Sl'lklR

6 [fituusElot ut ul

uzfumiftnrgndetit r-eflttil

trDITLIRA TINTVERS\ - - . j

CINGHIZAITIUATOV

in rom6negte deIon COVACI si Denisa FEJES

postfati deNexandru MUSINA

a.

324 riP.4t,

.4, o

tJ zl mai lungldecit veacul

roman

EdituraUNIVERSBucuresti r 1996

a

Redactor artistic Vasile SOCOUUCRedactor: Mircea Aurel BUICIUC

@ CINCHIZ NTMATOVBunnnii polustanok(I dol'se veka dlitsia den')Moskla,,Molodaia gvardia"1981

Toate drepturile asupra acestei versiunisint rezervate Editurii ItNIttEf,SPia{a Presei Libere nr. 1,79799, Bucuresti

ISBN 973-34-0246-x

a

L-

Aceastii caftc este trupul meu.lnima mea_n acesl cuvint aAicste...

::iffHj,ti5i}I

iTr rnssura .RABDARE, NU GLUMA, cA sA cAsESrrniscai vinat plin. vigiunile acc[,] seci, prin ripete goiase.Amcl i la de t i t_alergase pe un))c lc nespus de i r i tor to i l reare,rnchtputnd o i rdevdr: l ta lor . f t r t r . a l r rn i runtejor v ietal i suhpa_minlenc.. ha scormonind intr igrrral i r in ( . i le o v iezur ina, bacSlcpl ld ct \ reuu soarece de stcpa. tu l i lat sub buza vechi isurpdturi, sd iasii in sfirsit la loc deschis. unde i_ar fi venitde hirc inrr- , ' c l ip i r i . vulpea l lanr indr . i " , rpropia in rn" i iocurun. rncel . dtr s lgur. dc calea f t , r t ta. de ralul acela dcPi:r l in l ̂ cc.

sc i t t i l l r pLelurrg s i rnohor i t in srepd. ispir ind 5irnlncosind tolodat l . de r id ical lura lceer uni forma pe curelre!eru cutremur. ind parnintul . c inLl intr .o part . . i ind inccalr l ta. nesf i rs i te l rcnur i . l i5 ind i r r r rnrra. o di ta cu lumul s ifuninginea, rnirosur.i puternice. nelinistitoare. purtute d. uinihit, deparre.

^ Spre..seard, vnlput se aciui undeva, linge linia de tele_

graf . pe Iundul r r r re i gropi nu prea mari . intr ._o insuJi l i der levrc de stepi invdlala cu arsi la s i . incol ic indu_se ghemro$cat - inhe plantele acelea puternice, de un rogu-iichis,care im-prd_$tiaseri imprejur puzderie de seminle, prinse a a5_lepta r ibdi toarc cAderca nopl i i . c iu j rndu_si r :ervos urechi le.atenta in l runa la suierul subl i re r l v in lu lu i pr in ierbur i leu\cale c( ' loyrreau aspru la atrnqclea lu i . Sf i lp i i de te leqr.alzvoneau si e i monolon. DII d. , st i lp i vulpra nu .* t . rnaul Eisint tintuiti locului, nu te por hiitui.

Trecerea asurzitoare a trenurilor o ficea insd de flecaredatd sd tresari violent. sA se incoldceascd Si mai strins inmicul hdtis ce o irddpostea. Trepidalii le Frrnii o i?ceau sjsrmri cu eoasrele- ru i r t .cp rr .upu- i p lapind lbf la ler ih i l i agrnl | lurr lor in mlscare. l rcncziu: i n la\ iv i t i l lcr lor . . drr culoate acestea, invingindu-si spaima 5i repulsia stirnitd de

i,

ll

mrrosurile acelea stAine, nu se clinti din ascunzis: asteora;i.".. iifrri."j],"

cind pesle catea ferald se insrdpinea. vremel_

.. Venea aici extrem de rar, numai cind foamea o chinuiadin cale-afari...

-- , Ing" doud trenuri, in stepA se ldsa brusc o mare tacere.ca dupa o surpare. si in Idcerea aceea totala urlp.a .umiinr.

un sunet inal t . nedeslusir . care_o f icu sa_i i . i " i " r r f iurechile, un sunet abia auzit, al nimiinui, ,i ia"irJ p..i"stepa.amurgi la.- Era jocul curenl i lor de aer ce pr"ua' . ra.ugraDntca scl l tmbare a vremi i . Mice j iv ina s imqi ' inst inct ivacest.lucrx $i o mare sfirqeali o cupiinre. ,qr fi urut ia setinguie. sa dea_ glas. sche lalaind. rceiei rutUuri o*rimi.i j"restn$le. Dar foamer inrbu5i in er pina ,, ,..rr .iriiri JJalarmd al naturii.

,. Vulpea scinci doar ugurel, lingindu_5i pernitele labelor.dureroase dupa al i ta alergalur i .Serile erau de-acum ricoroase: loamna bAtea la usa. Iarnoaptea piimintul se ricea brusc, zorile gireau st.pa i.Jpcrr t i cu un slrat a lb ic ios. ca sarea. de- chic lurr ' reoede

trecdluarc. Veneau vremuri de infomerare , i luf . pJn,.sdlbdticiunile

. stepei. prada, orlcum arara, ce hdlAduia Yarrpe aceste meJeaguri se rzrzletise. pierzinclu_si ,rrnu. i_.lnunurun mAt calde. care pr in v izuinl . care in adinc de ni : r_pxf l . r lecare vulpe vina acum pr in r tcpr in denl ine:,lC.r.lrlg. de parca srirpea i_ar ti pieril de'p" trru oa'rnln-Iutur.^ru,t^crescuserii..si se imprastiaseri in cele paru zjri.tar zodta rmperecherii era incd deprrte. in zipezile iem|i-timpul acela rivnit cind vulpile se cautd iardsi, iinarnu..rii ise rncarera cu nivalnica forti ce i-a tbsr daruita r iei,idintru-nceput...

.La cdderea nopl i i . vulpea is i pdrdsi ascunzi :u l . in.r . ._ment o ct tpa cu urechi le c iu l i te. apoi t isni pe terasarnl : : -flergind de a lungrrl lui cind <le o p*". .i"j O.-.""frl,l ,|lnrel. Ua5ea^ uneorr pe_aici resturi de minciue arun.-at: ::pasagen pe terea\rrd. Alerga indelung. adulmecind rcr .-.:.: : 9Dl:c l :cu mtros i r i lanr. dezgusr or. p in i \ i i J i3 . j : - : . racaranl . t raseul era sernjnat cu hir t i i : j z iue l : , r : - : : . : : - , -sticle sparte. nrucuri tle tigara. cutri

-eoul. Oe .on.:..'. . - ,.gunoatc ctr , to\ t loare. Din cale_afar i i dc re.pinr.rr . , : :_, : : :

.l-r duhtrerer pr care-o simtea iesind din gitul sticlelor:inirse intre,gi: trdsneau a ciumdfaie. Dupi ce, adulmecin-ju-ie. o luase de vreo doud ori ameteala, vulpea incepuse si:.\irc mirosul de alcool: pufnea 5i sdrea ca arsd in laturi.

Zadarnic elerga. Nu gdsea, ca un fdcut, nimic din ce:-rr il ficut trebuinti, nici o ciozvirtd, nici o fdrima de:xani. si doar pentru asta a$teptase, infringindu-si cu greu.faima. atita amar de vteme. Dar in speranla ci poate,:.rtusi. o sd dea in cele din urmi peste ceva de-ale gurit,..ulpea isi umri drumul, de-a lungul terasamentului, cind de,\ f rsr lc. c i | |d dc cealal lz i a l in ie i .

Deodatd isi curmi goana, incremenind cu una din la-bele dinainte u$or ridicatd. Topita in lumina tulbure,oicloasa a lunii. rdmase nemiscat,r intre sine, ca o nilucd.i uietul surd care o tintuise locului nu inceta. Deocamdatiera prea indepdrtat. Tinindu-$i tot intinsd coada, vulpea sebalansi nehodfti de^ pe un picior pe altul, gata si _pdrd-ieasca terasamentul. in loc de asta insa, prinse a adulmecagriibita taluzurile, trdgind inci nadejde si giseascd ceva,orice, cu care sii-gi poati ostoi foamea.

Adulmeca, doar-doar o da norocul peste ea, cu toate cade departe nivdleau asuprd-i, crescind neindrrplecat si infri-cosdtor. scrisnetul acela de fiare si biitaia sutclor de roti.Vulpea mai zibovi pret de o clipd, atit fu insa de alunspeniru ca deodati sd zvicneascd in li lturi. rostogolindu-seisemeni unui fluture buimac, cincl brusc. la cotituri rdsdrird,cu tor te l i l r t r r i lc rpr inse. cele d( 'ur locolnol ive ctrpl l te r iproiectoarele puternice, lurninind orbitor totul inaintea lor'imulsera pentru o sccundi stepa din intuneric, dezv.lluindu-ifnr?i mili usciciunca cadavericit. Trenul isi intetea goananimicitoare. Vdzduliul prinsese miros de zguri si praf. Opali de vint se iscase.

Vulpea tisni fulgerdtol intr-o parte, aruncindu-5i ins.lnumaidecit privirile indarAt 5i lipindu-se insparimintatd de

Dimint. Iar monstrul acela cu sute de ochi aprinsi isi conti-nui huruind goana, zgomotul rotilor lui diinui inci multivreme. Vulpea zvicni inainte 5i o rupse la fugd cit o {ineaupicioarele...

Cind isi mai trase sufletul, privi iarisi cu jind sprecalea feratd, uncle si-ar tl putut astimpiira tblmea. Dar in

fa1d, pe gine, licdrird din nou lumini, apdru din nou opereche de locomolive rlagind dupd ele o garniturii nesfir5ita$r grea.

. - Vulpea o porni atunci intr-un mare ocol prin stepd,

hotdriti sd iasd la calea ferati intr-un loc pe unde nu trectrenun...

_ _ P9 lceste meleagui, trcnurile goneau dinspre Est spreVest si dinspre Vest spre Est...

Iar de o parte si de alta a cAii ferate se intindeau mailespatii desertice Sati-Ozeki Tinutul stepelor galbene.

. ,Pe aceste meleaguri, toate distantele se mdsurau por-nind de Ia calea ferata, ca de la un meridian Greenwich-..._, Iar trenurile goneau dinspre Est sprc Vest si dinspreVest spre Est...

in miez de noapte cineva se chinuia de multd vrene.stiruitor, sd ajungd la el, la canton, inaintind la inceputchiar pe linie. iar apoi cind din fala rdsari renul cobo-rind povirnisul terasamentului, croindu-si drum ca orinviscol . apir indu-se cu mi in i le de valur i le de aer .s i prai cucare improsca marfarul acela (tocmai avea verde un (renspecial care trecea pe o linie secundard, in zona inchisdSari-Ozeki- l, unde exista un serviciu feroviar special. pescurt, mergea la cosmodrom, de aceea toate vagoanele erauacoper i le cu prelate. avind pazd mi l i tard pe-plat former.Ediehei isi dadu seama le indata cd nevasti-ia era cea carealerga spre el si ca nu se grAbea ea degeaba. zorul acelatrebuie cd avea o pricind serioasii. Ceea ce se adevericurind. Dar el, ca un cantonier ce se afla, nu avea dreDtul sdse miste din loc pinii nu trecea si ultimul vagon, cu inso-t i lorul in pozi t ie de drept i pe plarforma deschis i . is isemnalizara unul altuia cu felinarele, semn ci totul era inordine, si abia apoi, pe jumatate asurzit de zgomot, Edigheise intoarse spre nevastd-sa, care rdzbise, in sfirsit, la canton.

* Ce-i cu tine?Ea il privea plind de nelini$te, mi$cindu-si buzele.

Edighei n-o auzi, dar.inlelese: era intocmai cum crezuse.- si intrdm. bate vintul.O conduse in canton.

a

*L

Dar in clipa aceea, incd dinainte de a auzi din gura eiceea ce ghicise Ei singur, il izbi, cine stie de ce, cu totulaltceva. E drept, bdgase de seamii gi pina atunci cd bdtri-netea n-o ocoleste, dar acum, vizincl-o crrm se indbugd dupd. i t r le lcare. auzir)d cum i i l rorcr i r > i . i ru iera uelul in piepr.in vreme ce umerii slibuti ise ridicau nefiresc de sus, ilcuprinse o milii adincd. Lunina puternicd din micul cantonvaruit pe de-a-ntregul in alb dezvdluise brutal zbirciturileacelea in veci fdra leac tle pe obrajii intunecati, piminrii aiU\g!{g 1si doar fusese o mindrete de feneie, oachcsa, cuFi f r i iereda. de culoarea gl iu lu i copr. 5 i ochi negr i .strrilucitori) gi gura gtirbi se v?idea incii o dati cii nicichiar o femeie care si-a trAit traiul nu se cade si umble cudantura ciuruitil (de mult ar fi trebuit s-o ducd la statie, sd-sipund Ei ea dinti din.aceia de metal, din care purtau acumtot i . bdlr i r ) i 5 i t iner i t - s i ruvi le le carunle. a lbe pe alocur i .alunecindu-i de sub basmaua cdzuta. si toate astea il rdnirdadinc, drept in inimi. ,,Eh, cum mi te-a mai sllchiuitbAtrinetea!", o ciind el, cu un sfi5ietor simtiimint de vinovd-lie in suflet. Cu atit rrai mult il cople5i o recunostintitacutd, care crestea deodatA in el pelttru tot ce trdiserdl latur i a l i ta anrar de ani . b i mai al is pentru c i a lergrseacum, in puterea nop(ii, pind la cel mai indepirtat punct alhaltei, din preluire 5i din simtimintul datoriei, pentru cd qtiacit era de important pentru Edighei ceea ce avea ea sd-ispuna, alergase intr-un suflet si-i aducd vestea morliinefericitului Kazangap, bdtrinul singuratic ce-si sfirsisezilele in cdsuta lui pustie de lut, pentru cd igi dddea seamacd sin-qur Edighei va pune la inimd stingerea acestui ompiirisit de toti, cu toate cd nu avea cu riposatul nici olegature de singe.

- $ezi, mai trage-ti si tu sufletul, spuse Edighei dupice pitrunseri in canton.

- $ezi si tu, spuse ea ca un ecou.Se asezard.- Ce s-a-ntimnlat?- S-a stins Kazangap.- Cind?- Tocmai treceam sd vdd ce mai face, , o fi avind,

mi-am zis, nevoie de ceva. Intru, lumina - aprinsi qi el - pe

locul lu i obiSnt l i t . dorr t h l rh l Parca- i stalea nu. \ l lu cum'

tef ,Di ina, r i l . ICi l i l -n .x. \4- lm dat mai rprr t rpe Kalakc' .7|c '

hei . Kazake.. i l l r l i rc t r t r ccrr l c l ld l Da'el er l s i l ta Ula\ut

i se f r inse. lacr in i le o podidir i sub pleoapele ^ inrost te '

sublrr te s i e lc. L 'kubul l 'c i t r ' . r : i p l inse o vrelnc In^lacere'

Ui te eum *- l t lus. . . ( 'e or l t l St n-a avt l l etne si l - l Incnlol

*frii, .tfut. ea cLt arnitritciune. printre - sughiluri de,plitts

Cine-ar'fi crezut'i Sd moari iisa. ca ' Voise sd spun' - ca

un ciine in margine de drum. dar ticu, nu mar era llevole'

\e intelegea ot icunt.gr1l!]rli.!-Ellgtr'^ - r:ir .l hutezaserir in linul' pentru ca

lucr:r l i r hal t l bor i tn l l - t luralr l l l l inclr de c ind 'e in lorsese din

rdzboi - isi asculta nevasta SeziItcl intunecat pe lavita' cu

. i in i f . gt . l . c l n iste bu:tet t i spt i l t r t i le pe. senyncl i C?z::

roeul >eic i i r lc letovir . t t . unsurolsr l > i jcrpel i t i rdu' i l umbrea

ochii. La ce sc gindea oare'?- Ce facem acunl iEdishei is i r id ica f runtca. pr i r int l -o cu un zimbel amlr :

- ie ra lacem] Cc *e f lce inderrbste in c l ipe ca usl l '

i l ineropdm. Se ridici' in picioare ca un om care a sl luat o

i'.ieii"i uit. ce-i, nevasti, intoarce-te degrabi in sat' Dar

mai intii. asculti.- Ascult.- i.er"gt"-l pe Ospan. Nu te uita cd-i seful haltei'

n-ur" u i"i",in faia moitii sintem toti egali . Spune-i ci

bietul Kazangap s-a sivirsit. Onlul dsta a muncrt alcl pauu-

r" . i ' t i - or i t - i 'ae ani . ospan nic i nu f icuse ochi c ind

f-rnnub a inceput s i lucrcze in pusl ie latea asla ' u l lde

o.-atui . i n-ai [ i monl i t . pentr t t n imic in lun]e ' un c l l r le '

[ l . ; ; ; ; ot . N'" t . e l l ' i re-n eap ci te l rcnt t r i i - ru t recut lu i

Kuzrngup pr in lu l r r ochi lor ' Sl sc gindeascrr b lne" Asa sa- l

spui. $i incd ceva...- Spune.- "lrezestc-l pe totl la rind Bate-le-n geam Cd doar

ci l i s i r t tem ' ,p e se (u totul . le pol i nul l l i r l l pe degctc '

Scoala to l t t r t 'u l l r r re; t . Nimeni 11-f , re dreptul sa doalma ls l rz l '

cincl s-a stins tln asenlellea om Scoalii-i pe tott'

-- Si dacii nii suduie'?

t0

*tsurannii L,clighti ..Etl i-qhci Vil irrosul ', de la rus bu'tt \r lcr'

- Datoria noastrd e sd-i vestim pe toti. incolo - n-au:.- i t .3 .x ix|s. Spune- le ca eu le-am t i imis sa- i scol i . Omul

- : : ru le sa aibd rusine. Stai !Ce mai e?

- DA fuga mai intii Ia $aimerden - e de serviciu la.:ripecerat -, spune-i ce s-a-ntimplat, sd chibzuiascd si el.?.trle

-siise$te pe cineva sd md iniocuiascd. in caz de ceva.

. . -mi del de : r i re. Ma gasesre el . intelegi . ' Ara sa- i spui i- Ii spun, ii spun, rispunse Uliubala, apoi insd iqi lua

.-Jnrr . de parci abia arunci s i -ar f i adus aminrc lucrul cel:rri. de seamd uitat in chip cu totul nepermis. - Dar copiii?Lnde ne-o fi capul! Pe ei ar trebui sa-i instiin$m inaintea:uturor, dar cum'i Cd doar le-a murit tatdl...

- Edighei se posomori, instr-dinat parca deodatd, chipul i

.: inaspri si mai mult. Nu rdspunse

. - Oricum al fi ei, copiii sint copii, urmd Ukubala,de zvinovdlindu-se parci. $tia ci hri Ediehei nu-i place si.iuda vorbindu-se despre asla.

- gtiu, spuse el, dind din mini a lehamite. Crezi ciinu-mr dau seanta? Fiir:i ei nu se poate, e drept, cu toate cd,dac-ar fi dupir mine, nici sd se-apropie nu i-as lAsa!

- Edighei, asta nu-i treaba noastrd. Las, sd vini. sd-linsroape. Al t le l o sa jasu l r vorbe. de n-o s i i le pui capat c i tr eacul . . .

- Da' ce, ii tin eu? N-au decit sd vind.- Si daci bdiatul n-o si poatd ajunge la timp din

oras?- DacA vrea. ajunge el. incd alaltiieri, cind am fost la

statre, i-am bdtut cu mina mea telegramd cd, uite_asa $i a$a,taicd-tdu e pe moarte. Ce vrei .mai mult? Se crede destepi,asa cd trebuie c-a priceput ce gl cum.

- Ei, dacd,j asa, e bine, spuse Ukubala, imp6cindu_se.sovditoare, cu horirirea lui Edighei 9i, cu gindul la cevinumar de ea $tiut si care o frdminta, adiugi Barem de_arvenl sl nevasta-sa. ci, oricum, e inmormintarea lui so_cru-sdu, nu a unui fltecine.

- Asta s-o hotirasci singuri. Ce sd_i tot dAddce$ti,doar nu-s cooii mici.

Ticurd o vreme.- Nu mai zdbovi, du-te, ii aminti Edishei.

:s

Ferneia insd maj avea ceva pe suflet.. - Dar pe liiea-sa. pe antarita iria de Aizada. care stala s la l re (u bet i \Jnul de barhatu-sau. r i copr i i . . . Trehuie sa- idirm de stire 5i ei. si ajungd la inmonnintare.

Edighei zimbi fdrd voie si o bitu u5urel pe umiir:.

* Plea te perpele5ti si tu pentru roti. Aizada e colea,la o zvirlituri de biit, nriine de cu zori s-o rcpezi cinevapluii Ia statie sd-i spunir. Vine ea, de venit. Dar un lucrutrebuie s,t pricepi: nici de la Aizada, si cu atlt rnai mult dela Sabi t jan, cu toate ca- i e f iu 5i e, vorba aia, b i rbat,lu-avell ce a\tepta. Al si vezi, or sti vind amindoi, ci n_auincoro. dar or si stea deoparte ca rnusallrii; cle-ngropat totnoi o sd-l ingropanl, asa si $tii... Acuma. du-te si t' i cum ti_an] spus.

.Fctncm drr l r r \ r p lec( ' . apoi sc opr i . leholui t i r . s i i r rporrr i . De u\ t i t rht i r r r opr i Edighei :

- Nu uita: iurii si-ntii la Saimerden, si trjmirri pe ca-rera^in lotrr l nt( .u: z iurr o re(uperel eu p(.unl) i . Zacc bictulorn ln casi l pusl le. n-are pe ninreni la crpl i t i i . . . Curn sepoate una ca asta... A5a si-i spur.... $i f 'emeia porni la dlum, incuviintind din cap. intre

trmp, pe panoul cle semnalizare prinse a clipi becul iotu. OnouA gar i tu l i :c Jpruptr dc helra Borarr l i -Burrrrni i .( o lL l tn l icrn i l lu lu i pr i r r r i t dc l r d ispecer.r t . r r .ehuia anuajatape o l in ie secund:rrA, dindu-se cale l iber i t renulul d inceldlalt setrs, care i5i tdcuse deja aparilia la intrarea in haltd.drr la mrcazul t l i r r prrrc.r oprrsr i . O mirncvr i l obi)nui t j . i ;t r r r )p (c l re ur i le i l r urnt tu c:r le l . Edighei iSi i r t roar.re deciteva oli capul dupd Ukubala, care se indepirta de_a lungulliniei. de parci ar fi uitar si-i spund ceva important. Ar n-iaifi fost rnulte tle spus, tru-i vorbi. cite nu-s de ficut inainter le i r r r :urnr i r r ra le. s i r r r r t i le pol i anr int i pc to lLt . , deodrr la. darnu dc a{ lJ prrvca el in unna ei . c i penlru ca aturrc i b icasede seam:i, cu amiraciune, ce niult imbdtrinise si curi segirbovise Ukubala in ultimul timp. Acum, in ceala gdlbuie ai'elinalelor ce lurninau calea feratir, acest lucru se iedea citse poate de deslusit.

, . .Asadar. ne-au ajuns 5i pe noi b i t r inet i le. g indi e l .Iacir, le-anr trii it veacrrl, Si,acum :jintenl moSul Si biba.,.Si,cu toate ca nu se putea plinge, ii diduse Duuurezeu sind_

I2

:.3fil lnci in puter€. anii se tot adunaser:i -- avea Saizeci..-ti (le rni bituli pe mucltie. ..Ca si vezi, peste vreo doirrrt sil md scoati la pensie". isi zisc Edighei. nu fdrir o

. . -,:.r brtjocurii. Stia el cir n-are cum si iasd la pe-nsie asrr- ::i.1. nu era itsa simplu sa giisesti pe cincva care sd-i ia

'-rl in pustietatea asta eril revizor de cale si mccanic, pe-.:rl fi icea nunrai in caz de nevoie. cind se imbolndvea':irnui sau pleca in concediu. Nur.nai daci n-o rivni careva: rndemnizatia pentru collditii de izolare 5i lipsi de apli.

l"r slaba niidejde. Pas' de gdse$te asemenea oaneni printre' : reni de ast iz i .

Ca sar poti trdi in haltele din Sari-Ozeki trebuie sd fii:. '.:e. altfel putrezesti de viu. Stepa-i urinsa. omul mairlnric. Stepa-i nepisritoare. ei ii e totuna de ti-e riu sau-rne. t rebuie s-o ie i a5a curn e. dar omului nu ie totuna ce,:-nt i rnpl i i pe lume, omul se zbuciunlai s i t in jeste. ise tot:lre ci undeva, aiurel. printre alti oameni, ar fi avut rnai: : ru l t noroc 5i cd n nimcr i t a ic i numai din grc5cal i . . . De-i.!'ea in lata stepei, a rniretei 5i neinctrplecatei stepe, omul.e pierde cu tlrea, se descarcii intocurai ca bateria motoci-;lctei cu at:rs a lui $:rimerden. Stdpinu-sdu o tot cl'utd. nicinerge cl cu ea, nici ii lasi pe altii. Asa ci masindria, totz.rcind firi folos, cle lt o vrerne n-a nrai vrut sil nteargal,puterea ce-o punea in nrisc:rre a secat. Asa si omul in haleletlin Sari-Ozeki: daci nu se pune pe trealli, nu plinderlcldcini in step:i, nu se dal dupd ea, cu greu se poatc line pepic ioare. Uni i , pr iv ind pe ceam din goana trenul i lor ,\e-apucau cu miinile de cap - Dumnczeule, cum ()-puteatrii oameuii aici? Cit vezi cu ochii -,numai steoi si cimile!I i te s; i t r i iesc, f iecure c i t i l l in bi ier i le rabdr; i i . Trei , hai .patru ani mai rdbdau, pe urmd gata, lichidarea 5i pe-aciti-e drumul, cit mai departe de Iocurile astea.

La Boranli-Bulannii doar doi oarleni se stttorniciseriipentru toati viala - Kazangap $i el. Burannii Edighei. Citinu se perindaserd 5i pe-aici de-a lungul anilor! Pe sine iivenei l s i se judece. e drept, nu se ddduse bdtut , darKazangap muncise aici patruzeci si patru de ani. \i i nupentru ci al fi fbst mai prost ca altii. Edighei nu l-ar fi datpe zece... $i uite cd nu nrai e, s-a dus Kazangap...

l - i

Trenurile trecuri - unul spre Est, celdlalt spre Vest.Liniile ramasera o vreme pusrii ia Boran li_Buiannii- ii a""-oara. totut piiru a invia imprejur _ stelele strdluceau maiputemrc st mri e l r r pe bol ta intunecata. v intul se zbenguiamar neastrmparar pr in ierbur i le de pe la lazur i s i pr i i t reraverse, pnn prundigul dintre ginele ce mai zvoneau incdsl Ins.

Edighei nu reintra in canton. Ramase acolo, pe gindur i .reTemal de un sl i lp. Deparre. in c imp. dincolo d; . ; i ; ;lerat i . \e zarelu s i luetele nedeslusi te aie c i imi le lor . Stateaurcrniscale i r r _ lumina luni i . astepr ind sd l reaca

"ou; i "" lrT[ l r re ete. b.dlghei o deosebi pe a lu i . botezatr . dupa nu_mele stdpinului, Burannii Karanar _ cea mai puternicd gimai iute de picior din tinut. Edighei era ,u."'rni.Jr" A.Karanar, un mascul diruit cu o rard vigoare, cu toate cii nuel l usor de sl ip in i r . cdci . c i r err t in:rr . EAign" i nr_i i rea" i . " .rJr rpot nu se mat r t in5ese de el , i l ldsase etan.

, Printle

3119 .rreburi pe care le rvea de clus la bun :firsira ooua zl . td lghe' is i am;nl i ca. d is_de_dimineata, r rebuiasA-l aducd pe Karanar 5i sdJ inqeueze, c6ci avea;;";;;;el pentru felurilele drumuri legare de inmormintare. Si_i maivenrra In mrnte o mul l ime de alre gr i - i i . . .. La halti, oamenii dormeau inci,' l iniftiti. Clddirile tero_vi i l re. insirale de aceear i parte a cdi i ferate, un grun decasule. .5Jse cu totul . d in panorrr i prelabr icate, cu aco-oei isur i

orn. .ardezte. apoi casa lu i Edighei . r id icat i de el insusi . s icol iba de c.hrrpic i r raposarului Krzangap, i f . lur i i " i " i l "_s{rucll auxlttare- cuptoare. imprejnruiri din stuf penru vite,rar In centru . de c i l iva rni incorce . pompa de ipa, : i er atuluror. acl ionata t le v int s i e lectr ic i t i te, 'un.o. i ' .unuul -:ista era intreg cdtunul Boranli_Burannii.

. . , . Ai ,1 crr to l . aruncat aiei . l ingA nesf i rSi ta cale ferata, innesr Sttete stepe Sar i_Oteki marunld ver iga de lesatura

inrr. r.r1 siritem rrmilicrt. aidoma capilarelo.. ;. i l,;:";;i;;g:il i noduri de crle ferata si orase... Asta era ,o,, ,rrniuiarcr . descI s. c:r la spovedanie. tuturor v in lur i lor lumi i , mricrr searni cclur ce bintuie iarna. c ind v i5colele srepei invol_bulri zripada.. ingropind casele pinr la teresire i"-i-i""."iiacoperind calea ferard cu ndmeii inghetati... n" o.".u i. ii

IJ

L

,ri3 halta Boranli-Burannii, asa scria pe placa indicatoare'

- - ,n l i in cazaha. Buranni i - in rusd.. .Edrghei igi aminti cii, pini si-5i fi ficut aparifia felu-

- :..: masindrii ce curitau acum zdpada - care improgciti-'.-n ;uvoaie, care impingind-o in ldturi cu ajutorul unor

- r ::. lame deversoare, care in alt chip, - cl si Kazangap: iruisera si lupte, cum se zice, pe viali 5i pe moarte cu.. .retn. Si parcd nici nu erau chiar atit de indepirtate acele':ruri. in cincizeci si unu si cincizeci 5i doi, bundoard, ce,:-,i cumplite fuseseri! Poate numai pe front se rnai intim-..lsir. sd-ti pui viala pe o carte, pentru un atac, pentru

:--:lJarea unei grenade sub tanc... ASa fusese Si aici. Chiarr:-:r nu te omora nimeni. Te omoraj singur. Cite troiene nu

-riil5era ei deoparte cu miinile lor', degajind zdpada cu: .rtoarele. ba chiar cdrind-o cu sacii, mai ales la kilometrul-r:t:. unde calea ferata recea printr-un fel de vAioagi. de' . . . r rc dalr credeau cd e ul l imt bir la l ie cu r ipa v iscol i t i i : i:r itsntru a o cistiga merita s-o si dai dracului de viati, fdri-: -tai prea mult pe ginduri, numai si nu mai auzt cum

-:..rLr trenurile in stepd cd ele ce stiau. voiau cale liberi!Dar zdpezile acelea se topiserd, trenurile acelea se pier-

:--:rjr in zare, anii aceia trecuserd. De toate astea nu-l nal:::.r azi nimdnui. De oarci nici n-ar fi fost. Acum. cei din. . r icrul de intret inere dideau pe-aic i d in rn in pi ls l i - n i ) le::r'r zsomotosi, alcdtuind brigdzi de revizie - si nu numai cd:.u r oiitu sd creadi. nu puteau pricepe, nu le intra in cap:um vine asta: troienele stepei gi sus, pe terasament, citiva.r,rmeni cu lopeti. Gogosi! Ba, cite unii i1i rid in nas: la cerun toate astea - de ce, adicd, s.l induri atitea, de ce sd-li.1i\tru-si viata, ca ce chestie! Noi n-am fi fdcut a$a cevasrntru nimic in lume! Duci-se dracului! Ne-am fi puscalma-n fuml sr valea! in cel mai riu caz, ne-am fi aciuit pe!a vreun santier. sau unde-o fi, numai viata de om sd fie..\rit am lucrat, atit imi dai. Iar daca-i 5vung, aduni, neicd,brale tari 5i mai pune ceva parale. ,,Ehei, mosnegilor, detiaieri r,-au luat, fiaieri o sd muriti!"...

Cind ddtlea peste isteti din istia, Kazangap nici nu-ilua in seamd, de parci spusele lor nu l-ar fi privit cituqi deputin. zimbea numai, ca 5i cum ar li stiut despre sine cevaimportant si care nu era de nasul lor, dar Eclighei nu se

t5

II

putea stipini, exploda, uneori se lua in guri cu ei, ficindu_$izadamic singe riu.

.Adevdrul e cd el si Kazangap mai vorbeau desore lu_crurile astea. care thceau acum -hizul ripilor din ,il;;;i.

speciale. de. revizie, despre asrea si despre;"lr. rlr;fe;l;;;ln lnl de demult, cind desreptii irsria se mai iucau cu Duta_nprar, rncii de-alunci intorseserd ei doi viata pe toate felele.atil cit ii ducea minlea. si o linuserd asa mereu, si erau nisteanr oe-atgncr. de prin paruzeci 5i cinci. vorbisera mult si Delnoerete..mar cu seamd dupd ce Kazargap iesise la pensie ii.c'rne Sne de ce. calcase cu stingul, plecase la oras, sii stea cufiu-siiu. dar dupa trei luni se

-intoisese. VorUir.ia ina'"lunn

despre roale cite.sinr pe lume. int.l.pt U,arUui'k;;;;;;;:3Y..i' S:-l,amrnri de pe urma sfaturilor cu e1... gi, brus'c.Eorgnet l$r dadu seama. cu dureroasd limpezime. ci4 de_acumcu at?t rdmisese: cu amintirile...

,._ -In,{a grd-bit in canton. caci auzise declicul inrerfonului.

rvlagaoala nrflt st suiera indelung, ca viscolul in stepd, abiaapor prinse glas.

, . - Edike. alo, Edike, _ spuse. ragu$it , Saimerden.orspecerut de serviciu, md auzi? Risoundel- Aud,. Zi-i.

- Auzil- Aud, aud!- Cum md auzi?- Ca de pe lumea ailalt{!- Da' de ce ca de pe lumea ailaltd?- De-aia!- 4d4... Va sd zicd, betrinul Kazangap...- Ce-i cu bdtrinul Kazangap?

. - A murit, adicd. Sarmerden se chinuia sd AaseascAcuvrnrete potflvlle. impreju{rii. Cum si spun... gi_a incheiat,va sd zici, drumul slorios.- Da, spuse icurr Edishei.,,Ca sd vezi, dobitocul, se gindi el, nici despre moarte

nu poate vorbi ca oamenii.... !{me.r!e1 riicu o clipii. in microfon se dezlentui-rA simat abttlr . htrsit I urile gi piuiturile, printre care rdzbdtea zso_morut unet rasullAri sacadate. Apoi, $aimerden cirii:

l6

L

-- Eilike dragi. un lucru te rog... Nu-mi... asra, cum ii, - :t,.r nr da bitaie de cap. Dacd tot a murit, ce sa mai...

: : i l n,ant oanieni . Ce-{ i veni sd- i stai la cdpal t i i , l: - .-rrLrl. tsta. cunl ii zice, fot nu se scoali dacri-l prive-- : . l,-1. !-tt tsa Cred...

itr eu crcd ci nu pricepi nimic, se inlirrie Edighei..r[l \i i Du-ti dau biitaie de cap? Tu esti aici de doi ani,

. ,:r-i l l lcrat cu el treizeci. Gindeste-tc si tu: a murit un ont--i '.enr voie si-l l isiim sinsul.. in casii pustie...

Palci-r asta, cum ii zici - ntortul 5iie ci c sinuur slu: . in,sur! . . .

- Dlr noi 5tirnl- Bine. b:itrine, bine. nLrmai astl. cum ii zice nu:tpl Ia nine!

\u t ip, i t i expl ic ISi ce vrei si lac? N-am oameni. Ll uma umrei.

,- , .rr faci acolo, in ntiez dc noapte?- O si n?l rog. O sir-l priveehez. $i iar o sti mi roe.- Sal te ro,ri ' l Tu, Burannii Edighei?

Drr. eu. Al la \ . i l s t i l l r j eu rucrciuni .- Asta,i buni, la asta, cum ii zice _ gaizeci tle ani- : : :urerc soviet ic i i . . .--Ce-are a facc puterea sovietici! Oamenii se roagi la

-.:rtiiul nlortilor de cind lurnca. Moare un o,.,r, ,r, o uitil- Bine, bine, n-ai clecit si tc rogi, dar.nu mai 1ipa.

.:nit dr.rpi Edilbai, d.rcri o si vrea, asta. cun.t ii zice, si-ti:.i locul... Acum las-o baltd, cd vine o sutd saptesprczece,

. : . - . - l pc-a doua secundard.. .$i $ainterden inchise, in aparat risultal declicuj intre_

--tJrlorulul. Edighei se indrepti grabit spre macaz 5i, schim_^.:r . lu-1. tot chi tea dacA Edi lbai o sd se invoiascd si_l.-:rmbe, daci o s:i vind. Mai prinse curaj _ uite ci oamenii-J totusi suflet -, cind vizu seamurile celor citeva casernrinindu-se. Ciinii ldtrau. Asadar, levastd-sa nu pregeta, ii

::i lcr pe to{i in picioare.I r r t re t i rnp. u 5ut i t saptespreze(.e in l r \c pe l in ia set .un_

-.r l i i . Dirr ccalal t i prr te sc upropiu o r l ln i tura r lc i l tu i t i irumai din cisteme. Trenurile se incruci5iseri, trecirrcl unul\pre Est. celilalt - spre Vest.

t7

-. Se fdcuse doud noaptea. Strdlucirea stelelor crescuse si

lrecare astru se deslu;ea distinct. Lumina lunii se revdrsa siea bogad peste Sari-Ozeki, prinzind parcii, pe clipi cetrecea, puteri noi. Sub bolta instelatA se intindea nesfirsiti.pind hdt-departe, srepa; numai siluetele cdmilelor. si intreele cea uriasa a lui Burannii-Karanar, 5i contururile moho_rite ale halrelor mai apropiate se profilau. ca mari umbre.incolo rotul. de amindou! partile caii ferate, se ineca in ne_cuprrnsul noptii. V?ntul nu adormise, suiera neostoit orintreierburi...

Edighei nu-gi afla locul, ieqeau mereu din canton savada daca nu apare cumvc Edilbai. inr-un rind ziiri. nu oreadeparte. o mica salbAriciune. Era o vulpe. Ochii ei aruncauscl ip i r i galben-verzui . Sratea abatur: i . cu capul p lecrt . l insdstilpll _acela de relegraf: nu se holara nici si se ipropie. nicis-o ia la fugd.

- Ce cauli aici? gopti Edighei, ameninlind-o in glumdcu degelul, Vulpea nu se sperie. la vezil Ti-arzit eu t,-el S,Datu dln Drcror.

Vulpea -se

indepar la^ pr i r r l r -un sal t . apoi se aseza dinnuu. lot cu la la spre el . I l pr ivea st i i ru i tor s i l r is t . a$a i sepiul lui Edighet, nu-qi mai dezlipea ochii de la el, sau de laceva aflat in imediata apropiere. Ce-o adusese aici, oarece-o lmplnsese spre asezarea omeneascd? Lumina electricasau, .poate, foamea? Lui Edighei purtarea vulpii i se pdruslranie. Ce-ar fi sa-i facri de petrecanie cu un pieiroi? Cumli.]ali si ll scape o pradd care te imbie singurd s_o ingfaci.?Edighei dibui o piarri mai mdricicii. O ciniari in palmi siridica br.rlul. dar si-l cobori numaidecit. Lepada piatra laprcroare. l recu5erd toate ndduSel i le. Doamne, c i te_i maitrec omului prin ninte! Ndzbitii cu ghiotura. Cind sd dea cupiatra, igi amintise deodati ce-i povestise cineva - nu stiaexacl ct e. poale unul d in t ip i i a ia din ragonul special . saulotogralul cu care slAtea el de vorba despre Dumnezeu. oripoate alrc ineva. dar nu. Sabi t jan i i povesr ise. arzd- l_at . tocul .Asta cum deschide gura i1i toarni cite-o ffAsnaie, tot felul deinrimpl:il i cu lilc. pe care le poveste5te numai ca sii_l bagerumer In se:lna. sa se cl.uceasca prostii _. da. Sabitjan. liullui Kazangap. ii vorbise despre reincarnarea spiritelo;.

t8

- irrrc Jmar de scoala pe seama obstii ca si iasii un fle_._:J r \ tov La pr ima vedere. a i f i z is cA_i ceva de caoul) . .J.

, ( 'ntpurr te. de lor te. auzise. chipur i le. despre toate,._ l , r ,o, l t pur laserd pr in internale 5i i r rst i tute, dar ui te

- i rJ r) tmtc de ctpul Iu i . Lauda de sine 5i t r lsul la- -.. loit\turi clrre mri de care lnri intorlocheate

"_,, arl. . .nd er l r orba de rrerbi , i t . . in i . ,un

- . rur :n i " r ]:r'berchea, un ninric pe linga Kazangat, ;; ;i;;; ;;: r )c\oie-rnare cu diplorna air . Nu. rru era de nadeit lc-- . r jn: l c l r ta ica-siru. Dar. naiba sa_l ia: i \ tJ

"* . . ; ' . ; : ;

: . p, ' \estr \c odalr ca. in Indir . c l i inuie credint l ca. i r r- i r rd omul nlolre. \u l letul lu i t rece int lo ai , ; ; , ; , ; :, rreaz:i. ce fel, fie ea 5i fur.nici.. $i se mai ..",t. p._"i

,,i. inainte de a_se fi ndscut, orice om a fost fie iiari,...rrc. lle gizd. De aceea la ei e mare pacat sa ucizi o

, , : l . . : - chiar^5i_un 5arpe, o cobr i de le ' iese in.oi" , n,: ' :.-: de el, se inclinii 5i_i fac loc sd treacd.

'_ ire nrnunl nu-s pe lume. Cit or fi de adevArate - cine: ,,rntea,t necupnnsii 5i mintea omului n_o_ncape. Cincl

,'.,,'; l, Tl'lli,: il, ?',1,". i;3,i, i,l l.* jx I'I? r.;fJ l1x ;

t9

- i indu-- \e in rulpe. Krzangap vel t5e la cel rnai bun.__.: l rL l - pcnt lu.cA-dupi ce murise i i e l l ur i t . ingrrr i r :, rccea/ ,.Am dat in mintea copiilorl se oceri in'sinea. :.:;ghc.i. ruginrt. Cum de-mi poati pri" "riri;;

;;.;;;i- , . _Je nt ine! M-am prost i t de tot ! . ,) l lotu)r . r rp|opi iDdu-.e (u pr) i gr i ju l i i de vulpe, i i- - - . , : i crrrn aceastt l -ar i i putut inte.- leqe:- grerge-o, n-ai ce ciiuti aici, iugi'la rine in srepa.

., l-t.-. n-auzi? Numai nu intr_acolJ. A..i; ,i"t;i;;.-": ;u Dumnezeu, du-te acasi, in stepd.

\ u l fqr se in loarse si re depart i i i r ' i fugi marunt l . Mai- : . . i i rcva or i r l t r r rmr. : rpoi t i ispiru in i " rnJ. - - ' " '

. : : l rc {r ,n lp. dc hal ta se apropia. .e o al la gi l rn i tur i i . pu_: irenul igi incetini treptai mersul, purtinci cu sine aura' -.1:i - o piclir luminoa.sa de colb d'easuf;"

-;r;;;";1".

: ': opri. din cabina locomotivej care stbriia i"iirri a'i,,: n, , i : . r r i i p istr-r- rnelor in rol se i l i r r reclnicul :- Her. b( t lkc. Bur i rnni i . a iszl iun' ; t le ik| lnt .

'- Alekim-assalanlEclighei isi incordd privirea, ca sd-l desluseascd lnai

bine. Pe ruta asta toti se cunosteau intre ei. Il stia. intFa'devdr. il rLrgi sii lase vorbir la statie, la Kumbel, unde locuiaAizada. s-o anunte cd rnurise taicii-siu. Mecanicul se invoinumaidecit, clin respect pentru Kazangap, cu atit mai n1ullcu cit la Kumbel echipa de mecanici se schimba, ba iiidgadui chiar ca la intoarcere s-o aduci pe Aizada culamilia ei, daci pind atunci aceasta avea si fie gata denlecare.

Un om dintr-o bucata. Edighei simti chiar o anumitiiusurare. Una din insdrcindrile pe care gi le lttase eraindepliniti.

Peste citeva rninute trenul porni 5i, pe cind isi luardrnas bun de la mecanic, Edighei zriri un lungan inaintindspre el de-a lungul gamiturii ce lua vitezd. Privi mai atent.Era Edilbai.

Pinr i c ind Dl inni i Ldi lhui ' pclui .chimbul. p inr tnr tvorbiri de cele intirnplate. oftind si pomenindu-l peKazangap, la Boranli-B ulannii se incrucisari, vdzindu-sifiecare de drum, alte doud renuri. Iar cind, scdpat de oricegriji in legdtura cu cantonul, Edighei porni spre casi, isiaminti - mai bine nai tirziu decit niciodati cd. maiinirinte, uitase sd-i spuni nevesti-si, mai bine zis s?i sesfatuiasca cu ea. cull) ar firce sd Ie dea de stire fetelor siginerilor lor despre sfir5itul bdtrinului Kazangap. Cele douifete ale lui Edighei- amindoud nlaritate, locuiau pe cu totulalte meleaguri lingi Kizil-Orda. Cea ntare lucra la unsovhoz specializat in cultura orezului, birbatu-sdu era trac-torist tot acolo. Cea micii locuise un tirnp la o statie de caleferatii de lingi Kazalinsk, apoi insd se mutase cu familiamai aproape de sora cea mare, si acum bdrbatul mezineilucra in acela$i sovhoz. ca sofer. Si, cu toate ci n-aveau cuKazangap o leg.lturi de rudenie care si le oblige si viniineapirat la inmormintarea lui, Edighei era incredintat cdacesta insemnase Dentru ele mai mult decit orice rud:i.Fetele lui Ediehei se nAscuserd la Borartli-Burannii. Aici

20

*Elinnii Edilbai ..Etl i lbui cel Lung" (de la rus. d/innii lungl.

, ':.--,iseri. carte invdlaserii h Scoala din statia Kumbel, o- ..i cu internat, unde,le duceau pe rind ba Edighei, ba

' -rsap. $i le aminti. lsi aduse aminte cum le aduceau si: r-iceru. in vacanti 5i din vacanld, cocotate pe cimild..:.. :ricd in fatii, el la mijloc si cea ntare in spate - a$a- ,:\rreau ei trei. Cite tlei ceasuri, ba iarna si mai mult,

- -::,i Karanar in trap usor de la Boranli-Burannii la. - :,.-1. lar cind, dintr'-un motiv sau altul, Edighei nu putea

: - : .u ele, le ducea Kazangap. Le fusese ca un tate.:iei hotdri sa trimiti o rele-srami. iar ele si facA asa

. \'or crede de cuviintd. Mdcar sd a1'le ci bdtrinul' -:nIilP nu mar este...

.\poi se gindi cd a doua zi dimineata trebuia intii:i,. sa-l aducd de la pisune pe Karanar, crici avea sii-i fie

: : ] l re t rebuintd. Nu- i uSor sd mori , q i n ic i sd inmor-- :lzl cum se cuvlne un om nu-i usor... Descooeri mereu

- : r )u- i unu. ba rru- i a l t i r > i t lehuie laeute toat i in gr lbr i .- : : ind cu giulgiul 5 i terminind cu adunatul lemnelor

' . - . n. io l 'e penlru prcgalrea porneni i .Pe cind gindea el a5a, vizduhul se cliitini parcd

:: .r-11i. amintind undele de 5oc cle pe fiont, si pimintul se. ::: 'r.iura sub picioarele lui. Edighei viizu cum, chiar in fata- r.parte. in stepd. acolo unde sc afla, dupi cite stia el,

- -::lodromul SariOzeki. crescu, irnplintindu-se in tirii, un-:::' virtej de lbc. Edighei incremeni, uluit: o racheti isi

:oorul spre cosmos. Nu vizusc niciodatd a5a ceva. $tia,' , -1.- . ca tot i cei la l t i , de existenta cosmodromului Sar i -

:.,:-I - la vreo patruzeci de kilometri sau chiar mai pulin- ;nai stia cd lntr-acolo ducea o derivatie a cdii ferate.

:' : :nd de la gara Togrek-Tam, ba se mai spunea cd in--r rceer de stepa :e inal l l *c urr mf l rc oras. crr rnagazine

-'r:: '. auzise, bineinteles. la radio, stia din discutii si citise-' ziiire despre cosmonauti. despre zborurile cosmice.-

-:-' lccstea se intimplau undeva, in apropiere. in orice caz-:r spcctacol de amatori din ora5Lrl unde locuia Sabitjan -:.rrul ista se al'la mult rnai depafie, la aproape o zi 5i

:.ri.rre de mers cu trenul ii auzise pc copii cintind in- -:r cintecel in care se spunea ci ei sint cei mai l 'ericiti:.: ,l in lLrme. cici cosmon:ultii isi luau zborul spre cosmos

, .'-' Damintul lor': dar cum zolr0 cc inconiulir cosnrodromul

2l

era considerat[ inchisi, Edighei, mdcar ci locuia inapropiere, se multrumise cu ce afla de ici qi de colo' $i iataci acum vedea pentru intiia oari cu ochii lui cum se iniltasDre tiriile-nsteiate racheta aceea, intr-o vilvdtaie delldn-tuitd, luminind imprejurimile cu strifulgertui tremuritoare.Edighei se infiorl: oare, intr-adevAr, vatra aceea de focpurta inlduntrul ei un om? Sau chiar doi? Dar cum se faceci, triind aici de atita vreme, nu mai vdzuse niciodati olansare - $i doar fuseseri atitea, nici nu le mai prrteai linesocoteala. Poate ci navele fuseseri lansate ziua. In luminasoarelui gi de la asemenea depanare. le-ai fi putut numai cugreu deslugi. Dar asta de ce qi-o fi luat zborul in ptterelnoptii? Poate cd era vreo grabi, sau poate chiar aEa trebuia?Sau poate, pdrisind Pamintul noaptea, ajung pe orbita inphnd zl? Tot Sabitjan le povestise, atit de sigur pe sine deparci ar fi fost el insu$i acolo, cd, in cosmos, noaptea seichimbd in zi la fiecare jumitate de ceas. Ar trebui sil maidescoasd pe Sabitjan. Sabitjan $tie tot. Se $i vrea atot$tiulorsi mare mahir. De, lucreazi la regiune. Dar tot n-ar trebuisd se dea dreDt cine nu este. La ce bun? Vorbe$te cum ti-ivorba qi poart6+e cum ti-i portul. Or e1... ,,Deunizi, m-amintilnit cu cutare. zice, om mare, si i-am zis eu cutare $icutare". Cind colo. Dlinnii Edilbai a povestit cum il c[utaseintr-o bund zi la serviciu. Alerga Sabitjan al nostru,.zice, insala de primire, ca o suveicd, intre telefon $i u$a cabinetu-lui. Abia mai prididea: ,/.m inteles, Aljapar Kaharmanovici !Da, Aljapar Kaharmanovici! Numaidecit, Aljapar Kaharma-novicil" lar $eful, zice, std in cabinet 9i apasi pe butoane.A$a ci nici nu izbutiserd si stea de vorbi ca lumea... Va sizicd, asta a ajuns, zice, consiteanul nostru din Boranli- Insfir$it, mai ddl incolo... Ii parea riu doar de Kazangap-Suferise mult pentru bdiatul lui. Pind in ultima zi nu spuseseo vorbd rea despre el. Ba se $i mutase la ora5, si stea cu ei,cu fiu-sdu si cu nord-sa; chiar ei il rugaseri sf, vind, chiar eiil duseserd acolo, si uite ce-a ie$it... Dar asta-i alti poveste..-

La aceste lucruri se gindea Edighei, inlorcindu-se sprecasii prin noaptea adinci. Urmdri nava cosmica pind- cind seficu nevlzutd. Urmiri indelung minunitia aceea. Iar cindimensa ei vipaie. care urca scdzind, se mistui in bezni-dupd ce md lntii se preficu intr-un punct de ceatl lumi-

't)

... clatini din cap si-si vdzu de drum, incercat de senti-: :: conlradictorii si ciudate. Neincetind si se minuneze: -:r.- \arzute, iSi didea seama cd acestea erau Dentru el

' . . t r . i i r re. . r [e- i t reze:ru pi u imi lc, 5 i \Daima. ls i aduse. : . .1c, 'dr tu de vulpea aceea ctre alerga de-a lungul c i i i: ' :. Ce-o fi simtit ea, singurd in stepa pustie, vizind pe.' .:tcjul acela de foc? N-a stiut. pesemne, unde sd se as-- : , , ntal lUte. . .

f.rr nici chial el, Burannii Edishei. rnartorul acelui. . r i lchelei i l r r roapte. nu banuia >i n ic i nu i se cuvenea

' : !-ri era vorba de o misiune extraordinari. de salvare.:-i tari nici o festivitate, fird ziaristi 5i garzi de onoare,

r:.itura cu un incident neprevdzut petrecut la bordul: .,-.ntice ,,Paritef'* care,'in cadrul'unui program so-.:nicrlci l, evolua de peste un an si iumdtate pe o

' 5(jtczatii convenlional ,.Tramplin"*+. De untle si stie: . tor te l . tca. ' Edighei nu hanuia rr ic i ca acest cveni-. . ' i!- \ 'a rirsfringe gi asupra lui, asupra vietii lui - aceastil' - ;mai in virtutea legdturii inexpugnabile dintre om $i

., rtitte. in inlelesuI lor generic, ci in ntodul cel ntai---: sj concret. Cu atit mai puin putea $ti cd, la scurt timp- Lrn' l rea rrrvei de le S:rr i -Ozeki , d in partea r tpusr i

. : . r . de pe un cosmodrom din Nevrda, luase i rar tu l ,i r.ceasi statie orbitali ,.Paritet" de pe aceea5i orbiti

-.lplin". o navd americani cu aceea5i misiune, dar care.- : -1 din sens oDus.

\lvele fuseseri lansate in cosmos de urgenti. la un' - pr imit de pe porrrv ionul de cercerar i s l i int i f ice: :r\entia", baza plutitoare a centrului unic sovieto-ameri-

. : Je dinjare a programului .,Demiurg".Portavionul ,.Konventia" se af'la in zona sa Derrnanenti

. - ' t r r r l t le. in Oceanul Paci f ic , la sud de insulelc Aleur ine.' :-rn patrulater situat Ia distanld aproximativ esali de

. : ro. tok s i Srn Franeisco. Centrul unic de dir i j i re roc-:: urntilrea cu incordare inscrierea celor doui nave ne

---::i ..Tramplin". Deocamdati. totul mergea bine. Umiau-.: rranevrele clc cLtplare cu complexul orbital ,,Paritef'.

.Pxfi tatcr"..Trarntrul ina".

23

Era o problerrd tlintre cele trai cornplicate, cuplareaumird si se realizeze' nu succesiv, intii o navi, apoi, dupiun interval, cealalta, ci concomitent, absolut sincron, dil ')doua tlirectii diferite.

De peste douisprezece ore, ..Paritet" nu mai reaclionala semnalele Centrului tie pe,,Konvett1ia". nu reactiotla nicila sennalele navelor ctre sc indreptau spre ea pentrucuplare... Trebuia clariflcat ce se petrecuse cu echlpajul depe,.Par i tef ' . . .

tr

Pe acesle nteleaguri. Ircnlnile goneau dinspre Est spteYesf i-i dirspre Vest spre Est...

lar de o parte si tle alta a ciii let'ate se intindeau nttnilespatii desettice Sari-Ozeki fimttul stepelor galbene.

Pe acesle meleaguri, toate dislilulele se niisurau pol-nind de ltt calea feratd. ca de la un meridiatt Greenwiclt..

Iitr o'enu le gL>neau dinspre Est sy:re Vest si dinspreVest .\pre 6.sr...

Dn r.e soRANLI-BURANNiI PINA LA ANA-BEIIT. cIMITIRULnainanilor, erau pe putin treizeci tle kilometri, si asta dacalo luai de-a curmezi5ul prin stepd. Dacil insd voiai sd llisigur cii nu te rdtalcesti, cel mai bine era sd urmez-i caleaobisnuitd, care insotea linia l'erati, numai cd atunci distanlapini la crmitir era mai ntare. Trebuia sd faci un ocol buni-cel. pini cind calea feratd cotea din valea Kiisiksai spreAna-Beiit. Dar n-aveai de ales. Asa cii, in cel mai bun caz,ficeai vreo treizeci de verste la dus si tot pe-atit la-ntors.Dar, in afari de Edighei. nimeni tlintre localnici nu stiaprecis cum se ajunge acolo, cu toate cd de auzit multiauziseri de strdvechiul Beiit, despre care se povesteau f'el deiel de istorii, adevdrate sau inchipuite, dar incd nu avuseserd:rl:iul sd calce pe acele coclauri. N-avuseseld de ce. Pentrur--: ,uri. dupd mulli ani, in acest citun cu opt cdsute seir*::l rn om care trebuia ingropat la Ana-Beiit. Cu citiva

.rnl:l. cind o fetitd nurise subit, de astm bron;ic.- r jurs5sl i ._rr , ingrorpe pe l re leapur i le lur nr ta l r .

.i,,, Jf i,,'ill iiX ;'.,i i'r,?i "il )lL # * liJlil o;.lii:,ilI iJlilil l"i :1":,nxi.r

5i troririse,ir . ., ,,,u,,"p. ,"i, Bu.nn ii. i", " K,;,, ;;i ;l: 1x:.i,,:i illii,,li,ll.'i,l,l, _,-:' ! ;","*l, i' ;oii;,,:i' ;i J;:l,l J *ti^l ;ll.;ii-;:lt:'J"ilJT;,*iLT',f;i:.1'"1'li,:_l;; :l ;,1*,::,:.,s. -. lr.bula fdcut..{cum insd oamenii stdteau in cuntpiind.Edighei o tinea pe_a lui:

til 1:%'1xL:1":1 ;'iii":'i"':'-asrea' n€detnne de niste

":ti*lil;ii"ll' t'ii;:iiii''H :* :i':l"iii'?:lfi I

.;rlir**trix .::"ni*lr.n'* ltli*:r ft :tT{:i$Toti isi dirduseri seama cd Edighei era cel mai in. :i,: y:1"ili #'li":: $ii.':,,,ff 1* i" l, ll; :, *: ii;

m [l*]:tii1'f{ii: "lx' i:' 1;'l ; ff ?l'l::i: l:*;i*, "J: il *i*it*1.tur #il'Ji .'l tff ffi ':] #fli;fliii ru I i:, .:Jf li,ft ;:#;rux ;lxi t, i$i [#:use stapini si repetJse intrun:

;1agf iry*,; b:lh'i$ilrx ffije pornlse Edighei pe un asem(

**$; tl+i tr'*,ili."**,fi'},' ffiiltiiiiJ'lT.lii :l ;l?:TJ .';i':l::.;';0.;li;i,i;[ ::,j:;i;

25

Kumbel, pentru copiii feroviarilor, cd de indata ce aveauputin iigaz dddeau fuga la el - fie cu weo gamitura caremergea intr-acolo, fie cildri pe camile, ca sd vadi cum oduce el acolo, la internat, daca nu supfuase pe cineva, dacinu fdcuse vreo boacini, ca sd afle cum invatd 5i ce spuninvdtitorii despre e1... Iar in vacante, infofolindul bine insubi, de cite ori nu bituserA sbpa cilare, prin ger 9i viscol,prin zipadd pin-la briu, numai ca sd nu intirzie el Ia $coali.

Eh, timpuri fdrA intoarcere! Toate trecuseri, se topiseraca un vis. Si uitel acum om in toatd firea, amintind numaipe departe de bdietelul zimbitor, cu ochi bulbucati, carefusese cindva. Acum poartd ochelari, o pdlirie turtitl $i ocravati scimosati. Lucreazi la ora$ si se dd de ceasulmortii sa pari om de vazi, mare activist, dar viala-i pargivdriu, nu-i a$a u$or sd ajungi sef, mai cu seami daci, a$a cumse plinsese el in mai multe rinduri, n-ai pe cineva acolo sAte sprijine, vreo cuno$tinli sau o rudd ceva, or, cine era el,fiul unui oarecare Kazangap de la o haltd oarecare, pe numeBoranli-Burannii. Sfuicutul de el! Acum insd nu mai eranici acel tati, un tatd de care nu auzise nimeni, dar care eraviu, aqadar de o mie de ori mai bun decit unul faimos, darmort, acum nul mai avea nici pe acela...

Anoi lacrimile li se mai zvintaserd. Trecuserd la tre-buri. $1 deodata se vddi cd drdgutul $i atot$tiutorul bdieta$venise nu sd-$i inmorminteze pirintele, ci sd scape de belea,sd-l vire cum-necum in pdmint $i sii-$i ia cit mai rapidElpd$itra. C6, adici, de ce si-l mai care atita drum pinA laAna-Beiit, doar in jur e loc berechet, cit vezi cu ochiinumai stepi. A$a ci i-ar putea sipa mormint undeva, prinapropiere, pe vreun dimb, pe lingi calea ferati, cd tot fusesebduinul revizor de cale, si odihneasci in pace 9i si auddtrenurile gonind pe traversele pe care el trudise viata toati.Ba amintise chiar de-o zicald strdveche: mortu-odatd in-$opat, de o grija ai scipat. Cd ce s-o mai lungeabcd atita, lace bun atita filozofie, in fond e totuna unde te ingroapd, inchestii de-astea cu cit se termina totul mai repede, cu atitmai bine.

Aga vorbea Sabitjan, cdutind si se dezvinovileasc{ - ila$teptau, pasdmite, la slujbd treburi urgente si importante,timpul, de bund seama, e scurt, ca gefii ce treabd au, ce le

26

pasd lor - aproape-i sau departe cimitirul, ei ii porunciserdsd fie inapoi la slujbd in ziua de, la ora de qi gata. gefii sintqefi, oragu-i ora5...

In sinea lui, Edighei i5i spuse ca era un nerod bAffin. iiera ruqine si ciudd ci plinsese in hohote, mi$cat la vedereaunui individ de teapa asta, fie el qi fiul rdposatuluiKazangap. Se ridici. erau cinci bdrbati srrinsi la sfat peniEte binci incropite din traverse vechi, lipite de zid, sitrebui si-$i adune toate putedle ca sd se stdpineasci qi si nuspuna de fa(a cu ceilalii. intr-o zi ca aceea. ceva umilitorsau jignitor. Cruta amintirea lui Kazangap. Spuse doar atit:

- Sigur, loc e cit pofteSti in jur. $i totuqi, cine qtie dece, oamenii nu-i ingroapd pe cei dragi unde se nimereqte. $idac{ n-o fac, trebuie ci au ei un motiv. Aitminteri, cui i-arpirea riu dupd un petic de pdmint neroditor? gi-acum,chibzuiti gi voi, eu md duc sii vdd ce se mai intimpld.

$i se indepirti intunecat, dugminos, ca sd nu cadi inpicat. Sprincenele i se impreunaseri la rdddcina nasului. Eraom aspru qi iute la minie, nu zadarnic il porecliseriiBurannii. $i acum, daci ar fi fost singur cu Sabitjan, i-ar fiazvirlit neruqinatului in fatd tot ce merita. $i incd asa, sdtjnd minte toati viata! Dar nu voise sd se lase tirit in birfemuieresti. Muierile oricum $u$oteau pline de indignare cd,vezi mata, venise feciorul s6-qi ingroape tatiil ca in viziti.Cu miinile-n buzunare. S[ fi adus micar un pachelel de ceaidaci nu alta. $i nevastd-sa, nora de la ora$, putea avea putinrespect, putea veni si verse Ei ea o lacrimd, sdl boceascinitel pe socru-sdu, dupd datind. Oameni firi rugine, fdriinimd. Cind bAtrinul triia qi mai avea ceva cheag - agoni-sise qi el, bietul, o pereche de cimile cu lapte $i vreo cinci-sprezece oi - atunci fusese bun. Atunci venise 6i stdtuse pecapul lui pini cind bitrinul vinduse tot ce avea. Il luaseri,chipurile, la ei, iqi cumpdmserd mobild Si magind, iar apoibatrinul nu le mai trebuise. Acum nici nasul nu gi-l aratdpe-aici. Femeile voiserd sd-l ia pe Sabitjan la rost, darEdighei nu le diiduse voie. Si nu-ndrdzniti, zisese, nici gurasd deschideli intr-o zi ca asta; la o adici, nici nu-i'treabanoas[6, descurce-se singuri...

O porni spre ocoiul in care Burannii Karanar, smuls deel din piiEune $i legat, zbiera arar, dar minios. E drept cd o

27

dat6 sau de dou{ ori pe siptdmind venea cu lurma si seadape la jgheabul de lingi pompa, dar in restul timpuluipi$tea liber, zi qi noapte. Scipase din friu, ticilosul, qiuite-acum ca dAdea glas nemullumirii ce-l nipddise, cdscin-du-si fioros f{lcile colfoase 9i zbierind la ristimpuri -vechea poveste: era iariEi captiv, trebuia sd se invele iarriqicu porunca.

Edighei se apropiase de el, inciudat dupi discutria cuSabitjan, cu toate cA stiuse dinainte cum avea sd decurgi.Reiesea cii Sabitjan le fdcuse o favoare venind la inm6r-mintarea propriului sAu tati. Pentru el asta era o povard decare trebuia sd scape cit mai repede. Edighei nu-gi maibdtuse gura de pomand, nu merita, oricum tot el trebuia sdle facii pe toate, de$i nici vecinii nu pregetaserd. ToJi ceicare nu erau de serviciu ajutau la pregdtirile pentru inmor-mintarea gi praznicul de a doua zi. Femeile adunau de princase vesela trebuincioasi, curdtau samovarele, frdmintaualuatul, ba chiar incepuserd si coacA piinea, bdrbalii cirauapi, teiaserd din traverse vechi lemne de foc - in stepdcombustibilul era, ca qi apa, o mare problemd. NumaiSabidan incurca locul de pomand, abdtindu-i de la treburi,trdncinind inruna --cine ce funclie avea la regiune, cinemai fusese dat afard, cine mai fusese ridicat in rang. Cd ne-vastf,-sa nu venise sd-gi ingroape socrul nici nu-i pdsa. Sd tecruce$ti, ziu aga! Avea, pasamite, nu'$ ce Conferintd la careurmau sA asiste gi niscai oaspeti srrdini. Cit despre nepoli,nici nu mai incape vorbd. Ei se bat pe carte Ei pe frecventica sA obdnd medii cit mai mari la examenul de maturitate,ci de, dideau la facultate. ,,Ce tinerct, ce oameni ! se revoltaEdighei in sinea lui. Penfiu ei totul e imponant pe lume, inafard de moarte!" Gindul ista nu-i da pace: ,,Daci pentru eimoartea nu inseamnd nimic, se cheamd ci nici viata n-o tinla mare prell Atunci, pentru ce mai triiesc?"

Edighei isi virsd niduful pe Karanar:- Ce zbieri a$a, crocodilule? Ce urli spre cer de parcA

te-ar auzi insu$i Tat4l ceresc? Edighei iEi ociira cdmila,facind-o ,,crocodil", numai in cazuri exfeme, cind eraminios din cale-afard. Tipii din vagonul special il procop-siserd pe Burannii Karanar cu porecla asta din pricina

28

dintilor lui zdraveni $i a ndravului riu- Daci nu taci, o saurli de-a binelea: iti sfarm toti coltii, crocodilule!

Trebuia si-i pund qaua gi, apucindu-se de treabi,Edishei se mai inmuie. Nu se mai sdtura orivindu-si cftnila.Ce animal frumos si puternic! Ediglrei nu-i ajungea capul cumina, de$i nu era mic de staturd. Incovoie cu dibdcie gitulciirnilei, apoi - lovind-o cu biciusca peste incheieturile plined€ baidturi ale picioarelor Ei indemnind-o cu glas aspru - ot?cu sA stea in genunchi. Protestind vehement, cimila sesupuse totu$i voinlei stdpinului ti cind, intr-un sfirsit, isiadund sub ea picioarele, iEi lisd pieptul la pdmint si seliniqti, Edighei trecu la lucru.

A inseua o camild cum se cuvine e o treabi la fel deanevoioasd ca zidirea unei case. $aua trebuie cliditi defiecare datd, $i acest lucru cere nu doar pricepere, ci 5itbr$, mai cu seami cind ai de-a face cu un gigant cum eraKaranar.

Nu intimplitor il chema Karanar - adici Atanul'Negru.Avea capul mare, negru si pletos, impodobit cu o barbdimpundtoare, neagrd Ei ea, crescutd pind pe greabin, parteade jos a gitului era numai cirlionli negri, coborind pini la

-qenunchi intr-o coam6 deasd si silbaticd - cea mai de

seamd podoabi a masculului -, iar pe spinare i se iniltau,ca doui turnuri negre, cocoagele mlddioase. In sfirgit, negruera qi pomponul din capitul cozii scurte. Restul - partea desus a gitului, pieptul, coapsele, picioarele si pintecele - era,din contra, deschis la culoare, de un cafeniu luminos. Prinasla era maret si vestit Burannii Karanar - prin staturi siprin coloritul lui neobi$nuit. $i era un mascul in plinioutere. abia lrecuse de doudzeci de ani.

Cdmilele triiesc mult. Pesemne din pricina asta feme-lele fatd pentru prima oari la cinci ani, iar apoi nu infiedare an, ci la doi ani o dau4. tinindu-si puiul in pintecemai mult decit oricare alt animal - doudsprezece luni. Pinipe la vre,gn an $i jumitate, puiul trebuie bine ingrijit, feritde rdceali, de Curentul din stepA, apoi insi cregte vizind cuochii si nimic nul mai sperie - nici frigul, nici ar$i14, niciseceta...

Edighei se pricepea la cimile 6iJ crescuse pe Karanarca la cdte. Cele doud cocoase negre - intiiul semn de

29

sdnAtate $i fortd - tronau pe spinarea lui ca turnate in fontd.Cindva, Kazangap ii diruise un pui de cdmilii, mai sugea dela maicd-sa, era tare mic, firav qi pufos ca un boboc de raliasta se,inlimplase in anii aceia de inceput, cind Edighei.intors din rdzboi, se stabilise la Boranli-Burannii. Ediiheiinsusi era tindr pe-atunci. eh. ce tinar! Nici cu ginduf nug1ndea pe atunci cd avea sa-ncarunleasci i a ic i . ln stepa.Avea rriste fotogralii de pe vremea aceea. le privea uneori 5inu-l venea sd creadi. De necrezut cum se schimbase: albisede tot. p'ind qi sprincenele ii incirunliserd. Se schimbase sila chip. fireste. Dar trupul nu i se-ngreunase. cum se maiintimpld la virsta asta. A$a, parcd de la sine, nici el nu gtiacum, iqi ldsase mai intii musrd[i, apoi barbi. Acum nici n-arfi putut rrai fi ira ea, i s-ar fi parul czl umbla col. Dar deatunci trecuse, cum se sDune. un car de ani.

Chiar si acum, in vreme ce punea gaua pe Karanar,care era a$ezat la pdmint, si strunindu-l ba cu vorba, ba princite-un gest amenintator - cind acesta i)i mai ardta coltii.r i ig ind ca ul leu s i rasucindu-si capul negru. f locos. lacapitul gitului prelung -, Edighei iqi aminlea cum fusese inanii aceia. Si linistea ii cobora in suflet...

Se mosmondi multd vreme tot potrivind si aranjindharnaEamentul. De data asta, inainte de a pune 5aua, ii aco-peri lui Karanar spinarea cu valtrapul cel bun, rle sarbrtoare.o lucratura veche. de minii. cu modele persanc si miirginitacu canafi lungi, mulricolori. Nici nu mai linea nrinte cind ilimpodobise ultima oard pe Karanar cu harna$amentul dstascump, pdstrat cu arira grijii de Ukubala. Uite cd se iviseiardgi prilejul...

Odatd Burannii Karanar in5euat, Edishei il fdcu sd seridice in picioare si riimase cit se poare di multumit. Ba erachiar mindru. Karanar arAta impundtor si mdrel. impodobilcu valrrapul cu canafi $i cu saua mdiestrir asezati inire celedoui cocoage. Foarte bine, sdl vadi si cei tineri, mai alesSabitjan, poate aveau sd priceapd gi ei cd inmormintareaunui om ca-re-a trdit cu cinste nu-i o povard, nu-i o piedicd-ncalea celor vii, ci o clipi marea{d, chiar dacd trisiri, qi deaceea trebuie sd i se dea cinstirea cuvenitd. pentru unii cinlifa.1far3 si flutura. steaguri. pentru altii se trag salve de run.ailtl slnt acoDentr de flon...

30

Miine. dis-de-dimineata. el. Burannii Edighei. cdlare peKaranar cel impodobit, va porni spre Ana-Beiit in frunteacortegiului, petrecindu-l pe Kazangap spre locul de veci... $icit va line drumul prin stepa mdreati 0i pustie, Edighei seva gindi la el. Cu gindul la el il va reda tdrinii in cimitirul5trdmosesc, asa cum se inteleseserd. Da, avusese cu el oJ:emenea in le legere. Departe sau aproape. ni lneni . n jc imicar fiul riposatului, nu-l putea face pe Edighei sd incalcedorinta lui Kazangap...

Sd stie toti cd a$a va fil Karanar al lui era gata pentruacest drum, inqeuat 5i impodobit cu valtrapul de sfubitoare.

- Las' sdl vadi toti. Edighei il purtd pe Karanar decapistl'u prin fata tuturor caselor, legindu-l apoi lingi colibalui Kazangap. Las' sd-l vadA toti. Burannii Edighei nu-siincalcd fdsiiduiala. Numai cd nu era nevoie sd dovedeascaasta. in vr-eme ce el era ocupat cu inqeuatul cimilei, DlinniiEdilbai, prinzind un moment prielnic, il chemase pe SabitjandeoDarte:-

- Hai mai la umbrd, sd stdm pulin de vorbi.Discutia fusese scurid. Edilbai nu mai stiruise sd-l

convingi, ii spusese de-a dreptul:Uite ce-i, Sabitjan, mullumegte-i lui Dumnezeu cd

existd pe lume un om ca Burannii Edighei, prietenul luitaicd-tdu. Nu ne impiedica sil inmormintim pe om cum secuvine. Iar daca ti-i degrabd, noi nu te finem. Arunc eu qipentru tine un pumn de tirini peste sicriu!

- E tatdl meu, $i $tiu eu singur... ddduse si protestezeSabitian. dar Edilbai i-o retezase numaidecit:

- Rdposatul e intr-adevfu tat Hu, dar tu nu mai estial tdu.

- Ei, si tu acum, ddduse inapoi Sabitjan. Bine, hai sinu ne certim intr-o zi ca asta. Fie si Ana-Beiit, ce conteazi.mi gindeam numai cd-i cam depirti$or...

Cu asta, discutia se incheiase. A$a ci, atunci clndEdighei se intoarse purtindu-l pe Karanar la vedere gi lespuse: ,,Termina{i cu prostiile astea, nedemne de ni$tedjighili. Un om ca el nu poate fi inmormintat decit la Ana-Beiit", nimeni nu-l contrazise, toti incuviintara in tdcere...

Seara si noaptea vegheard, tdifdsuind ca intre vecini, incurtea din fata casei rdposatului, mai ales ci era vreme

3l

buni. Dupi arqila zilei, peste stepi se lisase o rdcoare careprevestea toamna. O lini5te majestuoasd, netulburati de nicio pal6 de vint, ciizuse in amurg peste lume. Berbecul tdiatpentru praznicul de a.doua zi era jupuit gi acum oameniibeau ceai lingd sainovarele aburinde, vorbind de una, dealta... Aproape toate pregetirile pentru inmormintare eraufAcute, nu le mai riminea decit sA astepte zorile. ca sdporneasc{ la drum. spre Ana-Beiit. Ceasurile de veghe sescurgeau domol, impdcate, a$a cum se cuvine la moarteaunui om impovdrat de ani, pe care-l petreci cu o durereostolh...

Iar in Boranli-Burannii se incruci5au, ca intotdeauna,trenuri, se intilneau, venind dinspre Est gi Vest, 9i se des-pdrteau, gonind spre Vest gi spre Est...

Asa stAleau lucrurile in seara din ajunul plecdrii corte-giului mortuar spre Ana-Beiit, $i toate ar fi fost bune, dacdnu s-ar fi petrecut o intimplare neplicutd. Sosird la inmor-mintare, cu un marfar, gi Aizada cu bArbatu-sdu. De cum isisemnala prezenla printr-un rasunator hohot de plins. Aizadafu inconjuratd numaidecit de femei. care se pornirii $i ele pebocit. Cel mai rau se prapadea. alituri de ea, Ukubala. ii eratare mili de Aizada. Plinserd si se viicdriri indeluns.Edighei incercase s-o mai lini5teascd pe Aizada: ce sa-i fac-i,toti murim odatd $i-odati, trebuie sd se imDace cu soarta.Dar nu izbutise s-o potoleasci.

Aga cum se intimpld adesea, Aizada gdsi in moarteatatilui ei un prilej de a-gi despovira inima prin plins, vdr-sindu-qi in fata tuturor amaru.l, durerea ei de mult neimbri-catd in cuvint. Cu pdrul rivdsit, buhAiti la chip, ii vorbea,plingind, tatdlui mort, vdietindu-se amamic, muiere5te, desoarta nemiloasd care nu-i hdrr{zise si ei un suflet de om s-ointeleagi si s-o mingiie, ci numai viafd potrivnici inci dintinerete: barbatu-sau era un be1iv. copiii umbla hai-hqi cir eziulica de lungri, lipsili de supraveghere 9i negtiind de fricanimdnui, de aceea ajunseseri niste derbedei, azi-miine til-hari, or sd se-apuce de spart vagoane, cel mare qi incepusesA bea, militia o prevenise cii dacd nu-i line din scurt or siintre pe mina procuraturii. Dar ce putea face ea de unasingurd. cu sase zdrahoni! Si tatalui lor pulin ii pasi...

. intr-adevir, bdrbatului ei nu-i prea pisa, qedea qi elacolo, $leampir 5i mahmur, cu chipui mohorir ii inrt eiri^t -!'enise totu$i la inmormintarea lui socru_siu _ ii fr." "iit"ti_stui ieftine, riu-mirositoare. Nu era prima oara cA auzea

asa ceva. Stia ca nevasta-sa o sii tipe ce_o sA tipe, dar DindIa urme tor o sa osteneasca... Numai cd, i" ;;*lrf;;lmai nepotrivit, i;i viri coada frate_sdu, sabitjan. oe-aiciincepu totul . Sabit jan pr inse s-o rusineze pe "sord_;; . ; ; ,aorca. unde s-a mai viizut asa ceva, ce punare era asta, laurma urmei de ce venise: sdl inmorminteze pe taicd_sdu, orird se lacd de risul lumii? Asa-si plinge o'fata ae aiishiipreacinstirul pdrinte? Nu devenislrd -pesre

ani Uo""i.i"Iemerlor cazahe legende si cintece pentru urmagi? Numaimonlr puteau asculta fard sii se ridice din mormint acelebocete; cei vii vdrsau riuri de lacrimi. nap.*i"iri i ,"aduceau laude, virtulile lui erau ridicate_n ,fa"i _ us" Uoc"uury

v1e1u1i femeile. Si ea? lzvodise un bocet de orfana, saane rotl crt de ndpastuita era!

^ .Aizada paru cd atit asteptase. Se porni De tiDal cumdolta purere si furie. Cd destepr si invdlir te_ai mai facurlue c-e. zrce, n-o invetj iruii pe nevaslii_ta? De ce nu-i viri eipe glt pove(ele astea frumoase? De ce nu s_a milostivit siise infafi$eze aici 9i sri ne trinteascd un bocet cit de mareiiPl .n'-- .n fosr cu pdcat nici sii-i aducii

"" J;; d. ;;;,ir"

rur btetut tata. pe care voi _ ea. bestia. Si cu tine, otreapd detl.b {upl" ce esd - I-a1i jumulit. de nu i-a1i td;"i ;;-J; ;;ala. barbatu-meu, a5a beliv cum e. uite_l colea; dar nevas_ta-ta, deoteapta pdmintului, unde_i?. _ Moment in care Sabitjan prinsese sd zbiere la cumna_ru-sau, cenndu-r s_o potoleascA pe Aizada, iar acesta, infuri_rnou-se subrt. se repezise la Sabitjan sal sringd de git...

Oamenii izbutiseri numai cu greu si poto'ieasci"cimotiapuld pe* hafla. Toti se simtiserisringhiriti, li se fa;;;;rusrne. bdtghet era I oarte mihnit. Stia el cite parale fac, darla asa ceva nu se asteptase. Asa cd-i d"j#;;;;;;aspnmea:

-dacd n-avet i p ic de respect unul pentru al tul-macar nu lnbnati amin rea tatAlui vostru, altfei. fie ce_o fi.

1i9i .nu yri mai ingadui sd rdmineti ,i"i,-ra;;;;;;;i ; ;;rttr oe vtna...

I

-

Da, uite la ce intimplare neplicuti fuseserd manori inajunul inmormintirii. Sufletul lui Edighei se intunecase. giiariisi ise impreunard sprincenele pe liuntea mohorita, $iiard$i prinserd a-l munci intrebdrile de unde se prisiserdasemenea copi i . cum de ajunseser i i I halul asta? AstavisaserA, el si Kazangap, pe vremea cind, pe argili sau gerniprasnic, ii punaserd la internatul din Kumbel, numai sdinvete ei carle, sd se ridice, sd nu dirdiie ca ei la cine stiece halti amiritd, blestemindu-si soarta: uite, adicd, ce pirintiam avul . . . Dar lotul se brodise anaDoda.. . De ce oarei Ce- iimpiedicase sa devinr s i e i oameni, n i5 le oameni pe care.pr iv indu- i . sa nu l i se laci s i la,

$i din nou Dlinnii Edilbai fu cel care-i scosese dinimpas, ardtind o chibzuintd care u$urA in mare mdsurd mi-siunea lui Edighei. Edilbai sria ce era in sufletul lui. Copiiisint, oricum ai lua-o, felele ceie mai de seamd la inmor-mintarea unui pirinte, asa e de cind lumea. N-ai ce le face.n-ai cum ii ascunde, oricit de neobrAzati si de neisDr:iviti arl i e i . Ca sa abal t c i t de c i r g indul oatneni lor de la s ladaaceea dintre fiate si sori, care-i mihnise pe toti. Eclilbai iipof t i pe barbal i in casa lu i . Haidet i . spuse, inaunrru. n-o sastam sa numari lm stelele: hJidel i la mine sa bem un ceai . sJmai stam la tai1as...

in casa lui Diinnii Edilbai, Edighei inrrd ca inrr-o €hdlume. Mai trecuse $i inainte pe la el, de, ca intre vecini, giffAise de fiecare datd o mare ntultumire. ii tihnea. sufletul ise umplea de bucurie pentrLr fhmilia lui Edilbai. Ast:izisimlea nevoia sd stea aici 5i mai mult, de parci acea casil -ar l i a jurr t sA-si regase:rscd nisre purer. i p ie idute.

Dlinnii Edilbai era feroviar ca toti ceilalti. primea leafape care o pr imeau tol i cei la l t i . locuia, ca tot i c; i la l t i , inrr-oJumdtate de cdsuti din prefabricate - doui camere 5ibucitArre. dar o altfel de viatd domnea aici - era curat.pldcut, luminos. Ceaiul, acelagi ca gi al celorlalli. pdrea, laEt i lbar. tag.ure de miere. Nevasta - s i f rumoasa. 5i go.po-dind, pruncii ca pruncii... Or sd trdiascd in stepd cit or sdtr i iasca. se gindi Edighej . apoi or sa se zbur i t icerscr pr i r rlocur i mai calde. Rau o \a- i para. t i r rc niu. c ind or piecade-aic i . . .

?11

Lepddindu-si cizmele in cerdac, Edigher inn.i in odaie-,. asezindu-se turceste, simti pentru intiia orrrd in ziua aceea.r obosise si era fldmind. lsi ^rezemd spinarea pe peretele: : scindur i s i ramase tacul . In j l l ru l nt : l \u le i ro lunde se

.-ezard. pe jos, si ceilalti oaspeti. vorbind molcom de una.:3 al ta. . .

Adevalrata disculie se legi abia rnai tirziu, o discutie:ranie. Edighei parcd si uirase de nava cosmicii ce-si luaseiorul cu o noapte in urrnd. Dar uite cd altii. tnaj cu $tiinti.

::tcuiau lucrurile in fel si chip. gi Edighei cazu si el pe::rduri. Nu cd ar fl ticut cine stie ce descoperire, pur 5i

: lp lu spusele lor s i nesr i in la lu i in rrebur j le asiea i l:mpleau de mirare. Asta nu inseamnd cd ar fi simtit vreo:rustrare liuntrici: pentru el, zborurile astea cosmice care-i::eocupau atit de mult pe toti erau lucruri indepd,rtate,,:ierne, aproape magice. Le 9i privea de aceea cu un fel deriudentA respectuoasa, ca pe manifestarea unei voinle puter-:ce. fdri chip, de care, in cel mai bun caz, nu putea decit

.. ia cunostintd. Cu toale astea, imaginea navei luindu-5i-rorul spre cosmos il zguduise 5i-l captivase. Tocmai despre.-iit lucru venise vorba in casa lui Dlinnii Edilbai.

La inceput, sezurd si bduserd .tubaf - un cumis dinrple de cdmilA. Un qubat grozav, rece, spumos, usor.ioolizat. Cei din vagonul special beau adesea zdravAnrbat din dsta, ii ziceau bere de Sari-Ozeki. O datd cu

:ustirrle calde, apiru si votca. La ocazii din astea, Edighei:rr facea. indeob:le. nazuri. bea si el pentru comeseni. de.\rd dald insd nu bdu, dindu-le astfel, cel putin asa credea.. . > i celor la l t i de in le les ca nu- i sf , l ru ia s-o ia prea tare - i i- - tepta o z i grea. un drum lung. i l nel in istea faptul c i-eilalli. mai cu \eamd Sabitlan- sciipilsera tii iele. beau votcarnestecatd cu $ubat. Subatul Si votca fac oereche potriviti. ' . t doi cai buni inhi t rmal i impreuna - ta invioreazi . te:nveselesc. Numai cd azi nu era momentul. Dar cum sd leloruncesti unor oameni in toati firea si nu bea? Trebuie-i-si stie singuri mdsura. Bine mdcar cd bdrbatul Aizadei se-tbtinuse pind acum de la votcd, unui alcoolic nu-i trebuiejecit un strop ca s:i se imbete, dar el bea numai $ubat. isi.liiduse, pesemne, gi el seama cd ar fi fbst prea de tot sd

35

zacd beat-critd la inmormintarea lui socru_sdu. Dar cit oputea rabda, numai unul Dumnezeu putea sti.l

Si curn s lateau ei asa. vorbjnd de una, de ala. Edi lbai .(are-si ospi i t : t musal i r i j cu subat - palmele mi in i lor lungi sedeschideau si inchideau aidoma cupelor unui excavatlor -spuse deodat i . inr inzindu- i ceasca iu i Edighei , c le cealalrapnrte a rnesei:

- Edike, ieri-noapte, cind te-am schimbat. abia nleca-sesr. parca ceva l t l isni t in vazduh: m_am cutremuri l d inadinc. Ma uil o t.acheta pornise de pe cosmodrom sorecerl Uriasal Semina cu o biela. Ai vazui-o?

- Ba bine ci nu! Am riintas nduc. Asta zic si euputerel Un snop de vi lv i i ta i . parci i fara capat s i marginl .ridicindu-se sus, ror mai sus. Mi se fdcuse si ti ica. De;indtriiesc aici, n-am apucat sd vad asa ceva.

- $i eu vid pentru prima oard cu ochii mei o rachetd.recunoscu Edilbai.

- Hal Daci tu ai vizut-o pentru prima oari, apii noi.istialalti, ce sii mai spunem! se hordfi S;bidan si glurneascipe socolcal srurur i i lu i Edi lbai .

Dlinnii Edilbai se rndrgini sd schileze un zirnber.- Halal! spuse apoi, retrdind clipele acelea. M6 uit _

nu-mi credeam ochilor - un stilp de tbc suiml spre tdrji! Casd vezi, imi zic alt om in cosmos. Drum bun! .Si daunumaidecit drurnul la tranzistor, ci il por.t totdeauna curnine. Credear ca du sa rnunle de indata la rat l io. Deobicei, urmeazd imediat o transmisie de la cosmoclrom. $icrainicul are un glas sdrbdtoresc, intocmai ca la mitinguri.Te furnici pe iub piele! Tare-a5 mai fi vrut, Edike. sd"aflucine era cel pe care- l vuzusem chiar eu inal l inclu-se la cer.Dar n-am izbutit.

- Cum aqa? se miri Sabitjan inaintea tuturor, ridi_cind-u-gi sprincenele cu un aer contrariat si plin de impor.tantd. Incepuse sd se chercheleascd. Transpira gi se inrogisela chip.

- Uite-aga. Nu s-a anuntat nimic. Am tinut tot timDultranzistorul pe ,,Maiak": n-au suflat un cuvint...

^ . . . Nl se poate! Ceva nu-i in reguli! se indoi, sfiddtor,Sabitjan, dind de dusci inca o in-ehitirura de votcd cu subat.

36

--: zbor in cosmos e un eveniment mondial... Priceni? E'- j : prest ig iu l nostru in r t rarene de st i intd s i pol i t ic i l . .

\Ll stiu ce s-a intimplat. Am ascultat special qi ulti-: : :tiri. si revista Dresei...

- Hml isi rdsuci Sabitjan capul cu ifos. Sd fi lbst la' -, ie slujbd, as fi aflat cu siguranti despre ce-i vorba!

' ie ciudi. fir-ar sa fie! Poate ce. intr-adevir. scirtiie

Nu 5tiLr ce scirtiie $i ce nu, dar ^mie unul mi-e:.ir. ziu a$a, mArturisi Dlinnii Edilbai. Intr-un fel, mii- ::f,m legat de cosmonautul acela. Doar i5i luase zborul

. :.ub ochii mei. Te pomeneSti, mi-am zis, cd o fi zburat.: r'reunul din fldcdii nostril Ce bucurie pe noi! Poate.

. t ie. l - rm l i s i inr i ln i t c indva: ar [ i [osr grozav.. .Sabitjan il intrerupse nerdbddtor, incredintat cd dezle-

- . - : misterul :- Aha, am priceput! A fost o navi fdrd pilot. Un ex-

-. : : iTlent.

- Cum vine aia'l i l privi piezi5 Edilbai.- Asa... Varianta experimentald. Un fel de probi.

: ' - 'epi? Lanseazi o navd fdrd pi lot pentru c ine st ie ce-::tnire in spatiu sau, poate, pur 5i simplu ca sii se inscrie

- rreo orbiti, si nu se stie ce si cum o si iasd. Dacd totul

::qe bine, dau comunicat 5i la radio, $i in zi;Lre. Dacd nu- xt s:i taca milc. Un experiment gtiin{ific oarecare.

Eu credeam Si Edilbai isi increti fruntea intristat: am vdzut indltindu-se la cer urn om.

Toti ti iculi. dezamdgiti intrucitva de explicalia lui::bitjan, si poate ci discu{ia s-ar fi incheiar aici, dacii:.l ishei n-ar fi impins-o. fdrd voia lui, pe alt teren:

- Asadar, djighili, dacd am infeles eu bine, in cosmos.-.r iniiltat o rachetii fird om iniuntru? Atunci cjne o-.rnduce?

Cum cine? isi plesni palmele, cu pirelnicd uimire.irbitjan, privindu-l triumfitor pe ne$riurorul Edighei. Torul,:dike, se face prin radio. La comenzile primite de pe?amint, de la Cenrru. Totul e dirijar prin radio. Pricepi?Jhiar si cind are cosmonaul la bord, racheta e dirijata tot:rin radio. Cosmonautul trebuie sd primeasci dezlegare ca.: r intrepr indr i e l insur i ceva.. . A\ ta. r ie ica. e (u rotul ; j rceva

31

decit sAl mii pe Karanar pnn stepi; sint lucrui complicate,nu glumA...

- Ca sd vezi, bombini nedeslu5it Edighei.Insu6i principiul dirij irl i prin radio era de neinleles

pentru Burannii Edighei. In reprezentarea lui, radioulinsemna cuvinte, sunete rostite prin eter de la mari distante.Dar sa te faci prin asta ascultat dc un obiecr neinsulletit?Dacd inlduntru respiri un om, atunci da, e ahd treabd: omuli1i indeplinegte ponrncile fii asta, fri aia. Edighei ar fi vrutsi se dumireasci, si intrebe, dar hotiri cd nu meritA.Sufletul lui se impotrivea, cine gtie de ce. Ticu. Prea eraumilitor tonul cu care Sabidan le impirti$ea din $riinta lui.Pasamite, habar n-ave(i pe ce lume trditi, dar pe mine misocotili un neisprdvit. ba cumnatu-meu, ultimul dintre belivi.se 5i repede la mine sd mA sugrume, cind colo eu $tiu maimulte ca voi toli in chestii de-astea. ,,Ei qi, foarte bine, segindi Edighei, de-aia te-arn purtat pe Ia scoli o viali-n-tleagi. E si cazul sd stii cite ceva peste ce-a fost de nasulnosfru, niiite oameni neinvitati." $i se mai gindi BuranniiEdighei: ,,Di-i unuia ca Asta putere qili stricd o lume, ii sileste pe bietii oameni s-o facd pe atot$tiutorii, cd altfel nu-irabdi. Deocamdati nu-i decit o biatd caracudd, dar qi-agatare-i mai place sd se uite toti in gura lui, mdcal aici, inSari-Ozeki"-

lar Sabitjan chiar c;4 isi pusese-n gind si-i uluiascd, sd-iniuceascd, pesemne pentru ca in felul acesta si mai creascdin ochii lor dupd ru5inea ce-o pdtise din pricina gilcevii cusord-sa Ei cumnatu-sdu. la si-i ameteascd el cu vorba, s6-idesprindi de intimplarea aceea. gi incepu si le povesteascAdespre tot felul de minunilii nemaivdzute, despre cuceriride-ale stiintei, sorbind intre timp zdravdn din votcd oinghiliturd, alta, iai' peste ele $ubat. Din care pricind seinfierbintase $i mai abitir 5i incepuse sA le impuie capul cuniste lucruri atit de niiucitoare. incit bietii oameni nu mai$tiau ce sA creadi si ce nu.

- Judecati 5i voi, spuse - ochelarii-i sclipeau, si el iiimbrAtisi pe toti cu o privire aprinsi, de parcd ar ti vrut sd-ilarmece , in fond noi sintem cei rnai fericiti oameni dinistorie. Tr:, Edike, e;ti cel mai bitrin dintre noi. Tu stii sicum a fost inainte, sii cum e acum. Ce vreau si zic: inainte

38

vreme oamenii credeau in zei. Grecii antici credeau cA zeiiar fi treit pe muntele Olimp. Dar ce zei erau iia? Niqtenetoti. Dact stai si de ginde$ti, n-aveau nici o putere. Niciintre ei nu se inlelegeau defel, de fapt, prin asta le mersesebuhul, iar viata omului n-o puteau schin.rba $i nici nu seomorau s-o faci. Dar ce mai - zeii iia nici n-au existat!Mituri. Ni$te pove$ti. in vreme ce zeii noqtri traiesc alaturide noi, uite colea, pe cosmodrom, in stepa noastrd, Sari-Ozeki, si prin asta sintem vestiti in lumea toa6: nici unuldintre noi nu-i vede, nu-i cunoa$te, si nici nu se cade caorice Mirkinbai-$iikimbai sd se inghesuie: dd laba, adicd,noroc, ce mai faci? Dar ei sint adevdralii zei! Tu, Edike, teminunezi cd pot sii dirijeze prin radio navele cosmice. Darasta-i zero, o chestie fumatd de mult! Aparate si ma$ini carelucreazi dupd program. $i o si vind vremea cind $i oameniior sd fie dirijali prin radio, ca ni$te automate. Vi datiseama, toli oamenii, cu mic cu mare. Existd de pe acumunele dale $tiintifice in sensul ista. Pornind de la interesesuperioare, $tiinta a izbutit pind si asta.

- Usurel, ugurel, nu ne lua asa repede cu superioareletale! il intrerupse Dlinnii Edilbai. Ia zi, cd eu nu preapricep: adicd fiecare din noi o sd trebuiasci sd poarte tott imDul cu el un fel de tranzistor. a$a cum am eu. ca sdasculte comanda? Pdi din astea sint de pe acum pe toatedrumurile!

- Fugi de-aici, parcd despre a$a ceva e vorba? Aslea-sfleacuri, jucdrioare pentru tingdrl N-o si trebuiascd si porlinimic la tine. N-ai decit sd umbli 5i-n pielea goald. Numaicd niste unde nevizute - asa-numitii biocurenti - or siiactioneze neincetat asupra ta, asupra con$tiintei tale. De-as-tea n-ai cum si te-ascunzi.

- Chiar asa?- Cred si eu, cum altf'el? Omul o sd faca totul dupd

un program stabilit la centru. O sd ise pard cd invirte$telucrurile dupd capul lui, dar, de fapt, o sd urmeze indicaliilede sus. Ordine 5i disciplini. E de trebuinF sd cinti - ti seva da semnal si ai si te pui pe cintat. Si dansezi'l Semnal -incepi sd 1opii. E nevoie si rnuncesti? Te pui pe treabd! $iincd cum! Hotia, huliganismul, fdrzidelegile or sd piard-nuitare, numai prin cirlile vechi o sd mai poti citi despre ele.

39

Pentru c{ totul in purtarea omului o sd fie prevdzut dinainte- fapte, ginduri, dorinte. BunioarA, acum in lume e o ex-plozie demograficd, adicd oamenii s-au inmultit pestemisuri, n-ai ce le da de mincare. Ce-i de fdcut? Trebuieredusi natalitatea. Asa cii o sd ai de-a face cu nevastd-tanumai cind o sd ti se dea semnal, dacd o ingiduie intereselesocietdtii.

- Interese superioare? se interesA Edilbai, nu firi ourmi de zeflemea.

- Tocmai! Interesele statului mai presus de orice.- $i dacd eu uit de interesele astea si o sd vreau si-mi

fac treaba cu nevastA-mea, sau mai gtiu eu, ce-o si seintimple?

- Nimicuta, Edilbai, drdgulule. Pentu cd asemeneagind nici n-o sd-li treacd prin minte. Sd-ti trinieascd in fa{dpe zina-zinelor, n-o sd-i arunci mdcar o privire. Pentru cdvor interveni biocurentii negativi. Asa cd si in chestiile asteao sd se facd ordine deplind. Poli fi sigur. Qau sd ludm, depildd, militdria. Totul dupd semnal. O sd fie nevoie si sariin foc, in foc o sd sari; sd sari cu para$uta - nici n-ai siclipeqti; sii te-arunci cu o mind atomici sub tanc - intr-oclip6. De ce, o sd md intrebali. Pentru ci au si cuplezebiocurentii neinfricdrii: gata cu orice fel de spaimi... Aqa osi fie!

- Ce pripistii! $i le torni cu nemiluita! Ce te-or fiinvAtat dia atit amar de vreme? se miri sincer Edilbai.

Cei strin$i in jurul mesei rideau de el firi sd seascundd, il luau in rdspir, cldtinau din cap - a cam scdpatcaii biiatul -, dar continuau sdl asculte, indrugd el baza-conii, dar ni$te bazaconii cu haz, nemaiauzite, le era tuturorlimpede ca se cherchelise zdravin tot leorpdind din vodci 9i$ubat, dar la ce altceva te puteai aftepta, lasA-l sA trin-cineascd. O fi auzir e.l cite ceva, pe undeva, cit despre ceera adevir gi ce minciund in spusele lui nu merita sd-tispargi capul. Numai cd Edighei se simti deodatd infrico$atde-a binelea. Limbd-lungd Asta n-o fi croncdnind el chiaranapoda, se nelini$ti el, o fi citit te miri unde sau o fi trascu urechea, cd el pe toate le afli a$a, in crimpeie, de pe lacine se nimereste. Dar dacd or fi existind intr-adevir aseme-

40

ff"Jffi:x'l tl,#n,1T,:l,"ri.l"' vrnd $i avind puterea sd

^ . Iar Sabitjan ii dddea inainte, dacd tot se sirnlea ascultat.Slb ochelarii aburiti. pupilele i.e aifatasera ca';;;i;;;cilor in inruneric. Votci _ vorcd. subatul _:;"Ur,. A."ri'llbralele .larg _desficute, tocmai povestea despre nu Etiu cetnunghi .al Bermudelor, un loc'din f*guf 6""onrful'-Jna"

navele ,dispar misterios. dupa cum f;ra ;; ;ft;:lavloanele ce se incumeta sa zboare deasupra acelor ape.

-'

.. Ungl de la noi de la regiune se tot dddea de'ceasulm.ortii sd plece in strdindtate. Ci l-o n t.a. "i"-at"

_'"uiU"stie. Desrul ci 9i-a fdcut_o cu .mina lui. A d;idil

"";i;;;pind la lrmd s-a vdzut in avion, "ilitorin;-;;;;;;r;;ocean, in Uruguay sau paraguay, si _ punct. Timandeasupra _tr iunghiului Bermudelor. avionul 'a aisoaiui

-J"parci nic i n-ar f i existat vreodata. Ui te_l nu_i : 'A; ;prieteni. la ce bun sa re mai zbati aupa aprobari, .d_;';;;altii la o parre: mai bine fard rriunghiuri ffi;il il;ri;.neicd. Ia l ine acasa: sdnarare si i f ie: H; i l " ] i ; ; '#;" i lsdndtatea noastrd!_ I,S-1 pomit, lual-ar naiba, sudui in sinea lui Ediehei.Acuqi ?qi aminteste roasrul lui cel de toaie ;il;i;. A";;tpacoste! Cum bea. cum scapd friiele... ns" ," ii iniirnofa.'-'. - ln sandtatea noastrd! repetd Sabitjan, invaluindu_iintr-o privire. tulbure 5i lunecoasii. dar stiaduindu_se sa_sipdslreze aerul plin de imporranta. Sandrarea ;;;rir;-.';;;mar mare bogAtie a ldrii. Chiar asa! Siindratea noasra e ovaloare, nationaldl Cdci sintem slujbagi ai ;,"rufri,1"-"utll teclnel 5l aDor...

^ . . Buranni i Edighei se r id icd brusc. nemaiaslepr ind ca)aDruan sa-sl termine loastul si iesi din odaie. in cerdac sermpteolca - era intuneric 5i o gdleatii goala sau cine stie ceanceva I se incurcd printre picioare _. i$i incdllA De aDucatecrzmete care. Idsate atita vreme a[ara. erau patrunie dL frie-

si porni. spre casa abarut si minios. ..Et. ,*rnun" Xuz._nuiigemu el neauzir, muscindu-si musrala de obidd. Ce n;;;-;;rnumpta - moartea nu_i moarte. durerea nu mai e durere!Std, se abtiguie intruna ca la ospdt $i _ piei lumel A;;;;i;balivern^ele alea despre sdnarale ca vatoare pubtica ii ilIurule crnd vrer si cind nu vrei. Deie Domnui ca miine sd

4l

putem implini cu cinste datina: apoi, dupd inmormintare qipraznic, piari-i urma: cine dintre noi are nevoie de el, decine dintre noi are el nevoie?"

Se vede treaba ci ziboviseri totusi destul de mult incasa lui Dlinnii Edilbai. Se apropia miezul noptii. Edigheirespira cu tot pieptul aerul ricoros al noplii de stepe.Vremea figdduia si fie a doua zi ca de obicei, senind,uscat4.$i destul de fierbinte. A$a e in stepd dintotdeauna:ziua - cald,'noaptea - dird?i de frig. De aici intinderilesterpe: plantelor le e greu sd se invete cu asemenea climi.Ziua, iri inaltd, invoalte, tulpinile spre soare, jinduie dupdapi, iar noaptea le ripune frigul. Ramin numai cele care potsupravietui. Ciulini de tot felul, pelin mai cu seami, iar subbuza ripelor - smocuri de iarbi, pe astea oamenii le cosescpentru animale. Geologul Elizarov, un vechi -prieten al luiBurannii Edighei, povestea adesea - si povestea frumos, deparcd ar fi pictat un tablou - cd aceste locuri fusesericindva acoperite de ierburi bogate, clima era alta, ploi detrei ori mai dese. $i e limpede ci, nu-i aga, din aceastdpricind 9i viata era alta. Turme, herghelii $i cirezi strdbdteauin lung qi-n lat stepa. Toate astea fuseserd de mult, sigur cdda, poate chiar inainte , de ,ndvala veneticilor acelora fioroqi,juanjuanii, cdrora li se pierduse qi urma in veacuri, rdmlsesenumai pomina. Cum altfel s-ar fi putut statornici in stepiatita popor? Nu degeaba spunea Elizarov cd Sari-Ozeki sinto pagina uitati din istoria stepei... Dupi el, nici istoria cimi-tirului Ana-Beiit nu era lipsitd de tilc. Cirturarii sint 9i ei detot felul, unii recunosc drept istorie numai ce e scris pehirtie. Dar ce te faci cu vremurile cind nu se scriau clrti?...

Zgomotul trenurilor trecind prin haltd ii amintea luiEdighei, printr-o curioasi analogie, furtunile de pe MareaAral, pe malul cdreia se ndscuse, crescuse gi trdise pini larizboi. $i Kazangap era cazah de la Aral. Asta ii apropiasecind se intilniseri la calea ferata, $i deseori in stepi tinjeaudupd marea lor, iar cu putin inaintea morlii lui Kazangap, inprimdvari, se cdldtoriserd amindoi la Marea Aral; bdtrinul -acum era limoede - se dusese sd-si ia rimas bun de lamare. Mai bin-e ar fi stat amindoi acasd, cici drumul acelafusese doar un prilej'de mihnire. Marea scdzuse. SeacdAralul, sdracul, e pe duci. Ficuserd cu Fenul vreo zece

4')

kilometri pe fostul lund de mare _ imprejur, numai arsilanisipoasd si uscard - pind sd dea de apa. $i f"rr"nu"*ri*sese: ..Aralul .era cil pamin(ul de mare. $i uite cA se" d'uce si.J-^o3T,lr"-v,l.alu omului... gi addugase: ..Sd ma ingropi taAna-be t. bdlgiei. Stiu cd vdd marea pentru ultima-oara!..

. burann Edlghel isi Sterse cu mineca o lacrimii ceprlnsese a-r luneca pe obraz. tusi ca sA_Si alunge din sitleiraguseara aceea scincitd. si intra in coliba luI Kaza;sao-unoe.. pn veg-heau Aizada. Ukubala si a lre femei. T6aieremelte dln Boranli treceau pe aici. cind una, cind alta. duDacum le rngadutau treburile. sd mai stea la cripdtiiul raDosatu_rul ofl sa^dea o mina de ajulor la nevoie.

ri"s"' Jiilli 5: i'Jfi I :'""'ij,Ji:*''^-1dl9L"i zdbovi o cr ipaid;d";it-;"-;ffi ili#l"i!}':'liflh,t"?J*1"*f il'l t1Ti"1 l j i i l , pi irea urias. calm. purernic., n r ir .a- i ,netelant. Edighei nu se puru abtine'si_l lo"i , ; . i" ; ' ;^ l ; ; ; ;

- Mdi. cd grozav mai esti!

