturilor salepe acest timp.

Sentinta este supusg opositiei $i apelu-10 conform art. 183 196 $i 199 din pro-cedura penalg.

No. 165. 1878, Ianuarie 4.

Dupg decisiunea curtei cu juratï dinudetul DAmbovita cu No. 28, pronuntatäin audienta din 16 Decembre 1877, in con-tra lui Pui$or Avrani $i GAmdac Ión ab-sentï contumacï, prin care s'art condam.--nat la câte 8 aril reclusihne pentru faptulcon& de asociare in bandg de facgtorT derele. Notata decisiune sa pronuntat defi-nitiv, fiind supusg, recursului in casatiunenumat din partea ministrului public, con-form art. 396 $i 478 din procedura pa-nda.

No. 822. .1877, Deeembre 23.

Prin sentinta corectionalg cu No.2,353, prouuntatO; de acest tribunal in au-dienta dliF 12 Decembre 1877, s'a con-dnmna G. Miricg, ca domiciliai necunos-cut, pentru faptul de furt ce a comis, sg,sufere inchis')re corectionalg, pe 6 lunt

Sentinta este supusg, opositiunei $i ape-Me conform art. 183, 196 199 din co-dui penal.

No. 60. 1878, lanuarie 3.

- Prin senfinta c, rectionalg cu No.2,297, pronuntatg, de acest tribunal, Inaudienta din 2 Decembre 1877, s'a eon-damnat Trinase Hristu qi Marcu Hristu,fo$ti domiciliati in coniuna Dobra, érg a-cum dositT pentru fapt d de lovire, sg steala inchisóre corectionalg, pe timp de ate15 dile fie-ca e.

Sentinta este supusg opositiund $i ape-luluT, conform art. 18.3, 196 $i 199 dinprocedura penalg.

No. 53. 1878, Ianuarie 3.

- Prin sentinta co .ectionalg, sub No.2,440, pronuntatà de a,?,est tribunal in au-clienta din 23 Decenat)re 1877, s'a con-damnat in basa art. 331 din codul penal,Euclid N. Gavala, fos', domiciliat in Bu-curesci, érIt acum necu loscut4 pentru fap-tul de escrocherie, la in ehisöre corectiona-lg pe termen de 6 Inn), plgtind $i lei 50amendg, Statului, cu a plicatiunea art. 28din codul penal.

Sentinta este supusg, apelului conformart. 196 $i 199, $i opos tiuneï conform art.183 din procedura pen lg.

No. 57. 1 ,78, Ianuarie 3.

- Thin sentinta col ectionalg sub No2,180, pronuntatg de acest tribunal, Iliaudienta din 17 Noem,re 1877, s'a con-damnat Dumitru Iorga Bran $i Dumitra,socia laY Dumitru Iorga Bran, rom50, ma-jorï, fo$ti clomiciliaY î i comuna Hgbeni,erg, acum necunoscut, pentru faptul defurt ce a conais, sg, stea la inchisóre corec-tionalg, ate 3 luni fie-i are, plUind $i a-mendil in folosul fisculhi câte 100 lei, cuaplicatiunca art. 28 din codul penal.

Sentinta este supusg ,)positiunei $i ape-NW, conform art. 183, 196 $i 199 dinprocedura codului penal.


Primul procuror al tribunalululPrahova.

Individul Tudor Badea , din comunaChiozdénca, actualmente cu domiciliaI ne-cunosCut, prin sentinta acestui tribunalsectia II, No. 743 din 4 funie 1877, con-damnându-se la amendg in folosul fiscu-lui suma de lei noui 20 $i despggubire ci-vilg in mod solidar cu altii, suma de 100lei pentru faptul de distrugere ce.a comis.

Se publidi acésta spre cunoscinta con-damnatuluï.


Tribunalul Prahova, sectia I.Prin sentinta en No. 1,733, pronunta-

0' de acest tribunal, in audienta de la 20Decembre 1874, s'a respins ca ne susti-nutg opositiunea acutg. de D. Filip T.Corlgtescu, domiciliat la B dgia, in Divantcontra sentintei corectionale No. 1,012din 1877.

572 MONITORTL OFICIAL AL ROMANIEI 1 (13) Februarie 1878

Se:pub 1104 de ac4sta i eu deslusirelegea la acordat dreptul de apel contraace sentinte, 1111 terminele prescrise deart. 195 si200, din proeedurapenala.

1877, Decembre 30.-.

D. Nita Theodoreseu, fost in eoinu-na Gorgota, acuna cu. donaiciliul necunos-cut, prin seatinta'cu No. 40, pronuntatade acest tribunal in audienta de la 4 Ia-nnarie .1878, s'a condamnat,In basa art.238 din codul penal, la inchis6re corec-

, tionalá pe timp de 15 dile pentru 1aptul,

de lovire.Se publica de acesta, i cu deslujre

legea acordat dreptul de opositie siapel contra acei sentinte , in termineleprescrise de art, 183, 194 si 200 din pro-cedura penala.