0"..;9"1.'"..:'X1,fi:fTl.i:' aminti din nou' nici er nu

aceea de carea rerara ,' ",, Ji'^:1;1,.1',"?lJ'ffi',"'""',fjlli.flili. t"XTl.J"" Jff *li,o','"'; si cum apoi''il; ;';";;l;;cosmodrom, nava de roc, *"r"i, ,3?:'i#,,3?['fT;"lir.i"

fi

La ona. acena, iN oceaxul pACTFIC, pE LATITUDINILElui ,nordice, era ora opt dirnineata. U" *;;-;;ir".;;

lilil'.l,ilTXt,":J1"fi:: peste jmensa linist"'"ripiioL" "uci-r. gi toiusi, -;";;i ;";.'if ffil#,"HX,fifff,ji,,Konven[ia", se derula o drane$tiuti incd din,i-""i aL #"ff #"i";ffi 't#T:"il9v9nim9nt fiird precedent in istoria cuceririi

"Jr."r"f"i,perecut pe statia orbitald americano-sovietica ,.paritei;. ---"

43

Portavionul,,Konventia" - cartierul general $tiintifico-strategic al Centrului de dirijare a Programului planetologiccomun ,,Demiurg" - care, din aceastd cauzi, intrerupseseimediat orice contact cu lumea exterioara. nu-si schimbasezona de patrulare din sudul insulelor Aleutine, dimpotrivi,isi stabilise qi mai riguros pozilia, la echidistantd aeriand deVladivostok si San Francisco.

$i pe nava de cercetare se produseseri anumite schim-biri. Din ordinul coordonalorilor generali - american gisovietic - ai programului, ambii operatori de serviciu - atitcel sovietic, cit qi cel american * ai statiei de comunicatiicosmice, care receptionaserd informatiil plivind incidentul depe,,Paritet", fuseseri - iemporar, dar strict - izolali, pentrua se evita scurgerea de informatii...

Personalul de pe ,,Konventia" fusese pus in stare depregitire avansati de luptd, cu toate cd vasul nu aveadestinatie militara qi cu atit mai putrin arme la bord si bene-ficia de inviolabilitate internationald in virtutea unei hotiririspeciale a ONU. Era unicul portavion civil din lume.

In jurul orei unsprezece, la interval de cinci minute unade cealald, era a$tephta sosirea pe ,,Konven1ia" a celordoui comisii imputernicite de pirti sd adopte hotf,riri deurgenli $i si intreprinda toate mf,surile practice pe care levor considera necesare in interesul securititii tdrilor lor si alumii intregi.

Agadar, portavionul ,,Konven1ia" se afla la acea ord inlargul oceanului, la sud de insulele Aleutine, la echidistantdde Vladivostok gi San Francisco. Alegerea acestui loc nufusese intimplitoare. Se invederaserd, cu acest prilej, maiconvingAtor ca niciodatd, clarviziunea 9i spiritul de preve-dere ale autorilor programului ,,Demiurg": pini qi coordona-tele zonei unde evolua nava, la bcrdul cireia devenea reali-tate planul de investigalii planetologice elaborat, erau oexpresie a principiilor deplinei egalititi, a parititii absolutece guvema aceastd actiune de cooperare tehnico-$tiintificdintemationalf, unici in istorie.

Portavionul ,,Konvenfia", cu intreaga sa zestre tehnici$i energedcA, apartinea in mod egal celor doud pdrti, eracoproprietatea a doud state aclionare. Avea leglturi directd$i simultan{, prin radio, telefon $i TV, cu baza spaliali din

a4

iHn*eu-*r'##*#,r-l,'I#rf #"Hi{'L*;"ir#i,ffi:li*i:i:x:{[F1;n i;;.;ii in'i * #"|:i:ij "li';rr: lTilfi:*;i':"';1,,,;':dH:lX" ji$il;'Jm::J;rt"':[i',lll'fi"'1t,fftlalt[***,T*",t$';',.i+Egsp*+;+r**ffi,''*iiii,r"*#*[{:$:;;i$"*.1!iiitil:;+jgluti".."-,*-;rlitji*ipg;,;-ffi[1il;,if,,.ffiff1H r^",fi*i'#.#if$*'31i;5;fgtr'31a'i:itT{,t-tffir,""m":.,iffi*iqt*ir!",,?.;ji

45

precedent pe vreo alta planeta cercetaE de qtiinli, inclusivLuna qi Venus. Existenla incontestabili a apei pe X fuseseconfirmatd de probele de foraj. Potrivit calculelor efectuatede c6tre oamenii de $tiinp, in subsolul lui X ar fi oututexista un strat de api i in grosime de ci t iva ki lometr i ,mentinut in stare stabiid de straturile granitice reci dededesubt.

Tocmai existenta acestei uriase cantitalti de ap,t pe Xconferea viabilirate programului ..Demiurg". in cizui dat,apa era nu numai sursd de umiditate, ci si materialul prirnarpentru sinteza al tor elemente necesare viet i i , iunct ionar i inormale a organismului uman in condilii extraterestre, maiales pentru sinteza aerului necesar respiratiei. in plus, apajuca rolul principal in tehnologia flotatiei initriale cdreiaurmau sd-i fie supuse rocile de pe X, inainte de a fi incdr-cate in containerele transgalactice.

Era in disculie chestiunea locului unde urma si fieextrasd energia din rocile X - la sta{iile orbitale din cosmos,pentru ca ulterior sa fie transmisd pe Pdmint prin inter-mediul unor orbite geosincrone. tau ihiar pe pamint. Maiera timp destul pentru luarea unei decizii.

Se pregdtea o mare expedilie care urrna sA uansportepe X, intr-o misiune de lungd duratd, grupul de specialiqti inforaj 5i hidrologie, in seama cdrora cddei punere; la punct ainstalaliei automate de absorblie a apei din adincurile plane-tei intr-un sistem special .de conducte. ,,Paritet" era, ca sdfolosim limbajul alpinigtilor, baza principald in drumul spreX. La bordul statiei fuseseri deja montate instalaliile nece-sare pentru descircarea 5i incdrcarea navetelor care urnausd facd drumuri intre X qi ,,Pariter". Cu timpul, o datd cuterminarea construcliei tuturor compartimentelor,,,paritet.,urma sA ofere unui efectiv de peste o suti de oamenicondilii de viatd contortabile, inclulind receptionarea perma-nenta a emisiunilor TV de pe Piminr.

In cadrul acestei mari expedilii cosmice, extragerea $ianaliza apei de pe { ar fi urmat si constituie primul act deactivitate productivi realizatd vreodatd de om in afara plane-tei sale...

Ziua aceea se apropia. Totul mergea strund...

46

Pe cosmodromurile din Nevada si Sari-Ozekr scincheiau_ ultimele pregatiri in vederea operaliunii hidro-tehnice de pe X. Pe orbita ,,Tramplin,,, sti6a ,,pariteJ,. eragata sd primeasca.si sd reexpedieze spre X primul grup deoestelenlton spatrah.

In concluzie, umanitatea se afla in pragul civiliza{ieisale extraterestre...

Si. chiar in acesr moment, in aiunul lansdrii spre X aprimului grup de hidrologi. cei doi cosmonauti, aflati intr-unlndelungat cart cosmic pe nava ,.Paritet'., dispafusera fAriiuDd" '

Incetaserd brusc sd mai reaclioneze la orice fel desemnale - nu rdspundeau nici la orele stabilite, nici in restultimpului. Senzalia era terifianti - in afard de senzorii caresemnalizau in permanentd pozitia statiei $i de canalul pentrucorectarea traiectoriei acesleia, loate celelalte sisteme decomunicare radio-TV erau paralizate.

_ lmpul trecea. ,,Paritei" nu rispundea la nici un apel.Pe ,,Konven1ia" tensiunea se accentua clipri de ctipd.'Seavansau- tot felul de ipoteze gi presupuneri. Ce se intimplasecu cei doi cosmonauti? De ce tdceau? S-or fi imbolndvit- s-orfi intoxicat cu cine stie ce aliment? Dar oare mai trdiesc?

In sfirsit. apelarir la un mijloc extrem - declansara, prinsemnal de la sol. alarmd generald de incendiu la boidulstatiei. Un vacarm la auzul ciruia cosmonautilor ar fi trebuitsi li se face pirul mdciuc6. Nici o reactie.. Prog_ramul

-Demiurg" era in mare primejdie. Centrul

de pe ..Konventla" recurse atunci la o ultimd posibilitatepentru a clarilica situalia. Spre .,paritef. fusesera lansate deurgentd, de la bazele din Nevada gi Sari-Ozeki, doud navecosmice pilotate.

Prima informatie furnizatd de cosmonaulii venili inmisiune de control, dupd cuplarea simultand cu statia _ oaclrune de extrema complexitate prin ea insdgi _, fuulultoare: parcurgind toate comparlimentele, toate labora_toarele, toate etajele, controlind pind qi ultimul ungher, eicomunicard cd cei doi cosmonaufi rezidenti nu erau Ia bord.Nu-i gasisera. Nici vii. nici mo4i...

A$a ceva nu-i trecuse nimdnui prin minte. Nici o ima_ginalie, oricit de bogati, n-ar fi fost in stare si exolice unde

47

putuserd dispdrea subit doi oameni aflati pe statia orbitaldde peste nei luni si care pina atunci isi indeplinisera rigurostoate indatoririle. Doar nu se evaporasera! Nici nu ieSiserila plimbare in cosmos!

Inspec{ia de la bordul lui ,,paritet, era urmiriti indirect de pe,,Konven1ia", inclusiv de citre cei doi directorigenerali. Pe nenumd.ratele ecrane ale Centrului ei putuserd.vedea clar cum cei doi cosmonauli-controlori, ."ilirnbindintr.e. ei scurte observalii, strdbdtuserd, plutind in imponde_rabilitate, roate sectiunile 9i compartimentele statiei oibitale.Cercetaserd totul pe indelete, iaportind pas cu pas celeconstatate. Iatd o parte din dialogul ,,paritei,._ ,,Konven{ia..imprimat pe bandd de magnetofo-n:. ,,Paritet": Ne urmiriti? Nu e nimeni. Nu vedem pe

nimeni.,,Konventia": Existi urme de obiecte spa e, stricdciuni,

distrugeri?

. -,,Paritet": Nu. Totul pare a fi in reguli. Toate sint la

locul lor.,,KonvenSia": Se disting cumva urme de singe?,,Paritet": Deloc.,,Konvengia": Unde se aflii $i in ce stare sint obiectele

personale ale cosmonautilor?.,Paritet": Si in.aceastd privintA totul pare a fi in reguld..J{onvengia": Si totusi?

- ,,Paritef':

-Impresia este cii cei doi au fost aici pindfoarte de curind. Cdrtile, ceasurile, picupul qi celeialteobiecte sint toate la locul lor.

,,KonvenSia": Nimic scris _ pe perete sau pe vreohirtie?

,,Paritet": PinA acum nu ne-a cdzut sub ochi aga ceva.Dar ia stali! Jumalul de bord e deschis, paginile la care edeschis sint_scrise de sus pind jos. Ca si nu plureascd inimponderabilitate. caietul este fixat in cleme 5i indreptat cufilele deschise spre intrare...

,,Konventia" : Ciriti-ne textul.,,Paritet": Numaidecit. Sint doui texte aliturate, unul in

rusi, celdlalt in englezd...,,Konvengia": Dati-i drumul, ce mai asteptati?

48

,,Parite(': Titlul este ,,Mesaj citre piminteni". Urmeazd,intre paranteze, o note explicativi.

,,KonvenSia": Stop. Nu cititi mai departe. Legitura seintrerupe. AEteptati. O sd vd rechemdm curind. Rdmineli pereceptle.

,Paritef ': O.K.lAici tnregistrarea fusese opritd. Dupi ce se consultari,

directorii generali ai programului ,,Demiurg" le cerurdtuturor, afari de cei doi operatori, sA parAseasci incdperea.Abia apoi legitura dubld cu statia orbitali fu reluat'i. Iatitextul lAsat de cosmonaulii de pe ,,Paritet":

,,Stima1i colegi, intrucit pdrasim statia orbitali <Paritet>in condilii cu totul neobignuite 9i pentru un timp nedetermi-nat, poate pentru o perioadd nesfir$it de lungd - totuldepinde de o serie intreagi de factori legali de actiuneanoasta fdrd precedent -, ne socotim datori sA vi explicimratiunile hothririi pe care am luat-o.

Ne dim foarte bine seama cd fapta noastrd va apdrea,cu siguranp, nu numai nea$teptata, ci qi, in chip firesc,inadmisibila in lumina celei mai elementare discipline. Daro circumstantd absolut exceplionald cu care ne-am confrun-tat aici, in cosmos, la bordui staliei orbitale, circumstantacdreia cu greu i se poate giisi asem,rirure in inlreaga istorie acivilizaliei umane, ne permite si contim mAcar pe inte-legere...

De la o vreme am inceput si distingem - intre nenu-mtuatele impulsuri radio provenind din spaliul cosmic qi, innumAr mare, din insdsi ionosfera Terrei, saturatd de zgomotesi parazitri - un semnal dirijat in banda de joasi frecvenli 5ide aceea u$or de reperat, care revenea cu regularitate, lalntervale egale, mereu la aceea$i ori. Initial, nu i-am dat oimportan@ deosebiti. Dar semnalul persista, emis sistematicdintr-un punct strict determinat al Universului qi, judecinddupi toate indiciile, orientat cu precizie spre statia noastriorbitald. Acum $tim sigur cA aceste unde radio, dirijate arti-ficial, strdb4tuserd eterul si inainte - cu mult inaintea cartu-lui nostru, al treilea pe aceastA statie aflata in cosmosulindepdrtat de peste un an $i jumitate. E greu de spus pentruce, pesemne din purd intimplare, sintem primii pe carc ne-ainteresat acest semnal din Univers. Fapt esrc cA am inceput

sd supraveghem fenomenul, sil localizim, sd_i studiem na_tura $r, _treptat, am aluns la convingerea cd este de sorginteartificiali.

N-am acceptat cu uqurinfd aceasti idee. Am stat mulHvreme la indoiali. .Cum puteam sustine cA am descoperitexrstenta unei civilizalii extraterestre, bazindu_ne oe osmgurA dovadd - semnalul acela radio, pe careJ bdnuiam deprovenient i i arr i f ic ia la. emis din mistei ioasele adincur i a leUniversului? Ne mai relinea qi faptul cd toate ?ncercArileintreprinse anlerior de sliinta cu lelul cum nu se ooale maimodest de a descoperi pe planetele invecinate mdcar unelesemne de viatd, fie qi in forme dintre cele mai simole- aufost dezolant de infrucluoase. Invesr igat i i le pentru idenr i f i_carea unor lumi ralionale exfiaterestre erau socotite hazar_date-. iar mai tirziu de-a dreptul nerealiste. utopice. deoarececu lrecare pas inainte in cercetarea spaliala aiesre 5anse seimpul inau. chirr s i in plan leorct ic. asia ca sa nu spunem ca.praclic. se reduceau la zero. N-am avul curaiul s:i va facemcunoscute presupuner i le noastre. Nu intenl ionam 5a punemin discufie ideea unanim acceptatd a unicitiiti i vieiii, cafenomen biologic, atit in trecut, cit si in prezent, pe planetaPimint. Nu ne-am considerat obligali sa va impirtaqimindoielile noastre in aceastd privinli, deoarece iarcinilenoastre de serviciu pe statia orbitald nu implicau observaliioe acest gen.

_ Iar cind am avul dovada, de asta data zdrobitoar.e, cdundeva in lume existd intr-adevdr o viatd rationaliasemindtoare celei terestre, era prea tirziu. in con$tiintanoasfi se produsese un salt, o cotiturd, conceDtia noastrddespre alcaluiree lumi i se rasturnase si ant desconer i tdeodata ca ineepusem a gindi in cu lotul a l le categor i i deci tp in i i atunci . Viz iunea cal i ta l iv noua asupra structur i iUniversului . revelal ia al tu i spat iu locui t de f i in le aidomanouA, exlstenta unui al doilea fbcar puternic de energieralonald ne-au condus la concluzia cd, deocamdatd, e binesd nu inlbrmdm pdmintenii despre descoperirea noastr6,aceasta pornind de la o noud perspectivA asupra preocupiiriifalii de soarra Pimintului. Am luaiaceastd hoiariri in iniere-sul societiti i contemporane.

$i acunr, esen[ialul. Iatd cum s-au petrecut lucrurile.

50

- 'J'o#i *oJ'l l'iTri,liil':il':: am hotarit sii transmitemglh"d.,_l^,p,"u"ir-iu"n"i,';,Xl,lffi 3l:lllo:J..,l...Tn::

,ffi'"ffit{*E#iii;*f,*frnl*ffi+i-Hhrl:lE';]ru;if-ilq,.{l,iriif flfl ilil;fo $,*llli#"t:lltj:,, i*' :ffi1 1 :1",j :';t;, ;w: Ci,': tr T;;,ff lt ffTil fullttimrf t#::Ji:,*fr i,'ifs#'i"'':;rufi-*;-l*.i1+F5 .,*ffii;i','l!:;i f u Tff r$ft lli*"'r*",J"rJft trffifl *:#:',,,1"+g:*:x#i{{t**;il"fr 11:"'"TJ.,'i,'i'Th,ii,"il"ii,1ql

tri'#lm,jt[,it",;fr,1ii*irif".ii,'ffi trI.*Hl:#rt$ti* l,t ru#,ff

i' ff "'J?l': ffi n"'ll'i'?

ffit:rfl i,*lnH+:il".l,il*$li.:'#---i,ffi5l

studiazi limbile terestre cu ajutorul unei putemice aparaturi,capabile si receptioneze semnale sonore din profunzimileGalaxiei. Urmdrind sistematic legitura radio Cosmos-Pdmint, izbutiserd, prin compara{ie qi analizi, sd descifrezesensul cuvintelor $i frazelor noastre. Ne-am convins de acestlucru cind au incercat, pentru intiia oari, sd se inteleagi cunoi in englezd $i rusi. A fost pentru noi o nouA revelatieneverosimild, uluitoare...

Si acum, esentialul. Ne-am incumetat sA vizitdm aceas-td planeg, apartinind unei civilizatii extraterestre, a cdreilenumire inseamnd, in interpretarea noastra - LimanImpadurit. Chiar locuitorii ei ne-au invitat, a fost initiativalor. Iar noi, dupA o maturi chibzuintd, ne-am hotdrit. Ne-aucornunicat ci un aparat de zbor trimis de ei, stribdtindspatiul cu viteza luminii, va ajunge la staiia noastrd orbitaldin 26-27 de ore. Se obligau ca, in acelaEi rAstimp, sa neaducd inapoi de indatd ce ne vom fi exprimat dorinla inacest sens. La intrebdrile noastre privind modalitdtile decuplare, ne-au rdspuns cd nu e cazul si ne facem griji,deoarece aparatele lor de zbor se pot cupla ermetic cu oriceobiect, indiferent de configuratria si constructia lui. Este,probabil, vorba de un sistem de aderentd electromagneticd.Am convenit ci cel mai bun lucru ar fi ca aparatul lor si secupleze la trapa dc ie5ire in cosmos a statiei, urmind catansferul sii se efectueze pe aici. In acelasi fel intenlionimsd proceddm la intoarcere, fireqte, daci excursia noastrl peLiman se va incheia cu bine...

Ldsim la bord acest rnesaj, sau cum vre(i sdJ numiti -noti explicativd, scrisoare deschisi, apel... Nu asta e impor-tant. Stim foarte bine ce facem 5i ce rdspundere uriasa neasum6m. Dar nu putem proceda altfel, atita vreme citdestinul ne-a oferit tocmai noua sansa de a face umanitdtiiacest serviciu mai presus de care nu vedem altul...

, Trebuie sa $titi cd cel mai greu a fost si ne biruimsentimentul datoriei, con$tiintra cd eram legati de anumiteobligalii, de o anumitd disciplini, in sfir$it... A trebuit sa neridicim deasupra a tot ce e sadit in fiecare dintre noi prinputerea traddiei, prin legi, prin normele sociale de morald.Pirisim ,,Paritet> firi sd vi prevenim pe voi, conducitoriiCentrului, fdra sd prevenim nici un pdmintean, fdri sioblinem aprobarea cuiva pentru telurile si misiunea noastri,

52

dar nu pentru cI am nesocoti normele vietii sociale de pePamint. Aceasti chestiune a conslituit pentru noi subiectulunor dureroase reflectii. Am fost nevoiti sd proceddm astfelpentru ci ne-a fost u$or si ne imagindm ce stare de spirit,ce contradictii, ce pasiuni s-ar dezldntui de indatd ce ar intrain scend ni$te forte care pind qi intr-un gol in plus la hocheivdd o victorie politici, o dovadi a superiorititii sistemuluilor de stat. Cunoa$tem, vai, prea ,bine realitatea noastra.paminteandl Cine poate garanta ca p'osibilitatea de a intra incontact cu o civilizatie extraterestra n-ar constitui mobilulunui nou conflict de anvergura inre paminteni?

Pe Pdmint e greu sau aproape imposibil sd te sustragiIuptei politice. Stind insd vreme indelungata - zile $i sap-timini nenumirate - in cosmosul indepirtat, de unde globulpamintesc pare nu mai mare decit o roatd de automobil, tegindegti cu durere si neputincios regret ci actuala crizienergetici, aceastd crizi ce isterizeazi societatea ducind-o ladisperare, care impinge unele tari spre gindul de a arunca injoc bomba atomicA, ar fi doar o mare problemi tehnicd,dacd aceste ldri ar fi in stare sd cadd de acord asupra a ceeace este mai important...

De teame sd nu riscolim lucrurile, sd nu complicdm 5imai mult situalia oricum atit de primejdioasi a pdmintenilor,am indrdznit si ne asumdm rdspunderea fdrf, precedent de aactiona in fata exponentilor unei civilizatii extraterestre innumele intregului neam omenesc, potrivit convingerilornoastre, a$a cum ne dicteazd con$tiinla. Sperdm, avemcredinta intimi ci vom implini in chip demn aceasta misi-une De care ne-am asumat-o de bunivoie.

O ultimi chestiune. Gindurile, indoielile, sovaielilenoastre au stat necontenit sub semnul grijii de a nu aduceprejudicii programului <Demiurg>, acest urias inceput inistoria geocosmici a umanititii, la care ldrile noastre auajuns dupa amtea strAdanii, dupA atitia ani de neincrederereciprocd, de fluxuri qi refluxuri in relaliile de colaborare.Totu$i, ratiunea a triumfat si noi am slujit conEtiinciosaceastd cauz[ comunA, dupd puterile gi posibilitf,trile noastre.Dar, cintirind lucrurile, nedorind si expunem programul<Demiurg> vreunuia din pericolele enumerate mai sus, amales: pirisim vremelnic statia <Pariteb pentru ca, la intoar-cere, sa raportam umanitdtii despre rezultatele vizitei pe

53

Liman impddurit. in caz ci vom dispdrea pentru totdeauna,sau conducerea ne va socoti nedemni de a continua cartulpe ,,Paritet", nu va fi greu sii fim inlocuiti. Se vor.edsioricind biieli capabili sd lucreze la fel de bine ca noi.

Pomim in necunoscut. Ne cheamd setea de cunoa$tere9i visul de veacuri al omului de a descoperi fiinp aidomalui in alte lumi, pentru ca ra{iunea sd se insoteascd curaliunea. Nimeni nu $tie insi ce ascunde in sine, pentru om,expedenta unei civilizatii extraterestre. Ne vom - strddui sifim obiectivi in aprecierile noastre. gi dacd vom simti cdaceastd. descoperire implica o primejdie pentru pimintulnostru, Jurd.m sd actionim in a5a f'el, incit sd nu abatem niciun dezastru asupra Planetei... $i incd ceva. E clipa de bun-rimas. Zirim prin hu_blouri de deparre Pi4minrul, strdlucind ca un briliant inmarea intunecatd a spaliului. PAmintul nostru, suDerb inalbastrul lui neverosimil, nemaivdzut, pdmintul nostru, fraAilca un cdp5or de copil... De aici, ni se pare ci toti oameiiidin lume sint fralii qi surorile noastre, fdri ei nu indriznimnici mdcar sd ne imagindm cd am putea exista, cu toate cdstim: pe Pzimint lucrurile nu srau niii pe depane astfel...

Ne ludm rdmas bun de la globul pdmintesc. pesteciteva.ore vom piri4si orbita <Tramplin>, gi atunci pd,rnintulva ieqi din cimpul nostru vizual. Extraterestrii sint in drumspre noi. Vor sosi curind. Peste citeva ore. A mai rdmasfoarte pulin timp. A$teptim.

. $i incd ceva. Lisdm, de asemenea, la bord, niqtescrisori pentru familiile noastre. Ii rugim pe toti cei ce voravea legdturd cu acest caz sd transmiti scrisorile ladestinatie...

P.S. Pentru cei ce vor veni pe <Paritet>> in locul nostru:in jurnalul de bord am indicat canalul de emisie-receptie sifrecvenh radio pe care am intrat in contact cu extrateiestrii.La nevoie vd vom chema $i vd vom transmite informatii peacelasi canal. D.in cite am purut deduce in urma discutiilbrpuna(e pnn radlo cu extratere$trii, cel mai comod si. defapt. unicul mijloc de comunicare ramin sistemele de labordul statiei orbitale, deoarece semnalele radio transmisedin Univers spre Primint nu pot atinge suprafata acestuia dincauza unui obstacol de netrecut - ionosfera.

Asta e tot. Cu bine. E timDul.

54

Textul identic al mesajului e alcituit in doud llmbi -rngleza $i rusd

cosmonaut r-2Cosmonaul 2-l

La bordul statiei "Parilet".Cartul trei. Ziua a 94-a."

. Exact la ora stabilitd, unsprezece dupd ora OrientuluiIndepirtat, pe puntea portavionului,,Konventia" aterizara'unul dupi altul. doud avioane cu reaclie, avindu-i la bord pemembrii comisiilor speciale desemnate de cele doui par(i,rmericand 5i sovieticd, pentru elucidarea cazului ,,Paritef'.

Membrii celor doud comisii turd primili conform unuiprotocol strict. Li se comunicd numaidecit cd pentru dejunru la dispozitie exact o jumitate de ori. Imediat dupi dejunurmau si se intruneasci in salonul ofiterilor, in cadrul uneisedinte cu u$ile inchise, pentru a discuta situatia exceptlo-nalzi creatA pe statia orbitala ,,Paritet".

Dar sedinta, abia inceputi. fu intreruptd brusc. Cosmo-nautii trimi$i in misiune de control pe ,,Paritet" chemaserdCentrul de pe ,,Konven1ia" pentru a retransnite primulromunicat piimit de la cosmonautii l-2 si 2-1 allali inGalaxia vecind, pe planeta Liman Impddurit.

Iv

Pe aceste meleaguri, trenurile goneau dinspre Est spreVest $i dinspre Vest spre Est...

Iar de o parte si de alta a cdii ferate se intindeau marilespatii desertice Sari-Ozeki linutul stepelor galbene.

Pe aceste neleaguri, toate distantele se mAsuriru por-nind de la calea tbratii, ca de la un meridian Greenwich..

Iar trenurile goneau dinspre Est sprc Vesr 5i dinspreVesr .spre Esr...

ORIcE s-a.n spuNE, ctMITIRUL NAIMANILoR. ANA-BEIIT,nu e la o zvirliturd de bit - sint pind acolo treizcci de verste.si asta dacii o iei pe scufliturd. tiiind dmmul prin step.l.

5-5

'Burannii Edighei se sculd foarte devreme in ziua aceea.De fapt, nici

-nu prea dormise. Abia daci atipise nitel spre

dimineata. Pina atunci fusese ocupat _ i l Dresi i t ise DerAposatul Kazangap de ingropdciune. Toate acesiea'se lac deobicei chiar in ziua inmormintarii, cu putin inainte de a fiscos mortul din casd. inainte de djazana - rugdciuneaobsteascd din casa rdposatului. De astd dati in-sd totultrebuise ficul in noaptea dinaintea inmormintdrii. Dentru cain zori sa se poata pomi fitra zabavd la drum. Facuse tot cese cuvenea de unul s ingur. daca nu puneai la socotealdlaptul ca Dlinnii Edilbai ii-adusese apa calda pentru grijireamortului. Edilbai se cam codise, se ferea de m6rt. Ce mii. iiera fricd. Simtindu-|. Edighei ii zisese. parcd in reacdr:

. - Cascd ochii, Edilbai, cd prinde bine in via1d. N_aice-i face: citi oameni vin pe lume, atitia hebuie ingropali._....1 Da, de bund seamd, incuviinlase cu glal qovditorEdilbai.

- Pai! Sa zicem cA mor miine: chiar n-o sA se sd-seascd nimeni sa ma pregateasca pentru somnul de veci?-Osa-mi da(i brinci in vreo groapd si gala?_.. . .1 9e- prapasr i i to i indrugi" acolo! se posomoriseEdilbai, facind lampa mai mare si striduindu-se sd se deamal aproape de mori. Ffui dumneata, viata n-ar avea nici unhaz pe-aici. A$a cd mai bine sd ne trdiesti. pimintul Doatesd mai astepte.

Pregitirea mortului ii lud vreun ceas 9i jumitate, darEdighei rimase mullumit. il spdlase cum se cuvin", iiindreptase miinile gi picioarele $i i le asezase cum se cu_vine, croise giulgiul alb, fird sd se zgirceascd la pinzi,5i_linfdgurase pe Kazangap cum se cuvine. Ba cu'o caie ilinvitase. $i pe Edilbai cum trebuia croit giulgiul. Apoi seogupd $i de sine. Se bdrbieri cu griji, isi potrivl muitatrile.Avea.mustiti dese, bogate, cum ii erau gi sprincenele.Numai ci prinseserd a albi. Da, incArunlea. Edighei nu-giuitd nici.medaliile ostd$e$ti, ordinele $i insignele de fruntas,le lustrui.pe toate, agitindu-$i-le pe manta, sd fie pregdtiipentru a doua zi.

Asa trecu noaptea. Edighei se minuna de sine _ cit desimplu si de linisrir facea roate astea. Sd-i fi spus dinaintecineva, n-ar fi crezut sd aibi indeminare si peniru o treabd

56

atit de trist4. Pesemne a$a-i fusese scris, sd-l ingroape el peKazangap. Voia Celui-de-sus.

Ca sd vezi. Cine s-ar fi putut gindi la aga ceva cind seintilniserd pentru intiia oard, in gariKumbel? Era la sffrsitullui patruzeci 9i patru, Edighei fusese demobilizat in urmaunei contuzii. Te uitai la el - totul pdrea in reguli:picioarele qi miinile la locul lor, capul pe umeri, numal ci,vezi dumneata, tocmai capul dsta parcd n-ar fi fost al lui. inurechi ii stdruia un vuiet ca un fel de vint necurmat. Fdceacitiva pa$i si se impleticea, ametea, parcd se-nvirtea lumeacu el. j se lacea grealii. Si il scaldau sudorile - cind reci,cind fierbinli. Nici limba nu-l mai asculta, uneori ii era sreusii articuleze fie si citeva cuvinte. Zdravdn il mai piliseunda de soc de la obuzul acela nemtesc. De omorii nu-lomorise, dar nici si trdiasci nul ldsase. Edighei se pierdusede-a binelea. Era tindr, parea sdnitos, dir, odati intorsacasd, la Aral, ce avea el sd faca, la ce mai era bun? Ce no-roc, diduse peste un medic bun. Nici mdcar nu-i prescriseseleacuri, il consultase numai, il ascullase, it pipdise Edighei$i-l amintea de parc-ar fi fosr ieri, un zdrahon roscol,an. cuhalat alb $i bonet4 albi, cu ochi limpezi si nasul mare.care-l balea vesel pe umiir. rizind:

- Vezi tu, frafoare, zicea, rdzboiul o sd se terminecurind,_ altfel, dupi o vreme, te-a$ retrimite pe front; ai maiputea lupra incii. Dar ajunge. Ii batem noi cumva 5i fd.rdtine. Numai sd nu re lasi ros de indoieli - colo. Deste vreunan. poale chiar mai devreme. o sa te simti iardsi zdravdn caun taur. Asta ti-o spun eu, qi cindva o si-ti aduci aminte devorbele astea. Find una-alta, intoarce-te pe meleagurile tale.Nu-1i fa griji: de-alde tine trdiesc o suti de ani... -

Drept vorbise doctorul cel ro$covan. Asa se si intim-plase. Numai cii. usor de zis un an. colo. si gata. insa el.de cum iegise din spital, cu mantaua botiti, cu ranita-nspinare 9i cu o cirjl sub bral - pentru orice eventualitate *Sr o p^ormse-.prrn ora$, parcA patrunsese inr-o pddure innop_tati. Capul ii vuia, picioarele-i rremurau, ochii-i se impdien_jeniserd. lar prin griri 5i trenuri cui, ii pdsa, era lume citaiarbii. cine avea putere r:izbatea, cine nu - la o parte.Totusi. rdzbise. se tirise si el cumva. Sii vezi si sii nu crezi:dupa vreo lunrl de pribegie, intr-o noapte, trenul se oprise in

JI

gara Aralsk. ,,Veselul cinci sute $apte", asa era poreclittrenul acela, deie Domnul ca nimeni sd nu mai cilitoreascivreoda$ cu asemenea trenuri...

Dar pe-atunci era bucuros $i de-atit. Lunecase dinvagon bijbiind, ca de pe-un munte, 5i se oprise buimac, eraun intuneric si-ti bagi degetele-n ochi, numai ici-colo licirulfelinarelor din gard. Bdtea vintul. Vintul acelal intimpinase.Era vintul lui, un vinl drag, vintul Aralului. Mireasma miriiil lovise drept in fa1d. Pe vremuri, marea era la doi pagi,clipocea chiar lingri calea feratd. Acum n-o mai zdre5ti nicicu binoclul...

I se tiiase risuflarea - dinspre stepii adia abia simtit apelin incins, mireasma primdverii trezite ialiqi la viati peintinderile din jurul Aralului. AEadar, acasd! In sfir5it, acasi!

Edighei cunoqtea bine gara aceea si mica aqezare delingd gar6, de pe malul mirii, cu ulicioarele ei intortocheate.Noroiul i se lipea d9 cizme. Chitise si innopteze in citun lani$te cunoscuti, pentru ca dimineata s-o porneascd spreJangheldi, aulul siu de pescari, pina la care era o bucatdbund de drum. Nici nu bdgase de seand cum ulicioara ilscosese in marginea citunului, pe malul mdrii. Edighei nuse putuse stdpini si se apropiase de mare. Se oprise pe figiaudd de nisip. Ascunsd in beznd, marea se ghicea doar dinsclipirea crestelor de val ce izbucneau din intuneric dante-late, zvonind, gi piereau intr-o clipd. Luna iqi luase chipuldin preajma zorilor, strdlucea, patii albd, singuraticd in tirii,sub o buzd de nor.

Asadar. se revedeau.- Bund dimineata, Aral, qoptise Edighei.Se a5ezase apoi pe o piafiA, i$i aprinsese o tigard -

deOi, din cauza contuziei, doctorii il sfdtuiseri sd se lase defumat. Mai tirziu se lepadase de naravul ista. Dar atunci seinfuriase - parcd in tumul de tutun sta necazul, el nu stiacum sd trdiascd mai departe. Ca si iesi in larg, i1i trebuiemiini zdravene, qale zdravene $i, mai cu seamd, capzdravdn, ca si nu amelegti in qalupi. Fusese pescdr iscusit?nainte de rizboi, dar acum? Invalid era 5i nu era, ajunseseun t'el de nimeni, nu era trebuincios niminui. Capul, rnaiales. asta era limpede. il facea cu totul neporrivii penrrumunca asprd de pescar.

58

Edighei tocmai didea si se ridice, cind pe lirm api-ruse, cine qtie de unde, un ciine alb. Alerga cu pasi mdruntipe buza apei. Se oprea in ristimpuri, adulmecind atentnisipul umed, Edighei il chemase. Ciinele se apropiaseincrezitor, se oprise lingi el, dind din coadA. Edighei iimingiiase ugor grumazul zbirlit.

- De unde e$ti tu, ia spune? De unde vii? Cum techeamd? Arstan? Jolbars? Boribasart Aha, pricep, caulipe$te, ai? Bravo, bravo! Numai cd marea nu se milostivesteintotdeauna si-1i arunce un pestisor la picioare. Ce sd-i faci!Trebuie sd alergi. De-aia esri asa jigarit. Eu,-prietene, miintorc acasd. Tocmai de lingd Kiinigsberg. incd pulin 5iajungeam qi in oraEul esta, numai cd m-a plesnit ihiar laspanul tirgului un obuz, de-abia am scipat cu zile. $i acum.md gindesc $i md tot gindesc pe unde si scot cama$a. Ce teui{i aqa? N-am nimic pentru tine. Poate doar ordine simedalii... E rdzboi, prietene, foamete peste tot. Mili mi-e detine, dar de... Ia stai, am colea nigte bomboane. i le ducbdielasului meu. cred ca aleargi de-acum, asa ar trebui...

Edighei nu pregetase, isi desficuse ranifa pe jumitategoald, in carg avea un pumn de bomboane invelite intr-ofrinturi de ziar, o ndframd pentru nevasta, cumpdratii dinmersul trenului, dintr-o gari, 9i doui bucd{i de sipuncumparate la fel. de la speculanli. $i mai avea in ranitii unrind de albituri soldilegti, o centurA, o bonetd militari, otunicd de rezervd, niqte pantaloni - cam dsta-i era tot ba-gajul.

Ciinele ingfiicase cu limba bomboana aceea din oalmaIui si o spdrsese cu zgomor intre dinti, dind din coida siprivindu-l cu ochii strdlucind de sperantd.

- Ei. si-acum rdmii cu bine.Edighei se ridicase si o pornise de-a lungul ldrmului.

Se hotdrise si nu mai tulbure somnul oamenilor din cifun.mijeau deja zorii, era mai bine sd se indrepte fArd zdbavaspre Jangheldi. Abia ciirre amiazd reu5ise si ajungd in aut,mergind tot de-a lungul coastei. $i cind te gindeSti cainainte vreme ar fi fdcut calea asta in doui ceasuri. Aulul ilintimpinase cu o veste infricogitoare: beieFsul lui era dus

* Arstan. jolban, boibasar - leu, tigru, duldu.

59

de mult dintre cei vii. Cind Edighei fusese mobilizat, copilulabia implinise gase luni. $i uite ci n-avusese zile, murise [anumai unsprezece luni. Se imbolndvise de pojar $i nu putuseinfrunta fierbinleala aceea dinlduntrul lui, se mistuise, sestinsese. Nu se induraserd si-i scrie tatilui, pe front, despreasta. Unde Ei pentru ce sd-i scde? Soldatului ii e de-ajunspiinea amard a rdzboiului... Daci rimine viu, afli el cind seintoarce, o sA se amarasci, dar pini la urm6 tot o sA-ifteaci, judecaseri in sinea lor oamenii din aul qi o sfituiser{pe Ukubala sd nu-i dea de gtire despre cele intirnplate.Sinteli tineri, ii spuseseri, rdzboiul o sa se termine el cumva$i, dac-o da Cel-de-sus, o sd aveti qi altri copii. ,,Ci s-a frinto rAmurici nu-i rnare nenorocire. trunchiul Daltinului sdramind intreg." Atirnaserii la cintar si ale priiini. nerostitede nimeni cu glas tare, dar stiute de toli: rdzboiu-i rdzboi, Sidacal doboard vreun glonte, mdcar sd-$i ia rdmas bun de lalum€a asta cu nddejdea ci uite, i-a rdmas acasd un vldstar,nu l se sunge neamul...

Dar pentru tot ce se intimplase Ukubala se invinuia nu-mai pe sine. Se prdpddea de plins, imbrdii$indu-$i bArbatulintors acasd. A$teptase ziua aceea plind de speranld, dar gicu nesfirgitd durere, sfisiatd de simtdmintul unei vinovdliichinuitoare. Bdtrinele, ii povestise ea lui Edighei toati-nlacrimi, ii spuseseri ci bdietelul are pojar, boald cu care,ziceau, nu-i de glumit, trebuie sdl invelesti cit mai stdns inpaturi din pdr de cimild, sdJ fii numai pe intuneric qi si-idai sd bea apd fiarta si rAcitd, incolo, cum o fi voiaDomnului, dacd o putea indura fierbinteala, scapd. Dar ea,neroada, nu le ascultase pe bitrinele din aul. Ceruse dinvecini o cd-rutA 5i dusese copilagul bolnav la gard, la doc-toriti. Dar cind, hurducati in goana cailor, ajunseseri laAralsk, era de-acum prea tirziu: bietul biietas se mistuise pedrum. Doctorita o ocdrise cum ii venise la gurd: ar fitrebuit, zicea, sd le asculfi pe bdtrine...

Iatd ce ve$ti cdzuseri asupra lui Edighei de indati cetrecuse pragul casei. Impietrise auzindu-le, se fdcuse, dinacel ceas, negru de supdrare. N-ar fi crezut vreodatA cd vatinji atit de aprig dupi miculul acela, primul lui ndscut, alcirui chip nici micar nu $i-l mai amintea deslusit. Poate cAtocmai de aceea ii era atit de greu si se impace cu pierdereasuferiti. Nu putea uita nicicum zimbetul acela 5tirb,

60

increzdtor, luminos. La amintirea lui, inima ii slngeraintruna.

De aici incepuse totul. Lui Edighei i se fdcuse lehamitede aul. Cindva, aici, pe tdrmul argilos, se ingirau vreocincizeci de case. Oamenii se indeletniceau cu pescuitul. Erasi un artel. Din asta heiau. Acum rdmdseseri vreo zececolibe pdrdginite. Barbati nu mai erau, ii mdturase rdzboiulpe toti. Doar bdtrini si copii - ba 5i pe ei ii puteai numdrape degete. Ca sd nu moar{ de foame, mulli dintre cei rdma$ise imprdqtiaserd prin aulele colhoznice sau prin celecrescdtoare de vite. Artelul se destr{mase. N-avea cine iesiin larg.

$i Ukubala s-ar fi putut duce acasi, era de fel dintinuturile de stepi. Veniserd 9i la ea pdrinlii, o chemaserdstdruitor. Hai cu noi, ii spuneau, macar pind lrec vremurileastea grele. Cind s-o intoarce Edigbei de pe fiont, n-o sd tetini nimeni, te poti intoaice numaidecit^ la Jangheldi. DarUkubala se ?mpotrivise cu indiritnicie: ,,Imi aqtept birbatul.Biielagul nostru s-a dus. Daci Edighei se intoarce, rnAcarnevash sA 5i-o gdseascd unde a lisat-o. Nu sint singurd, maisint bdtrinii, mai sint copiii, o si-i ajut, o sd ne tinemlaolaltd cum om putea."

$i bine fdcuse Ukubala. Numai cd Edighei, incd dinprimele zile, o tinuse una gi buni ci era peste puterile lui siramini fd:d nici o treabd aici, lingd mare. Avea 9i el drep-tatea lui. Piaintii Ukubalei, veniti sdl vadd pe Edighei, lepropuseserd si se mute la ei. Vino, omule. spuneau, ai sitriie$ti pe lingi turmele noastre, in stepi- Incet-incet ai sAte-nzdrAvene$ti $i-ai sd te apuci $i tu de vreo treabi: oturma poti pastori $i tu... Edighei mullumise, dar nu leurmase sfatul. $tia ci oricum avea si ajungd o povard pecapul lor. Sd stai o zi, doui Ia neamurile nevestei, maifteaca-meargd. Dar de la o vreme, dacd nu pui umirul, cuiii trebuiesti?

$i atunci, el qi Ukubala hottuiserd si ri$te. Holtuiserlsd-gi incerce norocul la calea ferati. O sa se geseasce eavreo muncd gi pentru Edighei - fie paznic, fie lucritor deintrelinere la vreun canton - sd deschidd si sd inchidi barie-ra. Nu se putea si nu fie ajutat un invalid de rdzboi.

6 l

t

Aqa cd primdvara o luaserd din loc. Erau tineri, nimicnu-i lega prea strins de catunul acela. La inceput, innoD-taserA prin statii. Dar o muncii porrivita nu izbutiserd iagdseasca. lar cu locuinla era Si maj riiu. Stareau De unde senimerea. isi tirau zilele fiicind tot felul de corvezi oe lacalea ferata. Pe atunci. Ukubala ducea greul. ea. sanatoasii sitiniri, era cea care muncea cel mai mult. De tocmit la totfelul de incrircdri 9i descircdri se tocmea Edighet, ca bdrbatsanatos cum parea la prima vedere. dar tiraba o fiiceaUkubala...

Aqa se nimeriseri intr-o bund zi - primdvara erade-acum in toi - in marea gard Kumbel. Desiarcru cdrbune.Vagoanele pline erau trase pe liniile secundare direct incurtea din spate a depoului. Aici cirbunele era descdrcatmai intii direct pe.pirnint, pentru ca platformele sd fie elibe-rate cit mai repede, apoi era cirat cu roabe 5i descdrcattocmai sus, in virfll haldelor mari cit casa. Rezervd oentruun an intreg. Era o muncd peste masure de grea. imbicsitd,murdard. Dar ce si-i faci, omul trebuie sd trdiascd. Cu ofurcd Edighei zvirlea cdrbunele in roabd, iar Ukubala o urcape podelul inclinat pinii sus, unde o golea, intorcindu-se dinnou jos. Edighei incdrca iariigi, si Ukubala, ca un cal depovard, impingea iardqi, cu ultimul strop de vlagi., povaragrea, peste puterile unei femei. De parci toate astea n-ar fifost de ajuns. zilele se fdceau tot mai fierbinti, era arsitdde-a binelea, qi din pricina ei Ei a prafului de cirbune luiEdighei i se intunecau ochii oi se sufoca. Simtea curn il lasiputerile, ii venea si se prdvale pe o grimada de cirbuni qis{ nu se mai ridice niciodatd. Cel mai rdu il chinuia insdgindul cd nevastii-sa. inecindu-se cu praful negm- era silitasa faca ceea ce s-ar fi cuvenit sd facd el. il duria inima cindo privea. Neagrd din cap pind-n cilciie din pricina prafuluide cdrbune, numai albul ochilor qi dinlii ii strdluceau. Si eraleoarcd de sudoare. Sudoarea, amestecate cu praf de cir-bune, ii lisa dire negre pe git, pe piept, pe spate. Ar fiingiduit el a$a ceva sd fi fost in putere? Zece vagoane ar fidescircat singur din cirbunele Asta blestemat, numai s6 n-ovadd chinuindu-se pe Ukubala.

Cind pdrdsiserd aulul acela pustiu, Jangheldi, insperanF cA pentru Edighei, ca invalid de rdzboi, se va gdsi

62

lesne o slujbd potrivitd, la un singur lucru nu se gindiseri:cA Fra era plini de fogti combatanli, care, toti, trebuiau siinvele din nou sd trdiasce. Ba inc{ Edighei, ferice de el,avea miini gi picioare.. Dar citi schilozi - fdrd picioare, firdmiini. i1 cirje 5i cu proteze - strdbateau atunci tara pe caleaferatd! In noptile lungi, cind, aciuindu-se in vreun ungher alclidirii arhipline qi urit mirositoare a glrii, agtepiau sdtreaed noaptea, Ukubala, cerindu-gi dinainte iertare pentrugindurile ei. indlta spre Cel-de-sus multumiri mute pentru cebdrbatu-sau se afla lingd ea si nu era mutilar dl rdzboiintr-atit, incit sd i se facd groazl privinduJ qi si gtie ci numai e nici o speranfd. Cici ceea ce vdzuse prin giri o infri-co5ase qi o fdcuse si sufere cumplit. Oameni fdri picioare,friri miini, ciopirtiti si scrijelali, in mantale ferfenitite, submornane de zdrenle, in cdrucioare, in cirje, cu insotritori,fird addpost, buimaci, nomazi prin trenuri $i prin stalii,nivilind in cantine qi bufete, fringindu-gi inima cu urletelegi plinsul lor de be(ivi... Ce-i agtepta pe fiecare din ei, cu ceputea fi inlocuit ceea ce e de neinlocuit? Chiar si numaipenru cii o asemenea nenorocire o ocolise - cdci s-ar fiputut sd n-o ocoleasce -, pentru cA birbatul i se intorsese,fie qi contuzionat, dar intreg, Ukubala ar fi fost in stare sdplircascd trudind din greu pini la sfirqitul lumii. De aceeanu se plingea, de aceea nu se didea bdtutd, indura, chiar siatunci cind abia-si mai tira picioarele. cind ar fi zis cd -gata - ajunsese la capdtul ribddrilor...

Dar toate astea nu-i f{ceau lui Ediehei inima maiusoari. Era timpul sdL facd ceva. sd-5i giiseaica un loc al lorin lume. Cd doard n-or si pribegeascd in veci. $i tot maides il incerca gindul: ce-ar fi sd zicii intr-o bunii zitaubakef si sd debarce undeva. intr-un oraq, iar acolo -cum le-o fi norocul? Numai de i s-ar intoarce s{ndtatea.de-ar scdpa odatd de urmele contuziei asteia blestemare.Atunci s-ar putea bate gi el, ar putea sta gi el pe picioarelelui... Lucrurile s-ar fi putut orindui, freste, in fel ai chip laoras. poate chiar s-ar fi deprins cu timpul. devenind sl eiorA$eni, ca atitia altii, dar a fost si fie altfel. Da. bratuldestinului, cum altfel ai putea numi intimplarea aceea...

*,,Fie ce-o li".

63

intr-una din zile - erau in acee:-:: :::. Kumbel. lucraupe acelasi munte de cdrbune - . , : : - : r : . r d in soateledepoului isi ficuse inrarea, cdlare re . -.imile. ur

-cazah

venit , pesemne. din step6 cu cine ,r i : - : :e:ur i . Cel pul ina$a pArea la prima vedere. Noul veru: pr:a1r = animalul pelocul viran din apropiere gi. aruncinj .i

-. r. inerijorata in

.yur, se apropiase, purtind sub bral o de*i: n.uil.* Hei. fratioare, ii spusese el lur E.::;.:: ;ind ajunsese

in dreptul lui, fii bun qi mai uitd-te durr,i.;::::ri.r asra a mea.sa n-o neciijeasca ciurda asta de cop:r Cj "u ei ndravulista: intititd qi lovesc bietul dobitoc. Ba.:-::i laca haz. Dotsa-l dezlege. Eu vin acusi, nu stau muli.

- Du-te liniqtit, am eu grijd. ii iig:duise Edighei,Stergindu-$i fruntea cu o cirpa neasre. insreunati desudoare.

Sudoarea-i curgea qiroaie pe chip. E,:ir,rirei se invirteaoricum in jurul mormanului de cdrbune. in;inind roaba, aqacA nu era mare lucru si arunce cind si cind cire-o orivire. sdvada de nu cumva dracii de copii din gari .<-epucaserd sdnecdjeascd biata crimild. Le cunogtea ispr:ir il:. ii mai vd-zuse. intiiritau nefericitul animal intr-atir. incir brerul de elincepea si rag6, ii stuchea qi se lua dupii ei. Or- rocmai astaera pldcerea 5trengarilor: intocmai ca vinaronr primitivi, oinconjurau, scotind srigdte silbatice, lovind-o cu pietre saubete. Vai de sufletul ei pind ise intorcea supinul.

$i de asta dati, ca un ficul niveh in eoana mare- nuse 5tie de unde. o ceatd de pusti zdrentarosi biitind mingea.$i nu-5i gdsird alti tintd pentru mingea aceea decit biataclmild impiedicatd, in care gutau cu sete, din rAsDuteri.Cdmila se ferea cit putea. dar ei continuau sa-i pisize cumingea coastele. ffagind care mai de care mai cu putere simai precis. Cel care nimerea cimila topaia de buiurie, deparc-ar fi bigat gol...

- Hei, voi de colo, ia cdrati-vd de-aici, fueal ii ame-nintase Edighei, agifndu-si furca. V-arat eu voual

Copiii o luaseri la picior - il crezuseri, pesemne,stdpinul cdmilei, ori, poate, chipul incircdtorului di cdrbuniera prea infricoqitor, ba mai pirea si beat, asa ci nu seficea_ sd.te pui cu el, drept care se indepirtard in fugi,bdtind mingea. N-aveau de unde si $tie cA ar fi Durur si;ii

64

cdmila cit pofteau farA si. se teama de vreo pedeapsi,Edighei ii ameninlase numai de tbrmd, in staria lui deatunci n-ar fi putut alerga dupd ei nici doi paqi. Fiecarelopatd de cdrbune aruncati in roabd il costa mari eforturi.\-ar fi crezut niciodatd cd era atit de respingdtor, de umili-tor sd te srmlr neputincios, bolnav, de prisos. Amefeaintruna. gi sudoarea aceea, chinuitoare. Edishei se toDeavdzind cu ochii. era la capiitul puterilor. Din piicina prafuluiJe carbune scuipa din riirunchi o flepma neagra. viscoasd.Lkubala se striduia nein --etat sii ia asupra-i pirtea cea maisrea a munci i . pentrx cc el sa se poala odihnj n i le l . s i i s teaJeolarte. Asa. ca . incarca singura roaba 5i o cara sus. pemlda. Dar Edighei nu putea indura s-o vada spelindu_se. se:rdica iari5i, trecea iardsi la treabi...

Omul care-l rugase sd aibi grijd de cdmild se intoarse:ur ind. cu desaga pl ina. O polr iv i pe spinarea camilei s i ,;narnte de a porni la drum. se apropie de Edighei . sa schim_:'e citeva vorbe cu el. $i, nu $tiu cum, dar se inleleserd dinrrinra, clipii. O^mul era Kazangap. un feroviar de la haltaDOIanll- tJ ultnnt r-_.

Se dovedi ci erau de fel de pe acelea5i meleaguri.Kazangap marturisi ci 5i el se trigia din aulele de iinea\al. Asta ii apropie numaidecir.

... Nimdnui nu i-ar fi trecut prin minte ci intilnirearceea avea si le horirasce, lui Edighei gi Ukubalei, intreg.iitorul. Kazangap ii induplecase pur gi simplu si plecEn']preuna cu el la halta Boranli-Burannii, si se stator_-liceascd acolo. Existl asemenea oameni care li se lioesc denimd de la primul cuvint. Ca infdtisare, Kazangap n-avea:irmic deosebit, ba dimpotrivd, dar tocmai simplititea astatezvaluia in el un om ce dobindise in lelepciune pr in.;rcercdri grele. Pdrea, la prima vedere, cel mai obisnuit-'azah, cu straiele lui decolorate de atita purtat, ce luaseri'orma.corpului . Panraloni i . d in piele dc capra argasi la. erau,t ei alesi anume. fiind foarre poriviti peniru crilirit. Dar el. t ra 5r pre{ul lucrur i lor - o sapca de feroviar. ca noua.rdstratd anume penlru asemenea drumuri, ii acoperea canulrare. iar c izmele din piele de box. purtale s i e le t imo'de-nul t i ani . erau frumos pet ic i te s i cuiute cu f i r smol i t . Ca:ra un adevirat om de stepi. invatat cu munca asprd, 1i-era

o-)

limpede dacd-i priveai chipul cafeniu ca scoarta stejarului,ars de soarele dogoritor $i bitut de vinturi. si palmelebitucite, noduroase. Umerii, girboviti de trudd inainte devreme, ii cdzuserd, si de aceea gitu-i piirea lung. ca laginsaci, cu toate cd era om potrivit de staturd. Avea ochiuimitor de tiumosi - caprui, pdtrunzAtori, atenti. plini dezimbet, impresurali de riduri subliri ca ni$te raze. carefremdtau cind qi-i mijea.

Kazangap avea pe-atunci aproape patruzeci de ani.Pdrea mai virstnic din pricina mustitilor, tunse perie. si asmocului de barbd zburlitd. Cea ntai mare incredere ti-otrezeau vorbele lui pline de bun-simt" Ukubala simtise peloc un mare respect pentru el. Tot ce spunea Kazangap eracumpdnit. Si intelept. Daci, zicea. tot ai contuzia asta lacap, de ce si-ti niipAsiuie$ti si reslul trupului? Am bigat deseami nunraidecit ci munca asta-i peste puterile tale. Nute-ai inzdrdvenit inci indeajuns pentru asemenea treab:i.Abia te tii pe picioare. Pentru o vreme i1i trebuie o muncdceva mai usoari, undeva la aer curat, unde si poti bea pesdturate lapte nesmintinit. Uite ce zic eu: nou6, la halti, necrapa buza dupd oameni pentru lucrdrile de terasament.$elul cel nou mi tot intreabd: ai fost paznic aici, zice, f{rost de oameni. Dar de unde? Toti sint pe front. Iar pentrucei ce-au terminat-o cu rizboiul e destul de lucru prin i tepirti. Sigur, la noi nu curge lapte si miere. Tldim in locurgisit, jur-imprejur pustiu $i arsitd: stepele Sari-Ozeki.Apa se aduce in cisterne, o data pe sdptimind. $i nuarareoLi cu intirziere. Ce sd-i faci, se mai intimpld. $i atuncitrebuie sii alergi dupd ea prin stepal. s-o aduci in burdufuride la lintini indeptutate, pleci dimineala si te-ntorci in taptulserii. Dar tot mai bine in sGpA, zicea Kazangap, decit si tecanonesti asa, rdticind dintr-un loc in altul. Ai un acoperisdeasupra capului, Ioc de muncd stabil, o sa-ti ardtim, o site-nvdtim ce 5i cum, iti poti dura chiar si gospodirie.Dacd-ti dai silinta. ln doi, zicea, o sir cistigati destul debine. Se intoarce ea si sdndtatea, o sd vedeli voi, iar dacd osd vi se urascd, o si puteti pleca oricind unde credeti voicd-i mai bine.

Asa le vorbise Kazangap. Edighei se gindise, se rdzgin'dise si in cele din urmd se-nvoise. Chiar in aceeasi zi

66

pornlseri. impreuni cu Kaza

.%',"",i.1i'11il*iliil{i":i?'g'lil:tJi;"Ti3:"l'Ji'renr un, l :i rrr;n.\c\era,r.-rlr)lll'f ,' " i.,',,)l,ii"l l,i'"i,f_.: PIeroUl., A)r c;i se holi ir i:efA sir.sr itt. rrr.e n()ro(.tr, I i l i llor : l t l i -Btrr l r rn i i . . ' f inrpul avea \ t l t : t t i j \ . . j i rc,) l , r k, s l .a locuL_

urunlul accl t pn stepi l . de l l Ku,rrbcl l i r Bor i rn l i .

t:ilj,,_:jhl ',iJ"Hil[ii'iiJ.i.t

iiii i, "]ll,; *lli''"'ff ,;:'"1ff*i::n:o;[,,,,1'-o1";,['iJ';[';":;i:.;;lr "itTf if#:yl1.l,[:i1;til*:: Tiru;;.=a,l_,rr*w;ill;'{Tll+..1;ii;1;'*i**"*:reu de trecut, iar vara se ac.ire. inriirir)(ru-\c ;, ;i;,r',i;:#lilot,"oi,lj*jj,";,,*?Xj:iTj,ili'J,,,|i,,1'*.;,,.1'l:'il, ci ndva un''";'" i;;':;;;;,li*[:i:i*"d5ffi :;;:il'"i:il'"'l'f i'"';;i*":::Tir,."i'lioii;*?3ii|i';iii'"f" vrentea aceea nu era inci, n,i,,,pritni aJ^ rii' rJ,""#' cr,i' eT",lLri""f ']fi i"fji;',#t#ii:i,: d.:li: :i'H"il:li::

"f Tx,*: *:'?J.fl i:ix

li;'i'";i-':,i"'jjf :',iX,j:3,"iX*',,?':::ff ,l:,#.J,"T"";;i;;I 7r1 i i:l;:lf r ; in " #i i'" l:,r: il, l'.";',1: hi:":,::1.:l ametiser;t pe Edigtrei. gi la m,nrinse, podisur Usiiurt esre,t JT.ffi'.3ffi::T":'.:TlJjJ,itE, tiJ:';'lf ,, " i,11', Xi,l'J,. r' "1 JL J, :?,, y:i,*,] :-li;.,';lr'il" iill'il l,!, i, hl#,T;L* li'l:ll ;";r];",'il;'lj"o;i['"3il1]il1,:",'lll,K:,,.il$'jlill"t'J,il

67

toatA puterea cuvintului, cici $tia sd desluseasca intelesurjlece mocneau sub spuza gindurilor tulburi.

Cine qtie cum s-ar fi simtit Edighei sr Ukubala pe cindse afundau in srepA, dacd n-ar fi fost cu ei Kazan-eip. caremergea cu pas hotdrit in frunte. ducind camtla de capAstru.Fdighei facea drumul cilare. cocotat prirrre baeuje. Firesre.in 9a era locul Ukubalei, si nu al lui. Dar Kazancap, si majcu seami Ukubala insasi . staruisera indeluns.- i i , r l iser iaproape s.| incalece: ..Noi sintern oameni sjnal())r. pe cindtu trebuie sii-ti crufi puterile, aga ca nu mai cirti. nu ne maitine din drum, avem de bitut cale lungd....' Ciimila er.at inard. prea cruddr inca pent lu pover i mlr i . > i t lc aceeamergeau doi pe jos, unul cdlare. Pe spinarea lui Karanar,cami la de a5tAt i a Iu i Edighei . ar l i putur c i r l l r r r r i l in i r t i t itoti trei, $i incd mergind mai repede: in trei ore $i junrdtate- patru de trap iutins ar fi mistuit drumul acela. Atunci insi.a;unseserd la Boranli-Burannii abia noaptea tirziu.

Dar. tot st ind de vorba si cercet ind cu pr i r i rea locur i lenecunoscute din jur, nici nu simtiseri cum lrece timpul. Pedrum, Kazangap le povestise cum se intimplase el aici, instepd, la calea feratd. Era inci tindr Kazangap, avea treizecj5i 5ase de primdveri atunci, inainte de sfirsitul rizboiului.Era de feiul lui cazah de la Aral. Aulul Besasaci. unde sendscuse. era la vreo treizeci de k i lomerr i de Jrnqheidi . petarmul mari i . Si . cu tuale cu pr ibeg. ise de mul ia l renie.trecuserd ani si ani de-atunci, Kazangap nu-gi revdzuseniciodag aulul natal. Avusese si de ce sd nu se inshesuieintr-acolo. Tatal sau, af lara Edighei s i Ukubala. fusesesurghiuni l c ind cu l ichidarea chiabur imi i ca c lasa : i rnur isecurind dupa aceea, pe drumul de intoarcere din surshiun,dupi ce se dovedise cd nu era defel chiabur si ca, indeobste,zadarnic fuseserd napdstuili gospodarii mijlocaqi ca el. iidiiduserd drumul, dar era prea tirziu. Ai lui - fratii 5i surori-le lui Kazangap - se zburatdciserd intre timp care-ncotro. citmai departe de ochii autorirdtilor. gi de arunci parcii-iinghilise pamintul. Pe Kazangap. care Ia vremea acaea erafoarte tindr, activi$ri peste mdsurd de zelosi il sileau s6 totia cuvintul Ia sedinte ca sd-gi condamne tatil, sd sDuna inlata lumii ca sprijina cu infldcarare linja, cii taral sau fusesepe drept condamnat ca element striin, cd el se leapidd de

68

asemenea tate $i cri pentru du$mani de clasd ca, el, ca tai-cd-siiu adica, nu-i loc pe pAmint, cd oriunde s-ar aciui iia$tepta pieirea.

Ca sd scape de rugine, Kazangap se vizuse nevoit sd-giia lumea-n cap. Sase ani bituti pe muchie lucrase la Betpak-Dala - in Stepa Fldmindi de lingd Samarkand. Tocmaiincepuse deslelenirea unor pdminturi virgine pe care urnausd ia fiinli plantatii de bumbac, gi era mare nevoie deoameni. Locuiau in barici, sipau $anturi. Fusese, pe rind,sapAtor, tractorist, brigadier, cdpAhse $i diplomi de fruntag.Acolo se qi insurase. Spre Stepa Fldmindi alergau pevremea aceea, atraqi de ci$tig, oameni din toate colluriletarii. Bukei venise de lingd Hiva. de prin pdrlile Kara-Kalpakului, impreund cu familia fratelui ei, ca sd munceasciIa Betpak-Dala. $i le fusese sortit sd se intilneascd. Secdsdtoriserd la Betpak-Dala gi liotariserd sA se iltoarcd intinutul lui Kazangap, la Marea Aral, printre oameni cunos-cuti, pe meleagurile natale. Numai cd nu chibzuiserd indea-,iuns. Merseseri indelung, tot schimbind la trenuri, gi, intr-o_eari, la Kumbel, Kazangap se intilnise intimpldtor cupAminteni de-ai lui de la Aral, $i pricepuse din vorbele lorcd n-avea rost si se intoarci la Beiiagaci, unde tot cei decare fugise erau mari si tari. $i Kazangap pirdsise gindul dea se intoarce in aul. Nu pentru ci i-ar fi fost teami de ceva,avea de-acum o diplomd ci5tigatd cu cinste in Uzbekistan.Dar nu voia se dea ochii cu niste oameni care triumfaseribarjocorindu-1. inca le mai mergea. iesisera basma curata.dar cum i-ar fi stat lui, dupi cite indurase, sa Ie intindimina de parcd nimic nu s-ar fi-ntimplat.

Lui Kazangap nu-i pldcea sd-gi aminteasci de lucrurileastea, nu-si dddea seama cA, in afard de el, toti ceilalti ui-taserd de mult si sd se gindeascd la ele. Numai de doui oriin toli anii aceia, multi la numdr, ce trecusera de la statorni-cirea lui pe aceste meleaguri, ddduse de inleles cd pentru elnu existd uitare. O dati il supdrase rdu de tot fecioru-siu, adoua oarA o glumd stingace a lui Edighei.

Atunci, intiia oard, tocmai sosise Sabitjan si sdteautustrei la rnasd, bind ceai si stind la taifas despre ce mai eranou pe la oras. Printre altele, Sabitjan povestise, rizind, cum)e intorceau, spisili. cazahii 5i chirghizii care piecaserd in

69

anii colectiviztuii la Sinkiang. O duseserd ca vai de lume inCliina, in comune, oamenii n-aveau voie nici sd maninceacasi - la cazan, cle trei ori pe zi, cu mic cu mare Ia coadi.Asa trai bun le-au dat chinezii, cd o tuleau de-acolo cao-pdri1i, lisind cdlel gi purcel. Acum se rugau in genunchi sdtie primili inapoi.

* Si ce-i de ris in asta'l Kazangap se intunecase deo-datii gi buzele prinseserd a-i tremura de minie. Rar iseintimpla asa ceva, gi la fel de rar vorbise pe tonul dsta cufeciorul lui. pc care-l adora. pe c:rre il puita prin scoli silntemate si nu-i refuza nimic, incredinlat ci avea sd aiunsiiom de vazi. Ce giise$li de lis 'in asemenea lucruri? reoetaieel cu glas surd. lor mai incordar drn pr ic inr s inselui ce iseurcase la cap. Olmenii aceia lraiesc o mare nenorocire.

- Si cum ai vrea si vorbesc de chestiile-astea? Curiosom mai esti: se minunase Sabitlan. N-am spus nimicneadevirat.

Taicd-s:iu rdmasese tAcut, i$i impinsese numai ceascade ceai la o parte. Taceler aceeu deveirise clc neindurat.

- Si, la urma urmei, pe cine sd te superi? reluaseSabitjan, ridicind nedumerit din urneri. Nu piiceo. inci odata te-nlreh - pe c inc s i re: ,uper i? pe r imp? Timpul nu. ir'n putere_a noastrd. lar pe stdpinirc n-ai dreptul si te superi.

- gtii ce, Sabirjan, eu imi 5tiu lungul nasului si nu mdamestec in treburi care nu nti-s pe misurd. Dar tine minte,fiule, - cu mintea ta credeam c:i ai inlcles 5i singur -, linemlnte: .numal pe Atotputernicul nu e i|gdduit si te superi _dacd trinlile moartea sd [e ia. inseamnii ii viata si-a imolinitsorocul sj trebuic sri tc irrtorci il l l it.int, ca dtrru- pentru astar lc r i : r : fem. r lar inc, , lo. pel l t ru luate pe lunrca,,sta erte ol ispundelc s i t rebuie cerut |o( .oter l r . Cu accste cuvinlc.Kazangap se ritl icase 5i, supdrat, ldra a privi in jur, ie5isetdcut din casi, plecase incotrova...

Iar intr-alt rind, rnulti ani dupii plecar.ea diu Kumbel _.se statorniclserii de-acum temeinic la Boranli-B urannii.diduseli nastere la copii gi copiii crescuseri mAt.icei _ intr_opnrn,rvarii - era pe,nserat 5i minau vitele sprc ocoi _Ediul :c i g lLrrrr ise. cupr i r rz i r : t l cu pnvirel lunna de oi carc seinmulliserii, fitaserd o niultinre de ntiei:

10

- Ne-am imbogAtit, Kazake, e timpul sa ne deschiabu-:easca tar,

Kazangap il fulgerase cu o privire aspri, ba ise zbirliierd si mustitile.

- Ai grija ce vorbesti. ca o cam iei razna.- Ei, si tu acum, ce Dumnezeu, nu mai stii de

glumd? !- Cu asa ceva nu se glumeste.- Mai di-le si tu uitdrii de necazuri, Kazake. Au rre-

;ut o suti de ani de-atunci...- Vezi. tocmai asta e. iti iau toatd agoniseala si nu te

prdpAde$ti, trdie$ti mai depalte. Dar sufletul, sufletul rdminertrivit, nu se mai intreamA niciodatd...

Dar atunci, cind biteau drumul prin stepil de laKumbel spre Boranli-Burannii, discutiile astea erau inci de-parte. Nimeni nu $tia pe atunci cum avea sd sfirseascdintilnirea lor cu Boranli-Burann?i. Cit aveau sd rimind. dacdaveau sd rimind acolo sau dacA aveau si oorneascd iarisipr in lunre. Vorbeau despre luclLlr i s imple. d 'espre ale v ie l i i .Vorbeau si, la un moment dat. Edighei il intrebi peKazangap cum se face ci n-ajunsese pe tiont, sau erabolnav?

- Nu. slavi Domnului. sint sdnitos. rdsDunseKuzangap. n-am bol i t n ic iodat i ) i cred ( . i ls l i luprar la Ie lde bine ca altii. Numai ci a fost s:i fie altl 'el...

Cind Kazangap hotdrise sd nu se inai intoarci laBesagaci, se impotmoliserd in gara Kumbel, n-aveau incotros-o apuce. Si se fi intors iarir5i in Stepa Fldmindi - era preadepalte, si-apoi ce rost avea, de ce plecaserd de-acolo'l Nicispre Aral nu-i mai triigea inima. Noroc ci setirl de gari,sullet milos, bigase de seami cit de aniiriti erau qi, dupdce-i intrebase cu de-andnuntul de unde sint si ce au degind, ii suise. pe Kazangap gi pe Bukei, intr.un mic martarcare mergea citre Boranli-Burannii. Acolo, le spusese, enevoie de oarneni, si voi sinteti numli buni pelttru ce le tre-buie. li scrisese un rivas sefului de haltd. gi nu ddduse greg.Oricit dc gleu le venise. chiar in comparalie cu StepaFi?iminda unde mdcar erau oameni puzderie 5i ntuncaclocotea -, oricit de infiicog:itoare li se paruse stepa aceeavesnlc lnsetata, incetul cu incetul se obisnuiserd. se

1l

I

invdfaserd cu ea si incepuserd o via(d noud. Bine. rdu, dartrdiau pe picioarele lor. In scripte, amindoi erau inscrisi carevizori de cale, dar de fapt intreaga halta era in grija lor.Aqa incepuse viala lor in doi, a lui Kazangap gi a iinereisale so1ii, Bukei, in halta aceea uitatd de lume din Sari-Ozeki. E drept, dupd ce strinsesera ceva bani. se gindiserain anii aceia de vreo doui ori sd plece undeva, in altd parte,Jnai aproape de. oras sau de garir. dar pinii se tot pregaliserdlzDucnlse razDolut_

$i prinseserd a trece egaloanele prin Boranli-Burannii ,spre Vest cu soldat i . spre Est cu evacual i , spre Vest cugrine, spre Esr cu raniti. ffnii $i inrr-o halta arii de marunra5i indepirtatd cum era Boranli-Burannii se simlise numai-decit cum se involburase deodate viata...

Locomotivele Euierau una dupd alta cerind cale liberd.intimpinate din sens opus de tot atitea suieraturi... Traver-sele nu mai rezistau incArcaturilor, se incovoiau. sinele seuzau inainte de vreme. deformindu-se din pncina greutatiivagoanelor burdugite. Izbuteau sd inlocuiascd linia ici, cedacolo...

$i nu se mai termina odatd - din ce nesecat adincizvora oqtirea aceea fdrd de num6r, e5alon dupii egalongonea spre front, zile si nopti- saptdmini gi luni. iar apoi aniin qir. $i toate spre apus, intr-acolo unde doud lumi seincle$taserd pe viald qi pe moarte...

Pind la urmd ii venise qi lui Kazangap rindul. Erachemat la razboi. ii transmiseseri din Kumbel ordin sd seprezinte la centrul de incorporare. $eful haltei se apucase cumiinile de cap, i5i strigase disperarea si inallase rugi - i selua cel mai btrn revizor de cale, gi incd de la -Boranli-Burannii, unde lucra, de fapt, doar un om $i jumatate. Dalce putere avea el, cine stdtea sil asculte cind incerca si leexplice cd, mii oameni buni, cu capacitatea de trafic a halteinu-i de gluma... Cii trenurile mugesc la semafoare... L-ar filuat in ris dacii le-ar fi spus cri avea nevoie urgentA de incdo linie secundard. Cui ii ardea de a$a cevf acum. cinddu5manul era la portr [e Moscovei...

$i iarna brltea la ugi - prima iami de rizboi, timpurie.gdbitd sa. se instapineascii asupra lumii cu noptile ei, crrnegurile ei, cu frigul ei pdtrunzf,tor. in ajunul plecdrii lui

72

cdzuse prima ninsoare. Se pornise in puterea nopfii. Lainceput cu fulgi rari, apoi virtos, cu rivnd. Asupra tdceriicelei mari a stepei cddea, a$temindu-se ca un fabulos covorpeste cimpii, coline si ripe, albul pur al tdriilor. gi deodatdse de$teptaserd, jucindu-se ca intr-o doard cu neaua incineinghetatd, vinturile stepei. Erau primele lor ribufniri, cade probA; abia apoi aveau sd se inteteasca. sd se invir-teJeascA, sd stirneasci marile viforniti. gi ce avea s6 seintimple atunci cu tirul plapind al caii ferare intins de la uncapdt la al(ul al stepelor galbene ca o vini5oard De timDla?O vinisoar i ce palpi ta s i . c i t i i vreme palpi ta. t renur i legoneau, goneau, intr-o direclie 9i in cealaltd...

In dimineala aceea, Kazangap plecase spre front. ple-case singur, nepetrecut de nimeni. Cind iesiserd din casi.Bukei se oprise in prag si spusese cri albul zdpezii o amelea.Kazangap i i luase din brale copi lu l str ins infofol i t . Sendseuse de-acum Aizada. Porniserd. ldsind poate Dentruultima oarii urme de pa5i aldturi. in omiit. Da_r nu nevasta ilinsotea pe el, el o insolise pe ea pini la canton, inainte de ase urca in trenul de marfi ce urma sd-l ducd pind laKumbel. Acum Bukei urma sa fie acar in locul lui. Acolo,la canton, iSi luaserd rimas bun. Tot ce aveau de spus si deplins fusese spus 5i plins in noaptea ce trecuse. Loiomotivaera deja sub presiune.^ Mecanicul i i grabea. chemindu_lstdruitor. pe Kazangap. [n clipa cind acesta suise pe sciri.tocomotlva suierase prelung 5i. luind vitezd, trecuse viieliospe lingA macazul unde. dindu-le cale liberd. srAtea B-ukei.legata strins cu broboada incinsa peste mijloc. in cizmebarbatesti, cu fanionul inrr-o mind $i copilul in cealaltA. isil'dcuserd semn de ramas bun pentru ultrma oara... ii trecu_serd in goana pe dinainte chipul, privirea, mina, semaforul...

Trenul gonea, asurzind intinderea ca de lapte ce levenea tdcuta in intimpinare Si tot in tacere trecea. ri,rninindin urmd ca un vis alb. Vintul riizbatea in cabina locomo_tivei, biruind mirosul neinvins al zgurii cu izul proaspdt alprimei zdpezi de stepd... Kazangap se strdduia si redna citmai indelung in pldmini mireasma aceea iernaticd a steDeinemdrginite, dindu-$i cu un fel de surprindere seama cdaceste rneleaguri nu-i mai erau defel sraine...

73

La Kumbel, cei mobilizali erau expediali numaidecit pefront. Incolonarea, apelul. repartizarea pe vagoane. $i aici- -o intimplare ciudati. Kazaneap tocmai se indrepta sprevagon cu coloana lui, cind un lucrdtor de la comisariatulmilitar ii ajunsese din urmd.

- Asanbaev Kazangap! Cine-i Asanbaev? Iesi din co-loani! Dupd nline!

Kazangap ficuse ce i se ordona, iegise din coloaniispur r i r r r l :

- Eu sint Asanbaev!- Actele!... E-n reguld. Urmeazii-md.Se inapoiaserd in garii, la puuctul de incorporare, si

omul acela ii spusese:Uite ce e, Asanbaev: tu intoarce-te acasi. Ai

inteles ?- Am inteles! rdspunse Kazan-{ap, cu toate ci nu

pncepea nlmtc.

. - Atunci, ia-o la picior, nu mai incurca locul pe-aici.Esti l iber.

Kazangap rimAsese. pierdut cle-a binelea, in mullimeazgomotoasd a celor ce plecau sau ii petreceau pe cei ceplecau. I a inceput chiar se bucurase de intorsatura pe care oluaserd lucrurile, dar apoi in adincul sufletului ii Tulgerasedeodati o bdnuiala si-un fel de lierbinteald il cuprinsese.Aha, va si zicd asta era! $i-5i ficu loc prin marea deoameni pini la usa indiritul cdreia se afla qeful punctuluide incorporare.

- Hei, incotro, unde te bagi? strigau la el cei cevoiau, de asemenea, sir intre la $er.

- Am o problemd urgenrd! imi pleacd egalonul, oproblemd urgentdl Si intrase.

Cind ddduse buzna in inciiperea impicliti de fum, din-tre telefbane, hirtii si oameni un ofiler pe jumAtate cArunt,rdgusit. isi ridicase spre el chipul crispat:

- Tu ce vrei. care-i necazul?- Nu sint de acord.- Cu ce nu esti de acord?- TatAl meu a tbsr reabilitat. N-a lbst chiaburl Veri-

flcati toate actele. A ibst recunoscut ca n.rij loca5.- Stai, omule! Ce vrei, de tapt?

14

- Dacii mii respingeti din cauza asla, nu e dreDt...

-0",., fi Tl'11i"1,"J. Tlio.:;1,:,ll""Bil; Tjil?.:i, f ", "a##l;:"1',:i f,a1 il, l"[.,","auiun ;ii " - "" "

,"";lij;ii:;11iil;,'fl"'r3'.,,}:,:'":#i:3:,iiT::"fl^'i{i#fil#ll'iL,;..,"ru,lt,i,,ili,'o?t,,"li h,.

,',:##$;5il;Tir*;;',,i:',rffit!1iiit},Tir*:1il.'ilr ff rilri j;*,,rx tlj ::'fr :jl ':J jr rftT;ffitr+','ffi iin'li'.jir,r"],,*-:',,*#f :ilvdn#r"T#::il:xf;?:#sii{iirlf "ft..ffis :#ili$ ,;J l*"l ii : r *hir l?:i ::lill ["?::? ri1i1,j;,"f"ib$,',t:ffii.;l rfr:t, * ,n'jr x_i :fr n:;"rii#Fi,' o',ljil,"n i.'1, ;, jlli,i'1,;,liil..,l,l'i."j, ?il,Xi,1' ,*. ru;n g

';,ff Ti il r;$:; :n*r,',rm d;

:,:, "[i,_i; !:"11 #",1'!1" lli il; ;'J, Jli li: # i ? :i;,J;llll iu"" l] " 1,1",, "!" 1".,':' ;:,' ?',.^'::Xl" * :i "lU

.f :#75

:1

$

Astfel se apropiaserd de locul unde, a$a cum avea sedovedeascd timpul, urmau si triiiasci ani indelungali - totrestul vietii.

Curind soarele sb sinsese. Cind aiunseseri. la Boranli-Burannii era de-acum i||tuneric si pe cerul stepei Sari-Ozekirdslriserii, sftAlucind intens, stelele.

Citeva zile ii gdzduise Kazangap. Apoi primiserd oodaie in baraca 1'eroviarilor, 5i astfel incepuse viata lor inaceste locuri.

Cu toarc vicisitudinile stepei, cu toata singurdtatea cedomnea aici - din cale-afard de aDdsdtoare mai cu seamd lainceput - doua lucruri s-au dovedit nespus de binefAciitoarepentru Edighei: aerul $i laptele de cimild. Aerul era de opuritate ca de-nceput de lume - cu greu se putea gdsi unspafiu ca acela, cu adevdrat virginal - iar de lapte avuseserdparte prin grija lui Kazangap, care le imprumutase pur gisimplu una din cele doui cimile ale sale.

- M-am sfdtuit cu nevastA-mea, le spusese, nouilaptele de la o cdmil i i ne ajunge. asa ca luat i -o voi peBelogolovaia* noasra. E rinara. da lapre bun 5i nrult. a fiiiatabia a doua oari. Voi o ingrijili, voi o folosili. Numaivedeli si nu-i infometali puiul. Cri pi el e al vostru - a$a amhotArit cu nevastd-mea. E darul meu penru dne, Edighei,poate prindeti qi voi cheag. Dacd-l pi4srrezi de prisild, ai sdaduni in jurul lui o cireadd intreaga. Iar dacd vd vine dor deduci, il vindeti si laceti bani buni.

Puiul cdmilei Belogolovaia cap negru, miiruntel $idoui cocoage mici, la fel de negre - venise pe lume cunumai o siptdmind ii jumitate in urmd. Avea nigte ochitulburatori - enormi, u5or bulbucali, umezi, strilucind dealint copildresc Ei curiozitate. Uneori o rupea brusc la fugd -era aEa de caraghios - sau sArea ca un z6natec, zbenguin-du-se pe lingd maicd-sa, alteori, cind riminea singur intarcul lui. o chema cu glas aproape omenesc- rug,itor.Cine-ar fi putut ghici in el atunci pe viitorul BuranniiKaranar cel puternic $i neobosit, cdruia cu timpul avea si ise duca vestea in stepa larga! De el aveau iri fie legatemulte intimpliri din viala lui Burannii Edighei. Dar pe

76

*cap Atb.

atunci puiul mai avea nevoie de ribd{toare ingrijire, trebuiasupravegheat zi si noapte. Edighei se legase loane mult deKaranar. Isi petrecea lingd el rot timpul liber. gi inainte. pevremea cind tlaia la Marea Aral, se pricepuse la cimile, Siasta se dovedise a-i fi acum de mare folos. Sore iarnd.micul Karanar se inaltase biniqor. Cind se ldsaseri gerurile.ii cususeri o cergat cilduroasd, care se incopcia sub-pintece.Era nespus de hazliu cu cerga aceea pe el ii ramineaul lard doar capul, g i tu l . p ic ioarele 5i cele doud cocoase.Hoinirise astfel invesmintat prin srepd, sub cerul liber, zilesi nopti de-a rindul, iarna toatd $i primdvara, pini cindvremea se mai indulcise.

in anul acela, cdtre iarnd, Edighei simti cd, incetul cuincetul, puterile ise intorc. Parcd din senin ametelile il l6sa-serd. Se stinsese, pe nesimlite, $i tiuitul neincetat din urechi,iar sudoarea nu-l rnai nip{dea giroaie cind rnuncea. Ba, spremijlocul iernii, pe gerurile cele mari. putuse lucra cot la lotcu cei la l l i la intervent i i le de urgenta. Iar rnai apoi seinzdrdveni intr-atit - era si tindr, si dirz de felul lui -. incituilase de-a binelea ce zile amarnice traise numli cu pulintimp in unna. cind abia-si putea tiri picioarele de ici-colo.Se impliniserd vorbele doctorului bdrbos si roscovan.

Uneori, in clipele cind se simtea cu inima usoard.Edighei glumea cu puiul de camild. cupr inzindu- l cu mi ini lepe dupd grumaz 5i al int indu- l :

- Noi doi sinrem, inrr-un fel, frati de laDre. Tu iacitice-ai rnai crescut cu laptele maicri-ti. 5i ror laptele ei m-aintremat si pe mine, ndddjduiesc - pentru totdeauna. Atitnumai cd tu l-ai supt din uger, in vreme ce eu am muls-osi-am facut din el subat...

Mult timp dupii aceea, cind Burannii Karanar dobindiseasemenea faimd prin imprejurimi, incit veniserii de la orasspecial ca sa-l fotografieze. cind riizboiul era de-acum datuitirii, cind copiii mergeau la qcoali, cind, o datd cuapari t ia la hal ta a mult asteptatei pompe, problema aoeifusese definitiv rezolvard, iar Edighdi isi duiase cara trai_nlci, acoperiti cu tabll, intr-un cuvint, cind via1a, dupA a6tasuferinla si zbucium, intrase pe alt fdga5. demn si fiiesc, serscase o disculie pe care Edighei avea sd 5i-o aminteascamultA vreme.

17

, , Sosirea fotoreponerilor - a5a se recomandaserd _ era,de bunA seama. un eveniment rar. daca nu chiar unic inistoria cdtunului Boranli-Burannii. C.i t."i ;;;;;;,--;";:ghetati si bunr de. gur6, nu se zgirciseri ta fagaauieii _ aeaceea am 5r veni t . z iceau. sa_l fotogral iem-pe Buranni iKaranar si 5i scrienl in roare ria-rele si-reui.r"te'a*spii ei' i istipinii lui. Luj Karanar zarva 5i vinzoleala din iur;i, i ;;;erau.pe- plac, zbiera minios $i-si scrisuea coltii. Lidiclndu_sieJpul c i t putea de su\. sus de l r )1. ca s i f ie lasat in prce.Fotoreporter i i luseser i i nevoi t i 5c se lor ,o"e" a. Eais l , . isd-l asrimpere, sa-l suceascd ba inrr_o parte, ba intr_iiiu.Edighei . h r indul lu i . i i chemr de f iecire arr i p" .opl l .chemr lemei le. s i pe insusi Kazrngap. ca \d nu i i . por i i\ l Igur. c l taol l l td cu lot i . aSa 5ocotet c l ca se cuvine.l-oloreporterii se inlpitcrsera lArd nazuri cu lolna rsta 5ilncepuseri sd licdne cu rivnd din aparate. Momentul zileis-a .produs cind i-au coco{at in spinare lui Karanar pe toticopi i . i doi pe.gir . pe ,prnare ai l i e inci . iar inrre . [ io" ieL.orgnet: adrca. t : t x i tat i_va ce mindrele de cirni la l O larma5r o vcselte de nedescris: In cele tlin unna. foloreporterii sevizur: i , . .nevoi t i sd Ie spunu ca pentru ei impor ' rant e i ilo logrr t teze cdmi l r . nu tot c i l tunul . Daci_i asa. mi rog. maiincape vorbdl

" - Si iotog^rafii. se porniserii si-l pozeze pe Karanar din

rrta. otn prottt. de-aproirpe. de departe. cum puteaLr si cumse pncepetu. dupd ccre. cu ajutorul lu i Edighei s i a l lu iKazangap,. se apucaserd si_l misoare _ inili imea pin6 tagleabdn circumt'erinta pieptului, a incheieturilor, l;ti;;;corpulul - notau si se tninunau:

.- Ce bastrian reusit! Uite unde au lucrat formidabilgenelel Bacr ianul .c lesrcl Ce piept pulernic. ce t inut i !

r r resle. . pe. tdrghet aceste laude i l ungeau la in imi, dartrcbur sd intrehe ce inseamna^ vorbele acelea neinlelesepentru. el, bundoard ,,bactrian.,. ii spuserd ca ..a a.numiieoacestui soi strdvechi de cdmile cu dbud cocoase.

- Karrnar e. deci , bactr ian?- Pur singe. Diamant, nu alta.- $i la ce bun toate mdsurdtorile astea?. Ca date sriintifice.In.ce priveste ziarele 5i revistele, cei veniti le arun_

caserd, bineinteles, celor din Boranli praf in ochi, vrind sd_ii

78

dea mai multd importantd. dar peste vreo .iumAtate de an leexpediaserd prin pogti un manual pentru lacultiti zooteh-nice, destinat specialigtilor in cre$terea cdmilelor, pe copertacdruia se lifi ia bactrianul clasic - Karanar. Trimiseserd siyn paclgJ intre_q de poze, unele color. Fie qi numai dupdtbtografiile acelea i1i puteaj da seama ce vrcrnuri fericite gipline de bucurie veniserd. Zbuciumul priniilor ani de dupariizboi rdmisese in urnti. copiii nu-qi sfirsiserd copiliria,adul l i i erau i r rc l i r r putere. iJr b i t r incler er.u pi t i ta undevir .pesle. rn i r i 5 i tar i .

ln ziLut aceea. Edighei injunghiasc un miel in cinsteamusalirilor 5i trintise un ospil in lege. la care poftise intre-gul cdrun Bolanli. gubat. votci si bel$us dC bucate. pealunci ve ea dcscur i l r h l l t l un vrrrorr-rnagiz in. urrde grsl , f l itot ce-li pofiea ininta. Bani sii fi avut. Raci, icre negre sirosi i . pe: l i sunredenie. corr iaeur i . s i r lu i r r r r r i , bunrborne si c i tcaltele. $i, cum se intimpli de obicei, citrd se siiseau de toatenu cumpi i ra nirnerr i . De ce:t ier r lutr i r ru l l i l rde buzu. 'Acum, magazinul acela nu mai rula de mult pe calelIerata...

Atunci insd se ospitascrii pe cinste, biuserir chiar 5ipenh'u Burannii Karanar. Din discutii reiegise cli oasoctiiauziscla de Klr i rnar de l r r EI izar.ov. El izarov le po\csl ise crin Sar i -Ozeki r ra ie) le pr iercnul Iu i . Buranr i i i Edishei .\ lApinul celei nrai f runtorse cami le din Iunrc Bur iuni iKaranar. Elizarov, Elizarov! Ce oml Un invdfat care cunog-tea stepa ca pe buzunarele lui... Cind trecea pe la BoranliBurannii, se adunau rustrei, el, Edighei 5i Kaiangap, si citenu-sl povesteau pind-n zori...

Atunci . la ospt l . le po\est i \er j musl f i r i tor _ c inr lKazrngap. c ind Edighei . lu indrr- ; i vorba din gurA si intr .e_gind._ u_nul spusele celulhl t Iegendr dcspie srramo:rpacdmilelor din Sari-Ozeki, vesritt cdmili cu capul alb.Akmaia, 5i despre nu mai putin vestita e i stipini, Naiman-Ana. care odihnea la cimitirul Ana-Beiit. Iati ain ce soitd setrdgea Burannii Karanar! Toli cei clin Boranli sperau in tainicd, crne stie, poate musafirii aveau sd publice prin gazetecrre ceva despre povestea aceea strdveche. Oaspetii i i ascul_l i lsera cu interes. t l l l socol i \er i l pesemne ci , r i ta era a5a, nistorie de prin partea locului. transmis?i din eeneratie ingencral ie. El izalov eru insrr de l l ta parerc. Legenda clesprc

79

Akmaia, spunea el, putea foarte bine si dea de $tire desprefapte intimplate cu adevaral in rcea realilate istorica. Lui iipldcea sA asculte asemenea lucruri, 5tia chiar el o multimede povegti de demult...

Isi petrecuserA oaspe{ii abia spre seard. Edighei eramultumit si mindru, de aceea il si luase gura pe dinainte.Bduse si el in rind cu musafirii. Dar ce e sDus e bun sous.Vorba n-o mai poti intoarce

- Spune drept, Kazake, recunoagte, ii spusese el luiKazangap, nu-ti pare rAu, nu socoti c-ai gresit cind mi l-aiddruit pe Karanar'J

Kazangap il privise cu un zimbet ironic. Nu se a$tep-tase, pesemne, la aga ceva. gi dupd o clipi de tdcere, iiraspunsese:

- Oameni sintem cu totii, fireste. Dar existd o lesedin bdtrini, care gldsuie5te cam asa: mal iesi kudaidan*.4tbst voia Domnului. Asa a lbst scris. Karanar ti-a fost sortitlie, tu trebuia sd-i fii stdpin. De-ar fi cdzut pe alte miini, nuse stie ce s-ar fi ales de el, poate nici n-ar fi triit, s-ar fiprdpddit, ori cine stie ce i s-ar fi putut intimpla. Ar fi pututcddea in vreo prdpastie, bundoarl. A fost sd fie al tiiu. Euam n]ai avut 5i inainte cdmile, deloc de lepddat, si tot de laBelogolovaia de la care il ai ru pe Karanai. Dar penlru tineel a fost un dar fird seami.n pe lume... Deie Domnul sd teslujeasci o sutd de ani. Numai ci zadarnic md. rAnesti cuvorba...

- Iarta-md, Kazake, iartd-md. se ruginase Edighei.necaj indu-se ca nu-si puluse 5tapini l imba.

Kazangap ii spusese apoi ce bdgase el de seamd. Dupilegendd, matca de aur, Akr.naia, adusese pe lume 5apte pui -patru masculi gi trei femele. Si de atunci, toate femelelecare se trageau din neamul ei erau deschise la culoare gi cucapul alb, in vreme qe masculii, dimpotrivd, aveau capulnegru gi erau cafenii. Intocmai cum era Karanar. Un pui cucap negru de la o cami la cu capul a lb. Era pr imul seinn case trage din neamul Akmaiei. De arunci,-cine stie de cind,poate de doud, trei, cinci sute de anj sau mai mult, sernintiaAkmaiei nu se stinsese in stepd. $i din cind in cind apare 5i

80

' Stipinul animaluh.ri e hirizit de Dunrnezeu-

cite un sirffal*, cum era Burannii Karanar. AEa ca Edigheiavusese, pur qi simplu, noroc...

Iar cind Karanar se l-icuse mare si venise vremea saaleagi - ori il jugineste, ori il tine ferecat, cA prea sebezmeticise, nu te mai puteai apropia de el, o lua razna cinestie pe unde, disparind zile si nopti de-a rfndul -, Kazangapii spusese fdri ocol lui Edighei, cind acesta ii ceruse sfatul:

- Asta numai tu poti hotdri. Vrei si fii linistit -jugane$te-I. Vrei faimd * nu-l atinge. Dar daci se-ntimpldceva, asupra ta o si apese toata vina. Daci ai putere $irdbdare indeajuns, asteapti: in trei ani ii trece turbarea gi sdvezi cum o sd-(i menince din palmi...

Si Edighei nu se atinsese de Burannii ^Karanar.

Nucutezase, nu-$i putuse ridica mina asupra lui. Il lisase atan.Dar nu de putine ori, dupd aceea, se cdise amarnic...

v

Pe aceste nteleagui, trenurile goneau dinspre Est spreVest si dinspre Vest sprc Est...

Iar de o Darte si de alta a cdii ferate se intindeau marilespatii desefti;e Safi-Ozeki - liuutul stepelor galbene.

Pe aceste meleaguri, toate distantele se mdsurau por-nind de la calea fentd. ca de Ia un meridian Creenwich...

Iar trenurile goneau - dinspre Est spre Vest si dinspreVest spre Est...

ir.r zonr. Torul ERA pREGATrr. TRUpuL LUI KAZAN-gap, strins infd$at in patura de pisl:i qi incins deasupra cufese de lind, cu chipul acoperit, fusese asezat intr-o remorcdde tractor, dupi ce agternuserd pe fundul ei rurnegug, talag giun strat de fin proaspdt. Nu trebuiau sd tirigdneze plecarea,dacd voiau si se intoarca de la cimitir nu mai tirziu de cincisau $ase seara. Treizeci de kilomerri dus si tot pe-atita la

L\a7(lravan.

81

intors, plus inmormintarea - toate acestea cereau timp, a$aci hotdriserd ca praznicul sd inceapi pe la gase ieara.Tocmai de aceea porneau la drum dis-de-dimineatd. ca si sepoatd intoarce la vreme. Totul era pregitit. Tinindu_l decapdstru pe Karanar, inseuat $i gdtit de cu seari, BuranniiEdighei isi zorea consirenii. Dai ei tot mai zdboveau. Cutoate cA nu dormise toati noaptea Si era cam tras la fati,Edighei ardta dichisit, concentrat, grav. proaspdt ras, cum lstdtile gi sprincenele cdrunte, Edighei era iir tinutii desarbAtoare: cizrne din piele de box. pa-rrraloni de cdlarie dincaurea. surtuc t)egru st cdmala alba. itr pe cap _ o Sapcilnoui de feroviar. Arborase toate ordinele ii medaliileosldsei t i .^ .ba chiar s i insignele de l runtas in producl ie.Jtrarele veneau ca turnale s i_ i dadeau o inf l i l isarelmpunatoare. A5a se gi cuvenea si arate Burannii Edishei lainmorminlarea Iui Kazangap.

. Se str i lserA sa- i petretcr tot i locui lor i i cdtunului , cumlcJ cu mare. Se imbulzeau lingd re4orci. asteptind ple_carea. Plinsul femeilor nu mai contenea. Si, lird sa-l fi r;satnimeni. in l r -un gesl de la s ine inteles, Buranni i Edis l ie ivorbi:

- Pornim spre Ana-Beiit, cimitirul strimosesc tinut lamare cinste de toatd suflarea din Sari-Ozeki. RdDosatulKazangap meri la sa- l ingropam acolo. asa cum. de al t fe l ,mr-a ldsal cu l imbi de moarle. Edighei r imase o c l ipa peginduri, apoi continui: Aqadar. apa 5i sarea ce i_au fcjstharazi te s-au ispravi l penlru el . Ac-est om I munci t la hal tanoastrii patruzeci 5i patru de ani. O viata, se poate spune.C?nd a venit el la Boranli-Burannii, aici nu eri nici mdcarpompa de apa. ApJ se aducea in cisterna. o drli De 5iiD_l imin. i . Nu exi \ lau nic i masini le care curala asl i tz i z iDf ld;_Nrr era nici macar tractorul dsta. cu care il rlucem acum laingropdciune. Dar trenurile $i-au vizul de drunt. cdci auavut mereu cale libera. Cu cinste a trdil Kazangap laBoranli-Burannii. A fost un om bun. Stiti cu totii icestIucru. Pornim la drurn. N-avem nici cu ce, nici de ce sdmergem cu tolii la Ana-Beiit. Nici calea feratd n_o Duteml6sa de izbeliste. Mergem doar noi $ase. O sd facem totulasa cum se cuvine. Voi asteptali-ne si pregdtitt_vi ca, larntoarcerea noastra, sii venili cu totii la praznic. Vd chem in

82

numele copiilor lui - aici de fatd -, al fiului $i al fiicei luiKazangap.

Cu toate ci Edighei nu se gindise la a5a ceva, iesise unfel de mic miting de doliu. Cind el sfirgi ce avea de spus,pornir6. Locuitorii ii petrecuri o bucatd de drum, mergind inurma remorcii, apoi rimaserd ciopor lingi ultima casi. Ovreme in urma lor mai rasunarA vaiete jeleau, cu glasmare, Aizada 9i Ukubala. Cind si plinsul lor se stinse, iarmicul cortegiu, indepfutindu-se tot mai mult de calea ferati,se afundi in stepa, Burannii Edighei risufld u$urat. Acumerau ei intre ei, si el stia ce aveau de f6cut.

Soarele se ridicase deasupra zdrii, imbucurind, damic,intinderea stepei cu lumind. Era incd rdcoare $i nimic nupdrea si le ingreuneze mersul. Sus, in vdzduhul necuprins,planau, familiari si inaccesibili, doi ereti, iar uneori, ai fi zischiar de sirb picioarele lor, isi luau zborul ciocirlii, ciripindinspdimintate $i bdtind frenetic din aripi. ,,Or sd plece si elecurind. La prima zdpadd ol sd se adune-n stol sior siplece", gindi Edighei, imaginindu-si pentru o clipd fulgii dezdpadi in cidere 5i pdsirile zburind prin pinza deas6 aninsorii. $i din nou ii rdsdri in minte, cine $tie de ce, vulpeaaceea alergind in noapte spre calea [erata. Ba chiar runca oprivire furiga in jur, sa vadd de nu cumva aleargd in urmalor. $i revdzu ialdsi racheta de foc ce se indl{ase din stepain noaptea aceea. Mirat de propriile-i ginduri, Edigheiincercd sd le alunge. Nu erau ginduri pofivite intr-un ase-menea ceas, chiar dacd porniserd la drum lung...

Cdlare pe Karanar, Burannii Edighei deschidea corte-giul, calauzindu-i pe ceilalli spre Ana-Beiit. Karanar inaintain trap intins, intrind tot mai mult in ritmul, binecunoscutlui, al drumului indelungat prin step6. Orice cunbscdtor ar firemarcat numaidecit frumusetea umbletului lui Karanar. Lacapatul gitului inalt si mindru, capul pdrea cA-i plute$tedeasupra unor valuri, rdminind aproape nemiscat, in vremece picioarele, lungi gi musculoase, tdiau agile aerul, m{su-rind neobosit pimintul. Edighei trona intre cele douicocoase sigur de sine, comod, increzAtor. Era multumit.Karanar n-avea nevoie de imbolduri, ghicea lesne si firdgre$ dorintele stdpinului. Ordinele si medaliile lui Edighei

83

zdngd,neau usor, sclipind in soare. Asta insd nu-l deranjadef'el.

in urma lui venea lractorul cu rernorcii. in cabina. linearl inarul t raclor i : ,1 Kal ibek. sr i rea Srhrt jan. in ajun bauiezdravdn, distrindu-i pe comeseni cu povestile lui despreoameni dirijali prin radio ;i alte bazaconii, iar acum eramahmur si tdcut. Capul ii cidea ba intr-o parte, ba in cea-laltd. Edighei se temea sd nu cumva sa-si spargi ochelarii.In remorci, aldturi de trupul lui Kazangap, stdtea, abitut,soiul Aizadei. Numai arareori se uita imprejur, mijindu-siochii din pricina soarelui. Betivul acesta nelrebnic isi intor-sese, de asti dati, spre lume partea cea buni. Nici nu-simuiase buzele in biuturd. Se strdduise si aiute la toate.l r ra l indu-se pl in t le zcl- lnai cU seama lu.coat i rea raposalu-lui din casd, cintl pusese cu nidejde umirul. Cind Edighei iipropusese si urce alituri de el pe cdmili. in spate, refuzase.,,Nu, spusese, stau :rici, l ingi socru-meu, il petrec pini Iacapitul rlrumLrlui." Si Edighei, si ceilalti priviserd cu ochibuni acest gest. Iar cind porniserd din Boranli, plinsese maiamarnic clecit toti, acolo. in remorca aceea, sprijinind trupulinlisurat in pislii al riposatului. ,,Daci intr-o bund zi ii vineDintea la cap $i se lasd de bdut? Ce bncurie ar fi pentruAizada si pentru copii!" i;i spuse, cu o vagd nidejde insutlet, pin?i 5i Edighei.

Acest mic 5i straniu cortegiu ce stldbdtea slepa pustie,condus de un onr c:ilare pe o camild impodobitd cu valtrapsdrbitoresc, era incheiat de excavatorul ,,Belerus", in cabinaciruia se aUau Edilbai gi Jumagali. Jumagali, tuciuriu ca unnegru, mic de statura 5i bine legat, era l.r volan. De reguliconducea ma$ina asta de-a lungul cdii f 'erate la feluritelucrdri. Isi fdcuse aparilia la Boranli-Burannii numai depulind vreme qi era inci greu de spus cit avea si rAmind peaceste meleaguri. Alituri de el, depdginduJ cu un cap, stdteaDlinnii Edilbai. Tot drumul discutara cu insulletire ceva.

Orice s-ar spune, Ospan, Eeful haltei, fusese la indltime.Le pusese la dispozilie, pentru inmormintare, intreaga dotaretehnicd de car€ dispunea. Chibzuise bine tindrul gef de haltd:de la asemenea depirtare, dacd mai stateau $i sa sapegroapa cu hirlelul, greu s-ar fi putut intoarce pini-n seard,

84

cdci mormintul uebuia sf,pat adinc gi cu niEi laterall, dupaobiceiul musulman.

La inceput, propunerea asta il pusese in incurcdtura peBurannii Edighei. Nu-si inchipuia cum i-ar putea trece cuivaprin minte sd sape un mormint nu cu hirletul, ci cu un exca-vator. Shtea in fata lui Ospan, ascultind cu fruntea plecatd,ingindurat si plin de indoiala. Dar Ospan gd.sise cuvinlepotr iv i te s i - l convinsese pe bdtr in:

- Uite ce m-am gindit, Edike, Ca sti n-ai nici un felde musfieri de cuget, mai intii sipati cu hirlelul, pind daliformd gropii. De tenninat o termind excavatorul cit ai batedin palme. $tii si tu ca in stepd pdmintu-i tare ca piafia. Cuexcavatorul o adinciti cit e nevoie, iar la urmd dati din noucu hirletul. Economisifi si timp, implinili si datina...

Acum, pe misuri ce se afundau in stepi. Edighei giseastatul lui Ospan cit se poate de intelept $i de potrivit. Bachiar se mira cum de nu-i venise lui gindul dsta. Da, intoc-mai aqa aveau si faci odati ajungi, cu ajutorul Celui-de-sus,la Ana-Beiit. Aveau sd aleagi in cimitir un loc potrivit, casd poati a$eza mortul cu capul spre Kaaba cea vegnici,aveau sd porneasci groapa cu birlelele Ei lopelile pe care lecdrau cu ei in remorcd, iar cind avea sd lie cir de citadinciti, aveau sd sape cu excavatorul pind la fund. Niqalaterald - kazanak-uI - si loja le vor termina tot cu hirletulsi lopetile. $i mai repede, 5i mai bine.

Spre locul acela stribdteau acum stepa, ba ilindu-se pecoama vreunui dimb, ba dispdrind in ripele largi, ca sirisard apoi iardqi. desluqit, departe in cinip: in fiunte -Burannii Edighei, cdlare pe cimild, dupd dinsul - tractorulcu remorcd, iar apoi. ca un enorn gindac cu rnulte picioare- excavatorul ,,Belarus", cu lama buldozerului in fatd $jcupa rdsucitd indirAl. peste cabiri.

Abia acum, aruncind o ultimd privire spre halta ce sepierduse in urma, Edighei il ziri cu mare uimire pe duliulsau ro$cal, Jolbars, care alerga mdrunt alituri, cu un aer plinde importanta. Cum o fi reusit sd se strecoare nebagat inseamd printre oameni, de se tinea acum dupd ei? Nali-obuna! Cind plecaserd din Boranli-Bulannii, parci nu-l vd-zuse. Se fi stiut cd-i face una ca asta, l-ar fi leqat. Mareholoman. De cite ori sirnte ca Edighei vrer s-o porneasca

85

incotrova c4lare pe Karanar, prindea momentul prielnic Ei lise_aldtura. $i de data asta risdrise ca din pdminf. Fie, hotdriEdighei. Ca^sdJ goneascd inddrAt era, oriium, prea tirziu 5inici nu se ficea sd piardii vremea din pricina'unui zdvod.N-are deci t sa v ina s i e l . Ghic ind parca gindur i le srapinului .Jolbars depiisi in fugd tractorul si sc stecura inaintea luiK^aranar. put in . in dreapra. Edighei i j ameninld cu cnurul .L nete rnsa ntct rn icar nu misca di l r urechi . E prea t i rz iu s l inra ameninl i . p i i rea a spune dulaul . $r . lc urma urmei. de cesd ru. vind gi el? Pieptos, cu grumaz puternic, ldtos, cuurechi scurte gi privire intehgenti, calinii, duliul lui celro$cat, Jolbars, era tiumos in felul lui gi-1i bucura orivirea.