No. 1,072. 1878, Ianuarie 12.

Consiliul de disciplina al legiunel Idin Bucuresci.

Prin dispotivul sentintei No. 2 a aces-tut consiliti din 9 Octombre 1877;

ConSinuI,Avênd In vedere faptul imputat incul-

patu ,

Avênd lu vedefe requisitorul D-lut pro-curore si done usium e puse ora ,

Av6nd in vedere ç inculpatul citat,conforna leget, cunosC'efid faptul nu s'atipresentat spre a:et face aparärile sale;

ConSiderand ca, din procesul verbal da-,

tat din 18 Septembre anul expirat, se con-stata inculpatul a eomis faptul de in-suit i inSubordonanta adus in persónaD-1111: capitan al companit V;

Ast-fel s'a fault pasibil de penalitateadescrisl prin articolele invocate de dom-nul procurore.

unire cu. conclusiimile D-ruy Pro-eurore.

rnmneIe legei; hotarasde : sa con-dawnat gardiStur Grigorie Sorescu , dinCompania a V, a face einci dile.inchisórela arestul priinariet capitalet.

Acésta sentinta se pronunta cu dreptopositie tu. termen de fret dile de la

prirnirea copiet i cu drept de reetirs incasatie, conform leget guardet.

Judele de pace al urbei CAmpu-Lung§i plalul Nuc§bra.

Prin cartea de judecata cu. No. 421, dinNoetbre 1877, D. Ión Parhon, profesor,

lost cu domiciliul in acest oras, era," acumcu doifliciliul iìcnnotut,ui virtutea art.150 din pr. civila, s'a condamnat a res-punde in despagubirea demandorului G.A. Patrulea, tot din acest oras,cifra de lei150, cu procentul stiptilat in act,- de trotla suta pe fie-care luna, socotit de la 1 lu-lie 1877 si One la achitare, plus lei 10spese de instanta,osebit eel& de urmarire,dka se voi face.

Cartea de judecata se pron-untä cu dreptdo apel, la onor. tribunal respectiv, con-form art. 21 din pr. eivila, precum i cuacela de opositie la acesta judecatorie,pentru paratul judecat in lipsa-, socotiteambele termene din .c,lioa publicaret pre-sentet cartt de judecata in Monitorut oft-

,

cial.

Prin cartea de judecata ea No. 549,pronuntata-de acés-% jud-ecatorie, s'a ad-mis pretentiunea reclamantuluïSterie Ste-

prin conseciata condarana pe de-fendorele Achim Grigorescu, fost cn do-miciIiul in comuna Corbi, era, acum cudomiciliul neeunoscut, a rr,spunde In des-pagubirea reelamantulut Steriu suma delei vechi 500, cu procentul lor legal, carenu va putea fi mat mare de cat capetele,plus let nout 20 ca spese si timbre, éra, incas de insolvabilitate din parte'ï acesterespundert sa fie obligat a le efeetua preo-tul Grigore Poenaru, eu din averea rema-sa de la tatal ski Preotul Gg., garantul.

Cartea de judecata se pronunta in pri-ma instanta, eu dreptul de apel la onor.tribunal, mn termen de dour, limi, conformart. 21 din pr. civila.

Data la 8 Decembre 1876.

Judele de pace al ocolului Pitescl.

Prin cartes de judecata-civila, No. 518,pronuntata de acésta udecatorie, in se-dinta de la 4 Iulie I877,judecatoria a ad-mis de ju.sta si bine intemeiata pretentiareclamantuluï Iosif Machelbec, din Pitesd,si prin consecintä, condamna pe D-lorTheodorita Atanasiu, Stefan Atanasiu, Ta-che Atanasiu, Florica Tudor Pescariu, dinPitese, si Inancea, nascuta, Tanase IonPescariu, éií acum Marita Polifroniade,tott fit si mostenitorit tepausatulut Tana-se Ion Pesearin, cea din urma fósta loon-itóre in Pitesci, era acum eu domiciliulnecunoscut, a'i plati suma de let vechi11300, cu procentul lor legal de la cere-rea in judecatä peUe la achitare, let nouï40 spese de instal:1th i tóte spesele publi-catiunet prin Monitorul oficial,`cum ii cuespertt, osebit de timbre i urmarirt prinportarei.

Presenta carte se pronuntä in prima in-stanta, en dreptul num2T de apel, conformleget.

Dreptul de opositie nu se mai acordadefendorilor absenti de 61e-co In causäs'a aplicat art. 151 din pr. civilä.

Prin cartea de judecata, eiNilä, No.622, prenuneinta de judecatoria de pacea ocolulul Pitesci, in edin0 de la 30 Sep-tembre 1875,

Judecatoria a condamnat pe D. Nee La-zar Nioulescu, din .Pitesci, sa platesca re-clamantulta D-lui N. G. haduleseu, totdin Pitesci, suma de let nout 200, en pro-

centul lor legal de la cererea'n" judecatasi-p6ne la aehitare, plus let nour 18 spe-se de instanta, osebit de timbre si ur-marirt.