Multe gindur i se imbulzeau,;ub frunrea lu i Ediehei oedrumul spre Ana-Beiit. Privind in ristimpuri la soarJ. ca savadi i c i t se inal lase deasupra or izontului . s i mi isur ind ast fe lscur€lerea timpului, isi arnintea mereu aceleagi lucruri dintrecut, din care, de fapt, se alcAtuise viata lor. ii inviau inminte zilele cind el 5i Kazangap erau tineri gi in putere sierau, la drept vorbind, principalii lucritori permanenli de lahal ta, a l l i i nu prea se inghesuiau h Boranl i -Bur lnn i i . iaroaca se ntmereau pe acolo. cum veneau. ala plecau. El siKazangap n-aveau vreme nici sd-Si tragi sufletul, erau sililisd facii, vrind-nevrind, toati treaba c;re trebuia fiicutd lahalti. Acum s-ar fi ru$inat sd pomeneascd de vremurileacelea cu glas lare , l-ar fi ris iei rineri: fraieri bdtrini cesinteti, v-ati ingropat de vii in pustietatea asta. $i pentru ce,md rog? Chiar asa, pentru ce? Trebuie cd or fi avut eimolivele lor.

. Odatd, la o inzipezire, rrudiseri din greu doui zile qidoui nopti la rind, ca sd indepirreze nerielii de pe caleaferala. Noaplea triigeau pe aproape o locomotiva saturnrreTe locul cu larur i le. Ningea inruna 5i v intul v iscoleaziipada. Curiitai ici, dincolo se ridica alt troian. gi era unger, Doamne, ce ger, obrajii si miinile li se urnflaserd.Urcau pentru cite cinci minute in locomotivd. si se mai?ncelzeascd, si iarisi porneau corvoada aceea blestematA.Zdpada ndpddise gi locomotiva pinii mai sus de roti. Treidintre munci tor i i nou-veni l i p le iaserd la hal ta inainre deciderea noplii. lnjuraserd viata din stepi cum le venise laguri. Ce naiba. ziceau. nu sintem puscaiiasi. qi-apoi chiar 5i

86

la ocnd ti se ingdduie mdcar sd dormi. ASa cd ii ldsaserdbaltd, iar a doua zi in zori, cind trenurile se urniserd, learuncaseri de bun-rdmas:

- Bd, ghiuji bdrrini, cite un corn in frunte vd lipseste!Dar nu pentru c i i mucosi i aceia i i bat iocor isera se

luaser i i . e l s i Kazangap. la bataie atunci . noapiea. Cd seluaserd. Spre seara. orice efort devenise zadarlii. Ninsoarease intetise, iar vintul mugca din toate pirlile, ca un ciineturbat. N-aveai unde te ascunde. Locomotiva scolea ea nisteaburi, care insd nu fdceau decit sd imprAstie in iur un fel deceata. Farurile ei abia izbuteau si slrapungd beina. Cum ceitrei plecaserd, Edighei qi Kazan_qap rimdseserd sd deszipe-zeasca singur i l in ia. l r ig ind zdpada cu cdmi le le inhdLmate latirsitoare. Dar dobitoacele nu se urneau din loc. le era si lorfrig, viscolul le orbea 5i pe ele. Pe marginea liniei, zdpadale ajungea pin-la piept. Kazangap trigea cdmilele de niii casa le frca sd-l urmeze. iar Edighei le indemna dindiriitultir$itoarelor cu biciul. Se canoniserd aga pind spre miezulnoptii, Apoi insd cdmilele se privdliseri in zdpadd, sd le fiomorit si nu se mai miscau din loc, erau sleite. Ce sii fach?Lisasera. lucrul . a5tept ind sa se mai indrepte vremea. Staleaufata-n fatii dupd locomotiva, care-i ferea de viscol.

- Ajunge, Kazake, hai sa urcam in locomotivi. Maiincolo - cum o fi vremea, spusese Edighei, lovindu-si unade alta mdnu5ile inghelare boclrii.

- Vremea cum e a$a o sd fie. Oricum, treaba noastrie sd deszdpezim linia. Hai sd-i tragem cu lopata, n-avemvole sd stAm gurd-casci.

- Da' ce, noi nu sintem oameni?- Nu oamenii, lupii gi alte jivine se ascund pe aseme-

ner vreme-n vizuini.- Ah, nemernicule! se infuriase Edighei. Din oartea

ta. omul poate sa crape: ba ai s i i crapi s i ru-aic i , in t ro iene.$i ii arsese un pumn in falcd.

Se inciieraserd, isi spdrseserd buzele. Noroc de fochis-tul din locomotivd care sdrise gi-i despdrlise la timp.

Asta fusese Kazangap. Azi nu mai gasesti oameni cael . Nu mai exist i i Kazangapi . l l duceau la groapa pe ul t imul .Atit mai rdmdsese - sdl coboare in tdrinA, sii-i declame

81

lingd mormint citeva cuvinte de rdmas bun, $i cu asta -amin!

Cugetind astfel, Burannii Edighei igi repeta in gindrugiciunile pe jumdtate uitate, verifica dacd mai $rie ordineainddtinatd a cuvintelor, si rcfacd in minte, cit mai exact,ordinea gindurilor indreptate spre Atotputernicul, pentru canumai El, cel nestiut 5i nevdzut, avea putinla de a irnpdca insufletul omului cele de neimpicat - inceputul $i sfirsitul,viata $i moartea. De-aceea gi erau pe lume, pesemne,rugdciunile. Cdci n-o si te-apuci sd strigi la Cel-de-sus, silintrebi de ce, adicii, a rinduit el lumea in a$a fel, incit sd nena5tem si si murim. A6a triiegte omul de cind se 5tie - nu-iimpAcat cu rinduiala, dar se chinuie sd se impace cu ea. Iarrugaciuni le s int neschimbare din adincur i de veac, sr e lespun mereu unul 5 i acehgi lucru ca omul nu uebuie sacfuteasci in van, mai bine si se impace cu voia Domnului.$ i vorbele astea,5lefui te mi i de ani ca niste l insour i de aur.sint ultimele dintre cuvintele de pe urmd pe cire cel viu edator sd le spuna celui mort . Ast ; - i dal ina.

$i se mai gindi Edighei cd, o fi existind Atotputerniculsau nu. onul is i aduce aminle de el numai c ind s i c ind, cutoate cd nu s-ar cddea sd fie astfel. De aceea se gi spune,pesemne, cd necredinciosul nu-5i aduce aminte de Cel-de-suspinii nul doare capul. Asa o fi sau nu, citeva rugdciuni tottrebuie stiute.

Privindu-i pe tinerii lui tovardqi de drum de pe tractor,Buranni i Edighei era s incer rnihnir s i - i era s i mi ia de ei -nici unul nu $tia mdcar o rugdciune. Cum aveau si seingroape unul pe altul? Cu ce c;vinte in smre sii cuprinda inele inceputul si sfirsitul vor peceilui ei trecerea omului innefiintd? ,,Adio, tovarise, nu te vom uita?" Sau cu alte ase-menea vorbe goale?

Se intimplase sd fie odatd la o inmormintare, in orag.Tare se mai minunase Burann?i Ediehei - la cimitir era unfel de miting. in fala rrposarului. l inga cosciug. vorbiroriiciteau din ni$te hirtii, 5i toli spuneau acelagi lucru - ce afost raposatul. ce functii a ocupat. cum a muncir. pe cine sicum a slujit, iar la urmi - fanfara qi coroanele de flori pemorminl. Dar unul nu se invrednicise sa zica o vorba desoremoarte. asa cum se spune in rugiiciuniJe acelea care incu-

88

nunA din veac in(elepciunea oamenilor in marea fiecere afiin1ei in nefiintd; de parci pind atunci nimeni n-ar fi muritpe lume qi nici dupd aceea nu mai avea si moare. Ne-fericilii: erau nemuritori ! Aga Ei strigau in gura mare: ,,Atrecut in nemurirel"

Edighei cunostea bine locurile. in plus. de la indltimealui Burannii Karanar, vedea in fala lui pinri departe. Seslriduia sd tin{ drumul prin stepd, spre Ana-Beiit, cit maidrept, ficind doar arareori mici ocoluri pentru ca tractorul sipoati trece hopurile mai uqor.

$i totul mergea cum chibzuiseri dintru-nceput. Niciprea repede, nici prea incet, dar lSsaseri in urmi o treimedin drum... Burannii Karanar inainta neobosit. atent la in-demnurile stapinului. il ,.rnuu. huruind, tractorul cu remor-ca, iar dupd remorcd - excavatorul ,,Belarus".

Cu toate acestea, ii a$teptau intimpldd neobisnuite care,oricit ar pdrea de incredibil, aveau o legiturd intimd cu celece se petreceau la cosmodromul Sari-Ozeki...

Portavionul ,,Konven1ia" se afla in zona lui de patru-lare, in Pacific, la sud de Aleutine, la echidistantA aeriandde Vladivostok si San Francisco.

Pe ocean vremea nu se schimbase. in prima jumatate azilei, soarele inundase la fel de orbitor intinderea apei.Nimic nu prevestea modificiri atmosferice.

In schimb, pe pogavion, in toate compa imentele,inclusiv la escadrilele de avioaqe qi in serviciul de securi-tate, domnea o mare incordare. Infeg personalul de la bordera gata si intre in orice moment in actiune, cu toate ci, inlumea inconjurdtoare, nimic nu pdrca si justifice o aseme-nea alarma. Cauzele se aflau undeva, in afara Galaxiei.

^ Comunicdrile cosmonaulilor aflali pe planeta LimanImpidurit, receptionate la bordul ,,Konven1iei" prin inter-mediul orbitei ,,Tramplin", ii aduseserd pe conducitoriiCentrului qi pe membrii comisiilor speciale intr-o stare detotali dezorientare. Deruta era atit de mare, incit ambelepddi conveniseri si evalueze in prealabil situalia in Eedinleseparate, pornind de la propriile lor interese si pozitii,urmind ca numai dupa aceea sd se reuneasca pentru dezba-teri comune.

89

Omenirea nu aflase incd nimic despre descoperirea,fard precedent in istoria Universului, privind exisrenta uneicivilizatii exrrateresrre pe planeta Liman impadurir... Nici ,chiar guvernele celor doud pir1i, informate in cel mai strictsecret despre eveniment in sine, nu cuno$leau inci evolutiaul ter ioard a s i tuat ie i . Se astepta opinia conr i . , i i lor compe-tente. Pe intreg portavionul fusese instaurat un resim sever- n imeni. inclusiv pi lo l i i avioanelor. n-rvea voie sa-5ipdraseascd postul. Nimeni si sub nici un motiv nu puteapi.rdsi portavionul, iar navelor aflate in acea Darte a oc;anu_lui l i se interzisese sa se apropie de..Korrvent ia. . Ia maiputin de cincizeci de kilometn. Avioanele ce zburau dea_supra zonei iSi deviaserd rutele ca sd nu se apropie la maiput in de trei sute de ki lometr i de Iocul i r r 'caie parrulaDortavionul.

Agadar, gedinla comund a celor doud pdrti tusese intre_rupta 5i comisi i le. sub conducerea pre5edinl i lor programului,,Demiurg", dezbiteau separat rapoartele trinsiise decosmonautii l-2 si 2-l de pe acea planeti necunoscuti.

.Ele parveniserd de la o inimagimabili depdrtare astro-nomrcA:

,,Atentiune, alentiunelTransmisie intergalilclica pentru planetf, piimint:

. Ne este imposibi l \ i t vd eipl icam lucrur i pe| | r ru care nuexlstd notiuni in limbajul terestru. Totu$i, exista niulte ele_mente comune.

Locuitorii acestei planete sint fiinte hominide. sint oa_meni, ca gi noi. Ura, deci, pentru evolufia universalal Si aiciea a realizat un tip de hominid conform principiului univer_sal . s i inca unul splendid. Au pielea smercla. panr l azur iu.ochi liliachii sau verzi 5i gene albe, clese.

I-am vdzut in scafandrele lor pert'ect transparente cindsi-ilu cuplat aparatul de zbor la stalia noaslra orbjralr. Nezimbeau din cabina navei lor, invitindu-ne iniuntru.

$i am pasit asrlel intr-o altd civilizatie.Aparalul lor de zbor, de fbrmd elicoidali. s_a detasat de

stalie si, cu viteza luminii - efect practic insesizabil in inte-r iorul .navei . - am porni t pr in Univers, depal ind curgereltimpului. Primul lucru care ne-a frapat, dinclu-ne un ienti-menl nersteplr l de uju[rre. a lost absenla i rnponderahi l i ta l i i .

90

Cum au realizat acesl lucru - nu sintem incd in miisurd sdvi explicim. Amestecind cuvinte rusesti $i englezesti, aurostit prima propozilie: <<Welcome nas galaktik>. Am infelesatunci cA, dacd vom fi receptivi, vom reusi sd schimbAmidei. Aceste fiinle cu pir azuriu - erau cinci la bord, patrubdrbati si o l'emeie - au cam doi metri inaltime. Femeia sedeosebea nu prin staturi, ci prin formele tipic feminine siprin culoarea ceva mai deschisd a pielii. Toti cei de peLiman Impddurit sint destul de oache$i - cam ca arabiinostri nordici. Ne-au inspirat incd din primele clipe o mareincredere.

Trei dintre birbati erau pilofii aparatului de zbor, iarcei de-al patrulea 5i femeia erau cunoscdtori ai limbilorterestre. Ei studiaserd si sistematizaseri primii, prin inter-mediul radiocaptirii cosmice, cuvinte -englezesti fi rusesti,aicituind un fel de dictionar terestru. In momentul inlilniriinoastre, stipineau deja peste doud mii cinci sute de cuvintesi termeni. Gratie acestui bagaj lingvistic a gi inceput comu-nicarea dintre noi. Limba lor e, fire$te, cu totul de neintelespentru noi, dar, prin consonant{, aduce cu spaniola.

Unsprezece ore dupd decuplarea de <<Pariiet>, pdrdsise-rdm Sistemul nostru solar.

Trecerca dintr-o galaxie in alta a fost imperceptibild,momentul nu ne-a atras prin nimic atentia. Materia Univer-sului este pretutindeni aceea$i. Dar in fata noastri, pedileclia de zbor (datoriti, pesemne, stdrii din acel momelrt acorpurilor cercsti din afara sistemului solar) a prins sii creas-ci treptat o vdpaie -intensi, care prolifera, extinzindu-se ininilnitul luminos. Intre timp, lisaserdm in umd citevaplanete, inlunec;rte la acea ord pe una din f'ete si luminatep. cellalte. Sori si luni fdra numAr ffeceau in goand pe linginoi . p ie lz i l rdu-se in spal iu l necupr in i .

'freceam parcd din ooapte in zi. $i. deodati, ampiitruns intr-o rnare de lumind orbitor de pur:i, nemirginiti,reviirsattd de un soare uria$, stralucind pe un cer cum nu maivlizuseram pini atunci.

-- Sintem in Galaxia noastrd! Iati si soarele nostru.I \ lurele Reirzenr l Cur ind va aparea si L inran impaduri t . ne-aanuntat lelneia.

9l

$i, intr-adevir, din inflnitul acestui nou Univers, rdsi-nse un soare nou pentru noi, Marele Reazem. Prin inten-sitatea radialii lor gi prin dimensiuni depd$este Soarelenostru. Credem, de. altfel, cA tocmai aceastd panicularitate.precum 5i faptul c?r o zr : i o rroapte dureazd pe LimanImpddurit douizeci $i opt de ore, explicit cele mai muhediferente geobiologice intre lumea de aici si lumea noastrd.

Dar despre toate acestea vd vom vorbi data viitoare.sau la intoarcerea pe <Paritet>; acum va ransmitem succintciteva inlbrmatii mai importante. Privitii de la mare inil-time, planeta Liman lmpiidurit aminte$te de Pimintul nostru.cici e inconjurati, ca $i el, de atmosferd. Din apropiere insi,de la cinci-5ase mii de metri ca sd ne ofere b imasine dearsamblu. glzdele au efectuat penrru noj un zbor spicialo pr ivei iste de netnaivazuta f tumusete se dezvi lu ie pr iv i r ilor : lanlur i de munl i . col ine acoper i tc de un covor verdc.aprins, riuri, mdri si lacuri, iar in unele zone ale planetei.mai cu seanrr spre pol i . ca niste pete ur iase - desertur ilipsite de viat6, unde bintuie fufiuni de praf. Dar cea maicovirsitoare impresie o produc ora5ele gi celelalte aEezdri. infermecitorul peisaj de pe Liman lmpddurit, aceste insule deedificii sint nldrturia unui grad de urbanizare extrem deinalt. Chiar si Manhattanul e departe de ceea ce au realizatin mater ie de urbanist icd locui tor i i cu plete azur i i a i acesteiplanete.

Cit despre bd:itinasi, ei reprezintd, credem, un fenomenaparte printre fiintele rationale din Univers. Perioada desarcind e de unsprezece luni. Durata vietii este, de aserne-nea, mare, cu toate acestea ei considerd prelungirea vielii oproblema capitali, dacd nu chiar raliunea de a fi a socieutiilor. Triiesc o sutd treizeci-o sutd cincizeci. iar unii ajung 9ila douA sute de ani. Planeta are peste zece miliarde delocui to l i .

Nu sintem inca pregititi pentru o prezentare cit de citsistematicii a modului de viaE al acestor locuitori si arealiziililor civilizatiei lor. Vd aducem la cunostinti, frag-menlar. tloar ceea ce ne-a frapat in chip deosebit.

Oamenii de pe Liman $tiu se capteze energia solari,translbrmind-o apoi in energie termicd sau electricd de marerandamenl, rnult mai mare decit cel obtinut in constructiile

ot

lroastre energetlce, $i, ceea ce este deosebit de important,-\intetizeazii energie din diferenta de temperaturd dintre zi si: l ' raPte.

Au invdtat sd dir i ieze cl ima. In acel zbor de recu-iroa$tere in jurul planetii. aparatul de zbor a disipat intr-o.lipii. cu aiutorul unor radiatii, aglomerdrile de nori si ceat,r..\trr aflat ca au posibilitatea de a inlluenta rriscalea maselorde aer si a curentilor de apii din mdri si oceane. regularizind.rstfel rcgirnul tennic si de urniditate de la suprafata planetei.

Si totusi, sint confruntati cu o problemi colosalii care,Jupi cite stim. pe Pimint nu s-a pus incir. Ei nu sLrlerir depe urna secetei, pentru car stiu sii dili jeze clinrir. Nu cunosc.rici deficitul producliei alimentare.5i asta la un nunrar uriasJc Iocuitori. tlepi5ind .le peste doud ori populatia terestri.lhr impor'lanle teritorii ale planetei devin. treptat, irnproprii', ietii. In acele locuri piere tol cc e viu. E ftnomcnul asa-zi-.ci ariciiziri interioare. In tinrpul zborului tle recunoastcrc..rnr observrt furluni cle praf in partea sud-esticir a planetei.Ca urmare :r unor reactii naligne din adlncurile planetei -i:riudite. porte. cu procesele vulcanice rle la noi. numai cirltci e vorbu. pare-se. cie efuptii lenle. cliluzate, radiante'oltrl se riistr-rrpe. structurilc lui se detcriorerzA. substan!elei.-l alcaluiesc se rlescompun. ln aceast:i prrtc a planctci, un.:lcten dc'dimensiunile Saharei invadeazii, pas cu pas, sprtiullocuibi l l l orrncni lor cu plete azur i i . Acest lLrcm const i tu iet-..1)tnl ei cea mai mare catastrofii. N-lu izbutit inci si)tr'rpineascii procesele ce se produc in adincurile planetci. Auiiruncat in lupta inrpotriva acestui inspiimintiltor fenomenrlita oamcnilor de stiinti, miiloace materiale uriase. Nu au oLuni in sistemul lor solar, dar sint la curent cu existenta::Ltelitului nostru. pe care l-au 5i vizitat. Dup:i ei, e posibilca Luna noastri sal fi trecut printr-un proces asemdniitor.--\fl ind acest lucru, am ciizut pe ginduri: de la Lunzi laPamint nu-i o distanti prea mare. Dar sintem noi gatanentru o astfel de lntilnire? $i care ar fi urmdrile. de ordine\tcrn si intem'J lsi vor tll oare seama oamenii cit au pier-,.lut in evolutia lor intelectuali din pricina ve5nicci discordiide pe Pimint?

In prezent, ln cercurile stiintiflce de pe Liman se des-l l . t r r i r p lanetard in j r rrLr l l l tcrnat ivei :

9l

i r t tensi f icrrea elortur i loI pentr : . . : : l r r , i rz l i r i r > ildenlr l tc i r re i rpo\ ib i l i t r t i lord(. , - . . . - - . . r . t i r \ r f tut l i icata.strotd, sau giisirea in Lnr..:- : r:L,x tirziu, aunei noi p lanete care \ i i cor- . 'pentru a incepe. ( .u t i tnpuj . t r ; t . . - . : . , r \ ,pulal ic l:n ' ]9u' .

naDrl i l l C()smr(. un. j . - : ( l . tn lJnImpadurr l t r re l l i r5 le. Inr . l r r ru r . : - . r , , p lanet i iisi_indreaptii privirile. Oricunt. :;:.. ,

- :nrlioane similioane de ani. E Lrimitor. r'n,ii .: .- _ .- - .:_, ne ucum laun viitor arit dc irdep:irrxt. ,i : .,c,orbiti cleaceastd activitate, de parcir ilr i i\ i-.: ..: -:: ,: problemide care depinde nemij locir , , . . : . , _: : . . , , i i ic tuale.Nirrr lnui sa rru- i l i l recul oJr( . . . : l r .u l u ind. .dupl noi . potopLr l l " . ' Nc-a t , , . r i . . . , , . , - , , r i . .utp n minte a$a ceva cind am t t l . l t , . t : :

- : l l l parte a

produsului p lanetar brut este . r , . -_: j - : : : . ,nrLr iu i depreintimpinare a aridizdrii. Se prc,,:-:_--_- _ i:.-. ltreii de-alungui r rnul te nr i i . le k i lometrr - : . - . ._. . . , ,nt ierr i ldescrtului i l lv i ldt lor l r r rnei b l r r rer< : : : - : . r r re t ) l t readincime, precum gi injectarea in aciir,:.,. : .:t(.r .uhstanteneutralizante cu actiune de lun-cii riLt:-,:. --,:. -rcd ei, arinfluenta in sensul dorit reactiilJ nucl:.::: -:.-.r: rie pian_etet.

. Desigur. si la ei existi. si trebure ..: :., .:.,. nroblemede ordin social, acele probleme de ortlin ..: -

,trrril. inteiec_tual care constituie cnlcea dintotdeauna I r.::t.:]:. pL,slc zecemil i l rde de locui tor i r ru pot (onvielut i r .e l l . r r . i r , lc pros_peril ar fi societatea lor. Dar, lucru uinirr,,:.

-, nu cr,,,o.c

notiunea de stat ca atare, nu cunosc amlel!,. :-.Li ,tiu ce esteun rizboi. Pesemne * incd nu vii puteln \punr, iu !-ertitudine- in trecutul lor istoric vor fi avut si ei rizf,rrrre. \tate. baniSi toate categoriile de relatii sociale ce ie inroleic. drr inactuala etapi n-au nic i mdcar nol iuncl u; l r r r jnst t tu l i i deconstfn,qere, ca statul. sau a unor tbrnrc, i1e luptii. cardzboiul. Dacd va trebui sd le explicdnt r\tnta ne\llr\irelorrizboaie de pe Pitllnt, nu li se vor p:irea i)ar!- un mijlocIipsit^de sens,.nrai mult, barbar, de rezolvare l problentelrr,i

Intreaga lor viati e organizatd pe cu totul rike prrncipii.c^are

"noui, in virtutea stereodpului terestru de gincirrr,. nu'ne

sint indeajuns cle limpezi 5i nici pe deplin accJsibrle.

91

p.""":"?riHi!"f io"'fii1"3x",1i1?lH#ffi ' j.J:,:'TliHli' i::J,ff '[ f;.#::?"Jl l"X'l*" l'ir l*:ii:ildesigur, in limitele spaliului imaginabil. E p"riUif *

"i ,a iiatlns un stadiu de dezvoltare a-stiintei in'"_" u.unirn."otrmpului si spatiului sd reprezinte principalui ;;';i';;iii

liii'iL,lil'?llf ;iff ill;li:1.1;,i:,'5,li1".tntinuo..i"uoru^ .Nu avern intentia sa compariim lucruri necomparabile.Cu rimpul. :i pe pamintul norriu oun.,.nii u;, ;;;;"il;;_

lH?';J.i.n tl"fl:'"; de artrer avem cu '" i'" ';"oiie oare um ani tarea victima ",, J13!?t:,Hr:iil"lfjilj?,::

convinge ci istoda n-ar fi altceva -decit o istorie ; .;;;;ielorl Dar daca direclia de dezvoltare . f"r, Ol"rru i"i.,r",

ifi ::ll#i'[iql',"J':',J.':|"""'ii;';"[.,'i,:i;;;;;;;;iffi "Ji3lT"o'.:T:,Hi"*:,1;.',""1"'#;,';"j1"1,t:"*t;i'T#:'i[?'T?:'l"ll'i?j"i1:T',f ffi J'*Tlff 'j,"'il,Y"":Jiil::f ;i' :|:"T :ffi l,:: fi l,*,,: "; i:t m".;ll;riizboaie...

. . . , . Locui tor i i rcestei p lanete st iu despre exisrenla pamin_

ll'il*lJ",'":i;ilI'JJ'rff$l[T i]i Y,i,,Li,'T,,,TJ; .'',,l$lili'f iffi ;i1i||i,?;lii^T!.['.*li?li.:'"ilfffi ,}Hl**;Xlti:f, e: .:",TJ!: Jd .1f b',,',?Jea

gind irii, in e vo r u t i irrevtztunt le lor in rcesl sens sint mai concrete deci ts-ar putea crede. Interesul lor fatd de piminteni

" f"eut,id;

lxi,:li,i'il1"::#i:'t'i";j'T1,1!:""9;r 9;FF'ii["tii','!ti:frl:';;.tl, #tr d fi'l*:' ","*..T{ iT*"l", trf::#,;ii:"i:.T:il?T":fr .:i:tt",*::iniiir*";l;

95

proiecte cosmice de organizare a unei noi baze de comuni-care intre tot ce e viu in Univers.

Dispunind de aparate de zbor ce se deplaseazi cuviteza luminii, ar putea vizita chiar acum Pimintul. Dar nuvor s-o facd fird acordul si invitatia pdmintenilor insisi. Nuse vor oaspeti nepofiili pe Paminl. Totodatt, ne-au dat aintelege ce de multi vreme cautd un prilej pentru a facecunostintd cu noi. Cind am inceput sd lansdm in cosmosslal i i orbi la le perrnanenle. au in leles ca mornentul int i ln i r i ise apropie si cd ei sint cei care trebuie si ia initiativa. S-aupregAtit minutios si au asteprar ocazia potrivire. Ea s-a ivitin timpul canului nostru pe statia orbitald...

Sosirea noastrd aici a produs, fireste, senzatie. Cu oca-zia evenimentului a fost cuplat in eter sistemul de telecon-tact global . fo losi t numai la mari sarbator i . in vdzduhLrlluminos ce ne inconjura, vedeam aievea, alituri de noi,chipuri si obiecte aflate la mii qi mii de kilometri. Am pututsi comunicdm cu fratii nostri de pe Liman - sd ne privim inochi . sd ne zimbinr. sd ne str ingem miini le. sd discutam.scotind exclamatii de incintare si rizind zgomotos - deparce totul s-ar fi petrecut in cadrul unui contact nemijlocit.Cit sint de frumoqi acegti extratere$tri si, totusi, cit dediferiti unul de altul, chiar culoarea pdrului variazd de laazuriu la ultretnarin. iar birtrinii incarunlesc. se pare. intoc-mai ca ai no;tri. $i tipurile antropologice sint diverse,pentru ci reprezintd grupuri etnice diferite.

Despre toate acestea $i desprc multe alte lucruri uimi-toare vi vom relata aminuntit Ia intoarcerea noastrd De"Paritet" sau pe Paminl. $i acum. chestiunea cer mai im.ponanu. Locuitorii plzrnetei Liman ne roagd si transmitem,prin <Paritet>, dorin(a -lor de a vizita planeta noastri atuncicind acest lucru va conveni cel mai bine pdmintenilor. PinAatunci. ei propun realizarea unui program care prevedeconstruirea unei statii intergalactice intermediare, meniti s6serveasci primelor intilniri prealabile, pentru ca apoi sddevini o bazd permanenti pentru curse in ambele sensuri.Am promis ci vom aduce la cunostilrta pimintenilor noEtriaceste propuneri. Ceva ne neliniSte$te insi in aceastdprivintii, mtuturisim.

96

Sintem oare gata noi, pAmintenii, pentru asemeneaintilniri intergalactice, sintem indeajuns de maruri, ca fiinterationale, pentru a face un asemenea pas? Vom putea noioare, cu discordia si contradictii le existente intre noi. siactrondm unitar, asumindu-ne aceastd rdspundere in numeleintregului neam omene5c, in numele inrr iBului Panl int? Vdrugam starui tor ca. pentru a evi ta o ie izbucnire a r iva-lititi lor, a luptei pentru pseudoprioritate, sa transfera{ichestiunea Organizafiei Naliunilor Unite. Vd rugim sd nuabuzati de dreptul de veto, ba chiar, cu titlul de exceptie, sdrenunlali la el de aceasta data. Ne sindim cu amiirdciune laasemenea lucruri acum, cind ne aflarn in afara eranitelorCalaxiei nolstre. dar s intem paminleni 5 i ne cunoaJtem bineleagdnul - planeta Pdmint.

In sfirsit, incd o datd despre noi, despre fapta noasfid.Ne ddm seama citi nedumerire, ce mdsuri exceptionale agenerar dispar i l ia noastrr de la bordul s lat ie i orbi ta le.Re$etim profund ci am generat asemenea agitalie. A fostinsd un prilej unic in practica mondiali gi am considerat cdnu putem, nu avem dreptul sii ratdm cea mai mare gansd aviefii noastre. De$i supusi unui regulament sever, am fostobligali, in numele unei mari idei, sd actiondm contrar resu-la ment ulu i .

Ne asumam consecinlele acestui act . s in lem gara sasuportdm pedeapsa cuvenitd. Acum insd, uitati de asta!Luali aminte! V-am transmis un semnal din Univers. Va tri-mitem un semn dintr-un sistem galactic necunoscut piniacum sistemul Marelui Reazem. Acest i oameni cu Darazuriu sint creatorii celei mai inalte civilizatii. intilnirea-cuei poate determina schimbarea intregului nostru mod deviatd, a deslinelor intregii specii. Vonf-avea noi oare curajulsa acceptdm acest contact, apdfnd, lireste, inainte de toate,interesele Pdmintului?

Extraterestii nu reprezinti, prin nimic, o amenintarepentru noi. In orice caz, noud a$a ni se pare. Iar insusin-du-ne exper ienla lor . anr putea real iza o coi i ture in existenfanoasfa, incepind cu metodele de oblinere a energiei dinmateria incorrjurdtoare 5i lerminind cu deprinderea de a trailAra arme. fara violenla si constringeri. iara razboaie. S-arputea ca acest din urmd lucru sd vi se pard o enormitate- dar

97

declarim solemn cA viata fiintelor rationale de pe planetaLiman este organizatii asa cum v-am spus, cd ei au atinsgradul de perfecliune pe care vi l-am descris, intr-un habitatgeobiologic asemdnitor cu cel al Pimintului. Ca purtitori aiunui rnod super ior de gindire. e i s in l r t t i l de contacledeschise cu confinlii lor intru ratiune. cu Diminteltii. informe corespLlrzAtoare cer i l l le lor t i demnrtr t i i lnrbelor pir l i .

Capt ival i . zgudui l i de descoper i rea unei c iv i l izal i i ex-traterestre. noi ardem totu5i de dorinta de a ne intoarce citmai curind posibil pe Pdmint, pentru a impirtisi oamenilortot ceea ce ne-a fost dat sA vedem aici, intr-o altd Galaxie.pe una din planetele Marelui Reazem.

Intent iondm ca peste doudzeci s i opr de ore, adic iexact peste o zl si o uoapte de la aceastir comunicare radio,sd ne intoarcem pe <Paritet>. Dupi sosire vom fi cu totul ladispozitia Centrului.

Plna r tunci . la revedere. i r t r intc de I Iur : t l r tu l spreSistcmul sol l r . vom comunicu orr sosir i i noaslre De-Par i re l . . ,

Cu aceasta incheiem prima noastrii tr.ansmisie de peplarrera Linran. La revedcrc. Vj ruganl r r ru l t . l r . : r r rsnr i t i l ilami l i i lor sa lu f ic ingr i jorr te. . .

Cosmonaul 1-2Cosmonaut 2- 1."

$edintele separate ale comisiilor speciale de la bordulportavlonului ..Konven1ia", consacrate evenimentului extra-ordinal petrccut pe statia orbitalii ,,Paritet", se incheiari prinplccarcr in Lorforc x arnindurora. pe calea aerului, pentruconsultari cu lorurile superioare. Un avitrn - spr.e San Fralr-cisco, celalalt, la citeva ninute, in sens contrar -- sDreVladiv0srol .

Portavionul se af'la in zona lui permanellD de patrulare,in Pacific, la sud de Aleutine... Pe portuvion domnea oordine severi.. Toti erau gata de actiune... Si toti pastrautacerea...

Pe acesre meleaguri, trenurile goneau dinspre Est spreVest 5i tlinspre Vest sDre Est...

98

Iar de o parte si de alta a cdii fer:tte st itttindea marilespatii desertice Sari-Ozeki - Tinutul steoelor galbene.

Parcurseseri o treime din clrumul spr.e Ana-Beiil.Solrele. care sc rrdicasc la inccput cu iu ic l l i r lersuoraor izontului . parca incrernenise in l r -un l ,unet. Dclsrrorrr . tcteiie inst i ip i r r ise z iua. $i doeoarerr z i le i . '

Uitindu-se cind la ceas. cind la soare. cind Ia vi'rileintinse ale stepei. Burannii Edighei i5i spunea cii. pit.l i l una.alta. totul mergea cum tr.ebuie. Dcschidei procesiunea calarepe cdmili, dupii el venea tractorul cu remorca. duD,l remorci

excavrt t r ru l . .B, . ' lurus". ia l . pe de l i tur . i lc lcr L l r r l r iu l t .e lroscat. Jolbars.

,,Bag seanti, mintea omului nu poate sta tird si sin_deascd nici mdcar o clipA. Si vezi iritzclrivdnie: vrei,'nuvrel gindul raste gind,5i tot aga. la nestir5it. adicd, fireste,pini . la morrte-" Descoper i rea ast i t nastru5nir i i o f icusetolghet_drndu-sr \etma ct pe drunr se gindise intr r ra la c i te.eva. Ur ldul l r i ' l ) te i r t ind. ct pe rni l re valul r i r l . pe c ind erac-oprl, stitea ceasuri in sjr pe tirm, urmirind cunr pe MareaAral, pe vreme vintoasd, se niisteau in depdrtare. alergin_cir-se. . ta l rzur i . care se lpropiau cu cresteG in: .punratJdeIr f rn. Vt lu l l t jSlea val . Tn mist . r rea lceel . t rupul v iu r lmiirii se ndstea si rnurea, se nd$tea iarisi si se sti;gea pentru.r renrsle neconleni t . lar e l . copi l pe ulunr. i , s-ar. [ ivrut oe: ,_, i r t r5 zbur ind deasupra vr lur i lor . ca s i i vadj c le *u, v i rhmarilor ane-

. Stepa in prag de toamnd, cu goliciunea ei izbitoare 5iI stii, trapul monoton al cdmilei il predispuneau pe Edigheih medilatie si el se lisa in voia'sindurilor fira a li seiurpotrivi defel, mai cu seamd cd avea de ficut cale lunsd sinimic nu le stingherea inaintarea. Karanar, ca intotdeaurla iadrum lung, se incdlzise de mers gi rirspindea un puternic mi_ros de mosc. Mirosul ista venea drept in nirri di la greabinsi grumaz. ,,Oho, se g?ncli multumit Eaignei, va si zlca estinumai spume. Mir afurisitule!... Ma rdutate. ma!',...

$i iardgi ii inviari in minre zile de denrulr, fapte siintimpliri de pe vrcmea cind Kazangap era sanitos'si inputere, si ?n acest lant al aduceril,oi-aminte il nipdrti,nelalocul e i , o t r is tete indelung pr i toci th, amari . 'Nic i

99

rugdciunile nu-l ajutard. Le qoptea mereu Si mereu, iard5i 5iiardSi, repetinduJe intruna, ca sd alunge, sd insele, sd ascun-di durerea aceea ce se intorcea cu inc:ipdtinare. Dar nusimlea nic i o u)urare in sul let . Buranni i Ediehei se intuneca.imboldind fali rosr. cu asprime. camila care- alerga plind dezel . rsr t rase eozorocul mai pe ochi 5 i nu rnai in loarrepnv[ea spre tractorul care venea in urnd. Lasi_i cd vin eidupd Karanar, nu. rimin de cdruti, ce-i doare pe ei, tinerr 5iverzi ca bradul cum sint, de povestea aceea veche, desprecare nici cu nevastit-sa nu schimba o vorbi si in care iude_cata lui Kazangap se dovedise, ca intotdeauna, inteleapti sidre-apti. Numai el ii purea judeca, si il judecase cinstit,altf-el Edighei ar fi pirdsit de nult Boranli-Burannii...

Czitre stirtitul iui cincizeci si unu, iarna, se pr.ipisise lahalti o noud familie. Un birbat cu nevasta si doi cobii . cloibiielei. Cel mare, Daul. avea cinci ani, ntezinul - trei. pemezin il chema Ennek. Cit clespre Abutatip, capul farniliei,ace\ta cra de-(r v i rstr cu Edighei . Incl inainre de r izboi . pecind era lbal te t in i r . pred:rsc un ln la \coah din aulul lu j .apor. chiar in primele zile din vara lui patruzeci 5i unu.fusese mobi l izr t . Crr Zar ipr se insurase. lsadlr , spre s l l rs i lu lr i izboiului sal imeJiar t l r rpa r i izboi . $ i er fusese. pina l r rnu-tarea lor aici, invititoare. gi uite ca soarta ii niipirstuise. iiaruncase in stepd, la Bor.anli-Burannii...

Cd nu de bine fugiserd ei taman in pustietatea astafusese ci t se poxte Je l impede din pr ima cl ipa. Cu meser i : rlor . .Abutal ip s i Zar ipa i l r f i pulut l 'orr . te bine si -s i ga\erscade lucru in altd parte. Se vede insA ci impreiurdrile nu lelasrser: i a l la iesire. La inceput. to l i crer ieau ca cei doln-aveau sa tacd prea mulli purici pe-acolo. ci n-au sd poatdrezista $i-au sd fu_ed incott.o vor vedea cu ochii. pleciu eidin Boranli-Burannii al1ii, mulr mai prejos- Edighei giKazangap erau de aceeai;i p:irere. Cu toate acestea. famitialui Abltalip impusese respect tuturor, de la inceput. Erauoameni serio5i si la locul lor. Numaj cd ajunseseri la necaz.Trudeau - barbar s i nevast i - in r ind cu cei la l t i . Cirautraverse, inghelau iarna printre ndmeti. Fdceau, adic:i, tot cetrebuiau sd tacA ni$te muncitori i'eroviari. gi trebuie sous cdela o farni l ie de oameni asezal i . cumsecade, pr ie lenosi , culoate ca erau nefer ic i l i . s i asla pentru cr i Abutal ip l i rsese,

r00

pare-se, prizonier la nemti. La vremea cind veniserd ei aici.prs iuni le din arr i i razboiului se mai porol isera. Fost i i pr i -zonieri de rdzboi nu mai erau privi(i ca niste triddtori sidusmani. Cit despre cei din Boranli-Burannii, ei nu-si preabateau crpul cu asernenea trebuli. A fosl omul prizonier afost 5 i gata. rdzboiul s-a incheiat pr in v ictor ia noastra.incolo. c i te nu le lusese dat oameni lor sr indure in aceastainfricosatii reimpirtire a lumii. Unii nai pribegesc 5i astiziprin lume de bezmetici... Stafia rdzboiului ii urmdrea inci...De aceea, cei din Boranli-Burannii nu-i siciiau pe noii veniticrr in l rebal i de or isos. ce s l le nrr i zginddrest i r in i le. or icumbdusera cupa durerii pind la fund...

Cu timpul, pe nesimtire, Edighei se imprierenise cuAbutalip. Era om cu scaun la cap. Cel mai rr[.rlt il atrdseape Edighei faptul ca. in starea de pl i ls in care se ai la.Abutal ip nu se pierduse crr f i rer . Era demn si nu-sj b lestemade-a surda ursita. Nu putea sd nu find seama de cele cese-ntimplau in lume. Pricepuse omul, pesemne, cd asta ii eracrucea. Nevastd-sa, Zaripa, inlelesese de buni seamd gi eaacest lucru. Impdcati in sinea lor cu aceastd ispisire deneocol i t . cei doi is i easisera rustul v ie l i i intr-o neobisnuirdintelegere Ei apropiere reciprocd. Dupd cum inlelesese maitirziu Edighei, tocmai asta-i linea in viatd, Drin asta seapanu unul pe al tu l s i - i apdrru anr indoi pe copi i de v in-lur i le naprasnice ale vremuri lor . Mai cu seama Abutal io. Nupulea l rAi o z i deparre de ai lu i . Copi i i . cer doi b i ie l i , eraupentru el totul . Fiecare c l ipa I iber i s i .o petrecea l i r rga ei . i irnvala carte. n iscocea pentru ei tot l 'e l r r l de istor ioare, ehic i_tor i : i jocur i . La inceput. c ind el s i nevasra-sa pleciu lalucru. is i lasau copi i i s ingur i in baraca. D:rr Ukubala nuputea rabda una ca asta si incepuse sd-i aduci pe biieli laei, unde era mai cald, si-apoi pe vremea aceea aveau,oncum. mai mult cheag decit noii veniti. Asta le si aprooia_se farniliile. Edighei avea si el de-acum copii - doui ftitite, iam de aceeasi v i rs l i i cu baiet i i lu i Abutal ip.

Odrtd. c ind verr ise dupa l r rcru :a-s i ia copi i i acasd,Abutr l ip le propuse : .c:

- Uite ce m-am _eindit, Edighei, ce:ar fi sii le invat,cu o cale,5i pe t'etilele voastre? Si stii cd dacd md ocuDirtcr de pe-acum de copii o lhe nu ca sd-mi treaca de urii.

l0 l

Cit despre copii. ei s-au imprietenit: se joacd de-atita timplaolaltii. De ce spun asta? Viata aici, departe de lume. e,slgur, siiricactoasi, si cu atil mai mult e cazul sd ne ocuDinde ei. Vin vremuri cir.ul omul va trebli si stie o multimi delucrur i inci de i iaged A:rrrz i s i - r rn umulcl de-o schioapalrebuic s i r r iha i r r cap ln i r i multe dcci t avea pe vrernur i d i ia i

ac:rul . Al l le l . nu I jzbc) le in v ia l i r .Si, iar:lsi, rosrul acestor striidanii ale lui Abutalio

Edighei rvea \a- l p i i l rundi i nrui t i rz iu, c ind nenurocirea seintimplase. Abia. atunci avea si-si dea seama ci. in situalialui $i iu conditii le din Boranli, ceea ce ldcuse Abutalio erasinru|ul lucru pe care i l mi l i putea lace pcntru copi i i lu i . Segrdb(a p rca si lc deu. du|)ri pt;'..a0.r.., lrri. cit putea maimult, de parcii ar ti vlLrt ca astlel sd se invesniceasci inamlntirea copiilor', sii treiasca prin ei o noui viatd. Seara.cind se inrorceau de la lucru,. Abutalp 5i Zaripa organizaupentru copiii lor si ai Iui Edighei un lel de gridiniti-scoald.Copiii inr,iitau litere, silabe. se jucau, dcsenau, intrecindu-seintre ei. ascLrltau povesti citite de pdrinti, cintau f-el si fel decintccelc. TotLr l err a l i t de interesant. inci t Ecl ig l re i insusi in-cepuse sa treacal pe-acolo. admirindu-i indelung. pini siUkubalr .c repczca. chipur i lc cu rrehurr . sa l rapi c l t ochiulca si-5i vadd l'etitele la lucru. Burannii Edichei era rniscat.Sul lcrul i se unrplcr de lunt in i . Urtc ce i r rsc ' r r r t rur sa f i i orncu scoalal. dascdl. Ti-e mai mare dr.agul cind ii vezi cumst iu:n volbcascr eu copi i i . eurn : t iu sa f rc s i e i copi i ,raminind i r r ac. . l l r : i t imp uat) teni rnrrur i . i l r scr i le ( indvenea, Edighei se striduia si nu-i iucurce. Stitea linistit invrenn col1i5or. Iar cind intla, isi scotea cusnra in Drag:

.- Selra bul i l l l ( i r l i r s i -a l c i lc i lea elev.Copi i i se obi5nuiserd cu v iz i te le lu i . Fet i te le erau

fe cite. De fat:i cu ratil lor, i5i dideau roari silinta. Edisheis i Ukubr l l l rceiru. cu schinrhul . lotu] i l r sobr. uentru ca\errfl copiilor si le fic calcl :i bin.' in bar:rca.

Asta era deci fami l ia care poposise anul acela laBorrnl i -Buranni i . Dlr . cur ios luelu,

-asentenca oarneni l ru

prea au uol'oc.

. Nenorocirea' lu i Abutal ip era cd fusese nu nunraipnzoller la nenu; spre uorocul sau nenorocul lui, dupa cercuslse sA evadeze cu ult grup de prizonier.i de razboi

102

dintr-un lag:ir de concentrare djn sudul Bavariei, nimerise,in patruzeci si trei, la partizanii iugoslavi. Abutalip luptasein armata iugoslavd de eliberare pini la sfir$itut rizboiului.Acolo fusese rdnit, acolo se vindecase. Fusese decorat cuordine si medalii rnilitare iugoslave. Se scrisese despre el siin z iarele part izani lor. i i publ icaserd si fotograf ia. Asta- lajutase foarte mult cind dosarul ii ajunsese la cbmisia pentrurepariere, in patruzeci 9i cinci. Dintre cei ce fugiseri dinlagar. nouasprezece la numdr, doar palru riimdseserd invia(a. Toti patru avusesera din nou noroc: o comisie sovie-ticd de verificare se deplasase la subunitatea respectivd aarmatei de eliberare, iar comandantii iusoslavi diiduserddeclarat i i scr ise debpre cal j rdl i le mi l i rar i s j morale alefostilor prizonieri de riizboi rovietici. despre participarea lorla lupta partizanilor impotriva fasciqtilor.

In sfir5it, dupi vreo doui luni de verificare, interoga-tor i i . confruntdr i . asteplare. speranl i .s i deznadejde. Abutal ipKuttibaev se intorsesi in Kizirhsranul natal, iiiri ca dren-tur i le c iv ice sd- i f i lbsr afeclare. ctar s i fard pr iv i legi i iecuvenite demobilizalilor. Abutalip Kurtibaev nu purta piciniminui. Cum inainte de rizboi fusese profesor de geo-grafie, se intorsese la.munca lui. gi acolo, la o scoald iin-tr-un centru raional, o intilnise pe Zaripa. Se mai intimpli invlatd ca doi oameni ficuli unul pentru celiilalt sd aibd norocsd se-ntilneascd. Rar, dar se intinpld. Viata iti ddruie$te siasemenea bucurii.

. Intre t imp. ecoul pr imi lor rni de dupa vicror ie se maist insese._Dupd rr iumf si s lavd. i r r aer sr ic l i ierA pr imi i fu lgi r i,,rizboiului rece". Apoi acesta se intelise. $i-n diferire partiale lurnii, in punctele cele mai dureroase, resorturileconstiintei se incordaserd.

La o leclie de geografie, unul din aceste resorturi cedii.Mai devreme sau mai tirziu, intr-un fel sau altul, aici sauaturea. ceea ce s-a intimplat trebuia sd se intimple. Dacd nului - a l tu ia ca el .

Vorbind elevilor dintr-a opta despre continentul euro-pean, Abutalip Kuttibaev le povestise cum, cu ani in urmi,tuseserd dusi din lagdrul de concentrare in Alpii Bavariei desud, la o carierd de piatr+, si cum de acolo ieusise, dezar-mind paza, sii fugd la partizanii sirbi; le povestise elevilor.

103

cii in timpul rdzboiului bituse jumaitate din Europa. inclusivcoasta Adriaricii gi a Meciiteranei, asa cA el

"uiroit"u Uil,"

natura si viata oamenilor de prin partea locului, si cA toateastea nu pot fi descrise intr_irn manual. profesorul socoteacA imbogdteste astfel materia cu observaliile martoruluiocular.

. . Pl imba. bagheta pe harta Europei . agalara pe labla, $ iD^agnera s l rabdtea munl i . c impi i s i r iu l . i . at ingind din c ind inclno rocurr te pe care el Ie rnai v isa incr noaptea. Iocur i leacelea unde odinioari luptele nu incetau zi si ni,upri, uuia 5itarnd-,5i . . poate. chiar punclul acela i r r [ im unde cursesesrngere txt . ctnd. dtn dreapta. rasu tse fdra veste rafalaaurontalutut rnamic Si e l c i izuse incet pe povirniS. inroSint jcu s ingele sru iarba si p ier fe le. cu s ingeie acela purpur iucare ar t r putut inunda in l reaga harta. s i prel de o c i ipzr i separuse chtar ca-st ve( le s ingele imprjs l i indu_se pe hartr i ,cum ametrse atunci, cum ise ldsase pe ochi o cea1d, gi,rot indu-se. .munt i i se prabusiserd asupra lu i . s i e l , t r iea,cnemlndx-sl in aJutor pr ietenul . polonezul care evadisermpreuna cu et . cu o vara in urmi i , d in car iera de Diar lbavrreza: . .Kazimir ! Kazimir l . . . Dar pr ietenul nu_t urr i . . ,l.l"u,

.1 lui Abutalip i se .paruse dotr ca srriga din raspu_ren. de tapl nu scosese nic i un sunet, i5 i venise i r r i l renumai.la. spitalul partizanilor, dupd o transfuzie de singe.

^, Y:r?l"d " .e levi ior despre prr lea europeana a iumi i ,

ADura p Kutt tbaev se mirr in s inea lu i ca. dupd ci te t r i ise,putea povestl atit de sec, de irnpersonal, numai-ceea ce aveaIegatura cu elelnentara geoeraf ie 5coala.

Deodata. o mina r id ic; la din banca inr i i i i intrerupsesefirul povestirii:

* Agal , agadar afi fost prizonier?

. . .Doi ochi . reci s i l impczi i l pr iveru cu sever i tate.AOotescenlut i ) r l lnea capul usor dat pe spale. s la let dreptIn Dancr sr - nrcr e l nu s l ia de ce, dar loat i v ia la nu ui ta ieacest lucru - avea mu$catura inversd, dinlii de jos ii acope_reau, incilecindu-i, pe cei de sus.

- Du, t i ce- i cu rs la?- De ce nu v-ati tras un glonl in timpld,?

* invititorulel

104

- De ce s-o fac? Oricum eram rinit.- Pentru ci e interzis si te lasi prins de dusman. e

ordinl- Al cui ordin?- Ordin de sus.- Dar tu de unde stii?- $tiu tot. La noi acasd vin mereu oameni de la

Alrha-Ata, si chiar de la Moscova. Deci, n-ati executatordinul?

- Ia spune-mi, tatil tiu a fost pe front?- Nu. el i t fosl cu mobi l izarea.- Atunci mi-e greu si-ti explic. Pot doar sA-d spun ce

n-aveam altd iesire.- Trebuia, oricum, si executati ordinul.- Ce tot dai cu gura? se ridicase din banci alt elev.

Profesorul nostru a luptat aldturi de partizanii iugoslavi. Cemai vrei?

- Oricum, trebuia si execute ordinul! reDetase. cate-goric. ce lilalt.

$i deodati, rupind tdcerea de mormint ce se ldsasepentru o clipd, clasa intreagi prinsese a vocifera: ,,Trebuia!,,,,Nu trebuia!" ,,Pureal" ,,Nu putea!" ,,Justl" ,,Ba nu-i iustdelocl ' . Profesorul izbise cu pumnul in catedr i i .

- Terminatil Sintem la ora de geografie. Cum arn lup-tal eu. cunt am facut razboiul - se )lie loarte bine acoiounde trebuie. Sd ne intoarcem la harta noastrd!'

$i, din nou, nimeni din clasd nu vdzu punctul acelaobscur de pe hana. unde rapai iar. din dreapta. rafala deautomat, $i profesorul, care sti.tea cu bagheta in mind lingdharti, se prdvdli zabavnic pe povirnig, inundind cu singelelui harta Europei . . .

Peste citeva zile il chemaseri la sectia de invitdmint.Acolo, lui Kuttibaev i se propusese fard vorba multi sd-$idea, din proprie iniliativa, demisia: un fost prizonier der;lzboi r-avea dreptul moral de a educa tinara glneratie.

Abutalip Kuttibaev, impteund cu Zaripa 5i primul lorndscut, Daul, luseser?i nevoili si se mute in alt raion, maideparte de centrul regional. Se angajaserd la o $coalA siteas-cd. Ai fi zis ci se a$ezaseri, o scoteau binisor la cao6t.

i

I

I

105

Zarip , invi'l oare tinAra $i capabild, devenise dirigintd. Darurte ca tocmai atunci se decLansase cnze .ti^;;il:-:^, ::

gll**#i','J-,.,,,';;l:,fiii"";t"'?ii,i;:llTfr il"liiIiii#:fr ,ltJT::i, *'T"fif:':1 ;;*",#*::lovgrfsii iugoslavi, nimeni nu.lui in

-"iia"."." "".ril""i.&T: I "l,Tf :ix"i l,x J:' il.: ;ur:utr "*xi*ylt;:Jrl; ili,','i,ff #llf#ili. und' pou",t"u "-u;;;;i; ;i;.. $.1, !q, mutindu-ie dintr_un loc in altul, familia lui

s,"tiif ,:ffi :"iJfl :ff \:.1il9'i*1,if :'lf",i$].lltulntI,ll".l',ffi :l"Ji# l?f

ru sese .de-a . dreptur torida'

T, {,i,1 il;;,; #;:*r:ff't*:ilf:: **j i;5i?3f,"'"'Tf1; ;:,ilfjXr{i,

parpitind disperate ii'e"ii"s6 se .ascundd ,"'d";" a ;;;;;. i"Tlt:ii,tiiil|l.t",#i'jii::se- avinrau arir de sus, de nu-i zdreai

"; ;hi;i il;i;i

i,"i#','#iililT:i'fllfi llil'J,:"i*r;:,',"*;;i:-;lir::!?i:'*i:3T3.:':',#ff x:l""f,:Tilf :liff .31i:';:ciqaserA $i in vara aceea la B

;x?,'.',',.:i; Tf,T# ffi; H;'ffi';::J"ll* H :n:n*:iJ':lffi '"',:,1rx!*',,T;"Jft ,ii:;ft "1""1fi !,.,:prarra, necum tierul. Soarele il- Uat"u O,ipi- tn-;;;"r;";

fJi;f,iT n ii: il,J,i:Tt.f,i ol i ""lili'; ;l ;:*:[r; lj!:i';',,:',,:il;:' "j#;;JlJ':'i

de cere *"i "if'"."i."asemenea dogoare.

ela parcd rirai usor decit pe

106

Burannii Edighei se straduia si-l imbdrbdteze peAbutalip:

- Nu-s toate verile ca asta. Asa s-a nimerit anul Asta,se dezvinovdtea Edighei, de parcd el ar fi adus arsita aceea.In doud sdptdmini, cel mult trei. se mai rdcoreste, moareputin si iadul. Arzd-o-ar tbcul de dogoare, ce pe toli ne-avliguit. Uneori. spre stirsitul verii, vremea se schimbd instepi de pe o zi pe alta, fdri veste. gi-atunci, toatd toamna,pina cdtre iarnd, ti-e mai mare dragul - numai rdcoaredulce. pind si vitele pun carne pe ele. Am eu semnele meleca si anul dsta o sd fie la fel. A$a cd mai rabdati Si voi, o s-avem loamne frumoasd.

-.Te pui cheza5, va sd zicd, zimbea cu tilc Abutalip.- Mai cd m-a$ pune.- Bogdaproste gi pentru-atit. Parc-am fi la baia de

aburi. Dar nu mi-e de noi. Zaripa si cu mine rabdim noicumva. doar am lrecut pr in rr i te i . Dar mi-e mi ld de copi i .In i se rupe suf letul c ind i i vad.. .

Copiii din Boranli sufereau peste poate, aveau fetisoa-rele supte,5i n-aveai unde-i ascunde de zipuseala si arsitacare- i secr. Nu tu un potntsor. r ru tu o gir l i i - at i t detrebuitoare lumii lor de copii. Primdvara, cind stepa reinvia,c i rd c i rnpi i le s i lunci le inverzeau. lumea intrcaga era a copi-ilor. Biteau rningea, se jucau de-a v-ati ascunselea, alergauprin stepir. fugdreau tistarii. Era o desfarare sa le-auzi zvo-nul glasulilor rf,zbdtind pini departe, in stepd...

Vara nimicise totul. Ar5i1a ii vliguise pind gi pe copiiicei mai zurbagii. Se pitulau de cdlduri in umbra zidurilor.r id ic indu-si pr iv i r i le numai c ind t receau trenur i le. Erasingura lor joacd - si numere cite trenuri treceau intr-oparte, cite in cealaltd, cite vagoane de pasageri, cite demarfd. Iar cind vreun tren de pasageri incetinea la intrareain haltd, copiii se ldsau pentru o clipi amAgiti, crezind cdacugi-acugi se va opri, si dddeau fuga in intimpinarea luigifiind, cu minufele cozoroc, pesemne iu speranli naivd cdtrenul i-ar putea scoate din cuptorul dsta, Si-ti era mai mareajalea sd-i vezi cu citd ranchiund, cu citd necoDiliireascilristcle prive:lu in urma vagoanelor cate treceau... Vaqoaneleaveau usi le date in latur i s i geamuri le deschise pind l i refuz.

t07

iar pasagerii erau 5i ei innebunili de zdpu$ealA, duhoare gimu$te, dar ei aveau mdcar credinla ce inr-o zi, doui aveausA ajungd.in alti lume, cu riuri rdcoroase si pdduri verzi.

Toti cei virsrnici. tati $i mame. suferiserii in vara aceeapenuu copii, dar cit il costa acesr lucru pe Abutalip price-pea, in afari, fireSte, de Zaripa, doar el, Edighei. De altfel,at Zaipa gi avusese prima disculie pe tema asta. Discutiecare ii mai dezviluise cite ceva din viata acestor doioameni.

Lucrau in ziua aceea la linie, prineneau prundisul depe terasament. imprdstiau pietrele, virinrlu-le in spaliilegoale de sub traverse Ei linii, intdrind astfel terasamentulsldbit de vibratii. Treaba asia putea fi ficutd numai,in inter-valul dintre doud trenuri. Era o muncd grea, istoviloare, maicu seame pe asemenea ar5i1i. Spre amiazi, Abutalip apucasebidonul gol si plecase, cum zicea el, dupd api fiartd, la cis-terna trasii pe linia moartd, qi cu un drum sd vadd ce mai ecu copiii.

O pornise zolit pe mijlocul liniei, peste traverse, sfi-dind dogoarea. Se grdbea s-ajungi cit mai repede la copii,de sine putin ii pisa. Tricoul decolorat, de un alb murdar,atirna pe el, conturindu-i umerii scheleticil avea pe cap opr drie jerpelitd de paie, pantalonii ii lluturau pe trupulslibit, iar in picioare purra niste inciltari scilciate, fardgireturi. Mergea lipiind printre traverse, strdin de tot cese-ntimpla in jur. Cind in spatele lui apiruse deodatd un0en, nici mAcar nu luase seama.

- Hei, Abutalip, jos de pe linie ! Ai surzit?! strigaseEdighei.

Abutalip insd nu-l auzea. Numai urletul sirenei il ficu-se sd coboare pe povimiqul terasamentului, dar $i atunci firrisd arunce mdcar o privire spre garnitura care trecea chiar pelinga el. Nu-l viizuse nici pe mecanicul crre-l zuneninta iupumnul.

In timpul rdzboiului, in prizonieral, nu incfuuntise, erade bund seamA 5i acum un om- tindr, plecase pe front lanouasprezece ani. ca locotenent. ln vara aceea incepuse insaa inciirunli. Em carunleala srepei. Gribite. nechemate. lirelealbe ii sclipiseri ici, colo, in chica deasa, bogati, mai cu

t08

seamd pe la timple: da, timplele ii incirunliserri. in vremuribune ar fi fost o mindrele de bdrbat. Lat in umeri, cu nasvulturesc, cu mdrul lui Adam proeminent, cu tdietura guriivadind o f i re hordr i ld s i cu ochi i prelungi . migdalal i ,Abutalip era inalt qi bine legat. Za':pa ii spunea uneori,glumind cu amdrdciune: ,,N-ai avut noroc, Abu, erai ndscutsi-l joci pe Othello". Abutalip ridea, la rindul lui: ,,Ca sa tesugrum, ca ultimul idiot!... Asta voiai?,,

Pe Edighei, reactia intirziatd a lui Abutalip la trecereaacelui tren il pusese serios pe ginduri.

- Ar fi bine sd stagi de vorbd, ii spusese el Zaripei cuugoard dojanii in glas. Ce-i joaca asta? La o adicd, mecani_cul scapi basma curatd: e interzis sd umbli pe linie. Dar nudespre astr e vorba: la ce bun asemenea risi?

Zaripa otiase din adinc, $tergindu-$i cu mineca t'ata im-broboditd, arsi de soate.

- Mi-e teamd pentru el.- S-a-ntimplat ceva?- Mi-e reamii, Edike. Dumi'tale pot sd-ti spun. il chi-

nuie remu$cdrile: se socote$te vinovat $i fati de copii, sifatA de mine. Cirrd nr-am mdrilat cu el, lzirii voia aloi mei.frate-meu mai rnare si-a iesir din fire 5i mi-a strigal: ..O sdte cdie$ti toard viafa, neroado! Nu btubar, belea pe cap i1iiei, iar copiii tdi 9i copiii copiilor tdi, care inca nu i_aundscut, sint de pe-acum sortitri nenorocului. Cit desorepreaiubitul tiu sot. de-ar avea un slrop de minte. sreinggi-ar petrece pe dupd git, nu brate de femeie. Ar fi cea maibund alegere pentru el . ' Dar noi am l inut-o pe-a noaslrd.Ne-am zis ca, riizboiul odat6 terminat. ce mai au de impiirtitv i i i cu mort i i? Ne-am t inur deoparre de rod si de-al lu i , 5 ide-ai mei. Dar de curind, n-ai sA crezi, chiar fratele meu adat o declarafie - cum cd el, adicd, m-a prevenit, a fgstimpotr iva casattor ie i noastre. ca nu are nirnic comun cumine,5i cu atit mai putin cu unul ca Abutalip Kuttibaev,care a stat atita timp in Iugoslavia. $i s-a pornit totul dela-nceput. Oriincotro o ludm. ni se rinteste u.sa-n nas. Si-a-cum, uite-ne aici: mai departe n-avem unde ne duce.

f

!,w$i.i

trJ9

Zaripa tdcuse; indesind ind?rjitd pietrisul bdtucit subtraverse. Din fala lor venea o noud garnituri. Se driduseri lao parte de pe linie, luind cu ei cazmalele si targile.. Edighei s inr lea er t rebuie sd_i , r jute eunrua pe oameni i

aceia af la( i _ la analghie. Dar nu_i prr .a , juru ' .u-nirni . .renorocirra krr vencl (le deparle. de dincoiu de S.ri_O;;ki'

- Not l r i tm r i t ide rnul l i ani . O si r i obi tnui( i s i voi .o sd vr invi la l i cu locul . Ce sa- i l lc i . c le rr i i t r rebuie .atr ; i im. rpa\asc el . prrv i l rd-o drepr in ochi s i g indinO-in-. inei

11f i :r1-,, . , ,rTq'"- i pi ir :ea srepei. Asri_iarn:r. cind au renir,em,l cJ ; t lha lx I t lJ . rcutn c e: l p jminlul , observuse el .indurerat c i l l rurnuselet acelei fenrei r i , ,a, . .* ,op.u urr in icu oclr i i . $ i cc prr f rumos arel . acunt c 5i e l \Dalaci t -genelc i s-au spelbi t de solre. Buzelc ,_\ craDrte. C;;t rebute \ i i - t v in i . Nu_i de ea vial : r r5 l t . Drr u i le ca sc l i el { l i ; . . .11, l l di biruri i . Si curn si se ciea: ale dui r.ut i i .uncullt. um aclevirat-.-.'

lntre l rmp. spjrFind xeful 5tatut . dogor i tor . saf l t i luralrecuse cu lu l i lc r ip i ind cr o r . t ln la f ier .b- inte dc -auto6x1.Kevenrsera. cu unel le cu lo l . pe terasan)err t ., - , - -

Ascul ta. Zar ipa. spuscse Ecl ighei . incercincl r_o im_DarDateze. s-o impace cu realilrtea. Ce_i drepl. penrr.u copii: ,SI :u.p.- .1. , : nu z ic. Si mie mi se rupe sir f le iu l c ind r 'naurr ra i l r mel. Dar nrct t rsr l t asta n_o sa l in i i c i t velcul . O srse-mJt i ls t i rnpere. $ i - rpoi . drc i \ la i Si te eindesl i . u s intel isrnsun. mar srnt oameni in j r t r . s intem noi r ic i , In o adic i i .Le rost are sd vd perpeliti atita? Ce_a fost a fost.._

- Asa ii spun 5i eu, Edike. $i md stritduiesc din ris_puten, s;i nu-l supar cu vreo vorbii nelalocul ei. $tiu cit i ivtne de greu.

. , - BT. laci . Cir despre mine. am vr r 5 i re ajur cu unsr i l r Dun. De rnutt a5tepr pr i le ju l . Dar vad ci i st i i i i s insur ic i r lea ccr buni . Iar la-rna drca te-am tulburr t .

- Se mai intimpli. ce_i drept, si md..lase purerile.Mi-e niil i de el, ni-e mili de mrne, oe copll _ ce sil maivorbim. mi.se.rupe in i rna. lar e l . desi n_a gresi t . , n i - i . , r i .srmre rolust vrnoval ca ne_a ldus aic i . Si de schirnbat nupoate schimba nimic. Vezi dumneata, in tinuturile noastreviata-i cu totul altfel, gi clima e cu totul alta. Micar vaiasd-i tl putur trirnire acolo pe copii. Dar la cine? paiirii n-o_

i l0

vem, si-ai lui, qi-ai mei au murit de tineri. Iar fratii, surorile,celelalte neamuri... Nici pe ei nu-i uqor si-i judeci' nu-svinovati de ce ni se intimpli. Se fereau de noi si inainte,acum nici ii stie de soa.rta noastrd nu mai vor. Cum sd letrimitem copiii pe cap? $i uite-asa ne chinuim, munciti deteama cd o si ne ingropdm aici pentru toatd viata. Da, ne eteama, chiar dacd n-o mArturisim cu glas tare. $tiu ce-i insufletul lui... lar ce ne mai aqteaptd numai Qel-de-sus 5tie...

Se lisase o tdcere grea. Apoi nu rnai aduseserf, vorbadespre asta. Lucrau, se dideau la o parte, ldsind trenurile satreacd, ii iar se apuciru de treabd. Ce-i riminea de fdcut?Cum si-i mingii, cum sn-i ajutj in nenorocire? ,,Binein(eles,se gindea Edighei, n-o sri-si ia ei lumea-n cap - de trdit audin ce trii- cd doar muncesc amindoi. Ai zice cd nimeni nui-a intemnitat aici. atita doar cd n-au nici o iesire. Nicimi ine. urci poimi ine."

Edighei se mira in sinea lui cd tamilia asta ii pricinuiaatita amirdciune si mihnire, de parca ar fi fost vorba de elinsusi si de ai lui. Ce erau ei penlru ell La urma urmei. arfi putut atunci sd-$i spuni - treaba asta nu m-atinge, ce mAprive$te pe mine? $i apoi, cine era el ca sa judece, si pundordine in lucruri care nu-l priveau? Era un biet muncitor destepd, ca el citd frunzd si iarbi, de ce tocmai el trebuia sd seamdrascd, sd-$i chinuie sufletul, hotarind ce-i drept 5i cenu-i drept pe lume? Cei de sus, de unde li se tr{geau toateastea, $tiau, f{ri indoiald, de o mie de ori mai multe decitputea $ti el, Burannii Edighei. Alora totul le era mailimpede ca lui aici, in Sari-Ozeki. Ce putere avea el inlucruri de-astea? $i totusi, nu-pi gdsea linigtea. Il dureasufletul mai cu seami pentru ea, pentru Zaripa. Femeia astail uimise gi-l cucerise prin devotamentul 9i stdpinirea ei desine, prin lupta ei disperat?i cu restri$tea. Aducea cu opasire care incearci sd-$i apere, cu aripile, cuibul defurtuni. Alta in locul ei s-ar fi pus pe plins 5i s-ar fi supus,s-ar fi rugat de neamuri. Ea insi plitea deopotrivd cubirbatul pentru trecut. Si tocmai asta il supira pe Edigheimai mult ca orice - ci nu-i putea apira nici bdrbatul, nicicopiii. Se intimplase mai tirziu sd regrete amarnic ca soartaadusese fanrilia aceea la Boranli-Burannii. De ce ii tulburase

|;1

{

f

l t l

curgerea vietii? Dacd nu i-ar fi cunoscut, n_ar fi stiut nimicdin tot ce induraseri ei, ar fi trdit linistit, ca mai_nainte...

VI

DupA-AMTAZA, iN pacrptc, LA suD DE ALEUTTNE,valurile se umflari. Vintul cle sud-est, format pe cursurileinferioare ale riur.ilor de pe conriner)lul ,","ri;;n: r.-;;i;;;,precrzrndu-5t t replal d i recl ia. pe ur ia5ele int inder i a le ocean-ului, apele se puseri in miqcar.e, leginindu_se greoaie,plesciind, ridicind rot mai des valurile, ir.asti ti,rga'c,easii.Toate .acestea prevesteau, dacd nu o turtuni, in orice cazceasuri lungi de mare zbuciumata.

Pentru portavionul ,,Konven1ia,., asemenea valuri nuprezenlau.nici o prinrejclie. in alte inrprejuriri. rrici micar nusr-ar t t sct l tmbal pozi l ia. De aj t i i d i l t i i insa. intruci f t rebuiausa soseascd dintr-un moment intr_altul lr,rQrrnele la bordull i lgru

t . af lau-com.is i i le speciale ce revenc,rr dupi i consul-lifl le avute cu forurile supel.ioare. porlaviorrrrl 5e intoarse cuprova in vint, pentru a micsora baiansul. Totul se desfdsurdnormal. Primul aterizi avionul din San Francisco, apoi celdin Vladivostok.

Comisiile se intorseserd in efectiv complet, dar tdcutesi . ingr i jorate. Pesle c incisprezece minure se ! i af lau insedrnt i inchi5a.. . Cinci minute dupir inceperea lucrdr i lor , futransmisd in cosmos, la bordul statiei orbitale ,,paritet.,, sprea,fi retransmisd cosmonautilor I _2 si 2_ I un"ti i" Cuf u'*i,Marelui Reazem, o radiogramd cifiatd: .,Ciitre miriun"o J"conlrol de-pc . .Par i tet" : A se preveni cosntonaut i i l_2 s i 2_lalralr r l atara sts lemului solar sa nu intrepr indi i n ic i un fe lde actiune. Urmeazd sd rdnrini pe loc pini ta noi aispozitiidin partea Centrului.,,

DupA care, firii a pierde o clipi, comisiile trecurA laexpunerea. pozi l i i lor 5 i p l .opuner i lor celol doul i p i i r l i . invederea soluliona.rii crizei cosmice.

l l2

Portavionul ,,Konventia.. infrunta, cu prova in vint.nesfirsita vilroare a Pacificului. Nimeni nu stia ci la bordulsiu se houra soarta intregii planete.

_. P9 1?este ryeleaguri, trenurile goneau dinspre Est spreVest si dinspre Vest spre Est...

Iar de o pai'te si de alta a cdii tbrate se intindeau marilespatii

^deseftice Sari-Ozeki - finutu) stepelor galbene.

Pe. aceste meleaguri, toate distaniele si mlsurau oor_nind de Ia calea ferutd, ca de la un meidian Greenwich..... Iar trenurile goneau dinspre Est spre Vest gi dinspreVest spre Est...

Rdmdseserd vreo doud ceasuri de drum pina la cimitirulAna-Beiil Cortegiul funerar se deplasa prin itepa in aceeaqiordine. Burannii Edighei cdldrea in'fr.unte, deschizinddrumul, 9i Karanar i5i continua trapul intins, neobosit; inurma lui. prin stepa inlelenita. grdbeau tractorul cu remorcaln. care- aldturi de raposalul Kazargap. sedea singuratic sirabddtor ginerele lu i , barbatut Aizadei, ' iar dupi gi I gx.rrr-torui .,Belarus". Pe rnargini. ba luind-o inainie, ba rimininclin urmd. ba oprilrdu-se pentru cine slie ce pricind insemnata,alerga. la fel de preocupat si sigur de sine. Jolbars, duldulro$cat $i pieptos._ Soarele dogora. urcind spre zenit. LAsasera in urma obund bucala de drum. dar dupa liecare dimb stepa dezviiluiaprtvrr i i noi s i noi int inder i pust i i . ce se desfaSurau, defiecare datii. pind la orizonr. Uriasd era inrinderea stepei.Cindva. pe locurile acestea traise un neam de tristd taima,juanjuanii. niste venetici ca.re cucerisera aproape intreaeastepd Sari-Ozeki. Mai silasluiserd pe acesie meleaguri 'sialte popoare nomade. rdzboindu-se vesnic intre ele "penlruima$uri li. puluri. Biruiau cind unii, cind altii. Dar siinvingltorii, si invinsii rdmineau in stepr4, unii pierzind, iaral1ii. ci5tigind teritorii. Elizarov spunea cd stepa- Sari_Ozeki,privitd ca spatiu vital, meritase asemenea lupta. Odinioara,sr pr imavara. s i toantna. pe-aic i c ideau mul l mai multe ploi .tra.rarba de-ajuns pentru numeroase tunne de vite _ mari simici. Treceau pe-aici negutiitori 9i se fiicea nesot. Dar de Lo vreme clirna se schimbase brusc: ploile ocoleau tinutul,

l l3

fiffI

fintinile secaserii, pdgunile mureau. Neamurile venetice sinomade se rdsliraseri care pe unde. iar iuanluanii aiina_rusera cu desiivir5ire. O luasera spre Edil _ osu * nuri"uVolga,pe-atunci - si-i inghilise pdrmintul acolo, in necunos_cut. Nrment nu st ia de unde se iv iser i , n imeni n_a af latunde disparuserd. Se spunea cd_i rjunsese Utesremt,l:'pe cirilrreceau uvtul .irrna. gheata s_ar fi rupt deodatd Si toti de_avatma. cu.herghel i i : i c i rezi . ar f i p ier i t sub sloiur i .Cazahi i nomazi. bdsr ina5i i d i ; Sad-Ozeki . nu*i oar i_srsera meteagunle in acele t impuri . ddinuiserr i in Iocur i leunde. izburisera sa dea de api in'finrinile n.u-rapri;. D;;;;jmal

-tnsulteult .ant ̂lusesera. pentru stepele Sari_Ozeki, cei deoupa razbot. l$t t icuserd apari l ia camioanele_cisternA. Unasemenea camton _ daci solerul cunostea bine locurile _pulea aprovizionr cu apd trei_palru salasuri t.te piiunat.

Lornozunte sr sovhozuri le din regiuni le invecinare. caregospod;ireau pa5unile srepei, planuiiu deja ,a in,.r.l"r.-insrepa baze permanente pentru crelterea vitelor. Calculaserdcam ctt t-:r cosla ilsemenea rmenajari. $i bine c:r nu sepripiserd. Pe nesimlite. in apropierea lirni,iirfu nnr_'gil;, ,.norcAse un oras lErd nunre _ Curia postala. Asa si sDuneauoamenii: ma duc ll Curra posrald. am forr fu Curiu

-fori"Lalarn cumpdrat de Ia Cut ia postal i . am vrzut la Cut ia pog_tali... Cutia Posrala prolilera. devenind *

"ir,

-i,*f-rir.-b

soser astattala il lega. diurr_o parte. de cosmodr.om, iar dincealaltii - de sralia de cale feriti... De fapt. a5a s; i"..ori.noua iepopulare. sub semnu I i ndustria I izarl i. ;-";.i;S;l:Ozeki. Din tot ce fusese odinioari. rimdsese nu.ii

"i_itirulAna-Beiit. asezal pe doud coline g"r.n.- ,lri"r; -;;;;;;

cocoagele unei cdmile - Eghiz-Tiub _ ."t *ul u.n"rur'io. a.ingropiciune din Sari-Oz-eki. in vremuri ;,ra*;;i.' ;;;;erau adusi aici din locuri uneori arir Oe inaepanar.. 'incii""i

ce-i insoleau erau irevoiti sd innopteze in rr.'pa. in*a ui.*]lcelor inrnonninlat i la Ana-Bei i r ie mindreau ; . ; r ; ; ; ;_tate ci cin5tiserir cum se cuvine amintirea inainras;tor. eiiiodihnea,u cei mai venerati qi mai vestili oameni ar, ,1"*i, l"icare tr i tsera mult . or i [useser i socot i l i intelept i , 'or i is ic i5t igasera fairna pr in vorbd si fapra. Et izarovi ; " ; r ; l ;totul, numise acest cimitir ,,panteonul din Sari.ozekiil. -

U1

. . De acest loc se apropia in ziua aceea stania procesiunede la hal ta Boranl i - [ iuranni i . a lcdlui fa dintr_o cimi l i i - unrractor st un exctvator s i insol i la de un ci ine. . .

Cinr iurul Ana-Bei i t avea povestea lu i . Legenda souneci iuanjuani i . eotropj lor i i de odirr ioara " l

r i " i , t r i " i 5^. i_r jzeKr. lSt l ra lau pr iTonier i i cu t , cruzime fura seamin.

^"- l_y:^: i vrndeau

'obi pr in t inurur i le inr r i inare. s i pentru

pflzonlefl tcest lucru era iocolit un t)tiue t)oroc, pentru cail'j19,^pr,t_.:: mri devrenre sru rnai rirziu. J frg;-i;;;r;;rn palrre. Insi cei pe care jualr juani i s i_ i p istrau aveau Darteoe .o soarta cutnpl i l i l . Juanjuani i ucidelu rnemoria robi lor .mar cu seatnd a eelur t iner i . pr i l r l r_o cazni i r r f r icosat i i :imbnrcarea. ca_pu Iui in sirt. Capu l'vicr imei ;i; ;"i ;;,i; ;; ' i;prere. rar t t re le de prr srnulse cu rnigalr i d i r r r ic iacini . intrermp. at l l luunluani . rnester i in aceasta indeletnic i re, in iun_gnrau pe-aproape o eimi la br l r ina. Dupi i ce rr iuoulau.arcgeau mrl in l i i . despir t ind_o de resr. p ic lea iea ntaiDurirc noasa. rnai groasi. tle pe grumaz. Taiuu aceastii oieleIn DUcalr pe care le int i rdeau rrurnaideci t . rbur inde i r :er i . oe(ilpetete rase ale prizorrierilor. de crre ele se lipeau intr.'_oclrpi l . ,ca nrsle plastur i . a l ( . i tu ind ceva asernanalut . ca: l i lor deDare de astdzt . Ast l se chenru . .a imbraca un r i r l . . Cel suousurrui lsemenea rrar i rn lenr f ie mrrrea. l repur ind i r rauia chl [ i_r i le. , i ie is^ i p ierder penrru to lderuna , , , " rn nr i r , - ' * rn l l l i_mlndu-se tnl f -un nlankurt _ rob ce nu_si Inai : rnt in le5tepropriul trecut. Din pielea de pe grumazul unei cimile seputeal.contecliona cinci_$ase slr.r. O.latd pricopsit .u un sr4nel-er ic i tu l era r i r i r cu girul intr_o obada de l i rn". . " ; i " ; ;poara at tDge paminlul cu capul . pr izonier i i erau dusi aooioepff le. ln s lepd. pel l t ru c i t ur letele Ior zrdur.nice 5i sf is ie_toare sa nu se aud:r . s i lbandonat i acolo, cu ,n i in i i . - ; ip ic ioarele legate- in barr ia soarelui . fara apa: i hr"" ; .4; ;dura citeva zile. patrule intdrite pizeau. ii i-cofo, arurnuriie.ca nu cumva cei din neamul osincliti lor sir incerce a_i salvlcita vreme mai erau in viati. Asemenea incercaii ;"i;;;ertrem de rare. caci in stepr neteda ca_r palma .r;' o;i;;oDserva. ta once ora. cea mai mici i mi5care. Mai t i rz iu, c indse afla cd juanjuanii au u.ansformat vreun rob in mankuri,nic j.. n^eamurile cele mri apropiate nu incerclu sa_l salveze:ar It ltsemtrat si rduci acasa doar umbrr cclui ce lusese

I t5

odinioard. Numai o mamd din neamul naimanilor, cunumele de Nairnan-Ana, nu se putl lse i lnpica cu soartafiului ei. Legenda ei diinuie si azi in srepa Sari-Ozeki. Dela ea ie t rage si nurnele crmir i ru lu i Ana-Bei i r - Sa/asa1 devecr a! mamel,

.. Cei mai multi dintre prizonier.ii aruncatj in cimpstirgeau in chinuri groaznice, sub soarcle stepei. Rdmineauin viald doar un mankurt sau doi din cei cinci-sase osinditi.Nu de tbame piereau, si nici chiar de sete. ci in umra chinu-rilor de neindurat, de-a dreptul sillbatice, pricinuite de pteleaaceea de ciimili, care se usca. Contractindu-se nemilos subrazele soarelui dogoritor, sin-ul strinsea capul ras al robuluica intr-un cerc de tler. Dupi doua zile, prlrul martirizatilorincepea si creasc{. Firele de pir asiatic. aspre 5i tepoase,cre5teau sub pielea tdbicitd qi, de cele rnai multe ori. negi-: ind iesire. :e incoroiuu ) i rc i r t rau rn pieleu crpului . pr ic i -nutnd chinuri cumplite, insolite de intuuecareJ totald amintii. Abia in cea dc-a cincea zi iuaniuanii veneau s:i vadiidar. i u supl lv ic lu i t vrcurr ,pr izoni i r . Daci l ie >i un s ingurmartirizat riminea in vialii. se chemer ci scopul fusese atins.

Acestuia ise dadea rpi i . era scos din lantul j r i , cutin.tpul, puterile ii reveneau, se punea pe picioar.e. Era de-a-cum un rob-mankrx't, cau uia memoria ii fusese smulsir. si delceea lbarte prelios. li i(.eu cit zece r.obi sanatoSi lu un loc.Exista si o reguld: dacii in incdieririle dinlduntrul tdrii eraucis un rob-mrnkur l . r rscumpirrret cerul : r pcntru asemeneapierdere cra de trei ori mui mare decit cer pretinsii Dcntruviata unui um l ibor. Mankur- tLr l nu l r r l i s t ia c ine e. d in ceneam se trage, nu-sr cunostea numele, nu-Si amintea copild-r ia. latal . mamr i r r l r -un cuvint , n-avea const i in l t t le s ine aunei fiinle omenesti. Lipsit de personalitate, mankunul pre-zenta numeroase avantaje economice. Era totuna cu of-ipturi necuvintitoare, si de aceea intru totul obedient siinofensiv. Nu se gindea niciodatd la evadare. Pentru oricestApin de sclavi, revolta lor e lucrul cel mai de temut. Oricerob e un virtual rizvritit. Mankurtul era. in felul lui. sinsuraexceptie. Lumii lui lduntrice ii era striin imboldui lardscoalii, Ia nesupunere. Cu el n-aveai a te teme de asaceva. De aceea nu trebuia pazit, $i cu atit mai pulin suspec-tat de ginduri tiinuite. Mankurtul igi recuno5tea, intocmai ca

6

I

ur c i ine, doar st ip inul . Nu schimba o vorbd cu nimeni.loate girdurile lui se tndreptau spre indestularea pintecelui.Alt, grua n-avea. De aceea implinea poruncile orbeste, cuzel si fdrd preget. Mankurtul era pus he obicei la muncilecele mai murdare $i mai grele sau'la treburile serbede, plic-nsltoare, care cereau nare rdbdare. Numai un manlurt puteaindura. singurdtatea, nesfirqira intindere gi pustietatea siepei,piz ind turma de ci imi le scoasd Ia pd:unat. Un sinsurmankurt inlocuia. in acele deprirtari. o mulfime de are"ati.tot ce rrebuia era sd-i dar de mincare _ arunci iti lucra iarasi iarnd firii murmur, fird si simtd ca se silbadce$te $i fArasd se vaiete de I ipsur i . Porunca srdpinului i i era leee. larpentlu sine. in afari de hrand si de iiteva zdrenle _ irir cirsii nu inghele il stepa - nu cerea nimic.

E mult mai lesne si-i tai unui prizonier capul, sau sd._ipricinuiesti cine gtie ce vatimare intru infrico5area duhuluidintr-insul, decir si-i nimiceqti aducerea-aminte, jua.caia,smulgind din rdddcina tor ceea ce poartd omul

"u iin. finala suflarea din- urma. de fapt singura avere pe car._o duc.

cu el . cdci e de neat ins penrru al t i i . Dar iuaniuani i nomazi .care aduceau din bezna isror ie i lor cea mai neimbl inziradintre barbarii, au fvnit gi la acest miez sfint al omului. Eiau gasit mijlocul de a le smulge robilor mernoria cea vie,siivirsind astfel. imporriva narurii umane, cea mai curnnlitddrntre.nelegiuir i le imaginabi le 5i in imaginabi le. Nu degeaba.Docrndu-sl l iu l prelhcut i t ) mankur l . Naiman_Ana spunea. inamarnica-i jale gi deznadejde:

. ..^Ci1d li-au rdpil. l iul meu drag. aducerea_aminte, cindlr-au lncrns capul ca nuca in c lesle. str ingindu_t i (easta inscripe^tele lenes al pieii de cdmild ce se,6ircea, cind ti-au

I

i

goborit pe creslet cerc neviizut. pina ce ochli. qf" ga""""iesitu-ri-au dotdora de puroiut spaimei. cind($b&l E J;lum al stepei le ardea sete de rnoiulesrrop de api pe bure n-a clevenir_p(nuf una^Sile ;eiditator de viata lumind vraimasa * 6ibidrntre astrii tririei.) . ,/.

..

!ind.,sfi siar^ de . oury'.rtripar,ut tiul.gffila in stepapustie, cind te pr<l pe Allah zi si

, o, fiule, cind, ine-noapte, cerind ajutor decindu-re in t'atele izvorir\iyo&j)i{h carnii. cirrd, ciriicir

t7

in scirna ce se scurgea din trupul zguduit de spasme, testingeai in duhoarea aceea, pierzindu-ti mintile, nepddit denouri de muste - nu l-ai blestemat oare, cu ultimele puteri,pe Atotputernicul, pe cel ce ne-a zimislit pe toti intr-o lumepe care-apoi a pdrisit-o?

Cind negura [i-a intunecat pentru totdeauna minteaschiloditi de cazne. cind aducerea-ta-aminte smulsi cuanasina pierea tiird intoarcere, o datd cu trecutul, cind. inchinuri sdlbatice. ai uitat privirea mamei 5i gopotul riuluisub tdpsanul pe care te jucai in zilele de varil, cind numeletdu $i numele tatilui t?iu s-au stins in mintea ta zdrobitd, odatii cu chipurile celor printre care ai crescut, cu numelefetei ce zimbea stlos, intilnindu-te, nu te-ai blestemat oare,cdzind in hdul neaducerii-aminle- nu ti-ai blestemat oare cuinfricosat blestem mama ce-a cutezat se te rodeascd inpintece Ei sd te-aducd pe lurne spre a cunoaste ceasulacesta?"

Povestea Anei-Beiit venea din vremurile cind juan-juanii, alungali de la hotarele de sud ale Asiei nomade,ndvdliserii spre nord si, punind pentru vreme indelungatistipinire pe tinutul Sari-Ozeki, purtau lupte necurmatepentru a cuceri noi piminturi r;i a captura cit mai multi robi.La inceput, datoriti atacurilor lor fulgeriitoare, izbutiserd sdducd in robie, din linuturile lnyecinate, mulli prizonieri,inclusiv femei 5i copii. Dar impotrivirea fat:i de nivdlirileveneticilor crestea. Aveau loc ciocniri tot mai inversunate.Juanjuanii insi n-aveau de gind sii pdriiseascd tinutul,dimpotrivii, ciutau sd se aseze cit mai temeinic pe acesteintinse meleaguri de stepd, atit de potrivite pentru cresterea'vitelor. La rindul lor, bisrinasii nu se impicau cu asemeneapierdere gi considerau ca drept si datorie sii-i izgoneascA,mai devreme sau mai tirziu. pe invadatori. Asa stindlucrurile, bdtdlii mai mari sau mai mici se purtau neincetat,iar victoria era schimbitoare. Dar $i in timpul acestorrdzboaie istovitoare mai rdsdreau, ici-colo, clipe de acalmie.

Ei bine, intr-unul din aceste momente, ni$le negutatoridintr-o caravani ce aducea mirfuri in tinutul naimanilorpovesdra odati, la o ceascir de ceai, cum trecuseri ei prinstepa Sari-Ozeki fdrd ca juanjuanii sd le pricinuiascd cine$tie ce necazuri in timpul popasurilor la fintini si amintira,

8

in treacet, cd intilniseri in stepd un tinar piisfor ce avea ingrija lui o mare turma de cdmile. Neguldtorii incercaseri siintre,in vorba eu el. dar pastorul 5e divetlise a fi mankurl.. La pnma vedere parea sinalos. n_ai li zis pentru nimicl . ] r . . . .1 i se inr implase un lucru ar i r de infr icosdtor.Udrnroara Iu.sese. pesemne. un l inar la fe l cu cei la l l i , vor_bAret si ager la rninte. cdci abia ii mijisc mustata si nu pareaprost, numai cd, de-l intrebai ceva, cdsca ochii cle parci abiaieri ar tl wnit pe lume, nu mai 5tia. siimranul, nici cum ilcheami, nu-Si mai amintea nici de tat,l, nici de mami, nicide,ce-i fdcuserd juanjuanii, nici din ce neam se trage n_aveahabar. Orice il intr.ebai, tdcea sau rispundea prii ,,da.. gi,,nu", qi se linea intruna cu miinile dc un fel de sapci ce

.parea str ins l ip i ra de cap. E prcar. s igur ca da. insa oameni ino uneon de betegi . Acum cei de ta la r iser i i auzind cjr .pare-se. unor mankurt i p ie lea de camild l i se l ipea pei l locun penlru to ldeauna de pielea capului . pentru un aseme_nea mankur l . mai rdu deci t or ice calna era sa_l sper i i : hai .biiietas, sd-li ddm nitel cdpi{ina la aburi. S-ar zUite ca unmustang, dar nu te-ar ldsa sd-i atingi capul. Manku(ii nu_siscoteau $apca nici ziua, nici noaptea, dormeau cu ea pecap... Cu toate astea, urmard oaspetii, prost-prost, dar treaLastia sd si-o faci si ii urmirise arent cu'privi;a pina ce cara_vana se indepirtase indeajuns de locul unde hrildduia turmalui de cdmile. Unul din cei ce minau cirnilele caravaneivorse sd se distreze ni te l pe seama mankurtului s i_ l intre_base. inainle de plecare:

. . - Avem cale lunga de batut . la spune. cui sa_i ducemdln parte- l t p lecdciune. c i i re i f rumoase. pe ce meleaeur i?Spune, nu te sfii. Ori poate si-i ducem'o naframd 3e iatlne I

, , Mankurtul tdcuse indelung, cu ochii la cel ce vorbise,oupa care roslrse:

. l . Ma ui t noapte de noaple la luni i s i ea se uir i i lanlrne. Numat c i nu ne auzim.. . Acolo sade ci leva.. .

La disculia din iurti fusese de tatd si o femeie, ceacare fdcuse ceai pentru negutdtori. Era Naiman_Ana. Subacest nune a intral in lesendd.

Fali de oaspeli. Na-iman-Ana nu se tra.la prin nimic.Nimeni nu bdga de seamd cit de ndprasnic o iz'bise vestea

119

aceea si cum se schimbase la fati. Ar fi vrut si le ceariinegutdtorilor $i alte amAnunte despre tindrul rnant<urt, aai,de fapt, cel mai tare se temea sd nu afle -ui -rtt'ai"iispusesera aceia. Izburi si tacd. inabusindu_5i, ca pe un liDar

de pasdre ranira. nel in isrea ce_o cupr ini .se. b" i i " i t i '?pornrrd apoi sa vorbeascii despre altelb, nimanui nu_i oasade soarta sarmanuluj mankurt . c i te nu se_nrimpla_n-viar i . i ivreme ce Naiman-Ana se chinuia sa_si biruiJ .p"l-"'L_"coplesea. sa-si_ srdpineasca tremurul miinilor. O"'pur* ,i filnaDusrt .rntr-ade.vdr in ea tipatul unei pisari rdnitb: iSi rraseooar mal pe ocht ndlrama neagra de doliu. care_i acopereade multd vreme pdrul incirun(it.

Laravana negufitorilor se duse curind in dnrmul ei. innoaptea.aceea de nesomn, Naiman_Ana intelese cA nu vaavea lini$te pind cind nu_l va fi gdsit in siepi p" paiio-tmankurt si nu se va fi convins ci nu era fiut'ei. ecest ei;dinfricosiiror redesteprd in inima ei indoiala. ;. ;rii;#;;;rn rulbun preslmtiri. c:i fiul ei cizuse pe cimpul de luptd.Era oricum _mai brne sii-l ingroape ,i. ,io"i oii a..ir ,a'r.zDucrunle atita. si faiasca in necurmata spaimi. in necurrna-td durere. in necurmatii indoiala.^ Bdiatul ei fusese ucis intr-o luptd cu juanjuanii, in Sari-Ozeki. Birbatul ii murise cu un an inainie. f,usese unriizboinic vesril prinLre naimani. Fiul zburase apoi iii pii."rup(4. sa-st razbune ratzi{. Nu se cddea ca morlii sit fie lasatipe cimpul de luprd. Ceilalti osreni erau obligali ; ;;;;acasd. trupul celui ucis. Dar de aceasta auia tus.se iuneputrntd. Multi vdzuserd in timpul acelei lupte, cind sibiilepnnseserA a scinteia. cum f iu l e i cazuse cu pieptul oegteabanul calului si cum acesra. in spume, ,p.riri OJ l-uila.i l . scosese. din focul luprei . Baiarul cazuse ar i rnci d;r ; ; ; ;plcroru^t l .rdmdsese in scard. si el atirna asa- ca mort, iarcarul . rnnebunit inca mai mult d in pr ic ina asta, o luase lagalop. r i r ind. in stepi i r rupul l ipsir de viatd

" t "atur" tr tu i . - i iun racut. catut tugtse spre tabara dusmana. Uir ind de luotarnversunati. singeroasd. in care fiecare om era prelios, doiluptiilori porniserd in goana cailor sd ajunga calul'fugar si saculeaga t l 'uput celui cdzut. Insi c i t iva cal i i re l i iu iniuani .aflati la pinda inrr-o vagiuna. le (iiiasera .u1"",

-.6i.,nd, nl-isrrgare de tupl i . Unul dinre naimani cazu rapus de o si_

t20

geatii, celdlalt, grav rinit, fdcuse cale intoarsA $i, abia ajunsla.ai sdi, cdzuse la pamint. Intimplarea asta ii ajutase penaimani sd descopere la timp pilcul de juanjuani dinvigduni, care se pregilteau .ri-i loveascd din tlanc inmomentul hotAritor. Nairnanii se regrupaserA in grabii gi searuncaseri din nou in tuptd. $i, firegte, niminui nu-i maislitea mintea la tinirul ostean, fiul lui Naiman-Ana...Naimanul rdnit, cel ce reusise sd se intoarci la ai sii. noves-tise dupd aceea cA atunci cind se repeziserii pe urma lui.calul, tirindu-l dupd sine pe fiul ei, se ficuse nevdzut indepArtare.

Naimani i ie5isera in stepa. in cautarea trupului neinsu-fle1it al camaradului lor, cirlva zile la rind. bar nu izbu-trserd si-l descopere nici pe cel cdzut, nici calul, niciarmele, nici vreo altd urmd. Nimeni nu avea nici cea maimicd indoiald cA tindrul pierise. $i numai renit sd fi fost, inciteva zile ar fi murit in stepd, fie de sete, fie pentru cd i-arfi secat singele. O vreme se amdriserd $i se ociriserir pentruca un t in i r d in neamul lor ramasese neingropal in stepapustie. Era o ru$ille pentru toti. Femeile, ldrmuind in iurtalui Naiman-Ana, isi invinuiau bdrbalii 5i fratii, ielindu-se:

- PasAri de pradi i -au c iugul i t t rupul . sacal i i l -ausfisiat. $i mai cutezali si vd numiti bdrbati dupd una carsta?.. .

Pentru Naiman-Ana incepuserd zile pustii pe pAmintpustiu. La riizboi oamenii mai si mor, sigur cd da, stia acestlucru, dar gindul cd trupul fiului ei zdcea pirasit undeva pecimpul de lupti, cd nu fusese intors fdrinei nu-i didea pace.Ginduri amare. curgind parcii dintr'-un izvor nesecat, o ifi5i-au. $i n-avea cui le impiirtdgi ca si-gi aline durerea, n-aveaspre cine-Ei indrepta privirile deznaddjduire, afard doar deCel-de-sus...

Ca si nu se mai gindeascd la asta, trebuia si se incre-dinteze cu ochii ei ci biiatul nu mai era in viatd. N-ar maifi cdcnit atunci: la ce bun, dacd asta era voia ursitei? Celmai mult o punea pe ginduri taptul cd si calul fecioru)ui eidispiruse fArd urmd. Calul nu fusese rdnit, o luase la soan6de spaimd. Cr or ice cal inslrdinar de herghel ie, s i a l baiaru-Iui e i ar t i t rebui t sJ se intoarci , m3i devreme sau maitirziu, pe meleagurile unde crescuse, tirind dupa sine, agAtat

l2 l

de scari, cadavrul ciilire{ului. Si atunci, oricit de cumplitAar fi fost privelistea ce i s-ar fi infdtisat ochilor. ar fi iosi. incele din urmi, mai impdcatd, ar fi lipat qi-ar ti plins pindi-ar fi secat lacrimile, ar fi jelir riimii$itele fiului ei si,crestindu-si obrajii cu unghiile, i-ar fi spus, in bocetul acela,Atotputernicului totul despre sine, despre nenorocul qiblestemul cirora le era pradi, qi-ar fi spus pdsul in asa fel,incit si Atotputernicului, acolo, in cerurile lui, i s-ar fi facutscirbi de lumea asta, dacd, fireste, avea urechi pentrudurer i le al tora. Dar aturrc i n ic i o indoialS nu i -a l mai [ iumbrit sufletul gi s-ar fi pregitit de moarte cu cugetul curat,a$teptind-o in orice ceas, nu s-ar mai fi agdtat de viatd nicimdcar cu gindul. Dar trupul neinsull^etit al fiului ei nufusese gisit, nici calul nu se intorsese. Indoiala o sfisia faraincelare, cu toate cd, incetul cu incetul, cei din jur incepu-seri sd uite povestea asta, cdci $i moartea coboar?i, cutimpul, in uitare... Dar ea, mama lui, nu-si putea gdsialinare, nu putea uita. Gindurile ise-nvirteau in cerc. Ce s-aintimplat cu calul, unde-or fi rdmas harnasamentul qi armele- ele i-ar ti putut da un semn despre soarta baiatului.Desigur, era cu putinti ca si calul, sleit de puteri. pe undevaprin stepd, si fi cizut in mina juan.juanilor. Un cal, cuhamasament cu tot, nu-i pradri de lepddat. Dar ce-au lircutatunci cu lesul fiului ei, agdtat de scard? L-or fi ingropat,sau l-or fi ldsat pradd silbdticiunilor stepeil Dar dacd,totu$i, printr-o minune, in clipa cind au prins calul, bdiatulei mai triia? I-or fi dat ultima loviturd, curmindu-i asttelchinurile, sau l-or fi l isat si-$i dea sufletul in stepd? Sau...Dar daca?.. .

Vir te ju l indoiel i lor o atnetea. lar negulator i i aceia. carepomeniserd la o ceascd de ceai despre tinirul mankurtintilnit in stepele Sari-Ozeki, nici nu binuiau ce scinteie denddejde aprinseserd in sut'letul bietei Naiman-Ana. lnima-izvicnise de o presimlire rdscolitoare. Gindul ci acel mankurtera tocmai fiul ei dispdrut se instipinea tot mai stdruitor. totmai puternic in mintea si inima ei. $i intelese cli nu-si vaafla linistea pind cind nu-l va gisi pe acel mankurt 5i nu seva incredinta ci nu era llul ei.

Podisul unde-si aveau taberele de vard naimanii erastr?ibdtut de mici piriiase. Toatd noaptea, Naiman-Ana

111

ascultd susurul apei pe prundis. Ce-i spuneau oare undeleacelea, al ciLror dulce clipocir era atit d; strain sufletului eizbucjumat? Ar fi vrut sir se adune, umplindu-si sufletul dezvonul undelor. inainte de a porni spre depaflarile mute alestepei Sari-Ozeki. Stia cit de pericuio: era sa porneasca deuna slnguri prin stepd. dar nu-si impdrla$i nimanui planul.Nimeni n-ar fi inteles. Nici chiar cei mai apropiati n_ar fiincuviintat asemenea hotirire. Cum sd pleci in larpul steDei.in ciiutarea unui fiu de mult dispar.ut iriri urmd.l-lar dica,din intimplare, a rimas in viafd, dar e de-acum mankurt, cuatit mai firi noimd esre sil cauti si siJ gdsesti, zdro6in-du-1i in van inima: un mankurt este doai invelisul. doarmomiia omului de odin ioar i i . . .. _ In noaptea aceea, inainte de a porni la drum, iesi deci teva or i d in iurr i i . Pr iv i indelune impreiur. ascul ta s leoa-caut ind sd se concenlreze. sd-si adune giniur i le. in miez'denoapte, luna sffAlucea albd pe cerul senin, scdldind pimintulin lumina ei palida, liproasd. Puzderia de iurte albe imprds_tiate la poalele colinelor pdreau stoluri de mari odsdii ce\^-ar fi hotaril si innopteze aici- in soporul piriia5elor. Delingd aul, dinspre stinele de oi, si de mii depdne. din lunci.unde pasteau hergheliile de cai. razbiileau glisuri nedeslu5itesi liitrat de ciini. Pe Naiman-Ana o misia mai cu seamicintul fetelor, rdsunind dinspre aceleasi stine. Cintase odini-oard $i ea cintecele acelea ale noptii... poposea in acestelocuri vara de vara. de mulli ani. d-e cind fusese adusd aiciin chip de logodnicd. 15i perrecuse toata v ia la pe acestemeteagurr: st pe vremea cind erau o familie numeroasii. deinal lau patru iur te deodatd - una pentru bucdtar ie. a l tapentru oaveli Si doua penlru locrrit -. Si dupd niivala juan-turni lor . c ind r5mAsese sincura. . .

g i acunr is i p6rdsea i i ea iuna singurar ic i i . . . Se ore-edtise de dnrm inca de cu seard. isi puseie apir si meriirde..A.pd luase mai multd, doui burdufuri, nu se stie dacd aveasd dea peste vreo fintind in pustiul Sari-Ozeki... Tot de cuseard o priponise lingd iund pe Akmaia. Era nddeidea sitovard$a ei de drum. Cum s-ar fi incumetat sd se afunde inpustietalea aceea, daci nu s-ar fl bizuit pe vigoarea giruteala Akmaiei? Anul acela Akmaia se odihnea dup:i doudlatiiri si era in form:i de zile mari. Usciil ivA, cu Dicioare

I z-)

lungi si putemice, cu talpi mlidioase, nebitdtorite inca depoveri peste mdsurd de mari sau de bdtrinete, cu o perechede cocoase zdravene 5i capul mindru la caprtul g i lu lu imuscnlos. cu nari ce fremdtau ca ni$te aripi de tluture cindtrdgea cu nesa[ aerul in piept, Akmaia, cdmila ei albd, faceacit o turmd intreagd. Unii ar fl dat zece minji zvdpaialipentru o cimild iute de picior $i inci tinird ca ea, cdci erabunii si de priisila. Era comoara de pe unnii - marcA de aurin mi i r r i lc lu i Naiman-Anir , u l l ima arnint i re a lostei e ibogatii. Restul se spulberase aidoma colbului in vint.Datorii. pomeni la patruzeci de zile si la un an pentru cei cei se prapadisera. Penlru biiatul ei. in cautarea .::iruie porneaacum nrinatii de presimlire 5i dor, de amarul fdrd seamiince-o sfisia, diduse nu demult sr ultimele pomeni. multirnede oarne.ni .se per indaser i i pr in ta la iurrei . iot i naimani i d inlmprejunlnl.

Dis-de-dimineata, Naiman-Ana iesi din iurtA, gara dedrum. In prag se opri, sprijinindu-se de usi, si rAmase ovreme pe ginduri, cuprinzind cu privirea aulul adormit,inainte de a-l pdrdsi. Era inci o femeie bine ticutd, maipdstra ceva din frumusetea de bdinioari. Se incinsese pestent i j loc cu bl iu l . a>a curn se cuvine cind ponre5t i la drumlurtg. Purta c izrne. salvar i . o vesta lungi pei te rochie. iar peumeri ii flutura, liberi, ndframa. Isi pusese o basma albd. cucapetcle legl le dupa cea[a. A5a hotar ise ea in nopl i le deveghc: drta tot n lda. jduia s l -s i vadi i l iu l in v ia la- lace bunsi mai poarte dol iu? Iar dacd aceast i i nddejde ise vaspulbera, o si aibd timp o viatal intreasi si tot poartendframi neagrd. Ceata diminetii ii ascundea in clipa aceeapirul in( i i rur l i l 5 i pecetea mari lor sufel inte - zbirc i tur i lece-i brizdau adinc fruntea indureratd. Ochii i se umeziri sioftd din greu. Nu si-ar tl inchipuir vreodati ci-i va fi dat sdindurc al i tea. Der izbut i sa-si sraoineasca lacr i rn i le...A5viidra tn il la tti l a//a" . sopti ea pnmul vers irl rugaciu-nii, gi cu asta porni hotdriti spre cdmild, lovind-o u$or pestegenunchii indoiti. ArAtindu-gi, din obi5nuinti, coltii, chi-purile, ca sd-5i sperie stipina -, Akmaia se lisii fdra grabicu pieptul la pamint. Petrecind cu o miscare iute desagii

t24

-' Nu exisla all Dumnezeu in alari de Allah.

peste sa, Naiman-Ana se sdltd pe cdmild, o imboldi usor siAkmaia se ridicd, indrept?ndu-5i picioarele si intiltindu-sis.tdpina mult deasupra pamintului. Abia acum pricepuAkmaia ce drum o asteaDti...

Nimeni din aul nu $tia de plecarea ei, si-n alard decumnata-slujnici pe .iumatate adormitd, care cdsca mereu.nirneni nrr o petrecu. Acesreir i i spusese de cu 5cara c i i seduce in ospet ie la niste ntde 5i cJ. dupi i aceca. c lJci l avea sii t t t i lneasci pe drum niscai peler in i . avia s i i - i insulen\ci i sorep; imintur i le Kipceaki lor . sd se inchinc la hranrrr l sf inruluiJassavt. . .

Porni dis-de-dimineati, ca si nu apuce nimeni s_o in_trebe ce i i cum. Dupa ce icsi d in uul , Nairrrurr .Ane seindreptd spre stepele Sari-Ozeki, ale ciir.or. depir.tiiri picloaseabia se ghiceau in pust iu l nernigcat ce ise igterneaornarnte...

_, P? afste nelettguri. trenufile goneau clinspre Est sprevest si dinsprc Vest spre Est...

Iar de o parte si de alta a cdii ferate se intindeau mailespalii desefiice Sa'i-Ozeki - TinutLtl stepelot salhene.