Pesenta carte se promincia, in prima in-stanta,' cu dreptul de'opositie si apel, con-form beget.

Corpul portarellor tribunalului: Ilfov.

Done' procure ce am dat unchialut mertCleopa Ipatescu, relative la despartireamobilulut nostru de mostenire din stra-da Cuviosului, No. 3 si 5, Bucuresci, sipentru ipotecarea acestut imobil la credi-tul urban, se vor considera ca nule si deniet ua valOre.

Colonél lpatescu.No. 1,222. 1878, Ianuarie 23.

Acestä publicatiune s'a facut prin mij-locirea nóstra i chip cererea D-lut colo-nel Ipateseu.

Seful portäreilor, N. Jugovénu.

Act dotal

Prin care not', Ión sin Stroe i sociamea anume bina, domiciliatf in Pitesci,cleclaram eti constituit fiicei riústre anurneIóna, la a. sa trecere in casatorie eu. D. Ni-colae Badea, urrnat6rea dota :

In numerar lei nout 370; garderoPa e-fecto de caSh, albituri etc. , tóte evaluatela suma de hi nout 528 b. 50.-

Am fäcut acest aet la 16 Ianuarie 1875,In comuna urbana Pi".esct, pe care, sub-scriindul prin seriitor, nesciind carte,'1-am depuS la onor. tribUnal local, sprelegalisare.

Ión sin &roc, hina StrOe, inzestratort.Nicolae Badea, Ióna &roe, inc,lestrati.

TribunW'ul judetului Arge§..Audienta din 18 lanuarie 1875, No. 16.

Cu acest act dotal s.ah presentat in pre-toriul tribunalulut, in persóna, inzestra-toril Vn sin Stroe si Vma Stroe, precumsi inzestratit Nieolae Badea si Ióna Stroe,cerênd a se da actulut autenticitatea sise ordona trecerea lut in registrul res-

dui depus din cuvélit In cu-vént'si inzestratorii all declatat oti estepropriti al lor si c recunosc in total alui coprindere.

Inzestratit ail declarat ca, se multumescde dota ce li se da, pe care a siadäogand, tot dU-data, cà casatoria nus'a incheiat.

Sn ascultat D. proeuror in conclusie-nile emise.

Tribunalul, avittl in vedere'eererealegalisare si deolaratiunile inzestratorilor

kia)/1 \ r euruarie_ ittn-ATTrili"VDTTT CTATCIT A T A T DfilIT A "POTT,TMA/11111 vitula tir ll,111.1.4 nvamo 1E41

si ale, inzestratilor, fncute astä-di solemnin instantn.

AscUltand-Pe D. procuröremise, cai all fost de a- se da actulai

dotal alitenticitatea legal:al ..

Véd.Ond en dota se compuné 'de nume-rar i avere mobiln ;

ArOdênd art'. 1,171:c. civil si art. 713pr. ciVi1,

In unire cu conelusiunile procu-ror, dn. actului dotal autenticitatea legalnspre avea efeetele sale.

Datn, ordonátn, autenticitatea de facin,asta-di,18 lanuarie 1875, in orasfil Pi-tesci.,

Gr4miitieescu, N. Miildárescit.Grefier, Vestiméga.

MIIIM111011.281112.251...110460,,,,,CKSISSOILECeS.4111111111611111/1

ANUN O. ADMINISTRATIVE

Pia-Aria orasuluf Bucurescf.Conform art. 33 si 31 din legea elec-

toralA , consumi comunal din capitain,prin intelegere cu cele-alte consilil dinjudetul Ilfov, a procedat la -revisuirea siformarea listelor electorale provisoriiCamern I Senat, pe anul 1878, avend. debasn, ultimela roluri de contributiuni aleperiodulul curent de 5 ani 1877-1881.

Aceste liste electorale provisorii po a-nul curent, s'aii afis,at in cea dIntainDuminici dupn 15 Ianuarie, adicn, la 22ale acestel lunl.

Persaele earl' nu se yor vedea inseriseIn disele liste si cari vor insusi calitntilecerute de lege, roman in drept a reclamaconsiliului comunal in termen de 3 s6p-'Omani de la data afigerei, inscrierea D-lorsalt stergerea individ omis sannedrept inscris in lista colegiului , dincare el insusi face parte, conform art. 37din lege.

terrnen de 3 s'eptOmani, acordatde legea electoraln, se socotesce de la 22Ianuarie curent, pèn6 la 13 Februarie vii-tor inclusiv, la 6 ore sera , in care timpconsiliul conmunal va fi in permanentn,conform art. 43 si 44 din lege, si va pri-lei orl-ce fel de reclamatiuni relative lalistele electorale. Dupn, espirarea acestnitermen acordat de lege, nici iili reolama-tiune nu se mai mite primi.

Autoritatea comunaln, dérn, a gasit detrebuintn a publica i prin presii acéstndispositiune a legei, spre sell* tutulorD-lor alegRori din capitaln, i mai cu g-ran, pentru Cci cari an dreptul a face par-te din colegiul III si IV, si call multi dinD-lor find chiliasi, sunt siliti asi schim-ba domiciliul in fie-care an, si ast-fel potsn nu fie top inscrisi in rohni elf adey-ratul D-lor domicilin, si prin armare,niciin liste cari, dupn, lege (art. 33), se revi-suesc si se pregAtesc in fie-care an, dupnrolurite de -contributiuni.

De aceea, persénele cari se interesez delistele.electerale provisorii,pe anul curent 1878, si cali. dpresc a fiinscrise e-sact in cele definitive, sunt invitati.sn bi-ne-voésed a veni la primarie (la serviciulsecretariatniul). in aratatul termen de 3.s6ptilmanT., (edicn, fa .13 Februariviitor inclusiv),_ in ori-ce si orn de lu-crereopre a vedea 1.iile cari, stint pusela dispositia aleg6tor , conformlegei.

No: 1,490. 1878, Ianuarie 25.(3-3 la 5 dile),

stradelpr capitalei Bacurescien gaz liquid (petroleu) prin 1632 lamp

felinare (pe unde nu se luminézn, cugaz aeriform), sa decis de primarie a seda din non in intreprindere cu contract petermen de 3 ani, incepOtor de la 1 Aprilie1878 inainte, dupn conditiunile Yotate siaprobate- de consiliul coMunal.

Pentru acéstä intreprindere se Ya tinelicitatiune la primnrial,-prin oferte sigilatetin siioa de 1R Martie 1878, adici p'este 2hull' de astndi conform art. 50 din legencomptabilitdta

Domnil cari yor voi li ia asuprn-le a-téstn, intreprindere, sunt Tugati a depunela primiirie ofertele D-lor in arOata mai sus

phë 2_ore' p.'m. insotite si ga-rantii provisoril in valóre de lei 10,000in efecte publico, spre iputea lua part,L!la licitatiune.

Conditiunile vorbite limai su,, se pot Ye-dea de D-nii dotitorl in ori ce ti1e i oredo luau In cancel.aria piiniliiel, diyisiu-nea I.

No. 862. 1878, lanuarie 16.(La 20, 30 Inmiarie si 10 Februarie.)

Prefecturajudetsului

La licitatiunea tinutn, 111 dioa de 1 De-cembre yiitor, pentru darea in, intreprin-dere a constructiunet dia noii a localuluide scóln, i cancelarie din comuna lance,plasa VAcicni, acest judet, nepréSentandu-se nici un amator, comitetul permanent, insedinta .de la 4 curent, a amanatlinereaacestei licitatiuni, in dioa de IS Februarieviitor, ea se ya tine atat la comitet cat sila numita.comung. _

Conditiunile si projectele relative carecontin suma de lei 17,363 bani 35, se potvedea de amatori, in oil ce" di de lucru,"dela ora 11 a. m. 0116 la 4 p. m..

No. 261. 1:878, Ianuarie 12.3-2

Prefectura cleIn dioa de 29 Februarie viitor este de-

cis a se tine in pretorhil onorab. comitetpermanent urmAtérele licitatiuni:

1. Pentru construirena do1.1( apeduce siun pod de lerun pe ,segua vecinaln No. 4Vernesci-Viperescï, sectia Merea.

2. Pentru construirea until pod de paritla pasagiul Dare._

3. Pentra construirea a douë..podurï lapunctul Glodénu-Snrat.

4. Pentru .darea In antreprisI cons-truirei milli pod de pétrà peste .isyorulSnrel.

Projectele si caetele de insn,,reinn,rX se __pot vedea h ori-ce di de lucru la comitet.

. Se publien de acésta spre generala cu-noscintii.

No. 635. 1878, Ianuarie rs.

Prefectura de Olt.

Din vitele reehisitionate ce i incre-dintase D-lui cotandant al eseadronului,le tramite la pAsune, in nóptea de 13-14

Iunie a. e., uil vacit in ph. murga, pueingalbenn pe spinare, cÓrnele drepte aple-cate in jos, asupra oc-hilor i Ia urechiadréptaisnsemnatA, spOgêncl obornl in careera asiguratn, la un locuitor din cofnunaDobrotinetu, s facut ney6dutn.

Se publien pentru dovedireaacelei yacT,No.-12,214. 1817; Noembre 30.