. ,P: 1lrt,l meleaguri. rotte disrantele r. ,rr.r,.,,, po._nrno oe t:t (';tte:t ter:ti. cJ de lt un meridiatt Grettwich..,

,. Iar trenurile goneau dinspre Est .spr"e Vest si dinspreVest spre Est...

De pe ,,Konven1ia" o noui radiogram{ cifratil zburd inspatiu, spre cosmonautii trimiqi in misiune de control labordul statiei ,,Paritet". Pe acelaEi ton categoric, de avertis-ment, celor doi li se interzicea sd intre in contact Dentru ai tabi l i ora : i modal i ta l i le de reinloarcerc pe stal ie cucosmonaut i i l - ) r i 2- l . at l r t i in afara Cr lar ie i . s i l i serndica si astepte noi dispozilii de la Centru.

Pe ocean de dezlin{uia furtuna. portavionul intrase intangaj. Apele Pacificului vuiau, involburindu_se de_a lunsulpupei giganticei nare. Dar soarele tot mai rtrjlucea oe-steint jnder i le c locot i roare. pesle goana inspumata a valLr i i lor .Vintul curgef l v iguros 5i egal .

t25

o'.r'i 33iioi,'?Sliili:ii:i: de pe "Konvenlia"' incrusi vijr srare de ararma, gara ," ".,j1lil],ilil"f;iJ;::,n'are,

erau

. Erau ci teva zi le t le c ind, leginindu_se in rners 5i : fb_riind usor, Akrnaia. cdrnila t

rt* r' n::'r,lr ?ilil: "tr"*iif i:"ei{ ltri*rgnY *::mll"'t,::':::il["1j d"ii P, j;H l:ciutarea runnei ""; i;i;

j. ;ilr3,T[11,,?'il'rJl. .'iiTdl

ffi '-lT,',il"1:';#,f i#iii.r:.illfi ,-?,:l*;ili'iffi !;{i!ili:iisJ"ii:,ffi1ffi 'b'j.11J",#,,i.*.;i1";i3i,'l!::!}],,11i-J?i,Tji;*JJ,i,1iHi.i3, :1", jr'l jr_.:.,'.:xi$d11*T.F!',i;:"li3t;.tii""i*li:**:llriru;,1:H[:iH[ ;li :' T,,T::,::';','lid,l l?"):l]i i it,,i'ij';ijix ndi I qlfi i, #i]: . l,J I'J'0,.1i ; : ;'1" :, ;:,J" ?",.0',1

. Sd gAsesti un om in Sari_Ozeki e ca si cunt ai cdutaacul in carul cu tin, dar dacir i

ffpl f "#t#[ THil Til,*ffTili;1i$txir 1$R,"'I1fi1"i:"", srsesti ,si pdsrorul. pe'asti se ,; oiir*

"i,,offi 'x;"i1ii,l'lJi:;.T:':iliffi,iili:x,'".,,l"iix.lr.iu, au dus c:imilele roare si le vindi, fu Hi"u.o, ii iflui..i.DacA era a$a, se va mai intoarce oarc pastorul rnankurt clin

:'i'i'Hl ,i'il i: llii :l'1,1:11 f 's, "y$11 4 tl ;";; :' ;i;*fltfltS";if ,X*t$l'=r, il ill5il,l'J'i,.'ii::lrJT,iillf, ,i*'ll;rlfr ]r']]i:"l*r;ki;;tJ,kf,${:12.(t

l

locul unde l-ar {i putut gisi pe pistorul intilnit de caravananegulltorilor, o biruia tot mai mult teama cd avea sd afle infiul ei o fiinti cu mintea schilodita. $i atunci implora cerulca mankurtul acela si nu fie biiatul ei, ci vreun alt nefericit,era gata chiar si se impace firi cricnire cu gindul cd fiul einu e gi nu mai poate fi in viatd. Bdtea stepa numai ca sd-lvadd la chip pe mankurtul acela gi sd se incredinleze cdindoielile ii sint zadarnicet odatd,convinsd cI a$a era, aveasd se intoarcd si si-si curme zbuciumul, trdindu-$i veaculdupd voia sortii... Apoi insd se ldsa din nou stdpinitd de dorsi de dorinta ca mankurtul din stepi sd fie tocmai fiul ei,oriciti durere i-ar implinta starea lui in inim6...

Astfel de sim6minte se iuptau in sufletul ei cind, dinvirful unui dimb cu pantd dulce, zdri o mare turmi decdmile - sute de capete - pdscind in voie, intr-o vilcea.Brune, grase, animalele rddceau prinfie tufele mArunte $iciulinii stepei, retezindu-le cu dintii virfurile. Nainan-Ana oimboldi pe Akmaia, care se ndpusti inainte, mincindpdmintul; l'emeia se sufoca aproape de bucurie ca gdsise, insfir$it, turma aceea, apoi insi fiori de spaimi o trecuri lagindul cd si-ar putea vddea deodati fiul pretdcut in mankurt.Apoi bucuria o coplesi din nou: nici ea nu mai $tia pe celume trdieste. ,

Turma uite-o, paste acolo, dar unde-i pastorul? Trebuiesd fie si el pe undeva pe aproape. $i, intr-adevdr, peste oclipi zdri de partea cealaltd a vilcelei un om. De departenu-i putea deslugi chipul. Pdstorul statea in picioare, spriji-nindu-se cu o mind intr-un toiag lung, in vreme ce cucealalti tinea de cdpdstru, in spatele lui, o camild in$euafi;privea liniqtit, pe sub ciciula infundatf, adinc pe cap, sprefemeia ce se apropia.

Cind ajunse in preajma lui si-si recunoscu fiul,Naiman-Ana nici nu mai $tiu cunr coborise de pe spinareacdmilei. Cizuse parcd, dar ce importantd mai avea asta!

- Biiatul rneu drag! Te caul de atita vreme, pretutin-deni! Se arunci spre el ca printr-un h{tis ce i-ar fi despdrtit.Sint marna ta!

Dar deodata inlelese, si un plins amamic si inspiimin-tAtor ii sparse pieptul: prinse a lovi pimintul cu picioarele,mu$cindu-si buzele ce-i tremurau spasrnodic, strdduindu-se

121

sd se stdpineasci, dar nereugind. Ca sd nu se prdbu$easci, seagatd cu putere de umdrul flului nesirntitor 5i plinseindelung, stl ' ivitd de durerea ce se adunase intl'-insa atitaamar de vrcrne 5i rahufnea ocurn. cufundind-o in lb is. ls iprivea fiul printre lacrimi, printre 5uvilele de pdr ciirunt siumed scipate de sub basma, printle degetele tremur.ltoarecare-i minjeau chipul cu colbul drumului, ii privea trisi-tunle atit de cunoscute si ciuta se-i prindii privirea, incimai a$teptind un miracol, mai trdgind incd nadejdea cd incele din umii o va recunoaste; ce e mai sintplu pe lumeaasta decit si-1i rccuno5ti propria mami?

Aparilia ei nu produsese insi nici o impresie asuprabaiatului. ai fi zis, viizindu-I. cd f'emeia aceea era acolo decind lumea sau cdl vizita zilnic in stepd. Nici micar n-oinlrebi c inc e r i de ce pl inge. intr-r-r vrerne i i cobor i minlde pe umdlul lui si se indepartd, triigind.dupd sine cdmilaaceea de care nu se despdrtca. o lui spre capiitul celdlalt alturmei, sA vadd de nu cumva se rezletiseri de tunra cdmi-lele tinere, mai zvapiiate.

Naiman-Ana rdmase locului. Se shemui. oftind si aco-per indu-5i chipul cu palmele. 5 i s la lu c)a. p ierr lu l r . lara s i -s iridice tiuntea. In cele din urnid isi aduni puterile si serplopic de l i l l e i . s l r iduindu-se sr-s i p i rstreze cumpatul .Mankurtul o privea nepisdtor, cu ull aer timp si indil'erent,pe sub ciciula trasd adinc pe cap, si o ulnbrd de zimber iifluturd pe chipul supt, aspru, ars de vint. Dar ochii. ochii luisonrnolenli, exprimind o totali l ipsi de interes pentru lume,rdmineau reci.

- Hai sd stim putin de vorbd. ii spuse Naiman-Ana.ottind adinc.

Se asezard pe pdmint.Mii recunosti' l intrebi rrama.

Mankurtul clitind din cap.- Cum te clleamd pe tine'/- Mankurt, rdspunse el.-- Asa te cheamd acum. Dar numele dinainte nu ti-l

rmintesti' l Aminteste-ti numele tiu adevdrat.Mankurtul tdcea. Ea vedea cum se strdduie$te sd-si

aminteascii - de incordare. Dicdturi de sudoare i se sttinse-serd la riddcinl nasului, iat: ochii i se umpluserd de ceati

t28

tremuritoare. Dar in fata lui diinuia, pesemne, un zid denepdtruns, dincolo de care nu putea trece.

- Dar pe taul ilu cum il cheami? Din ce neam tetragi? $tii mdcar unde te-ai niscut'/

Nu, mankurtul nu-5i amintea nimic si nu $tia nimic.- Doamne, ce ti-au tiicutl $opti mama, si buzele-i

zvicnird iardsi friri voie. Zadarnic incerca si se stApineasci.inibusindu-se de durere, de minie si amdriciune. incepu dinnou sa plingd cu suspine. Suferinta mamei nu-l miSca insicitusi de- putrin pe mankurt.

- li poli lua omului piimintul, averea, ii poti lua chiarvia1a, spuse ea cu glas tare, dar cine s-a putut gindi, cine-acutezat sd se atingi de aducerea-aminte? O, Doamne, dacdexisti, cum de-ai ingdduit asemenea gind? Nu-s $i ftu6 astadestule rele pe pdminfl

Atunci, cu ochii la fiul ei mankurt, a rostit ea aceletriste cuvinte despre soare, despre Cel Atotputernic 9i despresine, cuvinte pe care oamenii inlelepli le repeti $i as6zicind vine vorba despre istoria tinutului Sari-Ozeki...

Atunci a izvodit ea bocetul acela pe care si-l amintescsi ast i rz i oameni i luminal i :

- Men botasi olghen boz naia, tulibin kelip iskeghen..."Bocete lungi, vaiete t'iri alinare i s-au smuls din inimd

atunci, inaltindu-se deasupra stepei nerndrginite si reci.Nimic nuJ mi$ca insi pe fiul ei mankurt.Se hotiri atunci sa renunte la ir.rtrebdri, incercind sil

invete, ca pe un copil mic, cine era.- Numele tiu e Jolaman. Auzi? Tu e$ti Jolaman. Pe

tatdl tdu il chema Donenbai. Chiar nu-ti mai arninte$ti detatAl tdu? El te-a lnvdtat, incd de copil, sd tragi cu arcul. Eusint mama ta, iar tu e$ti fiul meu. Cobori din neamulnaimanilor, pricepi? E5ti naiman...

El ii asculta spusele cu o deplind nepdsare, de parcdnici n-ar fi fost vorba despre el. La fel asculta, pesemne, gitiriitul greierilor in iarbd.

Naiman-Ana isi intrebi atunci tlul-mankurt:- Dar ce-a fost nini sd vii aici?

*Sint o sirmani cdmili, venita si adulmece pielea puiului ei

irrlp,riiil.

129

- N-a fbst nimic, suni rdspunsul.A fost uoaDle sau zil

- N-a fost nimic, rispunse el iar.- Cu cine-ai vrea sd stai de vorbd?- Cu luna. Dar nu ne auzim. Acolo std cineva.- Si ce ti-ai mai dori?- Sd am coadi pe cap, ca stipinul.- Lasi-md si vdd ce ti-au ficut. spuse Naiman-Ana.

int inzind mina spre f runlec lu i .Mankurtul sdri brusc inddrit si. prinzinclu-se cu miinile

de cap. se indepdrra thrd a-si nrai pr iv i manra. Ea i r r le lese crnu trebuia sa pomeneasci niciodati in fata lui despre asta.

Intre timp. in departlre risiiri un om cillre pe o c:t-mi l i i . Se indlepta spre ei .

- Cine e'? il intrebi Naiman-Ana.- Mi-aduce de mincare, rdspunse bdiatul.Nairnan-Ana fu cupr insl de nel in i r te. Trchuir sa se-as-

cundd cit mai iute, ca sd u-apuce s-o z:ireasczi luanjuanulacela. apirut intr-un montent aiit de nepotrivit. igi ingenun-che cdmila 5i se arunci in ga.

- Sd nu-i spui nimic. Mi-nrorc curind, ii zise ea.findrul nu respunse. Ii era totuna.Nainran-Ana isi dddu sealna ci gresise trecind cdlare

pr in l r r r rna de canr i le. I ) l r era plea t i rz iu. Juaniuanul ce seapropir putea. lrira indoiali. sd (l vada cocolalil cum cra Dec: l r t t i lu ei a lba. Trebui i r sa [ i mers pe ios. ascunzinclu-scpr intre an imulele cr te pa:teau.

. Dupi ce se indeparti indeajuns, Nairnan-Ana pdlrunseinlr-o vdgiunili adincd, nipddird pe margini de pelin. Aicidescilecd, ingenunchind-o iari5i pe Akmaia. Urmdri de aicice se pelrece. Si se int?mpla intocmai cum se asteptase. Ovdzuse, asadar. Minindu-si cimila Ia trap, juanjuanul seapropie curind. Purta arc si sngeti ri era-vidit ingrijor.at.privea nedumerit in toate pirli le. intr.ebindu-se, pesemne.trnde pulusc displrerr ornul rcela ct i lure pe o c:rnr i la albi pcc:rre el

^il obscrva:\e int.l de departe. Nrr prea stia incotro s-o

apuce. Igi gonea cimila cind intr-o parte. cind in cealaltil. Odata l fecu chrar pe l incl vAsi iunt . Nuroc c i Nainrun-Artrfusese prevdzdtoare gi-i legase cimilei botul cu o basma:dacd i-ar fi venil tocntai atunci sd ra_ed / Ascunsd iri pelin.

' io

.ub buza vargiur i i , Naiman-Ana put l r \ 'e( ieu destul de

. ieslu5i t chipul juanjuanului . Ci l i rea c lumi l : i p letoasir ,privea atent inrprejur, avea chipul puhrv. er.r ntu$chii ohra-iilor incordati. pe cap purta o cdciuli 't neiii ltal. ca o lotcii. cu.'apetele riisfiinte in sus, iar pe spate ise leg:ina. strirluci-torre. o coadi neagrii, subtire, ilnpletiti i. Jrranjuanul se lidiciin sciu'i. l inind sulita la indeminir. lrrivea scrutiitor in iur,rdsucinclu-si capul in toate pnr l i le. ; i ochi i i i sc l ipeaLr. Erarrnul d intre vr i imasi i care cucer iser i r Sar i -Ozc.ki . lu indmul l ime de norod i r t lobie s i aducind lanl i l ie i e i at i tanenoroc. Dar ce putca thce ea. o biatd lemeie neinannatil,impotliva unui flolos rdzhoinic .juanjLran'/ Si se ntai intrebd:e tel cle viati. ce implcjur:il i i i coboriseri pe acestioameni pin:i la o lsemcnea sllbdticie 5i cfuzime, pinii lagindul qi faptl de a le smulge robilor lor memoria.

Dupat ce se mai irrvirti o vreme prin preajni, juan-luanul se indepa i, luind-o indiriit, spre turmi.

Se ldsase seara. Soarele asfintise, dar zarea mai rinraseinci mult i r vr t ' r ) le : rpr insi i pestc \ tcpi- lntulrc l icrr l cazu l r r rYeste. adinc.

Naimar-Ana isi petrecu noaptea singuri in stepd, nurleparte cle netericitul ei fiu mankurt. S-ar fi intors la el,dar se temea, cici juanjuanul ar ti putut si iuuopteze lai urmii.

in noaptea rceea. Naiman-Ana hot:iri sir nu-si lase fiulin robie. sd incerce sd-l ia cu sine. Fie si mankurt, lie si cu.iudecata stinsd. mai bine acasd. printre ii i lui, decit pistor laluanjuani, irl pustietatea din Sari-Ozeki. A5a-i poruncearnima ei de marni. Altii se imp:icaseri cu asemenea t'aptir,el insd nu putea. Nr.r-si pulea ldsa in robie bdiatul, singe dinringele ei. $i-apoi, cine stie, poate ca - ajuns din nou perneleagurile natale, in mintea lui avea sa reinvie copilalria si.tl dat2i cu ea,judecata...

In zori, incdleci iard5i pe Akmaia. Se apropie, fdcindmari ocoluri, de turma care, peste noapte, se indepiirtasedestul de nult. Cind o descoperi, cerceti indelung illpreju-rimile. ca si vadi dacal nu se ziire$te pe-aproape vreun juan-

luan. Abia dupd ce se incredintd cii, aihri de ei doi, irr stepirnu mai era nirneni, isi stri-qi fiul pe nume:

- Jolaman! Jolaman! Bund dirnineata. Jolaman!

l l l

Bdiatul intoarse capul 5i ea chiui de bucurie; peste oclipi inlelese insd ci el reactionase doar la sunetul glasului.

Si mama incercd din noud si reinvie memoria ucisd a[ iu lu i e i :

- Adu-ti aminte cum te cheama, aminteste-{i numeletiul il conjura ea, striduindu-se sd-l convingd. Tatal tiu afost Donenbai, doar stii? lar pe tine nu te cheam{ Mankurt,ci Jolaman'. fi-am dat acest nume pentru cd te-ai nascut ladrum, in tinipul unei mari peregrindri a nainranilor. Cir.tdte-ai niscut tu, s-a ficut popas trei zile. Trei zile a tinutospatul.

Si cu toate cd vorbele ei nu-l impresionau citu$i deputin pe fiul niankurl, ea continud sd-i povesteascd, innddejdea, de nimic indreptdtita, ci o scinteie ar puteaizbucni deodatir in mintea lui asfin{itd. Bitea la o usai peveci inchisi. $i totusi, nu se ldsa:

- Adu-ti antinte cum te cheami. Esti fiul IuiDonenbai!

ii dddu si miinince li sa bea din merindea ei. tpoipr inre a- i ingina cir r tece dc leagi in.

Cintecele ii plicurd nespus bdiatului. Ii era drag si leasculte, cici un l'el cle luminii vie si caldi ii inuldd chipulimpierrit, tibdcit, aproape negru. Ea incerci atunci si-lconvingd si pdriseasci locul acela gi pe juanjuan 5i s-ounneze spre meleagurile lui natale. Dar in mintea mankurtu-lui nu incipea una ca asta: cum adicd, sd te ridici si si plecia$a, deodatA, te miri unde - dir cu turma cum rimine? Nu,sl ip inul i i poruncise sa s lea z i s i noaple l inga Iurrnd. Asa- iporuncise stdpinul. Si el n-are sd plece niciieri...

$i iarisi - a cita oard'l - Naiman-Ana lovi in zidulsurd al memoriei strivite, repetind intruna:

- Aminte$te-ti: cine esti? Cum te cheami? Esii fiul luiDonenbai!

in zadarnicele-i stradanii, mama nu simli curgerearimpului: deodata, la marginea turmei rdsiri iarirsi juan-

iuanul acela cilare De cimili. De astd datd era mult mai

*t.*ume lormat din doui cuvinte: Jb.l - drunr si atlrn - strndtate

AIe sensul de ,.sirniitate la drum".

t32

aprqlpe. s, venea in zor rnare. imboldindu_qi necon(eni tcrm, la. Intr-o c l ip i i . Naiman_Ana urcA pe Akmaia; i o lud inpa.rtea opusi. Dar .dintr-acolo aparu pe neasleptale un allJuanJuan cdlare. Imboldind-o pe Akrnair. Naiman_Ana trecuprrntre ei. Alba Akmaia cea iute de picior o scoase la timpdirr calea celor doi juanjuani care o ufmareau acurn, slrieindsr. anlenint ind-o cu sul i te le. Drr pas. de_o aiunqe' oeAkmair . Juanjuani i rz imineau tor mai departe " i ; ; r ; .zor ind. in t rap-marunl pe crnr i le le lor l i roaie. in , r . r . . .AKmala. adunindu_si puler i le. gonea pr in stepa ca vintr t l .ouclndu-st stApi , la departe de l ioro: i i e i urmdri ior i .

Nu stia cd, odati intorsi la rurmi, juanjuanii, inuritati.se napusr iser i cu pumni i asupra bierului , r i "nf . rn in

"an.rrret te. Cact el o t inea una si bunl i .- Zicea ci e mama mei. .- Nu t i -e nic i un fe l de manri : Tu n_ai ntamdl gt i i dece-a venit? $tii? Vrea.sdli smulgi cdciula si sri-ti oirioieas_

cd feasta! strigau cei doi care mai de care, ca si i tiag" inspereti pe bietul mankurt.lntr-adevdr, chipul ars de soare al pdstorului se fdcu

cenuslu. lsl tmse capul intre umeri si, apdsindu-si cdciula pecre$tet, prinse a arunca in jur priviri de fiari.

- Dar nu-t i t je f r ic i : Na. t inel Juanjuanul mdi v i rstnicii puse ?n miini arcul si si4getile.

- - Ia ocheste! Cel ti;dr isi zvirli caciuja in vizduh.

Sagertr . i -o srrapunse. la re uira. mi i r r i le n_au , i " , ' , , i " l i . ] ""Nairnan-Ana dadea rircorle locului ca pur_., iisonira

din cuib. .Nu sl ia ce sa faca. nu rr ia ."_o n,ol , ;** , ; :D;; ;luanJuan a\eau si goneasci inrreaga tunna, luindu_l si oenui el. spre alle locuri. mai rproape de marea lor hoarda.unoe ea n-avea t.um sd ajungd? Sau poale o pindesc, s_o ri_puna? Muncitd de asemenia gincluri si iJ;;;;;.";;ascunsd, dar umirca atentd turma $i se Ur"u.a n"rpor'.inJrAru ca cei doi juanjuani o parjsesc. plecard dupd ;

"r;;;calaf lnd atalun. fdrd:r mai pr iv i in urmi i .

, Naiman-Ana nu-si dei l ip i rndelung pr iv i rea de la cei

oor calarel t . st nunlai c ind se pierdura in lare hotar i s i seintoarci la biiatul ei. De astd dati era llotiititd sdl ia cuslne, cu once pret. ASa cum era: nu_i vina lui cd soarta l-a

r33

lf l l i ']: i". tnirta. duvnattilor. ca-re-l b ljocoriserd: c n-o sii-si

rase ut rn.robte. l i i poale cd nairnani i . vazind cu ocJr i i lorcum I sct l r to( tesc colropiror i i pe dj ighi l i j lual i pr izonier i .curn I l rmttese Sr i i l iprcsc de ln inte. au : t i f ie cupr inr i dcm[)re sr au:a prrna nt ina pe arme. Nu t le pi iminl e ia v,rrbr.farnrnt eril destul penru Ioli. Dar rdui ee stiipinel 5uflclelelu i lnJuanttor er l t ic nei l rdurr t c l r iar ca vecinal i te intJrparrrrr ; r .

" - ( 'u rceste gindut. i se int()ar5e Nairn:rn-Anr Ia i iu l e; .I lamrnttnclu-se in l runa, cdut ind in rnrnte ctrv intelc care l_arpulea indupleca si litgd impreuni cu ea chiar in noaDtea

aceca.Asl- in lc i l . Asupra stepelor Sar i_Ozcki . fur i : i r r , l r r_se oeunnele amurgului rosu. pr intre col ine. coborr i r rc i o noaole

or.n srrut l tesl i rs i ta l nopl i lor l rec te s i v i i toarc. Alba Akmir irsr purt i l . usor sr l t rd elbr. t . st ip i r t r spre nlatea lurnr l r . Rlzclesoarelui ce se stin-seau luminiiu desiusir ,i l""ro;;,;;i ' ';;;-zatd intre cocoasele crimilei. Chipul ei, atent si ,tapinii J"il8dorare, era palicl si incordat. p,t,ui .i.r"r, ,6i'ilir.i[.gindur i le ( .e isc c i tc i l r r p( , l runte s i -n pr iv i r i r i t lorn.r asl i l r_I Iutut d l stepir . ( lurerea ei lara le lc. . . Ajrrnse la t t r rmi i , s( ,strecurr . .pr iv ind utel .eu in jur . pr intre alr imalelc . . n isre"u-di t r nu-5r z;r l r f iLr l . Carni la lu i inscuata pjr tea l iber i , t i r inddupd c ciipisrrul. Dar el nu apirea. Ce i_o fi intnnpiai?', . - - Jolamanl Jolanran. f ln le. unde e5r i? i i i r r igdNaimau-Aua.

Ninrcni nrr se l t r t tJ. l in lcnt nu_i rdspurrsc.

.^,_,- -.loln,.uni lJnde esti,] Sinr eu, marna tal Unde esti,

JOIanl i t r l . ' ,

Si eurn sulula. . ( 'upr insa dc nel i r r i r tc. impr.ejur i ln i le. nuDaga.de \etnta ca f iu l e i . mankunul . i rscun\ in r i rnbr l cant i_le i . . is i s i p ler : lsc genunchiul : i o l i t l Ic . , , , r , " : r i - in i inr .Jrraructrea suarelui i l orbea. rstepl l mt,r cnlul pr ic l l r ic .

- Jolarrrarr l Fiulc! i l s t r iee N;r jman_Ana. remindu-se sinu rsc l t -n l i tnpl l t cevl . Sc r i tsuci i t r s;r . Nu tr i tse: tn i t ial)uci si:i .slrigc. imboldir)d-o pe Akntair sa se inlolarca cuIJ l l \pre. to l i rmalt : ddr s ige a luci \cun. in l . igrndrr_r_se in l recoaste. in \ t l t rga. sub unt i r

. Lovitula fl rnortalir. Naiman-Ana se inclinii si prinse aciclea incer, agdtindu-se de girul c:irnrlei. O- rn"i intii l i

I 3.:l

lunecd de pe cap niframa cea albd, care se Dreficu in oasiresi zbur i i in tdr i i . l ip ind: . ,Amirr te: te- l i c ine e5t i l Cum techeami? Esti fiul lui Donenbai! Donenbai, Donenbai.....

Se spune ci, de atunci, peste stepele Sari-Ozeki zboardnoaptea pasdrea Donenbai. Cind zireste vreun drumet. co-boarA si se rotesle in juru- i . t ip ind: . .Aminteste- l i c i e e: t i lCine esti? Cum te cheamd-cheamd? Esti fiul lui Donenbai!Donenbai, Donenbai, Donenbai. Donenbai!,....

l lr locul unde il fosl ingropati Nainrrn-Ana se numestede atunci Ana-Beiit - Sd/asul de veci al namei.

Cimila alb:i Akmaia a ldsat multi urmasi. Femelele dinneamul ei ii seamiind - cdmilele cu cap alb sint vestite Drini rnprejur imi - . in vrerne ce mascul i i s inr . d imporl i r i i . r regr i$i puternici, precum Burannii Karanar.

Riposr lu l Kuangap. pe care- l duceau acum I l Ana_Bei i t st i - l ingroape. i i spunea rdesea lu i Edi-chci c i l Buranrr i iKaranar nu e un oarecaret cici se trage diri insasi Akmaia,vestita cimild albir ce a ritdcit prin stepi dupd rloarrea luiNaiman-Ana.

Si Edighei i l credea. La urma urmei, de ce nu?.. .Burannii Karanar era demn de asetnenea obirsie. prin citenu trecuserii - bune si rele - 5i lntotdeauna Karanar ilscosese la liman... Atita doar c:i e peste m:isurd de-afurisitc ind i se luce de i rnpereel :cre t i . ' i ,b icel iurrra, p, . , gcrur i leeele.nrar i . atuDci lhce pr; ipad. Dourrrrre. . .e pr ip ic l . iar .na s iel, doud urgii. Doud ierni deoclali. in zile ca acelea. n-oscoti la capit cu el. Odatir i,o ficuse lui Ediehei. $i ce i-ornr i lhcusel Sa l l lbst Buranni i Krrranrr - rna roq rru orn.i l l t r fhpturu c i r de t . i r cu judecr l i . Bul l rnni i Et l ic i :e i nu l - r r rf i ier t l t in veci pcnlru int impl l rer lceca.. . Dar cc- i pol i cerct t t tu i l tan lovi t dc: t rcche l l vrerrrer imperechcr i i . . , . . . Ce. c ler l dc r i lu. ' l ' , lu le pol i supira pe ur: dobi toc. i l invrrruia 5iel cii itsa venea vorba. de thpt, a$a fusese voia soa ei. Ceamestec putea s:i aibii Burannii Kariurar? Kazangap cunosteirbinc povcstcl r . e l i j r i fuse'e juelecr i ror . i r l r te l r . i i re st ie ce xrnlal t t lest t , . .

l -l-5

vII

SriRsnul vERtr $r ixcepu.r.ul- ToAMNET l_ur ctNcr-zeci si doi purtau in aducerile-aminte ale lui BuranniiEdighei nimbul unei fericiri apuse. prevestirea lui se im-plinise ca- prin farmec. Dupd arsita aceea cumplitd careadusese pini 5i 5opirlele stepei, imebunite de clogoare, inpragurile caselor, vremea se schimbase brusc inid de lamijlocul lui august. Zdduful acela de neindurat se imblinzisedeodata. s i . t reptat . se instapinise rAcoarea: macar noapteaputeat oorrnl l tntSt l t . Asemenea minuni se ntai int impla inslepA. s igur. nu in f iecare an. dar se in l impla. Numai ierni lesinl intoldeauna la fel. crunte, dar vara L uneori mai ier-tdtoare. Asta cind, in straturile superioare ale atmosferei.cum poveslea odala El izrrov. se schimbA direct ia r iur i lor

. ceregti. Lui Elizarov ii pldcea sd povesteasc{ lucruri din-l r -astea. EI le expl icase cd in s lavi curg ur iase r iur inevazute. care ru: i e le mrlur i le 5i revarsar i le lor . Riur i leastea, atlate in necontenitd mi5care, ar scilda globul pi_mintesc. Si nrai spunea ca Pamintul , infasurat pe c le-a-n_tregul in v intur i . p lutesle pe cercur i le lu i . iar asta noi numimtrecerea timpului. Era o adeviratd desfdtare sd-l asculti oeEl izarov. Oamenr cu ru[ let ca al Iu i mai rar. Burant i i iEdighei il respecta, gi Elizarov ii rdspundea cu aceeasimi isurd. Va sa zica. r iu l acela ceresc, ie rduce urreor i instepele Sari-Ozeki mingiierea rdcorii in niiez de vard. riulacela, a5adar, coboard, nu se $tie de ce, din tdrii si se izbes_te de Himalaia. lar Himalaia asla e hdt, numai Dumnezeustie cit de departe, dar, daci judeci lucrurile la scara qlobu-lui pamintesc. e coler. la doi pasi. Riul cer.esc se iz,-be5re,agadar, in calea lui de Himalaia 5i o porne5te indirit: nurnai a junge in lndia : i Pakisran. acolo arsi ta ranl ine at .5 i l : t , c ise revarsd asupra stepelor Sari-Ozeki, si asta pentru cdstepa. inlocmai ca marerr. e o inlindet.e l'ara sfirsii... Si riulacela aduce cu sine racoarea Himalaiei . . .

A5a o fi lost sau nu, un timp intr-adevdr binecuvintatse instapinise in acel un. la sf i rs i tu l ver i i , peste Sar i -Ozeki .In stepa. or ice plor ie e urr eveninrent 5i oameni i o l in nl in lemulta vreme. Dar ploaia aceea n-avea s-o uite Ediehei viata

136

intreagi. Mai intii cerul se innegurase; aveai chiar o sttin-gere de inimd vdzind cum strdfundurile ve$nic pustii alecerului arzator. vlaguitor al stepei. se acopereau di nori. $iin vdzduh stdruia o zipuqealii de neindurat. Edighei era inzlua aceea mauevrant de vagoane. Pe linia moartd, dupddescircarea pietr iSului s i a unui t ransport de traver je.rdmdseserA trei plalforme. Le descdrcaserd inci din aiun.Ve5nica poveste: ti se cere sd faci rreaba numaidecit, pentruca apoi sa afli cd nu era nici o grabd. Platlbrmele desciircatezdceau de o zi intreag6 pe linia moartd. Dar la descircatfuseseri scogi cu totii: Kazangap, Aburalip, Zaripa, Ukubala,Bukei - toli cei care nu erau prinsi cu revizia liniei - latreaba. Si pe-arunci descarcau cu lopetile. Doamne. si cearsi(a era! Ce plocon platformele alea pe asemenea vrcme!Dar, dacd-i musai, e musai. Tibdriser{ asupra vagoanelor.Ukubalei i se fdcuse rdu, incepuse sd vomite. Nu suportamirosul de smoali incinsd al traverselor.. O trimiseseriacasi. Apoi le ddduserd drumul tuturor femeilor - acasa,copiii sufereau Ei ei de cdldurri. RimAseseri bdrbatii, Si ei,vliguili cum erau, duseserd treaba la bun sfirsit.

A doua zi, cind sd se porneasci ploaia, trebuiseri siata$eze vagoanele la un marfar ce mergea spre Kumbel.Pind sd incheie manevra si sA cupleze vagoanele, Edigheimai si-si dea duhul de zdpuseald: etuvi, nu alta. Decit aga,mai bine pe ar$itii. $i se mai nimerise si-un mociit demecanic v ioi ca ochiul morrului . Si pesr. toat. . sd le s i v i r icu spinarea incovoiatd pe sub vagoane. Edighei rni ti-l trimi-sese pe mecanic unde se cuvenea. Acela nu se ldsase maiprejos.'Parcd lui ii era mai bine lingd -cazanul locomotivei!Ce mai, cdldura-i cdpiase pe-an.rindoi. In sfirsit, marfarul seumise, slavd Domnului, carind dupi el platformele goale.Ploaia torenliali se dezldnluise brusc. Rupere de nori.Pdrnintul se cutremurase. untplindu-se intr-o ciipa de clibucisi biltoace. gi ploua,5i ploua, se pornise o ploaie furioasd,smintitd, o ploaie care adunase in sine - dacd era adeviratce spunea Elizarov - ricoare si umezeali chiar de pecuhni le inzdpezi te aie Himalaiei . Mdi, ce { i -e s i cu Himal i iaasta! Edighei o pornise in fugd spre casd. De ce - n-ar fiputut spune. De-aia. Asa e omul: cind il apucd ploaia, o iala goand spre casi sau se addposteste sub vreun acoperi5.

137

ObisnuirJta. Altminteri, de ce s-ar fi ascuns de asemeneaploaie? Igi luase seama 5i se oprise cind ii viizuse pe totiKutt ibaevi i - Abutal ip. Zar ipa s i cei doi baietasi , Daul i iltnr9k : topaind in plouie. lingii blraca lor. prinsi inrr_unlel . ( le danl . Scena i l zgudui pe Et l ighei . Nu penrru c i_ ivedea rbenguindu-se. bucurosi de ploaie. ci penir.u cri. inciinainte. si inceapd ploaia, Abutalip si Zaripi o 5terseserd,cilcind cu pa5i mari pesre linii, de la luiru. Abia acunipflcepea de ce: volseri si fie laolaltd cind se vor fi deschisbar ierele cerului . .sd l ie inrpreuna cu copi i i . toata famiLia.Lur. . tdtghet nu t-ar l i dal pr in minle asa ceva. Iar e i ,scdldindtr-se i l l torentele ploi i . danluiau si larmuiau cagistele sdlbat ice pe Aral . Era penrru ei o sarbi toare, oalinare cizutd din cer. Ca si vezi cit i i secase, cit i i mistuisein stepa dorul de ploaie. Edighei se bucurd 5i se inrristd inacelasr. tlmp - erau deopotrivd hazlii Si jalnici aceSti sur-ghrunltl ce se agdtau de-o clipd luminoasd la halta Boranli_Burannii-

-. Edigheil Vino cu noi, Edighei! striga Abutalip subquvoaiele de ploaie, dind din brate ca un inotitor.

- Nene Edighei! Nene Edighei! se ndpusdrd si bdietiispre el.

Mezinul, Ermek - favodrul lui Edighei, mergea pe rreianr - alerga spre el cu bralele desficute si gurili deschisi.inecindu-se cu ploaie. In ochi i i s t r l lucei o bucur ie denedescris, o vipaie eroicd gi strengireascd. Edighei il luasein brate. invi l r indu-se cu el sub ploaie. Apo] se oor ise-sr ingher i r . N-avea de gind sa rulbu;e joaca aira de fr ; i l ie.Da^r in clipa aceea. de dupi col(ul cisei dadusera navala,t ip ind c i l le t inea gura- fet i te le lu i Saule s i Sarapat. Leadusese larma Kuttibaevilor. ,,Tatd, hai si alersiim!.,'se ru-gasera ele. Erau lenci te. Ast l - i topise indoiala. Erau acumtoti laolaltd. uniti. hirjonindu-se si lirmuind sub ploaia ceturna cu ga lealr .

Edighei nu-t ldsa din brate pe micul Ermek, de teamdca nu cumva in zdpiceala aceea sd cad{ in vreo baltd si sd1e.. in5c9 Aburr l ip o luase in spinae pe garupar. mezina lu ib.orgnet. ) t r terg: lu usa pr in plol ie.spre marea bucur ie acopi i lor . Ermek se zvircolea in bralel i lu i Edighei , t ip inddin rd\puler i . i r r r e ind se inecl is i l inea tafe_fare gur i la

138

umedd de gitul lui. Era nespus de misczitor, 5i Edighei pr.in-se in citeva rinduri, atintite asupra lui, privir.ile strilucind derecunosrrnti ale lui Abutalip 5i ale Zaripei, incintati cdbdletasul lor se in{elege atit de bine cu nenea Edighei. Dar5i Edighei cu fetitele lui se veseleau pe cinste in aiest dansal ploii dezlinluir de Kuuibaevi. gi, ldri voia lui. Edieheibrgd de seanri cit de frurnorsi era Zaripr. ploaia ii risliiasepnrul rregru pe obraji. pe git. pe rrnreri. i lr apa ce se revarsadin tdrii, ?nviiuind-o din cre5fer pini-n rdlpi, ie prelingea, cudragoste parcd, pe trupul mlddiu, tinar at femeii, mlineiin_du. i g i ru l prelung si bralele. solc lur i le. pulpele pic ioaielordesculle. Ochii, dintii i i strii luceaLr de tericire.

In Sari-Ozeki ploaia-i orz strical pe gi;re. Zdpada im,bibd, incetul cu incerul, glia. ploaia inii. oricit de inbelsu_Fali. e ca argintul viu in paltnii. sc strecoara de la supr4falrpnn sulpituri gi vagiuni. Face cldbuci gi zarvd, dar uite-o _nu e.

_in. nurnai citeva minute, in rimpul acelei ploi torentialese de dntuiserd piriiase si 5uvoaie puternici, iu1i, inspu_mate. Si^copi i i d in catun pr i r rscser i i a alercr s i i l lopai pr inelc. .punind pe rpr. in chip de barci . copi i : i l ighene. Brcopiii rnai mari, Daul 5i Saule, se 5i urcaseri.-in copdi.plutind pe ape. N-avuseseri ce face, ii a$ezaseri 5i pe'ceimici in copdite. sd se desfete sr er...

Ploaia nu mai contenea. prinsi de joaca aceea a copi_ilor, ajunseserd la linia de cale ferati, l ingd rambleul dincapdtul haltei. Tocmai trecea un tren de paiageri. Cdlitorii,ieqili in.pdr la feresrrele qi in uqile larg deJchise, priveauinveseliti si mirati la acesti stranii dezmosteniti ai pusriului.. .Hei . vede{ i .s i - nu v i t -necat i : ' s t r igau. pr ipddindu_;e de r issr urennd. l t l l i t rsarea celor de jos era. Lrrd doar 5i poatc.cel putin ciudat6. Trenul trccu, scdldar in ploaie, aucindu_icu slne pe cel care, peste o zi sau douij, aveau si poves_teasca te miri unde ce vAzuserd, spre veselia celor din jur.

Edighei poare cd nici nu s-ar. fi gindit la a5a ceva, daciinu i s-ar fi pirur cir Zaripa plinge. Cind asupra cuiva plouicx galeata, e greu si spui daci plinge au ba. gi totusi.Taripa plingea. Se preficea ci ride, ia_i veseld. tare, daiplin€tea, iniibu$indu-si sughiturile, intrer-upindu-si plinsul cu

t39

risete 5i tipete de bucurie. Abutalip o prinsese nelini;titde brat.:

-- Ce-i cu tine? Ti-e riiu? Si mer.gem acas6.. A. nu. sughi l numai. nu st iu ce rn-a apucrt . \pu: \e

Lartpa.$i continuaser:l sd-i distreze pe copii, grdbindu-se parcii

si se bucure pe siturate de binelacerile acelei ploi intinr-platoare. Edighei nu se mai simlea ln largul lui. isiinchipuia c i t de glcu t rebuie s i lc r ina eelor doi sa-5i adrrcaalninte cd existd qi un alt fel de viatii, o viald ce lor lefusese rapitii, o viald in care ploaia nu e un eveniment, il.)care oamenii se scaldd $i inoatd in api limpede 5i curatd, incare totul e altfel - alrele distractiile, altele griji le pentrucopii... Ca sd nu-i mil.meascd pe Abutalip gi Zaripa, care,sigur, se prefdceau fericili de dragul copiilor, Edighei conti-nuase si le taci jocul...

Se distraserd pe cinste, se veseliserd si se jucaseri pesaturate ) i copi i i . r i orrneni i mui. s i p loaia incA nu inceruie.Intr-un t i rz iu o porr : iserd spre c lsele lor ' . Pr. i r ind cu dlag inuma lor. Edighei ii admirase pe Kuttibaevi care, uzi cu totiileoarci. alergau aldturi - taGl, malna si copiii. Mdcar o zilericira in srepa.

Jinind-o pe cea mici in bmte lji pe cea mare de mina,Edighei rilsarise in plag. La vederea ior. Ukubala iri ples-r t ise rper iatd palmele una dc al ta:

- Vai de mine, da' ce-i cu voi? De unde-mi veniti inl.nlul ista?

- Nu fe speria, mam6, iqi linistise Edighei nevasta.rizind. Cind se irrbatd, atanul se hirjone5te cu puii.

- Bine Zic i : dacd md ui t b ine, cu asa ceva aduci .zimbi mush'ator Ukubala. Hai, dezbrdcati-vi odatd. ce-mistati ca ni$te curci plouate.

La Boranli-B urannii pkraia incetase, dar, judecind dupdzgomotul surd al tunetelol indepirtate ce rizbdtuse toatdnoaptea pina-n cdtun, continuase undeva. la marginile stepei,pind spre zori. Edighei se trezise in citeva rinduri din cauzaasta $r se minunase: la Marea Aral, pe vreme de flrtuni,tunetele rdsunau adesea chiar deasupra capului sdu, gi cutoate astea dormea dus. Ei da. numai ci acolo era altceva -turtunile se tineau lant. Trezindu-se, Edighei ghicea pr.in

r40

rs;,pliqabele inchiSe, din lumina ce bdtea in geamuri, fulgerelece b,rdzdau, undeva departe, cerul stepei.

in noaptea aceea, Edighei visase ci era din nou petiont, sub foc inamic. Dar obuzele cddeau fdrd zgomot.Exploziile iniltau valuri mute de pdmint ce inmdrmureau,negre, in vizduh, cdzind apoi agale 9i greoi. O astfel deexplozie il azvirlise si pe el in aer, de unde cdzuse indelung,cu inima cit un purice, intr-o genune infricosdtoare. Apoi sevisase pornind la atac in mijlocul unei muitimi de soldati ?nmantale cenusii, iar t'etele lor nu se deslugeau. Ai fi zis cdmattalele alergau singure, cu mitralierele in miini. $i inclipa cind mantalele strigaserd ,,ura", in calea lui Edigheilpdruse deodatA, uda de ploaie, iizind, Zaripr-. Era minunati.ln rochia aceea de stambd, cu pArul fdvd$it de torentele ploiice i se reviirsau pe chip, Zaripa ridea dezldntuiti. Edighein-avea vreme de stat, isi amintise c[ ntergea la atac. ,,De cerizi asa, Zaripa'l E semn riu", spusese Edighei. .,Dar eu nurid, plin,e", rdspunsese ea $i continuase sd rid{ sub guvoaielep1oii...

A doua zi vrusese si le povesteascd, ei si lui Abutalip,ce visase. Dar se rizgindise: eta un vis ulit. Ce sd-i mainecdjeasci si e1...

Dupd ploaia aceea de pomind arsita incetase sau, cumspunea Kazangap, vara se diduse bituti. Mai urmasericiteva zile toride, dar cdldura nu mai era de neindurat.Treptat, in Sari-Ozeki se instdpinise vremea dulce din pragde toamni. $i copiii scipaserd de toropeala zddufului.Glasurile lor prinseserd din nou viati, umplind cdtunul delarmi. Chiar atunci li se trimisese vorbi ci la Kumbelsosiseri pepeni verzi si galbeni din Kizil-Ordin. Erau liberisi aleag{: ori sd li se trimitd partea lor, ori sd^vind sa si-i iasinguri. Altemativd de care profiti Edighei. Il convinse peseful haltei c{ trebuie si se duci ei inqi5i dupd pepeni,altminteri, vorba aceea: ista di-l incoace, dsta ial tu, canu-mi place. Fie, spusese seful, ial pe Kuttibaev si alegelice-i mai de soi. Atil ii trebuise lui Edighei. Voia sa-i scoatdmicar pentru o zi din Boranli-Burannii pe Abutalip siZrripa, cu cdpii cu tot. Ba nici lui nu-i strica si maischimbe putin locul. Asa cd ambele familii, cu mic cu mare,o pomiseri a doua zi in zori, cu un marfar, spre Kumbel. Se

t4l

,:ti.*.S lrser; l ca de zi le mari s i totul e la , ternaipolneni t . Coff taveau impresia cd zboari spre un tinut de basm. Nri-iir rs isera locul tot drumul. sufocinr lu- i cu intrebir i le: dar pe-acolo cresc pomi? Cresc. Este si iarbi verde? Este. si everde. Sint chiar 5i f lur i . E-adevarat ca acolo cascle-s rnar i .rar pe strazt gonesc toati ziua masinil Si c:j poti mincapepeni g l lbeni s i verzi pe \ i l l r r r i l te.) E r i -nr . :helatr . ' Dlr rn l rceste /

Vintul Iingea vagonul de marfi. strecurindu-se in fuioa_re plicute prin u5ile intredeschise, in care proptiseri, pentru,rr ice eventual i t : r t r . n i ) te scindur i . pentr c i l nr i curnra'cooi i ir i se aplece i l r r f r r r r > i sa cadi . (u toale crr l incn uSi ii la leau. pe l t is te l iz i goale. Edighei s i Abutal ip. Vor.beau t jeunr. r le r l la. r rspundeau l l intreh: i r i lc copi i lor . . Buranni iEdighei era mul lunt i t cr lnet .geau impreunl . c i r vrernea \ebrodise a fi tocmai bunli, cd pr.uncii erau veseli, dar cel maimu_lt .se bucura pentru Abutal ip s i Zar ipa. Chipur. i le lorinfloriseni parcd. Se eliberaseri. se deicitusaserii si eipentru o vreme din chingile vegnicelor ,rrij i, uitaser.?i deapisaret aceea lduntricd.

Iti era mai mare dragul sd,i privesti: Zaripa si Ukubala)usoteuu intre ele despre to l Ie l l de t r .ehur i de-ale lor . Sielau fericite. De-ar fi asa mereu: parcir mult ii trebuieurrrulrr i . . . Edighei ar f i t lor . i r d in rot suf letul ca lanr i l ieKuttibaevilor sir mai uite de necazuri. sd se deprindi cur iata din Borarr l i . c i i tut n- i lvcau de :r les. Err chi i r mir :u l i tJc laptul cd Abutr l ip seder al j rur i de el , ar i r rg indu- i umirul5i ardtindu-i parci ilstt'el cil se poate bizui pe el si ca ei doise in[eleg de minune liri cuvinte cie prisos, fi.rd sd rdsco_iersci in zadlr 5uhiecte dul.cloase, tlesjre crre nu se flee sit l iscut i_ i r r t reacirr . Ecl ighei preluia l i r Abural ip in l r lepciurreaijl stdpinirea de sine, dar mai ales diruirea lui fatd d-e iami_lie, din care-Si rrdgea seva, de dragul cdreia trdia gi nu sediidea bitut. Din spusele lui. Edighei intelesese ci cel maibun lucru pe care un om il poate face pentru semenii luieste sii-si educe copiii in asa fel. incit sii iasi din ei oamenide nddejde. $i asta nu cu ajutorul unuia gi altuia, ci cle unulsingur:.zi de zi, pas cu pas, sd le diruiesti intreaga ta fiintii,si ti i cit poli mai mult aiaturi de copii.

IJ?

Asta cam a5a era. Bunioarri, Sabitjan. Unde nul dildu-sera la invdtiitura si asta din arrii cei mai liagezi. _ prininternate, pe la institute, pe la tot soiul de'cursuri deperfeclionare. Bietul Kazangap isi ddduse tot ciStigul casri-si tind feciorul la oras, ca sa nu fie Sabitian al lui maiprejos ca altii - si ce folos j De sliur sria el ieva carte, darneisprdvitul tot neisprivit se cheami.

. Atunci, pe drum, cind mergeau impreund la Kurrbeldupii pepeni verzi 5i galbeni, Edighei si mai gindise cd,daci tot nu exista alti ie5ire, n-ar {l fost rdu c; AbutaliDKuttibaqv sd se aseze temeinic la Boranli-Burannii. Sd-;ir id ice gospodir ia. lu i . s i -s i faci rosr de vi te s i s i i -s i crcxscacopiii in stepd, cum gi cit va putea. Nu se-apucase, fireste,sd-i.dea povete, dar din discutii pricepuse ii si abutalipinclina spre asta, cA avea asemenea eind. Se interesase cumsi-5i lhcr rost de cartol'i pentru rarn;. de unde sii cumperepis lar i pentru nevaslr 5 i copi i - cu. z icea- o sa umblu cucizme. Si mai in l rebare dacd la Kurtrbel exist i b ib l ioteca sidacii se dddeau cdrti cu-mprumut. \

Se intorseseri in aceeagi zi, pe sear:i, tot cu un marfar.rducind pepeni i galbeni s i verzi a iesi penrru cei d in Boranl i .Copi i i erau obosi l i . dar ter ic i l i . Vizu:er: i l i r Kumbel o lunrenoud. cumpdraseri jucirii, mincaserd inghetatii si cite altele.Avuseserd insi parte )i de-o prlanie. la frizer. Se llolari5erisd-i tundd pe copii. Cind venise rindul lui Ermek. acesta sepusese pe plins si pe tipat. de n-o puteau scoate la caDit cuel. Ii ddduse gata de [oti: ii era tiicl, se zvircolea, urla, che_nr indu- l pe ta ic i -sau in:r juror. Abutal ip rocmai se reoezisepina la magazinul de-aldrur i . Zar ipa nu st ia ce sa ,u i f r"a.d9

3;ine. ba rosea, ba palea. Se tot dezvinovitea, explicindci bdietelul n-a fost tuns de cind s-a niscut, se codiseri s_ofacd, avea un pdr atit de frumos, numai bucle. pirul luiErmek era, intr-adevir, nespus cle frumos, des si cirliontat _piruf maicd-si. lndeobste semina cu ntaicd-sa, at Zaripa;dupd ce-l spdlau pe cap 5i-l pieptinau, era o deslhtare sd-lDflVeStr.' .

in cele din unnil, Ukubala se invoi s-o tundd pe Saule:uite. ziceau, ea e f'etitzi 5i tOt rru se teme. Asta ficuse oare-care impresie asupra pustiului, dar cum pusese fiizerul minape ma5ina de tuns, line-te iar plins 5i jalc. pe cincl Ermek se

t.+3

zvircolea astfel, apdruse in usa Abutalip. Ermek se ndpustisespre talcii-siu. Acesta il luase in braF si_l strinsese iare tapiepr,.dindu-si pe loc seama cd nu merita sa chinuiesticopilul penttu un tuns.

- Ne iertali, ii spusese frizerului. poare altd dard. Siine

-mar velrim in tire si atunci... Nu_i nici o grabd... Altri

oaIa...

- . in t inrpul sedinlei extraordinare de pe portavionul

. .Konvent ia". spre s lat ia , .par i tet . ' fu rr"nrr i ru, ' . , , .o iCuiambelor parti. o noui radiograma cift.ala aerrinata ior*o_naut i lor l - l Si 2-1. af lat i pe planera Linrrn: l i se cerea sd uuIntreplrndd absolut n inr ic. s i i r i imini pe loc pirra la noidispozi l i i d i r r partea Cenrr-ului .

Sedinta continud sA se desfd$oare cu u5ile inchise.Portavionul ,,Konven1ia,. continua sd patruleze in pacific, lasud de Aleutine, la echidistanld aeriane de San Francisco ilVladivostok.

Nimeni pe Pimint nu stia cii se produsese cel maigrandios evenimenl intergalact ic: in s isternul MareluiKeazen) lusese descoperitd o civilizatie exllateresra. o Dla_netd ai carei locuitori, fiinte rationale, doreau sd intre incontact cu Damintenii.

l,a sedinta extraordinaiii, pitulile clezbiiteau toate argu_mentele .,pro" si ,.contra', ridicate de aceasr{ problemi ;titde neobi lnui ta. iv i ta in chip at i t de neasteptal . Menlbr i icomls tor aveau. t ,ecare. pe nrasdl a ldtur i de al te docu_mente, cite un dosar continind mesajele transmise cle cos-monautii 1-2 si 2-1. Se studia fiecare cuvint, fiecare nuanli.Oricare detaliu legat de orlanizar.ea ui.iil ,uti"nui"''-p"Lrman era examinat, inainte de toate, din perspectivaconsecintelor. . pe care le putea avea pentru p6minteni . acompal ib i l i ldt i i sau rncompat ib i l i rat i i c t exper i ;nta c iv i l iza_lrer . terestt.e. cu lnlet.esele principalelor puteri ale planetei...Nrclodal:i vreun pdminlean nu fusesc contiuntat cu aseme_nea p^roblemi. O problemii ce trebuia solulionati urgent...

In Pacitlc se dezliintuia furtuna...

. Dupi ce Kuttibaevii trecuseri prin cea mai cumplitdar$ita si. cu roate acestea, nu-$i abunasera baqaiete'i-;

IM

porneasci incotro vedeau cu ochii, oamenii din cdtun seincredintasera ci aceas6 familie avea sd rdmini acolo, aveasd reziste. Abutalip era mult mai sigur pe el, se deprinsese,pesemne, cu viata grea din Boranli, cu munca de la haltd.Acum era si el la fel de indreptitit ca si ceilalti sd spund cdBoranli era locul cel mai ulgisit din lume, din moment cepind gi apa - pentru bAut $i pentru atitea alte nevoi - eraadusi in cisterne, iar cine avea chef de apd proaspata,adevirati, ffebuia sd puni $aua pe cimila 5i sd bati cale desapte poste cu burdufurile petrecute peste $a, pe la fintiniledin stepa, ceea ce, in afard de Edighei 5i Kazangap, nimeninu se-ncumeta Sd facir.

Da, asa era in cincizeci si doi, de fapt, asa fusese pindin saizeci , c ind se instalase la hal td pompa aceea elecir ic!de rnare adincime, aclionati de vint.-Dar De vremea aceeanic i nu v isau la asa ceva. $i cu toate accJtea. Abutal ip nusuduia nic iodat i i . nu ponegrea nic i hal la Boranl i - Buranni i ,nici munca in stepi. Lua riul aqa cum era gi binele aEa cumera. La urma urmei, pdmintul n-avea de dat socotealinimdnui. Omul era chemat si hotirasci dacd putea sau nusd trdiascd aici...

Chiar 5i pe aceste meleaguri, oamenii se striduiau sifacd in a5a fel, incit viata si le rihneascd. Cind Kuttibaeviiajunseserd Ia convingerea definitivi cd locul lor era aici, laBoranli-Burannii, ci n-aveau unde se duce altundeva. si cddeci t rebuiau si i se instaleze telneinic. t impul incepu sa nule mai ajunga penru treburile gospocliriei. i fiecare zi, infiecare schimb - la lucru, dar si in timpul liber - aveauacum treabii pina pesle cap. Abutalip rsuda. nu glumA. caciincepuse sa-si pregdreascd locuinta pentru iarnda i$i zidi osoba de lut, izolii bine u5a, ajustd ramele ferestrelor. Nu seprea pricepea el la astfel de treburi, dar Edighei il ajuta cuscule si material, mai pusese 5i umdrul, nu-i ldsase lincur.Iar cind porniserd siparea beciului de lin[td rnica suril lesdrise in ajutor gi Kazangap. Tustrei construiri o micipivnitd, o acoperiri cu traverse vechi, paie si humi. pentruca nu cumva vreo vila sa se pravileasca irr beci. Timp incare copiii lui Abutalip se rot invirteau pe lingd cei mari. gichiar dacd uneori ii mai incurcau, parcd era mai vesel 5i maiplicut cu ei aldturi. Edighei gi Kazangap prinseri a chibzui

| / l<

cunr sa- l a jute pe Abutal ip s j -s i in locmeascd mai binegospoddr ia. Ci te ceva horar iser i r deja. Se in le leseser i i caprimivara viitoare sd-i dea o ciilTrild de lapte. lmportant erasd invele

-cum se nrulge. Crmi la nu- i vaca. o muigi . t ind in

prcroare. 5r rnaj trehuie sii alergi dupi ea prin steoa. si tnaiales. . i - i ingr i je5r i puiul . sa- l lasi sa sugi i la ureme si sa_lsmulgi de l ingi i uger la vreme. Nic i asra nu_i u5or, t r .ebuiesd slii ce si cum.

Edighei se bucura cd Aburalip incepuse si_si vadd degospodarie. ocupindu-se totodata d'e copiii ambelor l-amilii,lnvl t fndu-1. rmpre ni cu Zar ipa- \ i i c i leascA si s i deseneze,oar sr mat mult se bucura vAzind ca. bi ru indu_si s imlarnintulacela de izolare, inviititorul incepuse si se ocupe 9i depropriul lui suflet. Abutalip .era cloar om cu scoali. Sdclteasca o carte, sa-$i faci insemndri erau trebuinte decdpdtii penrru el. Edighei se mindrea, in taind, c6 aie unasemeuea pneten. Asta_l qi atrdgea spre Abutalip. Niciprretenia. lu i cu El izrrov. geologul ) repeior Sar i_Ozei<i . carecarca adesea tocurr le ts lea. nu se iDl i r ipase in l implalor.Edighei i i respecta adir)c pe oameni i i " i ; i t i r i , . . i . ' i t i " , imul te Iu( ' rur i . Abutal ip st ia 5i e l nrulre lucrur i . Numri c l sestrdduia c i i cugete c i t ntai pul in crr s la. tare. O dat i avuse_sera totubl o drscuue serioasi_

Era seard si se intorceau de la lucru. Instalaseri in ziuaaceea paraz{pezi la kilontetrul sapte, unde intotdeauna linia\e troienea.. Era- abia ntijlocul loamnel. dar pregatirile peniiurarnA l rehuiau frcute din t i rnp. Asadar. rnereeiu spre'casA.Sear:r err t rumoasa. lun) inoasi . i r rdenrrr ind parca Ia ia i tas. inamurguri ca acela, coutururile stepei, aidoma adincuriloiMirii Aral vazute din bircile ce plutesc pe vrerne f.4r..i vinr,abra se

-qhicesc, fantomatice, prin vilul de ceatd aiasllntitului.

.^ - Cc tot frci. Abu. seara. ca ori de cite ori trec pel i r rpa casa voasrr l i l i zaresc capul deasupra pervazului . ic i i i(evir . dreut cevr. ca Iampa_i mereu apr insi i . i i l intreba5eEdishei .

l - . c i l se poate de sinrplu. i i r . r ispulrsese cu drasrInrmr Ahulal ip. Inul indu-si cazmaua de pe ulr unlar Dccel : r l i r l t . N-arn rnrsi de scr is. Asa ca. ( lupi i f ce- i culcam Leirrrpiel i t r r t i i a i : r mrci . Zar ipa ln l i c i ter te, iar eu imi pun oe

I lr'r

hirtie cite ceva din ce-rni mai aduc aminte - desore rizboi.mai cu sernrd despre alr i i petrecul i in Iusoslavia. Vremeatrece $i trecutul rimine tot mai departe in urmai. Tdcuse ovreme. Vczi tu. Edighei . Ina tot g indesc (e- i rs putea lacepentru copiii mei. Cd trebuie sd-i hrdnesc 5i sd-i educ - e dela sine inteles. Cir por, atit pot. N-aib2i nimeni parte, niciintr-o suti de ani, de cite,am patinrit eu; si uits cA totu$itriiesc, respir; pesemne ci nu degeaba mi-a oferit soartasansa asta. Poate cat. in pr-imul rind. pentru ca sd le spuncite ceva copiilol mei. Eu a$a cred, cd, clin moment ce eui-am adus pe lume, trebuie s:i le dau socoteald pentru viatarnel . Exista. f i reste. un adevdr comutr , a l tuturor ' . dar maiexisfir si risfringerea acestui adevar in mintea fieciruia. Siaceastd rastringere se duce o dati cr.r noi. Gnd uu om trecepe muchia dintre viafir gi moarte intr-o inclestare mondiald.in care putea fi ucis de cel putin o sutd de ori, si totusisupravietuie$te, inseamnd cd i-a fost dat sd cunoascal multe- hine >r rau. adevar s i minciunr i . . .

- Un lucru nu-nteleg, il intrerupsese, uinrir, Edighei.Poate car tot ce spui tu e adevirat, dar copiii tdi sint iruziinci i . n is le t inci crre se tem ) i de mrsi l de tuns. ce crezic-au sd priceapd?

- Tocmai de asta scriu. Vreau s;i-mi Distrez insemnd-r i le pcnrru ei . \ imeni nu 5r ie dirrainre c i t inai are de tr i i i t .Acum vreo trei zile m-am luat cu gindurile, ca un prost,5ier: r gatr- tata sa nirneresc rub l ren. Noroc cu Klzarrgap. M-aimpins la o parte. Ce m-t mir i ocir i l dupr aceea: prunci i t r l i .zicea, sd stea irstAzi in genunchi 5i sd-i mullumeascd luiDumnezeu.

- Avea dreptate. Eu de cind te tot bat la cap! I-amspus si Zrr ipei . se indignase. la I indul lu i . Edighei . io losindprilejul pentru a-si mirturisi o datil in plus temerile. Mergipe linie de parcd treuul ar trebui sli coboare de pe 5ine 5i site ocolersci l Est i orn cu cal te: t rchuie su- l i spurr eu.) E: t ileroviar, dar te plimbi pe linie ca-n tilg. Ai sd te priipdde5tiintr-o zi, nu-i de glurnd.

-Ei . dac-o f i s i -o f l sA se-nt imple. numai eu am sdl iu v i r rovul . i l rprohlse. mohori t . Abutal ip. Der mai int i iascultirna pind la capdt. apoi ceartd-mii.

* Ei, zic 5i eu, cii veni vorbl. Spune. sDune.

t41

- Pe vremuri, oamenii le lisau copiilor, drept mog_tenlre, averi. Spre binele sau spre rdul lor _ cind curn. CiteromAne 5-au scris- cite piere .e joaci despre acele vrenruri _desprc tetut cum se-mpdrlea moSlenirea Si despre solr lamostenitorilor. $i tie ce? pentru ca rvcrile acelea se rgo_niseau cel mai adesea prin nedreptate, pe spinarea si ;eumerii altora. prin inseliciune: mosteni;ile purtau cle lainceput in.sine sdminta rdului, a picatului, a n;dreprdtii. Eusint insd linistir dinspre parrea asia. Noi, slavd Celui-cie_sus,am.scdpat de asemenea pacoste. Mo$tenirea mea n_o s: lpncrnulascti nimdnui, niciodatd. vreun rdu. Nu e decit sufle_lul meu in rceste_insemnrr i . s i e lc cupr ind to l ce am inleles5l : rou\ cU mlne dtn rdzboi . \_rm: l l t i i bogi l l ie de l i : i i l l copi_ilor rnei. Stepele Sari Ozeki m-au indlmnat sd_mi nunrrnint i r i le pe hirr ie. Vrr t i r m-r impins s i rn_r rot im; i l rsinculcc. r'lr si ntl piclrl :i .A Olar. ,lar ctr lnr s:r ,crirr pcirtruer Iotul . to: l te gindur i lc r r re le. s i l r r r fe l voi mai tn i i i indv:rprin ei, prin copiii ntei. Ei vor realiza, poate, tot .".. ." .un- l rn izhur i t sd rel l izcz. . . Dar de t l i i i ru s i t r l i i lsca nlaigreu ca nol. A5a ci trebuie sii capete minte inci de fragezi...

" -LIn tinrp n.]erseserii in t:jcere, fiecare cu gindurili lui.

Lui Edighei cele auzi te ise pdreau strani i . Sl minuna cirosrul .ontului pe pdmint putea fi inteles 5i il acest fel. $itotusi hotirise sii l impezeascii lucrul acela cate_l uimise:

-- -Iorti lumea crede ti la radio se sDune _ cd ur_nrrs i i r rot t r i vor (rai Inai b ine r i rnei u5or, iar iu z ic i c;-r o l ile fie mai greu decit n<tui. Vinc rdzboiul atomic, sau de ce?

- Nu. nu-i runtai asta. poate cd nici n_o sd fie r6zboi.ri tl lc-o si l ' ie. n-o s,l fie curind. Nu de piine e vorba, ci tjelcptul ci roata vremii se-nvirtegte lot mai repede. Ei vortrebui s i deslu5easci totul s i r rgur i . cu nr inte: t lor , ba sdpl:iteasci in parte 5i pentru noi, iei din trecut. lar. a gindi edrntotdeauna lucru anevoios. De aceea zic eu cd o sa le fiemai greu decit noui.

Edighei nu-i mai cemse sd-i explice de ce credea elc.i-i lucru.aneroios si

-eindesti- gi rdu fhcuse, pentru ci mai

tilziu, anrintindu-5i de disculia aceea, avea si reqrete. Ar fil r ' (bui l sA- l i5co( leasci . s i - l r lesc0as: j . ca sd_nt i leagA mair( l inc r()s lu | : lcelor \ ( ) rbe,. .

l4ir

- De ce spun asta? urmase Abutalip, rdspunzind parcdindoielilol lui Edighei. Celor mici, oamenii mari le parintotdcauna stup de intelepciune. Dar cresc si bagtr de seamacd dascdlii lor, noi adicd, nu stiu chiar atit de multe, nu-schial atit de de5tepli cum pdreau odati. Poate cd si rid denoi, ba uneori, irnbitriniti cum sintem. le pdrem chiarja ln ic i . Roat l vremi i sc-nvir leste tor mai repede. pintr latrrma. noi s intem cei care t rebuie s i spunern ul t imul cuvintdespre rroi insine. Stranrosii rrostri au incercar sa facii acesl.lucru prin legende: sd le arate unnasilor cit au fost demireti. $i noi ii judecdnr, inrr-adevdr, dupd spiritul lor. Asaci si eu vreau sa fic ce por. pentru copiii mei- Legendelemele sinl anii mei de lozboi. inri 5criu pentru ei insemnarilede partizan. Cum a fosl. ce-am vazut. ce-am triit. Spcr sa lelle de folos cind s-or face mari. Si inc;i un sind ma maiindeamrrd la scr is. Au sa creasca i r r Sar i -Ozeki . \ -a) vret sacreadi. cind vor fi mari, ci au trait in loc pustiu. Am scrispenlru ei o parte din cintecelc noa\tre strarnoseJti: cine si leculeagd mai t?rziu, si de unde? Fiecare cintec este. duDamine. o vcste din t recut. Vad ci Ukubala; t ie foarte multe.$i mi-a promis cd va incerca sd-5i aminteascd gi altele.

- Sigur cd da, cum altfell Doar e de la Aral. se umflideodatd in pene Edighei. Cazahd de lingi rnare. Or. pe marese cinti ca niciunde in altd pafie. Mar.ea inlelege tot. Orice-ispui, ii spui ca de Ia sutler la suflet.

- Asa e. Am lecitit. deundzj, ce-an scris - nrai cdne-au dat lacrimile, mie si Zaripei. Doamne. frumos maicintau bdlrinii. Fiecare cintec e o poverte intreagi. parcj-ivezi pe oameni i aceirr a ievea. gi-ai 'vrea si i i i a l i tur . i de ei .Sd poli suferi si iubi ca ei. Ce arnintiri rulburiroare ne-aulAsatl Eu am indemnat-o 5i pe Bukei, nevasta lui Kazangap:aminteste-1i, i-am zis, cintecele de prin Kara-Kalpakl o si iel ranrcr iu intr-un cr iet aparte. Sa arem un caict numai cucintece din Kara-Kalpak...

Pa;eau agale de-a lungul liniei. Era o vreme cum rar seintimplii in Sari-Ozeki. Siirsitul irnpicat al zilei se strngeau$ol'. ca un otiat prelung. In stepi nLr sint nici pdduri, nicir iur i . n ic i lunci . dar. asl in l i l rd, soarele u facea sa oard ol in ir i v ie. dator i td joculuj abia percepr ib i l de lumini s i umbr.epe chipul dezgolit al pAmintului. Azur.ul tulbure, fluid al

149

acelor spatii ce-d tAiau rasuflarea prin intinderea lor ineltlgindul, trezea dorin$ de viala si seie de cuqetare..., - Asculta, Ed.ighei, vorbise din nou A-butalip. amin(in_

du-s, parca. de un lucru pe care il pusese cindvi deoparte,rnr-un cotttgor al ntintii. ca sd se intoarca la el cind ie varvr pr i le jul . De mult vreau sa te intreb desDre oas: i reaDonenbai. Tu ce crezi. exista o pasare aur. ,a .a'atirn.chiar.a5a: Donenbai? Ai intilnit vreodatd asemeneu purar"i-

- Pai, asta-i o lesendii., ̂

- Sriu. Dar se iniimpld adeser ca legendele sd aibii laoDrrSle .eve.ntmenle reale. fapte de viata. La noi , in\rmlrecle. de pilda._ exista o pasiire. un fel de grangur. careclnra pnn t tveztte de munte cir e z iua de. lungd. intrebind:,.Unde esri? Unde e5ri?.. E vorba doar a. ," iil a" .un.i..de o consonanta. Dar existi un basm care po"u"rt.st. ti-..cinli. asa pasiirea asta. Ma gindeam daca nu cumua e uorUatol de o consonantii. Poate ca fdiesle in stepd o pasiire alcirei srigit aduce cu numele Donenbai,

"urne ae om, iipoate cii tocmai de aceea a intrat in lesendii?

_ . - Nu stiu. Nu m-am gindit la a5i ceva, sDuse. cuorinsde indoiala. Edighei. Desi bat stepa in lung si_n lar de'ariraamar de ani, n-am intilnjt inci asemenea pasdre. pesemne cdnici nu existd.

-- P^e.semne, spusese, ginditor, Abutalip.. - - l Si cum. dacd pasdrea nu exisra, inseamna cdlegenda nu-' adevaratd? se nelini$ri Ediehei.

- A, nu, de ce? Doar dr i inuie cimit i ru l Ana_Bei i t ,5 iasta inseamni cli ceva a fost oricum. Dar nu $tiu de ce,'eutot .cred cA existd $i o asemenea pasire. $i c{ cineva,cindva, o va intilni. pentru copii asa im si si scriu.

. - Ei, dacn-i pentru copii, mormai Edighei cu glasnesrgur, atunci mai meree...

Din cite-qi amintea Burannii Edighei, numai doi oa-meni a!ternuserri pe hirtie. la vremea lor, legenda luiNarman-Ana. Cel dint i i o scr isese Abutal ip Kutt ibaev,pentru c-opiii lui, cind aveau sd fie mari. Asta se intinrplasepe la sfirsitul lui cincizeci gi doi. Manuscrisul acela seprdpddise. Cil avuseserd de pdtimit pentru el! Da, pind acoloaJunsesera lucrurile! Ciqiva ani mai tirziu, in cincizeci si

150

sapte, o mai scrisese Elizarov Afanasi lvanovici. Acum, niciElizarov nu mai e. Manuscrisul o fi rdmas, de bund seam6,rdtdcit printre hirtii le lui, la Alma-Ata... $i unul, si celdlalttranscriseseri legenda asa cum o auzisera din gura luiKazangap. Edighei fusese si el de fatd, dar mai mult casufleur si comentator.

,,Ca sd vezi cum trec anii! Cind s-au petrecut toateastea'l!" se gindea Burannii Edighei, legdnindu-se intrecocoasele lui Karanar cel impodobit cu valtrap sdrbdtoresc.Acum il petreceau pe insu5i Kazangap spre cimitirul Ana-Beiit. Era ca si cum s-ar fi inchis un cerc. Povestitorullegendei unna sd-si afle 5i el pacea vesnicd in cimitirul acirui legendd o pasfase gi-o transmisese altora.

,,Am ramas numai noi - eu gi Ana Beiit. $i in cutindam sd poposesc qi eu aici. Si-mi ocup locul. Da, incet-incetse apropie ceasul", se gindi intristat Edighei, conducind maideparte prin stepi ciudatul cortegiu funerar: un tractor curemorcd si excavatorul ,,Belarus", ce incheia coloana.Jolbars, duldul roscat ce li se aldturase cu de la sine putere,alerga ba inainte, ba in unna, ba in flancurile procesiunii,iar uneori se ticea nevezut pentru citdva vrente... [5i lineacoada bit 5i privea in jur tantos, plin de sine...

Soarele bitea de-acum drept in cre$tet: se apropiaamiaza. Nu mai aveau mult oind la Ana-Beiit...

.utr

SI rorusr, zTLELE ACELEA DE, t.A sFiRslrt.tt. t-urcincizeci si doi, mai bine zis toati toamna $i iarna, carevenise, ce e drept, cu intirziere, dar f.ird viscole, fuseseri oadevdratd binecuvintare Dentru mina de oameni de la haltaBoranli-Burannii. Mai tirziu, Edighei avea sd le duci adeseadorul.

Kazangap, patriarhul cdtunului. dar care, plin tle tact,nu se amesteca niciodatA in treburile altora, era inca sdndtossi in putere. Pe Sabitjan al lui il diiduse deja Ia internatuldin Kumbel, la invAtdnrrd. Kuttibaevii se a$ezaserd temeinic

l5 l

in stepA. Pregiitiserii baraca D€;#iii:1.rly ff:f'".fr r sr T,.ffi if iH:iliii':itlip;Lt.,i,3,1iiiiT,,t,,;,X,;"::?*::l;ltimpul liber 5i-l petrecea la fr

iil.3".:f ;,i,.i"',i,e'"i'"1l,,':'"iXfi iT,X,i:l]'i!il,.!i,ill,'i. Mai erau la haltd vreo doui_trei tamilii de muncitori, e

3l;'l;i,".'."J1fi ,$",i*tTXff ',iJ:l*:l;,*f ;Jtm.Iiffi:l"i"'iiJ"::oll,1.,i,1ix,i"l; Hlj;,1,?1T5.!;;fff T[.;itelTnelt.

" Si :e asterr tuse pesle st(

;;q';d:fi i"{:. [If , *iff : liil r:?T*"ti\rlili:"r1i."1',1l:,[';,Yffi ",::;;TJl'::i""liJ;.iii'?jiffi "liiT,il;._*i:J:'il;1',,':;il.;".i'm:f ;i'l,lliLr.reva ca\ule sr c i teva acarelur i . . . pasager i i le aruncau

i:',H ::3fit:|fihiiii.l""'"' prel de-o 'riii ii i*"['

''"1"

O mil:i cari n-avea nici un temei. Cei din Boranliavuseserd un an bun - sigur, daci nu puneai fi ,*"i"rfia:l.llf ingrozitoare ciin vari. dr

i; i'Jl, I l,',;.:i i ?1.' l'J' illXl' iJfi [1'lT 'iii, ll ;l {iff|?# iilH l.iJ"jr"?.1 jn'9tu.r tn' ru uun'"ni.'ii }i"magazine, rotusi. pe un

"" o.."'l,o"l.'J j:,T,j: * bel5ug in

,, 9.i -dil Boranji nu ddcleau, indeobst", iin" sti.

".Xl':ilffi tili:\;';;;r";;olll miezur noplii i'#atinitrenurile treceau inui,it., iali ;i,JT:3. :T#'r,'"1"i,'iXlt"ilile prindd Anul Nou. Unde mai' p"i

"i ilr"u ui si ingospodarie de dus la bun sfirsir rreburi surnedenie. i; tili.

l learga dupa vtte. - si la pirSune. si in ocol. Spetit de munca

oe peste zt . omul t rage la pat. :e culcd mai devreme-

t52

$i uite-aSa treceau anii, unul duDA altul...Dar ajunul Iu i c incizeci s i t ie i lusese la Boranl i -

Burannii o adevdratd sdrbdtoare. O sdrbdtoare orqanizatd.bineinteles. de Kurr ibrevi . Edighei se alaturase pr ig i t i r i lorde Anul Nou abia ciitre sfir$it. Totul incepuse ciiri sotiiKuttibaev holarisera si inlpodobeasca un brad pentru copii.Dar de rrnde bmd in srepa? Maj lesne gise5i i un ou dedinozaur. El izarov chiar gdsise. tot hoinir ind pr in Sar i -Ozeki pe carar i le lu i geo^logicc. n is le oua de dinozaur demrlroane de ani rechime. Impietr isera ouhle lcelea 5i l iecaredin ele era cit un pepene uria5. Le cdraserd la muzeul dinAlma-Ata. Se scrisese gi la gazeti despre asta.

Abutalip Kuttibaev fusese nevoit si meargi pe un cerndprasnic la Kumbel ca sa-i convingd pe cei de acolo sdcedeze unul din cei cinci brazi, repartizati statiei. pentrucopiii din Boranli-Burannii. ASa incepuse totul.

Ediphei tocmai ie5el d i r r depozi iu l de rnrter ia le. pr inr i -se nl$te miinusi de lucru noi de la seful halrei. cincl. frininclanevoie din pricina gerului, la linia intii oprise un marfarbiciuit stragnic de viscolul stepei. Era o garntturd lungd dinvagoane cu patru osii, bine plumbuite. De pe platformaultimului vagon, tirindu-5i cu greu picioarele inlepenite incizmele inghelate, coborise Abutalip. $eful de tren, incoto5_nl,rnat cu un cojoc ulias Si cu ciciuld de blani bine intun_datd pe cap. se cdznea sa-i dea lui Abutalip un obiect volu_mirros. .Bladul . ghic isc Edi-chei . rn inul in iu-se r le isprcvadascilului.

- Hei, Edigheil Buranniil Fd-re-ncoa' si dd_ne o rnindde ajutor! strigase seful de tren, aplecindu_gi trupulmdtihilos de pe scara vagonulur.

. Edighei diduse luga gi, ajur.rs aproape, se speriase lavederea lui Abutalip. Alb pinir la sprincene, acopeiir tl. suspinri jos de promoroaci, Abutalip inghelase in asa hal, denic i buzele nu si le mai putea ln isca. Nic i mi in i le nu_lascultau. Dar aldturi de el stdtea bradul, copacul acela tepos,din pricina cdruia Abutalip fusese gata-gata sd dea ortulpopll.

- Ce-i cu ai vostri de umbld in halul ista? risundglasul rAgu$it, nemultrunit al qefului de tren. pe plattbrmi

I53

poti sa-ti dai gi sulletul de liig. I-a; fi imprumutat cojocul,dar atunci as fi deserat eu.

Abia miscindu-si buzele, Abutalip isi ceruse scuze:- lertali-ma, aga s-a intimplat.

^imi revin indatd. stau

la doi pa5i.- $i doard i-am spus, bombdnise conductorul, adresin-

du-se. lui Edighei. Uire, eu am cojoc, si sub cojoc -pufoaica, port pislari, c:iciuli, li tot lnti crapd ochii-n cao cleI'rig pina trecem de sectorul vostru. Se p.raie urru ca asti.?

Pe Edighei dojana nu- l lasase nepis i rer .- Bine. Trof im. al t i data o sa rvenr gl i j i . i l i nrul lu-

mesc. Drum bun!Edighei apucase bradul. Era rece, inalt cam cit un stat

de om. Cet ina lu i mai p: i : , tn l mirelsnra pidur i i cotropi tc deiarna. In ima-i t resir ise: revedea in rnernor ie padur i le l rontu_lui . Brazi c i t cupr indeai cu pr iv i rcr . i i ntr tu '1. ,u cu tancur i le,i i doborau cu obuzele. N-ar f i crezul vreodut i c i - i va f i at i tde drag mirosul de brad.

^ . f : r . mergem. i i spusese Edighei lu i Aburcl ip. abur_ctno Droout pe-un unrar.

. Pe chipul dascdlului, cenusiu, rebegit de frig, cu la_crimi inghetate pe obraji, striluceau, cle sub spiincenelealbi te. ochi i v io i . fer ic i l i . l r rmino5i . Edich. ' i fusese cuor insdeodatii de team:i: aveau si pretuiascd oare copiii indeiiunssacr i f ic iu l ta la lu i? Se int impl i l doar de at i le i l , l r i rocrnal pedos: in loc dc recunostinlii nepasare. ba urreori chiar uii.,,Fereasci Cel-de-sus de asa cevl. ii aiunc oricum neca-zur i le" . se gind ise Edighei .

Primul vizuse bradul biiatul ce mare. Daul. Scosese urrtipdt de bucurie si iesise valvinei in usa baricii. Tor acolo iiint i rnpinaseni Zar ipr s i Ennek.

- Un brad, un bradl Uite ce brad! Daul tondia clebucur ic. d indu- i roata.

Si Zaripa era bucuroasi.-- L-ai atlus pini la urmd! Doamne. cil e de frurnos!De bund seantd. Ermek nu vAzuse nicioclatd un brad.

Nu+i putca dczl ip i ochi i de povara ce-o ducca i r r spinar.enenea L.drshel .

- Mami, itsta-i un brad? E bun, mr-i asa? O si tr.i_iasci la noi in casd?

154

- Pentru un brad, batd-l sA-l batA, ii spusese EdigheiZaripei, era cit pe-aci s:i tc-alegi c-un birbat degerat. Haisil-l ducem repede in cilsi, si se incalzeascd. Sd-i scoatemrnai intii ciznrelc.

Ciznrele inghelaserd. Cirrd incercaserir, toti laolaltd. sd ile scoati din picioare, Abutalip se strimbase de durere,stringlind din dirrti 5i genrind. Copiii, rnai ales, se intreceauin rivnir. Apncau cind de ici, cind de colo ciznrele butu-cirnoase, diu pielc de bovine, inrpietrite de ger gi [pite depicioare.

Copii. nrr ue-ncurcati, ldsati-m{ pe mine, ii goneaZaripa.

Dar Edighci ii spusese cu jumdtate de glas:Lasir-i, Zaripa, la,sii-i s[-si ajute tat6l.

Sufletul ii spunea ci nu poate fi riisplatd mai marepentru Abutalip decil sd simti dragostea copiilor', infocareacu care se invirteau ir.r julul lui. A5adar, erau $i ei maride-acum, pricepeau cite ceva cu cdp5oarelc lor. Nespus deinduio5i tor s i de nost im era mezinul . Ermek i i spunealJ l i lu i \au. e i r re St ie ( le cc, , . t i l ic i " . Nimeni nu- l coleclase.pentru cii i ista era propriul lui diminutiv pentru unul din celedintii cuvirrte eterne narscocite de neamul ornenesc.

- Tirticiii Titicd! se foia el ingrijorat si imbujoratde efornrl zadarnic. Cirliontii ise zburliserd, ochii-i ardeaude dorinla tle a sivirsi ceva importal'lt gi necesar. Chipul luiera atil dl: serios, incit numai cu greu i1i puteai stdpini risul.

Trcbuia totu$i ficut ceva pentru ca pu$tii si-$i atingdscopLrl. Edighei gasise solu[ia. Pielea cizmelor incepuse sdse mai innrotric' 5i ncum puteai tra-qe de c'le fdrii a-i maipl ic inui lu i Abut l r l ip durer i p lcr nrur i .

Copii. ia trcceti voi in spafele meu. O si f'acem untel de tren, fiecare o sa-l tragir pe cel din fata lui. Daul. tuagata-le de Ininc, tu, Ernrek, apucd-l de mijloc pe Daul.

Abutalip pricepuse gindul lui Edighei 5i diiduse aproba-tor clin cap, z.im[rind printre iaclinrile ce-i siroiau, topite dec:ildurir. pe obrali.

Edi-qhei se infipsese pe picioare in fata lui Abutalip, inspatele lui se plinseseri lanl copiii Si, cind lbrnlatia lusesegata. Edighei prinsese sir tragii de una din cizrrrc.

t55

. ._ - Hai copii, mai cu nidejrie, trageti cit puteti, amin_doil Singur nu rdzbesc. N-am purere distuld. Daul, b,rmek!Mar cu in imdl

. Copi i i g i f i iau in spi i te le lu i . stracluindu-se din rr :purer jsa-r^ iUule. Zaf lpa cr t pe post d( suporter. Edighei sepretacea cd-i e greu si cind, in sffrsil, prima ci-zmd fusc(rasil. eopiii slobozirl urr strigat dc tr.iumf. ZlLrip:r se_aple_case sa frecc l t lpr b i i rbalului cu o hasml de l ina, darEdighei ii oprise pe roti:

- Prii bine, copii, pdi bine, mamil Ce facent aicj? Adoua cizm;i cine-o scoate? Sau il l isdm pe tata a$a, c-unpicior inciltar $i cu altul bocni-n cizmi? tialal!

$i deodatri roti izbucnird in hohote. Riseseri indelunc.sa se Jiv,rleasci pe jos, nu alta, mai cu seamd cei doi biieii.

^ C.in9 $tie - gindise mai tirziu Burannii Edighei tot

incercind. sd dezlege taina aceea inqrozitoare _ cine qtie.poate ehiar in rcele el ipe. urrdeva. departe de Boranl i_t turrnnl l . numele lu i Abutulrp Kutt ibaev ie5ea din nou luvedere de. prilr vreo hirtoaga. si oamerrii care primisera aceahir toagA hotarau. pe tenteiul e i . intr-o problemi i l r carenirneni n ic i cu gindul nu c i r rder - n ic i in iarni l ia Kurt ibaev,nici la halti.

Nalpasta cazuse ca un trisnet. De5i, dacd Edighei ar fifost mri hirsit in Lreburi de-aslea ori ceva mai rirtr. poate cdn-ar fi ghicit dinainte, clar o neliniste tulbure kx i s_ar fistrecural in ru flet.

. Dar de ee :- l r l i nel in ist i t . , inrotdcauna. cu pul in int in_te de Anul Nou. venea la lialtd revizorul de sector.. Colinda,contbrnr graf iculuj . hal t , dup: i hal ta s i gara dupa gara.venea. stdlea o z i . doua. ver i f ica plal i le. consumul c le mate_riale,

-te miri ce alte cele, intocmea procesul-verbal de re_

vizie impreuna cu seful haltei gi cu vriunul din nruncitori sise ducea in drumul lui, cu vreun marfar. Ce mare lucruavea de verifical la o halti! gi Edighei semnase de citevaori actele de revizie. Dar de data ista revizorul rAmiisesetrci, zile la,Boranli-Burannii. innoptase in clidirea principata,unde se alla telefonul si cdmiruta sefului de halta, botezata,,cabinet". Abilov. seful haltei. alerga intruna sd_i aducdrevizorului ceai. Edighei crezuse c6 era vreunul dintre revi_zorii care mai fuseserd pe-aici, unul cunoscut prin urmare.

156

clzu' nu, pe ista nu-l 5tia. Avea obraii rumeni si buze subtiri.pLrr ta ochelar i 5 i incepuse r i incirunteasca. in ochi i i sc l ipeaun zimbet straniu. l in ic ios.

Se intilnisera ieara tirziu. Edighei rocmai iesea dinschimb, revizorul se pleunrbla pe sub felinar. lingd canton.Isi ridicase gulerul din bland cle miel - ciciula din aceeagibiani de miel, ochelari pe nas - si fuma ginditor, iar talpilecizmelor lui fdceau nisipul sd scirliie.

- Bun2i seara. Ati ie$it si fumati? Treabi, nu slumi.spuse Edighei cu o undd de cumpi i t imire in glas.

- Da, ce-i drept, rispunsese revizorul, zirirbind dincoltul gurii. Nu-i u6or. $i ial zimbise din col(ul gurii.

- Vi cred, nici dumneavoastrd nu lrditi De roze.spusese din pol i lete Ed ighe i .

- Miine-n zori plec. il incunostiintase revizorul. Cu$lptesprezece. Zimbise din nou din col[ul gurii. Avea ulglas inibu5it. izvodit parcd dintr-o mare sfor{are. Te priveadrept in fatd, cu ochii mijil i. Dumneata trebLrie cd estjEcliglrei Jangheldin, se interesase revizorul.

- Chiar el.- A5edar, llu rn-anl inselat. Revizorul slobozi, sicur de

sine. c i teva dirc de lum pr inrrc dinl i i rar i . I .ost conr6aranl .La haltd,^din patruzeci si patru. Oamenii i1i zic Burannii.

Inlocmai, ritspunsese Edighei sincer. Se sirrlearnigulit cir revizorul $tia atitea despre el, dar era tototlatimn?i ci alcesta se ostenise sii alle si si tind minte toatercele hlcruri.

- Am o mernor ie buni , col l t inuase revizorul , cuacela$i zimbet din coltul _qurii, ghicind parcri gindul luiEdighei. $i eu scriu, intocmai ca si Kuttibaev al vostru,adiugase el, trimilind o 5uvilii de fum spre fereastra lumi-nati, in rl cirei cadru se zirea capul lui Abutalip aplecat, cade obicei, asupra insemnirilol lui. E

^ trei^ zi de cind il tot

vdd scriind. Scrie intruna. ll inleleg foarte bine. $i eu scriu.Nunai cd eu scriu poezii. Ziarul depoului md publici lundde luni. Avem si un cerc literar. Eu il conduc. Am apdrut sii r : z iarul regional . nrai dernul t . de 8 Mart ie. $ i anul a i la de INIai.

Urmase un ristimp de ticere. Edighei tocmai se pregi-tea sd-5i ia rimas bun. cind revizorul descliisese iar vorba.

l-57

.- Aud cii scrie despre lugoslavia?

. - Drept_:a va spun. nu prea 5tirr. rispurrsese fidir.:lrei.

Asu. :r."{. A fost acolo multi ini, la partizani. S..," ;;,ri;;copiii lui.

. -. Stiu. Mi-a spus Abilov. A fosr. pare_se. 5i prizonier.A hcrar sj ca invitdtor citiva ani. Iar aiLrm s_a hoiirir s;-;;crorascr dnrm cu i l ju lorul peni te i . r isesc. . l t i lcrr i t rcvizorul .t \umtt c i i nu-r asa _simpltr cum pare. $ i eu rrr : r l i r r r lesc r : rscnu cevJ mai sol id .despre l iont \ i . lu sprtelc f r .o l r t r r lu i , , lepl lor t re lb i . nu glumi l . Or. e . f r i l iof l re. r r_rr r p ic. lcrdgaz. Mereu pi drumuri...

.- $i el scrie numai noaptea. Ziua munce$te. i_o tete_zase Edighei.

Ticurii din nou. Si din nou Edi-ehei nu se irrvreclnicisesi plece.

Da scr ie ca ur) apucal . n ic i capul nu sr_l r ic l ic i , r in i irar d ln col(ul gur i i revizorul . cu ochi i la , i lucta de la gelm.

- li i-a.gisir $i el o ocupatie, spusese Etlighci. -E ofircu carte. In jur , nimeni si nimic. Aqa cd scrie si el. bi.tulom.

,-.$tii cn e o idee? in jur nimeni si nirnic, murmu_fase revtzorut . .cu. urr rer g indi tor . mi j indu_si ochi i . L iber. , inJur - r ) tmelt st ntmtc. . . $ l i i c : i e o idee.. . L iber. . .

Cu asta i5i luaserd rdmas bun. in zilele urn,ltoare,Edighei se tot l inuj ,c \ i i - i pove\ leasc: i lu i Abul i r l ip, lesDredrsculra rceea int i tnplatoarc cu rcvizorul . t l l r r r i ie ra ' r ruapucase, lar nar apoi uitase cu totul cle ea.

In pragul ierni i s inr mulre rrebur i de impl i r r i r . Si . pesretoare. pe Kararrar il apucaserii nabadiile. Si vezi bataie rleSi lp: .era o rdevarat i i pacosle pel l t ru s l i rp in. Cr atrn sc,rmplntse cu dot anl in ufma. dar pini : r tu l rc i nu lusese a5ai lpucat. le mar puteai in le lege cu el . ba cu un gest amerr in_l i r lor . ba cu ocara. De al t fe l . masculul turmei di cami ie dinBoranli - un atan bi^trin de-al lui Kazangap _

"u f fii, .i_ii

ia nasul la purtare. il lovea, il r.nugca, it,inginau-f A. fingifemele.. Dar stepa-i uriasd. ?l goneai de iici - i$i ficEamendrele dincolo. Bdtrinul atan il tugdrea cit era ziulica-ctelungii, dar pinii la urmii il ldsau putirile. Asa cd rindrul siinfbcalul Karanar lol. ajungea stdpin pe situalie.

i58

Anul acesta inse, o datA cu venirea gerurilor, caretrezesc ?n singele cimilelor eterna chemare a firii, Karanarisi afirmase deplina supremalie asupra tumei din -Boranli.Era in floarea tinerelii $i zdrobea orice irnpotrivire. Il gonisepe batrinul atan al lui Kazangap intr-o ripd Si acolo. in stepapustie, il bdtuse, il cdlcase-n picioare, il muscase mai si-lomoare, ceci n-avusese cine si-i despartd. Legea firii nein-duplecati: venise rindul lui Karanal si lase urmaqi.

Din aceasta pric^ind Kazangap 6i Edighei se si certaserdpentru intiia oard. In fata jalnicei priveliEti pe care i-oinfatisa atanul siu maltratat in ripd, Kazangap nu-si putusetine flrea. Se intorsese de la pdsune mohorit si-i aruncase luiEdighei:

- Curn po(i ribda a$a ceva? Ele sint dobitoace, dar tusi cu mine sintem'oameni! Ce l'ace Karanar al tdu e omor inreguld. lar tu il lasi slobod in stepa!

-- Nu l-am ldsat eu, Kazake. Singur a luat-o razna.Cum ai vrea si-l opresc'/ Sd-l tin in lan(? Rupe si lantr:l.$tii vorba din bitrini: ,,Kius anzin tanimaidt". l-a venir silui vLemea.

- Te mai si bucuri. Dar ai si vezi tu, asteaptd. numai.Acum i l crul i . nu vrei s i i - i v i r i belc iugul in nir i . dar ai sa tecdie$ti amarnic. Sufletul o sd-ti iasd alersind duDd el. Ofiali cr asi:i nu se mullumeste cu o sing-ura tu*la. O sibatd stepa-n lung qi-n lat ca sd-5i facd voia 5i n-o si-l maipoati inliina nimeni. Sd-ti aminte$ti atunci vorb€le mele...

Edrghei nu voise sd.-l intdrite si mai mult pe Kazangap;il respecta 5i, la urma urmei, avea dreptate. Asa cd mor-miise impdciuitor:

- Chiar tu mi l-ai diruit, $i-acu-m md ocdristi. Bine. osi md gindesc, gisesc eu cumva ac de coiocul lui.

Dar nu i se ridicase mina sd sluteascd m?ndrc1e de atancum era Karanar, gdurindu-i n{rile ca si-i vire in ele fepusade lerln. lsi amintise. intr-adevir. adesea de vorbele luiKazangap si uneori, lurios din cale-afari, se jurase cd, gata,nu-i mai pasi de nimic - dar tot nu se-alinsese de Karanar.Se gindise intr-o vreme sdJ jug.ineascd, dar nu se incu-metase. n-avusese inima asta. Anii trecuserd si. cum cideau

: 'Uit i t ( le tamiir 5i l l l i i !

I59

gerur i le ierni i . . incepea chinul nesf i15ira goana duDaKaranar. care bintuia, neistovit. steoa._ , In iar la aceea incepuse torui . is i ant intea bine. pina

sa-t domolerscii^pe Krranar. pind sa injghebe un larc in caresl-r poala zavon cu oarecari sorli de izbindri _ iaca 5i AnulNou. Kutribaevii impodobeau pomul de iu-A. B.;;ui;;;l;ly , r" : . . rn9r: evenimenl penrru rot i copi i i d in Boranl i .uKubata st tet l le le 5e nlutascra pur s i s i rnplu la Kutt ibaevi .Pregdrjri

. pesre pregiriri. podoabe pesre pil"";".' l; ;;;;sple stuJbit sl de la slujbi. pina si Edighei se abarea maiint i i pe la Kuuibaevi . s i vada bradul . g-ru,or . . i - i . r r"r .tot mai impodobit, doldora de panglici si Oe tot fetiri-aJJucdrele. Zaripa_ si- Ukubala, ce-i ailo. e al lor, * i",*-cuserd pe sine de _dragul copiilor. i5i puseserd la bitaie toaiirscustnla. b,ra vorba nu atit de pomul de iarnd, cit cje soe_ranlele pe care ei roti le legau be Anul Nou, a"

"r,ao,ri*nedestustli a unor apropiate schimbiiLri fericite.

^ Abutalip nr.r se nrultumise cu bradul. ii scosese pe toliIn.cune. unde incepusera sd inalle un mflre om de ziiDadi.

Eorgner creTuse Ia inceput ci il fi lceau nurnai penlru iazulcopl.ror. apot _insa isprava lol il l isase mut cle admiralie. inrata nattel se andl la un om de zapadi i ur ia i . o ardtare hazl ie,cu ochi 5i sprincene de carbune, cu nas rosu Si dinti rirriiti.punind pe cap o cliciu^li de_a lui Kazangap- veche. j;.;i l i;,d in. b l rna de vulpe. intr-o , .mind.. oniui d. ,ao" 'aa r in! llanionul verde. de..cale l ibeia. . . iar" in ceutat iu, J; ; ; . ; ; ' ; ;placaj pe care. sra scris: ..La muiti ani. t953ll. H"l.i;;;;";l

:,rT;,;xT,luff zapadi rdmasese acoto inca mutra vreme

^ . Pe 3l decembrie, copiii din Boranli se jucaseri din zorip]lill ,g*r, in juruJ bradutui si prin curte.'ioi;":";;i;;i;raceau de tucru Si cei mari care nu erau de servic iu.Abutal ip i . i povesr ise lu i Edighei cum in Aiminea;; ; ""*Dare t tut se s l recurasera l r e l in pal , unde se lotsmjorcaiselii st se rot foisera. in vreme ci el se prefacea Jooanne dus-

^^_, ̂ , ,Sloa]1. tar t ica: i l zgi l t i ia Ermek. Acur i v ine Moquerjla. Har s,-l tesim inainte-

. -.Bine, zic, scularea, spdlarea, imbrdcarea Ei rnergem.Asa a z is. c i v ine.

t60

- Dar cu ce tlen? Asta era cel mare.- Cu oricare, zic. Pentru Mos Gerila oDreste orice

tren, chiar si la o halra ca a noaslrii l- Atunci sii-i dam zorlNe-am gAtit de zile mari.- Dar marna? sare Daul. $i ea vrea sd-l vadd pe Mos

Geri la.- Fire5te, zic eu, cum altfel? Chemali-o 5i pe ea.In sfirgit, am ie5it cu rotii din casd. Copiii - luga spre

canton. Noi, dupd ei. Alergau de colo-colo, dar nici urmd deMos Gerild.

- Unde-i Mosul. riiricA?Lui Ermek mai-mai si-i dea lacrimile. il stii cum e.- Un bob zitbavi, zic, nu v6 grAbiti. 56-l infi.eb pe

cantonier.lntru in ceurton; ldsasem acolo de cu sear{ o scrisorici

de la Mo$ Gerild si un sdculet cu daruri.Ies - ei buluc spre mine:- Cum e. tdtict?- Stati ci vd spun; Mog Gerild, parc-se, ne-a ldsat o

scr isor icd. u i te-o: . .Dragi copi i - Daul s i Ermek! Am sosi l lavestita halti, Boranli-Burannii, dis-de-dimineatd. pe la cinci.Voi dormeali incd si alari era ger mat.e. $i eu sint numaiger, am barba toati turturi de gheate. Iar trenul a opritnumai doud minute. Abia am apucat sd incropesc scrisoiicaasta si sd vd las niste daruri. Am adus in sdculet cite un mdrsi cite doud nuci pentru toti copiii din Boranli. Nu vdsupara-ti ca plec aSa repede. dar mC aSteaptd Si alti copii. DeAnul Nou viitor o s6-ncerc sd fac in asa fel, incit si ne-n-tilnim. Pind atunci - la revedere. Al vosrru, Mos Gerild.,. Iastati. Parcd mai scrie ceva. Citeva cuvinte aruncate in maregrabi, pesemne pleca trenul. A, da, am priceput: ,,Daul, nu-ti mai bate ciinele. L-am auzit o dati cum icheuna rdu detot, cind l-ai lovit cu galo5ul. E drept cA de atunci nu s-amai intimplat. Inseamni ca ai incepui sd te poni frumos cuel. Asta-i. Ve saruu al vostru Aial-aa.', Ba nu, zic. mai eceva. la sd vedem:. .A1i f i icut un onr de zApada De cinsle.Bravo vouii. Am dat mina cu el."

Copiii s-au bucurat. firegte. Scrisorica lur Mos Gerildi-a dat gata. Nici o supdrare. Sfadi a.ie5it numai cind sd se

r6 l

hotdrasci cine duce sdculetul cu daruri. I-a impdcatmaici-sa:

- Primul o sd-l duci, zece pa5i, Daul, ci-i mai mare.Apoi zece pasi tu, Ermek. cd esii mai mic..."

Edighei risese din toati inima. ,,Si fi fost in locul lor,si eu.a$ fi crezut."

In timpul zilei, in schimb, personajul cel mai popularprintre copii fusese nenea Edighei. Organizase penlru ei oplimbale cu sania. Kazangap pdstrase din intimplare o sanieveche. Inhdmaseri la ea o cimili blindi, de-a lui Kazangap.care tragea supusi la ham; pe Karanar nul puteai pune,doalnne feregte, la asemenea treabd. Inhdmasera. asadar.cdmila si porniserd la drum cu droaia toatd. Harmdlaie, nuglumi. Edighei era surugiul. Copiii lirmuiau, roti voiau sastea aldturi de el. ,.Mai repede, mai repede!" strigau.Abutalip 5i Zaipa alergau pe lingd sanie, dar la cobori5urise aburcau gi ei pe margini. La vreo doi kilometri de halta,pe o colini, intorseserd sj porniseri ?ndiirit, pe piintii. Cindajunseseri jos, cdmila gifiia. Trebuia lisatd sa mai rdsuflcnltet.

Era o zi frumoasd. Peste intinderea nemdrsiniti. cit cu-pr indeai cu ochi i 5 i auzul - l in isre alba. ca de- lceput delume. ln jur, tdinuitd de nea - stepa, vdlurind sau desf6$n-rindu-se netedi in depertare, sub lurnina blindd a soarelui deamiazi . O boare abia s iml i td x l inta auzul . Iar in fata lor . o iIrnie. locmai trecea o garnrturi nesfirsitii de vagoane cdia-mizii, trasd de doud locomotive negre, cuplate, care.pufdiaufurioase. Inelele de fum slobozite de cosuri soinzurauindelung in vizduh inainte de a se destrdma irr scame firavcApropiindu-se de semafor, locomotiva scoase un quierprelung $i putemic. Il repetd de inci doud ori, semnalindu-giastfel sosirea. Era un tren direct, trecea prin halti zgomotos,fd.ri ca micar sd-gi mic5oreze viteza, lunecind firA pds pelingd sematbare qi pe lin,qd cele citeva cdsule aciuite cinestie de ce lingi calea feratd, micar ci in iur domneanemirginirea. Apoi torul se st insese din nou. peste stepi seinstdpinise tdcerea. Nici o migcare. Numai deasupra caselordin Boranl i se in i l lau rorocoale v inel i i de fum. Amutiserdcu totii, pind qi pu5tii infierbinrati de siinius. Zaripa goptiseincetigor, pentru Abutalip:

162

Ce frumos, ce infricosdtor!- lntr-adevir. ii rispunsese. tot in soaDl:i. bdrbatul.Edighei i i p l ivca t .u coada ochiului . ( -um slateru rs i r .

unul lingd celdlalt, semdnau tbarte rnult. Vorbele Zaripei.rostite ?ncet, dar desluqit, i l intristlserr pe Edighei, cu roatecd nu-i fuseserd adresate. isi d:iduse debdari ieama cu citamihnire 5i spaimi privea ea ciisutele acelea din care se ridr-cau tuioare de fum. Dar el nu-i putea ajuta cu nimic: age-zarea aceea, cuib:iritd lingi calea ferald. era unicul adapostal lor, al tuturor.

Pocnind din bici, Edighei indemnase cirn.rila si saniaporni^se indarat. spre haltl.

ln ajunul Anului Nou. toti localnicii din Boranli seadunlserd la Edighei si Ukubala, aga cum cei doi hotiriseracu citeva zile in urmd.

-- Daci ni$te nou-venili, cum sint Kuttibaevii- au im-podobit un brad pentru toti copiii, om fi gi noi in stare sa

' punem cite ceva dinaintea citorva oameni, spusese Ukubala,n-o si ne calicim chiar acunr.

Pe Edighei purtarea nevesti-si il bucurase. E drept, nupuluser i venr chiar to l i uni i erau de servic iu la l in ie. a l t i iintrau in turd seara. Trenurile circulau inainte. nu le odsacd-i sirbdtoare sau duminicd. Kazangap participase do;r laincepurul petrecerii, pe la noud seara plecase la canton. Citdespre Edighei, el trebuia sd tle pe linie chiar in ziua deAnul Nou. Ia sase dimincata. Slrr jba. ce sa- i faci . Cu loaleilcestea. seara reugise de minune. Erau cu totii in chef dezile mari 5i, cu toate cd se vedeau de cite zece ori pe zi. ses.iliserii (a niste oaspeti sositi de deparle. Ukubala ie inrre-cuse pe sme, pregdtise tot felul de bunititi. BAuturi era deasemenea - $r votcd, Sl Sampanie. Pentru cine poftea, aveausi 5ubat - d in laptele cami le lor mulse de Buki i . neobosiranevasta a lui Kazangap.

Dar atmosfera se incinsese cu adevdrat abia cind. duodgustar i s i pr imele paharele. incepuser i i sa c inre. Era c l ibacind. dupa ce rinduiesc pe masi cile cuvenife. gazdele nu semai foiesc o vreme. cind incordarea oaspetilor dispare 5i,netulburat de fleacuri, te poti ldsa pe de-a-ntregul in voiaacelei rare desfdtdri suflete$ti pe care ti-o di putinta de a stade vorbd pe indelete cu oarneni pe care-i vezi zilnic si-i

163

cuno$ii foarte bine, dar care ti se infati$eazd intr-o lumindnoui, pentru cA petrecerea are darul de a schimba oamenii.Se intimpld uneori ca schimbarea sii fie in riu, dar nu aici,nu printre oamenii dirr Boranli. Curr sa traiesti in stepd,dacd nu te $tii intelege cu aproapele si te bintuie duhulgilcevii?... Edighei se cherchelise nitel, dar nu-i stitea rdu.Ukubala ii spusese, ii amintise, altminteri fird cine stie ceingrijorare in glas:

- Nu uita: miine la sase mergi la lucru.- Fi i fara gnja. Uku. i i raspunsese.$edea aldturi de Ukubala, pe care o cuprinsese pe dupd

umeri, qi ingina cite un cintec; e drept, uneori o lua pe-a-lituri, dar cinta cu mult suflet, producind un puternic efectsonor. Trdia acea minunatd stare sufleteasci in care limne-zimea rnint i i se imbind Ier ic i l cu incintarea simt ir i i . Cindtermina de cintat, privea blajin chipurile oaspedlor, daruin-du-le tuturor un zimbet vesel Si sincer. incredinlat cr{ sesimteau la fel de bine ca dinsul. Si pe-atunci BuranniiEdighei era inci birbat chipe5, - sprincene negre, mustitinegre, ochi cdprui. strilucitori ri dinti albi, puternici. Nicicea mai bogatd imaginalie nu si l-ar fi putut inchipui batrin.Avea cite o vorb:i bund pentru fiecarc. O bitea pe umdr pebtinda ri durdulia Bukei, cdreia-i spunea ,,mdicutd Boranll',propunind oaspet i lor sa bea pentru ca.5i pr in eu pcnlruintreg norodul din Kara-Kalpak, asezat undeva pe malurileAmu-Dariei, si rugind-o sd nu se mai necdjeasci din pricinicd bArbatu-siiu, Kazangap, fusese nevoit si pdriseascdospdtul ca sa mearga la slujbd.