SERTItITIACT DE DONATIUNE

Voind a da iili probn de iubirea ce pns-trez nas-'terel si. leaganulul. topilltriel mele, si ma-de odihnesce prana parintilor mei, la bi-serica cinditn de dênsii, cu patronagiulSantitor ImpOratY, dnruesc .de Yea vè-chea mea casnpnrintéscä din acel oras, im-preunit ea tot locul ei din prejut pecateste partea mea, vis-a-vis de pomenitabiseria, la care case a scApat in trecut totorasul, ape'rândus-se de primejdiile eve-nimentelor spnimêntAtóre ce ï ameninta,cu conditiunile de mai jos, insn :

1. Acest loc are a seryi numal pentruautoritntile comunale 0-administrative.

2. Frontispiciul. acestul edificin 1 vapAstra in perpetuitate numele men.

NicOlae,Marin Butculescii cu slove sli-pate Si poleite cu *aur, pe tabln, de mar7.mura albn, asa precuin se vede 14 SpitalulBrancoyenesc din Bucuresci.

3. AM dreptul atat en catprecum si_urmasii din urmasii lor de.. _ _

a conserva douè camere din acest loealpentru a ne serVi de gAzduire non,.

-4. Primnria ocaln i chiar gu_vernulactual, precum si ori-ce guvern dug Vre-me, nu.pot vre-un-datn çlilca aceste con--

ciei la cas contrarin sunt in drepten, cum si mostenitorii mei, a lua indArAtedificiul cuni se va gnsi reparat i imbu-nna;it sari recládit din nob. -cu din fondulorasul0, arn, nid un indemnisatiune: Spresciinta dali acest act sub ainsnmitat* asemenea egiruia mi s'a liberat si rate

574 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1 (13) Februarie 1878

altul din partea aut witätei competinte, le-galisat de onor. tri'(unal local spre a'si a-vea urmarea intocmai.

Actal in intregul lai se va pnblica prinMonitorul oficial si se va recomanda D-luiministru de interne.

N. Butculeseu.1876, Martia 10.

Tribunalul disteictnluY Teleorman1876, Aprili 22 Nr. 2,500.

S'a presentat, asi A-dY, din partea done-torulul Nicolae Be teulesca , D. PandeleRepedeanu, autoriset prin procurii legali-seta in reguld de ci misia culorei de Gal-ben, din Bucuresel , precum i D. priMarMihail MAncialescu in persónä, represen-tänd i pa consiliul comunel Rosiorit-deeVede, in base procure sprecialä subscrisade sése consilieri, cart ari cerut a se daautenticitatea legal t actului de donatiunepresinte, depus pe lengä suplica inregis-trata la Nr. 4,364, in numN dublu, in pre-senta cärora dandu- se lectura actulul.

D. Repecleanu, in numele D-lui Buten-lescu donatorele, clarä c actul este alclientulat siuí Men t voluntar çi eh' facedonatiune conumel Rusii imobilele co-prinse in act, sub conclitiunile coprinse inact, cerênd a i se da autenticitatea.

Tribunalul ,

Luand act de declaratiunile pArtilor deacord cu D. substitut , in virtutea artico-lului 1,171 din cod al Civil, dil autentici-tatea legali present alai act.

G. F. Ioneseu, G. Zarnfirolu.refier, il. Biicle.scu.

Nr. 127 al condied.

PRO CEE-VE RBAL

edinta consiliulu I comunel Rosiorii-de-Vede, din 14 Marti(' 1876, sub-presedintaD-lui Miliail Man( iulescu, primer.

Membril presenti: D-nil I4n S. Degé-nu, Pandele Pants( hivescu, G2.0 Chisim,Gheorghe 21,L Bdit, rearm, Ionian Nico-lescu, Petru Ghetu.

edinta se desch'de la orele 12 diva.D. primar pane in vederea consiliulul

eorespondenta mntr inutä cu D-nil fratiButculesci, rugandu däruésd orasuluieasele cu local lor i Arintesc din fate bi-sericel Sf. Impkuti; spre a servi de localpentrn autoritaltile comunale, i actele ceaIi primit din partea D-lor prin care pri-mese rugaciunea ce Ii s'a facut, si däruescfie-care partea sa de loc si din case.

Cere dar D. primr, ca consiliul sh" pri-mesa., aceste donatiuni .gäsinduse in li-mitele art. 76, aliniltul 4 din legea co-munalä, si sä. sub-scrie din partel actulpresentat de D. Nic dae Butculescu, càciratele D-sale D. Gmstantin Butcnlescu,

face adstä donatiane färä nieirua'reserva.Consiliul, luand in discutiune ambele

acte si'v'ed6nd avantagele ce decurg pentrucomunä din aceste donatiuni Mrä, ea con-ditianile cerate de D. Nicolaeflutcalescasä, fie neadmisibile primesce donatiuneasub-scriind actul presintat de primer, '1 au-torizä printfac6sta precum o va face siprin osebitä proCurii a stärui la onor. tri-bunal local pentru legalisarealui.

Cu acóstä ocasiune consiliul esprimandprimarcleplina sa multumire pentra

initiative luatä,i si stäruinta depusä, peléngä D-nit fret): Butculesci, '1 autorisä ca

numeln intregulta consilig si al oräse-nilor, atAt -prin adrese formale cat i prinpublicitate, sì arate D-lor frati Bulculescirecunoscinta ce li se va pästra pentru ge-nerositatea ce ati arRat cii acésta, donatiu-ne orasulal care vNut näsc(ndu-se.