- Las' cd si-asa mi s-a urit cu el, rdspundea ea inglumd.

Ukubalei ii spusese toatA seara pe numele ei intreg -Uku balasi - pui de cucuvea, nume tinut la mare pre[ pemeleagurile ei natale. Da. avea pentru fiecare un cuvint bunsi sincer, in lumea aceea mici ii socotea pe toti frati $isurori, chiar si pe Abilov, seful haltei, care-gi ducea ca pe opovard slujba de mirunt lucrdtor t'eroviar in adincul stepei,chiar gi pe Saken, nevasta lui gravidd gi palidd, care urmasd se interneze curind la maternitate, la Kumbel. Edigheicredea sincer ci e inconjurat de oameni cum nu se poatemai apropiati; $i cum s-ar fi putut altfel? Era de ajuns ca, in

t64

vreme ce cinta, sa inchidd pleoapele pret de o clipi, ca sdVadi uriaga intindere a stepei dormitind sub zripadi qi minaaceea de oameni din casa lui, strinsi laolalti ca o singurdfarnilie. Cel mai mult se bucura insd pentru Abutalip siZaripa. Perechea asta merita toatd cdldura unei inimi curate.Zaripa cinta Ei la mandolini, prinzind din zbor motivelecintecelor ce se perindau cu repeziciune. Avea un glaslimpede, cristalin, qi Abutalip o acompania cu vocea luiadincd, vAtuitd; cintau din toatd inima, armonios, mai cuseamA cintece dtAriqti, pe care le interpretau intr-un felaparte, rdspunzindu-qi unul altuia, in vreme ce oaspelii letineau isonul. CintaserA deja o mullime de cintece - maivechi 9i mai noi -, Ei incd nu obosiserd, dimpotrivi, ci-ntautot mai cu foc. Asadar, musafirii se simteau bine. A5ezat infala Zaripei si a lui Abutalip, Edighei ii privea intruna,induio$at; asa ar fi fost ei, pesemne, mereu, de n-_ar fi fostsoatta amarnicd ce nu-i lisa sd-$i ffagd sufletul. In timpulacelei veri ingrozitoare Zaripa ardta ci un pomi5or uscat'dearsite. Chipu-i era cenusiu, iar pdrul i se spdlScise pind-nridicini.- Buzele vinelii, crdpate... Acum insd era de nerecu-noscut. In seara aceea Edighei o gisea minunatd - ochinegri, strilucitori, ten neted, curat, asiatic. Starea ei lduntricdera oglinditi cel mai bine de sprincenele vii, mobile, carecintau parci o datd cu ea, inilfndu-se, posomorindu-se,destinzindu-se ca niqte aripi sub suflarea cintecelor vechi.Abutalip o ingina cu multd simtire, ciutind sd pund inlumina inlelesul fiecirui cuvint:

Ca urma chingii pe pieptul tdpasuluiIn suflet mi te-ai incrustat, iubire...

gi degetele Zaripei, ciupind strunele mandolinei, ciutaurnereu alte armonii, in mijlocul celor adunad sa prdznuiasciAnul Nou. Zaripa plfiea parcd, furatd de cintec, iar luiEdighei i se pdrea cd ea era undeva departe, ci alerga res-pirind ugor gi liber prin zdpezile stepei, in bluza ei impletitd,liliachie, cu guleraq alb, rdsfrint, linind in miini mandolinaaceea, gi intunericul se despica dinaintea ei, fricindu-i loc 5i,indeplrtindu-se, ea dispdrea in negurd, mai rdsuna doarmandolina, dar,. amintindu-si ci la Boranli-Burannii fiiesc

165

oameni cdrora le-ar veni greu firii ea, Zaipa se intorcea 5ireaparea la masa lor. cintind...

Abutalip le ardtase apoi cum dansau ei la partizani.punindu-si unul a l t l i i l bralele pe umeri 5 i nr iscindu-: i ipicioarele in tact. Le cintase, acompaniat de Zaripa. omclodie sirbeasci viorre: 5i dansirs,..rd ioli in cerc. pcr;ecil-du-si bratele pe dupir umeri s i srr ig ind: . .Hop- la! Hop- la l ' . .

Mai cintaseri gi mai bduseri, ciocnind pahaiele. sefc l ic i tasera de Anul Nou. uni i veniser i , a l t r i p lecasera. Sefulhal le i . : i_nevasta-\ i l para5iser i i pclrecetea inai i t te c le a incepedansul. $i uite-asa trecuse noaptea.

La un moment dat. Zanpa ie5ise si ia pulin aer. dupdea - Abutal lp. Ukubala i i : i l rse pe amindoi sa se imbrrce,si nu iasi in frig incins.i culn erau. Cei doi nu seinapoiaseri multi vreme. ln cele din urmd. Edishei seIrotarise '.a-i aduca indaret, ciiei larA ei petrecerea rru er.:tpetrecerc. Ukubirli l striuase irr urma-i:

, - Ia-tr ceva p line. Edighei, unde-ai ponut a;a? Ai safacesni

- MA-ntorc iudatd, ii strigase din prag in acel miez denoapte rcce, limpede. Abutalipl Zaripal ii chemase el, pri-vlrlo oe jur-lmpreJur,

Nu-i rdspunsese nimeni. Apoi auzise un zvon deglasuri in spateie casei. Se oprise nehoterit. negtiind ce siiaczi - sd plece sau, dimpotrivi. si se duci la ei Si sd-icheme in casi. Cei cloi discutau aprrns.

- N-arn vrut sa vezi, spunea Zaripa, plingind cususpine. Iarti-lnir. Pur si simplu n-am mai putut indura.Iarli-ma. lc ro.e.

.- Stiu. o lini$rea Abutalip. gi inleteg. Dar nu-i vorbatle mine, c-a5 fi cunt sint. Dacii toate astea nt-arprivi numaipe mine! Ce conteazd o viald de oml Poate ci nu m-as fiagalat dc e:l cu ilti la (lr5perilrc. Tacuse o vr.emc. apoi spuse-se: Cupi i i nostr i n-au sr nrai su1erc. . . in ust l mi-e toat inidejdea...

Nepricepind despre ce era lorba, Edighei se retrdseseinceti$or, stringindu-si unterii de frig, 5i revenise neauzit inincipere. Ajuns indulttru. ise piruse ci totul se intunecase,sl petrecerei murise. O fi Anul Nou, dar oamenii se mai{luc si pe-acasd.

I66

La 5 ianuarie 1953, la ora zece dimineala, in haltaBoranli-Burannii oprise ur.r tren de pasageri, de$i'traseul eracomplet liber si si-ar fi putut urma calea fdrd oprire, caintotdeauna. Trenul stationase doar un minut $i jumdtate.Atit fusese de ajuns. Trei insi - in cizme negre de box.croite pe acelagi calapod sdriserd de pe scara unuia dintrgvagoane. qi o porniseri direct spre canton. Mergeau intacere, cu pagi siguri, fird a privi in lituri, se opriserd doaro clipd lingd omul de zirpadd. Priviserd ticuti inscriptia depe bucata de placaj, care-i saluta, priviseri si ciciulacaraghioasd, veche, jumulitd a lui Kazangap, pusi aiurea pecapul omului de zdpadd. Apoi intraserd in canton.

Dupi un timp, pe u$d iesise valvirtej Abilov. 5efulhaltei. Mai sd dea peste omul de zdpadd. Suduise si mersesemai depalte, grdbit, aproape fugind, ceea ce nu i se intim-plase niciodatd. Peste vreo zecc minute, gifiind din greu. seintorsese, aducindu-l cu sine pe Abutalip Kuttibaev, pecarel luase urgent de la lucru. Abutalip era palid. isi l ineacic iu la in mini i . Intrase impreund cu Abi lov in canton.lesise insi foarte repede de acolo. insotit de doi din cei treinou-veniti 5i tustrei o pomiserri spre birraca Kuttibaevilor.De acolo se intoarseri numaidecit Abutalip insotit la fel.pas cu pas, de indivizii in cizme de box. Aduceau cu ei[iste hirtii luate din casa lui Kuttlbaev.

Apoi se asternuse linistea. Nimeni nu ie$ea din canton,nimeni nu intra.

Edighei af'lase despre cele intirnplate de la Ukubala. Eadiduse fuga. cum ii iridicase Abilor,. la kilornetrul patrLr,urrdc se fucee rn z i rur r rccel rcviz ie. l i chenrasc pe Er l iuheideup rle :

Il ancheteazA pe Abutalip.Cine-l ancheteazd?

- Nu ltiu. ALr venit ni5te oameni. Abilov m-a trimiscLr vorbii c?i, dacd nu iese binc lnchela, sd nu spunem calAbutalip si Zaripa au fost cu noi de Anul Nou.

Dar ce l-a apucat:)- Stiu eu'l Asr mi-a zis sir-1i spun. Si mi-r zis sn fii

la canton pe la doLri. Vor sd te ntrebe si pe tine, sii alle nuitiu ce despre Abutalip.

-- Ce sit afle'l

t61

- De unde si 5tiu? A venit Abilov, mort de spaimi, gimi-a spus toate aster. Iar eu t i le spun l ie.

Pe la doud Edighei mergea oricum acasd, sd mdnince.$i pe drum, gi acasd tot incercase sd-$i dea seama ce sepetrece. Dar nu gdsea raspuns. Sd fi fost iarasi la miiloctrecrr tu l lu i . pr izonieratul . ' Dar a5l l ver i [ icaser l dernul t . Ceal tceva putea f i? Era nel in isr i t . nu-5i p i isea starea. lmbucasedorr i r l ingur i cu ta i le i s i dacluse f : r r l l l ia deoparre. Pr iv iseceasul: doud fiiri cinci. Au spus Ia doud. doud fie. Iesise dincasi. Prin fafa cantonului se preumbla incoace si incoloAbi lov. Arrrr ja ln ic. bot i r . abdrur.

- Ce s-a-ntlmplat?- Nenorocire, Edike, nenorocire mare! fdcuse Abilov.

privind speriat spre u5d. Buzele-i tremurau mdrunt. L-auarestat pe Kuttibaev.

- Dar de ce?- Au gdsit la el niSte scrieri interzise. Seari de sear?i

scria ceva. Toti $tiu asta. gi uite cd a b?igat-o pe minecd.- Dar scria pentru copiii lui.- Nu $tiu irentru cine scria. Nu stiu nimic. Intri, te

a$teapta.In cdmdruta sefului de haltii, numitd cabinet, il a$tepta

un om cam de aceea5i v i rst i cu el , poare cevl nrai t inai -rd f i avut vreo l re izeci de rni . incleiet , cu capul mare. tunsperie. Nasul carno\. cu nnri largi. ii asudase de incordar.eape care i-o cerea lectura. Cici citea ceva. Iqi $tersese nasulcu batista, incretindu-si fruntea inaltd, masivd. gi mai tirziu,in timpul discutiei, avea sd-qi $teargd intruna nasul asudat.Scosese din pachetul de ,,Kazbek", asezat pe masi, o (igar:ilungi, o risucise intre degete, o aprinsese 5i, alintind asupralui Edighei, rdmas lingd usi, ni$te ochi limpezi, cu pupilegiilbui, ca de erete, ii spusese scurt:

- Ia loc.Edighei se asezase pe taburctul din fata mesei.- Uite - asta ca sA n-ai nici o lndoiald. rostise oclii-

de-erete. Scosese din buzunarul de la piept al tunicii civileun carnetel cafeniu. il deschisese si-l inchisese iute la loc.mormdind ceva care aducea a ,,Tansikbaev" sau ,.fisikbaev"- Edighei nu-i deslugise prea bine numele de familie.

- Clar'l fdcrxe ochi-de-erete.

r68

- Clar, fusese nevoit sd rdspundi Edighei.- Ei, atunci sd trecem la treaba. Se spune ci e$ti cel

mai bun prieten $i tovard$ al lui Kuttibaev.- Sd zicem c-ar fi aga, Ei ce-i cu asta?- Sd zicem c-ar fi aga, repetase ochi-de-erete, trdgind

din ligari cu aerul c{ se strdduie$te sd patrunda tilcul aces-tor cuvinte. Si zicem c-ar fi aga. E clar. $i deodatd, cu unnea$teptat rinjet ironic, cu o ciudatd bucurie anticipatdsclipind in ochii lui limpezi, ca de sticld, ii aruncd: gi cume, prietene dragi, scriem, ai?

- Ce sd scriem? se fisticise Ediehei.- Tocmai asta vreau sd a1lu.- Nu pricep despre ce-i vorba.- Oare? Ia mai gindeqte+e!- Nu pricep despre ce e vorba.- Ce scrie Kuttibaev?- Nu stiu.- Cum nu stii? Toti $tiu, $i tu nu $tii?- $tiu cd scrie ceva. Dar ce anume, de unde sd qtiu?

Ce mi priveste pe mine? Are omul chef si scrie, n-aredecit. Pe cine privegte [eaba asta?

- Cum adicd, pe cine prive$te treaba asta? zvicnise,uluit, ochi-de-erete, stripungindu-l pe Edighei cu ochii luipdtrunzdtori, ca doud gloanle. Dupd tine, oricine vrea, n-aredecit sd scrie ce vrea? El ti-a bigat ideea asta in cap?

Ba nu mi-a bdgat in cap nimic.Dar ochi-de-erete nu-i lud in seamd rdspunsul. Era

indignat:- Uite propaganda du$manului! Te-ai gindit vreodatd

ce s-ar intimpla daci oricine $i fiecare s-ar apuca sd scrie?Te-ai gindit ce s-ar intimpla? Daca fiecare gi oricine osd-nqire pe hirtie ce-i trece prin cap? De unde ideile asteastraine? Nu, drigufi, nu ldsdm noi si se intimple una caasta. Nu vom ingddui contrarevoluliei si,qi facd de cap!

Edighei tdcea, rdzbit 9i descurajat de torentul de vorbece se pravalea asupri-i. Era foarte mirat ci nimic nu seschimbase in jur. Ai fi zis cd nu se intimpld nimic. Privindpe geam, zirise trecind trenul de Taskent, $i pentru o clipivdzuse cu ochii minlii oamenii din vagoane, care cildtoreau,fiecare cu treburile si nevoile lui, beau ceai sau votci.

169

vorbeau de-ale lor Si nu-i pdsa nimdnui cd in clipa aceea, lahalta Boranli-Burannii, el stdtea in fap unui i"r'""-""iri'aferete. picar naiba sr ie de unde pe capul lu i . Si oieotu_lfusese srrapuns de o aril de adinca ai,r".", i""-ii LJi"r*imai-mai sd dea buzna afard din canton. sa

"i;il; il F;;;

trenul acela 5i sA mearga cu el pind lu .^patui friii, nu.?isd nu mai fie aici.._

- Ei, ce zici? Ai prins tilcul? urmase ochi_de-erete.. - L-am prins. l-am prins. rdspunsese Ediehei. Numai

un lucru a) vrea sd stiu. Omul voia doar sd_Si sclie amintiri_le, p-entru. copiii lui. Cite i s-au intimplat, sa zicem, ;-i;.sau in prizonierat, 5i mai apoi la pariizani. C" irar'i"

"rrr:-^pentru copii?! exclamase acela. Cine sii creadd unaca asta? Ce om cu scaun la cap se_apucd sA scrie pentruniste (inci de-o schioapi? Balivernel Ui,.

"r* r.tiJ*rla

d9sr.nanut: S-a ascuns in pustietatea asta. in jur _ nimeni 5inrmtc. nlct .un ochl t reaz _ 5i pune_te pe scr is memori i l- yat dacd a simtit nevoirl obiectase Edighei. Voia.

pesemne. sd-si astearna pe hir t ie niste gindur i te_ale lu i .personaje. pentru ca pruncii s6 i le citeascd atunci cind s_orrace mafl.

,.; Care gindurl personate? Ce tor indrugi acolo? oftaseochr-de-erere., cldrinind dojenitor din cap. Ce inseamnii gin_oun personale. .ce- i . a ia pdrere personala? Un punct devedere. personal adici, nu_i aga? O piirere pirsonald,deosebita, nl? Ei bine. nu por exisra ni.i un f"f'J" opiniipersonale. L9 e^ astemu( pe hirtie nu mai e opinie personala.ue e scns riimine scris. Unde_am ajunge daCa fiecaruia i_artuna si-$i povesreascd gindurile? Ar fi prea de tot. Uite_icaretete, aSa-zisele ,,Caiete de partizan;, uite gi subtitlula!it1 9i nolti in Iugoslavia" - uite-tet Aruncase p; ;;-;rer calete.groase. cu copefii din musama. Asta_i neobrazare!)l tu cautl sd-ti \coti prietenul basma curara! Numai cd noil-aln demascal

- Ce-a{i demascat?Ochi-de-erete se riisucise in scaun si spusese. cu acelaqi

rinjet ironic, nea$teptat, cu aceea$i ciudaia brcurie antici_patd. rdutiicioa,sa. fiiLrd sii clipeasca 5i fdrd s:i_5i dezlipeascaoe et pnvrrea ltmpede, pAfunzatoare:

170

- L-am demascat, restul, dacd ne dai voie, ne privegte.$i urmase, mestecind parcd fiecare cuvint, imbitindu-se deefectul produs: E treaba noastra. N-o si-ti dim 1ie raponul.

- Ei, dacd-i asa, a$a sd fie, mormdise buimdcitEdighei.

- Amintirile astea du$minoase au si-l coste, tineminte ce-1i spun, strecurase printre dinti ochi-de-erete, apoise-apucase si scrie ceva repede, dojenindul in acela$i timp:Te credeam mai intelept, mA a$teptam sd fii de-al nostru.Muncitor frunta$. Fost combatant. Credeam cd o sd ne-aju(iin demascarea dusmanului.

Edighei se infuriase gi-i spusese incet, dar deslugit, peun ton ce nu ldsa loc indoielii.

: Nu semnez nimic. Vd spun dinainte.Ochi-de-erete ii aruncase o' pri vire nimicitoare:- Nici n-avem nevoie de semnatura ta. Ce, crezi ci

dacd nu semnezi ne-ai pus capac? Te in$eli. Avem Si farisemnAtura ta material suficient ca sil tragem serios lardspundere.

Edighei amulise umilit, cu sufletul pustiu deodatd. Darsimtea totodau crescind in el, ca un talaz pe Aral, revolta giminia. Brusc, simtise nevoia si-l sugrume pe ochi-de-ereteca pe-un ciine turbat, si se $tia in stare s-o faca. $i fascistulacela, pe care fusese silit si-l doboare cu miinile lui, aveagitul la fel de gros qi de zdravdn. N-avusese de ales. Sepomenise deodatd fat6-n fatA cu el in tran$ee, in vreme celuptau sd scoatd apdrarea inamici de pe pozitii. Pdtrunseserddin flanc, improgcind tran$eea cu grenade gi trecerile curafale de automat, curdtaserd de-acum linia $i se pregdteaus-o porneascd mai departe, cind se trezise deodatA fatA-n-fag cu el. Era pesemne un mitralior care trAsese pini laultimul glon1. Cel mai bine-ar fi fost s6-l ia prizonier.Gindul ista il fulgerase pe Edighei. Dar neamtrul gi apucasesi ridice pumnalul deasupra capului. Edighei il pocnise cucasca in fati; apoi se prdviliseri-n tdrinA. Nu-i mairimdsese altceva de fi{cut decit sii-l in$face de grumaz.Neamlul se zvircolea, horciia, scormonea cu degetele impre-jur, incercind si dibuiascd pumnalul pe careJ sciipase dinmind. In fiecare secundd, Edighei se a$tepta si simtd lamaascutitd infigindu-i-se in spate,. de aceea stringea cu o fortd

l7 l

crescindd, supraomeneasci, selbadcA, sringea urlind gruma_zul cartilaginos al dusmanului ce rinjea, i]rvinetindu_*se. Iarcind neamtul se sufocase gi incepuse sd miroasd pitrunzdtora ur ina. Edighei is i despr insise de girul lu i degeteleiuclestate spasmodic. Vomitasc imediar si 5(ropir de p;opriaboriturii. se tirise cit lnai deparre. cu ochii tulburi. gemind.Nu povest ise despre asta nimanui, n ic i atunci , n ic i maitirziu. Uneori, noaptea, retrAia coqmarul acela, si a doua zinu-$i. gAsea locul, ii era lehamite de toate. $i uite ci gi-lreaminfise tocmai acurn, cu o tresdrire de sciiba. isi dad",seama totu5i cii ochi-de-erele ii era superio; prin viclenie sipr in ager intea nr int i i . $ i i l ranea cuinpl i r acest lucru. invreme ce omul acela scria. Edighei se itr,iduia sa easeasciiin spusele lui punctul slab. il uimise, mai cu seailA. orindraceasca sa liprd de noima. o idee: cum poqi invinui pecineva de . .amint i r r du5ntanoase..? Oare amint i r i le oot ' f idugmdnoase sau neduqmdnoase? Doar ele apartin unor vremice-au trecul 5i omul i5 i a lninte$(e de lucrur i ce s_auintimplaf aieveal

. _ - As vrea sA $tiu... incepuse Edighei. i5i simleagit le jul uscat de emotie, dar sb-si lea sa-vorbeascd rece,l in ist i t . Ui le. tu spui . . . I l rutuia dinadins, penrru ca indiv idulvi priceapa ca el. Edighei. n-avea de ce sd-l linguseasci side ce_sa se reama. mai deptr te de stepd n-aviau unde_lgont. Utte. tu spui . repetase el . ca e vorba de niste amint i r idusmanoase. Cum sd inteleg asta: pot f i amint i r i le dus-manoase sau nedugmdnoase? Eu cred ci omul isi amintestece a fost gi cum a fost cindva, ceva ce nu mai e de mult.Sau cum? Dacii-i de bine - amintegre-ti, dacA-i de riu,daci-i ceva nelalocul lui - nu-ti aminti, uitd? Chipurile. ce_irdu nici nu s-a-ntimplat? Sau. sa zicem, ai un vis: rrebuiesau nu si fil aminte$ti? Dar daci-i un vis urit si nu-i placecuiva?.. .

- Ei, dricia dracului! se minunase ochi-de-erete. Vasd zicd, de-{9tia-nri esti! iti place s-o-ntorci pe toate fetele.care va sd. zicd, esti clantdu, ai? Se gisi gi filozoful locului.Bine, atunci hai sii discutim. F:icuse o pauzd. gi, cinririn_du-gi.parcd vorbele, spuse: Multe se pot intimpla pe lume ince pnve$te evemmentele istorice. Cite qi mai cite, fel de fellImportant e sA-fi aminte$ti tlEcutul, sa-l infdliqezi, prin viu

t72

grai sau, cu atit mai mult, in scris, a$a cum se cere acun,asa cum avem nevoie astdzi. Iar ceea ce nu ne este de folosnu trebuie linut millte. DacA nesocote$ti aceastd cerintd,inseamni cd actionezi ca un dugman.

- Nu sint de acord, spusese Edighei. Nu se poate sdfie asa.

-- Ba asa e, cu sau fiud acoldul tdu. Ti-am spus toateastea pentru cd veni vorba. M-ai intrebat qi 1i-am rdspuns,pentru cd sint cumsecade. Nu sint defel obligat sd-mi batgura cu tine. Bun, $i acum sd trecem de la vorbe la fapte. Iazi, n-a scdpat Kuttibaev vreodat.l, in fata ta, bunioard la unpahar, ni$te nume englezeqti?

- Da'de ce? se mirase sincer Edighei.- Uite de ce. Ochi-de-erete deschisese unul din,,Caie-

tele cle partizan" ale lui Abutalip qi citise un pasaj subliniatcu rogu: ,.La 27 septembrie in trbdra noastri a sosit o misi-une englezd - un colonel si doi rnaiori. Am defilat prin falalor in pas de parad:i. Ne-au salulat. A unnat apoi un dejuncomun ln cortul comandanlilor'. Ne-au invitat $i pe noi, ceiciliva partizani strdini. Cind rni-au fdcut cunolititrtd cucokrnelul, el mi-a strins mina foafie amabil si m-a intrebal,priu traducitor, de unde sint 5i cutn ajunsesem acolo. l-ampoveslit pe scurt. Mi-au dat vin, am bdut cu ei. Am statapoi multi vreme de vorbd. tr4i-au pldcut englezii: aveau un1tl de a se purta simplu li deschis. Colonelul era de pdrerecd o marc $ansd, sau, cum spunea el. providenfa a ficut canoi to1i, in Europa, sd ne impotlivim fascismului. Altfel,lupta impotriva lui Hitler ar fl fost gi mai grea, ba poate s-arfi sfirsit ^tragic pentru popoarele dezbinate" - $i a$a maideparte. Incheind citatul, ochi-de-erete impinsese caietulspre marginea nesei. Mai aprinsese un ,,Kazbek" gi, dupdun ristimp de tdcere, urmase, printr-un nor de fum:vasdzici, acest Kuttibaev nu i-a spus colonelului englez ci,fdrd geniul lui Stalin, victoria ar fi fbst imposibili, oricits-ar fi dat ei de ceasul morlii pe-acolo, prin Europa, lapartizani sau mai stiu eu pe unde. Agadar, dumnealui nu segindea la tovarasul Stalin. Asta pricepi?

- Poate c-o fi vorbit despre asta, incercase Edigheisd-l apere pe Abutalip, dar a uitat pur gi simplu sd scrie.

t73

_- Dar unde pomeneste de asa ceva? Nicdieri. Si_apoi.am ctr l l depoztt l le lu i Kul t ibaev din patruzeci s i c inci , i inda lost audiat de comisia de control, la intoarcerea -dln

f.ftlltlg tusostauii de parrizani. Acolo nu e amintit episodul

cu mrsrunea englezd. A$adar, e ceva necurat la mijloi. Cinepoate garanla cd nu era in legdturd cu serviciul Lnglez despionaj?

- ?i ,n nuy Et l ighei s imt ise o Inare rpisare; i durere in\ul le l . Nu prreepei i la ce bun loale aslea. ce vreir , Ia urmaumrei. ochi-de-erete.

' NU t i -a spu\ Kutt ibaev cevr desprc asla, ia eindes_

te.re binc n-a ponteuir n ic iodat i i vreun t)utne "ngt.r i r . i -broartc lntportaut si $tim cine erau cei din misiun& englezd.

- I)ar cum suni numele lor, ale en-qlezilor.?-- gtiu

.eu Clark, Smith, Jack...- l vlata mea n-am auzit asemenea nume.

. . Oehi-de-erete caluse pe gindur i . pusornor i t : se vede ci lorscultJ cu t^dtghet nu intra pe ldgasul pe (.rre ar fi vrut s_ormptnga et . strecura\e apoi . pc un ton fur isat :

- Aud cr:r in l l intat a ic i un t 'e l c le rcuald. i i ddsci le: tepe copii?

_ . Ei, care scoali! zinbise Edi-qhei fira voie. El aredoi b;iieti, eu - doud fetite. Iacitii $co:ala. Cei ,"u.i uu "rn.lani, cei mici - trei. La noi, ce si faci bietii

"opii, in iu.numai pusriu. Kutribaevii se ocupd ae ei, ll invata ?ie -cei,l.

Sint, oricum,_ fbsti invitdtori, si it si neuarta-s". 'Cli"r.

" "iacolo_, mai deseneazd, invatd sd scrie una, alta, sd soco_teasci. Asta-i toatd scoala.

-- Ce cinrece i-au invitat?- Pdi, ror felul. Din cele pentru copii. Nu le tin minte.- Dar de scris ce scriu?- P i . l i tere. Cuvinte obisnui te.- De exemplu?- Cuvinre. Cirre le l ine minte. . .

. - Uite ce cuvinte! Ochi-de_erete alesese dintre hirtii le! : l l " : "1t4 nis le pagini ruple din caietele mizgal i te decop . toI tm pr imele cuvinle. pe lbaie. o mina de copi tscnsese: ..Lasa noastrd',. Vezi care_s primele cuvinte scrisede copil? -,,Casa noastrd.,. De ce nu _Victoria noasffa,.t a;cuvinte sint acum pe buzele tuturor? ,,Victoria noastrali

114

Asa-i? Dar lui de ce nu-i trece a$a ceva prin minte?Victoria 9i Stalin sint de nedesptutit.

Edighei amufise. Se simtea atit de umilit de toate aces-tea $i-i era atit de mild de Abutalip 5i -Zaripa, care-gtpripidiseri atita energie gi timp cu pu$tii lor cei neastim-pirali, qi-l mai ndpddise $i o asemenea furie, incit isi luaseinima-n din{i gi spusese:

- Apoi, daci-i asa, mai intii ar fi trebuit sd scrie,,Lenin al nostru". Oricum, Lenin e pe primul loc..

De surprizd, lui ochi-de-erete i se tiiase respiratiaiexpirase prelu4g, dind fumul afard din pl6mini. Se ridicasede pe scaun. In mod obi$nuit, s-ar fi preumblat pesemneincoace $i incolo, dar in cdmiruta aceea nu prea avea loc.

- Cind spunem Stalin, subintelegem Lenin! rostise elsacadat $i rdspicat. Apoi risuflase u$urat, ca dupi o goandbuna $i adriugase, impiciuitor: Bun, sd zicem cd nici n-amvorbit despre asta.

Se agezase $i, din nou, pe chipul de nepatruns ii sticlirdochii reci. limpezi. cu pupile galbui. ca de erete.

- Avem dovezi ci Abutalip Kuttibaev s-a pronuntatimpotriva educirii copiilor in internate. De asta ce mai zici,se pare ci erai de fatl cind a adus vorba despre asta?

- De unde asemenea dovezi? Cine v-a putut daasemenea dovezi? se mirase Fdighei Ei, brusc, il fulgerase obdnuiald: Abilov, qeful haltei, era vinovat, el adusesenenorocirea pe capul lor - in prezenta lui discutase AbutalipDe tema asm.^

intrebarea lui Edighei il scosese din sdtite pe ochi-de-ererc:

- Ascultd, ti-am mai explicat: ce dovezi avem, deunde le avem * asta e treaba noastri. Nu dAm socotealAniminui. Jine minte. Ia zi, ce tri-a spus?

- Ce-a spus? Pdi, si-mi amintesc. Asadar, bdiatul luiKazangap - cel mai virstnic muncitor de la haltd -, e lainternat, la Kumbel. Acum, de, biiatul, ce mai, se tine deprostii, injurA, minte. Pe intii septembrie tocmai sepregAteau sd-l duci din nou la $coali la Kumbel. L-a dustaicd-siu, cu cdmila. Iar maicl-sa, nevasta lui Kazangapadic6, s-a pus pe bocit - vai 5i-amar de noi, zicea, cum aintrat la intemat s-a instriiinat, nu mai e ca-nainte, zicea, nu

t75

mai e legat cu inima si sufletul de casd, de tatd, de mamA.ca pe vremuri. Minte de muiere proasta. Biiiatul trcbuie sainvele, sigur cd std departe de e1...

- Bine, bine, il intrerupsese ochi-de-erete. $i ce_aspus Kuttibaev?

- Era s i e l cu noi . A spus ca o in imi de mamA simtenumaidecit cind ceva nu-i in regula. Cil internatele lr_au foslele niscocite de bine ce-o duce;. lnternatul rupe inrr_un fel.adica nu. nu. rupe. indepirteazii copjlul de fatnilie. de tara.de mama. 5t cd a5ta e. indeobste. o pr.oblemi grea. Creapentru roti - si penrru el. si pentru alli i. Dar ce sir faci daciinu-s al le posibi l i tat i . Eu i l inteleg. gi copi i i mei au sdcreascd. De pe-acum nla doare sufletul cind mi sindesc laasla. Bine n-are cum sa fie, asla fdra doar si poatel..

- Lasii. despre asta vorbim noi mai tirziu. il ooriseochi-de-erete. Deci, a spus cd la internatul sovietic e riiu.

- N-a spus ,,sovietic". A spus internat si-atit. Inter_nalul noslru- i la Kumbel. Iar . . r i iu. ; eu am sDus.

- N-are imporlanl,ii. Kumbel e in Uniunba Sovierica.- Cum n-are importantd? izbucnise Edighei, simlind

cd acela cauti sd-l incurce. De ce sd-i pui in circd vorbe oecare nu le-a spus? $i eu gindesc ca el. Sd trdiesc eu in ait,iparte, nu la hal ta. pentru nimic in lume nu mi-as rr imitecopiii la internat. Aga gindesc 5i eu. $i ce-i cu asta'?. . - Gindeste, gindegte! pusese ochi-de-erete cap{t diselr-

tiei. Dup;i o clipd de tdcere, continuase: Asa-a. deci sritragem concluziile. Asadzr. e imporiva educatiei coleclive.

Edighei . Ce va punel i pe capul omului? Cum'se porte unaca asta?

- Usor, usor, nu te enerva! ocolise rdspunsul ochi_de_erete. neostenindu-se sii-i dea vreo explicalie. Spune-mi maibine ce-i cu caietul asta pe care scrie ,,pasarea Doncnbai..?Kuttibaev afirmri ca a scris-o dupd spusele lui Kazangap si.in parte, dupd ale rale. Asa e?

- Chiar asa. se inviorase Edighei. Aici. in stepa Sari-Ozeki, circuld o poveste, adicd o legendd. Nu deiarte deaici e cimitirul naimanilor, adicd a fosi cindva al nairnanilor.acum e al tuturor. se cheama Ana-Bei i t . acolo a fostingropat i Naiman-Ana. ucisa de f iu l e i , un mankur( . . .

t76

Bine. bine, o si citim si-o sd vedem noi ce vrea sizicd 5i pasdrea asta, spusese ochi-de-erete si incepuse sardsfoiasci filele caietului. gindind iardsi cu voce tare.Pasdrea Donenbai, hm, halal gdselnita. O pasire cu nume deom. Marele scriitor. Al doilea Muhtar Auezov. Scrie despreepoca feudald. Pasirea Donenbai. hm... Credea cd ne duce...Scria pe ticute, pentru copii, vezi matale... Dal' asta ce-i?Tot pentru copii? Ochi-de-erete apropiase de chipul luiEdighei un alt caiet cu invelitoare de musama.

Ce e? nu pricepuse Edighei.- Ce e? Asta tu trebuie s-o stii. Uite titlul: ,,finguirea

lui Raimali-aga cdtre fratele lui, Abdilhan".- Sigur, e tot o legendi, spusese Edighei. O poveste

din bdtrini...- Fii pe pace, o stiu $i eu, il intrerupsese ochi-de-

erete. Mi-a trecut $i mie pe la ureche. Un bitrin cu minteardticite se indrigosteste de o t'etiscan6 de noudsprezece ani.Ce-i bun in asta? Kuttibaev Asta nu-i doar un tip ostil. mai esi imolal. Cu citd migalii, ce amirnuntit a scris toatd porcariaasta.

Edighei se imbujorase. Nu de rugine. Sufletul ise um-pluse de minie - nu putea fi nedreptate mai marc ca asta illce-l privea pe Abutalip. Spusese, abia tinindu-si firea:

- Uite ce e. r'lu stiu ce fel de sef vei fi tl ind tupe-acolo, dar si nu cutezi a-l rnurddri in felul ista. De-ar tltoti bdrbatii pdrinti si soti cunl e el, orice localnic i1i poatespune ce fel de om e. Sintenr putini la haltd, ne numeri pedegete, asa cd ne cunoa$tem bine unul pe altul.

- Bine. bine, linisteste-te, rispunsese ochi-de-erete.V-a imbrobodit pe toti. Du$manul $tie intotdeauna si sepretaci, dar si noi stim sdl demascdrn. Asta-i tot. Esti l iber.

Edighei se ridicase. Isi pusese cdciula in ticere.- Si cu el cum rdmine? Sd intre omul la pugcirie

pentru niste srningdleli, cum asta'JOchi-de-erete se ridicase vehement:- Uite ce e, ti-am mai spus: asta nu-i treaba ta. Pentru

ce trebuie urmirit du{imanul, cum trebuie procedat cu el, cepedeapsd i se cuvine - e treaba noastrA! Nu-ti bate tu capul.Vezi-ti de-ale tale. Esti l iberl

t11

in aceea5i zi, seara tirziu, la halta Boranli-Buranniioprise din nou un tren de pasageri. Numai cd acum trenulmergea in direclia opusri. gi de astd datd sta(ionase putin.Trei minute.

Lingd linia intii asteptau in intuneric cei trei indivizi incizme de box, care-l luaserd cu ei pe Abutalip Kutribaev, iarmai deoparte, despdrtiti de spindrile de nepdtruns ale celortrei, care-l acopereau pe Abutalip, stiteau citiva oameni dinBoranli Zaripa cu copiii, Edighei, Ukubala si Abilov,seful haltei, care se tol invirtea de colo-colo, agitindu-sede-a surda qi bicisnic pentru ci trenul intirziase o jumdtatede ord. Ce cduta el aici? Si daci ror venise, sd ti stat linistitlocului. Kazangap, care fusese interogat 5i el in legituri cunefericitele legende gisite la Abutalip, era in acel momen(Ia macaz. Trebuia sd indrepte, cu miinile lui, trenul pe caleace unna sd-l ducd pe Abutalip departe de Sari-Ozeki. Bukeirimiisese acasd, cu fetitele lui Edighei.

Cei trei - cu gulerele ridicate drept pavAzd. impotrivavintului il acopereau pe Abutalip cu spinirile Si tdceau,incordati. Cei ce veniseri sd-l conduci pe Abutalip taceau,la rindul lor.

Vintul ridica omitul cu un fel de fosnet si suier abiaauzit. Stepa se pregerca de viscol. Undeva, in adincul nepd-truns cl l i l r ie i . negura inghelat : l se urnf la. Luna - pr la 5ingu-raticd $i spiliicitd pe bolti - isi strecura cu greu spre pdmintlurnina searbddi, stdtuta si pustie. Gerul ardea obrajii.

Zaripa plingea surd, stringind in brale boccelutra cumerinde si haine pregititi pentru bdrbatul ei. Suspineleadinci ale Ukubalei sJ rransfbrmau in norisori de aburi. iladdpostise in poalele subei pe Daul. Acesta pirea a presimticeva si tdcea infi'icosat, lipindu-se strins de tuqa Ukubala.Cel rnai mult aveau de furci cu Ermek, pe care Edighei, casii-l lercascd de vint, il tinea in brate. Cel mic nu binuianlultc.

- Tdtici, tdtical isi chema el tat6l. Vino linsd noi!Mergem 5i noi cu l i le I

La auzul glasului sdu, Abutalip tresdrea $i incerca sd seintoarcd, sd-i rdspundd ceva copilului, dar cei trei nu-l lisausd pl iveasei indlrat . Unul d intre ei nu mai rezistase:

r78

- Nu stati aici! Auziti? Duceti_vA mai incolo, vd luatirdmas bun mai tirziu.

Fuseserii nevoiti sd se indepdrteze.Drr ia l i i cd din beznd rdsar i \er : i lumini le rrenului . s itotr se.puseserd in miqcare. Zaripa nu mai putuse i,rar.i i iizbucnise in hohore de pl i rs. p l ingea si Ulrnuf" . i * l r i

a91cer cu srne .despi i r t i rca. Srrapuneind crr larur i le din lataprcla.detsi . inphelar, ce plutea in v l izduh. se aproDia incel .rmentnl j tor . ( rescind din nor i i de cer la s i r rani lbr ln indu_seintr-o. masd intunecatd,' scrisnitoare. 5l pe misuri ce .eapropia, farurile strdlucitoare ale locomotivei se riaicau totmar sus. deasupra pant intului . rpulberul c le zapada dinrresrne tremi i ta tor mai deslusir in f is ia de lumini , zeornotult rudnic al b ie le lor : i p is loanelor r tsuna lor rnui par iunraLo.sr rnar inspdiminl i lor . Se deslusea de_rcunr s i conturultrenului.

. - Tdtici, tdticil Vine trenul! strigase Ermek, clar amu_tise deodari, uimit cd taicd-siu nu-i rispundea. ip.i r"..,case iardgi sii-i atragd atentia: Titicii. tdliciil

Abilov, seful haltei, care se tot foia prinrprejur, seaproplase de cei trei:

. -ry'agonul po$tal e in capul ganriturii. Treceti, vd rog,mai in fatd. Acolo.

^ Pornisera rot i . cu pas zor i r . in direct ia rndicata. in

trunte. l i i r i a t runca vreo pr iv i re in jur . paset ochi-de_erete,cu servreta in mtnr. dupa el . i r rcadr i r rdu- l pe Abutal in _ celedoui aJutoare alc lu i . doi zdrrhoni . iar indar i tu l lor . la oare_care. d is laxta. . Tar ipa. urmata de Ukubala. care- l t inea JeInln: I . pe Ui lut . hdrghei era ul t i rnul . cu Ermek i r r bra1e. i lpodidea pl insul . drr nu-si puter ingadui .a i .e tase praai intala l^emcl lor . sr a copi i lor . lnr int : r Iupt indu_se cu sine,rncerctnd sj-s i inghird nodul d in gi t .

. _. Tu esr i b i iat mare. Erniek. E: t i baiar mare, nu_iusr ' l Esl i b i iat mare : i n-ai sa pl i r rg i . N-ui

- i p l inSi , nu_i

a5a' . ' bolborosea el lar i s i r . srr ingind iopi lu l la piepr. 'Intre r imp. rrenul i r rcer in isc. opr indu_se la halr i . Coui lu l

t resar isc sper iat i r r bralele lu i c i r id locolnot iva, duoa'ce_ialunsese 5i-i depd5ise, i5i slobozise brusc, cu zgomot: aburiisl risunase tluieratul pAtrunzitor al conductorul-ui.

t79

- Nu te reme, nu te teme! spuse Edighei. Cit egri cumlne sd nu te temi de nimic. O sd fiu mereu cu tine.

Trenul oprise cu scrignet mare, prelung, 9i vagoaneleacoperile de chiciurd gi zdpadd spulberati, oarbe din pricinagnepl ce se a$ternuse pe geamuri, incremeniserd. Se l{sasetdcerea. Dar numaidecit locomotiva slobozise din nou. cuguier, aburii, pregitindu-se sd porneascA iardgi la drum. Va-gonul po5tal era chiar lined locomolivii. dupa vagonul debagaJe. Avea geamurile zabrelite, iar u5ile cu doua canaturierau disptse la mijloc. Cineva le deschise diniuntru si lncadrul lor aparuserd un bdrbat qi o f'emeie cu chipie depostasi . pantaloni s i vestoane vdrui te. Femeia - t inea inmind un felinar - pirea sii fie sefa. Era voinica, pieptoasi.

- DumneavoastrA sinteli? inlrebase ea, ridicind feli_narul ca sA lumineze intregut grup. Vii a$tept6m. Totul epregatlt.

' Primui urcase ochi-de,erete, cu servieta lui budusitii.- Hai odata. nu ne line in loc! il zoriserA pe arestat

cei doi insotitori.- O si md-ntorc curind! E o neinlelegere! spusese

precipitat Abutalip. O sri md-ntorc curind, asteitati_mi!.. Ukubala nu mai put-use rezisra. Cind Abuialip isi luase

rimas ^bun

de la copii. incepuse si plingrl in hohore. AcesrarSr. srrngea cu dtsperare in hrate copi i i sper iat i . care nuprrcepeau ninic, sdrutindu-i 9i spuninduJe ceva fdrii qir.!Locomotiva era deja sub presiune. Totul se perecea lalumina felinarului. $i deodatd rdsunase din nou, sFabitindgamrtura ca un curent electric, guieratul acela pitrunzAtor,care-ti ingheta inima.

- Gata, ajunge, urci! il impingeau cei doi pe Abutalipspre scara vagonului.

^ . Edighei^ s i Abural ip apucaserd in ul t ima cl ipd sd seimbriti$eze. tnmdrmurind pret de-o secunda, intelegind totulcu mintea. cu inima. cu intreaga tor fiin(d. lipindu_ii unul dealtul obrajii umezi, nera5i.

- Si le povestesti despre marel soptise Abutalip.Au fost ultimele lui cuvinte. Edighii inteleses". il .ugu

si le povesteasci fiilor despre Marea Aral.- Gata, ajunge, urci! ii despdrtiserd cei doi.

180

lmpingindu-l din spate cu umerii, cei doi il imbrinci-seri pe Abutalip in vagon. Abia atunci in mintea copiilor sestrecurase iniiico$dtorul adevdr. Se puseserd pe plinsamindoi odath, fpind intr-un glas:

- Titicd! TatAl Titicil TatilEdighei se repezise, cu Ermek in bra1e, spre vagon.- Hei, incotro? Incotro? Unde te trezest:i! il impinsese

furioasd inddrdt femeia cu f'elinarul, blocind cu umerii eimasivi usa.

Nimeni nu-si didea seama cd Edighei era gata in clipaaceea sd plece el insusi impreuni cu Abutalip, pentru ca pedrum sd-l sugrurne pe ochi-de-erete cu propriile-i miini, atitde dureros ii sflsiau sufletul tipetele copiilor.

- Nu statj aici! La o parte! urla femeia cu felinarul.Un miros de tutun $i de ceapd il izbise pe Edighei drept infata.

Zaripa isi :rmintise de boccelula rimasi in miinile ei.- Luati asta, dati-i-o, e cu mincare! strigase, zvirlind

bocceluta in vagon.$i ugile vagonului se inchiseserd. Cdzuse din nou tdce-

rea. Locomotiva suierase $i se urnise cu rolile scriqnind.luind cu greu vitezi in noaptea inghetati.

Cei rima5i pe peron porniseri dupd tren, pdsind ovreme aldturi de vagonul inchis. Prima isi venise in fireUkubala. O cuprinsese pe Zaripa in brate si o strinsese lapiept, parci nemaivoind sd-i dea drumul.

- Nu pleca, Daul. Stai aici! Jine-o pe mama de mini,strigase ea tare, ca sd acopere ticdnitul rotilor ce goneau totmai iute.

Edighei, cu Ermek in bra1e, alergase pe lingd tren,oprindu-se numai cind il depdsise si ultimul vagon. Trenulplecase, ducind cu sine glasul tot mai stins al rotilor silumina rosietici, mereu mai pald, a farurilor. Rdsunase unultim $uierat prelung...

Edighei se intorsese. Multd vreme nu izbutise sd poto-leascd plinsul copilului.

Abia acasd, spre miezul noptii, stind ca buimac lingdsobd, isi amintise de Abilov. Se ridicase incet gi incepuse sdse imbrace. Ukubala ehicise pe datd.

l8 l

- Incotro? il prinsese de mini. 56 nu te atingi de el,un deget sa nu ridici impotriva lui! Are nevasta grea. gi-apoi, nici n-ai dreptul. Cu ce dovedesti?

- Nu-ti fie teami, rdspunsese Edighei, calm. Nu mdating de el, d^ar trebuie sd stie ci ar face mai bine si semute de aici. I1i fdgidgiesc,- n-o si-i clintesc nici micar unfir de par. Crede-mi! I;i eliberase rnina si iesise.

La Abilovi ferestrele erau incd luminate. Nu dormeau.aSadar.

Ficind sd sci4iiq stridenr ziipada de pe cilrare, Edigheise apropiase de u$a inghetata $i bdtuse cu putere. Deschisesechiar Abilov.

- A, Edike, intrd, inrrd, bolborosise el speriat si sedaduse iudarat. Dalind.

Edighei intiase ricut, cu v atucii aburinzi ai eerului injuru- i . Se opr ise l inga prag. inchiz ind uqa.

- De ce i-ai ldsat orfani pe arndrifii aia? spusese el,striduindu-se sd-si tinii firea.

Abilov cdzuse in genunchi gi incepuse pur 5i simplu sdse tirascd, apucind poalele gubei lui Edighei.

- Cel-de-sus, nu eu, Edike ! Pe pruncul din pintecelenevesti-mi! se jurd el, aritind spre femeia pieritd de spaimi.Repetase, bilbiindu-se: Doamne, nu eu, Edike. Cum as fiputut! Revizorul dla a facut-o! Adu-ti aminte. El tot intrebace 5i de ce scrie. El a fost, revizorul dla. Cum as fi oututeul Pe pruncul nostru! Adineaori. Iingd tren, mri bine mainghilea pdmintul decit sd-i vdd a5a! Revizorul dla mi ti setot vira in suflet, intreba toate cele, de unde era sd stiu... Sdfi stiut...

- Bine, fie, il intrerupsese Edighei. Lini$te5te-te, sdvorbim ca oamenii. Uite, iti spun de fatd cu nevasg-ta. Sidea Domnul sd nasci cu bine. Dar nu despre asta e vorba.Chiar dacd nu est i v inoval . f ie t i -e rotuna unde stai . pe c i tavreme noi o se rdminem aici poate pini in ceasul morlii.A$a cd, eu zic sd te ginde5ti. N-ar fi rdu sd-ti gise$ti cutimpul altd slujbd. Eu a$a te sfituiesc. Asta-i tot. Si sd numai vorbim despre asta. Atit am avut sd-ti spun...

$ i cu asta. Edighei ie5ise. inchiztnd usadupd sine.

t82

x

iN pactrrc, LA suD DE ALEUTTNE. TRECUSE DEmult de amiazi. Furtuna inc{ nu se dezlAntuise si. cit vedeaicu ochii, talazuri inspumate cresteau unul dintr-altul,alcdtuind vasta miscare a apelor din orizont in orizont.Portavionul ,,Konven1ia" se legdna ugor pe valuri. patrula inacelaqi loc, la echidistanld aeriani de San Francisco qiVladivostok. O mare tensiune domnea in toate serviciileacestel nave ce gdzduia^centrul de comandi al programului$liinlific international. intreg personalul era guta 1n oriceclipd de acliune.

La bordul portavionului tocmai se incheiase reuniuneade urgenld a comisiilor speciale, imputernicite si adoptedeciziile impuse de situada exceptionale creari ca urmare adescoperirii unei civilizalii extraterestre in sistemul MareluiReazem. Cosmonaufii l-2 si 2-1, plecati fdri aurorizatieimpreunil cu extratere5trii. continuau sa se afle pe plrnetaLiman. Fuseserd pentru a treia oard prevenili de Centru, prinintermediul statiei radio de pe ,,Paritet", sd nu intreprindinici un fel de actiune fara indicatii exprese de pe pdmint.

Ordinele atit de caiegorice ale Centrului reflectau, defapt, nu numai panica ce stipinea rninlile tuturor, dar si si-tuatia extrem de complexd qi tot mai tensionatd, incandes-cenla la care ajunseserd. relaliile dintre cele doui pirti,ameninl ind si duci t la incetarea tolala a colaborar i i , maimult, la o confruntare fdti$d. Programul ,,Demiurg", carepind nu demult unea cele doui parti, servind intereseledezvolttuii tehnico-$riintifice integrate a celor doui superpu-teri, trecuse pe planul al doilea, insemnitatea lui pdlisebrusc in lala superproblemei pe care o reprezenta descope-rirea unei civilizatii extraterestre. Membrii celor douicomisii iqi dddeau seama ci aceasti descoperire extraordi-nari, firi egal in istorie, punea la grea incercare inse5ibazele societiitii moderne, toate valorile create, propovdduitesi cultivate de-a lungul secolelor - ansamblul nomelor exis-tentiale. Cine se putea incumeta si facd pasul riscant al

r83

corltitctului, chiar ignorind consiclerenlele lcgate de securi-tatea inlre-qii planete?

Si, ca intotdeauna in nlomentele de crizi ale istoriei. sedczvi lu i r i d in nou, v io lent. contradjct i i le fundamentaledinhe cele doua sistente social-politice opuse de pe Piimint.

Disculiile degenerarii in polemici. Punctele de vederediterite deveneau, treptat, pozili i ireconcil iabile. Lucrulileevoluau vertisinos spre colfruntare, spre amenintari reci-proce care, scdpate de sub control, puteau aluce la dezldn-fuirea unui rzizboi mondial. In lata prine.ldiei globale pecare o conlporta o asemenet evolul ie a evenimentelor,pirtlle ciutau si evite extrenrele; dar ceea ce deten.nina nraicu seanrii accasti retiuere era teama cle o explozie spontanaa con$tiintei umanttdtii in cazul ci stirea privind existentaunei civilizatii extraterestre al fi tlevcnit publicir. Nimenirru-gi putca asuma rirspunderea peltlru consecintclc unuiastfel de deznodlimint...

$i rafiunea triumfii: constriltse clc situalie, pirtile ajun-serd la un compromis -- din nou pe bazd de strictal paritate.Centrul transmise statiei ,.Paritet" o racliograrni cifrati cuurnrAtuul cuprins:

,,Citre cosmonaulii cu misiune de control I-2 si 2-I.Stabi l i l i imediat , cu aiutorul aparatur i i de pe "Par i tet" ,contactul radio cu cosmonaulii l-2 si 2-1, atlati in afaraGalaxiei noastre, in aga-zisul sisten al Marelui Reazem. oepl lneta Lim;rn imprdul i r . Lc udueel i de ursent i I r cunos-titrti ci, in temciul concluziilor la care au ajuns comisiilebilaterale, studiind informatiile ref'eritoare la civilizatiaextraterestrd descopcriti de cosnonautii l-2 5i 2-1, Centluladoptd urmdtoarele hotiriri irevocabile:

a) se interzice intoarcerea fb$tilor cosmonauli l-2 si2-l pe statia orbitali "Paritet> 5i, in consecinli, pe Pamint,ca persoane non gl'ata pentru civilizatia terestrdl

b) locuitonlor planetei Liman irnpidurit Ii se comunicareluzul nostru dc a intla cu ei in contacte de orice naturi,acestea f i ind considerate inconpat ib i le cu exper ientdistorici, interesele vitale si particulafiti(i le stadiului actual alevoluliei societi(ii umane pe Pdnrintl

184

c) se avertizeazd fbstii cosmonaufi l-2 5i 2-1, precumsi extraterestrii cu care acestia sint in contact, sd nu incercesd intre in legituri cu pirmintenii sau, cu atit mai mult, sdpartrundi in zonele din proximitatea P{mintului, cum aufiicut-o vizitind statia <Paritet> de pe orbita <'frantplin";

d) pentru a proteja spatiul circunlterestru de eventualainvazie a unor aparate de zbor de origine extratelestri,Centrul anunti pentru viitorul foarte apropiat cleclansareaoperaliunii ,.Obrucio', prin care va fi instaurat un regin.ttranscosmic extraordinar, constind din plasarea pe olblteprestabilite a unor rachete-robot de baraj, programate sildistrugi prin laser orice obiect se va apropia de Pdmintvenind din Cosmosul inclepirtat;

e) se va aduce la cunostinta fostilor cosmouauti, careau intrat firi autorizatie in contact cu fiinte exlraterestre. cd,din raliuni de securitate, in scopul prezerviirii actualeistabilititi a structurii geopolitice lerestre, se exclude oriceposibilitate de a stabili legdtura cu dinsii. Vor fi luate loatemdsurile necesare pentru pistrarea in cel mai strict secret acvenimentului ce a avut loc si vor fi intreprinse actiunile cese inpun pentru a preintinrpina reluarea contactelor de iicestgen. In acest scop, orbita pc care este plasatd statia "Paritet"va fi schinrbatd de urgenti, iar canalele de legaturd rldio alestatiei vor fi recodificatet

{) ,,,or fi prevenili incd o clatd extraterestrii asupra peri-colului pe care il incurnbd apropierea de zonele circutntercs-tre aflate sub incidenta operaliunii "Obruci>.

Centrul comun de dirijarede la bordul portaviol.lului "Kouventia>."

.Recu|gind la asemenea mdsuri de protectie. Cent|ul funevoit sd suspende, pentru o perioacla de timp nedeterminatd, intregul progrirm .,Demiurg". Stirlia orbitala ,,Paritet"urma sd lre tblosith, dupi modificalea paratnetrilor deevolulie, pentru observatii cosmice curente. Se hotdri caportavior.rul ,,Konventia" si fie dat in custodie Finlandei,tari neutrd. Dupd lansarea rachetelor din sistemul <Obruci>>,

'..Cercul".

t5

toli .oamenii de sliinta, funclionarii si lucrarorii din serviciileauxl lare urmau sd f ie dispon ibi l izat i . dupzi ce_si vor f iasumar angaJamentul categoric de a nu dezviilui. oind lamoafie, cauzele incetdrii activitatii Centrului.Pentru opinia publicd se preconiza formularea unuicomuntcal. potrrvlt ciruia programu I ..Demiurg..era susnendatpe o perroadd nedeterminatd in virtutea necisitdlii di a seintreprinde investigalii fundamentale si de a se

"oii* r"."f"coreclri planurilor de exploara_re a resurselor plud;i X. ""'

I otut.tusese minutios planificat. Mrisuriie urmau sd fie

lblijl,il,,""," imediat dupa lansarea pe orbiri a sistemului

. . Imediat dupi incheierea sedintei celor doud comisii.toate documentele, toate cifrurile, toate informatiiie f;;;i;;;de^ fo;tii cosmonaufi, toate rapoartele, U"rrli" sl niitiii"avind^ vreo legiturd cu acest trisi episod'fur,i ;i;;-;..'""""In Pacific, la sud de Aleutine, ziua

".u p" .n iit.. Vr"_mea era incd relativ calmd. Dar oceanul devenea din ce ince mai ag.itat. Apele incepuserd a clocoti.

, Echipajele de aviatii de pe porravion a$reprau. incor_oare. restrea melnbr i lor comisi i lor sp^eciale c l in 'scdintd. insl i rs i t . aparur i cu tot i i pe punte. i5 i luara ramas'Uun.Jumarale dlntre er pornira spre un avion. jumalale spre altul.. u oecotare tarA cusur. in pofida hulei. Un avion isi ludzborul spre San Francisco. celdlalt spre Viral""""r..'

'"' '""Invelit in vinturile tdriei, pamintul ptui"u-p.

-"t".n"t"_icercuri. plutea pimintul... Griunre de nislip in d;iv;[il;:comensurabil. Aqtri aidoma lui sint fdrd d" ;r;;; ;Univers. Dar numai pe suprala1a r" i

" pr." . , . i - i i i rn i " i .l ra iau oameni. Trdiau-cum prt .au s, cum sttau. rar uneori ,iilsr oe setea cunoaslerii. incercau sd afle daci nu cumva. Dealte corpuri ceresli. exisra fiinte asemenea -i;-

p;;;;ri;emiteau ipoteze. lselenizau. planrau dispozitiv"

^r,""*i. p.alte planete, dar, invariabii, a1ungeau cu amArdciune lac9nvrngerea. cA in proximitatea Sistemului solar nu existanrmenl sl nlmtc asemenea lor. nu existd nici ntacar o altarorma de vlalA. Ui tau aceste cdutar i . la al tceva le stdteagindul - convieluiau trudnic, iar p?inea cea a.,ou[ rifrl"nu era ntci ea lesne de cigtigat... Multi socoteau ci, la;;;

186

urmei, Cosmosul nu-i treaba lor. $i plutea Pf,mintul, pluteasingur, instrdinat...

Anul acela toatd luna ianuarie fusese cetoasA simuscati de ger. 'I'e gi minunai de unde atita fi'ig in stepeleSari-Ozeki! Trenurile aveau cuplele inghelate, albite de ger.Era curios si vezi cisternele de petrol, de obicei negre,oprind la haltd in siruri albe, viscolite, acoperite de chiciuri.Numai cu sreu se urneau din loc. Locomotivele, cite doudla tiece gainiturd, icneau indelung, smulgind literalmentelolile ce ie lipeau de sinele inghelate. Sforlarea indelungi.alocornotivelor de a deslepeni vagoanele razbalea depane injur. sub lolma unui ingrozitor huruit de llare. Noaptea. coplldin cdtun se trezeau speriati de huietul dsta.

Si incepusera 5i inzdpezir i le de pe l in ie. Colac pestepupaza. Vinturile turbaserd. [n Sari-Ozeki isi puteau face decaD - s leDa ci t vedeai cu ochi i , n-aveai cum si st i i de undeau sd izbeasci. $i - cel pufin a5a li se pdrea celor dinBornali-Burannii - viscolul se ndrdyise sd troieneascizipada tocmai pe calea feratd. Sd juri cd abia a$tepta sAsdseascd un loc;or curitat, ca sd se nipusteasce asupra'r,ii-l ndpddeascd cu nimeli grei, viscolili.

Edighei, Kazangap si incd trei muncitori nici nu flceaualtceva decit sd deszdpezeasci sectorul de la un cap la altul,cind ici. cind colo, cind intorcindu-se iardsi la locul abiacuritat. ii mai ajutau tirqitoarele trase de cimile. Stratul deomit greu, cle deasupra, era impins pe margillle liniei cutirsitoarele. restul rebuia curAFt cu lopefile. Edighei nuJcruta pe Karanar qi era mulfumit ci se ivise prilejul sdJistoveascd, domolindu-i astfel pornirile niprasnice; il prindea

in ham aliituri de altd cimila cft de cit potriviti cu puterea

lui , sr le mina cu cnutul . impingind zi ipada in latur i cuajutorul t tnei scindur i ce luneca de-a ct tnnezisul l in je i . avindin partea dinddrit o contragreutate pe care stdtea

-el insu$i,

lasin(lu-\e pe scindura cu propria lui greutate. -AIte

utilajen- i r !eau pe vremea aceea. Auziser i cA \e labr lcau dejadispozitive speciale pentru deszdpezit - ni$te locomotivecure di.leuu idpada la o parte din calea lor. Li se figdduise

si lor o masindrie din asta, dar pind una-alta promisiunilerilliseserir vorbe goale.

187

Daci in vard, pret de doud luni, soarele ii arsese de eragata sd li se intunece minlile, sa inspiri aerul inghelat eracumplit - a.reai impresia ci-1i plesnesc pliminii, nu alta.Dar trenurile treceau, treceau lntruna, ii treaba trebuiafricuti.-Chipul lui Edighei era niipadit de o barbii tepoasi caperia, in care, iarna aceea, incepuseri a sclipi primele firealbe, ochii ise urnflaseri de nesomn, ii er:i si'frici sii seui te i l ogl inda 5e facuse negru ca luciul . Nu mai ie5el d i r rpuloaica. ba i5 i punea pesre ca s i o rnanla de ploaic cugluga. dll lbric de corr. ln picioar.e purta pislari.

Dar orice-ar fi fdcut, oricit de istovitoar.e era munca. nusj- l puler scoale din minle pe Abutal ip Kulr ibaev. povesrealui staruia in tsdighei ca un ecou dureios. incercase adesea.impreurra cu .Kazangap. sr priceapa cum de se intimplaseratoate astea qi cum se vor sfir5i. Kazangap tecea mohorit,gindindu-se la ceva numai de el $tiut. Dai odatA spusese:

- Asa-i de cind lumea. Pina sii se lamureaici lucru_r i le. . . Nu Jegeaba re 5punea pe vremuri : . .Hanul nu_i A1lah.Nu sl ie to ldeaunl ce fac cei d in lurul lu i . iar cei drn iurullu i nu st iu ce fac cei ce str ing birur i le pr. in t i rgur i . . . 4.53"_1 6sctnd lunlef l .

Cc tot indrugi acolol Ca sa vezi unde zacea mareleintelepl : i l luase Edighei pesle pic ior . nemultumir . De cincilr s-a dat la cap hanilor! Pffca despre rsla e vorba!

- Dar despre ce., intrehase. Calln. Kazangap.. - Despre ce, despre ce, bombinise Edighei inciudat,

dar nu rispunsese. gi urnbla de-atunci cu intiebarea aceeainfipti in creier. fard a-i giisi rdspuns.

Cum bine se $tie, o nenorocire nu vine nicitrdatd sin_guri. Pe Daul- biiatul cel mare al Kuttibaevilor. i-l prinseseo rdcealar hafna. Fierbinte:r la i l dobor ise la pat. Del i ra. i lchinuia tusea. il durea gitul. Zaripa zicea ca are atnigdalitA$i-l indopa cu tot. felul de pastile. Numai ci nu purca;ta tottimpul linga copii: era acar, trebuia sd cistige -bani.

Lucradouasprezece cu doudzeci si paru cind ziua. cind noaptea.Ukubala luase osuprd-i 5i grija celor doi baiieli. Se descurcacum putea cu totl patru _ doi ai ei Si doi ai Zarioeiin le legind in ce s i tuat ie fara iesire se af la iami l ia lu iAbutal ip. g i Edrghei o ajurr cum purea. Aducea r l is_de_drnrneala cdrbuni r i . daca rvea ( imp, facea si l 'ocul . Nu

t88

oricine $tie sA aprindA cdrbunele de lemn. Biga in sobi ovadri 9i jumdtate de cirbune dintr-odata, si le tina copiilorcald toatd ziua. Aducea gi apd de la cisterna trasi pe liniamoartd, fdcea si surcele. Nu era mare lucru sd faci una,alta, sd spargd ni$le lemne acolo, sd care apd sau mai gtiueu ce. Cumplit era altceva. Ii venea peste misuri de greu,era un adevdrat chin pentru el sd-i priveascd in ochi pecopiii lui Abutalip 5i sd le rispundi la intrebiri. Cel maretdcea, era si din fire mai stdpinit, insi cel mic, Ermek,semdna cu maicd-sa, era vioi, lipicios, peste masurd desimtitor si de gingas; cu el o scotea tare greu la capdt.Dimineala, cind Edighei aducea cdrbunii si ficea focul, Sestrdduia si'nu-i trezeascd pe copii. Cu toate astea, numaiirareori se ihtimpla sd plece neobservat. Bucilatul, oachesulErmek se trezea numaidecit. $i cum fdcea ochi, prima intre-bare ce-i risdrea pe buze era:

- Nene Edighei, tdtica vine astizi?Miculul alerga spre el dezbricat, descult cum era, cu

ochii strdlucind de speranta neclindte cd era de ajtrns caEdighei si spund ,da" pentru ca tatdl sdu sd se intoarcdnegre5it, si fie din nou acasi, alituri de ei.

Edighei il lua in brate, siptindu-i cdldura trupsoruluifirav, qiJ punea indirit in pat. Ii vorbea ca unui om mare:

- Nu qtiu, Ermek, daci 6tica v.ine astAzi.sau nu, dar osii ne vesteascd de la sta{ie prin telefon cu ce tren se in-toarce. $tii doar cd trenurile de pasageri nu opresc la haltanoastrd. Numai dacd di ordin dispecerul principal. Dar eucred cd o si dea zilele astea. Si-atunci, tustrei - eu, tu si cuDaul, sigur, daci se pune pin-atunci pe picioare - o sdiesim la tren sdl a$teptam.

- O si-i spunem: ia uite-ne, tdticl: hop 5i noi! Aga-i?- Sigur cd da! Chiar a$a o si-i gi spunem, il incuraja

Edighei.Numai cd nu era chiar aqa de simplu sii.l duci cu vorba

p€ istetul Ermek.- Nene Edighei, hai sd urcim intr-un marfar gi sd

mergem chiar noi la dispecerul principal ca sd-i spunem sdopreascd trenul cu care vine talica.

Trebuia sd scoatd pe undeva cdmasa.

189

- Ei. cind am fosr noi alurrci era cald. Cum sii mersiacum cu^marfarul? E frig tare. Si bale_un vint! Vezi doircum au Inghetat geamuri le. Nic i n_apucam s_ajungem pinala el.^Slol ne facem. Nu. nu. e prea primejdlos.

Bdietelul ticea, intristar.. - Pind una-alta, culcd-te, vreau sa vird cum ii mai elui Daul, gdsea Edighei motiv sa schimbe vorba. Se aoroojade patul celui bolnav, ldsindu-si palma grea, bitdtoriti, asprape. iruntea infierbintatd a copilului... Daul intredeschideaocnu cu greu, zimbind slab cu buzele arse de febri.Temperatura nu-i scddea deloc. Sii nu te dezvelesti. Esirtranspirat. Mi auzi, Daul'/ Sri nu race$ri moi ro.e. gi iu,Ermek, sd-i aduci olila claci o sd vrea si facd pipi. l,t-auzi?9" : r . .n, se. dea jos din par. Mai e pul in 5i v ine r i mama dela s luJba. Vrne-acusi s i tuSa Ukuhala. sa vd dea cie mincare.Cind o.sd se-faci bine Daul. si datj fuga la noi sa vi iucaiicu Saule si garapat. Acum trebuie ,i.-plec si

",, t" ri."Ua,

zdpada-i asa de mare, cd or sd se opreascd toate tr.enurile. iiamdgea el cu vorba pe copii, dind ii plece.

^ - Nene Edighei . i l oprea Ermek cind er.a i r r Dras.

Daca o sd l ie mul ld-nlul td l ipada cind o verr i t renul c-utdtica, vin 5i eu sii curif. Am o lopdticd.. . _ Edighei ii pirdsea cu inima iupta. il durea sufletul de

obidd, de neputintd, de mild. Era supirat pe intr.eaga lume.Si-si_vdrsa atunci focul pe z:ipadii. pe vint, pe ,,irrl.i i. o"bretele cimile. Muncea ca o llarii. de parci ar fi vrut sdopreasci singur toate viforele stepei...

Zi le le t receal t una dupd alra. ca niste picalur i c iz ind, ]Pl . : . I recuse r i r r iuar ie s i t t igul se mai inmuiase. De laADula p Kul( tba(. \ ntc i o veste. Edighei Si Kazancao sepierdeau in presupuneri. intorcind luciurile pe ro.r.'f"i.t..$i unul, gi celdlalt crezuseri cd or sii-i dea drumul reoede:ce mare grozdvie fdcuse, ia, scrisese qi el acolo cite cevapentru slne, nu pentru altii. Nutreau aceasti speranti pe careincercau sd o sideasci si in sufletul Zarip€i, ca s_o aiuteastfel si se tini rare, si nu se dea batutd. bar ea isi aaciu.iesr srngura

^seama_ cA. de dragul copiilor. trebuia sa fie ca de

pralra..)i. rntr-arlevdr. parcr impietrise. Se it|chisese in sine,nu mar vorbea, doar ochii ii sclipeau nelinisritor. DunnezeuStie cit putea sd mai reziste.

t90

Edighei avusese odatd zi'liberd. Se hotirise sri se duciin stepA, sd vadi cum pasc cdmilele gi, mai ales, cum semai poarti Karanar, dacd nu cumva schilodise vreun animaldin turmd. Poate se mai potolise, era timpul. Plecase cuschiurile, nu era prea departe. Se intorsese la timp. Tocmaise pregdtea sd-i spuna lui Kazangap cd totu-i in reguli.Turma pigtea in vilceaua Lisohvostovaia, unde aproape cdnu era zdpadi, o viscolise vintul, aqa ci pd.Eunea rimisesedescoperita si deocamdrtd n-aveau a se t;me penlru hranacdmilelor. Dar i5i zisese sd treaci intii pe-acasd, si-si laseschiur i le. Saule. ter i la mai nrare. i l int impinase sper ia la inusa:

- Tatd, mama plinge! gi reintrase alergind in casd.Edighei aruncase schiurile cit colo qi o urmase nelinig-

tit. Ukubala bocea in aqa hal, ca lui Edighei ise tdiaseriis u ll a rea .

- Ce-i, ce s-a-ntimplat?- Blestemat fie tot ce mi$ce in lumea asta blestematdl

strigase Ukubala printre hohote de plins.Edighei nu-5i vdzuse niciodatd nevasta in asemenea

stare. Ukubala era o femeie stipind pe ea, curajoasd.- Tu, numai tu esti de vinil- De ce? Ce-am fdcut?- Le-ai inqirat copiilor vrute $i nevrute. Mai adineaori

a oprit la noi un tren de pasageri, fdcea cruce. Ce le-o figisit si. se incrucigeze tocmai la halta noastrd? De cum auvdzut c-a oprit trenu{, pruncii lui Abutalip s-au nipustif spreel, strigind: ,,Tatd! Tdticd! A venit ritica!" $i fuga la tren.Eu - dupd ei. Fugeau de la un vagon la altul si tot tipau:,,Tatd, tAticd! Unde-i Utica?" Credeam cd acusi-acusi or sicadd sub roti. Au alergat pe linga vagoane cit era trenul delung, strigindu-gi tatdl. Nu s-a deschis nici o usd. Dar ei nus-au ldsat. Era o gamituri lungii, cu toate luminile stinse. $iei alergau intruna, Pind si-i ajung, pini si-l iau in brale pecel mic si sel apuc de mind pe cel mare, trenul a pornit.Dar ei se zbdteau din risputeri: ,,Acolo-i tdtica. n-a putut sdcoboare din tren". gi pune-te pe urlat. Parcd-nri pieriseinina, credeam c-o sd-mi ies din minti, asa tipau sipl inge:ru. Cu Ermek nu- i a bundl Du-re 5i l in i ) resre iooi lu l .Du-te. cc mai stai ! Tu le-ai spus ca aluncr c ind b sa

l9l

i{,[:'t?"if ',#y,.:il,'i,3ff ifl rili.l," l,t, ?,X,';:'*:;ilor! Si-i fi vdzutl De ce, Do:

I :ig :1,,," g" I",i*,l' i"",r"3l'ibi' JTJ ffi , iH?$. ;:, ^Edighei

se dusese la copi i ca la or indi . At i la i i cerei l

ill"ilill "lli"

"; ;' Ji #l::' :;fi::: :,,,lll ji,[.i..;iT.il1uoar nu te dot. tsc r iu l ! Acum ce si : l le spuna. cum 5a le l inapiept?

.. . La apar.ilia lui, Ermek qi Daul, cu chipurile schimono_

; i :L"1'L:'$,i". i il;.::,. f#i ::;i ff , : llX, i : :;lii I ;f il'f,liii,ri'Jlll'',XHi"iXT fffit: !' :n;:J:i :;el. Nerrea Ediglrei . t rebuia sa oprersca trerrul . . .

,,.'**,#Ji1'1#l;1",1 iJJT:,0:",'#,!1,'ffiflXi;, if,r,r#ldere, cu speranti, cu durere.- Md duc acusi sd vdd rmai pringeli,,**.i," Eaien"::r',:X.iT,:':!"f,l,:fi,f,;ill

leasca irlrr uu lel pe copiiilare urhu. gi .?i li., ii lri.i""sf , - , ]e, st lPt leasci el insur i . sa nu se trddeze, sd nu se

i'"i,Tii", j'.*x'j;iffi lx,:;:,iiJ:ilJfl ..."lJl':r;ill.lllr"Ji"l;lsi:: !?J::'.ii"T::t:'il;f";x.fi.:,,:::Jfl ::pe drum rnai chibzuim. marborgr,"i'i" oli

^i. iliill;,r;f :.'J:T.j.:, J,:l

ba. rigdd u ise

,, *,i".lo,jlLliil de Zaripa. care zdcea pe par. rcoperindu_

; larip,t. Zaipat. o arinsese Edighei pe urnar.Ea ln\a ntct nu se c l in l ise.

"p.t;,fJ#,jl.lj,X"ili::':,T';f ?Jo,l1'lx?ff.*,-,"["rr,'if H[f,k,tfif;*lr i.il,:..*'*tl fr::t9 l

*Mi-e clor !

seseri a$a, fdrd tel, de-a lungul liniei. Niciodati nefericireaaltuia nu stirnise atira suferintd in sufletul lui Ediehei.Ermek mai suspina- ii simlea in ceafa rdsuflarea unieda,intretiiatd. O micd fipturd bolnavi de dor il imbrdtiqa pedupi umeri, o alta ii stri4gea mina cu atita incredere, incitlui. Edighei ii venea pur qi simplu sd urle de durere si demlla lot.' Merseserd o vreite prin stepd, de-a lungul liniei; numai

trenurile treceau huruind cind intr-o parte, cind in cealaltd...Veneau gi plecrrl...

$i din nou Edighei fusese nevoit s{ le spund copiilor ominciuni. Le spusese cd s-au in$elat: trenul acela, careoprise intimpl{tor la halra lor, mergea in direclia opusi celeidin care trebuia sd vind Eticul lor, care avea sd se intoarcA-fire5te. dar nu chiar atit de repede. Fusese, pare-se, trimisundeva, pe ocean, ca marinar, Ei de indatd ce corabia se vaintoarce din cllAtoria aceea indelunsatd. titicul va venineintirziat acasa. Numai cd trebuiau simai astepte. Edigheindd:ijduia ca minciuna asta sd-i ajute si mai reziste un timp,pind ce adevdrul avea sii iasd la lumini. Nu se indoia cdAbutalip Kuttibaev avea sd se intoarcd. Sigur, avea sd maitreac{ o bucatd de vreme, lucrurile aveau s6 se limureascisi el avea sA se intoarcd fdri zibavi. Un tati care-si iubeacopiii cu atita ardoare nu purea intirzia nici o clipd. Deaceea ii 5i mintea Edighei pe copii. Cunoscindu-l destul de,bine pe Abutalip. Edighei i5i imagina mai bine ca oricine ceera in sufletul acestui om despirtit de familie. Un altulpoate n-ar fi triiit alit de violent,- atit de dureros o despartirevremelnicd. chiar dacd aceasta despdrtire s-ar fi pelrecutimpotriva voinlei lui: l-ar fi luminat speranta ci se vaintoarce curind. lnsd pentru Aburalip - Edighei n-avea nicicea mai micd indoiali in aceastd privintd - despardrea eratotuna cu o condamnare la moarte. Se temea DentruAbutalip. Avea sii rabde oare pinii i-or ldmuri cazul?, V*pq trimisese deja citeva peritii insritutiilor in drept,intrebind_ de solul ei qi rugind sA fie anuntaH dacd ar puieasdl vadi{. Nu primise deocamdatd nici un rispuns.Kazangap si Edighei se framinrau 5i ei. Cei doi barbatiinclinau si explice intirzierea rispunsului prin aceea cd haltaBoranli-Burannii nu avea legituri po$talt directe. Scrisorile

193

trebuiau trimise prin cineva sau duse personal la Kumbel.De venit, veneau tot prin Kumbel, ajungind la destinatie totprin bunivointa unuia sau altuia... Or, se $tie, calea asta nu-itocmai cea mai scurtd...

Asa se $i intimplase intr-o buna zi.Pe la sfirsitul lui februarie, Kazangap fusese la Kumbel

sd-l duci pe Sabitjan la internat. FAcuserA drumul cilare pecimild. In vagoanele marfarelor n-ai voie si cilitore$ti, einter4is, iar pe platformele deschise vintul e de neindurat. Pecdmili insi, daci ai haine cdlduroase si mergi in trap intins,intr-o zi poti-parcurge liniqtit distanla Boranli-Kumbeldus-intors, ba mai ai timp 9i sili rezolvi felurite treburi.

Kazangap se intorsese spre seard. Edighei il zd.rise des-cilecind $i bdnuise cd prietenul lui avea ceva pe suflet, preaera innegurat: o fi fdcut pugtiul vreo poznd pe la internat,ori o fi omul obosit, nu-i de colea sa bati cilare atita drum.

- Ei, cum a fost? intrebase Edighei.- Bine, rdspunsese cu glas surd Kazangap, ocupat cu

des$duatul. Se intorsese apoi spre Edighei si spusese, dupirun rdstimp de gindire: E5ti acasii in seara asta?

- Acasa.- Am o treabd cu tine. Trebuie si stim de vorba.- Te-agtept.Kazangap nu-l ldsase sd a$tepte prea mult. Venise

curind, impreund cu Bukei. El mergea inainte, nevasta inurmi. Pdreau amindoi foarte ingrijorali. Kazangap avea unaer de om istovit, gitul ise lungise parcd $i mai mult,umerii ii cdzuseri, mustala i se pleogtise. Rotofeia Bukeisufla greu, de parc6 inima i s-ar fi zbarut sd-i spargii piep-tul.

- Dar ce-i cu voi? Nu cumva v-ati luat la harti! iiintimpinase Ukubala rizind. Te pomenesti c-a{i venit sivd-mpdcdm. Stati jos.

- Micar de-ar fi ata, rAspunse Bukei, care, desi isimai [asese sufletul, riisufla inca anevoie.

Privind in jur, Kazangap inrrebase:- Dar unde-s fetitele'l- La Zaripa, se joaci cu bdielii, r{spunsese Edighei.

Dar ce treabi ai cu ele?

194

^ - Am vestl proaste. spuse Kazanqap. privindu_i pe

rind cu ochii tristi. Copiii e mai trine s;i rru le afle incd.Mare nenorocire, Edighei! Abutalip al nosrrrr ;r rnuritl

- Ce-ti venil? siirise Edighei de pe scaLrn, in vreme ceUkubala, tipind scurt, i5i acoperise gura crr palmele, albii cavarul:

- A muri t ! A muri t ! Biet i j copi i . b iet i i or l i rn i ! ie lea cu\oee )opt i t r B ukei .

- Cum adicd a nlLtrit ' l E.lighei- se apropiase speriat deKazangap, nevenindu-i inci sii-5i creadi urechilor..

-- A venjt o instiintare la sta(ie.Amutiser,l cleodatd crr rotii. t 'erindu-$i privirile rrnul de

al tu l .* Vai, ce ndpasriil Ce rrenorocire, vai! Ukubala se cli-

tina dintr-o parte in alta, cu capul intre miini, gemind.- Unde-i hirtia aceea? intrebase, intr-un stirsit.

Ed ighei .- La locul ei, la statie, incepuse Kazangap sii poves-

teascd. L-am dus pe biiat la internat 5i apoi, ce rni-am zis,ra s i t rec 5i pe la gard, pe la magazinul d in sala dea$teptare. Md rugase Bukei sd cumpir sipun. Chiar in usdnrd ciocnesc de Cernov, setul statiei. Ne dim binete - necunoa5tem de mult qi el imi zice: ..Dacir tot ai venit. haipi t t r la mine-n birou. ca rrn o scr isoare pentru c inevl de lahal la". Deschide biroul . sco: l te din serrai un pl ic cu adresascr isa l i l masind.. .Aburr l ip Krr t t ibaev. z i t .e, a lucrat la voi lahaltd, nu?" La noi, zic, dar de ce? ,,De trei zile a venitscrisoarea asta si n-aln avut prin cine s-o trimit la Boranli-Burannii. Poftim, ia-o. di-i-o nevesti-si. E raspunsul lascrisorile pe care le-a trimis. Omul ei a murit, aga-scrie..,$imr-a spus un cuvitlt pe care nu l-arn inleles: ,.De infarct,,,zice. Ce-i aia infarct? intreb. Si-mi zice -..Atac de cord.Adicd, zice, i-a plesnit inima." Am cizut ca rrAsnit pe unscaun. La inceput rrici l l-flm crezul. Arn Iuat scrisoarea, pehirtia din plic scria: ,,Cdrre setul sratiei Kumbel. Veli comu-nlca cetdtencei cutare, de la stalia Boranli-Burannii. risnun_.ul of ic ia l la sesizdr i le ei . " Mai deparre scr ia c i tL inculoatulAbutal ip Kutr ibaev. asr s i pe. l incoio. a muri l in unna unuiatac de cord. Chiar'asa scria, negru pe alb. M-am tot uitatprostit la scrisoarea aceea. ,,Ce si-i faci, asta-i situatia. imi

r95

zice Cernov. Ia-o si du-i-o". ,,Nu, zic, nu merge asa' Nuvreau si flu vestitorul mortii. Are copii mici, cum m-a$incumeta eu si le fring inimile. O si ne sfituim mai intiiintre noi. la halu. si-om hotiri. Fie o sd vind careva dintrenoi special dupd hirtia asta $i o s-o aduci asa cum se cuvlnesi fie adusri asemenea veste tristd - doar a murit un om, nuo vrabie - fie, asta mai curind, o si vind chiar nevasti-sa,Zaripa, s-o primeascd personal din mina dumitale. $i sa-ideslusesti chiar dumneata ce 5i cum." ,,Treaba ta, imi zice,cum vr6i. Numai cd eu n-am ce-i desluti. Nu $tiu nici unamlnunt. Treaba mea e sd transmit scrisoarea destinatarului$i-atit." ,,Nu te supira. zic, lasd scrisoarea sd mai steadeocamdatd la dumneata, de spus o sd le spun eu.oamenilorprin viu grai, $i o si ne sfituim acolo, la haltd, cu totii, cumsi facem." ,,Bine, zice, tu stii mai bine." Cu asta l-am lisatsi-am venit inr-o goan6, sufletul l-am scos din cimili, imisecase inima de durere cind md gindeam ce-i de fdcut, caredintre noi o si aibi curajul sd-i spuna a$a ceva.

$i Kazangap tacuse. Edighei se incovoiase, parcd unmunte intreg ise priivdlise pe spinare.

- Ce facem? intrebase Kazangap, dar nimeni nu-i ris-DUnseSe.

- $tiam eu, clitinase cu amdriciune din cap Edighei'N-a putut indura despirtirea de copii. De-asta mi temeancel mai mult. N-a putut indum despe4irea. Nu exist4 chinmai infrico$iitor ca dorul. $i copiilor le e asa dor de tatillor, ti se fringe inima cind ii priveqti. Si fi fost altfel deom. si fi fdcut ceva si si-l fi condamnat, ar fi stat inpugcfie un an, doi, sau cit o fi fost, Ei s-ar fi intors. Doar alosl prizonier la nemti, 9i numai Dumnezeu stie cite aindurat prin lagarele de concentrare, nici la partizani n-a statin puf, in toti anii aceia a luptat pe meleaguri srAine, dar nus-a dat bitut, pentru cA atunci era singur, rdspundea numaide el insusi, n-avea familie- Acum insd l-au rupt de ce aveael mai scump pe lume, de copii... $i uite...

- Da-i, oi eu gindesc li fel, rostise Kazangap. N-as ficrezut ca un om poate muri din pricina despn4irii de ai lulSd nu tl fost asta... Era bfubat linAr, destept. cu carle, ar tlasteDtat sA se limureascl lucrurile si l-ar fi eliberat. Doar nu

t96

fdcuse nimic. Cu mintea a priceput gi el asta, sint sigur,numar ci vezi, inima n-a rezislat...

Stituserd indelung de vorbd, intorcind lucrurile pe toatef'etele, cliibzuind cum ar putea,o pregiiti pe Zaripa pentruasemenea veste, dar orice ar fi spus, gindur.ile li se intorceaumereu Ia acelagi cumplit aclevdr: f amilia Kuttibaevilor rdmd-sese de izbeligte: copiii erau orfanj, Zaripa vdduvd. Cea maiin le leapt l prLrpunere o facuse Lkubr l r :

- Eu zic cd Zaripa insagi trebuie si ia hirtia aceea dela statie. Sa primeasci lovitura acolo. nu aici, l inga copii. $itot acolo, la statie, Ei pe drumul de-ntoarcere sd se qin-deascd : i sa hot i i ia\c i i dacr le spune copi i lor sau rru. poateasleapl i \ i i mai creascr s i e i urr p ic, sa- j i mai urte c i l c le c i tpar intele. l rg- i usor sr le spui asa cevJ.. .

- Bine zici, o sustinuse Edighei. E, mamd. sd hoti-rascd stnguri claca le vorbegte sau nu desDr.e moartea luiAbutal ip. Err unul nu mi incumer. Edighei r ru rnr i prr lusecontinua, lirnba refuza si ise supund, trisise ca si scipe denodul ce ise opr ise in qi t le j .

- .Kazake, il stituise apoi tot Ukubala pe Kazangap,ar trebui sii-i spui dunneata Zaripei cir are o scrisoarJ iasef'ul statlei, ceva in legaturd cu sesizirile ei. Si cd e ruqatds-o ridice personal, pentru cd asa-i regula. in al doilea rind.urmase ea. nu putem s,o trimitenr pe Zaripa singurii acolo,Rude n-are. n ic i l l t i pr iereni . Si n imie nu imai greu deci ts i i l - i i s ingur la necaz. Du-rc cu ca. Fdighci , sa- i t i in ldtur i i l tc l ipa cea grea. Cire nu se pot inr impla c ind le love$teasemenea n?ipasld. Ii spui cd ai si tu ceva tretruri la stalie. simergeli impreund. Copiii or si stea la noi.

- Bine, se invoise Edighei. Miine-i spun lui Abilov cil rebuie s-o duc pe Zrrrpa la spi t r ! . h , tat ic. SA oprcast.aprel de-un minut u t rc de pa,tcer i .

A$a rdmdsese. Dar de nrers Ia Kumbel reusiserii simearqd abia peste doud zlle, cu un tren oprit la rugiiminteasefului de hr l t r i . Err 5 mrrrr ic. Burarrni i Fdi t l te i a ier , i -s iaminteasca o vtal i r in l reae.a z iu l lceel .

^ Cildtoriseri intr-un vason necolnpartimentat. arhiplin.

Oamenii, cu c5tel, cu purcel, se fbiau intnrna, cum se-n-t?nlpla la drumi miros de basantac. acel dlt-te-vino dezlinat.joc de ci(i pini la sminteali si sporovdieli soprite intre

191

muieri desple traiul greu, despre ndravul de betivani albiirbatilor. despre despArtiri. nunti si inrnormintdri. Oamenijcilitoreau departe. si tot ceea ce alcituia viata lor de zi cuzi ii insotea h drum... Lr se alituraseri vremelnic. cu ialea$i durerea lor, Zaripa si Burannii Edrghei.

Zar ipa. l i [e; tc. r ru se s imtea in apclc ei . Tacuse tol dnr .mul innegurata, nelinistiti i, gindindu-se, pesenns. la rispun-sul ce-o asteptil acolo, in biroul selului sratiei. Nici Ediqheinu sc-ntrecea cu vorba.

Pe lume existi oameni simlitori si inimosi care-si dauseama dintr-o privire cii cel de-aliitur.i ar.e un necaz. La unmoment dat, cind Zaripa se ridicase sj traversase vasonul,opr indu-se pe plr l fornt i sr s lea puqin l l rer . o babuta. ru.soarcd. ce sedea pe banca din fala lui Edi-qhei, il intrebase,privindu-l cu ochri ei blinzi, cindva alba5tr.i, acum decoloratide bdtrinete:

- Ce-i. fiule. ti-i nevasta bolnavi?Edighei tresdrise:. - Nu mi-e nevast i , mi i icut i t . mi-e sord. O duc la

spitai.- Asa. asa, r,id si eu cd se perpele$te rdu, seracuta. Se

vede cit tlc. colo cd-i e rdu. N-are-n ochi nici razi delumind. Parcd s-ar teme de ceva in adincul suiletului. poate-ie fricd sii nu-i giseasci la spital vreo boalii din cele firdleac. Vai de zilele noastre! Nu te nasti nu vezi luminazilei, te nasti - numai necazuri. Asta e. Da' Dumnezeu emjlostiv. E femeie tinirii, trece ea si peste asta, mai zisesebatr in lea. ta l rn!c i r rc l i le lu l c i tu lburarea 5r t r is letea ci l re. DeIn sur l \ ' . \ ( apr()pl lu dc stal ie. puneau lu l mai mulfstipinrre pc Zaripa.

Pind la Kumbel trenul face un ceas $i iumdtate. pasa-ger i lor lc e l i i lotuni t ce te leagu[ i s l r i lh teau i r r , t rua aceea.Intrebau numai ce statie umteazii. Stepa dormea incd subzapadd - impiritic. pustie, tacutii $i nemarginitA. Ici-coloinsu. urt Ochr depr i r rs cu locul ghict 'u pnntel( ' \em e vc5t i dtrecerea iernii. Pe pante se zdreau pe alocuri fi5ii negre depimint, buzele zdrenluire ale ripelor razbiteau si ele de subzdpadi, pe coline apiruserd pete negre si pretutindenizdpada scdzuse, muiati de vintul urned al dezghetului pecare lrarl.ie il desteptase in stepa. Soarele mai era insd

198

ascuns sub norii grei, cenu$ii $i jogi pe care-i simleaidoldora de api chiar numai privindu-i. Iarna driinuia incd -oricind se mai putea porni o lapovili 9i chiar un pui deviscol.

Edighei ramisese la locul lui, privind pe geam, fali-nfatd cu bdtrinica cea inimoasi. mai vorbea cu ea la rdstim-puri, dar Zaripa nu se apropiase. Si stea acolo un timp, i$izisese, sd stea la fereastrd $i sd chibzuiascd. Poate cd incercao presimtire lduntrica. Sau poate i$i amintea cilitoria aceeade anul trecut, de la-nceputul toamnei, cind erau totilaolaltd, cind cele doud familii, cu copii cu tot, se dusesericu marfarul la Kumbel dupd pepeni galbeni si verzi gifuseserd nespus de fericiti, iar copiii trdiserd o sdrbdtoare deneuitat. Parca ar fi fost ieri. Edighei qi Abutalip stdtuseriatunci lingd ugile intredeschise ale vagonului, mingiiali devint, vorbind despre cite toate, in vreme ce copiii se zben-guiau pe lingd ei sau priveau locurile ce se perindau prin.fata lor, iar nevestele, Zaripa 5i Ukubala, sporov{iau si eledespre ale lor. Bdtuseri apoi magazinele qi se preumblaseriprin parculelul statiei, fusesefA la film si la frizerie. Copiiimincaseri inghetate. $i mai fusese intimplarea aceeatragi-comici de la frizer, cind qimeni nu reu$ise sd-lconvinga pe Emlek sd se lase luns. Ii era frica - ce-o fi fostin cipqorul lui - de masina aceea. Edighei i$i amintea cumdeodatd in uga frizeriei apdruse Abutalip si cum bdietelul sendpustise spre el, iar Abutalip il strinsese la piept apdrindu-iparc{ de frizer, gi spusese cA deocamdatd mai merge gi a5a,au sil tundd data viitoare, dupi ce are sd se, mai linisteasci.Cidionlii cei negri ai lui Ermek rAmdseserd netungi, numaicd el era acum orfan de tatd...

$i iariqi, pentru a cita oard, Edighei incercase sa pri-ceapa, sd-$i explice de ce murise Abutalip Kuttibaev fdri samai apuce rezolvarea cazului siu. $i ajunsese din nou lasingura concluzie posibild: numai dorul fdre leac de copii ?izdrobise inima. Numai despar{irea, a cirei povarA o simt cuadevirat doar sufletele alese, numai gindul amar cd fiii lui -fira de care peniu el era de neconceput nu numai viata, cichiar respiralia, in lipsa cdreia insugi firul vielii se fringe -au rimas acolo, departe, in voia soartei, intr-o haltd oarccaredin stepa pustie Si stearpi - numai asta il ucisese...

t99

La acelaqi lucru se gindise Edighei qi pe banca aceeadin pdrculetul de lingd gard, a$teprind-o pe Zaripa. Se ?n1e-leseserA st o a$tepte acolo pind avea ea sA ridice scrisoareade la seful statiei.

Era deja amiazd, dar vremea ramisese urit6. Cerul ios.i rnoral nu voia sd se lunr ineze. La r i is t impur i . bol ta lasi s i icadi i asupr i i - i c i r rd l -u lg i . c ind stropi . u lnel indu" i lata.Dinspre stepa sufla un vint umed. cu mireasma de zaDaddstatula. gata de.acum si i se lopeasca. Pe Edighei i l luase cufrig. nu se simlea deloc in largul lui. indeob"ste ii placea sase piarda in mullime. in lorfota 5i irr vdlmd5eala din eara:nu calalorea cine slie ce deparle. a:a ca n-avea nici o grija.$i ce priveliste! Sdrind din tren 5i pomind grabili pe peron,pasagerii aduceau ?n viatA ceva ca dintr-un film: uitel avenit trenul, nu e - trenul a plecat.

Acum insA toate astea nu-l interesau. Privea cu uimirechipurile nesimtitoare, serbede, istovite, indiferente aleoamenilor ce pAreau atit de strdini unul de celilalt... MuzicamonotonA pe care megafonul rdgu$it o revdrsa asupra pieteidin fata girii il intrista 9i ea. Ce muzicii mai era si asta? Ofine una gi buni cu aceeasi melodie. Din cind in cindrdsunau nedeslugit vocile solemne si bombastice ale craini-cilor. Apoi, iar muzica aceea!

Trecuserd doudzeci de minute, dacd nu mai mult, decind Zaripa intrase in clidirea gdrii. Edighei incepuse si senelini$teasci $i, cu toate ci se inteleseseri sd o a$tepte pebanca asta - chiar pe banca asta unde odinioard stituserd cucopiii si cu Abutalip mincind inghelati -, se hotdrise simeargd dupii ea, sd vadd ce s-a-ntimplat.

$i deodara o vazuse in u5a si fara voin lui se cure-murase. Chiar si in multimea aceea de oameni care intrau siieqeau din gard, figura ei te izbea prin expresia de intu-necati instriinare. O paloare cadavericd i se a$ternuse pechip: piisea ca in vis. fara sa priveasca in laturi. bi tolu5iftua sd se impiedice de nimeni si de nimic, de palci in iurulei ar fi fost pustiu. mergea ca prin deserl. ca oarba, tinin-dy-q drept capul indurerat, cu buzele strinse. La apropiereaei, Edighei se ridicase. I se pdrea ci venise spre el ind6lung,iarisi ca ?ntr-un vis, atit de infricosdtoare. de ruDte dintr-oalte lume fuseserii apropierea ei lenta. ochii ei goi. Trecuse

200

o intreaga ve$nicie, un timp de insuportabili a$teptare,nesfir$iti ca o beznd de nepitruns, pind ajunsese in fala lui,tinind in mind plicul agela cu adresa scrisd, a$a cum spuseseKazangap, la masini. Il intrebase, abia miqcindu-si buzele:

- Stiai?El iqi plecase tiuntea, incet.Zaipa se lasase sd cadi pe banca. igi prinsese capul

intre palme si, stringindu-l puternic, de parcd s-ar fi temutsd nu-i plesneascd sdrind in tdnddri, izbucnise in hohote

. amare de plins, retrigindu-se pe de-a-ntregul in sine, in du-rerea si nenorocirea ei. Plingea ghemuitd. cutremurindu-se, osimtea cum pleacii. cum cade. cum se prabu)este tot maiadinc in abisul ei lduntric, in suferinta ei nemtuginitdt elsedea alituri gi era gata, intocmai ca atunci cind il ridicaserdpe Abutalip, sd-i ia locul, sd-si asume ldra preget orice chi-nuri - nqmai s-o poatA apdra, abdtind lovitura ce cideaasupri-i. isi dddea seama insi ci n-o poate nici alina, nicimingiia pind nu trecea primul val al durerii ce-o copleqise.

SHreau alituri pe bancd in pialeta din fata girii. Zaripaplingea spasmodic si intr-o vreme zvirlise cit colo pliculbotit cu hirtia lui nenorocitd cu.tot. Cui ii mai trebuia hirtiaaceea, daci el nu mai era prinfte cei vii? Edighei ridicaseinsi plicul si-l virlse in buzunar. Apoi igi scosese batista siii descle$tase Zaripei degetele cu forta, ca s-o oblige se-sisteargd lacrimile. Dar firi folos.

Parcd anume pentru imprejurarea asta, asupra girii serevirsa o muzicd funebrd, nespus de tristi. Cerul de martieatima, cenu$iu si umed, peste lume, iar vintul ribufnea lardstimpuri. Trecitorii ii priveau chioris, gindind, poate, insinea lor: s-or fi luat la hartA, amdrltii. O fi ocdrito rdubirbatu-siu, de plinge atit de amamic. Dar nu toti gindeauastfel.

- Plingeti, oameni buni... Plingeli, risunase de undevade aproape glasul cuiva, parci impirtA$indu-le durerea. Amrdmas frri tdtucul nostru scump! Ce-o si se aleagi de noi?

Edighei i5i ridicase privirea si vdzuse trecind o femeiein cirje, invelitd intr-o manta veche. Un picior ii era retezatdin sold. O cuno$tea. Fusese pe front, acum lucra la casa debilete a garii. Era si ea plinsd gi, mergind, striga intruna:,,Plingeti! Plingeli! Ce-o si se aleagd de noi?" Trecuse mai

201

departe plingind, miscindu-se, ca intotdeauna, cu greu,bocdnind cu cirjele virite sub umerii ridicati din aciastapricini nefiresc de sus, t?rgindu-gi dupa fiecare doud boci_nituri singurul picior siinitos inc?iltjt intr_o veche cizmisoldiileascii, scilciati si aceea.

Edighei p?itrunse intelesul spuselor ei abia mai tirziu,cind vizu lumea bulucindu-se deodat.l in tata intrdrii ingar:ri. Toti priveau, cu capetele datc pe spate. la cei cilivaln$r care, urcatl pe o scarii, atirnaseli sus, deasupra u5ii. unpor l re l mrre al Iu i Sral in i l runicr mi l i t l ra; r ima fuseseinvelitd in pinzd neagrii.

Pricephse atunci de ce si uruzica de la rriegalbn era atitde tristA. Alrddatd s-ar fi ridicar dc pe banii si s-ar fiapropiat de oameni ca sa af le ce r i iunr s_a_nt imolat cuacest om mare. faru de care nimeni rru s i putee i rnagina cumse va mai invirti globul pdmintcsc; acum insd ii aiunseanenorocirea lui. Nu scosese nici o vorbi. Si nici Zarioei n"u_iardea de a5la. . .

Dar, orice s-ar fi-ntimplat pe lume, trenurile circulaudnpi orarul lor. Peste o jumilate de ord urma sd soseascdin statie expresul saptesprezece. Nu oprea la niste halteprecum Boranl i -Buranni i . Ca de aceea eia expres. Nirndnuinu-i trecea prin minte cA, de astd-datd, gapfespiezece avea sAopreascd h Boranl i -Buranni i . Asa hot i r i ie. d i rz : i calm, insiner lu i Edighei . i i spusese Zar ipei :

. - lornim curind spre casi, Zaripa. Mai avem jumiitatede ord. Trebuie sd chibzuie5ti bine ce faci: le spui copiilordespre moartea tatiilui lor sau mai amini. Nu vreau sd_tidau sfaturi: toati casa cade de-acum in grija ta. Le e5iicopiilor 5i marnir, si tatd. Dar la asta o sd te mai gindegti qipe drum. Dacir re hotdristi sd nu le spui copiilor inca,trebuie sii-ti vii in fire sd nu ver5i lacr.imi in fati lor. Ai sripofi, te simti in s,areiJ Si noi, ceilalli, trebuie s?i stim cum sdne purtim cu ei. [4elegi? Asta-i problema.

_ . - lnteleg. inteleg foarte bine. r rspunse pnntre lacr imiZaripa. Pind ajungem, am sd-mi adun pfindurile $i am sa-tispun ce cred ci trebuie sd facem. Lasi_mi pulin timp, imivin in fire numaidecit...

)01

In tren, atmosfera era aceeagi ca la sosire. inghesuiala,fum de tutun, aqa cildtoreau oamenii de la un cap la altul alint insei lor 1ar i .

Zaripa gt Edighei nimeriseri intr-un vagon cu comparti-mente. Aici era lume mai putinai qi ci doi se instalaserd peculoarul de trecere. lingd o fereastrd, chiar la capitulvagonului, ca sii nu stea in calea nimdnui $i si poatd vorbiin l jn istc. Edig.hei sedea pe straponr ina. Zar ipa st i i tea aldrur i .in picioare, privind pe geam, cu toate cd Edighei ii oferiselocul.

- Md simt mai bine asa, spusese.Suspinind incd la rdstimpuri, incercind sd-Ei infringi

durerea sau micar sd-$i cumpdneascd povara ce-i cdzuse peumeri in asa fel, incir s-o iacd mai u$or de indurat. sechinuia sii se concentreze, si chibzurascd ce avea de fdcutfle si numai in primele zile si saptimini.ale noii sale vieti.aceea de vdduvi. Dac:i pind atunci mai

.avusese mdcar

speranta cd intr-o zi toate acestea se vor destrdma ca un visurit, cd mai devreme sau mai tirziu Abutalip se va intoarce- era cu neputintd se nu se limureascd o asemenea nein-felegere - Si vor fi din nou impreund cu totii, intreaga lorfamilie, iar restul ar fi venit de Ia sine, ar fi sdsit ei calea.or ic i t de t rudnicd. de a supravietui . de a rezi .sra r i dc a-sieduca bdietii, acum gi luminila acelei nddejdi se stinsese.Avea pentru ce si se friminte Zaripa...

Se frdminta si Burannii Edishei- cdci soarta acesteifami l i i nu- l putea lasa indi ferenr. Asa a losr sa l ie. Dar elsocotea cd, in aceste imprejurdri, mai mult ca oricind,trebuia sA fie lini$tit $i stipin pe el, pentru ca astfel si-iinsufle;i Zaripei un dram de incredere. N-o zorise defel. Sibine ficuse. Dupd ce plinsese, amarnic 5i indelung, chiar eadeschisese discutia:

- Deocamdatd n-am sd le spun copiilor cd nu mai autate. spu5ese printre suspine. inceicind parca sa-si goneascaplinsul undeva in adincul sufletului. Acum nu pot. Mai cuseama lui Ermek.. . Si s int at i r de legat i de el . ma cupr indegroaza... Cum si le ucid visul? Cu nddeidea asta trdiescamindoi . . . Asteapla. i l asleapr i i z i de z i . c l ipa de cl ipa. . . incele din urmd o si trebuiascd sd DlecAm de aici- sri schim-bdm locul . . . Numai sa mai creasia Dul in. Mi-e teama mai

203

ales pentru Ermek. Macar nilel sj nrai creasca... Alunci o sare spun. cu ltmpul. poate ca or sa ghiceascii si sineuri... Darnu tc^unl, acum nu pot... Mai bine :a ml perpeldsc numaieu... U sa ie rcriu fratilor ri surorilor lui. suiorilor si fra{ilormei. De ce s-ar mai teme de noi acum? poate or sa_mirdspundr, or sa ne-ajule sa plecanr... Apoi om mai uea.a...Acum tor ce pot tace e sa ( . resc copi i i lu i Abutal ip, dacd elnu mai c. . .

_ - , Alrl,el vorbise Zarlpa. iar Edighei o rscultase in tacere,

lntelegrnd 5r pr inr inJ in suf ler t i lcul f iecirui cuvint a l e i .St ia. f i reste. ca spusele^ei s in l doar urr s lab ecou uf

" i r t " i r iu ice-r r f ,v isea girr t lur i le. In ast le l de i rnplejurar i n ic i nu_l i pot idercirca injma pe de-a-nrregul... ne lce.a ii .i ia.pr"rir..rara a rtccrca sd feacA dineolo de acele granile nesirisb:

-^^,^-_ t' _dl9ntrte. Zarrpa.^Daci nu ti-;$ cunoasle copiii.poare as | | \lat ln cumpiinil. Dar nici eu r.t_il) avea curaiul srte spul asa cevu. Trebrr ie sa nlai aslepl i r ln put i r r . Iar t o inaprimesti nispurs de h rude. re puli bizui p"

"oi. O .ii n.

ulem ta^olatri. ca pin-acunt. Cir ai r! fi i pe linie, copiii or.sA stea.impreund cu ai no5ni. $tii doar, Ukubala ii i 'ubesieca pe-ar el. ln lest, om trdi si_om mai vedea...