Manciulescu, P. Paraschivescu,G. Belitoreanu, lén S. Degénu, JordanNicolescu, Guta Chisint, Petre Ghetu.

Primetria urbeY, Rosiorii-de-Vede.

Se atestä cii presentul proce-s-verbal s'aaprObat de onor. comitet permanent, prinIncheierea de la 11 Meiji, anal curent, pri-mitä in copie pe lêngä ordinul D-lui pre-rect Nr. 5,511.

Primar,'13. Parasehiveseu.Secretar, T. Dumitrescn..

SOCIETATEA

CRUCEA 110,IE" DIN ROMANIA

COMITETUL CFNTRAL

Listfi, de subseriptiunea Be,te pentru In tle-jinerea spimle or arubulanelor instil uite pen-tru eAuturea soldatilor r5ni0 pe eampnl de 1)5 tae.

Seria LXXXII.(Urmare.)

Lista No. 2,142, ineredintata presedin-telut comitetului Adjud.

Dumitru Ghizarata b. 50, anonim lei 1,nedescifrabil lei I, Solomön Rosental lei

Nachmen Hirschenbain lei 1, GherasimP., lei 1, Anastase S. Theodorache lei 4,S. Bildärescu b. 50, Mari Constantinescub. 50, anonim b 50, IriliusBolomein lei 5,James Fainot lei 3. Totalul listei lei 19.

Lista No: 2,146 , ineredintatä D-luiMendel Rosnovici.

Simion Brumer let 2 , Pine Vasermanlei 1, §loim stern lei 1 , Goldner b. 50,Herscu Rosenzveig b. 50, Moise Iancu b.50, Alter Lupu lei 1, Leibu Bercov b. 50,lanai losef lei 1, Itio Flaxu U. 50, LupuHercovici lei 1, Ilia Avramovici bani 50,Lupu Cheler b. 50, §trulu Marcovici beat50. Totalul listei lei 11.

Lista No. 2,152, incredintatä D-lui Pa-che P. Blidarescu.

Pache Blidäreseu lei 1 , James Fainotlei 1, Mo;; Ianache lei 1, Theod.oresen lei1, Vergolici lei 1 , Preotul D. Bitclenschilei 1, Petrache State lei 1, S. Focsenénalei 1, D. Marinesca lei 1, Vartan Popovicilei 1, N. Bonn let 1, N. Theodorescu lei1. Totalul listei 12.

Beni adunati de D. I. Notara, Prahova.IOn Notara lei 20', Stoica Niculescu ,

soldat lei 5, Gheorghe Teodor let 6, IónSWiescu lei 4 , Dumitru StAncesca lei 4,Coman Rada lei 1, Ionita Voinescu lei 1,Dina Ionitä lei 1, Alexandra Aricesca lei1 , Preotu Matache lel 2 , anonim lei 5,Badea Stänescu lei 1, Ión Stänesca lei 4.Total lei 55.

D. Grigore Cesar, intendentul imprime-Het Statalut lei 7, D. G. Sion ; pe lângäalte,sume publicate deja , s'a mat primitlet 130, resultati din vênclérea poesielorfäcute de D-sa. D. Loc.-colonel Papazol,pe lângli alte sume deja publicate, s'a maiprimit lei 345, b. 70, resultati dln v6ndé-rea tabloului si calendarulni fActite de D-sa. I. Pangrati lei 280, pretul tablourilordepuse la prefecture capitalet.

Totalul acestet serii lei 1,931-95Totalul seriet precaL lei 287,089-52

Totalul general lei n. 239,021-47

Listì de bjeetele de pansamente of erlte So-cietfttel pe,tru cLutarea

D-lor Blumenfeld, 300 dr. scamil; Ni-colee Zädärnicónu, 400 dr. scamit; Victo-ria Marineseu, fiica D-lui locot.-eolonelMarinescu Nestor, 250 dr. scama; LuisaJian, 400 dr. seal:ea si G cuverture de Rua;Princesa Elena Bibescu, 60 plupamt, 14cersafuri si 20 comprese; Ecaterina D. Vru-se Giurgiu 400 dr. scamä; Victoria Chris-tinides, 400 dr. scan* Elise si Alexan-drine Prusianu, 150 dr. scan* Aneta Cio-ca 94 dr. scamä; Alexandrine D. Fátu,325 dr. scamu; Marita Mantopolo din 01-tenita, 200 dr. scan* Emanoil Ducovici,100 dr. scamä; Maria Mlinescu, 8 perechiciorapi, dr. scamu X si cate-va dupe; Ca-huta Atanasiu, 200 dr. scamu; Flórea Chr.Solomon, 300 dr. scan* Elise N. C. Bes-legénu, 135 dr. scan* Reghina Schvart,200 dr. scan* Alexandrine Nedelcovici,scamä i bande; Maria Fortunescu, dinCrajova, 250 dr. scamu; Maria Stilianu dinBrAila, 500 dr. scamu si fitil 175, com-prese marl' 50; Marita Ionescu Gänescu,170 dr. scamä; prin D. Tasache Calende-rul, 380 gr. fitil; Elise Pancu, 598 gr.; Ma-jor Nicolescu, Mincu Moscu, 400 dr. sca-n* Elena Sefendache, 150 dr. scamu;Pompeiu Popescu, 50 dr. sainti; C. M. CompBotosani, 306 gr. scamä; Elena Bafa, 300.gr. scamä; familia Nicolae Elefterescu, 400gr. scamu. (Va urma.)