Atunci , i r r t rerr . Zar ipa rrrai spusese. ol t inr j acl inc:- Le str . lu c alc i i tu i l i i l t r rnea asml Toate se leaca

infi.un..lant inliicosat. Sfir;ir, inceput, aainulre... Oo.a- Jia.l r coplr . sd md crezi . Edighei . mi-a5 l i pus capi t z i le lor . . AsIr lost rn s lare. La cc bun sa f i t ra i l l Dar cupi i i ma si lesc,nla obligd, md opresc. in ei sti salvarea ;i dainuirea. Am2.6.grea, cum e, viata diinuie... Mi gindesc de pe acun cugroazii nu la clipa cind vor afla adevirul _ ea e de neocolir- .^cr . ta ce va urma dupa aceea. O viat i intreagi i vor Jvea desulefl.l penlru .ceer cc i s_a indnrplat taralui lor. Lr scoali.r) orrce toc di ll luncd. or-iundc vor roi sa se afirme princeva in ochi i oamerr i lor . numele taralui tor . te ua i l ic i l iJ .toate u$ile... $i cind niri gindesc la asta, mA il;;u;;;preslmt l rea ca din capul locului v iata rre_l r id icat i r r calc rrnzld de netrecut. Abutai ip >i cu nr ine ocoleam subiectul asta.Ne cruf tm unul pe al tu l . Aveam insa credinta cd, a l l t tur . i deer,_rut no$trl vor cre$te oatneni intregi. Credinta asta nedAdea lil ia sii lreeenr pesle toale viLregiilc soanei... Aeumnu mat s l ru. . . Nu voi t i in stare srL_l in lucuiese in in ima

204

copiilor... El era e1... Cu Abutalip am fi reusit. Voia parcdsi se sffAmute, si se reintrupeze in copiii lui. De-asta a simurit: l-au rupt de ei...

Edighei o asculta atent. Faptul cd Zaripa ii incredinlaaceste ginduri lduntrice, vorbindu-i cum vorbesti numaiomului cel mai apropiat, trezea in el dorinta sinceri de a-irispunde cu aceeasi cildurd, ocrotind-o, aparind-o, iar recu-noasterea nepulintei de a o face atita in sutletul lui o miniesurdA, mocnitd.

Se apropiau de Boranl?-Burannii. Prin fatd prinseri adefila locuri cunoscute - intraserd in sectorul unde BuranniiEdighei lucrase multe veri si iernr de-a rindul...

- Pregdteste-te, ii spusese Zaripei. Sosim. Asadar,ne-am inteles: copiilor nici o vorbi. Asa rdmine. Ai grijd sdnu te dai de gol. Acum $terge-ti lacrimile si stai lingd uli.Cum opreste trenul, coboari linistita $i asteaptd-mi. Am sdr in curind si o sd mergem spre casd impreuni.

-- Edighei, ce vrei sd faci')- Nimic. Lasd asta in seama mea. La urma urmei, ai

ffrdcar dreptul sA cobori dintr-un tren.Ca intotdeauna, expresul saptesprezece trecuse in goand

prin halti, dar micsorase totu$i viteza la semafor. Era mo-mentul pe care-l a$teptase Edighei. La intrarea in haltaBoranli-Burannii, trenul frinase brusc, oprind inir-un torentde suierdturi si scri$nete. Toti sdnserd speriali de pe locuri.Trenul hduia de strigile gi fluierdturi.

- Ce-a fost asta?- Semnalul de alarmd?- Cine?- Unde?- La comDartimente.intre timp, Edighei ii deschisese Zaripei uqa gi ea co-

borfse. El asteptase pind cind niviliseri pe platforma $efulde tren si conductorul.

- Stai! Cine-a tras semnalul de alarmi?- Eu, rdspunse Burannii Edighei.- Cine esti dumneata? Cu ce drept?- Asa se cuvrne.- Cum adicd. se cuvine?! Tribunalul te mdninca!

205

. - Nu-i nimic. Uitali actele mele. Scrieti in procesul_verbal, pe care o sd-l trimiteti la tribunal ;au

"ia" l_"il

l r imi te. ca. feroviarul Edighei Jangheldi" . i " " i * rn l r l " r , ,r ras semnatut de alarmd 5i a opr i t t renul la hal la Boranl i_Burannii in semn de <.loliu in ziua morlii t""*ai"lri-SrJi".

- Cum? A murit Slalin?- Da, s-a comunicat la radio. Mai ascultali 5i voi.

- - A, asta-r cu totul altceva, spuseseril aceia burmdcili,

ldri a se mai osteni si-l retinii. Daci_i asa, du_te.Peste citeva minute, qaptesprezece i5i ulma drumul.

Si, ttin nou, trenurile treceau tlinspre Est spre Vest sidinspre Vest spre Est.

.Iar. de o parte si de alta a cdii ferate se a$terneauac.eleasi pusrietiti aride, marile spalii de$efiice Sari_Oriii _finutul stepelor galbene-

. ,Pe vremea aceea. cosmodromul Sari_Ozeki_l nu existadeclt,.poate. in imaginaSia viitorjlor demiurgi ai znoruritircosmrce.

Trenurile insd treceau ta tbl, dinspre EsI spre ye.st si,dinspre Vest spre Est...

Vara si toamna lui cincizecr si trei fuseserd cele maichinuitoare. anotimpuri din viata lui Burannii eAignei- Nicipind atunci, nici dupi aceea, niciodatd, nimic, n]ci uriasiinimeti de pe linie, nici ar$ita si seceta, nici nenumdratejenevoi si necazuri, nici chiar rdzboiul ,5i doar ajunsese pinila K0nigsberg, putea fi ucis, sau rinit, ,uu ..il itodit jr-nmie de ori - nimic nu-i adusese lui Edighei atita suferinlaca zilele acelea.. -

'

Afanasi Ivanovici Elizarov ii explicase odatA luiBurannii Edighei de ce se produc alunecirile d. te.en.aceste . slramutari necrutaloare. care clintesc povirnisuri in_tregr, ba uneori chiar munti, si-i surpd, dezgolind miirun-tarele pdminrului. gi oamenii se inspiiimintd cind isi dauseama ce urgie lucra sub picioarele loi. Alunecdrile de terensint. inlricositoare prin aceea cd urgia creste pe nesimtite,apele subterane rod zi de zi baza rocllor, incit li un momenidat e de ajuns un mic cutrenur, un trdsnet sau o oloaielol€ntlala pentru ca muntele sd prindii a luneca la vale incet.

206

dar neabitut. O surpare obisnuitri se produce fdrA veste,dintr-o .dati. Alunecarea de teren inainteazi insdinfricogator gi nu existi pe lume forld s-o poatii stiivili...

Ceva asemdnAtor se poate intimpla qi in sufletul omu-lui, cind ri4mine singur, fald-n fali cu propria gindire potriv-nicd, de nebiruit, zbuciumindu-se, torturindu-se, dar nein-drdznind sd-$i impafidseasci trii iri le nici mdcar celorapropiali, pentru cd nimeni pe lume nu-l poate nici ajuta,nici inlelege. El stie asta si e inspiimintat. Si nu exista fortasa poati4 stdvili urgia ce-l ameninti.

Pentru prima oard Edighei simtise cii inlauntrul lui sepetrece o asemenea schimbare - pricepind limpede ceinseamnil ea - atunci cind, la doud luni dupi ce o insolisepe Zaripa la Kurnbel, se dusese din nou la stalie, cu treburi..Ii figdduise Zaripei si treacd si pe la postd, sa vadd de nuveniserd cumva scrisori pentru ea, iar in caz ci nu veniseri,sd trimiti rei telegrame la adresele pe care ea i le diduse.Zaripa voia doar sd gtie dacd rudele ii primiserii sau nuscr isor i le a5a scr ia s i in le legranre: rog insistent comu-nrcali dacd ali primit scrisorile, da sau ba, rdspunsul nu eobl igator iu. Asadar. f rat i i s i suror i le nu voiau ia aiba de-aface nici micar prin postd cu familia lui Abutalip.

Edighei pornise cilare pe Burannii Karanar inci de cuzorr, ca sd se poatd intoarce pind seara. Fireste, cind elasirigur gi fdrd bagaje, orice mecanic de locomotiva l-ar filuat bucuros, doar ii cuno$tea pe multi dintre ei, si intr-oord iii jumatate ar fi fost la Kumbel. Dar Edighei nu maivoia sd cdldtoreasci cu trenul din pricina copiilor luiAbutalip. Amindoi, gi cel mare, gi mezinul, continuau sAasreple z i de z i l ingA calea ferald in loarcerea tat i lu i lor . injocuri, in tot ce-$i spuneau unul altuia, in ghicitori $idesene, ln toati existenta lor simpld de copii a$teptareatatalui era cea care didea sens viefii. gi, desigur, pe atuncitoatd nAdejdea lor stitea in Burannii Edighei, omul care,erau incredintati, stia tot si-i putea ajuta.

La rindul lui, Edighei i$i dadea seama cd fdrd el copi-ilor le-ar fi venit si mai greu la haltd, s-ar fi simtit si maiortani, si de aceea, cum avea putin timp liber, se strdduia sdle gdseascd o ocupatie, sd-i desprindii, incetul cu incetul, dinmrejele acelei a5teptdri zadarnice. Amintindu-gi promisiunea

207

pe care i-o facuse lui Abutalip - sd le povesteascd micutilordespre mare. - Edighei sconnonea in memorie, dezgropindmereu alte si alte intimplari din copilirie si din tineretei luide pescar, rot felul de povegti di la Aral. incerca si lecoboare la intelegerea lor, gi de fiecare datd era uimit deistetimea, sensibilitatea 5i memoria copiilor. Si acest lucru iidddea o mare satisfactie: se chema cd educatia pe care le-ofdcuse tatal lor dadea roade. Cind poveslea. Edighei seadresa mai cu seam{ mezinului, lui Ermek: dintre cei oatruascultdtori - copiii ambelor familii - Ermek ?i era cei maidrag, cu toate cd se striduia si nu-l trateze altfel decit oeceilalti. Ermek era un ascultiitor pdtimas 5i. torodati, ielcare deslugea in povestirile lui tilcuri nea$teptate. Micutullega orice intimplare. orice inlorselurd mai interesantA aactiunii de tatdl seu, care, pentru el, era prezent in toate sipretutindeni. Edighei le povesrea. bunaoarh:

- La noi, la Aral, sint nigte lacuri cu maluri nline destuf. Iar stuful e plin de vindlori. care stau ascunsi icolo cupu$tile incdrcate. Primivara sosesc la Aral rate silbatice.Iama triiesc pe lingi alte mAri, mai calde, dar de cum setopesc sloiurile, o pornesc spre Aral, zboard, saracele, zi ginoapte, atit de dor le e de meleagurile noastre. Vin in sto-luri mari $i vor si ele sd inoate nitel, si se scalde. si sebdliceasci - Ei coboard in zbor tot mai jos, spre mal, darcind se apropie - poc-poc! - din trestii le intimpind ogrindina de foc. Trag vindtorij. Si ra(ele lovire cad cu tipalin api. Celelalte zboard speriate in largul marii, nu qtiu cesi facd, unde sd se a$eze si ele. gi se rotesc uite-asa.deasupra valurilor. plingind pe limba lor. Ralele sint obiq-nuite sA ffdiasca pe lingd maluri, dar Ie e teamd sa se maiapropie.

- Nene Edighei, dar n-ar putea o rdtu$cA s{ zboarea$a, deodata, indarit, de unde a venit?

- De ce sd zboare inddrit?- Cum de ce? Doar stii ce talica e marinar oe-un

vap,or mare. Chiar ru ne-ai spus, nene Edighei.- Da, sigur, cum si nu, isi amintea Edighei incurcat.

Si ce sa faca acolo?-Pdi, si zboare pini Ia el Si sa-i spuna de vinAtorii

208

care ie impuscd din trestii. Sd-i spund ci nu mai au undetral.

Bine te-ai gindit, niinic de zis.* Si titica i-ar spune rdtu$rei ci vine si el curind, ci

a lasat aici, la haltd, doi btiieti pe Daul si pe Errnek - sipe nenea Edighei. $i cind o si vini el, o sd ne garim roti dedrum 5i-o sd mergem la Aral, si-i gonim din trestii pevinitorii rai. Ca sd le fie iar bine ratelor pe Aral...Sd inoatesi sa se dea pesre cap. ui te-asa.. .

Cind nu-i mai venea in gind nici o poveste, BuranniiEdighei Ie ghicea in pietricele. Avea mereu asuprir-ipatruzeci si una de pietricele cit boabele de mazil€. AcestsrAvechi obicei al ghicitului iqi avea obirgia lui complicati,terminologia lu i straveche. Cind Edighei r induia pier i icelelepe covoras, descintindu-le - sd-i spuni drept gi cinstit daciun om pe nume Abhralip mai riieste, unde se afli acum qidacil asteapti drum fird z;ibavd, si-i destdinuie ce-i insufletul ;i-n inima lui - copiii amuteau, urmirind concen-trati alcdtuirea lor. lntr-o zi, Edighei prinsese dupir col(ulcasei o fbiald suspectA. Tot dintr-acolo se auzeau niSte Soap-te. Trdsese cu coada ochiului. Erau cooiii lui AbutaliD.Ermek ghicer in pietre. Le r induia curn sr i i l e l , dar rnajinainte ducea fiecare pietricici la frunte si la buze. incre-dintind-o:

- Si pe tine te iubesc. Si ru esii o pierricici desteapti$i bund. Sd nu gre$e$ti, sd nu te-ncurci, sd-mi rispunzi dreptsi cinstit, ca pietlicelele lui nenea Edighei. Apoi incepusesd-i desluseascd fratelui mai mare tilcul rinduielii oietri-celelor. imi t indu- l in chip de-u dreprul izbiror pe EJighei .Vezi tu, Daul, altminteri nu stem rau, nu stim rau deloc.Uite. dsta-i un drum. Drumul e cam innegurat. S-a asternutpeste el, a5a, un fel de ceatd. Nu-i nimic. Nenea Edigheizrce ci asta inseamnd sfadd la drum. Dar existi drum firibucluc? Tata e pe cale sd o porneascd spre casi. Vrea sdurce-n $a, dar chinga a slibit un pic. Uite, vezi'? Chinganu-i strinsa bine. Trebuie strinsi. Asta. Daul. inseamnd cdceva il mai fine acolo pe tata. Trebuie sd niai asteptim unpic. $i acum, ia si vedem noi ce are in dreapta si ce are inst inga. Rindur i le-s inrregi . Asra- i de bine. Dar pe i iunrealui . ce vad? E cam incruntat lat ica. Sa sl i i ca. i tare nel in ist i r

209

din pricina noastri, Daul. in inimd - vezi pietricica asta? -in inima - durere qi dor: is-a ficut tare dor de-acasa. Oarese-asterne la drum curind? Curind. Dar Dotcoava de la unuldin picioarele din spate ale calului se clatind. inseamni citrebuie sa-l po^tcoveasci. iari5i avem de asteptat. Dar intraistd ce are? In tfaista al€ cumDirituri din tire ! Bun. Dara5ezarea stelelor o li norocoasi? la sa vedem... Steaua astase cheami Priporul de Aur. De la ea pornesc niste urme.Ce-i drept. nu-s inca tocmai limpezi. Dar. oricum. inseamnaci in curind va trebui sd-gi despriponeascii trApa$ul $i saporneasci la drum.. .

Edighei se retrdsese pe neobseruate, tulburat, intristat siuimit. Si o mai riirise cu ghicitul in pietricele...

Dar copiii-s copii, pe ei ii poli ogoi mai ugor, e mailesne sd Ie aprinzi in inimi speranla, la nevoie iei asuprdlichiar pdcarul de a-i amdgi. Alt alean apasa, ca o stJncd,sufletul lui Burannii Edighei. In imprejurari ca acelea, inlanlul de intimpltui ce se stringea in jurul lor, stinca aceeacrescuse si, intocmai ca in alunecdrile de teren. odati$i-odata rebuia sd porneasci intr-o privf,lire de nestdvilit, lavate. . .

. Edighei suferea adinc pentru Zaripa. Cu toate cdvorbeau numai despre lucruri obisnuite, legate de viala de zicu zr, cu toate cA, pfln purtarea ei. Zaripa nu dddea prilejpentru alt f-el de discutii, Edighei se gindea fird incetare Iadinsa. Nu era numai mila sau sinrpatia cu care toti ceilalti opriveau pe Zaripa, el nu doar suferea ca unul ce vdzusetotul $i stia ce prapid cdzuse asupri-i; sd fi fost numai atit,n-ar fi fost nimic. DaLr T,aripa ii stipinea sufletul, Edighei segindea la ea cu iubire, cu dorinta tainici de a deveni omulpe care ea sd se bizuie in tof si in toate. Ar fi fost nesnusde fer ic i t daca l r f i af la l cd ea vede in el . in Buranni iEdighei, omul care o iubegte cel mai mult. omul de al ciiruidevotament l'ari margini putea fi sigura.

.Era un chin sd se poarte de parci n-ar fi simlit pentruea nimic deosebit, de parcd ar fi fost incredintat cd intre einu poate gi nici nu trebuie sd fie nimic!...

Aceste ginduri il hiituiserd tot drulnul spre Kumbel.Edighei se zhuciuma. Cire nu- i t recusera pr in mintel Traia o\ tare c iudara. i l lua c i r rd cu cald, c ind cu rece. se s imtel ba

2t0

i1,l;";i*^,iff ' "*111,,i:!o.Xlo.,i,i:i:.i,#J,ffifli {}ffi il,.;::n'" .i,i.'o:i:#;"oi:i#'.?i:,tiJffii*li:: jsri"*ii *i{4"ilYi:lit##igii,{#Ifi;:qi}i+_?",ffi ,*tfr#l*iqg*i'u*gn+*ffil,f fi f

'*nt-*j.;lfiiljffi -?''"'"',ru *iji

$:l!ls'iii,::ffi ti*i"**i-t[T*n ".3T";:J}'il"l"o.lii:"0? "*-:neu oo'inte" simt"a cum

H+;'t*ffi''i.ffi :':'!x'i"J'xl'oi'iliii".l'i-"

i:cT "l,',il,:'. J,:' *, *t **i.',,;"i,;il''#"'gffi i*:'"-,'T$f jJ t;;'l; ili;;. : 31 lfi :r:'ff IJ:LI,T;

**;t*ji d:r # jl'ii iffi "- ",':r.a :il: ::ft$:*iiffi1"r, H#iiiffi:1..:,"J'31tff ':':r*l';*rf :l,ll,**iJ;"txl.::!*:1.'1T'*:i1il1' jTH. ffiHil:,':,1" ;lli nFtilffi

zl l

distantele nemdsurate ale stepei. Coline si tApsane primdva-ratice, apoi lacul sirat, secat de mult. Cocotat in Ea, pespinarea lui Karanar, Edighei suferea, muncit de propriile-iginduri... Sfisiat de simtiminte contradictorii, nu-si aflalinistea, sufletul lui nu-5i gisea alinare pe intinderile nesfir-gite ale stepelor Sariozeki... De neindurat.-.

Ajunsese la Kumbel pradi aceluiagi zbucium lduntric.Ar fi vrut, fire$te, ca Zdrip^ si fi primit, in sfir5it, rispunsla scrisorile trimise rudelor, dar la gindul cA aceste rube-denii ar putea veni sd-i ia pe Kutdbaevi gi sd-i ducd undeva,pe meleagurile [or, sau pur gi simplu si-i cheme acolo,Edighei simlea o stringere de inimd. La posta, la ghiseulpost-restant, ii rdspunserd insd din nou ci nu aveau nici oscrisoare pentru Zaripa Kuttibaeva. Vestea il bucurasenebdnuit de mult, il fulgerase chiar un gind riut6cios, intrutotul sfdin de firea lui: ,,Ce bine cd n-are nici un rispuns".Implinise apoi cu pldcere dorinta Zaripei - expediase celetrei telegrame. Pe seard se intorsese.

Curind venise vara. Culorile stepei pdleau sub bdtaiasoarelui, verdele ierbii dispirruse ca un vis blind. Stepa ceagalbend redevenise galbeni. Vdzduhul se incingea pe zi cetrec€, se apropia, arnenintdtoare, arsita- De la rudele Kuttibaevi-lor nici un semn. Nu rispundeau nici la scrisori, nici latelegrame. Dar trenurile contjnuau si se perinde prinBoranli-Burannii si viata isi urma cursul.-.

Zaipa nici nu mai agtepta vreun rispuns, pricepusede-acum ca nu se putea bizui pe ajutorul rudelor, ca n-aveanici un rost sd le mai impovireze cu scrisori gi cereri deajutor. Ajungind la aceastA convingere, femeia cizuse intr-odisperale mutA: ce sA facf,, incotro s-o apuce?... Cum sd lespund copiilor ce se intimplase cu tatdl lor, de ce fir de paisA se-agale, cum s6-$i refacd viata pustii6? Nu inffezareanici un risouns.

Edighli suferea. se poate spune. nu mai pulin caZaripa insdgi. Toli localnicii sufereau alituri de aceastefamilie, dar Edighei se $tia implicat personal in tragediaKuttibaevilor. Nu se putea separa de ei. Trdia, zi de zi,destinul acelor copii 5i al Zaripei. Triia aceeasi incordatia$teptare - ce se va intimpla oare cu ei? *, trdia aceea;idisperare muti - ce era de ficut? - dar il hdrtuia neincetat

212

$i un alt gind, nespus de chinuitor: ce era de f?cut cu elinsusi, cum sd-$i gaseascd irnpdcalea, cum si inabuseinlduntrul sAu glasul ce-l chema spre ea? $i nici pentru sinenu gisea raspuns... Nu-si inchipuise vreodatii c.'r-i Va fi datSa treacd in viata p n a$a ceva...

Edighei i5i pusese de multe ori in gind si se rnartu-rrseascd. sir-i spunii sincer si deschis Zaripei ci o iubea siera gata si la asupra-$i toate vitrcgiile ce-i atineau calea, criinu-si mai putea inchipui viata separitt de ei: dar in ce lel sai-o spuni? Cum'l S-apoi, avea sd-l inleleagi ea oare'l Numaide aga ceva nu-i altiea atunci Zaripei. Rinlisese sinqurAfalJ.n f la cu i r l i rea ne( i lzut i . iuI c l nu-si ga:el r r i r r r rc-rnaibun de {?cut decit sa-i impuie capul cu simlimintele luii Lace burr'l Stisiat de aceste ginduri, Eciighei devenise grosac si$oveitor, reusind nuurai cu nlari elbrturi si nu-si traclezezbuciumul.

O datd ii scapaseri, totu$i, citeva cuvinte. Se inlorceade pe linie dup::i o revizie pi o zirise de departe pe Zaripa.care ie5ise cu giiletile in utiini dupir apd, la cisternii. Ceva ilimpinsese spre ea si grdbise pasul. Nu pentru cu i s-ar: fiivit atunci prilejul sri se aplopie de ea - ca sd-i care. adicil,vedrele acelea. O dat.l Ia dou:i zile. uneori chiar in fiecuezi, munceau alaturi. pe linie, asa cd puteau sta de vorbi citpofteau. Dar atunci, in clipa aceea. simtise o dorintii dcnebiruit sd-i vorbeascil, sd i se destf,inuie. Ba se gindise invreme ce inainta spre ea. cu hotirirea disperdrii, ci totul nuputea fi decil spre bine - chiar daci Zaripa n-avea sli-Iinteleaga gi avea sd-l respingd. oricum el avea sa-si des.povireze sufletul, sit-$i regiseascd liniiitea... Ea nu-l vdzusegi nu- l s iml ise apropi int lu-se. Stdtea cu spatele Ia el ,deschisese robinetui cisternei. O g?ileati era plinA. o pusesesub jet pe cea de-a doua, din care apa dddea deja pe deldturi. Robinetul era deschis la refuz. Apa se Levirsaholborosirrd. lbrrnrrse i r r iur bal lo i tce. c lar err parca nu rcdeanimic, sldtea cu fi-untea plecatii, rezemindu-se cu umdrul clecisternii. Era in roclria de stambi in care vara trecula oprinsese ploaia aceea grozavat. Edighei ii privise zulufii ce-izburdau usor pe frunte 5i dlrpi urechi , cu ea semdnacirliontatul de Ennek -.5i chipul rras, $i girul subliar, siunrerii cizuli, 5i mina atirnincl pe lingd sold. S,o 1l vraiit

! t - .

zgomotul apei . - aminl indu- i de r iur i le de munte 5i deanl< -unte dtn Scmrrecie sau. adumbritii de qinduri amare.coborise adinc in sine? Numai Dumnezeu srie] Oar o Jurerede neindurat strinsese inima lui cind o vazuse, totul in ea iiera nespus de drag, simlea dorinta s_o alinte, s-o mingiie, s-oapere.de toate.relelc ce se napusteau asupra_i . Era insa cunepuunla. lnchtsese rrumri . lacut. robinetul , s l i iv i l ind revar_sarea apei. Ea il privise fiird mirare, dar cu ochi eoi. ;eparcd el nu s-ar fi allat alituri, ci undeva. deoeLrte. "

- , , , - C. s-a-nr impla| l Ce- i cu t ine. . , in l rebase el cu glas

cald_

. .. ^t nq-i rispunsese, zimbise doar din coltul buzelor,

ridicindu-si sprincenele tremuritoare deasupra ochilor ce sellmpezeau sl care spuneau parcd: nimic, ce si fie, de_alemele.. .

- fi-e rdu cumva? intrebase din nou Edishei.- Mi-e rau. recunoscuse ea. oftind din sr;u.Edighei strinsese din umeri, descumoiinii-De ce te perpelegti aqa? o dojenisi el, cu toate cA nu

asta. voia sa- i spuni . p inr i c ind. l Chinul dsra nu aiura ianrmtc. .Ne vtne greu t i noud (vrusese sa spuna imi v inegreu 5i mie) cind te vedem a5a, gi copiii 'suferi. Te ros,ginde$te-te. Nu

-egri pe calea cea buni. Trebuie facut cevi.

spusese el. cautind sii aleagi acele cuvinle care i_ar fi purui91 de-ntete. ci rocmai el. Edighei. su[erea pentru er si orutrea.mat mult_deci t or ice pe Iume. Ce daci nu_t i raspundra scnsofl - narba sd-i ia. nu ne prapiidim noi din atita. Noilo l r (vru5es€ si i spuna: cu) s in lem alatur i de t ine. a ic i e5t iIn l re ar t i i . Numai sd nu te laSi dobor i td. Munce$te s itrne-te tare. Copiii or si creasci gi aici, cu noi (vrusese Jspund - l ingd. miner. Cu r impul. toate s_or roslui inrr_un fel .L I de5pre Intne. Stii doar ca nu trece zi sa nu mA viid cubaiet i i . . Si \e opr ise. . imprejurarea nu_i ingaduia ia_Hdeschidd. si mai mult sutletul.

, . - lntel :g lo l ce-mi spui . Edighei . spusese Zar ipa. s i i1 i

multumesc. t t resfe. Sl iu ca nu ne-al i l : isa la necaz. Nutnaici noi trebuie sd plecam de aici. pentru ca biietii sa uiiitotul: ce a fbst, cum a fbst. Abia apoi am sd le pot spune

214

*Canal de ir igal ie.

adevdrul. Doar intelegi si tu ca multi vreme nu mai rezis-tdm... Tocmai ma gindeam ce-as putea face...

- Ai dreptate ! fusese nevoit sd recunoasci Edighei.Numai si nu te grabe$ti. Mai gindegte-te. Cum s-o pomeEtiin lumea largi cu ni$te copii atit de cruzi dupi tine? Citdespre mine, mi-e frici numai sd ml gindesc cum a$ puteatrii aici fdrd voi...

$i, intr-adevir, ii era nespus de frici penmr ei, pentruea Ei pentru copii, qi nu voia sd vadi mai departe de ziuade miine. cu toate cd-si ddduse seama $i el ci lucrurile nuputeau continua aqa. La citeva zile dupd discutia aceea, semai petrecuse o intimplare care-l fdcuse s6-9i piardd capulcu totul. Se ciise $i se zbuciumase multi vreme dupi aceea,nu-5i putuse dezvinovAti purtarea.

Trecuseri multe luni de la neuitata cdlatorie laKumbel, cind, speriindu-se de frizer, Ermek nu se lisasetuns. Biiatul rimdsese netuns - numai cirlionti negri - 9i,micar ci fricosul $i incipilinatul de el era nespus dedrdgdlas cu buclele acelea fluturindu-i in vint, parcA tottrebuia tuns. Uneori Edighei isi infunda obrazul in coamalui bogati, sdrutindu-l qi umplindu-5i ndrile de mireasmacdpqorului de copil. Dar pdrul ii ajunsese de-acum pind laumeri $i-l impiedica si se joace 5i sd alerge. Copiluluiinsd$i necesitatea tunsului i se pdrea pesenrne fdri noimi,de neinleles. Aqa ci nu se lAsa tuns de nimeni. InsiKazangap, vizind cum stau lucrurile, fdcuse ce fdcuse $i-linduplecase. E drept cdJ bigase nifel in sperieli: berbecilor,zicea, nu le prea plac bdielii cu pirul lung si au sd-lbuseasci intruna.

Zaripa povestise mai tirziu cum il tunsesera pe Ermek.Kazmgap fusese nevoit se recurgd la forld. Il strinsese intregenunchi si-l luase la jumulit cu maqina. Jale mare. Urletelelui Ermek umpleau halta. Cind terminaseri, buna Bukei, casil linisteascd, scosese din buzunar o oglinjoard. Ia uite,zisese, ce mindrete de bdiat mi te-ai facut. Ermek se privisein oglinda qi, nerecunoscindu-se, incepuse si urle cu indoitiputere. Zaripa il scosese cu greu din curtea lui Kazangap,cdci mititelul plingea in ne$tire, si pe poteca spre casa seintilniserd cu Ediehei.

215

Tuns chilug, Ermek nici nu mai semdna cu el insu5i.Gitul lung si subtire ii rdmlsese descoperit, ca qi urechile,care pdreau neobiqnuit de mari. Cu f'etisoara toatd-n lacrimi,se smulsese din mina maica-si Ei se nipustise spre Edighei:

- Nene Edighei, uite ce mi-au ficut!Sd-i fi spus cineva inainte lui Burannii Edighei cd o

intimplare ca asta l-er putea rdscoli intr-atit, n-ar fi crezutpentru nimic in lume. Luase bdietelul in brate si, stringin-du- l la piepr. i i t rd ise nenorocirea. neajulorarea. ja lea 5isp€ranta, de parcd totul i s-ar fi intimplat lui insui;i; il sirutaintruna si, cu glas frint de am4rdciune gi de induio6are,rostea cuvinte al cdror tilc nul mai supinea:

- Taci, baiatul meu! Taci! Nu plingd. N-am si mailas pe nimeni sd te nipistuiasci, o si{i fiu ca un tati! Caun tatd o se te iubesc, numai si nu mai plingil Dar deodatddd.duse cu ochii de Zaripa, care incremenise, schimbatd lafa1d, aproape de nerecunoscut, $i-ntelesese cd trecuse unprag interzis, se fisticise, gribise pasul, indepdrtindu-se cucopilul in bra1e. Bolborosea buimac aceleasi cuvinte: Nuplinge ! Chiar acum mA duc la Kazangap gi-i ardt eu lui!Chiar acum! Las' ci-i arat eu lui ! I-arAt eu lui, las' pemine! Chiar acum. U i te-acum!.. .

Citeva zile dupd intimplarea aceea, Edighei o ocolisepe Zaripa. De altfel 5i ea - bigase de seame acest lucru -se ferea si-l intilneascd. Burannii Edighei se cdia si-5ididuse proste$te in petic, tulburind o femeie nevinovatA,care avea si firi asta destule griji $i necazuri. Cum trebuiesi se fi simtit ea atunci, citd durere adiugase el durerilorei? Edighei nu-5i putea ierta purtarea. -nu- i putea gdsitemeiul. Avea si-5i aminteascd ani de-a rindul, poate pind laultima suflare, clipa in care simfise cu toatd fiinta trupulacelui copil obijduit 5i fird apdrare lipit de pieprul lui. incare sufletul tresirise de duioSie si durere, $i felul in care ilprivise Zaripa, uluiti, cu ochi mdrili, in care cre$tea unstngat mut.

Pentru o vreme Edighei se retrdsese in sine. Toatesimtimintele pe care era silit sd $i le ascundi'$i si si ieinibuge le revdrsa asupra copiilor ei. Nu gisea alt mijloc dea se elibera. Se ocupa de ei de cite ori avea timp, continuasi le povesteasci, repetindu-se adesea, dar amintindu-qi qi

216

lucruri pe care le credea uitate, despre mare. Era subiectullor preferat. Le vorbea despre pescdruSi, pe$ti $i pisArimigratoare, despre insulele de la Aral, unde triiauvieiuitoare rare ce dispiruserd de prin alte pnrti. Si,povestind, isi amintea tot mai des si cu tot mai multd cletri-tate lucruri legate de propria lui viali pe acele meleagurr.Amintirea ii zibovea mai cu seami asupra unei intimplaride nepovest i t . o int implare care nu era pentru copi i . ointimplare despre care $tiau numai doi oameni' el $iUkubala, dar nici ei nu mai pomeneau de ea, pentru cA eralegat{ de primul lor ndscut, care murise. Daci ar fi trait, arti fbst acum mult mai mare decit ceilalli copii din Boranli;ar fi fost mai mare cu doi ani chiar decit Sabitjan, biiatullui Kazangap. Dar se pripddise. Or, fiecare copil e asteptatcu speranta ci se va na$te si va trdi mult, mult de tot, enlindelungati: altminteri, ar mai aduce oalnenii pe lumecopi i?. . .

Pe cind era pescar, in tinerete, putin inainte si izbuc-neasci rdzboiul, el si Ukubala trf,iseri o intimplare uimi-toare. din cele ce se petrec o data intr-o viatd.

De cind se cisdtoriseri, Edighei isi dorea sd se intoar-ci de pe mare acasd cit mai cuiind. O iubea pe Ukubala.$tia ca si ea il steapta. Pe vremea lceea. nu errt penlru elfemeie mai doritd ca ea. Uneori i se pirea ci, de fapt, elexistA tocmai ca si se gindeascd Ia ea fdri-ncetare, sdabsoarbd, sA adune in sine toatd puterea mirii si a soareluisi si i le diruie apoi ei, femeii care il astepta, pentru ca inacea diruire isi afla izvorirea fericirea amindurora, erasimburele fericirii - rertul nu facea decit sa le inmulteascd.si le imbogdleasci t'ericirea izvoriti din ceea ce ii df,ruiaului soarele si marea. lar cind Ukubala simlise ca inl?iuntrulei se intimpld ceva, ca a rimas grea si va fi curind firami,la a$teptarea necurmati a reintilnirii de dupd iesirile in largse adlugase asiteptarea primului niscttt. Fusese un timpsenin in viata lor.

Spre sfirsitul toamnei, putin inainte de sosirea iernii, pechipul Ukubalei aparuserd pete cafenii, pe care o privireatenti le deslu$ea de indati. Pintecele i se rotunjise de-acumbinisor. Odatd Ukubala il intrebase cum aratd pegtele alrinmekrc. ,De auzit, am auzit de el, dar de vazut, nu l-am

2t7

vdzut niciodaD", spusese. Edighei ii explicase cA alfinyeKre ? un pe$te mare, foarte rar, asemdnator nisetrului.Inoatd la mare ad?ncime si e nespus de frumos: albristrui..stropit cu puzderie de alte culori, iar caput, inotatoa.eie iicreasta. canilaginoasd de pe spinare sinr sirilucitoare, sd iurica-s dtn aur curat . De aceea se Si numeste al t in mekre,adicd pestele de aur.

. Pulin dupri aceea Ukubala ii spusese cd a visat un alfir

-9fu,:, 1.. fdcea ca pesrele inora in juru-i si ea incerca sa_lpnnca., isr,ctorea nespus sd_l prindd. pentru ca apoi si_i deadrumul. Numai o c l ipd sa_l t ina in mi in i , sa_i s imta inpalme trupul de aur. Isi dorea atit de mult acest lucru, int.itin somn . inotase dupa el s i - l pr indt i . Oar p.5ret . n, selasase pr ins : i . r rezindu-se. Ukubal l nu se puruse l in ist imultd vreme. o incerca un naduf cur ios. de'prr .a i u i - i iscdpat aievea, norocul printre degete. ii poveslise visul acelarrz lnd de ea insis i . dar Edihei st ia cd ea si cu ochi i deschir iigi dorea nespus sd lind in miini un peste de aur.. Da. Edihei sr i r s i se gindea mereu la acest lucru c ind

d-eserta ndvoadele cu p€t j l i : 5 i . cum se dovedi mai t i rz iu,ta-lmaci ldri gres aqea dorinti a ei. care sc ivise in vis, dudtunula 5i a ievea. I5 i ddduse seerna ci r rebuie sd pr indi cuorice prel un tin mekrc. pentru cii ceea ce simtea Ukubalaera ralgr(-u I et. polta ei de lemeie inslrcinJla. Multe femeisimt in timpul sarcinii asemenea pofti aorinta ae a

-in.aceva fie acru, fie sdrat, fie foarie iute, fie amar, ol J" ugusta.din _carnea prajitd a cine 5rie cirei fiare ,au pii:iri

sarDauce. bdrghet nu se mirase deci irfl ind de pofta neves_ti-si. Era normal ca o nevasG de pescar si_si doreasca cevalegat intr-un t'el sau altul de meseria Uirfatutui ei.Dumn^ezeu. ii trimisese dorinta de

" uedea ueuea si- de- a

srml l In patme zbr lerea acelui peste de aur. Edighei St ia dinauzl te cA. daca po[ta temei i gravide nu_r impl in i ta, aceastaporte^avea

.urn)Ari nefaste asupra fatului allar in pinrece.po a LJkubalei era insd ar i t de neobisnuiLa, inci t n ic i

ea nu indrdznea sa-i dea glas, iar Edighei ." f..ir" r;_o alr-coasr. pentru cd nu stia daca va putea sau r)u sa Descuiascaun pesre al i r de rar. Chtt ise s_o laca mai In l i i . s i Jbia apois-o intrebe daci asta ii era dorinra.

218

Pe Aral sezonul de pescuit se apropia de sfirsit -perioada de virf tinea din iulie pind in noiembrie. Se fdceade-acum simtiti suflarea iernii. Artelul se pregdtea pentruact iv i ta lea din iarni . c ind marea. pe lo l i cei o mie c inci sulede kilometri pdtrati ai sdi, se acoperea cu gheati virtoasd $itrebuiau date copci uriase prin care coborau nivoadelegrele, fiegindu-le apoi pe sub gheali, pe scripeti, de la ocopcir la alta, cu ajutorul cdmilelor - neostenitii cdriusi aistepelor... Iarna vintul devine vifor si pe$tele din ndvoaden.apucd nici micar sd se zvircoleasci dupi ce e scos dinapd, inletnne$te, incremene$te numaidecit, acoperindu-se cuo carapace de ghea1d... Dar oricit pescuise Edighei cuartelul . vara s i i i r rnd - pesl i d in speci i mai oropsi te sau maide pref - nu-si amintea sir le fi cdzut vreodati in mrejevreun a.ltirr nekre. Era un pe$te ra-r gi se prindea nurnai cuundita sau blincherul, si cind se prindea, era un adev:irateveniment. Mulli vreme dupi aceea se povestea cum pes-carul-cutare izbutise si prindd un pe5te de aur.

In ziua aceea ie5ise in larg dis-de-dimineatir. chipurilesd pescuiasci pentru casi, pind nu se prindea gheata. Inajun, Ukubala incercase si-i schimbe gindul:

- Avem acasd pe$te berechet. Ce rost are sir mai iegi'?Vezi ce fiig s-a ldsat.

Dar Edighei o {inuse pe-a lui:- Ce-i acasd e-acasd, spusese. Ciriar tu ai spus ci tusa

Sagin zace la pat. Trebuie sd minince ciorbi fierbinte depeste ploaspat - mreanf, sau avat. E leacul cel mai bun.Cine sd-i prindd ei pe$te, sdlmana?

Sub acest pretext pornise in zori sd caute pestele deaur. Chibzuise ce avea de fdcut si orinduise din timp toateuneltele de pescuit. Erau a$ezate cu grija la prora bdrcii.Edighei imbracase haine cdlduroase, peste care isi pusesemantaua de ploaie cu glugd, si o pornise in larg.

. Era o zi innorata, cu vreme schimbdtoare, intre toamndsi iarn:i. Vislind oblic pe direclia valurilor, Edighei i5iindreptase lotca spre lelrg, intr-acolo unde binuia cd ar tre-bui sd se atle locurile de mas ale mult rivnitului pe$te.Totul tinea, fireste, de noroc: nimic nu sti mai la voiaintimpldrii decit pescuitul cu undita pe mare. Pe uscat, omulgi vinatul se afld, oricum, in acelasi mediu, vindtorul poate

219

::$""*14;,li'",',#:ffi .i.:? jlL,i,,'j_"ii,,lliJo,JIxT:# H;#iili J' .:::lui: u;**{ *it:fl *' ; ;{"hiil :11fi'.*m. ::in *rffi ti: "*trt&hilil{1{:h,*Fj:i."i..!,it.x,i#f iiJ,;l::$:;,::i.i*:ffi ,i" T# jili jl' tr"::" :i:il ",,t[.ij:

$gq itp*i*'rtii,?$'iffi .*iffi$ii,*.,,i'il $j[ **.:*m :11: riitf iir*#ilJ[Jm1*i?r,'i1i-#tl i :''::' U,",:* ;,.,m1'::::,lH*,"""*i".:,1,:Tl"-u,1'qi::;1...0J;::,,:,.$flljl;s;ffi fi:'.i.ifj$ *:Tn*;*,ls,l'nu i[;l ***ttru iTt#* ;L:i i?::",i'*1r: J:il"3ij;,, l' lx,1iili."*,r,,, *,,,i,rl' ffi .ix,'*';t*'l;nmlx' ffi h;:#[*.]ii:r :iliitr x #:ri,il llf T';f,if ihli?il.'l'x,i#;il$il:220

Dupi un timp, peqtii i$i ficuserd simliti prezenla. Darnu 5i cel pe care-l aslepta Edighei. Primul fusese un avat.Inci inainte de a-l scoate, sim(ise cd nu era pe$tele de aur.Nu put€a sd dea din prima undild peste un rneftre. Sa fi fosta$a, viata pe pamint ar fi devenit mult prea simpld si nein-teresanta. Or, Edighei se impdcase cu gindul cA viatainsemna trudi si a5teptare. Apoi se prinsese in cirlig omreand cit toate zilele, unul din cei mai buni, daci nu chiarcel mai bun peste din Aral. Dupd ce-l ametise cu o lovituri,il lepadase gi pe acela pe fundul lotcii. Cei doi pegti erau,oricum, mai mult decit de ajuns pentru ciorba mdtuEiibolnave. $i mai pescuise un tran - o pldtici de Aral. Cenaiba va fi cdutat pe fundul mdrii? Plitica se tine de regulila suprafald. Da, singuri si-o ficuse. Urmase o a$teptarelungd, apasatoare. ,,Nu se poate, tot il inhat eu pind laurmi, se imbarbdtr Edighei. Drept cd nu i-am spus, dar eastie ca.un plecat dupi pegtel/de aur. $i-i musai si dau deel, pentru ca pruncul si nu sufere acolo, in pintece. Cici, defapt, copilul e cel care dore$te ca maici-sa sA vadA si setini-n miini un mekre de aur. De ce si-o fi dorind tocmaiacest lucru - nimeni nu poate sti. Si maici-sa rivne$te lapegtele acela, iar eu sint tatd $i trebuie sd fac astfel incitsi-i implinesc dorinta."

Valurile strimbe se tineau de sotii, rdsuceau barca infel si chip .. ci de acea-s iirek tolkun: sint viclene, nestator-nice. De atita nemi$care pe Edighei incepuse sd-l pdtrunddfrigul. Privea necontenit, cu mare concentrare, mulinetele,sd vadd dacd nu cumva se smuce$le vreuna, dacd nu incepesA ragd. Nu, nici un semn, nici la pupa, nici la prora. DarEdighei nu-5i pierduse rdbdarea. $tia, era adinc incredinlatci pegtele de aur avea sd vind. Doar marea si mai rabdeni1el, prea-qi involbura de la o vreme valurile suimbe. Ce sdfie asta? Nu, furtuna nu se putea porni a5a cutrnd. Valurilede fuftund, alabasii cei zgomoto$i, cu creste infiorate, aveausi se ridice abia spre seara sau la cfierea noplii. Din clipaaceea, Aralul avea sf, devind infricosdtor, avea sd seacopere, din mal in mal, cu spumd $i atunci, intr-adevir,nimeni nu se va mai incumeta pe mare. Dar pind la cddereaserii mai era...

221

_ _Rebegit de frig, aruncind in jur priviri posomorite,Edighei i5i asrepta pestele. ,,Unde-mi zdbovesti itirar ii vor_bea el in gind, de ce te remi? Nu-ti fie fricd, am sd te_azvirlindirdt. Ce spui? Cd aga ceva nu se-ntimplii? Ba uite cd semai intimpli. Eu nu te-astept sd te infulec. Am acas:i bucatecit. poftesc si peste a5ijderea. gi acum pe fundul lotcii zactrel pestl cit toate zilele. Dacd de ostoirea foamei ar fivorba, la ce bun te-as mai astepta pe tine. peste de aur,lPricepe si tu: o si am un fiu, intiiul meu n:iscut. I te-aiardtat femeii mele in vis si i-ai furat linistea: ea nu mi_o(pune- dar eu st iu. Nu-t i pot expl ica de cc l i se inr impl: ilemel lor rsemenea lucrur i : or icum rebuie numaicleci t sd tevadii si sa te tind-n palme: apoi, iti dau cuvintul tneu car teslobod inddrit in mare. Ce si-ti fac daci e{jti l t peste atitde deosebit. de rar. C:rp si corda de aur. inulaloirr.e de aur,pe spinare dungi aurie. pune-te 5i tu in locul meu. peUkubala o mistuie dorinta sd te vadd cu ochii ei. sd teatingi, sa-ti simtd zbaterea in pahne, peste de aur. Sd nucrezr ci dacd esti pesre n-ai nimic a face cu noi. Vei fil i ind tu vietate a mirii, dar ei ii e dor de tine ca de_unfrate, ca pe un frate vrea sd te vadd inainte de a naste.Pentlu ca pruncul dil pintecele ei si se astimpcrc. Asa cavino. N-am sa-t i f lc n ic i un r lu. peste de aur. bc_us [ i erulgind rau. ai l i s imt i t . Am pr. ins in undi le s inr r loui . u lese_o pe care-li place cite o bucatd mare de currrr,. Carne unpic rincedd, s-o simti de departe. Apropie-re 5i nu te gindila nimic rdu. Te-a; fi putut momi cu biincherul. dar ni eraclnstit din prLrte-mi. Ai fi venit mai repede la blincher. darrn-am gindir c j poale ai sa- l inghi l i . 9 i cunr .a mai f i r r i i rtu cu fierul acela in pintece, chiar dacd 1i-a5 fi dat drumulinddrit in mare? Ar ti fbst o miselie din parte-mi. Asa ci itipropun cinst i t c i r l igul . O sa-5i ranesr i n i le l huzelc s i_ar i t .Incolo, nu-ti fi griji: am la mine un burduf mare. O sd_lumplu cu apa si o si srai gi tu putin in burduf. O sa ai rottimpul si inoli dupi aceea cir iii pofteste inima. Sa stii ciif i ra t i r re eu de-aic i nu plec. Si r impul nu s la-n loc. Nu siml icum se-nvolburd valurile, cum se-ntete$te vintul. vrei caintiiul meu copil sd se nascd orfan de tatd? Gindeste_te si tuSl a jut i -md.. ."

Peste intinderea rece si albasffA a mirii cidea insera-rea. Lotca se apropia de mal, ba itindu-se peste crestele va-lurilor, ba oisfariia inre ele. inainta anevoie, luptind cuvalurile mdrii agitate, gata sd dea in clocot, o mare ce-$laduna puterile pentru furtuni. Stropi inghelali il loveau

-peEdighei drept in fatd, miinile incle5tate pe visle i se umfla-sera de umezeala si de trig.

Ukubala batea nelini$tiG ldrmul. I$i astepta bdrbatul demultA vreme. Ciud alesese sd se mirite cu un pescar, rudeleei, pistori de stepa, ii spuseserd: mai gindeste-te, mii fati,inainte de a-ti da cuvintul: te-ncumeti la vial.l grea, cumarea te mf,riti. nu o datd ai sn bati tarmul cu chipul inIacrimi. rueind marea sA nu-ti ia birbatul. Dar ea nu selisase de ddigh"i, .puse." doar atit: soarta bdrbatului va fi

si soarta mea...Asa se si intimplase. Numai ci de data asta el iesise in

larg nu cu artelul, ci singur, iar inserarea se lisa repede 5imarea era tot mai involburati.

Dar iati cd dintre talazurile spumeginde rdsdriseri liiinceput vislele, bdtind ca ni5te aripi, apoi 5i lotca. Intd$uratiin broboadii, cu pintecele ei rotofei, Ukubala coborise labuza apei si asteptase acolo pind ce Edighei acostase.. Unval puiernic lepAdase deodati lotca pe limba de nisip.Edighei sirise numaidecit in apd 5i trAsese lotca pe mal, caun bivol . Cind, in cele din urmi. murf , t culn era din c l tppinir-n picioare. isi indreptase spinarea. Ukubala se apropia-se Si iSi petrecuse bralele, pe sub mantaua rece, intepeniti,pe dupi grumazul lui.-

- Mi s-au lungit urechile a5teptindu-te. Unde-ai statatita?

- M-a perpelit toati ziua; n-a vrut sA vini decit peseara.

- Si nu-mi spui sd mi-ai adus pestele de aur.-.- Ba da. l-am induplecat. Uite, desfatd-ti privirile.Edighei ridicase de pe fundul Iotcii burduful greu, il

dezlegase $i desertase apa pe tarm, laolaltd cu pe$tele deaur. Era un pe$te mare. Un pegte puternic $i frumos Zvic-nise violent din coada lui de aur, arcuindu-se, zbatindu-se sirivisind prundisul ud, apoi, cdscindu-si larg botul roz, seinlorsese spre mare. incercind sd ajung[ la stihia natala' la

223

valurile ce bateau tdmul. Brusc, incremenise pentru o clipi,ostoindu-qi incordat zbaterea, incercind parcd s6 se deprindacu locul, cercetind cu ochii lui rotunzi si atit de curatiluinea in care il azvirlise intimplarea. Chiar si lumina aceluiasf int i t iernat ic era neobisui i de purernica penrru el . i lametise, $i pegtele vizuse ochii sfAlucitori ai oameniloraplecali asuprii-i, buza frinti a t{rmului $i cerul, $i departe,foarte departe. deasupra.marii. printre norii rari din zare.lumina, de neindurat pentru el, a soarelui ce se stingea.Incepea si se sufoce. Zvicnise iarasi, brusc. se zvircolise.rdsuchdu-se pe prundis cu indoird putere, ca sd ajunga laapi. Edighei il ridicase, apucinduJ de sub branhii.

- Intinde palmele gi ia-I, ii spusese Ukubalei.Ukubala apucase pegtele ca pe-un copil, cu ambele

miini , s i - l sf insese la piepl .- Cit e de mlddios, doamne! exclamase ea, simlind

marea forti l4unfficA ce-l arcuia. Dar e greu ca un bu$tean!'Cum miroase a mare! Ce minundtie! Ia,l, Edighei, sintmultumiti, foarre multumiti. Dorinta mi s-a-mplinit. Ial sidA-i mai repede drumul in mare.... Edighei purtase pe$rele pe brate spre mare. Intrase pinila genunihi in apa ce-i venea in intlmpinare gi-l ldsase sdalunece in valuri. Cind pegtele sfredelise apa, albastrul densal v{zduhului p{ruse a reflecta pentru o fracfiune desecundi tot aurul ce impodobea pegtele acela din cre$tet lacoadd. Pe$tele acela care, spintecind ca un fulger apa cutrupu-i ndvalnic, c()borise in adincuri...

O furtuna niprasnici se dezlinluise in noaptea aceea.Afard, sub povirni5ul abrupr. marea urla. gi iidighei seincredintase incd o dati cd valurile acelea strimbe nu se iscdele de zinatice, sint, intr-adevir, vestitoare de furtuni.

In noaptea tirzie, ascultind, pe jumatate adormit, zbu-ciumul valurilor, Efighei se gindea la pegrele de aur. Ce-ofi fdcind el acum? ln adinc marea nu-i atit de agiura. gi deacolo, din adincurile intunecate, peStele asculti, pesemne, Eiel clocotul valurilor. Edighei zimbise fericit la acest gind.Inainte de-a atipi, pusese mina pe pintecele femeii 5i simlisedeodatz loviturile slabe ale fdtului. Dtrdea de srire cA existd.Edighei zimbise iard6i fericit $i adormise in pdce.

' t1A

De unde si fi $tiut cd nu v^ trece aurul $i peste lume seva privdli rdzboiul, schimbindu-i viata toau, indepirtindu-lpentru totdeauna de marea lui dragd, pe care avea s-orevadi doar in arnintire...Mai cu seamd la ceas derestnste. . .

Pe aceste meleaguri. tenu le gotrcau clinspe Est speVert si dinspre Vest spre Esl..

Iar de o parte si de alta a cdii I'erarc' \c intindeauntarile spatii desertice Sari-Ozeki TitlLttul stepelorgalbene.. .

in :uiul acela ingrozitor pentru Edighei - cincizeci sitrei si iarna cdzuse mai devreme. O iarnd nemaivdzutd inSari-Ozeki. Zdpezi marr si ger inci de la sfirsitul luioctombrie. Bine mdcar c.l apucase si aduc.i din vremecartofi de la Kumbel, pentru ai iui 5i pentru Zaripa. Segribise cit putuse. Ultima oard se dusese la statie cdlare pec{mili, se temea c:i in rnirfar. pe platforma deschisd,car-tofii au si inghete. Si la ce-s buni cartofii degerati... Asacd pornise la dmm cdlare pe Burannii Karanar. pe care ilprocopsise cu doi saci uriaqi'- singur nici n-ar fi putut si i-iincarce in spinare, il ajutaseri oamenii, prinsese un sacintr-o parte, altul in cealaltA, iar peste sacj, ca sd-i ocro-teascd de ger, o bucati mare cle postav cu capetele indoiteinduntru, sd nu pdtrundd vintul: el se aciuise sus de tot,intrc saci, gi pornise liniqtit spre Boranli-Burannii. Parc-ar ficild-rit un elefant. Pini nu demult, la haltd nimeni n-avuseseidee ce-i aia si stai cdlare pe un elef'ant. Abia in toamnaaceea se proiectase la stalie primul film indian. Toatd sufla-rea din Kumbel se imbulzise, cu mic cu mare, sd vadd aceliilm nemaivdzut despre o tari nemaivdzutd. Afard. decintecele $i darsurile necontenite, ii mai uimisera in filmutacela elefanlii: niste oameni ie$eau la vindtoare de tigri, injungli, cdlare pe elefanli. Edighei viizuse si el filmul. Seaf'la la Kumbel impreunii cu $elul de halH, la o sedintdsindicali: ei doi alcituiau delegatia din Boranli; la sfirsituladunirii rulase pentru ei, la clubul depciului, fihnul cu prici-na. Asa incepuse discutia. Tocmai ie$eau de la film, vorbind

225

cite toate, minunindu-se de felul in care merseau indieniicAlare pe elefant i . Si c ineva spusese lare:

- Ce-o(i fi vdzut la elefantii iia, nu stiu: bundoarA.Burannii Karanar al lui Edighei cu ce-i mai prejos? Iaincarci-l bine, sd vezi cum trage, intocmai ca un elefant.

- Asta asa-i! riseserd cei din jur.- $ i -apoi . rasuni a l t i v()ce. e ie latr lu l poate t la i nuntt i

in lar i le calde. Adu-mi- l i - l nurnai o ia lna h noi . in Sar i -Ozeki. Aici ii rdmdn copitele. Nict nu incape asemdnare cuBurannii Karanar.

- Ia ascultd, Edighei. de ce nu-ti inalti 5i tu o cusbirpe Karanar, cum lac di din India pe eleturtii lor'l Sicalarert i s i tu ca nababj i i t ia l

Edighei risese. Glumeau ei, prietenii, pe socoteala lui.dar il ungeau la inirni vorbele acelea despre vestitul luiatan.. .

E drept ci. drn pricina aceluia5i Karanau-, avusese iniarna aceea t lc lurc l . r ru glumr. mult aml. inghi l ise. . .

Di l r ls t r se inr i r r rp l ise abia dupa eirder ia gcrulur. i r rziua acecr ii prinsese pe drum prima zipada. Mai ninsese 5ipini atunci, dar cite pulin 5i neaua se topise repede. De astildati insi, se pornise de-a binelea, nitrgea inainte, firar istov.Cerul coborise peste stepii, beznd de nepdtruns, vintulinvi l tc jer z ipadu cr le c i rdcr. dersa. grea. i r r fu lg i a lb i . rot i -tori. Nu era frig, d:rr era umezeala si asta-ti dadea osenzatie nepl?icuti1. $i, ce era mai rdu, din pricina aceleininsor i . indesate nu sc mai desluscu nimic in j i r r . Ce ela c lelicut? in stepar n-ai unde te adiposti pind treie vremea rea.Nu-i rdn.rinea decit si sc bizuie pe fbrta si De simtul deor ienl i r rc i r le lu i Buranrr i i Karanrr . Numri e l nLi tea sa-t ducuar 'asi . Et l ighei i i l isase depl in f r iu l iber. i5 i r id icase guterul .isi infundase cdciula pe cap, trigindu-si gluga, si se asezasecit putea de contod in sa, striduindu-se sa distinci cil de citceva i r r ;ur . Dar nu vedea decir perdearra deasi i n insor i i . . .Karanar insir inainta prin iure5ul acela in pas nesldbit, deparcd si-ar fi dat seama ci stapinul nu-i mai era staDin:arnut ise cu to lu l acolr . pr inrre bagaje. : i nu-si mri f iceasimtitd prezenta in nici un fel. Mare putere trebuie cd aveaKaranrr cr s i a lerge (u r l i la usur in la pr in \ tepi . purt ind insplnare asemenea greutate Si avind a infrunta o asemcnea

226

vifomild! Respira vieuros, tierbinte. purti)rdu-$l stdpinul inspinare, si ba ragea ca o fiar6, indelung. puternic. ba isicobora glasul intr-un suier prelung, inaintirr(l neobosit. f)raiopnre prin ninsoarea ce-i velea in lntimp'nure...

Nu-i de mirare ci lui Edighei dnrmu, acela i se pdrusedin cale-afara de lung. .,De-as aiunge rnai repede". gindeael , inchipuindu-$i cum avea si-s i t i tcd apar i l ia intre ceide-acasd care. desigur, vor f i f i ind nei in ist i t i s l i indu- lcdlitor pe o asenrenea vrcme. Ukubala e. ncule5it. ingrijo-rati, dar n-o spune cu voce tare. Nu-i dintre acelea crre-siimbraci numaidecit ginciul in cuvinte. Mal stii, poate siZaripa lsi face griji? I5i tace. sigur cd-5i tace. Dar ea chiarcd nu di glas ingrijoririi. se striduieste sd-i iasA in cale citmai rar si se fereste de orice discutie intre patru ochi. Darde ce l-o fi ocolind, ce se petrecuse, de fapt, atit de grav?Doar el, Edighei, nu d{duse prilej nimdnui nici cu vorba,nici cu fapta - sd-gi inchipuie cd intre ei putea fi ceva.Rdmdseseri ca inainte. Erau ca doi cdldtori care- duol ce aumers o vreme aldturi. s-ar fi oprit deodatd. privind imprejur.sd vadi dacd au apucat-o pe drumul cel bun..- $i-ar fi pornitapoi nai departe. Asta era tot. Cit despre sul'erinlele lui, el,Edighei, avea sd-si poarte crucea... Asta era soarta ce i-afost, pesemne, hiiraziti. Aqa i-o tl lui scris - sd ardd-n doudruguri. N-avea nimeni a-9i face griji din asemenea pricind,ce se intinrpla in sufletul lui chinuit il plivea pe el si numaipe el. Cui ce-i pasd de ce triise el si de cel asteapg deacum incolo? Nu-i prunc de titd, o sd se descurce el cumva,o si dezlege el pind la urmi nodul dsta uciga$, care sesllingea tot mai mult, si asta din propria lui vind...

Erau ginduri infiorate, chinuitoare, fdrd sperante.Veni-se Ei iarna, dar el n-o putea uita pe Zaripa $i nici nuputea renunta, fie gi in gind mdcar, la Ukubala. Nenorocirealui era ci avea nevoie de amindoud odati. iar ele. vdzind sistiind pesemne asla. nu incercau sa grabeirscd cursul lucru-rilor, ca si-l oblige sA se hotdrascd mai repede. Aparent,totul era ca inainte

- relatiile dintre cele doui I'emei erau

normale, copiii cresteau laolaltd, ca intr-o singurd familie, sejucau mereu impreund - cind intr-o casd, cind in cealaltd...A5a lrecusc vara, rsa trecuse ri toamna.

227

Al nimdnui si stingher, asa se simlea Edighei pe dru-mul acela cotropit de ninsoarc. Imprejur, totul era alb qipustiu. Karanar igi scutura intruna cocoloa5ele de zdpadd ceise adunau pe crestet, spir'.qind la r:istimpuri linigtea curdgetele lui. Stapinul, hordrit_lucru, nu se simtea deloc stdpinpe sine in aceastd ciil itorie. lntr-adevar, Edighei nu se puteaaduna deloc, nu rzbutea nicicun si se linisteasci, sd ia ohotdrire limpecle lii nestrintutltii. Nici nu se putea destiinuiZaripei, nici nu putea renunta ia Ukubaia. Prinscse atuncj ase ocdri cu volbe grele, se ficuse porc, si lepAditurA, $iciine. ,,Un animal. asta esti, ca si cdmila de sub rine! Unnetrebnic!" isi striga. sutiuincl ulit, biciuindu-se cu vorbele.infricoSindu-si sul'letul- in nddeidea ci doar.doar avea sd,$ir ' ina in [ i re. s l rurr i r rdu-se. upr i r rdu-se la t inrp. . . Dar ninr icnu- l maj putea ajuta. . . ln suf letul iu i se int impla cevalidoma alunecirrilor de tercn... Sinsutii bucurie care-l mairr teptr la hal tn errru copr i i . F i i l lu iu a: : r curn era. p l in i de?ncredere, cu ei n-avea probleme. Se,i ajute, sd le aduci cele nebuie, sd clreagii te miri ce prin cas:i, pentru ei era g?rtasd facd orice, asa cun tdcea acunt. cirrindu-le in cei doi saciuriasi, petrecuti pestc spinarea lui Karanar, cartofii nentrui l rn i i . , , Le udusese si cnlhrrni uenLru iunra. . .

Gindul la copii cra refugiul, singura stare in care sesimtea impdcat cu sine insusi. Vedea cu ochii minlii cuniavea si ajungd la Boranli-Burannii qi cunr aveau si-i iasa.alergind, in intirnpinare, si cum nu va izbuti cu nici un chip,cu toata ninsoarea aceea. sd-i .qoneasci inddrdt ir casd, $icum au si topaie in juru-i: ,,A venit nenea Edigheil PeKaranar! Ne-a adus cartofi!" $i se vedea pe sine cum aveas6-i porunceascd el cdmilei, cu glas aspru. de stdpin, siingenuncheze in olndt si cur.n avea sa coboare din sa, cumavea sd se scuture de ziipadd, izbutind in acelasi tinp sdmingiie crestetele copiilor, cum apoi avea sd descarce dinspinarea lui Karanar sacii cu cartofi, trdgind cu coada ochiu-iui sri vadd de nu se ardta cumva gi Zaripa - daci avea sdfie acasd -, $i cum, dacd avea sA se arate, n-au sA-si sDunenimic deosebit. dar el avea s-o priveascd drept in ochi,rnullumindu-se cu atit, si apoi avea sd sufere iar, ca de oboali fdrd leac - ce si-i faci, dsta era paharul lui amar -. 5icum copiii aveau sA se vinzoleasci. incurcindu-li-se printre

228

picioare, apropiindu-se de cantild cu teamA din pricinardgetelor ei, 5i cum totu$i, infringindu-gi frica, se vor striduisa-l ajute, si cum el va simti asta ca pe o alinare pentru totcalvarul cel indura.

Edighei se pregatea sufleteste pentru apropiata intilnirecu bdietii lui Abutalip, se gindea cie pe acum ce avea sd lemal povesteascii acelor ascultirtori atit de lacomi. IariSidespre Aral'/ Cele rnai indrdgite de copii erau povestirilelegate de mare, qi le repetau apoi de nenumdrate ori,repldsmuind intimpldr'ile in asa fel, incit din ele sa fie nelip-sit tatal lor, mer4ininci astt'el, firal sd-si dea seanra. leqituracu et . cu aminr i rca lu i . . \ r rnr l i ca amint i r i le lL l i Eaieheidespre v iata oameni lor ' rnar i i \eeiruiscra; le povesr i rc 5i lerdspovestise lot ce Stia. Mai pu1in. fir.e5te, episodul cLr peg-tele de aur. Cum sd istoriseasci unor copii asemenea lu-cruri? Nimeni nu pLttea inlelege. afari tle el insu5i, ti lcuiacelei intirnpldri indepirtate...

Astfel drumuise Edighei in ziua aceea ninsd. Ginduri,intrebiiri, zbucirun... $i z:ipadri, polop de zipada.,.

Din ziua acea, in Saf-Ozeki se instdpinise iarna, oiartrd timpurie si aspri dintru inceput.

De cum cdzuserd gerurile. Burannii Karanar cdpiasetardsi, bolunzise iardSi, se rizvritise iarigi atanul din el si dedata asta nimeni gi nimic nu mai puluse stt in cale:l dorinteilu i t le l i f rer tate. i r rsusi strpinul lLr i lusese nevoi t su t leainddrdt, nu se incumetase si intindi prea tnult coarda...

A treia zi dupd ninsoarea accea, un ,iriscol rece scutu-rase stepa. $i peste Sari-Ozeki se ridicase rleodatd un l'el depicld inghelati si densA. Era un ger alit de crincen, incit seauzea deslugit, pinA departe, chiar li scirtijtul pasilor inzdpadd, orice zgomol., orice so?rptil stil'ne.tu ecouri slridente.Trenurile se auzeau (le la lnulti kilometri. gi cincl, intr-obnni zi, dis-de-dinr ineatii, riizbatuse clin ocolul de viterdgetul prelung al iui Burann?i Karanar, citrd il auzisc' cunrse frdminta pe loc, inceicind. cu scri$net. si zdruncinegarclul din spatele casei. E,:iighci isi clitluse seanra ce nd-pasti cilzuse iar pe capul lui. Se irnbr:lcase in grabir. iesirebijbiind din casd, ii idurc l,,rga iir ocol si iipase, iar gerLr-izdrelise gitlejLrl:

229

- Cc ail lar vine slir5itul lumii? lar te_a apucat? lar osd-rni ntdninci sufletul? Ticilosulel Gural Cam'devrente itidai in petic anul isra! 0 s-ajungi de r?sul lurnii!

Vor l rc i r r v in l . pm(l i p l t in; i i .c cr .e) tc i r i r e l . Karanrrn-avea si-i del lui socoteald. isi cerea dreprul lui, riigea.slbriia, scrisnea anleuintdtor din dinfj, rle.i,.,ra in prejrrlril"a.

Va si zici, asa, schimbase srirpinul rrinia pe clojanii.Ai aduhnecar-o. ai'i Sirnti un miros tle c:imild rlnaia. neirefr_niculc. s i - r r usui : i r dei luqa la l r r r rn i r . Ol , o l l Cc i_o l ivcnr l l l r i Dumrrczerr \J vJ al \ . i i lu ia\c l l r ja l r r i tpocl l . v l raducel i l r r r r r e drrar o dl t t r pe l l dc t re:rbtr t . t r . 1,s 6xrri r l lmrntct i a l i puteir-o lhcc i r r [ ieclrc z i . lard l r t i t i r z l r rv i r 1rzaverirl Cui ii pasa de voi atunci? Dar asa.l Sfirsitul lumii.nu altal

Ectighci il ocira pe Karanar a5a, cle tbrntit. ca si nu sesirntd din cale-atard de unrilit, in realitlte stia prea bine cicra lotal ncput incios s i i5 i rdcea gura de pontanr i . Nu_irdminea decil si deschicli ocolul. Nici n_apLicase sir intredeschid:i logteiul trcu, de nuiele, inalr cit un stat de ont siinchis de obicei cu un lanl zdravdr, cii Burannii Karanar senipuslrse afarii. urai-n.rai sd-l calce in picioare: tisnise iuslepii cu larnld gr rigct, zvirlind clin picioarele lar-tr desliicutesi. scuturindu-tj cocoasele negre, inclesate. Dispiiiuse intr_ochpil. stir-nind in umtii-i nori cle zipadi spulberitii.. -

- Ptiul scuipase in urma lui stdpinul, aciiiu-cind cu nd-duf: Fugi- nirodule. 1irgi. nu cunrva sli-ntirziil

Trcbuia sd fie la lucru dis-de-diminealir, de aceea scimpicasc' atit de repede cu riznrerita lui Karanar. De_ar fibinuit culn aveau si sc sfirseasca toate astea. nu l_ar lj ldsatslobocl pentru nimtc in lume: n-avea decil sa crape. Dar, inlipsa lut, cine dinlre ai casei s-o scoatd la capiit iu un atarlurbat l Duci-se in srepi . Edighei n iddjr tu i i c : t Buranni iKaranar avea si zburde o vrente in voie, pinii 5i_o maidomolj clocotul singelui. si apoi avea sir se inioarc:l acasii.

Cind coio. pe lii antiazii se trezise cu Kazangap, care_ispusese. zirnbind cu intelegere:

-- N,lii tem. Edighei, c-ai incurcat-o. Tocnai vin de lapalunc. Krrani l r l l tau rr .u l rut dr , -a blnelea lurrrca_rr can.Nu-i mai ajung ciurilele cie pc la rx-ri.

?-i{I

- Ce vrei sd spui? A fugit incotrova? Unde? Nu mafierbe, vorbe$te serios.

. Nici nu glumesc. I s-a fdcut de alte tume. A adul-mecat el ceva, dihania. Am trecut pe la p65une, Sd vdd cemai e pe-acolo. Ies din vilceaua cea mare, si numai ce vddo ndlucd gonind prin stepd de se zguduia pdmintul. Karanar.Ochii iesiti din orbite, rage cit i l tin -puterile, botul plin debale. Aburi din el ca din locomotivd. In urma lui - vilbr, nualta. Credeam c-o sd md faci una cu pdmintul. A trecut casageata l.a doi paSi de mine, nici nu mai vede omul in calealui. A luato spre Malakun.rdiceap. Acolo, sub coasti, pascturme mai mari. A noastrd nu-l mai intereseazA. Vreaprospiturd. De, atan in plind putere.

Edighei se intunecase de-a binelea. Isi didea seama cealergituri si ce bdtaie de cap il asteaptd.

- Ei lasd, lini$teste-te, spusese Kazangap. S-or gdsi etprin pa4ile alea niscai atani sd mi ti-l bumbitceasci, si sdvezi cum se-ntoarce cu coada-ntre picioare. Ci unde sd seducd'/

incd cle a doua zi, incepuserd sii. soseascd - intocmai cape vremuri comunicatele de pe front vesti despre isprdvilelui Burannii Karanar. Situatia nu era cituqi de pulinlinistitoare. Cum oprea vreun tren la Boranli-B urannii, tetrezeai cu mecanicul sau fochistul, sau conductorul poves-tind intr-un suflet ce auzise dcspre fir.ldele-qile 5i pogro-murile lui Karanar prin turmele cle cdmile din Sari-Ozeki.La halta Malakumdiceap, Kalanar ar fi biitut doi atanipinri-qi diduserd duhul. dupd clre gonise inaintea lui, instepi, patru femele: sttipinii lor izbutiserd numai cu gl€u sdi le srnulgi. Oamenii trdgeau lbcuri de armii in aer. Altun-deva, Karanar 'ar fi fugdrit o c;lmild cu stipinu-n $a,fdcindu-l pe acela si descalece, inspdirnintat. Care stipin,prostul tirgului, asteptase de vreo doud ceasuri, in nidejdeacd, dupi ce-o sd-si facir pofta, atatrul o si lase camila inpace, cimild care, intre noi fie vorba, nu prea se inghesutasd scaDe de desfiinatul Karanar. lar cind bietul om seapropiase cu gincl si-5i ia cdnrila si s-o ducit acasd. Karanarse repezise la ei ca o flard si-l alergase prin stepa, ba l-ar ficilcat in picioare daci bietul om n-ar fi izbutil sii sepiteascii intr-un fel de vagauni. unde stituse o vlen')e

-1--) I

ascuns, ca un soarece, pe Jumiitate mort de liicd. Abia tirziuigi venise in lire si, strecur.indu-se pe sub o coasti de deal.c i t mai departc t le locui r rnr l r b intLr i r r Buranrr i i Karunl l . .daduse f t iea acasa. Inul lurnt t c l r scapasc cu zi lc.

Telefonul fhrd fir din Sari-Ozeki aducea si alte aseme-nea ve$ti despre niiprasnicele isprdvi ale lui Karanar. dar.stlrea cea mai infricoqiitoare sosise in scris, de la haltaAk-Moinak ,Ca si vezi pind unde qunsese, smintitul, pill i idincolo de Kumbell Tocmai de-acolo ii scria lui Eclighei unoarecare Kosparr . Ia la cupr in\ul aceslui r lvar. demn , le l , ra laluarea-amlnte:

,,Salem, nult sriniare Edighei-aga! MA rem c,i, desi e$riom de vazi in Sari Ozeki. va trebui sd afli niste lucr-urineplacute. Te credean birbat mai apriq. Cum cle l-ai ii isatr lobod pe r i lharul de Kuanar ' l Si r r i i i r la unl ca rr ta nune asleplam. \e- l baqut rn spcr icqi pe to l j . Ne- l \chi lo( l i latanl . ba r)e-a l r r la l r i t rc i d in celc mri bune clrni le deprdsild: si ia seama cd nu a venit sineur, a adus cu el qi-ocdmilii inseuatd care, se vede treaba. isi l isase stdninu-ndrrrm. al t fe l t lc ce rrr nrai f i fost in:euata. , Asadar i . nc-: tademenit carni le le de ciu.e l r l rccam, le-a rninat in stepa 5iru lasa pe ninrcnr sr i se rpropie dc ele nic i om, nic ianimal. Unde-o s-ajungern'l Un atan de-al nostru, maitinerel, $i-a dat duhul, avea coastele rupte. Am vrut sa-lsperii nilel pe bandit si-arn slobozit citeva sloante in aer.doar-doar ont izbut i sa rrc juum camilelc i r rd i i i r t . Ti -ai easi t jNu se temc de rr imir . . Sa te s l i : ie. s i l te tn i l ince dc v i -u, nu.alta, dacd nu-l lasi sii-si tacii mendrele. Nu minincd. r.ru bea"incalecd pe r ind cami lc lc ulel cu o lur ie de se curenlurapdmintul. fi se face si scirbd cincl vezi atira sdlbdticie. Bamai si rage de vuieste stepa toata. Sfir5itul lumiil Ai zicecd-i in stare s-o tind asa o sutd cle -ani firi oprire. in vialamea n-am vizut asemenea fiari. In cdtunul nostru toatdsuflarea e ingroziti. Ferueile si copiii se tem sd se inde-parteze de cusr. Asa r i v ino de indatr sa t i - l adunr oeKaranar. Eu at i ta i l i \pun: dacr i intr-0 z i . doua nu r i i sd neizbivesti de diavolul dsta, apoi sd nu-ti tje cu supdrare, aga.Am o puscd de mare calibru. cu _qloante care pot dob;ris i -un u-rs. O si- i gaurcsc c i ipal i l ) i r a i r . de f r t j cu rrrar lor . i . s ibasl l . lar prel( .a o s i l i ( , t r i rn i l ( .u vreun rnrr [ar . N-o s i t i r r

') 1')

sealna ca-i Karanar vestitul. Si sd $tii ca-s om de cuvint.Giite$te-te de drum 5i purcede incoace pind nu-i prea tirziu.

/a\

Al dumitale Kospan din Ak M{nak.'l

Ca si vez- i . Ravr:ul era. n ic i vorbd, , . r i , d. .u}#cam sucit, dar continea un avertismeni cit se poatg deser ios. Sc sfutuise cu Kazangap si hot i r isera ca el , Edighei .trebuia si plece numaidecit ia Ak-lUoinak.

-

-

Ugor de zis, greu de fdcut. Nici sd rizbesti pind lbrAk-Moinak nu era floare la ureche, necum si-l mai prinzi in\lepi pe K:lranar si sii le-ntorci. pe a)€mener ger: unde nr iprr i ca in ur ice ( l ipa 5e pulcx p{rni i iscolul . Cel rnr icuminte, gindea Edighei, era si se irJiblaCe cit mai cdlduros,si se arunce in vreun martar care mergea intr-acolo, iarindirit sd vind cilare. Dar de unde sd stii cit de :rdinc seinfundase Karanar in stepd cu haremul lui? Juclecind dupitonul scrisorii, cei din Ak-Moinak erau atit de furiosi, incitn-aveau sd-i dea nici micar o cdrnili pe care sd se-ntoarca,si-avea si fie nevoit si alerge dupd Karanar pe jos prin cinestie ce coclauri inzieezite.

A doua zi dimineata pornise la drum. Ukubala ii pre-gdtise merinde. Se imbrdcase cilduros. Iqi pusese peste pan-talonii vitui{i Ei peste pufoaici o $ubii de oaie, in picioareavea cizme de pisli, pe cap - o cdciuli mare cu urechi, dinbland de vulpe, croiti astfel incit si acopere si capul sigitul. ferinduJe de vint din toate pa{ile, iar miinile ,li levirise in mdnu$i cdlduroase, cu un deget, din blana de oaie.'locmai inqeua cdmila cu care voia sd meargd la.Ak-Moinak, cind se apropiaserd in luga copiii lui Abutalip,amindoi. Daul ii intinsese un fular de lina, impletit in casd.

- Nene Edighei, a spus manla si-l iei, sd nu rdcegti lagit, ii spusese copilul.

De bucurie, Edighei se zdpacise intr-un hal fdrd hal, serlipustise si-i imbrdtiseze, ii sdrutase, cuvintele il parasiseri,sufletul ii sdlta de bucuric, parc-al fi fost si el un copil. Eraprimul semn de atentie din partea Zadpei.' Spuneli-i marnei, le strigase copiilor la plecare, cd

dacd dd Atotputernicul, mi-ntorc curind, poate chiar miine.

233

N-o s:i zdbovesc o clipd in plus. $i-o sd ne sringem cu totiisd bem ceai.

,"- ' iEi clorea cu patimd s:i ajungi cit mai repede la neno-

iocitul. dla de cdtun 5i sa se-ntoarci acasi ca vintul, ca s-ot^adA pe Zaripa, s-o privcasci fn ochi pentru a se incredintacd fulalul acela, pe care il impdturise cu grrj::r 5i-l :rscunsesein buzunarul interior al. haiuei, n-a fost un semn intimpldtor.Cind pornise la drum, si mai tirziu, cind se indepdrtasede-acum binisor de casi. abia se stipinise s:i nu se intoarca- mai ducd-se pe pustii turbatul de Karanar, n-are decit sA-lirnpugte Kospan dla si sd-i putral pielea-n bit, la urma urmeipind cind si tot ducd grija unei cAmile apucate, las' si-siprimeascd pedeapsa! DupA faptir si rdsplat:i! Da, avusese oasemenea pornire. Apoi insii se rusinase. Pricepuse cd s-arface de ris, ci s-ar facc de ocar,t in ochii oamenilor, aiUkubr le i . r i Zar ipei . . . Si se polol i \e. Is i drduse seanrr ca nuexistii decit o cale: si ajungii mai curind. ca sd se-ntoarcdmai curind.

Gonise cle aceea ca un nebun. Era destul de frig 5i maibdtea neostoi t s i un v int aspru. Chipul ise umpluse dechiciuri, ca si blana de vulpe a circiulii: ai fi zis ci-i unglob de puf. Respiralia cimilei ingheta 5i ea in vdlituci albi,inchipuind o trenir de-a lungul gitului pind la greabdn. lamaluase stepa in stipinire. Ziri de ceati. In apropiere, viz-duhul pdrea limpede, dar depirtirile se pierdeau in piclealburii. O picld care se deplasa o datd cu drumetul. retni-gindu-se pe mdsurd ce el inainta. Nemiloase erau iernile inSari-Ozeki si pustii, albe, incremenite si linse de vint.

Camila, incd tindri dar iutc de picior, era r:ibddtoaresub sa $i luase in piept voiniceste depiirtdrile. Alerga vioi,rdscolincl zipada inghetati. Dar Edighei era nemultumit: nutu ritn, nu tu litezd. Ehei, sd fi lbst Karanar... Alt suflu, altpas. Nici nu inci-rpea asemuire. Nu degeaba spuneau bdtfnii:

Prin ce intrece-un bidiviu pe attul?Prin pasul lui mai sprinten doar. vezi bine.Dar un viteaz. prin ce intrece-un altul?Prin nintea lui nai sprinteni, vezi binc.

Avea de strdbdtut drum lung, in deplind singurdtate" Sil-ar fi vldguit oboseala dacd n-ar fi fost fularul daruit deZaripa. Simlea necontenit prezenla acestui, ai fi zis, lucru$ot'firi insemnitate. Trecuse atita amar de ani peste el, darniciodari nu si-ar fi inchipuit ce un biet flecu$tet de llnii itipoate incblzi intr-atit inima daca e diruit de ferneia iubiti.Fularul acela ii lusese alinare la drum. Din cind in

^cind,vira mina in sin, dezmierdindu-I, si zimbea fericit. Intr-ovreme cdzuse insd pe ginduri. Ce era de fdcut, cum sdtriiascd de-acum incolo? Un zid de netrecut parea sa-limpresoare. Ce era de fdcut? Omul, cit triie$te, trebuie sdaibe o dnti si sd stie calea spre aceasti tintA. Edighei numai avea nici tel, nu mai cuno$tea nici un drum...

$i privirile i se inceto$aserd de tristete, aidoma dep{r-tdrilor stepei, ndpadite de picle reci. Nu afla nici o iesire. Isitortura sufletul, zbdtindu-se in ghearele cleznddejdii, pentruca apoi sd se lase iar pradd visurilor lui zadarnice...

Uneori il cuprindea o adeviratd spaimd in ticerea $isingurdtatea aceea. De ce avea tocmai el parte de asemeneasoartd'? De ce nimerise in Sad-Ozeki? De ce oooosise laBoranl i -Bulanni i fami l ia aceea nefer ic i t i i . l r imi i r oarcddinadins de dest in. ' Sa nu f i fost to l te rstea. ooaie c isufer in l r l -ar f i ocol i t s i -ar l l t ra i t in l in iste s i pace. Pe cinda$a, sufletul i-o luase razna, ndzuind spre ceva cu neputintdde atins... Ba mai picase pe capul lui gi necazul dsta cuKaranar - altii povara, altd pedeapsd a lui Dumnezeu:n-avea noroc, si pace. Chiar asa: n-avea pic de noroc inVlata...

Ajunsese la Ak-Moinak abia spre seard. Cdmila oste-nise. Drumul era lung, si in stepd iarna vremuieqte.

Ak-Moinak era o halte aidoma celei din Boranli-Burannii, numai ci aici oamenii scoteau apd din propriilelor fintini. Incolo, nu era o mare deosebire. Citun de stepd.

De cum intrase in Ak-Moinak. Edighei opr ise. in iapde ulicioari, un bdiat si-l intrebase unde l-ar putea gdsi peKospan. Bdiatul ii spusese cd la ora aceea Kospan era lalucru, era de serviciu la halta. Asa cd Burannii Edighei oluase direct intr-acolo. Se apropiase de canton si tocmaivoia sd iuteasci pasul, cind in cerdac isi fiicuse aparilia unbirbat de staturd lrijlocie, dezghelat, cu chipul luminat de

235

un zimbet lritru..purtind o scurtd imbldniri. mult prea mareLllll lt"a.,u., lui.-pislari in picioare, iar pe cap o ciciuld cuur.qgnr, veche. pusi ci5.

- A-a-a. Edighei_ag:r l Scunrpul ro\ t ru Boranl i_aat.ctrc larnlse c l . reeuiroscincirr_j nunraic jeclr n. Ej i* i , . ' i . ' i iveni t . rsadr i - urr : )ase ci . r . .o l ror ind , , "p," f . ' * .aa. i , i r i ,

" , ,re-an asteptal in van... Cd ne tol gindeam: vine, nu vine..._, . . , . , fur . , ,

pu!c i l r 'n ^\ i r

r ru v in. z imhisc erf ig i re i . 'e indmj-al t t mr\ r rn ravas al i t de r . ru t .

- . . Prr i cunr l Dlr r lvasur e l lorrc I r urcthe. Edi theif lgr i . u l l luter l iu jo. Che.t ia ( . c i i t rehuie .a rrc rcapr c i l -ootrnrai rcp. ,dc t le Karanur i r l durnirr le. ca rr i i r r r . " - iJ f , inci , f " j .lrs,,

,]..^ t.i ntlr { iruta drurn prin srepirl Tc zl.csre J. ,f"prra\ l { l : l le) tc snrc l tne c i l lurhJt . ra le *ehi lodcasciL r i ml inrulte nul Mare banditl Mare pacoste si fi i stipinui unuiasenrerk 'J r tarr . l i r t .usc i lpoi u vrcme. pl iv i r r rJu_l , int ' . r rz,1iJ)e r io lS| l r r . .ar . ' \ .obor i ie di ,1. dupl t Care t ( l t iugase: Asvrea sa viid curr o sii te descurci cu il; vad .-ui i;;; .;mi inr lc eoaie .

I )c ce cu rni in i le uor le, I l1e f l r . r l t i r meir . EdiuhejsCosc\e ( l t i r cr , t lur UI l .h i ( r implel i t i .a U naglr ic i r .( u hrrr l )n i r .u l : ih rrc i \ t_ i r i i t lc h i , , . . ,,- l)oar rr-o si pun tunurile pe biatii ciiniii?

- - Noi lru ne-ncumet,rm s:i_i infruntdm nici cr, anna.

Stiu eu. poilte te-o recunoaijt(,. cie stripirr. ,i-oi, "--,

;;.: ';;;tale ind-ndoiesc: are niste ochi tulburj..., - . Vrr lcnt- noi . \pu\e5c Et l ig l rc i l lar . , i r r r r mai nier. .ocrn \ r t l rc: ; . Hf, ! .c i ln l i l , dun)neal . r i ) t i chiar KoiDtn.

rJ lc i t tasu. \ t Io sr i t r i r ta,n) i L. lnr pc urrc le hi l i rdUiesle: rcstullasi-l in seanta mea.

_^-, . - Nu- i tocmai aproape, spuscse Kospan cercet incl

z l rc i r ) r pnvrndu-) j poi ceasul . L, i tc ce_i , Ediehei_ale-Jcunr e prL.r r r lz i r r . prnt l ; r iu lcern l ( .o l { ) . ,e t r" i *c i ia. Ui iJesJ l ler ! : t In. l )u let .er I i { ,p l i i . l Asl nu nrcrgr $i_lrnoi . cu.nrcLrpnnOi o lUl urr rnustr l i r cu t in( . . Fir t raspctele r t r rstrrr . IaImirne in zori luci cLul 1i-i voia

La o asemenea intorsiiturd Edighei nu se-asteptase. isil l ( r r jc {u.( , t rJ l i l c l r . d i rca puni , , r ino p" f o,rnoi . ; ; " ; ;_rHI jn Ul ,p l , . . ; r : t ( ( . r , l t Ku,r lh. i . s i t . l t ) t rp,e, /e

l lcoi . t . '1, ,ui) tc r 'uro\ , .u lr r ; r r l r /or i , : r i : r c i t rna,. l ; ; ; " - ," . ; |c; , ' ;p; ;

236

casd. Vizind cn Edighei sta la indoiali, Kospau protestasecategoric:

--A^ nu, Edighei-aga. Nu pleci nic:iiert. Cit despre ra-vas, sd md ier1i. N-am avut incotJo: pur si sitltplu nu matera de trait. Dar cle piecat, nu te las si pleci. DacI. fereascisfintul, ti se intinpli ceva in pustiul iista. la

^vreme de

noapte? N-as vrea sd ajung de l-'atjocura stepei. Innopteazala noi- iar miine - om vedea. Cliisuta mea e colo, lamarginea citunului. lntr-un ceas si jumata.te vin li eu. Pina.atunii, simtele ca acasd. Cimila bag-o in ocol. GAsim noicu ce s-o hranim. Apzi, iardsi, avem din belsug.

intunericul se lltsase curincl. Kospan si cer din tamlliaiui se clovediserd a fi oameni minunati. Biitrina matnd a luiKosDan. nevastd-sa. bliatul lor, de vreo cinci anisori (aveau

ii o fatil, mai ntare. ei-:r Ia interuatul din Kurnbel), ca s:i tlurnai vorbim de insusi Kospan, pire:lu a ntl avea alt gilxlriecit si-si multumeascii oaspetele. ln casa bine inciizitirdomnea o mare insufletire. La bucdtirie se prdjea calne dinproviziile pentru ialnri. Pinri urla-altit, se bea ceai. LutBurannii Edighei bitrina ii urnpluse cana cu mina ei'intrebindu-l mereu de familie, de copii. dc ale vjctri.de zi cttzi, de vremc, de locurile lui natale si povesLindu-i. la rindulei, cind si cunt nimeriserd ei la halta Ak-Moinak Edighei iirispundea bucuros. liuda untul galben, itlcins. in careintingea bqciti de lipie proaspdta, inghilindu-le apoi cu mareclesfdtzue. in stepele SariOzeki, untul din lapte de vaci e oraritate. Nu-i rdu rrici untul din lapte de oaie. sau de capri.

'sau de cdmili. dar cel din lapte de vacd e, orice s-ar spune.mult mai gustos. Kospan prin.rise unt din lapte de vacd _de laniste neamuri din Ural. Infulecind cu poftA bucitelele delipie cu unt, Edighei spr.rsese cd parcA simtea mlleasmaierburilor piiscute de vite prin lunci, iar asta o tlnsese lainimi pe bdtrinal, care prinsese si-i povesteascd despremeleagirrile ei natale, despre tinuturile cle pe lingi Ura"rJespre ierburile ce cresteau pe acolo, dcspre pidurile 5iapele acelui coll de lume...-

int." timp. isi idcuse aparilia li sefui haltei, Erlepes.invitat de KosDan cu ocazia sosirii lui Burannii Edighei.intre barbali .e legase cle indatd o discutie despre slujbd.despre starea transporturilor, despre ninretii ce troieneau

237

calea feratii. Edighei il stia de multa vreme pe Erlepes, unuldintre cei mai biltrini feroviari din Sari-Oze-ki; acum insi ilcunoscuse si mai bine. Erlepes era mai virstnic decirEdighei . Era sel de halra la Ak-Moirrak incr de h s l^ i rs i ru lrazboiului . s i se s imlea numaiclecir ca tu l i oatncnt i loculuiall mare respect pentru el.

Se ldsase noaptea. $i aici, ca Si la Boranli,B urannii.t rerrur i le t reeeru rn huiet mare, de z ingi incr . t ic l r r . ra. iarv intul )u iera pr i r r canalur i le [crestrelor. Desi usezar l incarrce,.'rsj cule l'eratj ce stj.abitea slepa, locul rcelu era altfil-sr oamenii locului erau alttel. Si apoi, aici era oaspete; cutoate ci venise dupi zvinturatul acela de Karanar. oamenii ilprimeau cu iuima deschisd.

DupA sosirea lui Erlepes, Edighei se simlise 5i rrai inLarsul lui. Erlepes era mare cunoscdtor al vielii cazahilor dincele ntai vechi timpuri. Nu e de mirare, agadar, cir discutia'lunecase curind spre vremurile de demult, spre eroii si le_gendele din barr in i . Tare bine se siml ise Edir .hei in searaaceea, in mijlocul noilor lui prieteni din ,qk-Moinak. ildeslatasera plaeutele raclale s i ospi ta l i tatea erzdelor. ( lar nuin rnai mici maisuri mincarea buni si biutura. Gazdele ilservlrir cu votcd. Ostenit de drunt si ger, Edighei ddduse dedusci jumdtate de pahar, gustase apoi murdturile gi sldninagustoasd din cocuu:r de L.anl i la t inara. puse pe m't \u la joasA.rotundd. si deodatd i$i sinitise trupul cuprins de-o desf,itareee purci iL- i inmuiase si- i imbunase si suf letul . USor lmet i r .Burrnni i Edighei se insuf let isc. un z imbel cald i i luminachipul. Erlepes isi ingaduise $i el sd bea in cinstea oaspe_telui 5 i . insul- let i t lu r indul lu i . i l rugase pe Kospan:

..- Fri bine. Kospane. :i ad:i-nJ dombra' .'- Aga mai zic qi eu, incuviinlase Ediehei. De mic

r 'opi l i i p iznruiesc pe cei ce Sr iu c inta din dombrr.- Nu-li fdgaduiesc cine qtie ce, Edike, dar cite ceva o

sir-mi amintesc eu in cinstea ta, spusese Erlepes, scolindu-5itunica $i suflecindu-si minecile cdmdsii.

Erlepes era, spre deosebire de insuflelitul si euralivulKusplrn. mri ret inut . Chipul lu i cu l rasalur i asprJ, t rupul

* lnstrurnenl popular cazah cu doud strune si corpul de lbrmd

t|iunghiularri sau semiovalri.

238

masiv rdspindeau siguranti. Luase in miini dombra si seconcentrase, ai fi zis ca se rerage penlru o vreme in sine.indepirtindu-se de lume, de grijile zilnice. Asa se intimpldcind omul se pregr lesle sa-si dezvi lu ie ta in i le le su[ letu]ui .i , r ur"rn. ce- j i icorda dombra. Er lcpes i l invi i lu ise peEdighei intr-o privire lungi, profundd, si in ochii lui negri simari, usor bulbucati, se iviserd, ca rdsfrinte de apele mirii,scinteieri ca de tbsfor. Iar,cind degetele lungi loviserd stru-nele si prinseserd a-i alerga pe gitul lung al dombrei,izvodind dintr-o miscare ciorchine de sunete 5i fdcind parci'totodatd, instrur'nentul si lege rod pentru alli ciorchini, pecare apoi, dezvoltind tema melodiei, sii-i culeagi generos depe slrunc. Buranni i Edighei in le lcsese ca sul le lu l lu i avea srpldleasca scump tnuzica aceer. In pr imele momente alevizitei, gindurile-i fuseserd vremelnic abatute de pe fdgasu-lor, Edighei uitase de sine, dar sunetele dombrei il intorse'seri iardqi cu fata spre propriul suflet, r'irscolindu-i din nouamdrdciunea $i durerea. De ce, oare? Se pare cd incd dinvechime oamenii ce alcdtuiserd acele cintdri stiau ce se vapetrece in sufletul lui Burannii Edighei, patimile ce-i erauhdrizite. Altminteri cum putuserd ei sti ce anume va simli elcind avea si-si audri propriul suflet in cintdrile lul Erlepes?Da, se cutremura, se inalta in zenit sair plingea sufletul lui'de parcd dintr-o dat?i s-ar fi deschis dinainte-i toate portilelumii ale bucuriei si ale tristetii, ale sovdielii, aledor intelor s i indoiel i lor tu lbur i . . .

!,rlepes cinta, intr-adevdr, dumnezeiegte. Trdirile celor'vechi reinviau pe strunele dombrei, eliberind, ca vreascurile

uscate in focul de tabiri, flacdra ce-o purtau inlduntrul lorDezmierdind pe furis fularul ascuns in buzunarul hainei,Eclighei se gindea cd existi pe lume o femeie pe care oiubeste, ca amintirea chipului ei ii aducea 5i desfitare 5ichin, ci-i va ti cu neputinti sd trdiascd fdri ea, cd o va iubide-a pururi, orice s-ar intitnpla, cu o iubire fira margini $iprotundi. de neindurat. Asemenea ginduri ii stirnea, cindstinsindu-se. cind rdbufnind. melodia izvoditi de dombra iuiEr lepes. Mot ivele se per indau. melodi i le t receau pe nesi tn-tite una intr-alta si sufletul lui Edighei plutea ca o lotcd pevaluri. Se vedea iari5i, cu ochii mintii, pe Aral, isi aminteade culentii nevdzuti ce stl'Abdteau apele de-a lungul tar-

23c)

murul, ^curentl

a cdror directie o puteai ghici nunlai dupi\ensul in care pjuteau. aidomr pletelor l , ,n! i 5 i d. .e al . ur i . ilemet. a l le le Ukubala alusese cindva asclncnea plete, lunr ipl-rrii mili jrrs dc genunchi. Cincl se sciilda. ii ptrrieau. greii.ataluf l . tntocnlxt ca algele acejer. in \en5ul curenlului . Riderlerrct la Ukubala. era l lunr0asr s i oaclreru

Burarrnr i Edighei sc i l rserr inase. t ,nr acl inc mtscat desurtctele dunrblei . Numrl pcnlru asl i l . 5r lo l rnenl l sa bl l l .ln. p na latni . s lepa calc dr_o zi . . .Ca s:r vezi ec t )oroc Dcmrnc s-r l r r r rea Karani l r tocntf l i pc_r icr . i5 i z icea. Si_a l r iatlurnea-n crp: i m-l r i r i r in urma_i s i pe rnine, in-3- i i l i r , r , :r i s implrr sr Yin. Prea birrc! Macar o drt l i r r u i r fo . i i rn idesfat $i eu sufletul cu cintec de clombrii. gruuo, Ed";.;iNici nu gtiam ce nare me$ter esti!..... Ascrr l r indu- i c int i i r i le. Edi .ehei se lasrse in voia s i r r .

durilor. incercu -\j-si privcrscii viata tlin afara. sA *. ,i3i.*oensUpra er. t rdonl i r erelelui , . .e t isnc: te. l jp ind. sus, \us,deasupra.stepei^5i p luresle apor cu ur ip i le r ler i inre- pur,r i J.curen-Ut de rer l t stngur i t i r tea dcpl ina a \ lepei . Nemarsjnirei ls lepclor c. i izute srrb st ip in i rcr ierni i i se inf , r f isa pr iu i r i ior . Slundeva., i l nemdrginirea aceea. Ia un col obscrrr a l cai iterate. ct teva casule \ t r inse ciopor. c i teva fercstre luminatchalta Boranli-B urannii. intr-una din casutele ;;;b"- _Ukuh-ala cu fetitele. F'etitele donleau, desigur., la oru u"i"o.Dar. Ukubala poare cd nu donlea. poate" eia muncita- d.-s, indur i . por le ca i r ima i i sopt isc cevn. inrr_o utra

" i i r t r ' l -Zanpr cu batel i i e i . Zar ipa s igur nu domrea. At i ter nccazur jpe capul e i . . . Si c ine st ie c i le o rnai asteapta: bdiel i i nu st i ruincd.ce i se lntimplaSe tatilui lor. $i ea nu va avea incotro,odatd^ $i-odatd. tot va trebui sd le spund adevdrul..._ .lst lnlagtna cum treceau cu zgomot mare trenurile,

sfigiind noaptea cu farurile locomotiielor si imprastiind--iniur nulbere de zipadr. vedea bezna clersi si resiirsit,i ce .erilsa In rlflnil lor. lar undeva. departe de casa aceea, rrrrde elospetea a\cul t ind c intec de dornbr i l . haladuia. in steoainrunecar i s i s i i lbr l ic i i . inrre nameti . b ic iu i r de uinrur i . v i6_rosul Karanar. Nici el n-avea pace si s.onrr. Asa_l pldsrnuiienal l r ra. Zr de 7t . c i l e urul de lung. aduni i lbr(e, i i i rumeeahrana, rnestecind-o neincetat cu fdicile lui zdruivene _ are'iistomacul alciituit pe potrivd: primeste hrana intreaei, apoi;

240

trimite indirdl la mdrun{itl de fapt, ptanul asta $i face tottimpul. pe drum 5i chiar in somn: rumegi; 5i asta numal casii slringa. si-si lacd un tel de magazie de forti in cocoase:cu cit sint cocoasele mai zdlavene, mai indesate 9i maivir l ( )a\e. (u ( i l e mai groa5a gr i rs i rnea din elc. ct t a l i t e maiputernic masculul ialna, la vremda imperecherii. Atunci nu-imai pasd nici de zipadi. nici de ger'. ba nici de stipin, ce sirmai vorbim de alti oameni. lrnbatat de fbrta lui ndvalnic?i.simlindu-se impdrat si lege, atanul uitd de oboseali si fi icii,de fbame si sete, nu mai stie de nirnic pe lume - de nimic.in alari de alinarea covirsitoarei si nestivilitei lui patimi.Pentru asta triieste, de firpt, un an intreg, pelltru asta stringezi de zi puteri. [n clipa aceea. in til]lp ce Burannii Edigheistitea. ca oaspete, la cdldurici. sdtul, ascultind donbra,undevir prin inprejurimi, in noaptea viforoasd, printrenimelii luminali de lund. bilrtuia fird istov BuranniiKaranar. credincios chemirii singelui, pdzindu-5i cu gelozieharemul de tot ce era strdin, nelisind sd se apropie nicifiard, nici pasdre. rdcnind si scuturindu-si amenintitor latelelungi ale birbii.

Si la asta se gindea Ectighei, pe cind asculta suneteledornhrei . . .

Muzica ii purta, intr-o clipd, gindul din trecut inprezent si iari5i spre trecut. Si la ce-i putea aduce ziua demiine. O stranie dorintit il incerca - dorinta de a-i ocroti deprin.re-jdie pe toti cei dra-ei si lumea intreagi. lar simtdmintulunei anumite vinovatii fati de toti cei ce crau legati de viatalui trezea in el o tainicar tristele...

- Edighei. griise Erlepes, zifnbind dus pe ginduri lacapitul unui cintec, in vreme ce degetele lui rningiiau u5orstrunele pe care se stingeau sunetele. Md tem ci e$ti camostenit de drum. Poate vrei si te odihnesti. si eu m-amapucat sd-ti zdrInginesc la ureche.

- A, nu, nici vorbd, Erleke, se tisticise sincer Edighei,ducindu-si miinile Ia piept. Dimpotrivd, de mult nu m-anlsimtit asa de bine. Daca nu esti tu obosit cumva, te rog maicinU.

Si cam ce ti-ar place sd asculti?-- Tu stii mai bine, Erleke. Mesterul stie intotdeauna

mai bine. Firegle, cintecele din bitrini mi-s mai dragi. Nu

211

$tiu de ce, dar parci-ti merg drepr la inimd, gi-1i robescsindurile.-

Erlepes incuviinfase din cap.- Asa e si gazda noastri, zimbise el cu ochii la

Kospan care stdtea nefkesc de cuminte. Cum aude dombra.parcd se tope$te, devine alt om. Nu-i aga, Kospan? Numaicd azi avem un nrusaf i r . Fa bine si nu ui ta asta. la maitoarnd cite-o picituri.

- Numaidecit, tresirise Kospan. indata. Si mai turnaseun r ind.

Biuserd, mai gustaserA cite ceva din bucatele de oemasd. Dupd o vrene, Erlepes luase din nou dombra in miini5i lovise strunele, incercind-o iardsi, si vadi dacd era acor_datd bine.

- DacA intr-adevir i1i merg la inimd cintecele dinbatrini, vorbise el spre Edighei. o ia-ti reaminresc o povesleveche. Mul l i b i i r r in i o ) l iu. o s l i i s i dumneata. De al tminter i , .Kazangap al vostru o poveste$te nespus de fiumos, numaica el doar o povestesle. in vreme ce iu o c int insol ind-o desunetele dombrei. ln cinstea dumitale, Edike, o si fac unteatru in toati legea: ,,Tinguirea lui Raimali-aga cdtre fratelesdu, Abdilhan".

_ Edighei ]1 multumise printr-o plecdciune a capului 5iErlepes iqi plimbase degeteie pe strune, intonind at?t decunoscuta uverturi a legendei. $i sufletul rinit al lui Edisheitresarise dtn nou: povestea trezea inlr-insul ecouri adinci deo du lce l r is le le.

Dombra rdsuna ftrsotind vocea plind, de bariton, a luiEr lepes. cum nu se poate mai poir iv i ra penlru c inteculacela despre soarta tristi a vestitului bard Raimali-aea.Raimal i - rga aver pqstc saizeci de ani c ind i i c izuse drasi oIinaril lard pe nume Beghimai. o cinlareala de douizecJ deani, care-i risdrise-n cale ca o stea. De fapt, ea se indrigos_tise de ei. Dar Beghimai era liberi qi plini de roane: isipulea ur indl l i v i l la asa cum credea de cuvi infa. Asl cdlrrmea il osindise pe Raimali-aga. Din vremuri strdvechi,povestea aceea de dtagoste incingea spiritele. tJnii o incuvi_intau, altii dimpotrivd. Nirneni nu putea rimine insd indite-rent. Unii vegtejesc fapta lui Ramali-aga, cefnd ca numelelui sd fie dat uitarii, altii il compatimesc, plingindu-t soarta

,4)

si trecind prin cintec tristetea amari a acelei iubiri dingeneratie in generatie. De aceea nu se stinge legenda luiRaimali-aga, bardul indrigostit, care a avut si va avea. intoate timpurile, defriimitori $i apilrdtori pdtimasi._ Edighei isi amintea cutn o terfelise, spumegind defurie, ochi-de-erete, cind o descoperise orintie hir:ti i le luiAbutal ip Kunibaev. Ahural ip. d impotr iv i . era incinrar dcacesl - cum it spunea el - poem despre un Goethe al stepei;se pare cii si nemtii itvusesera un biitrirr bard inlelept cari reindr igost isc de-o t inar i . Abutal ip scr isese lesenda lu iRr imal i -agu a)a cum i-u povesl ise Kazangap. i r r s-pelanla caflii lui o vor citi cindva, cind vor creste niar:i. Exisii. souneacl . int impl i r i deosebire. desr ine pi ldui toare. care t ia iescveacur i de-a r indul in nremori t oameni lor , pentru c i l invata-mrntele pe care le cupr ind s int Deprelui te. r is f r ing t ra i r i leunul oln asupra tuturor semenilor sdi din acel timp. ba chiar.s i asupra celor seobor i tor i d in ei peste vremuri . . .

_ Acurn. in fata lu i Edighei stare:r . mingi ind struneledombrei si insolindu-i sunetele cu glasul lui profund,Erlepes, 5ef de halti, a cdrui menire era sd aibii sriid decalea ferirti. un orr care. Il o rdica, n-avca de ce iuita in.ul le l poveslet aceea l r is t i i d in t le( .utul indepdrtat - leAeDdalui Rainral iaga : i care rul 'erea at i r de \ incer c int l o ieocruin acordur i le dornbrei . inci t a i l i z is c i e l insu5i r r i iseintirnplarea aceea... lati ce inseamnli muzica, iatd ce in-seamnd a cinta eu adev{rat, se gindea Edighei. Dacd in clipeca asta mj-ar spune cineva: mori $i naste-te din nou, as fiSata s-o lac far i preger. . . Ce bi l le ar f i ca. in suf lerul lumi-nat deodatd, si ardd veqnic tbcul acela care-ti descdtuseazAsi-[i l impeze5te gindul...