1 (13) Februarie 1878 MONITORUL OF4CIAL AL ROMANIEI 575

CURSUL BUCURESCI

PRIMA CASA.' DE SCHIMBLA

BURSA"No. 68. Strada Lipscant No. 68--

31 Ianuarie 1878.Clamp. VAnd.

10% Oblig. rural e . . . 94 94V977 evite la sortT

80/0 domeniale . . 8974 893/4esite la sortT 97 97V,

CaseT p en s.3001.dob. fr. 10 .

7°4Scri8. funciare rurale . 821/2 8370 o 1) urbane . 713/4 72t/ 2So °Imp. municipal . . . 82 82V2

cu pr.Buc.(bil.201.) 2079 211/2

-^

ActiunT Dacia". . . .

Romania" . . .

Cupóne rurale exigibile .

domeniale . . 23/4% 2°/0scrisurT . .

Argint contra aur . . . 3/4% '7 '3/0Ruble hartie 2 65 2 67Florinu . . . . 2 11 2 12

Cursul din Viena, 11 Februarie.Napoleonul 9 47 ftDucatul 5 59 ,

Cursul din Berlin,11 Februarie.Oblig Milor ferate romana 72 25 märeTA ctiunilePrioritätT nOppenheim .

Ruble hartie .

n 17 7394

218

307550

Cursul din Paris.Renta romanä fr.

Isae X. Levy.

CURSUL BUCURESCIDAT DE

TOMA. ACItJNo. 60. Strada Lipseant No. 60

Pe dioa de 31 Ianuarie 1878.Crimp Nr,-nd.

ObligatiunT rurale . 94 94 3 4

domeniale . 89 ' 89 3, 3001. C. pens.150 160

ScrisurT funciare rurale 82 83urbane71 72

Imp. m unicipanl. . . 82 82cupr.Buc.(bil.201.)20 t 21

Ae. Dacia" (500 1.) . 120 130Romania' (100 1.) 40 50

Rubla de hârtie . . 2 65 2 67

A NUNCIURI PARTICULARE

1-71ii11d ca la 23 Aprilie viitor espira ter-menul de arendare al mosiel Biatit-

tesci din districtul Neu*, proprietate aprintuluT Dimitrie B. Stirbey, i urmanda se arenda din non, se publicä spre sci-inta tutulor ca la 15 Februarie, anul enrent, se va tine licitatie chiar in facia lo-culuT la sus disa proprietate, in easa pro-prietaruluT, pentru arendarea acesteT mo-siT pe period de cind anT, cu incepere dela viitorul 23 Aprilie 1878. DoritoriT de ao lua tu arendit se vor presenta la sus disaproprietate, 'in mentionata 4i de licitatie,

unde vor putea vedea i conditiile arenda-reT, si cel care va oferi pretul indestalltor,se va adjudeca asupräT definitiv. (1)

Intre efectele si baniT ce mi fnratin nóptea de 5 (17) ale curenteT, 'mi-a

furat si un act de cesiune din partea D-luiAngel Theodoru Runta legalizat de tri-bunalul Ilfov, sectia III, No. 8,227, din10 Decembre anul espirat, de leT 12,000,aläturat en actul de ipotecä de la D-naElena Darvari, legalizat de tribunalul Il-fey, sectia III, No. 203, din 3 Innie anulespirat, pentru napoleoni. 2,000. Acesta sepublica spre cunoscintä p6n6 la regulareamea ell D. Angel, care aStAtT lipsesce dinOra,.

(1) State I. Stancoviz.

SOCIETATEA

CONCORDIA ROMANA'

Adunarea 'generalà, ordinal* conformart. 31 din statute, este convocata pentrudioa de Duminea, 11 Februarie a. c., lagra 1 p. m., in localul societAteT, stradaMägurénu, No. 10.