Edighei nu izbutise sd adoarmd imediat - de. oat striin- cu lor te ca. in i r in le de culcare. iesise s i ia pul i ; aer, iargazdele i i prepdl isera culcub cald. cu aslernulur i proaspete.cum se afli in tiecare casi pentru asemenea ocaZii. Siatealungit in pat, lingi tereastrd, ascultind gemetele si suierulr intului . zgomotul t rcrrul i lor ce l reeeau cind intr-o parte.c ind in cealal ta. . . .A) lepra zor i i ca sa puna minc pe r izvr i t i -lul .Kuanar 5i s-o ptrrnelscr riumaideclt Ia drtrm. ca s-ajunglmai degrabd la Boranli-Burannii, unde il asteptau cei Datrucopi i pe care el i i iubea deopotr ivat de lapr. pentru usta s i

trii ia: ca sd le iie lor bine. Clhibzuia in fel si chip cum si,limblinzeasci pe K:rranar. Altii beleal Nici de-o cdmild catot te cclel i l l te ur i a\Use\e pt t le. : \c hloJise s i l ie eel maialirrisit atan din {inut. r)alrenii se inspdimintau numaivizindu-|. ba fuseseri gata-gata sri-l intpu$te... Dar cunr si-ibagi Lrnui dobitoc in cipilini ce e bine :i ce e rau'? g;-apoi,nu rjUnsese el. Kirran:u-. prin p?irtile a-stea nurnai de nebun -asa-i poruncise l' ir-ea. tsra Lrn anim:rl ntare si Lruternic $i int)aLima lu i ru cunosle; l \ tavi l t . erJ gi l la \a lJca l tna (r tpimintul pe o|rcire ar ii cutezlt sa-i stea in cale... Ce era defiicut. culn sii-l stfuneascir pe Karanar? O si fie nevoit si-lpund in lanl si s.{-l tinar toati ianra iu ocol, altminteri o sli-ifr-ingd gitui: daca uu Kosoan, apoi un altul rot o sii-li rnpurte intr .o hulra z i . sr l lurr t r . . . i r rarrr le dc a:r t lp i i i i rnarl r t t int i .e o dt l i r \ iers l r l l r r r Hr lcFes r i r lemurul s l r nelot .dombrei. sinrtind o rnare bLrcurie la sindul cii Detrecuse oir : icrnenea .elr ' ; i . Srrnrtel<, lorrrhtei re invirscr i . r i r lmrr t ind-oin sulletul lui. toatd sulerinta lui Rairrali-aga, bdtrinul bardir td l i igostr t . \pr \ . nc r)r , 'crr l l r r r . ' ie o t i r ] i i r ; i . $ i . cu toale c inu era nic i o i isemdnare in l re Doveslea lu i s i cea a lu iRairnal i - l rc l . Edigher t lcr l r rseir i r r lceenda nrfer ic i tu lu irapsod uD ccou indepartat al sufletului sdu, o durere incer-cati. Suf'erinta pe care o indurase Rairnali-aga in urmd cu osutd de ani renistea acum aici. in Siiri-Ozeki. in sufletul lui.$i Eclighei oftase adinc. rd-sucindrr-se fdrd somn in asternut.Era coplesit de amirdciunc si tristete din pricina viitoruluitulbure. a indoielii care-i sfis;ia sutletul. Ce era de ficut?Incotro s-tr apuce? Ce sii-i spun:i Zatipei, ce sd-i rdspunddtlkubaleil Nu-Si gdsea nicjdecLrm cdrarea, ritdcea innestirgite hdtisuri... Adormise si se visase deodatd la MareaAral... Simtea ca ameteste de atita albastru, de alita vint... Siintocnrai ca atunci, in copildrie. se ndpustise spre mare,inchipuindu-se pescdrus Iiber deasuprzr talazurilor inspumate,ndlucirea aceea il umplea de o mare bucurie, era beat pur si* i rn l iu de fer ic i re. p lan:r dersupla mdri i nccupr inse si auzerintruna sunetul dombrei sj glasul lui Erlepes cintind despreruef'ericita dragoste a lui Raimaliaga. gi mai retrdise in visclipa cind zvirlise indirit in valuri pestele de aur. Pesteleera n.rlidios gi puternic, si cind il purtase spre apd ii simtisetrupul viu si gr€u, ii simtise, ca pe ceva material, dorinta de

1/l4

a ajunge din nou in stihia lui, iu mare. Urmase linia tiinti aapei si marea ise rostogolise in intftnpinare. plirlise. rizincl,vintui in fatd, apoi iti desfdcuse bratele deodatd si pestelede aur. explodind in albastrul clens al vizdultului ca uncurcubeu viu, lunecase intFo cAdere indelungi sDre vaiuri.,.$ i de rrndevr i r i i : iunu mereu ( , n)uztc i r . . . ; r , , r lu icc t i l rguirer i t \una . . . Cinevr is i p l inreu ursi ta. . .

Ull vint inghelat biciuise stepa in noaptea aceea. Gerulse intetea. Cele patru cdmile pdzite cu stli5nicie de BuianniiKaranar se rdipostiserd intr-o rnica vilcea. la poaieie uneicoline. Acoperite ctl zripadai pe partea dinspre care biitervintul; se adunaseri ciopor gi se incdlzeau cu gitul pus unape gitul celeilalte. dar nesdtiosul si ldtosul lor stdpin nu lcdddea pace. Alerga in .jurul Jor sau de colo pini colo, ric.nind plin de minie. selos nunrai |tumnezeu stie de ce si pecine, poate doar pe luna al cdrer chip palid se arita arar prinpic la misci i toare. Buranni i Karanar nu- i j i gdsea locul .Spdrgea cu copitele pojghita subtire de gheatd pesle carevintul purla zdpada ca un lum fiari intunecatii cu douircocoa$e. cu git prelung si 'cap !:itos, urlind in hezn6. Citdforli silasluia intr-insul! Chiar 5i lcLrm ii ardea de dragoste,siciia cind o ciimilir, cincl alta, nru5cindu-le zdravdn deglezne si de coapse, ircercind sii spargi mica turmA, dal eraprea mult, ciirnilele erau siltulc de pesti: zi, r:iud ii implineau

-bucuroase toate poliele: noaptca voial si iie ldsate in pace.A5a ci, tlrept respuns, ricneau $i ele cu viditai iritare. respilt-gindu-i stdruinlele nepotrivite si nedind nici un semn cti aravea de gind s:i cedeze: noaptea voiau sd lie lisato in pace.

Spre diminea$ se mai astimpirase. se nrai douroiise siBurannii Karanar. Stdtea alitn de ciirnilele lui. riicnind iariistilnpul'i ca prin somn 5i scrutirrd cu plivirea imprejurirrri-le. Abia atunci se culcaserd 5i b ietele c imi le in zdpadi ,stringindn-se una in alta. cu giturilc intinse. 5i atipiseri itn,paicate. l$i visau pui:. cei pe care-i avLrseseri si cei pe catcurmau si-i aibd dc la atarul cei nsgru, carc se pripiisisc pe-aici cine stie de unde, cistigindLr-le, prin lLrpti. de ia ceilaltiatani. $i mai vis:ru vara. cu milcasnia ei <ie pelin. 5i atin-gerea clelicati a puilor cle uqei. 5i parci ugerele incepeau sirdoard. un fel c le c iu lce. junghi se r id ica din adincul lor ,

2.+5

prevestind belsug de lapte... Aldturi, Burannii Karanar stdteade srrajd, cu lalele flutur?ndu-i in vint...

Pimintul i5i unna calea in spaliu, scaldat de vinturileuriilor. Se lotea, plutind, in jurul Soarelui $i cirld, tot rotin-du-se, se intorsese spre marele astru cu fata care aduceazorii deasupra stepelor Sari-Ozeki, Burannii Karanar vdzuserdsdrind deodatd in apropiere doi oameni cilare pe o cdmili.Erau Edighei 5i Kospan. Kospan luas-e cu sine pu5ca.

Burannii Karanar se infuriase. Incepuse sd tremure siricnea. clocotind de minie: cum se incumetau oamenii si-iincalce hotarul, cum indrizneau sd sr- apropie de turma lui,cu ce drept il tulburau la ceasul iubirii ' l Karanar rigea dinrdsputeri. cu glas mare, sdlbatic, ficind spume la gurd,scuturindu-si capul pe gitul prelung, ciscindu-si fioros botulca sd-si arate colli i ca de dragon. Aburi ieseau ca un fumdin gitlejul lui cald, inghetind nurnaidecit ca o promoroacdalbri pe la(ele Iui negre. De stirnil ce era, Karanar iqide$ertase bisica. se indltase pe picioarele dindirdt. desfdcilr-du-le larg si slobozind suvoiul conh'a vintului; in vdzduh serdspindise duhoarea urinei risipite de vint 5i chiar picituriinghetate il loviseri pe Edighei in obraz.

Sdrise din sa, isi aruncase quba ln zdpadi $i, rdmasdoar in puibaicii 5i pantalonii viituiti, despletise biciul de pecodiriste.

Vezi ce faci, Edike: in caz de ccva, il dobor, spuse-se Kospan, ridicindu-qi pugca.

- ln nici un caz. Nu-1i face griji din pricina mea. Eusint stdpillul, eu rispund. Jine pugca pentru tine. Dacd teatacd pe tine, e altd poveste.

- Bine, fie, incuviintase Kospan, rdminind sus, pecimili.

gi Edighei, ridicind biciul deasupra capului gi fdcindu-lsd scoata pocnituri tdioase, ca niste impu$ciituri, pornisespre Karanar. Acesta, vdzindu-l cd se apropie, turbase de-abinelea, rdcnind si impro$cind cu salivd in calea lui Edighei.Cdnilele se ridicaserd si ele si incepuserd a alerga nelinistiteimprejur.

Pocnind din biciul cu care mina, cind se inzipezeauliniile, cdmilele inhdmate la tirgitoare, Edighei inainta prin

246

zapadd, strigindu-l de departe pe Karanar, in nddejdea cdacesta-i va recunoa$te glasul.

- Karanar, hei, Karanar! Termind cu prostiile! Nu teprosti, n-auzi? Sint eu! Ce, ai chiorit? Eu sint, nu vezi?

Dar Karanar nu reactionase la glasul lui si Edigheifusese cuprins de spaimd vizind ochii lii, tulburi ai atanu-luil care se nipustea spre el in goani, cu cocoa$ele tremu-rind pe trupul lui masiv, negru. $i atunci, indesindu-sicaciula pe cap, Edighei pusese in tunctiune biciul. Era unbici lung, de vreo sapte metri, impletit din piele groasd,surucluiti.

Urlind, Karanar se nipustea spre Edighei cu gind sdlapuce cu dintii sau sd-l trinteascd la pdmint si sd-l calce inpicioare. dar omul nu-l lasa sa se apropie, sfichiuindu-l cutoatd pulerea, se eschiva, retrdgindu-se si atacind din nou sineincetind sd-i vorbeasci, pentru ca animalul sd-$i amin-teasca de el si sri-l recunoascd. Se luplaserd astfel, fiecaredupd puterea qi priceperea lui, si fiecare avea in felul sdudreptate. Edighei era zguduit de ndvalnica dorintd de fericirea atanului si-si didea seama cd, de fapt, el voia sd-irapeascd aceasti fericire; dar n-avea de ales. De un singurlucru se temea Edighei - si nu-i scoatd cumva vreun ochilui Karanar; incolo. avea sd-i treacd. inddrdtnicia lui Edigheifrinsese pind la urmd voinF animalului. Biciuindul, tipindla el, atacindu-I, Edighei izbutise si se apropie si se arun-

' case asuprd-i, apucindu-l de buza de sus, mai-nai si i-orupd, si trecindu-i dibaci, in aceeagi clipd, latul pregAtit dintimp peste falci. Karanar ricnise, apoi incepuse sd geamdde durerea cumplitd pe care i-o pricinuia latul, si in ochii luiholbati, ficsi, incremeniti de spaimi si suferinta, Edighei isivdzuse desluqit, ca iltr-o oglindd, propriul chip. In clipaaceea fusese gata sd dea indirit, speriat de propria-iinfdtisare. Ii venise sd dea totul dracului si sd fugd unde-ovedea cu ochii. decit sd mai chinuie animalul acela nevino-vat; dar se riizgindise numaidecit: era asteptat la Boranli-Burannii, unde nu se putea inloarce firi Karanar, si-apoi,daci-l lasa aici, vecinii de Ia Ak-Moinak aveau sd-l impustefriri multd vorba. $i Edighei igi invinsese pornirea. Scoseseun strigdl de triunf gi prinsese a ameninta cdmila cu biciul,silind-o sa ingenuncheze, cdci trebuia si-i pund saua.

241

Burannii Karanar se mai inrpotrivea inci, l ' igea $i hiriia.impro5cindu-si stdpinul cu respiratia lui umedd li tierbinre,dar Edighei rdrnasese de neclintit. Obligase animalul si i sesupuna.

- Kospan, arunci-nri $aua Si gone$te cimilele asteamai departe, sd nu le mai vadd, strigase Edighei.

Kospan li :u'uncase numaidecit fiiua gi pusese pe tirgaharemul h.ri Karanar. lntre timp, Edighei izbutise sii puniSaua pe atan gi, cind Kospan revenise, aduclndu-i $uba arun-catd in zirpadi, o imbriicase iute gi, dintr,o migcare, se abur-case in spurarea lui Karanar. Fiorosul atau era inseuatde-icurn 5i tinut in friu cu mind sisura.

Karmar. pe care fulia cra deprne tle a-l ti parisil. semai zbituse sd revind la cimilele de lingd care fusese rupt,ba chiar incercase, intolcindu-si capul. sd-5i ajungi stdpinulcu colli i. Dar Edighei stia ce ale de fdcur. Neluindir-i inseanrd rdgetele infricoEdtoare, nici gerrretele necurmate, rilgonise leid rnili prin stepa inzlpezi6-, calutind, prin vorbi 5if'apti, si-i baee minlile-u cap:

Gata, ii spunea, ajurgel Mai taca-ti gural Acolo totnu te mai intorci. Bine, rni ndtiriule. crezi ci eu i1i vreaulriul? Pii, si lu fi fos eu. te-nlpu$cau ca pe-un ciine tulbat.Ai ceva dc spusl Chiar ca ai ru ibar l Ti-ai

' iesir d in mint i , nu

mai incape vorba, te po{i clr un smintirl Dai iama - nu-1imal aJungea turma noastrd, ai? Bagi bine la cap: ajungemacasd si - adio crailic. Te pun in lan( si nu mai faci un pasff,rd mine, dace de-dstia-mi estii

Edighei ameninta mai mult ca sd se dezvinovateascd inproprii sdi ochi. il sniulsese cu forta pe Karanar de lingicinilele lui. Ceea ce era, oricum, o nedreptate. Si fi fost elun dobi toc mai de in le les c ine i -ar i i dui gr i . ia l Nu ldsaseEdighei la Kospan cdmila cu care venise? Kospan ii pro-misese ci i-o va trimite la Boran li-Burannii cu orimaocirzie: nici o problend, toate bune Ei la locul lor. Dir cuafurisitul iista de Karanff - nurnai necazuri.

Dupii o vreme, Karanar se impicase cu gindul cd eraiar in$euat gi la m?na stiipinului. Riigea mai rar, mersul iidevenise mai chibzuit si curind igi regdsise ritmul - alergala trap. inghilind ca motorizat distantrele nesfir$ite ale stepei.Edighei se l in i5t ise. se instalase comod intrc cocoaiele

248

mlddioase, se infofolise mai bine. ca sd se apere de vint, siacum a$tepta cu nerdbdare sA ajunga in cdtunul lui.

Dar pinA acasd mai avea de mers. Vremea nu era rea.Un vint usor. citiVa non razleti. In unnitoarele ceasurl nuavea a se teme de vreo viibrniti, dar noaptea ar ti pututfoafie bir')e sd ningd. Edighei se intorcea la Boranli-BuranniLmultumit ci reusise si-l prindd $i si-l cumintsascl peKaranar, dar nai cu seaild de seara petrecuti la Kospan, insunetele dombrei lui Erlepes.

Fdri voie, Edighei se intorcea cu gindul la soarta lutf6r-de-noroc. Mare nipast6! Cun sd facd si nu plicinuiasciniminui suferintd si, totodatd, si ttu-5i mai ascundd durerea,si-$i descarce sufletul - uite, Zaripa, a5a ;i asa, te iubesclar tlaci baietii lui Abutalip au de suferit din pricinanumelui tatdlui lor si, fireste, daci Zaripa tt-are nilnrcimpotrivi, ei bine, sd treaca batietii pe numele lui, .al lutEdishei. Ar fi fost fericit ca nuntele lui si le fie de tblos lutDa;l si lui Ermek, scutindu-i in viati de r.riste piedici sigreulal i . ca sc pof, ta izbindi dupa cul l r rvelu s i ' i a juteDuterile si lnjntea. Pentru asa ceva merita si-1i diruiesttnumele. Da, si asrf'el de gincluri i l incercau pe BuranniiEdichei.

Z\ta era pe sfirgite. Neobositul Karanar, cit era el dea(Agos $i de neirnblinzit, se purta sub sa fdrd cusur: mergea

I constiincios inainte. Curind, 1n zate se ardtaseri cilnpiile din.' Boranli. Iati vdgiunile atit de cunoscute. acun troienite de

nimeti, apoi pilcul de coline si, in slirsit, aciuitd in cotulcdii ferate, halta Boranli-Burannii. Din cosuri se inilta-fuioaLre de fum. Ce fiiceau oare cele doui tamilii, ambeLeatit de scumpe lui? Lipsise de-acasd numai o zi, dar eraneliniErit de piuci s-ar ti scurs un an de cind plecase I sefdcuse dor mai ales de copii. Zarind si el, de departe,cAtunul, Karanar iutise pasul. Alerga scdldat^in sudoate'inllerbintat. scotind pe ndri vdldtuci de abur. In vrerle ceEdighei se apropia de citun, in ltaltd se intilniseri $i sedespartiseri doud marfare. Unul o luase spre Vest, celilaltsDre Est...

Edighei se oprise in curtea din spatele casei. ca sd-linchidd numaidecit pe Karanar in ocol. lnsfacase zorit lantulgros, legat de un stilp implintat zdravdn in pdn nt, impiedi-

249

case cdmila si-o ldsase apoi in plata domnului. ,,i i scot sauapc urma: si se mai zvinte nitel". se gindise. Se grabea. niciel nu stra de ce. lsl indreptase spinarea ri picioarele amorliteSi rocmai ieSea din ocol. cind se apropiise de el in fueafet i la cea mare. Saule. Sr ingaci in 5uba aceea groaia.Edighei o imbrdti$ase si o sdrurase.

- Ai sd-nghe1i, ii spusese. Ferita era imbricard subtire.Fugi in casd. Vin 5i eu acu5i.

- Tati, i i spusese Saule. alintindu-se, Daul si Ermekau plecat.

- Unde-au plecat /

. Au plecat de tot. Cu mimica lor. S-au urcat in trenSr au plecat.

- Au plecat? Cind au plecat? intrebase el iardsi,nelntelegind incd. l5i privise fetila in ochi.

- Azi-dimineatd.- Asa deci . spusese Edighei cu glas l rernunr lor . Bine,

fugi in casa. fugi . o gonise el iarr is i . Vin s i eu indara. Du-te.Sau |e. . .

Fetita dispdruse in fugi dupri coltul casei. Iar Edighei,aga cum era, cu Suba peste pufoaic.i, o pornise glont sprebaraca Zaripei. uitlnd pind si sd inchidd dr.rpi el rosteiulocolului . Nu credea. O f i -ncurcind copi lu l lucrur i le. Nupulca fi adevArat. Dar in zapadr dirr cerdlc se intinariserd ()mul l ime de urme. Tr lscse violel t t usa spre r i r re s i , t recindpragul. v,rzuse odaia prra\ita. rece de-acum. cu boalfe netre-burncroas€ aruncate care pe unde. Nici copiii, nici Zaripal

- Cum se poate/ $optise Edi_qhei in pustiul acela,nevrind incd sd inteleagd pini ta capit ce se petrecuse.Adicd au plecat'l mai spusese, uluit gi indurerat, desi totulera cit se poate de limpede.

$i deodati se silntise zdr.obit, cum nu fusese niciodatdin.viata. Stite4 asa, cu 5uba pe el, in mijlocul oddii, l ingdsoba rece, nestiind ce sd facd, incotro s-o apuce. cum sdslApineasca str ig i l lu j ce- i cre$tea in suf let , qata s j l i )neasci t .Pe pelvazul ferestrei t , tceau pietr icelele ui tatc de Ermek,cele patruzeci si una de pietricele in care cei doi baietiinv.ltaserd si ghiceasci. visind la intoarcerea tatilui lor. dusde mult dintre cei vii - pietricelele sperantei si ale iubirii.Edighei culesese pietricelele, le strinsese in pumn era tot

250

ce-i mai rimiisese. Si nu mai putuse indura, se intorsesespre perete si. l ipindu-si obrajii infierbintati de scindurilereci, plinsese in hohote, inlrint. fi irA speranti. Plingea, sipietricelele ii ciideau din mina pc podea, una dupii alla.Incerca. sDasrlodic, sd le retina, dar mitra rlul asculta sipretricelele cideiru pe podea cu pocnete surde, una dupdalta, cddeau 5i se rostogoleau prin colluri, in casa pustte...

Apoi se intorsese'si se lisase si lunece incet pe lilgilperete pind pe podea $i stdtuse asa, cu suba pe el si cucieiulu pe cJp. propl i l uu spinatcl t de l id. scin( i l ld ralPu5i l .intr ' -u ' r i i 'z iu, scosese din bt tzunar fu larul dalui t de Znipusi-si stersese cu el lacrimile.

Zibovea irr baraca pdrisitd, incercind sd priceapd ce seintin.rplase. Asadar', Zaripa plecase in lipsa lui cu bunistiinta. Fie a$a voise, fie se tenluse ci el nu-i va lisa siplece. $i, intr-adevdr, nu i-ar fi ldsat sa plece pentru nimicin lume. Cu nici un pre{ nu i-ar fi ldsat, dac-ar 1l lost acasa.Acum era, oricurn, prea tirziu sd se mai intrebe cum s-ar fipetrecut lucrurile dacd el n-zu' fi fost dus. Plecaseri. Zaripanu mai era! Bdietii nu mai erau! Cum s-ar fi putut despdrtivreodatii de ei'? Zaripa iutelesese asta, isi diduse seama ciera nrai bine sd plece in lipsa lui. lsi usurase astfel plecarea,dar nu se gindise la Edighei, la ce va tr.li el vizind baracapirisrti.

Bine. dar cineva oprise pentru ea trenul la haltd! Cine?Era limpede: Kazangap, cine altul'l Numai c:i o fdcuse nutrdgincl semnaiul de alarmd, cum procedase Edighei in ziuamortii lui Stalin, ci afanjase totul dinaintg, se in(elesese cuseful haltei si opreasci un tren de persoane. Era in stare..Iar Ukubaia diduse si ea, pesemne, o mind de ajutor, sd-ivadir cit mai repede plecati! Ldsati voi numai! Singeler:izbundrii clocotise in el surd gi negru, pirjolindu-i creierul;ii vcuea szi-si adune puterile si si nimiceascd totul in haltaaceea blestemati. numitd Boranli-Burannii, s-o spulbere dintenrelii, sri nu rimind aqchie dintr-insa, ca apoi sd incalecepe Karanar. sii se afunde in stepa si sd crape acolo, insinguretate, de tbame 5i frig. Stitea iu baraca pdrdsitd sleitde puterr, cu sufletul gol, cutremurat de cele intimplale. Maitr;iia in el o neclumerire timpii: ,,De ce s-a dus'l Incotro s-adus? De ce s-a dus? incotro s-a dus?"

251

Se dusese apoi acasi. Ukubala ir luase in t.icere $uba,caciula, ii pl.sese cizmele in colt. pe chipul impietrit,pamintiu al lui Burannii Edighei er-a greu ia ghic6gti cegindea st ce avea cle g?nd sd taeli. Ochii-i pareau orbi. Nurizbateil din ei decit etbitul supraorncnesc de a se stapini. ina$teptarea lui, Ukubaia incilzise samovarul irr citeva rinduri.Sanrovfful fierbea gi acum. burdu;rl cu cdrbuni care ardeaumocnit.

- Ceain,i fierbinte, spusese ea. Frige.Edighei o privise in t{cere. continuind sii-si soarbe

ceaiul clocotil. Nu simtea arsura. Asteptau amindoi, incor_dati. discutia aceea de neocolit.

-- Zaripa a plecat cu copiii, rostise, intr-un sfir.5ir,Ukubala.

-- Stru, momiise scurt Edlghei, tdri sri-qi ridiie pri_vire:L din f:uturioara de ceai. Dupir un r.{stimp de tAcire,intrebase, tot cu chipul plecat: Ltnde s-au dus?

- Nu 5tiu, nu ne-a spus unde, rdspursese Ukubala.Se asterlluse din rrou fdcerea. Edighei se opdrea cu

cearul clocorit, dar nu bdga de seamd. un singui gind ilstdpineat sii nu explocleze fdcind tinclliri totul, sA nu-spenecopi i i . s ; r n l t s(- l l impl( ' , , nerrorocire. . .

I5i tenninase ceaiul, se pregzitise din nou sii iasd. isipusese iari5i ciznrele, 5uba, ciciula.

-- Ljncle t!' duci?- Si vid cle aninaie, ii arurrcase el din usi.

Intle tjmp. scurra zi tle iarnd se sfir5ise. Vazduhul de_vcnise deo(latai dens. se llltunecase repetlc, parcd vdzind cuochij. Gerul se intetise si el simtitor. spulberul inceDuse sat ienete^ r id ic indu.se pe alocur i s i serpuind in 'coameml$cdtoare. Eclighei intrase posornorit in ocol, fulgerinduJint:iritat cLt privirca pe Karanar, care se zbdtea in lan1.rdgild.

- Aha. rol nlai zbierj! Nu vrei sd-[i bagi minlile_lcap. Vir sti zicd de-ri5tia-nri e$ti. Stiii cal-ti aralt eu tie, Demer_nicule! r\vem o vortri ant?ndoil Acum pu[in imi niai pasii

Erlighei il pocnise pe Karanar cu urd in coaste iirjurin__ -1Ju-l urit, i l deseuase, anrncase gaua c?t colo si-i clesprinsese

de pe;ricioi. lanlul. Apucase apoi cu o mirrit frir-rl, stringindin cealaltri bicrul inliisurat pe codir.iste, si o pornise ipre

252

stepi, tirind dupd sine atanul care rdgea monoton' pusttu.Stdpinul se intorsese de citeva ori sPtq dinsul, ridicindamenintdtor biciul ca sii-i curme zbierdtele, dat cum asla nupArea si a ibd vre( ' futcre astrpra alanulut . l .d ighei scuipasecu nadtt f 5 i mersese i t tat l t te. indur ind. posac \ i r i lh( l i tor .iagetele camilei: mergea indiratnic prin omiitul adil' lc,afundindu-se in stepa ce se innegura pierzindu-si treptatconturul. Sul)a greu. dat nu se oplea. Unlblase indelungastt'el, intunecai cu capul plecat. il oprise pe Karanardeparte de halti, dupa o colinii. ULmase o rii luirli cnrnti.Zvirlindu-ii suba in zaipadii, legase iule ltiul de cetrtttra cucare era incins peste scufia valuiti. penfru ca aninralul si nuscape cu fuga. dar si ca sd aibd nriinile libere. Apoi apucase

. codir istea cu amindoud mi in i le s i - l b ic iu ise pe r tan cusdlbaticie. r,irsindu-si pe el toati l lelea. tl sfichiuia cuinversunare, sdlbat ic. lcv i tur t i dupi lovi tur i . horci i ind,improgcindu-l cu iniurAturi si blesteme:

- Na, scilbd! 'firre. clobitoc ticilos! Toate-s numai dincauza tal Din cauza tal Nulnai tu est i de v lndl I t i daudrumul acusi, sil te duci untle-i vedea cu ochii. clar mai intiite schilodescl Na! fine, fiari nesiitu16! Nu-1i nrai ai^unge!Bintui si prin vecini! $i ea a plecat. cu copii cu tot! In cot."d doare pe voi de mine! Cum o sd lriiesc de-acum pelumea asta? Cum o si triiesc eu fdrd eal Dacd volld vl-itotuna, apoi si rnie mi-e totuna! Asa cd na! Na, ciine!

Karanar zbiera. se slllucea, se zvircolea sub loviturilede bici. intr-o vreme, innebunit de spaimil si durere, isirdsturnase stiipinul si o luase la fugil, tirindu-l dup-d sineprin zdpadd. Il trdgea dupi sine cu o fortd sdlbatici-infricofatoare, il tira ca pe-un bustean, numai si scape de el,si se vadd liber, si sii fugd inddrdt, spre locurile de unde-lsmulseseri cu forta.

- Stai! Stai! striga Edighei, inecindu-se, hrizdind cutrupul zdpada prin caleJ tira atanul.

Cdciula-i zbr.rrase, ndmelii stepei il loveau - cind jar,

cind ghea6 - peste cap, peste obraji, in pintece. neaua i sestrecura pe dupd guler, ii pdn'undea in sin, biciul i se-ncurca-se in miini. nu mai putea opri atanul cu nici un chip, nuizbutea sA dezlege friul de centura de care-l prinsese. Atanulil tira inainte, cuprins de panicd, scos din minti' v[zindu-$i

, 253

scaparea numai in fugd. gi cine stie cunl s_ar il stirsit totuldaci Edighei n-ar fi izbutit. printr-o ntilune. sii_si scoaticureaua, smulgindu-si catarama si salvindu_se astt'el. Altmin_ten ar fi pieril sufocat in vreun troian. Reusise sd insfhcedin rrou l r iu l . ( ami le i l mai t i r ise c i t i r r r prrs i . i rp( , i se opt. ise.tinutd de stdpin cu ultimeie outerr:

- A5a, va si zicd? mormiiise Etliehei. sutbcinclu-se siimpiet ic inr lu-se. Dc. i is la-rui est i l Arunci rnr i r ra. t iobrtoculel$i sd piei din ochii mei! Si au te mrii vdd in vec:. blestenra-tu^lel Pralul sd se-aleagd de tine! Du{e, car.ii-te! impugte_re.stirpeascd-te ca pe-un ciine turbat! Toate astea-s din cauzata! Crapa, netrebnicule, in adinc de stepdl pieri-ti-ar urmalKaranar o luase Ir golnd. zbier ind, spre Ak.\4oinak. di r rstdpinul il ajunsese din urmd, il mai biciuise o (latir cu sete.abia apoi ii ddduse drumul, blestemindu-l 5i

.injurindu_l curl

! .y9u9u la guri. Venise ceasul rdtuielii si al desp:rr1irii.Edighei nrai strigase irlcd mulri vr.eme in unna alanului:

- Piei, rlobirocul dr.acului! Du-tel Crapir prin strdini,liari nesdtuldl Vedea-te-as c-un glonte-n teasii!

Karanlr :e indeprr tase i r r i impia invadalr i c l r r rouore.Se pierduse curind in volbura viscoiului, numai rdeetele luisfredel i toare. ca izbucni te dinrr-o t r imbi la, m;r i i r rzbi teauurar din intuner ic. Er l ighei vedea cu ochi i n i intrr ( ,urr r tanulavea.sir alerge .toald noaptea, fdrd istov, prin viscol, sprecimilele lui de la Ak-Moinak.

- Ptiu! scuipase el in urmd-i gi ficuse cale-nloarsa.urmind brazda larga { l rata in zrpada de propr iu l sau truo.Fiirii ciiciula. fdrii subr. cu obrajii si palmele irzinti. Edigheise impleticea prin bezni, rirind dupd sine biciul. Se sinitisedeodalr parrs i t s i nevolnic. Se lasase sa cadj in qcnunchi .cu f runtel in zrpada. s i . str ingindu-si cu putere capul inpalme, plinsese cu hohote inibusite, pind IaL istovire.'insin_gurat . ingenuncheal in in ima stepei , luzerr v in lu l suier in(1.invir le j indu-se. r id ic i r rd spulberul . auzea pind si cadereazdpezii. Fiecare fulg in parte si milioanele de tulgi laolaltd,zvonind abia auzi t in v izduh. i i rpuneau parca acelrs i lucru:ci nu va pulea indura (lesparlirea. cii n-avea rost \i Irtiascaldrd lemeia iubi ta s i lar l i copi i i rccia. de r . . i r rc se legase rnir istr ins ca un tal i i . Ar f i vrul sd tnoi l rd i rcolo. t ro ieni t dezdpezile stepei.

251

- Nu exista Dumnezeul Nic i e l nu pr icepe o iotd dinviata asta! Ce sd rnai a$tepti atunci de la oameni? Nu existdDumnezeu, nu existd! strigase Edighei pierdut, instriiinat, inpuslietatea stepei cotropite de negurd. Nu rostise niciodatdasemenea cuvinte cu glas tare- Nici pe Elizarov care, desi ilpomenea el insu$i pe Dumnezeu, incerca sd-l convingd cd,din punct de vedere Stiintific, divinitatea nu existi, Edigheinu-l crezuse. Acum il credea.

Pimintul isi umra calea in spaliu, scdldat de vinturiletiriilor. Plutea in jurul Soarelui si, rotindu-se in jurul axeisale, purta cu sine un om ingenuncheat in zdpadd, in inimaunui pr.rstiu bntut de stihiile iernii. Nici un print, nici o rigd,nici un impirat care si-ar fi pierdut tara $i puterea nu s-ar fiprivilit in genunchi cu deznddejdea cu care cizuse BuranniiEdighei in ziua despirlirii de femeia iubiti... gi Pdmintul isrurma calea...

Trei zile mai lirziu, Kazangap 1l oprise pe Edigheilingi depozit, unde tocmai luau in prinrire ni$te materialepentru revizia de cale.

- Ce-i cu tine, Edighei, ce e$ti aEa mofluz'J il intre-base parcd in treacdt, in vreme ce a5eza mai bine pe targi oIegiture de cuzineti. Md cam ocole$ti. se vede, te feresti demine, de la o vrcme nu apuc sd schirnb cu tine o vorbd.

Edigbe! ii aruncase o privire tdioasd si rea:- Dacd-ncepem sd stdm de vorbd, mi-e teamA cd te

sugrum pe loc. $i tu $tii asta.- Te vdd in stare si-mi sari in git, si nu numai mie,

ci gi altora. Dar intrebarea e de ce.- Voi ati silit-o sd plecel riibufnise Edighei, mdrtu-

risindu-si fird ocol gindul ce-l chinuia de atitea zile.Stii ce, cldtinase celalalt din cap Si chipul i se

imbujorase - fie de minie, fie de ru$ine. Dacd poti tu sacrezi una ca asta, inseamnd ci gindesti utit nu numai desprenoi, ci si despre ea. Sd spui bogdaproste ci femeia asta aavut minte mai multd ca tine. Te-ai sindit vreodati cum s-arli pulul slir:i toata povesrea astr'. ' Nir .' L ite ca ea s-a ginditsi s-a hotirit sri plece pina nu-i prea tirziu. Iar eu am aju-tat-o sA plece cind a venit si m-a rugat si f 'ac asta. N-amintrebir l - r r incolro se duce crr copi i i . : i n ic i ea nu mi-a spus.

255

las' sii stie asta numai bunul Dumnezeu. Pricepi? A plecat,fard a-si stirbi cu nimic demnitatea. nici siesj. nici nevesteitale. $i-au luat rinras bun ca oamenii. Ai putea sd te inchiniin la l r r r r r indorura pind la pimint . pcnlru ia te-ru fer i t de ornare nenorocire. O nevastal ca Ukubala t.ru mai cisesti tu cite lunrca. Al t r in lucul c i l i -ar t l l i icut n i5 le z i le f r . iute. de-ai[ i fugrt p inA la capir tu l p i l r r i r r ru lu i . rnai d ihai c i l 5minl i tu l deI\aritnar...

Edighei tdcuse. Ce i-ar fi putut rlspunde'/ La urmaurntei . Kazrnclp aveir t l reptr le. Nurnui ea. s igrrr . nu puteapricepe l-lcruri de neinleles penrru el. gi Edighei coborise lamojrcre rau$a:

- In reguli, spusese, scuipind cu disprcl intr-o parte,te-am ascultat. Esti intelept nevoie ntare. De-aia-mi si staiincremenit aici dc rIruiizeci si nei de ani, ci egti fdri cusur.stanii de

^piatrit, t 'tri alta. Ce si pr.icepi tu din asemenea

lucruri'Mn reguliil Nu ntaj am vreme de pierdut cu tine. Siplecase. intr- tdevat. nernaiar i tepl ind repl ica Iu i Kazangap.

- Fd cum vrei, treal.ra ta, mai auzise in unni,i.Dupi discu[ia aceea, Edighei se gindise sd pdr{seascd

halta Boranli-Burann?i. de care i se thcuse.de-acum lehami-te. Se sindise serios. pentru ci nu izbutea si-gi r.edobindeas-ci linistea, nu gdsea in el puterea de a uita, nu-si puteainabusi donr l ce- i r l i5 ia in imr. Fi i ra Zxip? - lara copi i i e i .parca totul se intunecase in jur, devenise pustiu si sirac. CasA scape de chinuri, Edighei Jangheldin se hotiirise sd-iprezinte oficial sefului de haltd cererea de clemisie si si

'plece, cu tamilie cu tol, unde-o vedea cu ochii. Oriunde,numai si nu mai riimini la halrd. Doar nul legase nimenicu lanlrrrr pe vecie dc hal ta asta ui latr de Dumnezeu: ceimai nrulli oameni triiesc prin alte locuri , in ora5e, in sate.5i n-ar rdmine la Boranli nici mdcar un ceas. Si el de cetrebuia si trdiasci o viata intl.eagi in singurdtatea stepei, caun cuc? Drept pedeapsi pentru ce pdcate? Nu, gata. ajunge,o sd plece, o si se intoalcA la Aral, orr o sa se.duci inKaraganda, la Alma-Ata - la urma urmei, sillt atitea locuripe lume. E otn muncitor, schilod nu e, miinile si picioarelei i s int la locul lor . capul pe umeri . Asa ca o s i lase totulbaltA si gara! Se ginclise si cum o si deschidii vorba despreasla i l r lata t tkubalei . cum o s-o convirrgi i ; daci o lamulesle

216

pe ea, restul nu mai era o problemA. Dar pind se totpregdtise el asteptind momentul prielnic, trecuse o sdpti-mini $i deodati se trezise cu Burannii Karanar, atanul luiizgonit in stepd.

Auzise el ciinele ldtrind in dosul casei. il vdzuse cumse foie$te, cum tot dd fuga spre ocol 5i se intoarce. in celedin urmd iesise sd vadd ce se-ntimpli si zarise, nu departede ocol, un animal necunoscut: o cimild. Era cam straniecum stitea asa, nemi$catd. Edighei se apropiase 9i abiaatunci il recunoscuse pe Karanar.

- Tu-mi erai, va sd zicf,? Doamne, in ce hal ai ajuns,pripdditule! Numai umbra e de tine! exclamase, uluit,Edighei.

Intr-adevfu, din atanul falnic de altidatd rdmdseseranumai pielea gi osul. Capul enorrn, cu ochii tristi si adincitiin gdvane, i se bilibinea pe girul slibir; lalele din barbilifi zis ci nici nu erau ale lui, parci i le prinsese careva acdloin batjocuri, ii atimau pini mai jos de genunchi; unde eraucocoa$ele lui de odinioard, mindre ca doui tumuri nesre?Cele de acum se bildbdneau inir-o pafie si-n alta ca riistefite fle$cdite de babi. Karanar era atit de sleit. incit n-avuse-se putere sd ajungd nici micar pin-la ocol. Se oprise acolo,afar{. sii-si tragd sufletul. [5i secdtuise in dezmiitul luiindelungat ultima piciturd de vlagi, .si-acum se intorceaacasi ca un sac gol. Abia se tifse pini aici.

- Oho-ho! se minunase, nu fArA rdutate, Edighei,rotindu-se in jurul lui Karanar $i privindu-l din toate ptutile.In ce hal mi-ai ajuns! Nici ciinele nu te-a mai cunoscut!$i-ai fost cindva un atanl Ptiu, drace! $i cutezi sd mi teinfdliqezi? N-ai nici o rugine! Fuduliile ti-s la loc, ai izbutitsd le cari pin-aici, ori le-ai pierdut pe drum? $i camduhne$ti, mi, bAiatule! Te-ai sctrnivit pe tine, nici si-tidesfaci picioarele n-ai mai avut putere. fi-a inghelat balegape fund, schilavule! Ma, rripciugA!

Karanar rdmdsese pe loc, neputincios. Nimic nu maiamintea mdrctia li bitosenia lui de altddatd. Trist. ialnic lainfdtisare, scuturindu-si capul la rdstimpuri, se striiduia dinrdsputeri si se tini pe picioare.

257

Lui Edighei ise fdcuse mild de atan. Intrase in casd sise-ntorsese cu un lighena5 plin cu boabe de griu. presdrasepesle ele yi pulina sare grurrjolsA.

- Ia: i r ) lJninca. spusese. punind vasul sub botulcdmi le i . Porte pini la urrna le urnesr i . Mai i l :colo te duc inocol sii te odihnesti, 56:.1i rnai vii in lire.

ln zlua aceea avusese si o discutie cu KazanqaD. Seinfat isase la el r i - i volbise i rsr le l :

- Uite ce e, Kazan-uap. Nu te mira ci am venit latine: chipurile. deunizi nici ll-am vrut si stau de vorbi.l i -anr spus \ rute s i nevrutc. iar lz i int i : r r r lc de v iz i te l Mlraduce la tine ceva serios. Vre:ru sd (i-l dau pe Karanar. Antveni t sa- l i mul luntc.c ncnt lu el . Mi l -a i d in i i r c ind cra inet ipui. Bo-edaproste. M-a sluiit cLl ciltste. Nu dernult l-am alun-gat. aJunsescnt la capdntl ribddrii. Dar azi s-a-ntors. Abia sel ine pe pic io l le. AcLrm zrr t .e-n ocol . in doua s: tpt i tmit) i \epune pe pic io:rrc. O sr l ie dirr nou al t r r putcrnic J i sanj tos.Numai si-l hninesti cum se cuvine.

- Ia stai. i l inlrerupsese Kazanqap. Unde bati.l Ce_tiveni asa, deuiat{. si mi-l dai pe Karanar'l Ji l-arn cerut eu.l

Edighei ii spusese atunci ce-avea tle gind cir, asa sipe dincolo, se gindise sd plece. cu fanrilie cu tot. Se sdtu-rase de stepii. era tinpul si mai schimbc 5i el locul. poate emai bine asa. Kazangirp il ascultase cu atenlie, apoi ii spu-s('se:

Bdllinc, treaba ta. Nurnai cd, bas seam.i. nici tu nuplef l ) t i r (e vrui . B n. srr u i r .errr c ; leci . ca o ie i la5anr loJ\u: de t ine i r :sa n- l i unde sa lugi . $ i -n paurt de5oarece de te-ai viri, boala ce-o ai va f,i mereu cu tine. Nu.Edir l te i . drc i e\ l i d j ishi t r r levdrr l . : r ic i t rebuic \ i l inccrcl s i lte hi lu j . Slr Iusi nu- i r r r r le v i te j ic . De iugi t pol tc fLr ! . I ior ic ine. Drr l r r r or i , . . i r re is i pol t r 'b i ru i srr ler i r r l i r .

Edighei nu-i incuviintase spusele. riar nici nu le res-pi t t .c 'e. Clrzrrsc. pur s i s implLl . pe eindur. i . of t ind t l in

-ereu.,.Poatc ci. fotu$i, n-irr ll riru sii plec, sii-mi lac un rost oealte meleac ril se gindea el. Dar am si pot o.ire uita? Si. laurnra unnei, de ce si-l uit l Ce md fac'? Cum o sd triiescde-acurn inainte? Sii nu mal gindesc la ea nu pot, de mA

-eirrdesc parca-s holna.. $ i ra ce-o l ' i tacind. iu coot lasi i

: rccir rer jutrrr l l i dupr . ' i r ' . ' l -o t i int inzind cineva o mini la

258

nevoie? Nici Ukubalei nu-i e usor cle cind ruij tot rabdd"instrdinat cunr sint, r;i posac, st ursuz... Pcliflu cc?"

Kazangap isi didea seama ce se iutinltil i i in suflctul luiBurannii Eclighei si, ca sri-i usureze chilLrl. sprsese. ttisildrnl i i r r t i i . cr : i i i i i t r i l - ! i luurcl- l r r r r i l tc :

- - La urma urmei. de ce te . l isc i i lesc cu pe t inc.Edighei? Parci as trage vreun folos ciin aitai f{otiriist(-singur. Dacd-i pe-asa, nici tu nu elti l l lt inrirli-u1ril, nici L:u nusittt Abdilhan. Unde rlai pul ( ri pc o sutii rlc r(tf s1c in jurn-as giisi un mesteacalll dr cale sir te lcg. F-;ti orit l ibcr-, 1iiasaclar cum li-e voia. Numai ginde5te{e birrc.

Cuvintele lu i Kazangap i i rasunascr i r lLr i F)dighei inurechi multd vreme dupal .aceca

x

Ratrr la l i -ace nRA. LA vREMEA LUr. r . tNUL DtN cElnrai ienurniti rapsozi. De tindr ise dusese vestea. Durrnezeuil inzestrase cU trei ditruri minunate: era poet, compozitor si,tok)dati, neasemuit cintare{. Oamenii se minunau de arta lui.A-lungea si nlingiie strunele pentru ca, muzici si vers,izvodite chiar in clipa aceea, cu tofi ozrmenii de tati. sii sereversc pline de vrajd in vdzduh. A doua zi, cintul lui era pebuzele tuturor, cdci fericitii care-l auziserd il duceau cu sineprin aulele si taberele nomadc din imprejurirni. lati unul clincintecele indrdgite de toti diighitii in timpurile acelea:

Cum simte roibu-nfierbintat r iicoarea apeiIngenuncheat in uncla piiulLti de munte,Tot asttbl eu dln;a sorbintlu-gi gu'aUimit descopdt gustul ce1 ntinunat al vieyli.

Raimali-aga purta straie frumoase si viu colorate. A5a-iporuncise insu5i bunul Dumnezeu. Ii pliceaLr mai cu seamicic iu l i le bogate, garnis i te cu cele mai scurrpe bldnur ialtele pentru fiecare anotirnp. gi mai avea Rairlali-aea unlnndsar auriu, de care nu se despilrtea niciodatir- un ahal

2 _59

pursinge, pe nume Sarala, primit in dar de la turkmeni, laun ospAt de pomini. Sarala era la fel de vestit ca stapinulsdu. Cine-i admira umbletul elegant qi fahiic sorbea pind lafund cupa desfdt,.rii. $ugubetii scoseserd si-o vorbd:,,Cine-iRaimaliaga? O dombrii pe Sarala!"

intr-adevtu, Raimali-aga i5i petrecuse toati viata-n sa,cu dombra in brate. Cu toate cd era vestit ca nimeni altul,avulii nu agonisise. Trdia ca privighetoarea de mai, mereuin cint qi ospele, intimpinat pretutindeni cu cinste si drag.Calul, la fel, atita stia: drumul si desaga cu ovdz. Se gdseauinsi 9i oameni - dintre cei bogati si puteqri/ci - care nu-laveau la inimi pe Raimali-aga. Ziceau cir trdie$te-n desfriu,fird fintd, ca vintu-n pustiu... Da, spuneau unii, pe la spate,si de-alde astea...

Dar in clipa cind Raimali-aga se-ardta la vreun ospdt,inc[ la primele sunete ale dombrei si glasului sdu toti, chiargi cei care nu-i incuviinlau felul de ̂ viatd, amuleau, privin-du-i ca vrijili ochii, miinile, chipul. Ii priveau ochii, pentrucd toatd puterea gindului marelui rapsod ardea in flacira lormereu schimbdtoare; ii priveau miinile, pentru cA nu existasimtimint in sufletul omului cdruia miinile lui si nu-igiseasci intrupare pe strune; ii priveau chipul, pentru ci erafrumos $i inspirat, iar cind cinta, trdsdturile ii fremitau camarea stirniti- de vint.

Soatele-l pdriseau, dezndddjduind, la capitul ribddrii,dar multe femei plingeau noaptea in taini, cu gindul la el.

' Viata ii zburase din cintec in cintec, din nunti innunti, din ospdt in ospdt qi, pe nesimlite, se furisase spre elbdtrinetea. Nici Sarala nu mai era acelagi, se impulinase latrup, firul din coami Si coadd ise rdrise, si numai dupiiumblet mai puteai ghici cd fusese cindva un armisar semet.Raimali-aga urcase in iarna viefii ca plopul sur, uscindu-se,mindru, in singurdtate... Abia atunci biigasera oamenii deseami cd n-avea nici familie, nici casd, nici turme sau alteavutii. Ii ddduse addpost fratele mai mic, Abdilhan, dar nuinainte de a-gi impirtdgi rubedeniilor apropiate nemultumireasi mlhnirea. Abdilhan poruncise sd i se ridice lui Raimali-aga o iufld, sA fie hranit si ingrijit.

Raimali-aga incepuse sd cinte despre bitdne[e, sd cu-gete la moarte. Mirete cintece se ndscuserd atunci $i triste.

260

Ii venise qi lui rindul sd incerce a dezlega taina ce frdmintadintotdeauna minlile ginditorilor: de ce se na$te omul pepimint? Rairnal i -aga nu mai umbla hai-hui . ca pe vremul i ,pe la ospele s, nunt i . statea Inai mult tcasi , c int ind drndombrd cintece triste, trdia din amintiri si zdbovea maiindelung la taifas cu bdtrinii, vorbind despre trecerea lumii...

$i, Dumnezeu e martor, Raimali-aga si-ar fi sfirsitzilele in pace. daci o intimplare nu l-ar fi zguduir din adincin chiar amurgul vielii.

Intr-o zi, Rairnal?-aga nu mai putuse p;bda, pusese sauape bdtr?nul Sarala si se dusese la o nunta. si-$i mai omoareplictisul. Isi luase cu sine gi dornbra, gindind cd, poate, cinegtie... Prea il rugaserd cinstilele gazde sd vind, dacii nu sd lecinte, micar ca oaspele. Aga plecase Raimali-aga la drunt,cu in^ima uSoard si gind de grabnica intoarcere.

Il primiserd cu mare cinste, poftindu-l in iurta albd,pentru oaspetl de vazd. Statuse acolo, printre oameni alegi,bind kumis, tdifdquind gi rostind toastuli me$te$ugite. cumse ob^i\nuie)te in asgmerrea imprejurari.

In aul, ospitul era-n toi. De pretutindeni rdsunaucintece. risete, glasuri tinere, zvonul jocurilor si distractiilorde tot felul rdzbdtea pind in iurta cea alb?i. Se auzea cum sepregateau cdliretii pentru intrecerile.in cinstea tinerilor miri.cum trebdluiau buci4tarii pe lirrgd focuri, cum ldrmuiauhergheliile ldsate slobode, cum se zbenguiau in voie ciinii,cum rdtAcea prin stepd vintul, put1ind cu sine mireasmaierburilor crude. Dar printre toale acestea, auzul lui Rairnali-aga prindea, gelos, mai cu seami ecoul cintc:elor din iurtelevecine; ba gi risul fetelor, revarsat in cascade. ii ficeautechea sa tresard.

Sufletul bdtrinului rapsod tinjea. Nelisindu-5i chipuls5-j tradezc lrairile. Rrimali-a-sa ralices cu gindul in treiut.in timpul acela fdri intoarcere, cind era tindr 5i frumos, cindinvinejea colbul drunurilor pe ahalui Sarala, rinir si el siiute, cind ierburile zdrobire sub copite plingeau qi rideau latrecerea lor, cind soarele, auzindu-i cintul, isi grdbea urcu.$ulpe cer, iegindu-i in intimpinare, cind vintul stepei nu-iinci ipea in piepr. c ind dombra lu i apr indca singi le. c indfiecarc cuvint rostit de el era sorbit cu nesat. cinri mai stiasA suf'ere si sii iubeasci, 5i si verse lacrimi luindu-si rdrnas

lo I

bun dirr 9a... Pentru ce toate acestea? peutru ca la biifinetesii-l covirseascd jalea qi s{ se stingd aidoma focului strivitde cenusii?

Era trist Rairnali-aga in iurta aceea, amutea lot mai des,cufundat in sine. Dar iatd cd auzul Jui prinse deodatdzgomot dc pa5i mul l i ce se apropi : ru in zvon de glasur i .clinchet de salbe si fosnet de rochii. Cineva ridicise dinafard pologul cu liumoase cusdturi de deasupra usii si-nprag rrsar ise o far i sr l i r rg indu-: i la piepr dombrr. Aveachipul oaches. odr i vesel i s i mindr i , cu jpr incenele int insearc. a neinduplecare: intreagl e i I iptura - chipul . srarura.ve$mintele feciorelnice - pAreau lucrarea unui mesteriscusit. Ramdsese o clipri in prag, insotitii de prietenele ei gide citiva djighiti. Apoi, cu o plecdciune, ceruse ierrareoamenilor de vazd aflaii in iurtd $i, inainte ia cinev4 siiapuce a-l r:ispunde, lovise strunele dombrei, intonind, cuochii la Raimali-aga, aceste cuvinte:

,.,,Culn cdlaretul insetat goneste spre izvor sA-Si astim-pere setea, asrfel vin la tine, slivite Raimali-asa. sd-miast impar dorul in imi i . Nu ne osindi c-am t lat buzni in ceatazdludi; veselia $i larnta

'ertate-s la praznic. Nici curaiul meu

nu te mire. agr: cu i r r l iorare pi spi ima i t i c int acesi c intec.de parci ni-a5 mdrturisi o iubire. Mi iartd, asa. clar md sim/incareata de cintet i r r toctnai ca l l inta cu pulbere. Tr i i iescvia{a l iber;r . lbor din nunta in nuntd. d in osbat in ospd1. darpenlru

-aceasl d- ntiln ile m-am tot pregatit indelung. asa cumalDll)a rsr slnng.e in ltgure Inrerea, a5a cum bobocul adunirculori pentru ceasu-nflorjrii. gi iatd, acel ceas a sosit...,,

,,Dar cine e$tj tu, preafrumoas;i strdind?" ar fi vrut sdintrebe aga. Insa nu cutezase sd curme dintru inceput acelv iers. Rarcol i l . o sorbea din pr iv i r i . O furtuni i se r id icasein suflet. trupul i se trezise sub biciul flerbinte al singelui 9i,dac-ar fi lbst inzestrati cu altfel de vedere, nuntasii ar fi-n-mdrmuril toti. vazindu-l cum tresare deodata si bate dinaripi, ca vulturul lacom ce sfisie cerul. O flaciira vie iseaprinsese in ochi, de parci ar fi auzit, in tdrii, o tnulta$tep-l l tR c ' l lemarc. Ui tase de ani prca\ l iv i tUl [ rpsod.. .

lar rala unnase:,,Asculta-ni povestea, vestite akin, dacA eu a [i-o spune

mi-r)cunlet. Alla-vei. n)arite ag:I. leintrecul bard ll cerului,

cd te-am indrdgit din pruncie. De atunci te-am urmatpretutindeni, oriunde te-a dus neastimpirul dombrei, cicivisul cel dulce al inimii mele era sa ajung un akin, un bardcum ai fost numai tu si rdmii r- t'6rd seamdn. $i, nedespdrlitdde tine, asemenea umbrei, sorbindu-1i cuvintele gi repetindrefrenele tale ca pe niqte rugi, invitam, o aga, pe de rostsclipitoarele-ti slihuri. Visam - Ei-i ceream necuprinsului cersd m-ajute - sd capil 5i eu darul tainic ce mi-ar fingdduitilrtr-o zi sd md intdti$ez dinainte-ti $i si-ti mdrturisescinfocata-mi iubire, cu plecdciune cintindu-ti un cintec ce l-asfi izvodit sub privirile tale, ba, Dumnezeu sd irni ierteaceasti-ndrdzneali, sd md-ntrec, o, slivite rapsod, cu nestin-sul tdu har, chiar dacd-nfringere sigurd mi-i hirzita. Aceastitzi o visam, o sldvite akin, cum fetele ziua nuntii-si viseazd.Dar eu eram mici si firavd, tu - mdret si iubit de multirtegi glorie, nici nu-i de mirare ci nu [i-au cizut niciodatiasuprd-mi privirile, si md smulga din larma ospetelor. Cieu, imbitata de cintecul tiru 5i arzind de ru5ine, te visam iniatac. gi f'emeie md voiam mai dcgrabi, ca si pot riis,lridinainte-ti, cutezind sd-1i vorbesc de iubire. Mi-am jurats-aJung mesterir-n arta cuvintului. si pitrund taina muziciiatit de adiuc, incit sd m-aserlin cu tine, $i ca tine sd cint.ne'ntrecutul meu dascdl, pentru ca, inldtisindu-mii tie, sa techem la inhecere izbivita de virlul sfielii. $i iatd-md; ochiultdu frird mild nrd judece. Mult a fost, timpul anevoios s-atirit pinar in primdvara aceasta, a noudsprezecea, cirrdinima-mi spune sA ies la lumini, ca rapsod 5i femeie. Iar citdespre tine. sliivite akin, in lumea vrdjitar a copil:iriei, celncd-mi mai ddinuie-n suflet, la fel ai rimas. numai pirul'ti-i sur. Ins,r Du e acexsta o stavild-n calea i-ubirii, intocntaicum pletele negre chezas de iubire nu sint. Deci iati-mii.Ingiduie, o. s ldvi te akin. cutezanta: ma pol i izgoni ' cafecioari, poate nu ti-s pe plac, insi nu ca rapsod. Sint aicisd ne-ntrecem intru rreiitesug. Ai cuvintul!"

- Dlrc inc et t i t r r s i r lc unde nisr i . ) zvi t r r i .c t l i r r locrr- lpoetul.

- Beghimai nlal numesc.- Beghimai? gi pe unde mi-ai stat p inA astdzi as-

cunsi'J intrebase, fir?i voie aprorpe, rapsodul, plecind liun-ler- i i n luneci l t i t .

26-l

- fi-* spus, luminate stdpin. Am crescut.. --^tnteleg,

murmurase poetul. Ce nu inteleg e haina_miursitii. Din ce crud imbold ie_a trimis sa ma tu-lburi, acum.cind alunec \pre-apus si spre iar.na? p*,. a, ,a'tna ,rr"Inraunm-mt st . cr incen sa t ip ca Tadarnic rai t_am, ca lot cel , ] : l l 'uta.1o;md

a fosr. daci eu respiram. 1i umblam. 5icrntam nest l t f t l c i m-asteaplr . ca un nepretui t dar al cerului .cntnul dutce de I le vedea. auzi Si cunoaSte, . ' Ci t am pacetuirca sd ment atita osindd?

_ . . - [n zadar te cainezi . lurnrnlre aqa, rasunl q lasul lu iBeghirnai. Daca aslaTr ursira tuind .hi i" i ; ; ; ; ; i" rr ' i r i i_$eazd, in zadar te ciinezi: ai credinld'in mine. Nu *i iiibucur ie mai male pe lume deci l s i le_r l int cu sul i ,x_111i i .rala- cu. crntecul meu sl cu dragostea mea ftirii magini. Iar daciitlu vrel on nu poti sA-d infringi indoiala si zdvori_mi_veiurcusul spre inima ta, eu, iubindu-te netirmurit, nu voipregeta sd ma-ntrec intru arta cu tine: incercdrite, cit Jegrele vor fi, nu md sperie.

- Incerciri, spui? La ce incerctu.i, Beghimai, mi poatesupune cuvintul? ( 'e poate_rtselnna o int l .ec-ere in rrreStesuc.re ea crl de apnga. til la de infricorala_ncerccre I tlr.asortEicare uzurpd r induiala s l iu la a lumi i? Nu_l i t .aeadi iesc.peghimai. sa ne-ntrecem inrru izvodire a.

",jif,,. -Frur""r".

g_i nu,pentru.ca nu m-ar t ine puter i le. nu pentru ; ; r - r ; l ;sTrns otnlr-o datd. in valr i t d in in ima mea. vapr ia cuvinlelor.nici pentru ci glasul mi s-ar fi srrns.

^ - Nu, nu de aceea. Ochii mei pot doar sd te admire.

Sul letul meu. Beghimai. porre doana_r i inr inai o i iana"aruDrnr. In cupnnderer t le ar ipd a dragostei . in netrecerea eine putem. preatrumoasd lecioara, inlrece.

. $i rapsodul, aceste cuvinte rostind, luf, dombra, oac^oidi cu migali gi izvodi un nou cinrec, timpeae sl airaior-.Cjnta ca p,e vremuri : parea glasul lu i c i r id o s""oi i - ,vrntulul rAslitat printre ierburi. cind zvon de lurtuna pornitis[ minie-azurul. Atunci s-a niscut, diinuind de atunci, aldragostei cint . ,,Beghimai".. , , . .Ti" .^ celei ce. d in c lepartare. inselal l i v i i la izvor. .rmbltnzr l t l l cade l i l p ic ioare v intul \ lepci neascuhator. Af lecel ce zodiile-mparte cd, dacd astdzi mi-e sortit sd mor. azinu pot cobori in moarte: azi iubesc gi sint nemuritor.....

264

Acea zi a trdit indelung in aduceri-aminte. Toatd lumeavorbea de cei doi cintireti 5i de strania lor intilnire. Iar cindse pornise alaiul mircsei, printre iqrtele impodobite, printre5iruri de cdldreli, in fruntea multimii, a caravanei de nunta,mergeau, pe cai aprigi, Beghimai si bdtrinul rapsod, cint?ndcintece de voie buni. Alituri mer-eeau, scard-n scari, piirindcoboriti dintr-un basm, $i privirile lor se-ndltau citre cer,cdtre zeii cei buni. fericire cerind pentru mire si pentrumircasi, in sunet de dombrd si f'luier, de fluier si dombrd...

$i se minuna imprejur tot norodul de vraja acelorcintiri, chiar si iarba lidea, futnul marilor focuri pluteaimprejur ca o ceat6, 5i pdsiri veneau in zbor jos, infrico$atede zarva. bdietandri zburdru. cilrri pc minji repezi...

Oamenii nu-l recuno$teau pe bitrinul rapsod. Glasul iirisuna cald 5i plin, ca pe vremuri, chiar si rrupul ii reinvia-se, era iari$i mlddiu si agil ca pe vremuri, ochii lui stri-luceau de departe, ca doui ldmpa$e-ntr-o iurtd ce, albi, ti-arfi rdsdrit dinainte pe pajistea verde la capiit de drum. Ba $iSarala parci intinerise: umbla tantos, cu coama in vint.

Dar nu tuturor a fost dat si le meargi la inimi aceastdschimbare. Erau in multime 5i oameni ce cu ingreto$arescuipau urnirindu-l pe marele bard. Barakbaii asa senurneau cei din neamul din care cobora si vestitul akin -erau nai cu seamd porni l i , socot ind ci ise tulburaser iminlile, acum, la apusul vielii. Drept care prinseserd a-l atitaimpotrivi-i pe fratele lui, Abdilhan: cum te-am mai alegemai-marele nostru, cind * iatd - dst ciine bitrin, Raimali, neface pe toti de ocard? Asculta-l cum cintd, ascultil cumride, de parcd ar necheza o zvdpdieturd de minz!... Iar citdespre feti5cana aceea - auzi ce-i rispunde! Rusine! Ilimbrobodeste in vizul multimiil Abdilhan, nu-i a buni! Nu-l

-16sa la cheremul dezmdtatei aceleia! Strune$tel, altfel vomajunge de ris prin aule...

Lui Abdilhan, ce in taind nutrea de demult un gindoffAvit impotriva fratelui sdu mai in virsti, care triise pitliin iarna vietii fdrir pds, fhri gindul firesc de a stringe, atit ii-lipsea ca si-nceapd a fierbe. ,,Asta, i5i spunea-n sinea lui,le intrece pe toate: bAtrinul zevzec ne intproagcd tot neamulcu scirn6."

265

gi iatri-l pe Abdilhan, irnboldindu-si cu sirs bidiviul casii sprrga mullimea. 5i ameninlindu-l cu cnut;l De fratelesi iu. . neasemuitul rapsod. pierdut in dulceata i intdr i lor :. .Bagi-1i minl i le-n cap si purcede spre casa!. . s l r ipase.Numai c i t iarele lu i . p ieldut in dulceata cinldr i lor . 'nu- lauzise..Iar- admiratorii ce-i impresurau, calari de asemeni, pecei doi cinrdreti, sorbindu-le fiece vers, il fugariserd peAbdilhan intr-o clipi, izbutind sd-l mai si sfichiuiascd.

-lainghesuial i r . cu cire.o bic iusca. Prs ' de mai af ld de unde. s icine, si cind... Scipase cu fuga, suduind, Abdilhan...

^ $i alaiul trecea. Chiar ir.r clipa aceea se nd$tea un n€t}-clntec.

,,...O, cind, fremitind de iubire, maralul isi strisdperechea in zori. trecitorile rrrunlilor ii raspund rascolite-...cinta Raimali.

,,Lebdda, cind, despirtiti prin moarte de gingagu-i so1,catre soare prive$te in zori, ea 5i soarelel vede-n zdbranic.,.rdsunr l r i lu l lu i Beghimai.

. Astfel ii fermecau ei pe miri, rdspunzindu-5i princtntec...

Nu qtia, cum ar fi putur banui Raimali, in clipele-aceleavindute ui tdr i i de s ine, cu c i td minie in suf le i o lecase-ngalop Abdi ihan. cu c i rd obida si sete ni iorasnicd derizbunare-l unnaseri toti barakbaii. Si ce rafuiala cumoliripuseser i -n z iua aceea la cale. . . Cum ar i i putut bdnui?. . .

. Si alaiul trecea. ca pe aripi purtindu-i pe cei doi rep-sozi ce cintau, rdspunzindu-qi prin cintec...

$i gonea Abdilhan, frint in qa, ca un norlr, spre aul,spre casa. lar invergunatele-i neamuri, urmindu-l ca o haitade lupi, ii strigau, beli de uri:

. - Bleslem! Raimali a turbat! Mintea i se intunecd!Trebuie sd-l lecuim, pind nu-i prea tirziu !

$i alaiul trecea, ca pe aripi purrindu-i pe cei doirapsozi ce cintair. rdspunzindu-gi prin cintec...

Odati ajuns lingd iurtele mirilor, alaiul sarbdtoresc seoprise Si cei doi cintdreli intonaserA, de bun-rimas, urdri debel5ug qi nestinsd iubire. Vestitul rapsod, cuvintind citrelume, isi mirturisise bucuria curatii de a fi aoucat ziua sfintdin care dest inul . in chip de r ivnira r i isplata, i -o rr imisese pet in i i ra Beghimar. un akin pe potr iva. . . Cremenea numii .

266

lovitd de cremene, izvodeste scintei, addugase rapsodul. Lafel Si in arta cuvintului: intrecindu-se in mdretie, akinii-siapropie tainele desdvirsirii. Dar cd, mai presus de orice, erafericit ci atunci, spre sfirsitul vietii, ca intr-un asfintit, cindmarele astru striluce deplin, cu toatd puterea sdditd intr-in-sul de la facerea lumii, cunoscuse iubirea, umplindu-se deneasemuitA vigoare.

- Visul meu s-a-mplinit, o aga, ii rispunse, cintind,Beghimai. Te urmez de aici inainte pini la ,capatul lumii.Oricind si oriunde imi vei porunci, rdsdri-voi alituri de tinecu dombra in brate, pentru ca-n c?ntec sd ne insotim, si-niubire. Cu ace:rs l , dor in la ursi te i md incredinlez f r ra pregel .

Astfel isi vorbird, prin cintec, cei doi si, chiar acolo, infata multimii ce alcdtuise mirelul alai, se legard sA seintilneascd in zori, ca sd cinte norodului ce se va stringe depe toatd intinderea stepei la iamaroc.

$i numaidecit, cdldretii, rdzlelindu-se in patru zdri,duserd pini departe cuvintele lor, marea lor fdgdduinld.Vestea zbura peste stepi:

- La iarmaroc !- inseuati-vd caii si la iarmaroc!- La iannaroc. s-ascultim doi akini fir:i seamdn!Ecou din ecou se nd$tea peste stepi:- Ce praznic!- Grdbiti-vd!- Ce desfdtale!- Rusine!- Prinos frumusetii!- O neobriizare!Cei doi cdldreti isi luard, senini, rimas bun la riscruce

de drumuri:Pe miine, Beghimai, draga meal

- Pe miine, iubite aga!$i, indepirtindu-se. isi mai strigard din sa:- Miine-n zoril- La iarmaroc, miine-n zori!Ziua sfir$ea. Peste marile-ntinderi cddea-ncet-incet cea-

E albA a verii de stepd. Ierbile, pe alocuri ingilbenite de-a-cum, rispindeau iz de vested si mai adia o rdcoare venitd

din munti, unde plouase: goimir planau in amurg, foarte jossi agale, mii de plsdri sliveau, in amurg, asfinlitul-..

- Citd pacel O, binecuvintat ceas al zilei!... munnuraRaimali, mingiind coama calului. Ah, Sarala, ah, bdtrine, ah,armdsarul meu falnic, sd fie viala atit de frumoasi, incitsteaua dragostei se rdsard deasupri-mi la capit de drum?

Salala sfbrdia. grdbind pasul. domic si el de hodini,cici doar isi purtase prin stepd stipinul ziulica intreagd,dornic de sopotul apei de nrunte 5i de iar.ba pascuti subrazele luni i .

Dar iatii ri lunca si, la cotul riului. rivnitul aul. cu'iurtele-i vesele slobozind spre tdrie fuioare de furn.

Raimali sc grdbea. Legd calul dc conovit si, firri snintre in casi. se asezd lingi pr"g, gustind linistea serii. Darcurind cineva, un biiat din vecini, se apropie qi ii spuse:

- Aga, oarnenii tc cheamd in iurta.-- Ce oameni?-- Ai tAi. Sinr toti barakbaii in pir.Int[ind. Raimali gisi-ntr-adevi,r tot soborul bdtrinilor

neamului, stfins in cerc, iar in mijloc pe fratele lui,Abdilhan, cu chip aspru si inrunecat, cu ochii plecali in pd-mint, ascunzind, se ghicea, priviri rele.

- Pace vouil ii saluti Raimali. Au nu s-o fi abitutvreun llecaz peste casele voastte?!

-- Tu crr i cel a: leplar.- Dacd-s eu, iati-md-s. Faceti loc, sA m-asez cum se

cade, in celcul ce-l alcdtufAd.- Nu! Stai acolo in u$,. si c:zi in genunchi! risund o

DoruncA.- Aud?! Cum adicd? in iurta aceasta sint incd. sti.oin.- Nu estil Cum ar pulca fi suipin un nrosneag lud ca

tine'/-- Ce vreli, oameni buni?- Ce vrem? Vrem ca fi4ra zdbavi si faci chiar aici

legdmint ca n-ai si mai cinti niciodat-i4, niciunde, ci n-ai samai bintui prin toate ospetele Si, mai cu seami, sA tj-o scotideindati din cap pe smintita aceea cu care cintai azi sputcat,uitind baba-ti paga si nerusinata. ca si onoarea inricguluin€am. Juril Juri ci n-ai sa mai dai ochi cu ea niciodaril

268

- Zadarnic v{ tnversunati. Miine-n zori vom cintaimpreund norodului, la iarmaroc.

Ploaie de ricnete:- Ne improascd cu scirnd!- Sd te lepezi de ea chiar acum, pind nu-i prea tirziu!- S-a smintit pe de-a-ntregul!- E nebun de legat! E bezmetic!- Ticerel strigd cu asprime intiiul dintre judecdtori.

.Ai spus tot ce-aveai sd ne spui, Raimali?- Am spus tot.- Iar voi auzit-ati, ulma$i ai sldvitului bei Barakbai,

ce griit-a pdc{tosul acesta?- Auzit-am cu totii.- Atunci ascultati $i cuvintele mele. Mai intii voi

vorbi despre tine, nefericit pierde-vard. De o viatd tol binlui,neagonisind cit e negru sub unghie, dintr-un capdt in altul alstepei, cinti [a chefuri, zorndi din dombri si faci cu uitarede sine pe mdscilriciul. Citd vreme-ai fost tinir, ti-am iertairdtdcirea. Acum esti bitrin $i purtarea-tri de zdbduc na$te ris$i batjocurd. Noi, tiuntea neamului, te dispretuim. Era timpulsd cugeti la moarte, era ceasul smereniei. $i cind colo, tu teincurci, ca un fluierd-v?nt, c-o f{tuci, intru veselia gibehditul aulelor, calci sfintele datini Ei legile, ba gi-acum,cind chemat esti de sfatul bdtrinilor, arili nesupunere. Eibine, atunci cadd pedeapsa lui Allah asuprd-ti!...

Iar acum,. lie ili voi vorbi, Abdilhan, liate bun al aces-{ui nefericit, tie, cel niscut din aceiasi pdrirrti ca si dinsul.In tine r.ri-i toatd nidejdea, tu egti reazemul gindului nostru.De fapt, cum stii bine, qi vrem sA te-alegem mai-mareleneamului. Dar fratele tiu, dat in mintea copiilor, nu mai stiece f'ace si poate impiedica implinirea dorintelor noastre. Deaceea, ai indreptdtire sd faci tot ce-ti sti in putere pentru canefericitul tdu frate sd nu ne mai facd de ris orintre oameni.penuu ca nimeni sd nu ne nrai scuipe. si nu ne mai arate cudegetul si si nu mai cuteze sd ia in deridere numele debarakbai I

- Nici judecitori nu imi sinteti, nici proroci, gldsuiRaimali, luindu-i-o inainte lui Abdilhan. Mi-e mild de voi,de cei strin$i ?n cercul acesta, si de cei ce aidoma voudgindesc pretutindeni. Vorbili despre.lucruri asupra cdrora

269

nici un sfat omenesc nu e vrednic si judece. Nu qtili cdutaadevarul .5i. nici fericirea pe lumea aceisra. E oare ru$ine sacint i c ind i t i v ine sa c in l i . e oare rusine sa dai g las iubir i icind vine iubirea, trimisd de insusi Cel AtotpuLrnic? Cebucurie se poate asemui pe piiminl cu aceeo de a vedeadoud in imi uni le. pr in dragoste? Dar. intruci t ma pr iv i l i cape-un lud si-un bezmetic doar pentru cd am cintit 5i maicint : i . nu voi . sd al .ung. cum imi ceret i . iubirea , . , i i ta. .orepr. ta apusut vretrr . c i mi bucur de ea _ am si i p lec de lavor: mare- i . lumea! Incalec pe Sarah clr iar acurn i i porn.rclnspre ea. sr poate cii vom pleca impreuni pe alte meleaguri.ca sii nu vi mai tulbure cintecul, nici dragostea noastri.-, , . . : Nu. n-aj sd pleci de aic i l izbucni . horci ind.ADdInl ln. care panA atunci nu scosese nic i o vorbj . N_aivoie sa pleci nicdieri din aul: nu de iannaroc ai nevoie, cide lecuire. g i re vom lecui p ind c ind minrea cea rataciH osd [r se intoarca in teasta.

gi Abdilhan smulse dombra din mina akinului.- Na! Beat de furie, o trinti de pamint si_o strivi sub

picioale, intocmai cum taurul ar strivi-un biet pdstor. DeasHzl uita-vei sii cintil Ia aduceti $i gloaba aceea! $i fdcusemn argatilor.

- Ace$tla, care a$teptau, rincluiti dinainte, porunca, aduse_

ra calul.

. .. -- Smulge-i $aua $i-arunc-o incoace! strigi Abdilhan,

ridicind deodatd securea pe care-o tinuse ascun;. $i, turbat,ciopirli mindra 5a gi curelele scirilor, zvirlindule

'una-ntr_o

parte Sl una-n cealaltd.

- ,Armi isarul se c l i i t ina pl in de spaimd 5i ingenunche,sl .ordind si muscindu-si zabala. de parca. pr iv in-du_i cumsfigie gaua, sinttea cA-l asteapli o soartd asemdndtoare.

^ .- larmaroc, va sd zicii, de bilciuri i1i arde! Cilare peSarala'l Casci ochii atunci! sffigd, scos din min1i, Abdilh;.

Argatii sdrird asupra nefericitului cal, riisturninduJ qiprinzindu-i picioarele, mult sliibite de-acum, in arcan. Iarapoi, Abdilhan ii risuci fdri mili gitlejul, inqficinduJ dendn cu o mina si ridicind, cu cealalth, hangerul.

Raimal i incerci d isperar sa se smulgddin mi in i le celorcare- l l ineau str ins ca-n c leste.

- Stai! Nu-l ucidel

270

Zadarnic. Suvoiul fierbinte de singe ti$ni deodatiiorbindul, ca o negura in faptul zilei. Plin de singe-aburind,cldtin?ndu-se, se ridicd in picioare akinul.

- Pe ios md voi duce atunci! La nevoie md voi tiri ingenunchi pin-acolc'l $opti el, stergindu-si de pe chip cupulDana camiSii PotoPul de singe.' ' - N-ai s i mer! , i n ic:r ier i , secatuta! Chipul lu iAbdilhan rinjea, strimb, deasupra gitlejului insingerat alnefericitului Cal. Un pas n-ai sd taci de aioi! $uieri el incet'si deodatd ricni: Puneti n'tina pe ell Aveli griid, legali-t, cdcie cup-rins de turbare: face moarte de om!

Invdlmiseald si rAcnete:- Funia!- Fringeti-i bratele!- Rasuceste mai zdravdnl- S-a smintit: l-a ajuns biciul Celui Atotputernicl- Ce orivire hain:il- Raticiti e mintea akinuluil Vai!..

! r i t i - l incoace. l ingd meslear; i in:lmpingeti-1.

- M; i cu i r t ima, t r indavi ce sintel i :Luna iqi preumbia prin tirii chipul palid. Era pace in

cer, pe pdmint era pace. $amani, rdsirili deodatd in prea1maat<inului, aprinseri foc $i dansau imprejuru-i sdlbatic, iz'so-nind duhul rau.

Cintdretul era priponit de lnesteacdn, cu n.liitlile strinsleeate la sDate.- Un mulla se infdtisi mai apoi, citind rugdciuni dinCoran si cheminduJ pe calea cea dreapta.

Cintarepl era piiponit de mesteacdn, cu miinile strinslegate la spate.-

$i deodatd in noapte risund glasul lui neasemuit decurat:

.,Scane iilbastre de negurd lirind dupa sine, noapteafuge in stepa si zorii se nasc, biluitori, peste lume. Dar mieoJ veci mi-i opritd lumina: tu soarele mi l-ai rApit'LUailiran, nel'eriCitul meu frate. Triumfl, cu nesAbuintd tebucuri c6 m-ai despdrlit de iubirea trimisi de CelAtotputernic la capatul vietii. Dar nu $tii ce fericire imidainuie-n inime. cita vreme suflarea-mi nrai diinuie. M-ai

271

leg^at,. ca pe un flhar, de-acest trunchi, dar eu nu sint aici, o,nefericitul meu fratel Numai trupul meu trecitor e aici:sufletul meu zboard peste intinderi ca vintul, se ingemd_neaza cu lutul. cu ploaia. si eu nedespiirtit sint de din-sa capropriu-i pir, ca propria ei rAsuflare. in zori, cincl se vade$tepta, bucuroasd de viatd, ca un inoroq, cobori-voi dinmunti. adisrind inrre slinci. lingd iurra ei ilba. C.ind foc vaaprinde, eu fum dulce voi fi, mingiind-o. Cind cdlare vafrece prin vad. voi fi stropir-mproscatr de copite, alingindu-iobrazut sl bratele. tar cind va cinta, voi fi cintec...'.

Fremdtau riimuriguri in razele soarelui tindr. O zi noudcre$tea. Auzind c?i akinul isi ieSise din minti. curiosi dddeaubuzna vecinii. Calari. il priveau de deparle.

lar el, in ve5minte ferfenilite, era priponit de mesteacdn,cu miinile strins legare la spate. $i cirita. Gntul lui a rimaineultat peste veacuri:

Cind tabdra va cobori din nuntii negri,Vin' de ma dezleagd. trate Abdilhan;C:ind nb\ra va cobori din muntii vinetj,Vin' de md sloboade, frate Abdilhan.N-as fi crezut, oricine mi-ar fi spus,Cd sub brat de frate voi pieri ripus.Cind hban va cobori dii muntii nesri.Gnd tabdra va cobori din muntii viieti,Vitt' de md dezleagd, frate Abdilhan,Sd md inalt la ceruri demn. de bund.voie...Cind tabira va cobori din muntii nesi,nu m-astepta. iubita Beghimai,Cind tabdra va cobori iin muntii vinetj,n-am sd mai vin, iubitd Beshimai,Nu vom cinta alaturi. glasln glas:Eu pLrdsit in stepd am rdmas...Gnd tabdra va cobori din muntii neei,Cind tahira va cobori din muntii viieti,nu m-astepn. iubita Beghimai:de bunivoie m-ant suit Ia cerurt.'

Asa sfirsea povestea vestitului aktn.

)1)

Acum, in drum spre Ana-Beiit, petrecindu-l peKazangap spre ldcagul din urmd, pe Edighei il urmirealesenda aceea.

xt

Pe aceste meleagui, trenuile goneau dinspte Est spteVest si dinspre vest spre Est...

Iar de o parte si de alta a cdii fente se intindeau mailespatii desertiie Sari-Ozeki - finutul stepelor galbene.

Pe aceste meleaguri, toate distantele se mdsurau por-nind db ]a calea feratd, ca de la un meridian Greenwich...

Iar trenurile goneau dinspre Esr spre Vesr si dinspreVest spre Est...

DupA CT LASARA iN URMA PRELUNGA VALE MALA-kumdiceap, prin ale cdrei nisipuri ro$cate rdtdcise odinioardNaiman-Ana in cautarda frului ei mankurt, ajunseri aproapede Ana-Beiit. Aruncind cite o privire cind pe ceasul de lamini, cind spre soarele ce domnea pesle stepi, BuranniiEdighei socotea c{, pind aici, totul decursese potrivita$teptfilor. Aqa cd, dup{ inmormintare, aveau tot timpul sriajungd acasi destul de devreme ca sil poatd poment,laolalti cu toti cei din citun, pe Kazangap. E drept, astaavea si se-ntimple in faptul serii, principalul era insd cdtotul avea sA se isprdveasc{ in aceeasi zi. Eh, ce ti-e si cuviata asta! Kazangap o sI se odihneascd de-acum la Ana-Beiit, in vreme ce ei, dupd ce se vor fi intors acasd, aveausdl pomeneasci iarisi, cu vorbe bune...

in aceeaqi ordine - in fruntea tuturor Edighei, pe atanulinvelit cu valtrapul cu canafi, apoi tractorul cu remorcd $i,la urmi de tot, excavatorul ,,Belarus" - iesird dinMalakumdiceap pe platoul Ana-Beiit, insotili, ca $i pindatunci, de Jolbars, duldul roscat care alerga nepdsdtor instinga convoiului, cu limba atimindu-i, uitatd parce, intr-oparte. $i iati cd la iesirea din Malakumdiceap se ivi primulobstacol. Dddurd pe nea$teptate peste un gard de sirmdghimpati.

273

Edighei se opri cel dintii: ei drdcie, ce.o mai fi qi asta?Se ridicd in scdri qi, de la indliimea lui Karanar, privi instinga. apoi in dreapta: cit vedeai cu ochii. prin siepa seintindea, de netrecut, sirma ghimpatd infinsd pe citevarinduri de stilpi din beton infipli in piminr la distanle egale,din cinci in cinci metri. Gardul era solid, durat cu pricepere.Nu puteai ghici unde incepe gi unde slirgegte. Ai fi zis cinici n-avea capdt. Nu se zarea nici un loc de trecere. Ce erade fdcut, cum sii-$i urmeze drumul?

_ Intre timp, in spate oprird si cele doud tractoare. Primulsiri din cabind Sabitjan, dupd el - Dlinnii Edilbai.

- Ce mai e $i asta? spuse Sabitjan aritind spre gardulde simd ghimpatd. N-am nimerit unde lrebuie? il intrebi elpe Edighei.

- Ba de nimerit am nimerit, numai ci nu gtiu de undea risiirit-gardul iista. Naiba si-l ia.

. Inr inte rru era?* Nu.- $i-acum, ce facem? Cum trecem mai departe?Edighei r r icu. Nic i e l nu sr ia.- Hei! Mai opre$re motorul dla! A duduit destul! ii

arunci Sabitjan, nervos, Iui Kalibek, care tocmai isi scosesecapul din cabind.

Kalibek opri motorul. Excavatorul arnufi si el. Se ldsdlinistea. O liniste deplind. Buramrii Edighei sedea mohorit inspinarea lui Karanar, Sabitjan 9i Dlinnii Edilbai stlteaualdturi, tractori$tii - Kalibek si Jumaeali - ramiseserd incrbine. r ipusatul Kazangrp. infasurai in giulgiu alb. eraintins in remorci, vegheat de betivul birbat al Aizadei, iarJolbars, duliul roscat, .proiitind de ocazie, se aciuise lingiroala t raclorului . r id ic indu-qi c i t putc i t de su" unul c l intrepic ioarele din spure.

Marea stepi se intindea sub soare de la un capdl laal tu l a l lurni i . dar t iecere spre c imir i ru l Ana-Bei i t r ru exista.Se opriseld cu to1ii. incurcati, in fata gardului aceluia desirmd ghimpatd.

Primul rupse t{cerea Dlinnii Edilbai.- Si zici, Edighei, cd inainte gardul nu era?- l l vad pcntru pr in: l oar. i .

274

- Or fi imprejmuit locul pentru cosmodrom? isi ddducu pdrerea Dlinnii Edilbai.

- Mda, s-ar putea. Altminteri la ce s-ar fi ostenitatita'/ Nu e de colea sa intinzi peste stepd ditamai gardul. Orfi stiind ei ceva. Ci istora cum le tund, le si fulgeri,lua-i-ar naibal ocriri Edighei.

- Acum poti sd tot drdcui! Trebuie si gtii pe ce lumetrdie$ti, inainte de a porni pe asemenea coclauri, spuse,posac, Sabitjan.

Urmd o pauzi apdsitoare. 'Burannii Edighei privi in-.cruntat dii sus in jos, de la iniltimea lui Karanar, spreSabitjan. care starea alaturi. in picioare.

- Uite ce-i, dd_qula, ai putinticd rdbdare, nu te zbuciu-ma tu atita, spuse el cit putu mai calm. Odinioard nu erape-aici nici urmd de sirmd ghimpata: de unde si-mi dea-nminte asa ceva?

- Tocmai, bombani Sabitjan 9i se intoarse cu spatele.Se ldsir din nou tdcerea. Dlinnii Edilbai pdrea si prito-

ceascd ceva.Toate ca toate, dar ce facem, Edike? O mai fi fiind

vreun alt drum spre cimitir?- Trebuie sd fie. De ce nu? Chiar este unul la vreo

cinci kilometri de aici, in dreapta, rdspunse Edighei. S-oludm intr-acolo. La urma urmei" o trecere trebuie si edsim -al t fe l nu se poate. nic i incolo. nic i incoace.

- Sigur existd drumul acela? intrebd apisat Sabitjan.Sd nu fie cum ai zis: - nici incolo, nici incoace!

- Existd, nu-ti fA tu griji, il incredinld Edighei. Trece(ifiecare la locurile voastre, pornim. N-avem timp de pierdut.

Pornird din nou. Matinile incepurd iardsi sd duduie inspatele lui Edighei. O luard de-a lungul gardului de sirmighimpati.

Edighei suferea. lntimplarea il descurajase. Cum a5a,igi. spunea el inciudat, au ingrddit locul de jur-imprejur gi nupun mdcar un indicator s-arate drumul spre cimitir? Ceoameni! El mai nutrea totu$i speranta cd undeva, mai spresud, au sA giseascd vreun semn oarecale. Asa se si int?mpld.Ddduri de o barierd.

Apropiindu-se, Edighei lud aminte cit de temeinic eraconstruit postul de control: pe margini - stilpi zdraveni din

275

beton, Ia punctul de trecere - o. cdsuti de cirimidd cuperetii laterali aproape in intregime din sticld, pentru caimprejurimile sA poatA fi supravegheate cit mai bine, iar sus,pe acoperi5ul plat - doui proiectoare, probabil pentru alumina locul noaptea. Dincolo de barieri"r se intindea, pinadegarte, o sosea asfaltati. Pe Edighei il furnici o nelini$te.

La aparilia lor, din postul de control iesi un soldattinerel, blond, purtind pe piepl un automat cu leava indrep-tatd in jos. Potrivindu-gi din mers tunica $i indrepdndu-sichipiul, ca si-$i dea mai multd importang, soldatul se oprila mijlocul barierei vdrgate intr-o pozi semeatd. Totu$i, cindEdighei se apropie de barierd, sbldatul salutd primul.

- Bund ziua, zise el, umflindu-se in pene si privindu-lpe Edighei cu ochii lui copildregti incd, de un albastrudeschis. Cine sinteti $i unde mergeti?

- Sintem din partea locului, soldat, zimbi Edighei,inveselit de batosenia santinelei. Ducem un bdtrin de-alnosku la cimitir, sdl inmorminaim.

- Nu-i voie fdri permis de trecere, dddu din capsoldatul, indepirtindu-se, precaut, de botul coltos al luiKaranar, care rumega de zor. Aici e zona interzisi, il ld-muri el.

- inteleg, dar noi mergem la cimitir. Foarte aproape.Ce crezi c-o sd facem? Il ingropam gi ne intoarcem nu-maidecit. Nu zdbovim. Dd-ne drumul!

- Nu pot. N-am dreptul, spuse santinela.- Asculta, drdgutd. Edighei se aplecase din $a, astfel

incit sa i se vadd mai bine ordinele si medaliile militare. Nusintem strdini de locurile astea. Sintem de la halta Boranli-Burannii. Ai auzit de ea, nu-i a$a? Sintem vecini. Iar bietulom trebuie ingropat. Mergem numai pind la cimitirsi-ndirit.

- Va inteleg, didu si rdspundi santinela, stringind dinumeri, sincer mihnit, dar in clipa aceea se iti, ca un fdcuLSabitjan, plin de sine, cu un aer gribit, de om important sifoarte ocupat.

- Ce se intimpla? intrebi el incruntindu-se. Sint de laregionala sindicali. De ce intirziem?

- Pentru cd n-aveti voie sA [eceti.

276

- Santineld, ti-am spus ca sint de la regionala sindi-cald.

- Mi-e totuna de unde sinteti.- Cum adici? riinase Sabitjan cu gura cdsca6.- Asa. Aici e zoni intelzisd.- Atunci ce mai lungesli vorba? ldcu Sabitjan ofuscat.- N-o lungesc defel. Ii explicatn, din respect, cum

stau lucrurile omului acestuia, gi nu durnitale. De faot. eunic i nu am dreplul sa discul cu st la in i i . Si l r in post.

-,A.sadar, nu putem trece spre cimitir'?

. . Nu. gi nu numai spre cimitir. Pe aici nu poate ffecenllnenl.

- Atunci naiba s-o ia de tl€abii: ribufni Sabitian minios. $t ianr eu ca- i o prosr ie. i i aruncA el lu i Edichei . Dar[u - nu si nul Mi-o lineai una 5r buni: Ana-BeiitlAna-Beiit! Poftim Ana-Beiit! gi Sabitjan se indepirrd scui-pincl cu niduf.

Edighei se simtea stingherit fatA de fndra sanrinelA.- De, si ne ierti, fiule, ii spuse. vorbindu-i ca un taG.

Tie asta li-e slu.jba. Dar noi cc facem cu raposalul? Doarnu-i o scinduni, sA-l aluncdm si sA ne vedem de drum.

- VA-nteleg lbane bine. Dar ce pot eu sd fac? Ordinu,iordin. Nu-s eu sef aic i .

- Mda, rdu am nimerit-o, spuse descumpinit Edighei,lungind silabele. Da'tu de unde esti de fel?

- Din Vologda, tiicutd, rispunse soldatul, uqor fisticit,dar voios ca un copil. Zimbetul lui spunea ca e bucuros deasenlenea intrebare.

- Aha. $i pe la voi, prin Volo_sda, lot asa - stausantinelele postate la cimitir?

- Ei. si dumneata. tiiicutiil La noi lumea merqe lacimitir cind vrea si rra cit pofteste. Dar prrca de cimJtir evorba? Aici e zonii interzisii. Dumneata. tdicuii. viid c-aificut a"rmata, ba ai si luptat, aga ci 5tii de bund seamd cdordinu-i ordin. Vrei, nu vrei, asta-i datoria, n-ai ce-i face.

- Drept e- se invoi Edighei, dar ce ne fac:m cu ra-posatul?

Dupd citeva clipe de gindire concentrati, soldatulclitinii. compdtirnitor. din capui lui b6lai, privindu-l drept infat{ cu ochii senini. albastri:

277

- Nu pot, ti icutd, ziu cd ntr por! N-am dreptul!- De, asta e, ce sd-i fhci, rosti, pierdut de-a binelea_

Edighei .li venea greu sA se intoarcd la tovardsii lui de drum cu

vesti atit de proaste, mai cu seami cii Sabitlan, care seinl ierhir l ta tor mai mulr . se apropiase de Dl inni i Edi lbai Siincepuse a vocif'era. Glasul lui risuna. iritat, de linsi exca-valor.

- $i doar v-am spus! N-are rost s-o ludm haihui peasemenea coclauri. Toate astea-s prejudecdti. Vd impuiaticapetele voud gi le mai impuiali si pe-ale altora. Ce con-teazi unde-ngropi un mort? Dar voi - una si bund: si-lducem la Ana-Beiit. Ba chiar tu mi-ai zis cd n-am decit sdnu vin, c-o sdJ inmormintati si fdr:i mine. inmorminrati-lacum, daca aveti undei

Dlinnii Edilbai se indepdrtd de el in ricere.Asculti prietene, ii ipuse el santinelei, apropiindu-se

de barierd. $i eu am ficut armata si mai lin minte cite cevadin regulament. Telefon ai?

- Sigur cd am.- Atunci, uite cum thcem: il suni pe geful gdrzii. ii

raportezi cd nigte localnici il roagi sii le ingdduie id treacAspre c imit i ru l Ana-Bei i r .

- Cum? Cum? Ana-Beiitl reDetd santinela.- Da. Ana-Bei i r . Asa se cheimd cimit i ru l nostru. Su-

nd-I, prietene, n-avem altd ieqire. Sd capete el personalpermis de trecere pentru noi. Fii incredinlat ca, in afara decimitir, nu ne intereseazd nimic altceva ne-aici.. . Santinela stdtu putin pe ginduri. isi increlise fruntea

Sl-Sl muta mereu greutatea de pe un picior pe celdlalt.- Nu-ti fi griji. Totul e conform regulamentului, il

asiguri Dlinnii Edilbai. La postul de control s-au prezentatnis le persoane srraine. Tu raportezi sefului gatrz i i . Asta- irinduiala. Ce mai stai in cumpdnd? Eqti chiar daror siraportezl.

Bine. se invoi sanl inela. i i sun chiar acum. Numaicii $eful e tot timpul in inspeclie pe la posturi. $i vezi qidumneata ce intinsA e zona.

^ Poate-mi dai voie sd stau si eu ling6 tine cind suni?

In caz de ceva, sd-i explic ce gr cum.

278

- Bine, hai, se lasa soldatul induplecat.Intrara in cladirea postului de control. UEa era deschisd,

asa cd Edighei auzea tot. Santinela telelbni in citeva locuri,intrebind de scful garzi i . Dar ornul t tu era de gasi t .

- Nu, cu gelul, explica el. Cu dinsul personal. Nu. Eo chestiune importanti.

Edighei incepea sii se inturie. Unde Dumnezeu sevirise seful ista'] Cind ai nevoie de el, ia-l de unde nu-i!

ln srlrslt. l l glslrll.- TovariisJ locotenent! Tovardse locotenent! strigd

sxnt inela cu glas sugrumal de emot ie.$i-i raportd ci, asa si pe dincolo, veniserd niste local-

nici care vioiau sd inmorminteze un om la vechiul cimitir.Ce si facd? Edighei ciuli urechile. Era de ajuns ca locote-nentul sd spuni - lasi-i sd treaci 5i gata! Bravo, DlinniiEdilbail lstet bdiat. Numai ca discutia se prelungea. Acumsantinela rdspundea la niste intrebiri:

- Da... Citi? $ase oameni. $i cu riposatul $apte. Celmai v i rs ln ic e pe cimi ld. Mai l ru s i un (raclor cu remor\ 'a i iun excavator. Ca. si sape groapa... Poftim? $i eu ce si ltrspun'? Deci, nu se poate? Nu e voie? Am inleles, sa trditi!

Deodatd risuna glasul lui Dlinnii Edilbai. Insfiicasepesemne, receptorul.

Tovardse locotenent! Puneti-vd in situatia noastrar.Venim tocmai de la halta Boranli-B urannii. Unde si neducem acum? Ginditi-vi si dumneavoastrd. Sintqm din par-tea locului, vecini buni, n-o sd facem nimic riu. Il ingropdm

-gi. pornirn numaidecit inddrit. Poftim ? Veniti, convingeti-vipersonal. E cu noi si un bitrin veteran. Explicali-i lui.

Dlinnii Edilbai iesi din clidirea postului de controlabi i tut . dar lg spuse ci v ine locolenentul in persoani . ca s ihol i rasca la lata locului ce- i dc f i rcut . ln umra lu i iesi srnt i -nela, care le spuse acela$i lucru. Soldatul era linistitde-acum: nu el, $etul trebuia sd tezolve chestiunea. Patrulaacum tacticos, de-a lungul barierei vdrgate.

Burannii Fdighei cdzu pe ginduri. Cine s-ar fi asteptalla o asemenea intorsdturi a lucrurilor? Acum trebuiau sia$tepte cine stie citii vreme sosirea locotenentului. Dusecdmila lingn excavator 5i o legd chiar de cupa acesluia.Apoi se intoarse la barierit. Tractoristii Kalibek si Jumagali

279

discutau ceva cu glas scizut.grup. umbla de colo pinaKazangap, birbatul Aizadei ,remorca, Iingd rdposat.

Fumiiu. Sabirjan, deparrecolo, nervos. Gineiele$edea ca gi pind atunci

_.. _ Ce cr.ezi, Edike, ne lasd sa trecem? il intr.ebd el peEdighei.

-- Trebuie si ne lase. Vine_acuqi chiar qeful lor, loco-tenentul. De ce sii nu ne lase,l Doar n_om fi niscai spioni?Ia mai dii-re si tu .ios din remorcd. Dezmort"r,"_ii

"ioil,r.f".. Se.. fdcuse ora t re i , iar- e i nu qunseserd inci laAna-Beiit.

Edighei se intoarse la santineli.- Fiule, ce crezi, itrtirzie mult seful tdu? il intrebd.-- A..nu. Ac-u5i apar.e. E cu magina. Vreo zece, cinci-

sprezece nlnute pini aici.- Ce sir facem, il asteptdm. Dar ia spune, de mult s_apus silma asta shimDati?

-- De multigor. Eu sint aici de-un an. Am pus-o chiarnoi, cam de jumitate de an._

, Ca si vezi . Eu habar l r_aveam de intprejnruirea asla.De-aia rm si dar de but.lrrc. Eu .'inr vinovai. ;,;i l;;; ';;am sdruit si-l aducem si sri_l innormintAm ;ici. Aici estr iveclr iu l nosrru eimir i r . Arru_Bei i r . lar raposatul X"rai ieaou {b: \ l un om lrre bun. Arn lut . r l r t re izeci del tn i i .pr"rLila halti. Am vrut sd lac cum e nrai bine.

Soldatul pirea mi5cat de spusele lui Burannii Edighei.. - Ui te ce- i . t i i icula. spu:,J el cu un aer grav. Sa_T souitocolenenlului Talrs ikblev toate a\ tea. Doar e- s i e l om. 'Sjraporteze mal sus. $efii di mari au sd vd dea voie nu_niaidecit.

- Mullumesc de vorba bunri. Altfel o incurcim riu delol. Dar cum ai spus - Tansikblev., Numele de l"rli i;;llocotenentului e Tansikbaev?

., ". Da, Tansikbaev. E de pulinri vreme la noi. Dar de

ce?.ll cunoa5rc1i? De fapt, e de_al voslru. f" po-"neqii-l_o1in sr neamun.

. , - Al . . z imbi Edighei . La noi . Tansikbaevi i s int ca lavot tvanov . Mt-am anl in l i l de un om cu numele asla.. Chiar atunci in c l i td i rea posrului suni te lefonul s i sant i_

nerr erabt inlr-acolo. Edighei riimase singur. Spr.incenele i

280

deIuiin

se adunari iardsi la ridacina nasului. $i privind astttl,incruntat. in jur, sd vadi de nu apare cumva vreo ma$ind pe

5oseaua din spatele barierei, Buratrnii Edighei clitind dincap: ,,Ce-ar fi si ne trezim chiar cu fiul lui ochi-de-erete?se gindi,5i in aceeasi clipd se ocAri in sinea lui. Asta-iacum! Ce nazbitii ii mai treceau prin cap! Citi oameni ttupoartd numele dsta? Nu. nu se poate: cu acel Tansikbaev serifuise de nrult... ExiStd, totusi, o dreptate! Exista! Orice s-arintimpla, dreptatea va exista intotdeauna..."

Se retrase mai intr-o parte, i$i scoase balisla si-si stersecu gnjd ordinele, medaliile 5i insignele de fruntas de pepiept, ca sd strdluceasci mai tare si si-i sari irnedial in ochilocotenentului Tansikbaev.

Ian cu OCHI-DE-ERETE rATA cuM sE pEI RECUSERAlucrurile.

in 1953, spre sfir$itul primiverii. la depoul din Kumbelavusese loc un mare miting, la care fuseserd convocati totiferoviarii de la toale staliile si haltele. Burannii Edigheiparticipase in viata lui la sedinte n.rulte si de tot felul, darmitingul acela n-avea sd-l uite niciodata.

_ Marea hald a depoului era ticsitd. Unii se cAtiraseri susde tot, chiar sub acoperis, pe console. $i cq ludri de cuvintlSe ddduse in vileag totul despre Beria. Il infieraserd pecdldul acela blestemat fdrd cru(are. Vorbitorii se perindau latribund unul dupd altul, se ficuse seari, dar nici un om nupdrisise sala, stiteau pe loculile lor ca bituti in cuie. Subbolta halei, murmurul glasurilor pdrea freamdt de padure.Edighei iqi amintea ci cineva din ntullime spusese, chiaralituri de el: ,,8 ca marea inainte de furtuni". $i asa era.Lui Edighei inima i se zbitea in piept intocmai ca pe front,inainte de atac, si ise fdcuse teribil de sete, ise uscase'cerul gurii. Dar cum sd rizbeascd prin puhoiul acela deoameni'l Trebuia si rabde. Ir1 Dauzd isi croise drum pind la

xtr

28l

Cernov, secretarul organizaliei de partid, fostul sef de statie,care se afla in prezidiu.

- Andrei Petrovici, md gindesc sd vorbesc Ai eu.- Vorbeste, dacd tii neapdrat.- Tin, si incd morlis. Numai cd as fi vrut si ne sid-

tuim mai intii. fi i minre, la noi la haltd a lucrat unulKuttibaev. Abutalip Kuttibaev. Un revizor de cale l-adenuntat cd i5i scrie amintirile despre lugoslavia. Abutalipluptase acolo, la partizani. in deriunl rrlai punea si alt'eprost i i pe seama lui . lu ormeni i lu i Ber ia au veni t 5 i l_auluat. Din cauza asta omul a murit, s-a pripddit fdri vind!Mai tii minte?

- Jin minte. A venit nevasta lui la statie duDdinst i intar^e.

.- Intocmai! lar dupi accea, tarnilia lui a plecat... Amascultat ce s-a spus aici si m-am tot gindit. Acum sintemprieteni cu Iugoslavia. nu rnui s intemln vraiba eu er. Ddce sA sulere niste oameni nevinoval i? CoDi i i lu i Abural io orf i crescut. rnerg. pesemne. lu scoala. Trebuie lamuri t rotul .Altt-el bietilor copii au sa li se ror scoari ochii cu chestiaasta. $i-asa au suferit destul au rimas orfani de tatd.

. Stai putin, Edighei. Aqadar, despre asta vrei sil vorbe5ti?- LJA.

- Cum il chema pe revizorul acela'l' - Pot si aflu. E drept, de-atunci nu l-am mai vdzut.- De unde sd afli acum? Si apoi, ai o Drobi materiald

ca locmci el a scr is denuntul l- Cine altul?

_ - Aici trebuie fapte, dragul meu Burannii. Dacdlucrurile nu stau aga? Nu-i de glumit. Uite ce e, Eclighei,ascultd sfatul unui prieten. Scrie despre toate astea la Alma-Ata. Scr ie totul a:a cum a for l j i t r imi te scr isoarea laComitetul Central. Descurcii ei itele Si n-or sd tdrdsineze.Intregul partid e hota t si facd lumini in problem"a asta.Doar vezi si tu.

- La mitingul acela, Burannii Edighei strigase cu hotd_

rire, laolaltA cu toti ceilalti, cit il linei gura: ,ilavd partidu-lui! Aprobdm linia partidului!" La sfirEir, cineva. in lundulsili i, intonase ,,Internationala". Citeva voci il sustinuserd. iarpeste c i leva momenle mul l imea cinla intr-un glas. :ub bol ta

282

halei, marele imn al tuturor celor oprimali. Edighei nucintase niciodatd intr-un asemenea cor. Gindul incarcat demindrie si totodati anar cd era si el parte din cei ce alci-tu iau sarea rcestui parnint i l inal ta i i - l purta ca un val .Imnul comunigtilor crestea, sddind in suflet curajul qihotirirea de a apdra dreptul celor multi intru fericirea celormul1i. $i, cum i se intimpla adesea cind era foarte emo-tionat, Edighei se visase din nou pe Aral. Sufletul lui planaacolo, ca un pesciru$ liber, deasupra talazurilor inspumate.

Cu acest simtdmint sirbitoresc se intorsese acasi. Pecind bea ceai, ii povestea Ukubalei insufletit, cu de-ami-nunlul . ce se pelrecuse le mit ing. l i spusese si cd avusese degind sil ia cuvintul, dar cd in cele din urmd ascultase sfatullui Cernov. Ukubala il asculta, umplind ceaqcd dupd ceaqcd.

- Ia te uiti, ai golit tot samovarul! se minunase ea, rizind.- Stii, acolo, la miting, de atita clocot, mi se fdcuse o

sete! Pas'de giseste ceva de biut, nici nu te puteai clinti dinloc. Dupii miting m-anr napustit afari, cu gind sd beau ceva,dar tocmai pornea o garniturd incoace. M-am dus la meca-nic. Era un flicdu de-al nostru, Jandos, de la Togrek-Tama.Pe drum i-am bdut toatii apa, sdracul. Dar tot mi-e sete!

- V:id, vid, spusese Ukubala, turnindu-i din nou inceagci. Apoi adiugase: $tii ce, Edighei, e bine cd te-aigindit la ei, la copiii lui Abutalip. Daci asa sta ffeaba, dacdau venit alte vrernuri gi orfanii n-au sd mai fie persecutati,incumeti-te. Scrisoarea, nu zic, e o idee buni, dar pin-oscrii, pinii ajunge, pini o citesc, plnd descilcesc lucrurile...Mai bin.- du-te chiar tu la Alma-Ata $i poveste$te-le totulde-a fir a ndr.

Chiar crezi cd-i mai bine sa md duc la Alma-Ata?La sefii cei mari?

- De ce nu? Doar mergi cu treburi. Prietenul tdu,Elizarov, ti-a spus de-atitea ori sd treci pe la el si incd n-aiajuns. De cind iti tot lasd adresa. Eu nu merg, du-te singur.Unde si mi duc eu de-acasd, cu cine las copiii? Nu mai stain cumpinii. Ia-ti concediu. Pentru toti anii istia in care nuti-ai luat concediu, ti-ar putea da $i-o sutd de ani. la-ti-l situ micar o dati si poveste$tele totul.

Edighei se minunase de inlelepciunea nevesti-si.- Stii ci ai dreptate? spusese. Ia sa chibzuim.

283

- Nu sta mult pe ginduri. Cu cit mai repede, cu atitmai bine. O sd te-ajute si Afanasi lvanovici. El $tie maibine unde si la cine trebuie mers.

- gi asta-i drepr.- Tocmai. N-are rost s-o mai lungegti. $i cu o cale

mai vezi si tu, poate cumperi cite ceva pentru casi. Felifeleau crescut. Jn toamna Saule nrerge la scoald. La asu te-aigindit? O ducem la internat, sau cum facem? Te-ai gindit?

- M-am gindit, m-am qindit. cum s6 nu, spuseseprecipirat Edighei, strriduindu-se sd-si ascundd uimirea cifetita cea mare crescuse atit de muh, incit la toamnA urmasd meargd la scoald.

- Ei, dacd te-ai gindit, atunci du-re in capitali sispune cui trebuie pr.in ce-am trecut noi in anii aceia. Sii-iajute pe orfani micar dezvinovdlindu-le tatdl. Dupd aceea,daca-[ i raminc t intp. rezi ce pot i s-aduei pcntru [e l i lc ) ipentru mine. Nu mai sint nici eu tindrii, mai spusese ea,indbur indu-si un ofrat .