(1) Comitetul.

rle ve'ndere plidurea de pe moia BAIA-din disfrictul Arges, plasa Pi-

tesci. DoritoriT a se adreSa n PitescT laD. Constantin A. Racovit* 'era in Buell-rescT la D. Scarlat Tresnea, calea Mogo-s6eT, No. 163. (4-6z)

COMPA NIA CÀEI FERATE LEMBEG-CERNhTI-I4L

Furnitura de diferite materiale trebuitóre pentru exploa-tarea in anul 1878, precum obiecte de o-tel si fer, pietre sipietris (balast), lemne de eherestea si construcOune, pos-tavurT, märfurT de cautciuc, de pele, funieriT, sticlärie, colorT,lama, cc:dies, mangal si perieriT, se dä in intreprindere prinofertare.

DoritoriT d'a se insärcina cu asemenea furnituri, vor bine-voia presinta ofertele lor bine adjustate si sigilate la administra --tiunea centrall a companieT din Viena (Elisabethstrasse No.9),la comitetul dirigent din Bucuresei (calea Mogos:a.4, No. 10)sail la una din directiunile de exploatare din Lemberg san IasT

anume pentru matarialele de lemn pêrO la 27 Februarie a. c.st. n., érä pentru cele-alte materiala pnì la 15 Februarie anulcurent, stil non.

Listele materialelor de furnisat, conditiunile special)." pentruofertare si furniturä se gäsese in biuroul administratianeT ma-terialelor din Viena, la sub-semnatul comitet dirigent si la di-reetiunile de exploatare din Lemberg si IasT si se pot cere dela mentionatele autoritatT prin cerea francate.

Compania 's1 reserva dreptul d'a.primi cuantumul oferit inparte sau in totalitate.

(1) Comitetul plirigent.

/n pimnitele do la proprietatea OrlestiT, judetul Valcea, pla-sa Oltu, distanta de uit jum6tate ora de DrAgasani,-: se afinIìä mare cantitate de vin de DrAgiTsaiat din anul 1868. A-

matoriT se vor adcesa d'adreptul la 1:r oprietarul D. Co8tia I.Lahovari, la Rtinnicu-Valcel; saft la intendentul mosieT. (4)

PARFUMERIE ORIZA

L. LEGRANDParfumorii, Furnisorti a inal my 1-

tora Curti' strains*07, rue St-lionoré Paris

oniz,t ()IL ESS-011114. ProfumeUnstire estra flna cu Vote buche- noul lainodacu tóte buchetelocariT

tele spr6-a face pGruIrt Iuciosí i ali optinutii inedaliele de Meritii lamhle ca mGtasea opri d'a espositinnile (Tin Paris de la 1867,

Viena la 187S,Eau Tonique quinine L. Legrand et ,Ponmade

au Ratline de Tannin.. Pentra a cur5li capuhl si peril s'a-T face se creascti in ferte piiiü

(Succesh sicurii.) Acesle producte se gzisescil la prin--ipatir vin4gtori de parfameria i .la coapn.i.

576 MoNyromq39y7TA,L AL Römput, 1 (13) Februarie 1878

DIREC'fIUNEA MONITORULUI a fácut cuuoscut innenumërate rânduri tutulor autoritátilor a trhmitecatiunile ea termene, cu sati 6 dile inainte de dioafixath intr'éusele, spre a putea esi timp prin Monilor.Cu t6te acestea se primese continaii anunciuri chiar inpredioa termenului eoprins, ceea ce loc la corespon-dente zadarnice.

Sunt rugate dérá din noii t6te autoritátile bine-vo-éscá, pe viitor, a tramite directiunei acest'e anunciuri cu.opt dile inainte de termenul continut intr'ênsele, cunoscénd' cä, la cas contrariu, (And vor remânea nepublicate,nu li se va adresa de redactiune cereri de mutarea ter-menului, si se vor -astepta réclamatiunile ce vor veni dinpartele pentru nepui;li cafe.

COYSILITIL DE. ADMINISTRATIEAL

OBLIGATIUMLOR RURA SI DOMEN IA LEWin ineheià-rea acestui consiliii, din 12 ale cure-Lit-el

Ianuarie, No. 1, ineuviinthudu-se sh se aubite cu an-ti cipati uhe cuponul XXVI af obligatiunilor rucale exi-gibil ia 23 Aprilie, anul curent 1878 , pentru acei dindeteutori cari se vor presenta la cash doritori pri-méscá val6rea acestui capon., sub conditiune de a rès-punde in beneficiul casei fondului rural procente de 10la sutá pe ari. cal-eulate pe timpul viitor din dioa pläteicuponului péné la 23 Aprilie, ann.' curent 1878 , cândeste de drept exigibil farh un seiiemênt.

Sub-semnatul se grhbesce a aduee acésta dee s vine aconsiliului la cunoscinta

Pentra pre$edinte, Nmitrásescu.No. 72. 1878, Tanuarie 13.VIPRIMERIA STATULTTL DIRECTOR : N. T. ORANNU.

Documents

o Mercuri, 1 (13) Februarie 1878 '71 TCIAL · 2018. 1. 16. · Maria Sa se inform& prin interpretT de la oficiarT eät si de la soldatiT turd déeä, sunt bine îngrijiÏ i multum4T