Edighei o privise atenr. Ciudat, poli tr.di ani de zile cuun on fird sd bagi de seami un lucru pe care apoi il vezidintr-o datd. Fire5te, Ukubala nu mai era tindrd, dar nicibdtrinelea nu-i bitea la uqi. $i totusi, simtea in ea ceva nou,necunoscut. Edighei inlelesese: descoperise in privirea eiinlelepciunea, iar in par primele fire zrlbe. Erau doar citeva- trei, patru firigoare, nu mai mult, dar cite spuneau elede:pre v ia l l I recuta s i r t i t i i . . .

In ziua urmdtoare, Edighei era deja la Kunbel capasager. Da, lrebuise sd meargd inddrdt ca sA ia renul spreAlma-Ara. Dar nu-i perea rdu. Oricum lrebuia sd-i trimitilui Elizarov o telegram{i prin care sd-$i anunle sosirea. Or,de telegrafiat putea telegrafia numai de la sralie.

Sosise apoi rapidul Moscova-Alma-Ata qi Edigheitrecuse in goana prin propria lui haha. Borauli- Burannii.Avea loc intr-un compartimcnt cu curete. pe unul din patu-rile de sus. Dupii ce-5i aranjase lucrurile, Edighei iesise peculoar si stituse la fereastra, ca sd-$i poaH privi halta dintren. ca pasager; abia d[pd aoeea vroia si se vire in pat qisd doarmii - avea de mers doud zile si doud nopti. Asagindise la incepul. dar a doua zi nu mai stiuse ce sa facil

284

din cauza acelei sederi silite. Se minuna viizind cA altii nufacea-u decit sd infulece si sii doarmi.

In plima zi insd, mai cu seami in primele ore. in sufle-tul lui fusese sdrbdtoare. E drept, incerca gi o ugoard nelinig-te, nu era obi$nuit sd-$i pdrdseascar tamilia pentru atit demultd vreme. Stdtea emolionat la fereastri, imbrdcat de zilemari: cdciuli noud, cumpdratil special penFu aceastd ocaziede la magazinul din staiie, cdmasd cuiatd, o runicd rimasadin timpul rdzboiului, pe jumiirate descheiatd, bine pistratade Kazangap. Kazangap ii imprumutase tunica tsfa: asa-[lgade mai bine, il incredintase el, cu ordinele si medaliile oepiept, cu pantaloni bufanti si cizme de box, ofiteresti. dinpiele adeverau. Cizmele astea ii pliceau grozav lui BuranniiEdighei, de5i rareori avea prilejul si le poarte. Edighersocotea ca, pentru a avea o infeli$are demnd, omul arenevoie, inainte de toate, de cizme bune si cdciuld noud. lar

\ el avea acum gi una, 5i alta.Stdtea, aqadar, la fereastrA. Cei care se perindau pe

culoar il ocoleau cu respect, masuritrdu-l din cap pini-npic ioare. Buranni i Edighei impunea. pesemne. pi in in ia-llsarea lui. prin expresia de demnitate si tulburare intipalritape chip.

lar trenul gonea ca vintul prin stepele intinse, impri-mAvdrate, grdbindu-se parci si ajungi dunga orizontuluicare alerga intruna in fata lui. Pe lume existau numai douastihii - cerul 9i stepa deschisd. Ele se intilneau in depdrtare,si rapidul se srrAduia parcd sd ajungii la intilnirea aceea.

$i iati ci-i venea in intimpinare, gonind, Inlta lui. Cu-nogtea aici fiecare movili16, fiecare piatrd. pe misurd cetrenul se apropia de Boranli-Burannii. Edighei incepu a sefoi la fereastri, zimbind pe sub rnustati: ai fi zis cd-trecuseun gar de ani de cind nu mai fusese pe-acolo. Halta.Defilaser,l in vitezii prin fala lui semaforul, casutele, tcare-turile, stivele de $ine si traverse de lingd depozit, gi toateastea, vezute zi5a, din goana trenului, ise pdruserd lipite decalea Ieratd. in mi.jlocul intinderilor uria5e, pustii, dimpreiur.Edighei reu5ise sa-si zareasca si fetilele. in ziua aceea

"ele

urmAriseri, pesemne, toate trenurile care mergeau dinspreVest spre Est. Fluturindu-5i minutele, topdind ia sd atrigiatentia asupra lor, Saule gi $arapat zimbeau t'erestrelor caie

285

treceau zburind prin fata lor. Coditele li se smuceau cara,ghios, ochii le strdluceau. Instinctiv, Edighei se lipise rlegeam, le fdcuse semn cu mini, mormdise citeva cuvinte dealint, dar ele fie cd nu-l zdriserd, fie ca nu_l ,..unor.ur"JEdighei era, oricum, bucuros ci fetitele agteptaser{ treceieatrenului in care se af la el . Nic i un pasrger n_aver de undesd $tie ca tocmai lisase in urmd copiii ' lui, casa luj, haltalu i ! Si cu ar i r mai pul in i5 i purea vreunul d in ei inchinui c i .in lurma.de ci imi le- in stepa, in spatele halrc i . se prdumbJavestllul Karanar. Edighei il recunoscuse pe data $i privir.eat se umpluse de cdlduri.

. Abia apoi, la citeva statii dupd halrd, adomrise. Dor_mise mult gi cu plicere, in tdcdnitul monok)n al rotilor. inmurmurul d iscut i i lor pur la(e cu voee \carulal t lc vecini i d i l lvagon.

^ A doua zi pe la amiazi se iviseri Munlii Alatau, care

se int indeau incepind de Ia Cimkent de-a lurr lu l intreeuluit lnur Semirecie. Ast i r da. mitnt i . aslJ da. pr iv i l i ; te! N.-u semal s i tura pr iv ind nr i retele piscur i inzrpezire ce insoleaucalea lerata pina la Alma-Atr . pentru el . om t le stcpr. mun-{ii erau o minune, o imagine a vegniciei. Munti' i i latautrezeau in el nu numai netdrmuriti admiralie ci si dorinta dea cugela pr iv indu.- i . . Asta- i p l icea lu i Edighei _ s i t cugelepr iv indu- i . . ln gind se s i pregi i lea pbnrru inr i ln i rea-cuoamenl acera de seami pe care-firca nu_i cunrrstea si caredeclaraserd cd greselile trecutului nu trebrrie :,:l se fepetevreodald. din care pricina si voia sa Ie istoriscasci rrnaraisror ie a_ tami l ie i lu i Abural ip. Sd cercetelc r i sa hol j r lscaln ce tet se. pot indrepta lLrcrur i le. Sigur. pe Abural ip nu_lpot invia, dar mdcar pe copii sd nri cuteze nimen'i sa_inedrepldteascd $i toate drumurile sd le fie deschise. Celmare, Daul, incepea qcoala in toamna aceea. se cuvenea s_ofacd fdrd temeri gi ascunzisuri. pe unde_or li oare acum?Cum o duc? $i Zaripa, ea ce-o mai fi facind,l

- Amint indu-si de ea. Edighei s iml ise cr in sul letul Iu i .se

Iace Ing. b.ra t tmpul s i u i le t recutul . sa_si sr ingd locul d ininima. Doar Z:rripa plecase locmai pentru ca ei- sa_si ia oeveci g indul de la ea. Dar numai bunul Dumnezeu sr ia 'ceuitase si ce nu! Burannii Edighei fusese nespus de trist ovreme, apoi se impiicase. supunindu-se sorrtei. Cui :_rr fi

286

putut destainui, cine ar fi putut intele€ie ce era in sufletullui? Poate doar muntii aceia inzLpezitri ce-gi sprijineaupiscurile in tirii, dar nici ei, de la indltimea lor, n-aveaucum sd coboare pind la necazurile cele pdmintene ale oame-nilor. Tocmai de aceea existd Muntii Alatau: Dentru caoameni i sa v ina s i sa plece. iar e i sd dr i inuie, pentru caoamenii sri cada pe girrduri privindu-i. iar ei sa ramina muli,p l in i de ta ina.

Edighei iqi amintise cd Abutalip, care, dupd ce Jranscri-sese ,,finguirea lui Raimali-aga citre fratele sau Abdilhan',,cxgetase, pesemne, indelung asupra legendei aceleia, ii spu-sbse intr-o zi cd oameni ca Raimali-aga qi Beghimai, dacase intilnesc pe calea vielii, igi aduc unul altuia tot atita feri-cire cita nendrocire, tirindu-se unul pe altul intr-o tragediede neocolit. si asla penlru ci soarla lor e legatd de judicatacelorlalti. Asta si era pricina pentru care oamenii cei maiapropiati se purtasera astfel cu Raimali-aga: in mintea lor,toate astea erau fpre binele lui. Pentru Edighei, acestecuvinte intelepte fuseseri atunci simple cuvinte, nu leparunsese tilcul decit atunci cind triise el insusi adevdrullor. Cu toate cd el qi Zaripa fusesere. departe, ca cerul depimint, de aceasta poveste * intre ei nu fusese nimic, atitadoar cd el se gindea tot timpul la ea si o iubea nespus -,Zar ipa luase asupra- i lovi tura dest inului tocmei pentru aevita o situalid firi ieqire. Curmase totul intr-o clipd-. cum arfi ti i iat o venii. dar la el nu se gindise. nu se gindise ciravea sd.l coste pe el hotiirirea ei. Bine cd md,car ramdsese inviatA. Dar ise mai intimpla 5i acum si-l cuprindii un doratit de adinc. incil simtea cii era gara sir goneasca pinii lacapiitul lumii, numai s-o vadi, numai s-o audd...

$i-si mai amintise Edighei, rizind de sine insugi, cestranle l se pal'use povestea, spusd de Abutalip, despremarele poet Goethe. In cazahd numele lui nu suni preagrozav. dar nu asla-i important. in fond liecare om poa,rtanumele harAzi t de soar l i . Cind avea peste saptezeci de ani .bitrinul Goethe se indrdgostise qi el de o tinAfi fatd, care, larindu-i, i l iubea din toati inima. Toli gtiau asta, gi totusinimeni nu-l legase pe Goethe de miini si de picioare sin imeni .nu- l s( 'coter nebun.. . Pe cir i i vreme pi Raimal i -aga!... i l umiliseri, i l nimiciserd, cu toare

'cli i i voiau

287

binele... in felul ei, Si Zaripa vrusese binele lui Edighei qiprocedase asa cum ii dictase con$tiinta... De aceea nici nuera suparat pe ea. Dar parcA rc poli supdra pe femeia iubitd?Mai curind iti gasesti tie merehne, te scoti pe tine vinovat.Sri-ti lle tie oricit de rdu. numai nu ei... Si. daca po1i. i1iamintesti de ea si o iubeqti chiar dupa ce te-a pdrdsit...

De fapt, aga qi pornise Edighei in aceastd calitorie,amintindu-qi de ea si iubind-o, iunintindu-si de Abutalip side copiii lui orfani...

Trenul se apropia de Alma-Ara cind pe Edighei ilfulgerd un gind: dar dacf, Elizarov nu era acasi? Ca si vezi!Cum de nu-i trecuse prin minte asa ceva? Nici Ukubala riuse gindise cd s-ar putea una ca asta. Judecaseri dupd felullor de viatd. Daci ei nu se urneau din stepa, insemni cd totistau la fel. doar acasd. De fapt. era chiar foarte posibil caAfanasi lvanovici sd nu fie acasd. Lucra la ditai Academia.era chemat peste tot, ce, putind treabd are un invdtat ca el?Putea fi plecat pe teren. si inci pentru multd^ vreme..Stunci sii vezi dandana!". se perpelea Edighei. in cazulista, se gindise, Febuia si meargi la ziar, adresa redactieiera tipiriti in fiecare numar. De acolo aveau s{J indrume,de buni seamd, unde se cuvine. Cine putea sti mai binedecit un gazetar unde trebuie sd te adresezi in asemeneaproblemi? Ce simplir pdruse totul acasd - se pregitise dedrlm 5i plecase. Dar acunr, pe misurd'ce se apropia deAlma-Ata, Burannii Edighei era ror mai nelini$tit. Nu degea-ba se spune: a plecat la vinatoare fa€ puscd. Asa si ei. Edrept, se bizuia pe Elizrov. Elizarov ii era prieren de mulrdvreme, fusese de nenumdrate ori Ia ei acas{, la haltd, sicunostea povestea lui Abutalip Kuttibaev. El ar fi inplestotul din doui vorbe. Dar cum sd poveste$ti toate astea unoroameni striini, de unde sd incepi, cum sd vorbeqti - ca unom care depune mirturie la un proces, ca un militar careraporteazi, sau cum? Or sd-l asculte oare, si de rispuns, ce-ivor rdspunde? La urma urmei, ar putea spune,

-cine esti

dumneata, $i de ce tii mortis si-l scoti basma curati DeAbutalip Kuttibaev? Ti-a fosr rudd? Frate, cuscru, cumnati

hltre timp, trenul str{bdrea deja o suburbie a Alma-Atei.Pasagerii. i5i s tnseserd. lucrurile Si ieEiserii pe culoar, asteptind oprirea trenului. Edighei era gata si el. Se vedea

288

de-acum qi gara, ajunseseri la capdtul drumului. Pe peronlume puhoi - pasageri sau oameni veniti sri-i petreacd orisi-i ?ntimpine. Deodatd, Burannii Edighei il zdrise peElizarov si se bucurase zgomotos, ca un copil. Elizarov isiflutura prietenos caciula, mergind paralel cu vagonul luiEdighei. Mdi, ce noroc! Nici nu visase cd avea sd-lintimpine Elizarov in persoana. Nu se viizuseri de mult, dintoanrna trecutd. Nu, Afanasi lvanovici nu se schimbase, cutoale c:i erl oln in virsli Ramasesc a5l cttm il sti:l' uscitivqi sprinten. Kazangap ii spunea argamak - adici tripaspursinge. Era semn de mare pretuire sd ti se spund argamak.Elizarov stia acest lucru si se invoise bucuros cu porecla -fie cunr spui tu, Kazangap! $i addugase: un argamak bitrin,dar inci argamak! Bine qi a5a. La ei, in Sari-Ozeki, venea

\in haine de lucru - cizme din pinzi cauciucatd 5i un chipiupona;it - aici insi purta un costuln elegant, cenu$iu-inchis,si cravatd, care-l prindeau de minune, potrivindu-se cu chipulsi mai cu seami cu pdrul lui, pe jumdtate cdrunt de-acum.

Atanasi Ivanovici inaintase pe peron o datd cu trenul,cu capul intors spre Edighei. p inr c i r ld garni tura opr ise.Ochii cenusii ai lui Elizarov, incadrati de gene blonde,

'sFaluceau de bucuria sincerd pe care ti-o stirne$te o intilniredoriti. Acest lucru ii incdlzise numaidecit inima lui Edighei$i toate indoielile i se topiseri. ,,Incepe bine caldtoria mea, sebucurase el, $i dac-o da Domnul, o si se si incheie cu bine"'

- in sfirsit, te-ai indurat! A dat Dumnezeu! Bine-aivenit, Edighei ! Salut, Burannii I il intimpinase Elizarov

Se imbrdti$aseri strins. Din plicina mullirnii ce roia injur 9i de bucurie, Edighei se cam zipdcise. In vreme ce-lconducea spre piala din fala girii, Elizarov il potopise cuintrebdri. il interesau toti $i toate - care culn o mai duce -Kazangap, Ukubala, Bukei, copiii, cine-i acum seful haltei,ba nu uitase nici de Karanar.

Ce mai face Burannii Karanar'l intrebase, zimbindvesel unui gind numai de el $tiut. Tot mai rage ca un leu-naraleu'l

- Rage, ce sd-i faci, rispunsese Edighei. Deqi libertateare citd vrea in stepd. Ce-o mai fi vrind?

289

- , ,L i r rg i gara aslepl t o masina mrre. neagra. ! l r i i luci loale.tsorgler vcates pe tru prrmt oart u autolnubi l ca rsta. Er l run ,,Zl M" . cel mai bun autotul.ism al anilor cincizeci.

- Uite si Karanarui rneu, glunrise Elizarov. Urcii.hdighci, spusese el deschizindu-i poriiera din tata. Si rnergein.

-. Dar cine o sil conduci ura5ina,1 inn.ebase Edighii._ Eu, spusese Elizarov, asezindu_se la volan. -Mi_arlluat . in ima,n dinl i acurr , l r betr i r re le" s i_a,n invatai i l icontluc. La ulrna urntci, cu ce sintern noi tnai prejos caamericaniiJ

Elizarov rasucise, cu o ntiscare sigrrrd, cheia de contact.Dar, inajute de a apisa pe accelerator. -spu iese zimbind:

'-"

- Asadar, iatii-te in crrnc Si oase. Sper cii nu ne pdri_sesti prea curind.

-- Am venll cu treburi. .,\tirnasi lvanovici, slau piniimi dumiresc. De alttcl. vreau sii rnii sfii luiesc.u clun,ireu_voastril.

- - Mi-an inchipuir eu cd v i i cu rrebur i . a l t f -e l nu teurneai d in stcpi l t i l in ruptul capului l Ei b ine. u i te cunrtacenr, Edighci. Acurn mergent la ntine. C) sii rragi Ia noi. ginu cur)rvil sii cirtesli. Sir n_aud de hotejur.i si cheslii (le_astea.Peniru nr ine esl i un oi tspete de seanl i i . Asa cunr s int eupentru \,oi in stcpij. asa csli tI pcntru ltine aici. Siic]in siinibar piuci rsa se spunc in clzahiil Cinste pentru cinstel

- Da. carn asa, conlir.nrase Eclighci.Asadar. nc-ant inlcles. Linde urai pui cii o si_mi tii

sr (1(' Lrril. Nevastil,nlea e plecttd la N4oscova, la b{iat. Toc_mAl ol s-il natscul al doilea nepot. $i ea s-a dus glonl la ceit t t )en.

-- Al t nepotel . v l1 le l ic i r l spuscse Ecl ighei .r l r r . inchiprr ic- l i - r r l L lo l le l l rcfet i i \e El i r i r rov.

r l r l r (Jnd rU UI l f l { lc c n) i ( i l l l ln re r l r u rer. i . Cirrd l i s l l i i> i l r r l r r rn i r ' . i l i - \ l pr i \ .epi ec: i rnt . Dirr l r r i t r l t r p| l t i t i l t l )c i . l -Ji l r lU t i I n l tc lc j - rn i ) r i baleuu Irr i r r .Lr l lc t to l le v in l r i le.C-ur ior iucru, noi doi ne in le leginr c lc rninune. au tuut. id i lcn ' r r t t r r le v i rstrr . $ i i r r . r1rr . I 'e t la i l U *r , . t r . l l ,utcnt l1t , , l lu-)ul l rc i r rn. l r dL' i r l . Vezl rnurr l i r l re. . r i r cu pircur i lcinraipcr i te ' l

. intr-act o l l tergent, stau cl t iar la ' poalelenruntilor, la Medeo. Parcir 1i-anr povestit cai locujesc in alirraorasului. intr-un fel cle citun_

lq0

- Da, Afanasi lvanovici, mi-a[i spt,r cii stali l ingd unriu si ca se aude necontenit susurul apei.

- Ar sd te convingi tu insuti in crrrind. Si mergem.Admird ora5ul pind nu se intunecd. [: lcaiie frumos acunt,primivara. Totu-i inflorit.

De la gard. strada urca pe nesinrliic. dreaptar |;i parcdnesfirsitd, strdbdtind printre plopi sj prrculi tot orasul.Elizarov nu se griibea, ii explica t)e drurl uirir, alta, des-tinatia feluritelor clddiri. Pe misurx ce inainlau eriru tot milimulte institutii, magazine, IocLrinle. Chiar in nrijlocul 'ora-5ului, intr.o piatd mare, cleschisir, se ridica o cladire pe careEdighei o recunoscuse, pentru c,i o viizuse nu o clatir in poze

Palatul Guvernului.- Aici e sediul CorritetulLri Central.Trecuseri pe lingd el fard a binui ci a doua zi avcau

sd vind acolo cu treburi. Burannii Edishei nlai recunoscuseo cladire - cind cotiserd de pe stradi rceea dreapli le oalta, la stinga: era Teatrul cazah de operd. Dupd citeva cvar-tale, o luaserir din nou spre munti, pe drumul ce ducea spreMedeo. Centrul orasului rdmdsese in urmi. Intraseri in celedin urmd pe o stradd lungd, strijuitd de vile, in susurulsuvoaielor rcvarsale din munt i . In jur - l ivezi in l loare.

- Ce fiumusete! murmurase Edighei.* Md bucur c-ai nimerit tocmai in anotimDul dsta.

spusese El izarov. Alma-Ata nu- i n ic ic ind nrr i l rumoasa caacum. E frumos 5i iarna, nu zic. Dar acum parcd-ti cintiisufletul!

A$adar, sinteli bine dispus, se bucurase Edigheipentru Elizarov.

Acesta il fulgerase cu ochii lui cenugii, uqor exoftal-mici, .incuviinlase din cap, devenind grav deodatd, apoiridurjle de linga ochi ise increliserd iariEi in zimbet..

- Trdim o primavari deosebiti, Edighei. Primdvaraunor. mari schimbiri. Parcd nii-e mai drag ca oricind sdtrdiesc, cu toate cd anii md cople$esc. Da. ne-am venit sinoi in fire, in s{irsit, privim inddrdt cu ochii adevirului. Aibolit vreodati iltit de amarnic. incit atunci cind te-ai sculatdin pat sd simti din nou gustul vietii '?

--- Parci nu-mi aduc aminte, rdspunsese Edighei cutoata sinceritatea. Poate doar duod contuzia aceea...

291

- Cred si eu, e$d sAndtos ca un bivol! risese Elizarov.Dar nu la asta mA refeream. Am intrebat $i eu asa, ci venivorba... Important e, bitrine, ci insuSi partidul a spuslucrurilor pe nume. Md bucurd nespus acesi lucru, cu toatecii, personal, n-am motive deosebite. Dar resimt o mareusurare $i sufletul mi-e plin de speranle, intocmai ca-ntinere{e. Ori o fi asa pentru cA, intr-adevir, imbdtrinesc?...

- Afanasi Ivanovici. eu tocmai intr-o problemd din_r-asn am verut.

- Cum adici? nu pricepuse Elizarov.- Poate cd v-aduceli aminte, v-am povestit odatd.

despre Abutalip Kurtibaev.- Cum sd nu. cum si nui i rn i amintesc perfect . Deci

asta era. Tu sl i i sa vezi r r r iezul faptc lo l . . Bravoi $ i a i verr i tde indati:

- Pentru asta larudati-o pe Ukubala. Ea m-a sfdtuit cesa [ac. Numai ca nu itiu cu ce si incep, u|ldc sii ma duc.

- Cu ce sa-ncepi? O s.o chibzuim impreund. Acasa. lao ceasci i de cerr i . o sa stam de vor.bd pe indeletc. Si . dupaun momenl de licere. Elizarov adiiugase cu lilc: Vezi ctimse schimbA timpurile. Edighei 'l Acum rrei ani nici prin gindnu ti-ar fi trecut sa vij cu o itsemenea problemd. Acumde-a dreptuli De lapt. atir ilr trebui sa fie mercu. Ar trebuica noi toti, pina la unul, sA apdrdm pinA la capit drcpratea.$i si nu diim niminui nici un t'el de privilegii. Eu aia vddlucrurile.

- Trdind aici, dumneavoastrii $titi mai bine ce seintimpla. Apoi, sinteti si om invdtat, spusese Edighei. Dar sdstiti cd si la noi. la mitingul de la depou, oamenii tor cama$a spuneau. Iar eu m-am gindit numaidecit la Abutalip. Demult port dure rea asla in suf let . Arn \ rut chiar s i i lucuvintul la miting. Nu e vorba doar de dreptate. Abutalipare copii, au crescut mari de-acum, cel mare merse loamnaasla la 5coala. . .' - Spune-mi, unde locuiesc ei acunt?

- Nu stiu, Afanasi lvanovici, de cind au nlecat -curind se implinesc (rei ani de atunci - nu mai stlu nimicdespre ei.

)o')

- in fond, asta nu-i o problemi. ii cautdm 5i-i gdsim.Acum important e, ca sA md exprim in termeni juridici, siredeschidem cazul lui Abutalip.

- Chiar aSa. Ati gdsit imediat cuvintul potrivit. Deaceea am si venit la dumneavoastrd.

- Cred ci n-ai venit in zadar.

Totul decursese potrivit asreptarilor. Foarte curind. lamai putin de trei sdptZ.mini dupd reintoarcerea tui Edighei lahaltd, sosise de la Alma-Ata o adresa in care scria negru pealb ci Abutalip Kuttibaev, fost lucrAtor la halta Boranli-Burannii, decedat in timpul anchetei, era pe deplin reabilitatdin lipsa ,,elementelor constitutive ale delictului". Chiar a$ascria! Adresa urma sd fie cititd Dublic. in cadrul colectivuluiin care lucrase Kuttibaev.

La citeva zile sosise si scrisoarea lui Afanasi IvanoviciElizarov. Era o scrisoare de neuitat. Edighei o pdstrase toateviala printre cele mai importante hirtii ale familiei - certifi-catele de nastere ale copiilor, distincliile ostA$e$ti, docu-mentele privind rdnile primite de el pe front gi caracteri-zirile de la locul de muncd...

in acea lungd scrisoare Afanasi Ivanovici ii mdrturiseacd era cum nu se poate rnai mullumit de grabnica revizuirea cazului lui Abutalip gi se bucura pentru reabilitarea lui. CiinsuEi acest fapt constituie un semn bun a[ timpului pe careil trdiau. Ci era - chiar asa spunea Afanasi Ivanovici - ovictorie a noaslrd asuDra noastrd.

Mai departe scria ca, dupi plecarea lui Edighei, el tre-cuse din nou pe la institutiile la care fuseserd impreund $iaflase noutdti importante. In primul rind, anchetatorulTansikbaev fusese destituit, degrad4t, obligat sa restituiedistinctia primiti $i diferit justiliei. In al doilea rind, i sespusese cd familia lui Abutalip Kuttibaev locuia la Pavlodar(Doamne, la capdtul pdmintului!). Zaripa eft invl@toare lao scoald. Starea civild - cisdtoritii. Acestea erau informatiileoficiale palvenite din Pavlodar. $i mai afld Edighei, scriaElizarov, cA presirpunerile tale in legdturd cu revizorul acelas-au adeverit: chiar el era autorul denuntului la adresa luiAbutalip Kuttibaev. ,,De ce a f?cut una ca asta, ce l-o fiimpins la asemenea mir$dvie? M-am gindit mult la acest

293

iucru, reJl.)emorind tot ce $tiam despre asentenea iltimplir.i.g1 $i.."1:. povesrire.de dne, Edigh;i, incercind ,a_l i,rieieqtelurile.,Si rorusi. mi-e greu sd tdrmulez un ,arpunr. Nu_Irr7por expt leJ cc lnun)c u putul t rezi in el a\etnener ur i l i l ( roe u urn care-t era absolut str . r in. por lc exi5t i un fe l deboalii,.o epidernie c?ireia oamenii ii cad pradd in o,ru.it"pe_rioade ale istor.iei. Sau poare e la rnijioi invictia, aceaititrdsituri distru€:itorre de caracter, care.pustie5te cu incetulsufletul si sc transformd in cruzime. Onr ce invklie nureastirni Abutalip l Pentru mine acest lucru riimine de n"i,ii.t"...Cit prive5re modalilatea de ratuialti aleasd _ ea .

".;h; ii;

cind lumea. Pe vr.cmuri era de ajuns si denunli.pe cinevacd-i eretic, pentru ca acela sii l le ucis cu pietre in pieteleBulrarei . i l l in Eun,pl - i l rs pe rup. Noi i , rn rnai stat devolDr Lle\prc loate i l \ te. Edichei . c i r rd ai lost lu nr inc. Dardupl e luei t l r r rca crzuiui lu i Abutul ip. m_rm cunvins o tht : jin,plu: .cu l r rc l r l lu l te ( lc i l l lept i l l p in;r c i l td oatneni i \e vorrlDav-t dc a(.esl piicitt - ur:r lala tle personllitatcl aproapelui.Crr t le rul t . c t rcu de spus. gi rnr , , r i . p.ort iu"r i 'u i i1r .pcl l t t r . i t l lcplalc l l ]U poalc l i sr i rpr ta pe pdmint. ( .unr vezi .) r de dJtJ ast I l r rurnlal . Pl i t i t t r scunrp. dar a t r iurrr l i r t ! Sia5a va fi in vcci. Mii bucur. Edighei, ii re_ai bhtur pentiuxccastii dreptate dezinleresat.....

_ Edighei traise multli vrenre sub impresia acelei scrisori.Se minuna cit de mult se schinrbasc'cl insusi a" uiun"i,pr I i i i (c\ i l sc i r r t r t 'g i :c rr :e l i r pczise in c l . incepuse si i secr l ( lca5(J p(.nt tu i I l l i i i l or t r j la batr . incle, car.r . nu mai erachiar atit de departe...

Scrisoarea lui Elizar.ov tusese pentru el un fel deriscruce - viata de dinainte de scrivtare si cea de cluodscrisoare. '['ot ceea ce tusese inainte de scrisoare pierea iainvirluit in ceturi, se iudepilla ca un ttirn) vdzut ciin largulIn5.rt|: lot ce u na\e drrpi'l \crirortc ptre:t un riu carc curieal ln l$ l t t dtnlr-o z l sprc al ta. : r rn inr jndu- i t )econlcni t c i vacurge astfel multi vreme. rlar nu vesnic. Dar., mai cu seamd,din scrisoarea aceea atlase ci Z.rripa se rc.casetorise. Veiieai l . l i icure ra t r i i i : rJ,c i i d i l nou clrpc l imare. Se mirrgi i l , lour cuSlr( lu l L i I t iuse. c i l . in l r -urr le l . prcr imt ise acei t lucru. cutr) i l l ( c i r l - i rveir idec unt l r ' ]oeuia. ce nrai l : rceau r :opi i i : icut . I o c lucea ea pr intre st i iuni . Sim(isc acest lucru^cu o

]L iJ

mare acuitate pe drum, pe cind se intorcea acasa cu trenul.Greu de spus de unde-i resArise acest gind. Oricum, nupentru cd ar fi fost intr-o dispozitie proastd. Dimpotrivi,Edighei se intorsese de la Alma-Ata plin de bucurie qi elan.Pretutindeni pe unde umblasg cu Elizarov fuseserd primitricu infelegere Ei bundvointd. Insugi acest fapt ii intirea atitcredinta in dreptatea demersului lor, cit si speranta^ intr-orezolvare ca atare. Care nu intirziase sd se.produci. In ziuacind Edighei urma sd pdriseascd Alma-Ata, Elizarov ildusese la un restaurant din apropierea gdrii. Timp pina laplecarea trenului era berechet, a$a cA stdtuserd linigtili devorbd de la suflet la suflet, sorbind din pahare. In timpulacelei discutii, Afanasi lvanovici ii mlrturisise un gind incare credea din toati inima. El. fost comsomolist moscovit,care nimerise incd prin anii doudzeci pe meleagurileTurkestanului, el, care se bdtuse cu basamacii gi rdmisese sitriiascd aici, subjugat de geologia lui, socotea cd lumeanu-gi pusese zadarnic nidejdea in ceea ce incepuse revolutiadin Octombrie. Oricit de scump fuseserd plitite greqelile,inaintarea pe acest drum incd nestribitut de nimeni nuincetase niciodati - iatd esen(a istoriei de dupd Octombrie.$i mai spusese cA acum aceastd inaintare va continua cuviteza sporita. Chez6$ie stdtea autopurificarea socielatii.,,Dacd ne putem spune in fati as€menea lucruri, inseamndcd avem forti pentru a clidi viitorul", spusese Elizarov. Agapusesprd ei lumea la cale acolo, in preajma gdrii.

In aceasti stare de spirit se intorsese Edighei in stepa lui.$i iarisi prinseseri a-i defila prin fala ochilor Muntii

Alatau, azurii, inziryezili, intinzindu-se pind departe,intovirdsindu-l de-a lungul intregului tinut Semirecie.Atunci, revizind cu ochii minlii gederea lui la Alma-Ata,in(elesese - un glas lduntric ii $optise - ci Zaripa se reci-sdtorise.

Conternplind muntii, depdrtdrile invadate de primivarii,Edighei, se gindea ci pe lume mai existi oameni adevirati,pe a cdror vorbd si fapti te poti bizui, a$a cum era Elizarov,qi ci fdra oameni ca el ar fi mult mai greu de lrait pe

'pimint. $i se mai gindea Edighei, la capdtul tuturor demer-surilor pentru rezolvarea cazului lui Abutalip, cd vremurileerau schimbdtoare si crude, ci, daci ar mai fi trdit, Abutalip

295

ar f i fost absolv i t de toate invinuir i le mincinoase ce iseadusesera si, poate, 5i-ar li regasit fericirea si liniStea aldturide copiii lui. Dacd ar rnai fi trdit! Cu asta, totul era sDus.Daci ar mai f r t ra i r . Zar ip i r l -ar f i i rs lepral p i0d l : r r r l i imasuf lare. . Asra era I i rnpedel O ferneie . , . , , i -a, [ i asreptatbdrbatul, orice s-ar tl-ntimplat. Iar daci n-ai pe cine astepta,n-ar ntcl ce astepta, Sl atunci de ce sd triiascd sinsurd ofemeie t in i r r c l ea? De ce sir nu \e mari le drci in i i lnesteun om care-i place? Pe Edighei gindurile acestea il zdrunci_naserd. Incercase sd se gindeascd la altceva, incercase sd nuse mai gindeascir la nirnic, sd nu-gi mai clea tiiu liber ima_ginaliei. Nu izbutise. ASa ci se clusese la vagonul-restaurant._ Lume putini, totul mai era curat si proaspat, c_asa_i lainceput de cdldtorie. Stdtuse insingurat, piivind- pe fereastrd.Luase Ia inceput o sticld de bere, si aibd o ocupatie.Ferestrele largi ale vagonului ii ingdcluiau sd cuprindii jntr_opnvlre sr munl l . sr stepa. st cerul de t leasupra lor . lnr in_derea verde. stropi ta pe alocur i de purpura rnaci lor . de oparte, si miiretia nuntilor. il.lzipeziti, de ceaialtd parte a va_gonului, trezeau in sufletul lui dorinti zadarnice si o mihnireadincd. De at i ta amar, parcd ise facuse de ceva tare.Comandase votcd. Bduse citeva pdhdrele, dar parci nusimlea rr in lc. Atunci comlndase iar : iy i berc 5i s ldtuqe acolo.l i is indu-se in voia gindur i lor . Ziua murea. in l imoezinreaamurgului de pr imdvar i r renul despica deparrar i le. Treceauin.zbor calune. t l rumuri . podur i . oameni 1i c i r .ezi . dar pr i_vel iStea i l misca prea put in pe Ediphei . c. ic i amirdciuireace- l cupnnsese deodata cu puter i parca insut i le i i in lunecasevederea, furiEindu-i in suflet presiunea tulbure cd tot cetrdise si visase in trecut se sfir5ise pentru totdeauna.

Si iarasi i i r eniser i i in minre iuvintele de pe urma alelui Raimali-aga:

...Cind tabdra va cobofi din munSii neeri.Cind labara va cobori din mun(ii vineli,Nu m-astepta. iubitA Beghimai...

Lui Edighei i se pdrea ca el insu5i era leqat cu funii deun mesteacan. asa cunr fusese pe vremurr Raimali-aea. ca.de fapt. el era rnarele cintarel. rupt. despartit de sine iisusi...

296

Stiituse acolo pini la cdderea serii, cind vagonul-restau-rant se umpluse oclri $i nu mai puteai respira de fum.Edighei nu putea pricepe - cum de erau oamenii atit delipsili de griji, cum de nu-i oboseau discutiile mirunte dinjurul mesei si ce multumire giseau in votcd 9i tutun? Nu-ipliceau nici femeile venite aici inrpreund cu bdrbatii. ilsiciia mai cu seami risul lor'. In cele din urmi se ridicase.cl{tinindu-se, o oprise pe ospdtdrita, care gifiia sub povarativilor pe carc le tot cara printre mesele galdgioase. si. dupace plirise, pornise spre vagonul lui. Avusese de strdbdtutpind acolo citeva vagoane. Inainta, cl{tinindu-se o datd cutrenul, tot mai apisat de simtdmintul insingurdrii si instrdi-n6rii depline.

' Ce rost mai avea sd triiasci, ce rost mai avea sA seducd incotrova?

ii era totunu de unde venea. unde calatorea si de ce.incotro gonea in puterea noptii rapidul. Intr-un capdt devagon se oprise, iqi lipise fruntea fierbinte de geamul rece alu$ii si stdtuse acolo fdrii a privi in jur, nedind nici o atenliepasagerilor care treceau pe lingd el.

Trenul inainta, cld.tinindu-se. Ar fi putut deschide uqa -ca tot feroviarul, Edighei avea o cheie a lui - ar fi pututdeschide u5a, ar ti putut trece pragul... La un moment dat,Edighei deslugise in beznd luminile indepdrtate, ispititoare,care nu dispiruseri multd vreme din vedere. Erau poateferestrele luminate ale unei case singuratice, dar poate eraumici focuri. $i poate ci imprejurul lor Eedeau oaneni. Cineerau acei oameni? Ce ficeau ei acolo? Eh, sd fi fost Zaripasi cu copiii! Ar fi sArit numaidecit din tren. ar fi alergatintr-un suflet spre dinsa, i-ar fi cizut la picioare, ar fi plinsfiri sii se ruEineze, revdrsindu-gi toati durerea, tot dorulstrins in suflet...

Edighei suspinase indbusit privind luminitele ce sepierdeau de-acum in depdrtare. Stitea cu fruntea lipiti degeamul acela, plingind neauzit, cu sughiJuri mute, ftud sd seintoarcd, strain de forfota zgomotoasi a pasagerilor. Aveachipul ud de lacrimi... gi-ar fi putut deschide u$a, ar fi pututtrece pragul...

Trenul inainta, cldtinindu-se.

297

...And tubdra va cobofi din munlii negi,(lnd tabdra va cobori din muntii vineti,Nu m-a5tepta. iubid Beghimai...

Pe aceste meleaguri, trenurile goneau dinspre Est spreVest si dinspre Vest spre Est.... Iar de o parte gi de alta a cdii ferate se intindeau marilespatii de$ertice Sari-Ozeki - Tinutul stepelor galbene:

Pe aceste meleaguri, toate distantele se mdsunu por-.nind de la calea t'eratd, ca de la un meridian Greenwich...

lat trenuile goneau dinspre Est spre Vest si dinsprevest spre Est...

Pdrisindu-si cuibul din vale4 Malakumdiceap, marelegoim alb porni in recunoa$tere. Iqi inspecta domeniile dedoud ori pe zi - o datd dimineata, o datd dupi-amiaza.

Cercetind intinderile cu privirea lui agerd, cireia nu-iscdpa nimic din ceea ce miqca acolo, jos, nici chiar gopirlele.sau gindacii, soimul zbura in tdcere deasupra stepei, luind,prin bdtdi ritmice de aripi, inaltime, ca si-si ldrgeasciperspectiva 9i apropiindu-se totodati, planind in spirald, delocul lui de vindtoare favorit - zona interzisd. De cind teri-toriul acela intins fusese imprejmuit, inlduntrul garduluighimpat se inmultiseri vieta$le mirunte si pAsdrile de totfelul, cici vulpile 9i celelalte jivine nu mai cutezau sdpAtrunda acolo. Pentru $oim insd, imprejmuirea aceea nualcdtuia o piedicd. Dimpotrivi. Era chiar spre folosul lui. Cutoate cA mai deunlzi o pifise $i el. Urmirea un iepuraq, 5icind'cdzuse asupra lui ca o piatri, urecheatul izbutise sd seascundd sub sirma ghimpati, iar el, soimul, mai sd nime-reasci drept in 1epi. Abia reugise sd evite ciocnirea, fdcind otumbd brusc6 in aer gi iniltindu-se furios, nu flri a atingecu penele lepii aceia ascu{iti. Citiva fulgi din piept i se des-prinseseri, rdtdcind apoi multd vreme in vdzduh. De atunci,soiniul se striduia sd se afnA cit mai departe de imprej-muirea aceea primejdioasd.

Marele soim alb plana peste stepi ca un adevaratstdpin, plin de demnitate, fiird a atrage prin^vreo miqcare deprisos atentia vietuitoarelor de pe pdmint. In ziua aceea, 9idimineata, la primul zbor, qi acum, la al doilea, observase

298

pe pistele largi, betonate ale cosmodromului mare vinzolealide oameni $i masini. Masinile lunecau in toate directiile, darse invirteau mai cu seamd in jurul rampelor de lansare arachetelor. Rachetele astea, cu virfurile atintite spre ttrii,stiteau acolo, pe platformele lor, de multd vreme, goimul seobi$nuise de mult cu ele, dar astdzi se petrecea cu sigurantaceva neobiqnuit. Prea multe magini, prea mulli oameni, preamultd foiala in jurul lor.

Nu-i scdpase soimului nici convoiul acela alcAtuit din-tr-un om cocotat pe cdmild, doua tractoare huruitoare qi unciine ro$cat qi flocos, care strtba.tuse stepa qi acum se oprisellngd imprejmuirea de sirmi ghimpatA, de parci n-ar fi pututtrece dincolo... Ciinele acela ro$cat il intidra pe ;oim prinaerul lui ftindav si mai cu seami prin faptul ce se-ncurcafArd rost printre picioarele oamenilor, dar marele Ooim albnu-gi dezv{lui prin nimic pirerea pe care o avea despreciine: nu se,cobora el intr-atit. Se roti doar deasupra locului,pindind ce se intimpli, incercind si ghiceascd ce avea degind potaia aceea ro$cat{ care se incurca, dind din coadd,printre picioarele oamenilor...

Edighei igi ridicd spre inalt chipul bdrbos qi vdzu goi-mul care se rotea, planind, deasupra lor. ,,Mare qi cu coaddalbd, se gindi. Ehei, sd fiu eu qoim, cine m-ar putea oprilJ\4i-as fua zborul si-as poposi pe cel mai apropiat kumbez*din Ana-Beiit!..."

intre timp, pe drum i5i fdcu aparilia o maqind care seapropia in vitezd: ,,Uite-l ci vine! se bucurd Edighei. DeaDomnul sa se sflrgeascd totul cu bine." GAZ-ul find bruscin fa{a postului de control. Santinela lu6 numaidecit pozitiade drepti. salutindu-l pe seful girzii. locorenentul Tansikbaev,care coborise din masin6.

- Tovarige locotenent, permiteti si raportez...Dar geful gdrzii il opri printr-un gest qi, cind santinela

iEi cobori mina de la.chipiu, se intoarse spre cei ce a$teptaude panea cealalti a barierei.

- Cine sint persoanele strdine? Cine asteaptd? Dum-neavoaslra? inrrebii el. adresindu-i-se lui Burannii Edishei.

*Mormint.

299

- Bit. bizgoi. karagim. Ana-Beiitke ietpei uripk,tlJik. Kalai da hols;t. .jtrdame5. Laragim'. spuse Edighei.striduinclu-se sa stea in asa fel, incit tindrul ofiter sa-i vadamedaliile pe piept.

Dar cuvintele lui, rostite in cazahi, nu Droduserd nici oimprt 's ie asupr l locutcn(nlul i Tcnsikbaev. acesta c loar lusi)cc r i . c i rd bi t r i r ru l Edrghei sc plegat i r i i vorbeusci i d in nou.Ll prevenl, rece:

Vi rog sa vorbiti ruseste: sint iu exercitiul fur.rctiu-rlr, se explicd el, incruntindu-gi sprincenele cleasuora ochilorobl ic i

Burannii Edighei fu profund tulburat:- lartd-mi, bAiete. iarta-ma. Dacii arn cresit. iarti-md.

$r tauu l is t ic i r . dc pdrci i s i -ar l i p ierdrr t durufvorbir i i sau arl r ur ta l (c avcl de gind sa \putrJ.

- Tova|dge locotenent, permiteli sa vi expunem cere-rca noastrA, vorbi Dlinnit Edilbai, salvinCu-l oe bdtrinulEr l ighci

- .- Spuneli. dar cit rrai pe scurt, il preveni si pe elseful srirzii.

tie de tata si fiul rdposatului.p i str ig i Sabit jan. hei . Sabit larr .

Dar acesta, care se preumbla incoace 5i incolo undeva,nlai intr-u parte. dddrr iritat din mina:

- Descurcali-vd singurilDlinnii Edilbai ro5i.* Ne iertatri, tovardqe locotenent, Sabitjall e supiirat de

cele intimplate. E fiul riposatului, bdrrinul Kazangap. E cunoi 5i ginerele lui, uitati. cel din remorca.

Ginerele crezu, pesemne, cii c chemat si cobori tl inIem0lca.

-- Amanuntele astea nu md privesc. Treceli la obiect,spuse seful gdrzii.

- Bine.- Scurt 5i Ia obiecL.

--- Bine, scurt si la obiect.

O clipii numar. SaDlinnii Edilbai se intoarsevino-ncoace!

*Noi sintem, fiule.

aiutA-ne. l l | | le.

i{)i}

\rr ne lasl si trcccnt \pr( cinrrt ir . Fl cevu.

Dlinnii Edilbai ii sDuse totul: cine sint, de unde vin siin ce scop. in timp ce Edilbai vorbea, Edighei urmireachipul locotenentului Tansikbaev si pricepu ca.nu se puteaa$t;pta la nimic bun de la el. Locotenentul venise numai deformi, si asculte, chipurile, solicitirile unor persoane stri-ine. Edighei pricepu asta si sufletul ii ingheti- $i-tot ce eralegat de-moaitea lui Kazangap, toate pregdtirile_ de plecare,toi ce fdcuse ca si-i convingd pe cei tineri s{l inmormin-teze pe rdposat la Ana-Beiit, toate gindurile.lui, tot_ ceea c€insemna penlru el legatura de singe cu istoria stepelor Sari-Ozeki - toate aceslea devenird intr-o c l ipd. in fata lu lTansikbaev, nimicuri zadarnice. Edighei se sim(ea lovit insimtimintele lui cele mai bune. I se pirea caraghioasi 5i ili ienea totodat i p ina la lacr imi lasi tatea lu i Sabit jan care.nimai cu o seari inainte. sorbind la priveghi votcii cu subat.indrugase verzi si uscate despre zei' despre oameni dirijatiprin iadio, incercind sd-i facd pral pe cei din Boranli prini t i inta lu i , dar care acum nu catadicsea nic i mdcar sddeschidd gura! I se pdrea caraghios 5i il umplea, totodati,de amdri-iune Burannii Karanar, impodobit cu valtrapulacela - cui ce-i mai pdsa de toate acestea acum! Locote-nentul Tansikbaev - care nu l'oia sau se temea sA vor-beasc:i in limba matemd - putea oare prelui podoabele luiKaranar? ii venea sd ridi si sd plingd privindu-l pe belivulacela nefericit, pe ginerele lui Kazangap, care, fdrd si punistrop de bduturh tn guri, se lasase hurducat atita drum inremorcd numai ca si stea aldturi de lesul rdposatului; acumse apropiase si statea aldturi de el, tragind inca 0ddejdea civor fi lasati sd lreaca spre cimitir. I se pfu'ea caraghios sidemn de mili totodati chiar si ciinele siu, roqcatul Jolbars- ce-i venise sd se alipeascd de bundvoie convoiului, $l dece astepta acum, rdbddtor, s-o porneasci mai departe? Ce'itrebuiau lui, ciinelui, toate astea? Dar, mai stii, poarc caduliul sin.rtise ci stdpinul lui era in impas, poate tocmai deaceea li se si aliturase, ca si-i fie aproape in ceasul greuin cabine a$teptau tinerii tractori$ti Kalibek si Jumagali -ce avea sA le spuni, ce aveau sd gindeasci ei dupi toateacestea?

Umilit si tulburar, Edighei simtea totu$i, deslu$it, cumse riclicd in el un val de indignare, isi simlea singele

301

clocotind $i, cunoscindu-se bine, stiind cit cle periculos erasd dea friu liber miniei, se srriduia sa si_o stapineasca piinputerea vointei. Nu, atita vreme cit riposatul mai era inciineingropat, in remorcd, n-avea dreptul ii irbu"n"u..a. Currri-ar fi stat lui, om b.itrin, si-5i piardi cumpdtul 9i s:i inceapisd vocifereze? A;a gindea Edi-shei, inclestinAu_si falciie,pentru ca nici un cuvint, nici un gest si nu tricleze ceea cetriiia el in clipa aceea.

_ . . , .A). ct tnr_ se s i astepra Edighei . d iscrr l ia lu i Dl inni iLo ni ( .u )elul ! i r l i i in l r i i numaideci t pe un lagas f i r i lsperanta.

.. - Nu v:i pot ajuta cu nimic. Intrarea persoanelorstli i i e pe teritoriul zonei e categoric interzisii. .prr. tnaot"_nentul. dupd ce-l asculr?i pe Dlinnii Eclilbai.

. N-am 5tiut acest lucru, tovardse locotenent. Altfeln-atn mai fi venit. La ce si fi venit ? Dar acum, de vreme ces?ntenr aici, rugati-i pe superiorii ,lL,mneauoortrd sd nepermlta sii ingropini omul. Doar n_o si_l ducem inddrit.

- . ,\T si raportar superior.ilor. Si am prirnit indicaliesir nu dau drrrnrul n i rnanui . sub nic i t rn pretei t .

. Ce prcle\ l Inai e 5i i is t r . tor l r i :e locotenelr t? serninund Dlinnii Edilbai. Dc prctexte ne arde noui? Ce avemde vdzut ilcolo, in zona voastri? Sli nu fi fost inmormintareaasta, am fi pornit la asernenca drum?. - Repet. tovar:isc. Siuteti pcrsoane striine si accesul elnterzls.

in-seamnir persotne striine? prinse glas ginereletretlv, cale pini atunci tacuse milc. ium ad]ci itriine?Cine-i srr:iin? Noi / spu.se el, 5i chipul fle5ciit, suft, i sermpurpurd, iar buzcle ii deveniril albiitrii.

- Chrar:lsa, cutn vine asta? il suslinu Dlinnii Edilbai., . Stradu. in. lu-se sa nu depascaj \cr l imi ta. g inerele bcl iwnu

f l ( r :ca lonul . \p l lse nuntai . vurbind prost rusc)te. t i r : ig in indcuvlnlele, coreclirldu-se nlereu:

- Asta cilnitir vechi al nostru. poporul de Ia Sari-Ozeki are drept s:i ingropr aici oameni ai nostri. Cindingropat aici Naiuran-Ana, nir.neni nu stiut cii zond inchis.,

- N-am de _gind sd lungesc vorba cu voi, rdspunselocoteneutul Tansikbaev. Ca sef al giirzii vii mai siun o

302

data: pe teritoriul zonei nu poate intra nimeni, sub nici unprercxt.

Se asternu ticerea. ,,Numai sd mA pot stdpini, si nu-linjur", iqi spunea Burannii Edighei in sinea lui. Privi iardsispre cer gi ziri din nou Eoimul acela care se rotea lin dea-supra stepei. $i fu iarisi cuprins de invidie fata de pasireaaceea calmi gi puternicd. $i hotdri ci nu avea nici un rostsi se joace cu focul: cu fo{a nu puteau intra. $i, dupd cemai privi o datd spre marele qoim alb, Edighei spuse:

... Tovarirse locotenent, noi plecim. Dar spune-i gene-ralului, sau cui este acolo mai mare in grad, ci nu e bine cefaceti ! Ca soldat bdtrin ce mA aflu, vi spun: nu e drept!

- N-am ordin sd judec ce-i drept gi ce nu. $i pentruca pe viitor s:i $titi, mi s-a cerut sd v,l spun: cimitirul acestava fi lichidat.

- Ana-Beiit? intrebd, uluil, Dlinn?i Edilbai.- Da. Dacd a$a se nume$te.- Dar de ce? Pe cine-ncurca cimitirul asn? se revolti

Dlinnii Edilbai.- in locul acela se va construi un microraion.

- Iaca minune! spuse Dlinnii Edilbai, desfdcindu-9ibratele a uimire. Ce Dumnezeu, nu mai aveli loc?

- Asa e prevdzut in plan.- Ia asculti. cine-i tatil tdu? il intrebi Burannii

Edighei pe iocotenentul Tansikbaev, privinduJ drept in ochi.- Asta ce mai e? spuse uimit locotenentul. Ce vn pri-

vegte?- Uite cA ne privegte. N-ar trebui sa ne vorbe$ti noud

despre nigte lucluri pe care trebuia sd le spui acolo, undes-a hotarit sa ni se disrrugd cimitirul. Ori poate ci stribuniitii n-au murit; tu n-ai si mori in veci?

- Asta n-are nici in clin, nici in minecd.- Bun, atunci schimbdm foaia. Ia spune-mi, tovard$e

locotenent, cine-i mai-marele vostru? Vreau sd md asculte,cer sa mi se permitd sd mi pling celui mai mare gef de lavoi. Spune-i cd un veteran, un locuitor din Sari-Ozeki,Edighei Jangheldin, vrea sd-i vorbeasci!

- Nu pot face acest.lucru. Arn indicatii precise.

303

_ . -: Dar ce po(i tu face, md rog? interveni iardqi ginerelebetiv. $i, disperar cum era, addugd: pini $i militia dii rirg ema' de soi !

. -- Fdri obriznicii! spuse, pdlind, qeful girzii. Luali-lpe individul dsta de lingd barierd si eliberali diunrul!

Edighei 9i Dlinnii Edilbai il apucara pe ginerele betivde brate pi-l traserd intr-o parte, spre tractoare, dar omulcontinua sd strige, privind inddriit:

. .:. Sugo,l j*ol da jetpeitti. s;uan 7er Lh jetpeicli IJnlintsetdeldtn auzrn!

Sabitjan, care nu scosese o vorbii in tot acest rastimD.umblase numai posac de colo pirrd colo. se hotar i deodata sase af i rme. venindu- le in inr inrninare:

- Ei, cum e? Ne lulm tdlpi$ita? Nonnal! Ana-Beiit!Numai Ana-Bei i t l g i -acum slal i at n isre por i l i cu corda-nrrep rc loare:

- Cine-i cu coada-ntre picioare ? se r.epezi spre elginerele be{iv. Dacii-i printre noi vreo potaie, ap:ii aia nre$ti, lepiddturd! Care-i deosebirea intre jigodia de la barier.dsi tine? Mai te qi umfli-n pene - marele om de stat! Da, tunici micar om nu esti!

- Tine-ti gura, belivanule! il amenintd Sabitian stri-gind, ca sd se audii pind la post. in locul lor, pentru aiemeneavorbe te rimiream la dracu-n praznic. sa 1i se stingi 5i ur-ma! Ce .folos aduci ru societdtii? De-alde tine ar trebuistirpi(i I

.. $i Sabitjan se intoarse cu spatele - md doare-n cot,adici, de tine si de toti Asda. Deveni brusc activ, incepu sdse agite si sa comande.

- $i voi ce-ati rdmas cu gura ciscatA? le strigd eltractorisrilor. Umiti tracloarele aleal Cum am venit, asi ple_caml La mama dracului! Mi-ajunge! Asa-mi rrebuje daci-nripurr mintea cu pro$tii!

Kalibek puse in funcliune tractorul si incepu si intoaFcd incet. Intre timp, ginerele betiv sfui in remorcd si-(i reludlocul lingd rdposar. Jumagali a$teptd ca Burannii Edi.qhei sdl

xDrutnul ou-ti mai ajunge, intreg pAmintul nu-1i mai ajunge! Facceva pe ifosele talc!

304

tlezlege pe Karanar de cupa excavatorului. Vdzind asta.Sabitjan nu se putu abtine 5i incepu sd-l zoreasci:

- Si tu ce stai? Porneste motorul! Nu mai avem ce

asteptal intoarcel O-nmormintare pe cinste, ce mail $i doarv-am spus de Ia inceput! Acum, gata, mi-ajunge!. Acasi!

Pini sa se instaleze Edighei in sa - fi camila sd inge-

nuncheze, aruncd-te in spinarea ei, ridic-o din nou in picioa-

re -, tractoarele strdbdtuserd citeva sute de metri pe drurnul

de intoarcere, mergind pe propriile lor urme. Nici mdcirr

nu-l a$teptaseri. Sabitjan, protdpit ill cabina primului tractor'se srdbea...

' in tdrii se rotea $oimul acela. Urmdrea de sus ciineleroscat, care-l irita cine $tie de ce prin purtarea lui firrinoimd; $oimul nu inlelegea, buniioarl, de ce, cind porniseri

tractoarele, potaia nu le unnase, ci rimdsese lingi omul cucf,mila pini cind acesla iucdlecase, si abia apoi pontise [adrum- alituri de ei.

Oamenii de pe tlactoare, urmati de omul de pe cinrili

si de cluldul roscat c e il ilrsotea, stribiteau iari$i stepcleSari-Ozeki in directia vdii Malakumdiceap, unde, sub buzaunei surpdturi dosnice, isi avea cuibul soimul. Altddatiirnarele soim alb s-ar fi nelinistit, slobozind lipete scurte dealarmd si, tinindu-se la distantd, dar nescipindu-i din ochipe venetici, 5i-ar fi chemat soala, care vina prin imprejurimi,pe domeniile ei, ca sd fie pentnl orice eventualitate alzituride el. daci, cine $tie, era nevoie si-5i apere cuibul. Deaceastd datd marele soim alb nu se nelinisti insi citusi deputin: puii crescuserd si piirdsiserd cuibul. Da, puii lui, cuiripi pi zi ce trecea mai putemice, cu ochi de chihlimbar sicioc ioroiat, aveau de-acttm via(a lor' domeniul lor de

vinatoare in stepd, ba incepuseri sdJ intinpine cu oarecareostilitate cind trecea intimpldtol pe lingd acestea...

Soimul ii urmdrea pe oamenii aceia care fdceau cale

intoarsi din obisnuinta de a observa tot ce se petrece pe do-meniul siu. Cea mai nare cutiozitate i-o stirnise, de la buninceput, duliul acela flocos, nedezlipit de convoi. Ce l-o fi

legind de oameni, de ce n-o fi vinind pe cont propriu, ci

al6argi dind din coadi pe lingd ̂ oarnenii aceia ocupati cu ale

lor? be viati mai era si asta? ii rnai stirtliserd curiozitatea

305

nl$te obrecte care strdluceau pe pieptul omului care merceape cdmili. Tocmai de aceea gi observd de indatd cd omui sicdmila. care mergeau in utma tracloarelor, o Iuasera deodalaintr-o parte. tdind-o de-a curmeziqul prin valea seaca $idepd5ind convoiul. Agitindu-si biciuSca. omul igi fdceacdmila sd alerge tot mai iute, obiectele sclipitoare de pepieplul lu i \a l tau zornaind. cami la inainta spr intena, cu oasIarg. i r r c i inelc roscat se luase dupd ei . in galop.. .. ,

AlergarA astf'el o. vreme, pina cind omul 5iiimila depi_5tr , i pr imul t ractor 5i se opr i r i de-r currnezisul drumuiui ,chrar ta rnt turea in valea Malakumdiceap. N4a) in i le f r inara.

- Ce- i? Cc.-a nrai inr implar? intreha. i l indu_se dincabini, Sabitjan.

. . - Nirnic. Opreste motorul, ii porunci Burannii Edi-ghei. Avem o vorbi.

- Ce vorbd? Nu ne mai tine_n loc; m_am sdturatpind-n gitl

Acunt tu ne tii in loc. pentru c{ o si_l.ingropdm aici.. -- Gara cu prostiile! izbucni Sabitjan, largin-du_li 9i mai

mult la(ul cravatei care-i atima de git ca o iireanli. Chiarcu o sat-l inmomrintez la haltii, si nu mai admit nici un felde disculii l Ajunge!

_ - Ascultii, Sabitjan! E drept cd_i vorba cle tatdl rdu.D-ar nu e5ri .singur pe lnme. Asiultd, torusi, si de al1ii. Aivdzut cu ochij tai ce s-a_ntimplat acolo, la post. Nimenidintre nol nu-i vinovat. Dar gi;deste_te si la iltceva. Undes-a nlal pomentt sd te intorci acasd cu mortul neingropat?Aga ceva nu se poate. E rugine mare. Asa

"auu "nr ' r_u

intimplat de cind lurnea.- Pulin ini pasd! strigi Sabidan.

-. - Acun llu,ti pasi. Cite nu spune onrul la minie. Dar

rni ine u \ i l l i sc I i lcu luSirre. O ru) ine pe calc n_ui s_o oot ispr i la cu rrrrnie. Girrdcste- le. Nu- i voie i i i_ torei nrortul por.ni t spre-n gropalciulte.

lntre timp. din cabina excavatorului coborise DlinniiEdi lbai . . , l r r r rcmorca - g inercle bel iv. iat e\crvator is lu lJumatrx l r t t u[ma\c : i e l . str af le desprc ce era vorba.Burannii Eclighei. cdlare pe Kamnar, le aiinea calea.

306

- Ascultati, djighiti, le vorbi el. Nu mergeti imporrivaobiceiurilor stribune $i impotriva llrii. Asa ceva nu s-a maipomenit - si te intorci cu mortul de la cimitir. Cel dus sifie ingropat trebuie ingropat. Nu se poate altfel. Sintem inMalakumdiceap. Acesta e tot tinutul nostru, Sari-Ozeki. Aicisi-a iniltat Naiman-Ana spre ceruri mdrelul ei bocet.Ascultati-l pe bdtrinul Edighei. Haideti sd-i sdpdm aicimormint lui Kazangap. $i mie tot aici sa-nti sipati mormint.Nddajduiesc sA md ingropati tot voi, 5i vd rog sd-miimplinili dorinta. Iar acum, cit mai avem vreme, sd sdpdn'lchiar rcolo. in vale. pe tdpsrnul leelu. ; i s i - l ledam perdposat ttuineil

Dlinnii Edilbai privi in direclia in care arita Edighei.- Ce zici, Jumagali, o sd treaci excavatorul? il intrebd

el pe tractorist.- Trece, de ce sir nu treacii. O luirn pe acolo. uite...

Cum :rdic i , ,o lu im"? Mai inr i i in l reabd-ma pcminc: s l t isa Sabi t j r n.

Uite cd te-ntrebdm, rispunse Jurnagali. Ai auzit ce-aspus omul? Ce mai vrei?

- Iar eu vd spun si terminat i cu prost i i le l Asta- icurati batjocurdl Ne intoarcenl la halt?i!

-^ Batjocurir o sd fie cind o si te-ntorci cu riposatulacasd! li rispunse Jumagali. Ginde5te{e bine ce faci.

An rul isera t r r to1i i .- Uite ce-i, voi facefi cum $titi, dar eu m-apuc sd sap

mormintul. Treabl mea e sd sap groapa; cit mai adincd. gipe lumini. Dupir ce se lasd intunericul n-o s;i se-apucenimeni de treabr asta. Voi faceti cum stiti.

$i Jumagali se indreptd spre excavatorul ,,Belarus". Fiir?ia mai pierde vremea, puse motorul in func{iune. intoarse siporni pe povirni5, spre tipsanul acela, Mllakumdiceap. ilurm6, pe jos, Dlinnii Edilbai. Intr-acolo i5i urni cdmila siBurannii Edighei.

Ginerele betiv ii spuse tractoristului Kalibek:Dacii n-o iei dupi Jumagali, mi arunc inaintea trac-

torului. Pufin imi pasd dacd md ontorili.Ce fac. incotro o iau? il intrebd Kalibek pe Sabitian.

307

-- Ticdlogi! Pui de cdtea! scriqni Sabitjan. Ce srai, dd-idrumul dupd eil

De sus. din iniltimi, Soimul urmdrea acum vinzolealade pe tdp$an. Una din masini prinse a se zgudui spasmodic,scurmind paminrul s i srr ingindu- l apor gramadi al ietur i .intocmai ca un lislar. lntre timp. din spate se apropiasetractorul cu remorca in ca-re stdtea acela5i om insingurat,alituri de un obiecr straniu. nemiscat 5i alb. Duldul la-tos siro$cat conlinua sd umble bezmetic printre oameni, dar celmai mul l .se al inea pe l ingd cimi l i . to ldnindu-se laplcloarete el.

$oimul pricepu cd acei cdldtori aveau sd riminA mult6vreme in vale, scormonind tirina. A$a cd zvicni din aripi si,descriind un cerc larg deasupra stepei, zburd sprc zonainterzisd, cu gind sd vineze pe dnim ceva si, totodatA. sdvadi ce se mai intimpld acolo, pe cosmodrom.

De doud zile qi doui nopti, pe pistele cosmodrolnuluidomnea o mare tensiune, activitatea se desfdsura fdri.intre-rupere. Noaptea, intreg cosmodromul, atit rampele de lan-sare, cit gi spatiile aferente, el'au putemic luminate de sutede rel lectoare. Ela mai multd lumind ca ziua in amiazamare. Zeci de automobile - camioane, turisme, microbuze -,nenumirafi savan[i qi ingineri se pregdteau sd pund in apli-care opera(iunea <Obruci".

Antisatelitii concepuli pentru distrugerea aparatelor dezbor in cosmos erau de mult in pozi(ie de start pe o pist6speciald a cosmodromului. Dar, potrivit tratatului SALT-7.utiUzarea lor. ca si a celor aparlinind piinii americane, erainterzisii pind la perfectarea unui acord special. Acum i$igdsiseri o noui destinatie, Iega6 de operaliunea transcosmi-cd <Obruci>. Rachete-robot asemdn{toare erau prcgdtite,pentru o lansare sincroni, qi la baza spatiald americanl dinNevada.

La cosmodromul din Sari-Ozeki, startul primei racheteanlisatelit era prevdzut penlru opt seara. Apbi. la intervalde un minut gi jumitate una de alta, urmau sd fie lansatein cosrnos alte noud rachete, menite si alcituiascd. Dedireclia Est-Vesr. o bariera impotriva piitrunderii aparatelorde zbor de sorginte extraterestri. Rachetelor-robot lansate

308

I

din Nevada le revenea misiunea de a acoperi directiaNord-Sud.

Exact la ora cincisprezece, la cosmodromul Sad-Ozeki- lfu bran$at sistemul de numdritoare inversd ,,Piatirninutka"+.Din cinci in cinci minute, pe toate ecranele $i panourileelectronice de pe cosmodrom apdreau inscrisuri luminoase,dublate de o voce car€ amintea:.,Patru ore si cincizeci sicinci de minute pind la start! Patru ore $i cincizeci deminute pind la start..." Cu trei ore inainte de smn tu cuplatsistemui .-Minutka"**.

lntre rimp, statia orbitala ,,Paritet" isi modificase para-metrii de zbor Ei ili trecuse pe alt cod sistemul de radioco-municatii, pentru a exclude odce posibilitate de contact cuoosmonaulii l-2 9i 2-l.

$i intre timp, din Univers pulsau neintrerupt, dar zadar-nic, intocmai ca un glas in pustiu, semnalele radio alecosmonautilor 1-2 si 2-ll Cei doi astronauti cereau cudisperare ca legdtula cu ei s{ nu fie intreruptd. Nu contestauhotirirea Centrului, solicitau doar cu insistentd si sestudieze in detaliu ideea unor posibile contacte cu civilizatiade pe Liman, pornindu-se, fireste, inainte de toate de lainteresele pimintenilor. Nu insistau asupra reabilitirii lor,declarindu-se gata si a$tepte 9i si facd intre timp totul pen-tru ca qederea lor pe Liman sd slujeasc:i statornicirii unorraporturi intergalactice reciproc avantajoase, dar se pro-nuntau impotriva autoizoldrii globale infdptuite de cele doudpirti prin operaliunea <Obruci>, care, dupd opinia lor, nu seputea solda decit cu o ine4ie istorice $i tehnologici, pentrudepdqirea cireia vor fi necesare milenii... Dar era preatirziu... Nimeni pe lume ttu-i putea auzi, nimeni nu bdnuiaimplorarea lor muti plutind ?n spatiul sideral...

La cosmodromul Sari-Ozeki-l fusese deja cuplat siste-mul ,,Minutka"; acesta consemna, implacabil, apropiereastartului in operaliunea "Obruci"...

Iar soimul, dupd ce-qi fdcu rondul deasupra cosmodro-mului, reapdru deasupra tip$anului din Malakumdiceap.Oamenii pe care-i liisase acolo puseserd mina pe cazmale.

,fD. lo ru.. piat' mlnnt {cinci minute).'- 'De la rus. rrirura (minnt).

309

Excavarorul scurrnrse deja adinc in pamint. dar rot i5i maicoDora ctontut ln groapa. smulgind ul t imele cupe de parnint .Lurrno_tn5a tnceta sa n)ar muste gl ia Si se t rase deopa.r te, iarin fundul gropii coborird oamenii. Cimila stitea tit acolo,dar ciinele ro$cat nu era de gisit. Unde s-o fi virir? $oimuise apropie in zbor gi, descriind un cerc deasupra vdii,irttorcindu-si capul ba la dreapta. ba la sringa. il za;i in celeorn urma pe duldul roscal sub remorca, lungil chiar linearot i . Cj inele t r indi ivea sau poale at ip ise. pui in i i pasa i 'esorm. Marea pas;ire se rotise astizi de atiiea ori deasupramicului grup de oameni din srepa, dar. ciinele nu_si ridicisemacar o data pr iv i rea sple cer. p ina s i l is tarul , c ind iese dinvrzuind se r id ica mai ;nt i i in doui p ic ioare s i pr ive5re impre_.yur. ia.r apoi in sus. :d vada dacd nu-l pindesie vreo primej.die. Ci inele. bag seama. s-a invi i tar ia t ra iasca p; l insaoameni s i nu se mai reme de nimic, n-are nic i o 'er i ia. ' iauite la el cum se rolanesre! $oimul riimase o clipa ci isatatin vazduh si un je l verde-albic ios i i t isni deodat i . c i unglonte. de sub coadd. in direcl ia c i inelui . Na. t inel

. . Ceva cdzu ^dg;.u1 ne mineca lu i Buranni i Edighei . Un

gdrnat. De unde? Edighei il scururd de pe minecd giigi ridicdprivirile spre cer. ,,Iar coadd-albi. A nu stiu ciia oarri serote$te deasupra noastrii. De ce oare? Ferice de el. plute5te,se leagdnd fiiri pis in vdzduh.', Gindurile ii furd curmate deglasul lui Dlinnii Edilbai, care rAzbiru pind Ia el din fundulgropl:

- Hei, Edike, ia uitd-te-ncoa! E de_ajuns sau maisipim?

Edighei se plecA, incruntat, peste buza mormintului.. .T19ci s i in col tu l acela. i i rugd el pe Dl inni i Edi lbai .lar lu. Kalrbek. iesi pul in. I t i mul tumesc. la sa vedem. Ce sAzic, cred cd-i destul de adinc. Torusi, Edilbai, cred ca ar tre_bui lirgit un picu1, sd fie ceva mai incdDdtor.

Dupa ce le dadu aceste insrruct iuni . Buranni i EdigheiluA canistra cu apa $i, trecind in spatele excavatonilui.s i iv i rs i ablut iunea. cum se cuvine inainie de rugaciune. Abiaatunci i i mai veni in ima la loc. Chiar daca nuleusisera sa_lingroape pe Kazangap la Ana-Beiit. sciipasera. oricum, de omare rusine: nu-l

-adusesera pe raposal neingropat inddrit.

acasd. Daca n-ar fr sldruil e[. a5a- s-ar fi inlimplat. Acum

310

trebuiau sd facd astfel incit pini la ciderea noptii sA ajungila Boranli-Burannii. Acasd erau, desigur, a$teptati, $ioamenii aveau si fie nelinigtili din pricina intirzierii lor.Doar fdgiduiserd cA se intorc nu mai tirziu de ora 5ase, agaci aveau si se stringd la praznic cam la ora aceea. $i se gificuse patru $i jumitate. Mai aveau de sdvirqit inmor-mintarea, apoi drumul indfidt, pdn stepd. Or, chiar gribindpasul, tot aveau de mers pret de doud ceasuri. Dar nici sdscurtezi inmormintarea nu se cddea. Aveau se intirzie, cesd-i faci, la urma urmei, praznicul se poate intinde 9i maitirziu...

Dupi ablu(iune, Edighei se simti pregdtit sA implineas-ca ultirnul ritual. Ingurubind la loc dopul canistrei, iSi fAculparitia de dupd excavator, cu o expresie solemnd pe chip.I$i netezi cu gesturi prelungi barba $i mustdtile.

- Sabitjan, fiu al riposatului rob al lui DumnezeuKazangap, treci in stinga mea, iar voi patru aSezati trupulriposatului pe marginea gropii, qu capul spre asfin1it, spuseel solemn. Cind toate furi implinite, urmd: Iar acum, si neintoarcem toti cu fata spre sfinta Kaaba. Deschideti palmelein. fata voastri, ginditri-vd la Cel-de-sus, pentru ca El s{asculte vorbele 9i gindurile voastre in acest ceas.

Oricit ar pdrea de ciudat, nimeni nu murmurd gi nuchicoti in spatele lui. $i Edighei fu multrumit cd a$a stauIucrurile. Careva, cine $tie, ar fi putut zice: las-o balta,moqule, ce ne tot impui capul, ce te maimutdre$ti si o facipe vraciul,^mai bine sd-ngropim iute mortul $i s-o ludmspre casi. Igi lud inima-n dinli qi se rugd in picioare, nugezind, pentru ci auzise de la oameni mai-otiutori in de-aldeasrca cA in tirile arabe, unde i$i avea obirqia reliiia lor,oamenii se roagd in cimitire stind in picioare. Cd o fi fiindaqa sau altfel, Edighei voia sd fie, oricum, cu fruntea maiaproape de cer.

' Dar inainte de a purcede la implinirea ritualului, incli-nindu-se pentru inceput spre dreapta Si spre stinga lumii, iarapoi salutind printr-o inclinare a capului pdrnintul 5i cerul,prinos Ziditorului pentru rinduiala de neclintit ce domneitepe aceastl lume in care omul se na$te intimplitor, dar pierenegreqit, aqa cum ziua urmeaz[ noplii, Burannii Edighei zdridin nou marele $oim alb. Acesta plutea undeva, in fata lor,

3l l

abja clintindu-si ariprle, descliind in tirii cerc dupii cerc.Dir I l r r i rnul nu- i tu lbura c i lu5r de pul i l t \ tarea ruf ]eteascd-dimpotr iv i . i l a jura sa-si adune gindur i le.

In fata lui. pe marginea gropii cascate, zdcea, inlisuratin giulgiu alb, rdposarul Kazangap. Rostind cu jumdtate deglas slujba de ingropirciune. cuvintele acelea destinatetuturor si frecdruia de acum si in vecii vecilor nind lasl l rs i tu l lumi i . cur inrele acelea care i rnbr- i l isau i r r s inedestinul, acela5i si necrutdtor, pentru orice om, oricine a fostsi oricind a trdit el, si pentru cei cdrora le e hirdzit sd senascd de acum incolo, rostind aceste formulc atotcuprin-ziitoare izvodite de proroci, Burannii Edighei cduta, totodatd,sii le adauge propriile gindur.i, izvorite din sufletul si expe-r ienla lu i . Dorr nu t r l ise onul zadarnic De lurnea asla.

..Drci lu. Preaputernice. ruzi, intr-aclevar, rugdciuneaaceirsta strabUnr invi lx la din c i i r l i , a\cul l i Sj g indul . i je tnele.Ele n-au sA tulburc ta ina rusdciuni i .

Stim, Doamne, aici, in valea Malakumdiceap, lingigroapa pe care atn sdpat-o pentru Kazangap in loc pustiu gisallbatic, pentru ci n-am izbutit si-l inmormintAm in cimi-tirul in care dorea sii odihneascd, ii din {arii ne privesteroimul. s i starn cu pr lmele deschise. lu indu-ne rdmas bun dela Kazanglp. Dacd existi, Preaputernice, iarti-ne si primestetrupul robului tdu Kazangap cu indurare, iar dacd o meritd,hdrizeste-i pace ve5nici. Ne-am strdduit sd facem tot cetinea de noi. In rest. facA-se vota ral

$i acum, daci imi ridic glasul cdtre tine in acest ceas,ascultd-mi, cit incd mai sint viu gi gindesc. E drept, oameniialita $tiu - s:i te roage tot timpul: miluieste-mri, ajutA-md,apard-m:i! Prea nul,t asteapri de la tine - si cind li secuvine, $i cind nu. ln sinea lui, 5i ucigagul vrea sd fii departea lui. Dar tu taci intruna. $i, ca oameni ce sintem, ni separe uneorl, mai cu seamd in clipele grele, cd numai pentruasta te gi afli tu acolo, in cenrri, ca sa taci. Nici tie riu ti-eu5or, imi dau seama, rugile noastre n-au sfirsit gi numir. Iartu e$ti unul singur. In ceasul acesta eu nu cer nimic: vreaudoar sa-t i desrainut gindur i le nrele.

M-am intristat tbarte pentru cd cimitirul nostru sfint,unde odihneste Naiman-Ana, nu ne va mai primi de-acuminainte. Si de aceea eu as vrea si-mi donn sbmnul de veci

312

pe tdpsanul acesta din Malakumdiceap, cdlcat cindva cletilpile lui Naiman-Ana. lar daci{-i adevdrat cd dupi moartesufletul se strimutd in alta fiintd, eu nu m-a$ vrea furnicd,m-a$ vrea soim alb. ca sd zbor, intocmai ca acesta care seroteste deasupra noastrd, peste intinderea stepei, gi sd misatur-privind p:imintul. Asta-i tot ce-mi doresc.

In fata acestor tineri imi rostesc acum testamentul.Dorinta mea e sd fiu ingropat aici. Numai cd nu stiu cineare sd se roage la ciipAtiiul meu. Tinerii de azi nu cred inTine Si nici nu stiu vreo rugiciune. Pentru ci nimeni nu gtiegi nu va afla vreodati daci exiqti cu adevfuat. Unii spun ciexiSti, altii - cd nu existi. Eu vreau si cred cd existi, exiStiin gindurile mele. Cind inalt rugi cdtre ceruri, md rog, defapt, prin tine, mie insumi, si-n ceasul acela mi-e dat s{gindesc aidoma tie, Ziditorului. Iata miezul credinlei. Dar ei,cei tineri, nu se gindesc la acest lucru qi dispreluiesc rugii-ciunile. Ce-si vor putea ei spune lor in$ile si altora inmarele ceas al mo{ii? Vrednici sint de mild. Cum sd-si deaseama cit pretuiesc ca oameni, dacd nu-s in stare sd-si inaltegindurile intr-atit, incil sA devind pentru o clipd Dumnezeu?Iartd-md, poate c6-ti iau numele-n desert. Nici unul dintre einu va putea ajunge Dumnezeu: or, asta inseamnd cd si Tu aiinceta si exigti. Dacd omul nu s-ar putea socoti, in sinea lui,Dumnezeu, un Dumnezeu in stare si-i ocroteascd peoameni, aga cum ar trebui si-i ocrote$ti tu, atunci nici tu,Doamne, n-ai mai exista... $i eu n-a$ vrea si pieri fdliurma...

Iatd rddicinile tristetii mele. Sd mi ierti, Domne, dacd-tigreqesc. Sint un om simplu, gindesc aga cum md pricep.Acum o sd dau glas ultimelor cuvinte din ctutile sfinte, casd incepem ingropdciunea. Binecuvintd pe robii tdi..."

- Amin, igi incheie Edighei rugdciunea 9i, ridicindu-5idin nou spre 5oimul acela privirile incdrcate de tristete, seintoarse spre tinerii din spatele lui, spre tinerii aceia desprecare tocmai vorbise cu Dumnezeu. Dialosul cu Ziditorul seincheiase. in tala lui stdteau cei cinci oamlni cu care venisepind aici $i cu care urma sd sdvirgeascd, in sfirsit, inmor-mintarea atit de mult aminat6.

313

- A$a, deci, spuse el ginditor, ceea ce se cuveneaspus in rugdciune, am spus eu 9i pentru voi. Acum, si im-plinim ritul.

Lepddindu-si tunica. Burannii Edighei cobori chiar el infundul gropii. ll ajura Dlinnii Edilbai. Sabitjan. ca fiu alrAposatului, rdmisese deoparte, cu capul plecat, ceilalli trei-

-Kalibek, Jumagali 9i ginerele beliv - apucard rupulinfdgurat in giulgiu a.[ riposatului qi il coboriri in groapa,unde-l primird miinile lui Edighei 9i ate lui Dlinnii Edilbai.

,,A$adar, a venit 9i ceasul despd4irii! gindi Edighei,agezindu-l pe Kazangap in sdlaqul de veEnicd odihni dinadincul pdmintului. Iartd-ne ca n-am izbutit atita vreme sd-ligdsim locul de veci: aga a fost si fie. Nu-i vina noastrd cAnu te-am ingropat la Ana-Beiit. Dar fii fdrd grijd, nu las eulucrurile a5a. O sA merg unde trebuie. Citd vreme triiesc,n-am sA tac. Am,sd le spun tot ce am pe inimd. Tuodihne5te liniEtit. Vbzi cit pimint in jur, intinderi nesfir5ite,iar 1ie 1i-a trebuit doar o palmd de loc. N-o si fii singur.Curind am sd vin $i eu si-ti tin de urit. Mai asteapti-mdnumai putin. Si nu te-ndoie5ti. Dacd nu mi se intimpla vreonenorocire. dacA mor de moarte buna, o sd vin si'eu aicisi-o sd fim din nou impreuna. O sd ne prelacem amindoi intirind de stepd. Dar noi n-o si mai $tim asra. Numai citivreme trdie$ti ti-e dal se $di asta. De aceea eu mi prefaccd-ti vorbesc lie. dar, de fapl. mie imi vorbesc. Pentru circeea ce ai fost tu nu n]ai existd. Asa ne trecem cu totii -din fiin1a in nefiinta. gi rr.enurile vor goni prin srepd. si-nlocul^noslru se vor naste al l i oameni. . . ". . In clipa aceea, bitrinul Edighei nu se mai putu stdpini

si izbucni intr-un plins cu suspine - tot ce trdiserd ei aaitiaani la halta Boranli-Burannii, intreg acest rdstimp, carepdrea nesfirgit, toate necazurile, amirdciunile si bucuriileincipuserd in citeva cuvinte de adio si-n cele citeva minuteale ingropaciunii. Ce mult, $i totu$i ce putin ii e dat omuluisii dAinuie pe piimint!

- Md auzi? spuse Edighei incet spre Edilbai. Umerii lise atingeau. SA md ingropati qi pe mine aici, ca sd fim alii-turi. Cu miinile tale sd mA asezi in groapi, aga cum vezi- cdfacem acum, ca sd-mi fie qi mie ugor somnul de veci. imifigdduie5ti?

3t4

I

- Termind, Edike, vorbim mai tirziu despre asta.Acum mai bine ieqi din groapi. Termin eu ce e de terminat.Liniqteqte-te, Edike, qi ie$i. Nu te mai.chinui.

Minjindu-si chipul umed cu palmele pline de lirind,Burann?i Edighei iesi din groapl, ajutat de miinile celor rd-magi sus. Plingea qi se tinguia in qoapti. Kalibek adusecanlstra cu apd, pentru ca bdtrinul sd se poatd spdla.

Aruncard fiecare cite un pumn de Fdnd in groapd 5iincepurd sd o umple. La inceput cu lopetile. apoi Jumagali .urca Ia volan 5i impinse piimintul cu lama buldozerului. lnsfir$it, puserd iar mina pe lopeli 9i ridicari movila deasupramormintului...

Marele goim alb plana deasupra lor, urmdrind norigorulacela de colb de jos gi micul grup de oameni care scurna-serii glia in Malakumdiceap. Observd o oarecare insufletrirein rindul lor cind, pe locul gropii pe care o sdpaseri, incepusi creascA o movild de pdmint proaspit. Duliul roscat iesise$i el, ?ntinzindu-se, de sub remorci, 5i se invirtea iardsi pelingd oameni. Ce-i pasa lur? Numai balrina cdmilie impo-dobitA cu valtrap rumega nesimtitoare, migcindu-5i fdrdincetare fdlcile...

Oamenii pireau a se pregiti de plecare. Ba nu, iatd ciunul dintre ei, stipinul cdmilei, iqi impreuni palmele indreptul chipului $i toti ceilalti facurd la fel...

Se fdcuse tirziu. Burannii Edighei ii invdlui pe totiintr-o privire lungd. std.ruitoare 5i spuse:

- Am implinit voia rdposatului. A fost om bun?- Om bun, raspunseri ceilalti.- A remas cuiva dator? Fiul lui e aici si Doate lua

asuprd-si datoriile tatilui.Nimeni nu rAspunse. Atunci, Kalibek vorbi pentru toli:- N-a ldsat nici o dalorie.- Tu ce ai sd ne spui, Sabidan, fiu al lui Kazangap?

intrebd Edighei.--- Va multumesc tuturor, rdspunse scurt acesta.- Gata, sdpomim spre casi! spuse Jumagali.- Indati. IncA o vorbd mai am si vri spun, il opri

tsurannii Edighei. Sint cel mai bdtrin $i am o rugdminte cd-tre voi toti. Cind o fi sA mor, sA mi ingropali aici, aldturi deKazangap. A1i auzit? E dorinJa mea de pe urmd.

Jl)

- ..- Nimeni nu stie ce-l a$teaptd, Edike, la ce bun si negindim de pe acum la moarte? spuse Kalibek.- gi totusi . insisra Edigh; i . Eu simr nevoia sd v_o

spun, rar voi trebuie sd mii ascultati. Cind o fi sd fie, amin-titi-vd ce v-am cerut $i asa sri faceti.. - Si ce mai gldsuieste resramenrul rau? Hai. Edike,

oaca- re-al pomtt. mdca,r spune_ne rot. glumi Dlinnii Edilbai,ca sa mat lnsentneze atmosfera.

* Nu-i nimic de ris, rosti jignit Edighei. Am vorbit serios._.... . qin", Edike, o sd tinem rninte, il liniSti DlinniiEdilbai. Dac-o fi sri fie, o sd facem cum ti-i voia. Nu_ti iagnJl.

- Aqa da, iatd cum trebuie sd rispundd un adevdratdjighit, spuse Edighei.

-- Tractoarele virarii, ca sd iasi din vale. Tirindul oe

Karanar de friu, Burannii Edighei se apropie de i"UiU,ir.V_oia si discute cu el intre patru ochi deipre ceva

"u." iu_i

dddea oace.-- A-sculri. Sabirjan: am implinir ce aveam de implinit

Sl cred cA e momentul sii discutiim ceva. Cum rdmine cucimitirul nostru, cu Ana-Beiit? intrebri el.. - Cum sd rdmind? Cu asta chiar cd nu meriLi sii nebatem capu^l. riispLrnse Sabirjan. planul e ptan. O sa_t aesii_rnleze. conlbrm planului. gi cu asla basta.. ; Nu asa se pune problema. Arunci am putea sa ridi_

cam oln umefl la tol ce se_ntimpla. Tu te_ai nascut $i aicrescut

^aici. Taicd-tu te-a dat la gcoald. Adineaori l-am in_

gopat. .L) plin cimp. Surgura mingiiere e ca miicar l_am inmor_mlnmt in stepa lui. Tu e5ti om cu cafle, lucrezi la regiune. ootivorbi cu cine rebuie. Ar cidt sumedenie de ciini...

- Ei, si ce-are a face? il intrerupse Sabitjan._ - Pli are:_dacii. m-ai sprijini, u, *"rg. ihiar miine laai lnan. ca n-o ll ntci ordselul asta de capul lui. Nu se Doateca cimirirul Ana-Beiir sii fie ras de pe fata pamintului.'. -. Toare astea-s povesti, Edii<e. intejege si ru. Aicilucrunte se Judecii la nivel mondial, cosmic, 5i noi _ cujalba-n bnt pentru nu qtiu ce cimitir! Cine inghite u5u

""uuiPentru .ei dsta-i un flecu$tet, acolo! gi_apoi, "oricu*, toi nu

puten intra la sef.

3t6

- Daci nu incercdm, sigur cd n-o sa intrim. Dar dacdne cerem dreptul, au si ne asculte. La umra urmei, daci nuputem intra noi, sd iasd seful dla. Ci n-o ti vreun munte, sdnu se clinteascd din loc.

Sabitjan ii arunci lui Edighei o privire iritati.- Las-o billta. balrine. Irr orice caz. pe mine sa nu

contezi. Chestia asta nu md privegte citusi de putin.- Aria trebuia sd spui de la bun inceput. Ca si nu ne

rdcim gura de pomani. Pentru ni$te povefti!-- Dar ce credeai? Ci gata, o sd nd pun pe alergdturA?

Ca ce chilipir, mii rog? Am familie, copii, muncesc. De cesi scuip contra vintului? Ca sd dea cei de-aici un telefon sisi-mi dea de la serviciu un picior in fund? Nu, mullumesc!

- Multumirile pdstreazd-le pentru tine! ii arunciEdighei si urm6, clispretuitor: Un picior in fundl Va sd zicd,numai pentru fundul ista al tdu triiesti?

- CIed si eu! Da, pentru fundul dsta! Tie-ti vine usorsir vorbesti - cine esti tu? Un nimeni. Pe cind noi triimpenuu fund, ca sir ne pice in gurd mai duice.

- Ala, clecil Ia uite comedie! Pe vremuri capul era celprelui t . acurn. pere-se. i -a luat-o in l inte funJul .

- Ia-o cum vrei. Dar gdseste-ti alti fraieri.-- E limpede. Ne-am spus tot ce aveam de spus! i-o

retezd Burannii Edighei. Azi e pomana mortului, dar dup6aceea. dea Dumnezeu sA nu ne mai intilnim niciodatd.

- Cum ne-o fi norocul, rinji Sabitjan.Cu u5lfl 5c dcsphrliri. '[ractoristii a)leptau. cu rrotoa-

rele pornite, ca Burannii Edighei sri urce pe cdmjli, dar elspuse sd nu mai zdboveascd, sA porneascd Ia drum $i cit mairepede, ciici oamenii a$teptau la haltii cu masa pusd. Citdespre c l . c ind avea s ajunga. rvea sa ajunsa.

Dupd ce tractoarele plecari, Edighei rdmase o vreme peloc, gindindu-se ce avea de tdcut rnai departe.

Era singur acum in inima stepei, pe deplin singur -clacd nu-l puneai la socoteali pe credinciosul Jolbars care, lalnceput, se luase dupd tractoare, apoi insd intorsese, luindaminte cd stdpinul nu mergea cu ceilalti. Dar Edighei nu-lbAga in seamd. N-ar fi observat nici dacd duliul ar fi fugitspre cas.l. Nu la el ii stirtea gindul. Lumea se intorsese cufundul in sus. Pulta o arsurd in suflet, nu putea nicidecum

3t7

alunga pusl iu l c l re- i cupr insese f i inta dupa discrrqi l cuSaDrUcn. Un gol se casca in launtrul lu i . o praprst ie rece siintunecoasi, care-l sorbea, pricinuindu-i o durere de neosto_it. Se ciiia, se ciiia amerniC acum c?t purtase de-a surda dis-cutla aceea, cd aruncase vorbe in vint. Era Sabitian onrulcdruia puteai sd-i ceri stat $i ajutor'l Sperase cii, oni cu cartetlrnd, avea sd gAseascd mai degrabd o linrbii comunii cuoamenii aceia decit el, Edighei. Ce tblos c_a invattal pe latot felul de scoli? Ori poate cd rocmai invitNruril i l ficu.se sdrJungi .ara cum err . Or i puule c i exi* l i pe ( lc\ : l ut) duh.Oe (r d l t \ ( ) leasci i s laruinl i , care y i_a dl l loat i osterrel lepentru ca Sabiqan sd devind Sabttjan. sr nu alrti:l cle om. Nupovestea_. insugi .Sabitjan oricui voia sii-l iLscLrlte despreoameni dirrjali prin radio? Nu spunea el cd acclc u,e,r,o.i.ei rpropre cu repezic iune? Dnr drcr oameni i r inr r l i r i ia l i de pelcum t le duhul r r 'e la revrzul $ i atotpulelrr ic?. . .

Cu r . i t se l i r rder rnai nrul l la ar. .estr , l r r r . r . r r i . b l t r inuiEdighei se simtea mai umilit si mai neputillcios.

E5t i un mankurt , asta est i ! Cel mai adevdratmankurt! $opti el pentru sine cu sufletul Dlin de ul.al si toto_dala de Ini la pentru Stbi l ian.

^ D_ar nrr voia c i tusi de put in ra se i r lpace cu cele

int implxtc. is i dadea \earna ea l rebuie sa lacl cev;r . s l i r ru selase dobol i t cu una. crr doua. inqelegea cu i r i jsa lucrur i leusir cunt s in l insemna si i se recunoascr i l r in l . Si l le l c itrebuie sii irctioneze cumva, chiar dacir ziua aceea se sfirsisea$a cum se sfirsise, dar incd nu putea spune exact ce anumear fi vrut sd faci. nu stia cu ce si inccaph 5i curn, Dentru cagindur i le 5i spcrantele pe care 5i le ]ega:e de Al : r -Bei i r saajungi la urechi le celor crrc puleau intr . -aclcrrr schirrrbaordinul rcela. Sr le ajunpa la ur ichi s i sr r ibrr puter.e asunnrIor. fncindu-i \i i,e rilzgindersci. De undc .j pornerscn., L:tce usi sii bate?

. FrAmintat de aceste ginduri apisiitoare, Edighei, purtatI l pas de_ Kanrnar. is i l isa pr iv i r i le sa- i luneee i r r i r -o parre s iin al ta. De iur- imprejur - stepr nlutd. Urnbrelc i r rserar. i i sefurigau spre vigiunile roscate ale Malakumdiceapului. Trac-toarcle 5e piert lusera de lnul t in depar l t re. c l : i l r : i zgomotulmotoarelor se stinsese. Tinerii goneau spre casi. Ultimul ornce mal piistra in memorie istoria acestor stepe _ batrinul

3t8

Kazangap zicea acum in vaie, sub movila singuratici de' pdmint proaspit, in mijlocul stepei nesfirsite. Edighei vizu

cu ochii mintii cum movilita aceea de pimint avea sa sesurpe incetul cu incetul, avea sd se turleascd, si se impu-{ineze, avea sd capete culoarea de pelin a stepelor $i peste ovreme avea sir fie foarle grcu, iar mai tirziu de-a dreptul cuneputinti sd mai distingi locul acela. Asa si trebuia sd fie -nimeni nu poale supravietui pdmintului, nimeni nu poatescdpa de imbliitisarea lui...

Soarele se buhiise si se ingreunase acum. spre sfirgitulzilei, si cddea parcd sub propria lui povard tot mai jos, spreorizont. Lumina astrului ostenit scddea din clind in clioi. Inpintccele asl i r r l i tu lu i se zrmi. , lea. pe nesiml i rc.6ezna. indesin-du-$i ceturile vinete in strdlucirea aurie dimprejur qi stingind-o.

Cintirind lucrurile-n fel 5i chip, Burannii Edighei hotdrisd se intoarcil la bariera aceea care bloca intrarea in zonir.Altii cale nu vedea. Acum, cind inrnomintarea se sdvir5ise,cind nu mai ert legat de nimic si dc nimeni, cind se pufeabizui pe intreaga putere pe care i-o hdrizise firca gi pe carecl o inmullea prin experienta lui de viat:i, isi putea permitesi actioueze pe riscul lui, asa cum srrolea el de cuviinld.Inainte de toatc, era hotdrit sd-l oblige pe seful gdrzii sdlconduci, fie si sub escorti, la selul cel male sau, la nevoie,si-l sileascd pe Setul acela si vini acolo, la barierli, gi sd-lasculte pe el, pe Burannii Edighei. Le-ar spune totul, fi l iocol isur i . . .

Odatd chibzuite toate acestea, Burannii Etlighei se ho-tiri si actioneze fdrd intirziere. Avea si istoriseascd maiiDtii dureroasa intimplare cu inmonnintarea lui Kazangap.Avea dc gind si se arate neinduplecat acolo, la barierd, siobtind ori pennis de liberd trccere, ori posibilitatea de a se in-tilni cu cine ti 'ebuie. Da, cu asta trebuia sii inceapd, s:iconvingi garda ci avea si meargd pini-n pinzele albe, caavea si lupte pini clnd va fi ascultat de cel mai mare irrgrad, nu de uu oarecare Tansikbaev...

Se simti deodatd sigur pe sine si plin de curaj.Taubakel! Daca dulirul are stdpin, gi lupui are unul,

fie acesta 5i DLtmnezeu! se imbirbdti el si-l inrboldi neKaranar in directia barielei.

319

Intre timp, soarele ast'inlise, incepuse sa ss intunece.Cind ajunsese aproape de zond era de-acum beznd. La vreojumdtate de kilometru de barierd. cind zari lumina proiec-toarelor de la post, Edighei cobori de pe cdrnild. N-avea ceface acolo cu ea. La ce bun s-o tirascii dupi sine. Ba, tepomenesti cd apare vreun stab, care nici n-o sd vrea sdlasculte, $i-o sd spuni doar:,,la mai ci.ribAne$te-te de-aici cucimila ta cu totl Nici un fel de audienlil Card-tel" Si n-orsd-i dea drumul spre birouri. D:r, mai presus de toate,Edighei nu $tia ce avea sa se aleagi de cererea lui, cit aveade a$teptat, aqa cd ise pdlu rnai cuminte si se infdtiseze labarierd de unul singur. iar pe Karanar sdl lase deocamdatein.rpiedicat, in stepd. Si pasci acolo.

- Agteaptd-md putin, mii duc sd-mi incerc norocul, sdvedem ce iese, mormdi el, chipurile pentru Kafanar, de faptca si-si facd mai mult curaj. Fu totusi nevoit si culcecimila la pdmint, pentru ci trebuia si scoati din coburpiedica si s-o desfdsoare, orbecdind prin intuneric.

In jur domnea o asemenea lini$te, incit Edighei iqiauzea propria respiralie $i zumzetul insectelor prin aer. Pecer se aprinseserii deodatd puzderie de stele. Se r$ternuse otdcere de parc.l intreaga fi|e ar ti a$teptat si se intimpleceva,,.

Pini $i Jolbars, care era deprins cu linistea stepei, igiciulise urechile .si scheldl6ia fiiri i pricini. Ce nu i-o flplicind in tdcerea aceea?

- Ce mi te tot incurci printre picioarel se otiriEdighei la el. ,,Chiar, se gindi el, risucind piedica in miini,ce m{ fac cu duliul? E limpede, ciinele n-o si rdmind aici.S-i-l gonesc, tot degeaba." Iar sd se infitiseze la post cupotaia al4turi nu se fdcea. Chiar dacd nu pe fatd, in sinea lortot or sd rid6, zicindu-gi: ia uite, dom'le, a venit bogorogulsA ceard dreptate $i nu-l urmeazd decit un ciine. A$a cd, mai

. bine firi duldu. Edighei se gindi atunci siJ lege cu fiiullung de 6aua cimilei. SA stea legati impreund, ciine sicimili, pind zdbove$te el pe-acolo.. Chemd ciinele si se-a-plecd sd-i pelreaca latul peste git. In clipa aceea se petrecuceva in v{zduh, ceva prinse a se migca.in spatiu cu zgomotcrescind, ca un vulcan. $i chiar aldturi, de undeva, de foarteaproape, de pe cosmodrom, o flacilrd ?nfrico$ati se inaltd ca

320

un stilp orbitor in tirii. Burannii Edighei zvicni speriat inpicioare, iar cdmila siri cu un raget intr-o pa e... Ciinele.cuprins de groazA, se tupild la picioarele omului.

I-uase startul prima rachetS-robot din cadrul operaliuniitranscosmice de baraj <Obruci". In Sari-Ozeki era ora optfix. Dupi intiia rachetd, i$i lud zborul spre indltimi a doua,apoi - a treia, si asa intruna... Rachetele urcau spre cosmos,unde urm;ru sd alcdtuiascd un cordon permanent in jurulglobului, pentru ca nimic sd nu se schimbe pe Pdmint,pentru ca totul si rdmini asa cum era...

Cerul se surpa, spirgindu-se in rotocoale de foc sifum... Omul, cimila, ciinele - aceste fiinte simple - o rup-serd la fugd innebunite. Cupringi de groaz6, alergau alituri,temindu-se si se despartd, goneau prin stepd in luminacrudd revdrsati de giganticele limbi de foc...

Dar oricit ar fi alergat, goana lor pi.rea o goani pe loc:fiecare nouii explozie ii absorbea pe de-a-ntregul in oce:urulacela necuprins de lumini $i zgomot...

Goneau - on, cdmild si ciine , goneau fard sdpriveasci indirit sr. deodatri, lui Edighei i se pdru ci, cineqtie de unde, rdsdrise deasuprd-i pasdrea albd, ndscutd dinndframa lui Naiman-Ana cind ea cizuse din 5a, riipusd desdgeata propriului sau fiu mankutl... Pasdrea albi zburaalituri de om, strigindu-i, in vacarmul qi iumina orbitoare ceii inconjula:

-- l-u al cui esti? Cum te chearnii'l Adu-ti antinte cumte cheami! Tatdl tdu e Donenbai, Donenbai, Donenbai.Donenbai. Donenbai, Donenhai. . .

$i glasul ei rasuni inca multd vreme in bezna ce sereinchidea deasupra lor...

Peste citeva zile, primind telegrama in care li se anuntasfirsitul bdtrinului Kazangap, sosili la Boranli-Burannii,venind de la Kizil-Orda, cele doud fete ale lui Edighei,Saule 9i $arapat, cu sotii $i copiii lor. Veniserd s4-l plingdpe bdtrin si, totodatd. sA mai stea o zi-doud la pirinli. Totr iu l are si-un simbure de bine.

Cind coborird din tren cu totii $i se infdtisard in pragulcasei lui Edighei, acesta nu era acasi, dar Ukubala zburd in

321

il$qiq-"l lor. imbretisindu-i, sdrutindu-si fetcle, radiindde lenc[€ la vederea nepolilor, ingiima printre lacrimi:

. -. Multrumescu-ti tie, Doamne! in -sffrsitl Ce_o si se

mai_ bucure tatil vostru! Ce bine c-a1i venit! Toli odaH,v-a1i'suit in tren 9i-a1i venit! Ce-o si se mai bucure Edike!

- Dar unde-i tata? intrebtr $arapat.. - Se-ntoarce gi el spre seari. A plecat dis_de_di_

rnxreala la reglune. Are ceva txeburi pe_acolo! Ve povestescmai tirziu. Da' ce.stati? lntrali. doar . .u." uourtia,

"opiiimel, . .

P9 aceste meleaguri, trenurile goneau la fel, dinspre Estspre Vest si dinspre Vest spre Est.L

Iar de o parte si de alia a cd^ii ferate se intindeau marilespatii desertice Sari-Ozeki - Tinutuj stepelor galbene...

I

IIII

IItiI

,A IRESPREZECtsA T,iDTE'

.Nu se extsre cA VECINUL MEU DE pALtER sA FIE uNgeniu! Ce, nu-l stiu cu'll" Aceastd mentalitale, pe care o credemlimitatd la anumite categorii socio-culturale, functioneazd, dinDdcate, si in cazul multor intelectuali. Lumea in care am trdit ne-face sd nu mai perceDem cum se cuvine marii scriitori, marileopere ..din preajma riorstrA". Exasperali de falsilicareir perma-ninrtr i valtirii i iterarc, subordonati ideologicului. de imbecilul.,complex de superioritate" comunist, riscdm sd-l inlocuim cu ut.talt complex, ,de inferioritate", postcomunist. Riscdm sd per-petudm $i in spaliul literar acel clivaj, real la nivelul socio-eco-nomic, intre Est si Vest. Sd folosim dou;i mdsuri diferite: unapenlru..ceilalti" (superiori, aproape fira drscutie) si alta pentru. .a i nostr i ' . lPr in . .a i nostr i " intelegind pe tol j scr i i tor i iprovenind din ,,marea cu$cd, frd(easca", a lumii comuniste.)

Asa se face cd ne extaziem in fala cite unui autor inteligent, stiutor in ale trucurilor literare, dar cam atit, gen UmbertoEco, dar strimblm din nas la (sau ignordm) prozatori de mareanverguri, cum ar fi Ciabua Amrredjibi (cu al sdu DATATUTASHIA) sau Viktor Astafiev (cu superbul roman vlsUICRESTELOR ALBE).

Desigur, daci unii dintre acc$ti scriitori, ,,ai no$tri", audeja o glorie bine stabilitd dincolo, in Vest - vezi Kundera,Soljenitin sau Pasternak - altfel ,,se pi.rne problema". Dar, 9i aicie;ansa noastrd, politica $i economia sint una, iar adevirata lite-raturd este, totu$i, altceva: capodopera qi marele scriitor nudepind de venitul pe cap de locuitor (venit modest, mult maimodest ln Anglia lui Shakespeare sau Grecia lui Homer, decit lanoi, acum).

Nu este obligatoriu ca mizeria matenali (si morald) la carene-a obligat regimul comunist sd nascd o literaturd de valoare,dar nici nu poate impiedica aparilia, nanifestarea acesteia. A!spune cd, dimpotrivd, prcsiunea unui sistem aberant, prirnejdiadescompunerii gi a mortii (psihice qi chiar fizice) a unor intregicomunitdti au avut rolul nnni declan$ator al ,,reacliei de apd-rare". Literatura, ana in general, sint forme de rezistentd funda-

mentale in fata celor carc vor sd ie anihilcze. si te transforme insimplu ,,cap de locuitor". Gindind in felul acesta, ,,materialist.,5 i mrnihcist . r iscdm sa pcrpeluam virusul comunisrnului . Ac; i iasupralalA ns-am elilrr'ral dc el. Si ne blocam singuri. D,.,sigur.existA o vina colccltvi in gencrurca. suporrarea sau DcrDctuarcJacestci uropi i s in isrre. dar de aic i p ina la a s impl i f icr ' ror

u l , I. culpabiliza tot cc tine de aceastd lume, vrind sd uiti, sd igrori

tot ce a tost, e o mare diferentd. A gindi in termenii de lnai susL,ai no$tri" si ,,ceilalti") inseamnd sri rdminem _ dupiidesfiintarea blocurilor militarc! - infr-un fel de buncdr meniatdin care nimeni nu va veni sa ne 5coata._ .Renunlind Ia prqudecdti, sintem obligati sd recunoagtem cdEstul. Europei a dat acestui secol citiva miri prozatori, cu nimicinferiori lui Faulkner, H. Hesse, Musil, Joyce sau ThomasYlnl .E sulicienr sd nc gindim doar la Buigukov ,ou truu.tsabel. la Danilo Kijsau Ddrl Tihor. la llf 5i pirlov sau CiabuaAmiredjibi, la MroZek sau Flabal. Scrierilc acestora sint nu doarslrllucitoare,_ piofunde, profetice chiar, dar aduc 9i inovaliimEore in fe lu l dc a gindi s i de I scr ie proza. Nu in ulr inrulnnd. lnsa. lac conr prehensihi la (mai mult deci l or icc rrrar iv qidoct- t rarar,de istor ie. pol i lo logic sru sociologier lumea in caream tost oblrgal' sd rrii im, in care inca lrdim.

.Marea literaturri (si aici trebuie sd includem $i teatrul, 9ipoezra) a.aceslui ,,spatiu,, ne ajutd nu doar si supravietuimpsihic pribusirii Monstrului, a utopici singeroase care a fostcomunismul, ldsindu-ne tata in faid cu n6i inSine, dar ne 9idemonstrcaza - retroacl iv. pnl l tc_i( . ( lur i r ca. totu)1. ic i s_atr f l l Sr s-a munl. cd noi am c\ istat . c i i r ic i au v ie lu i t . toru5r,oamenl ca to{i oamenii. Dincolo de reaclia neyrotjcl de a,,ujta.,tot ce a fost ,,inainte',, orice om sensibil din Est a trdit senzaliaunui gol cxistential, senzalia cii toati viata sa de pind acum nicimacar nu a existat, sau a fost o simpii parodii de viatd; or.aceastd ljfcraturd are si rostul de a ne ijuur sd umplen, culrva,acest,,gol".

Mai mult, marea literaturi a Estului nu este nurnai mcmo_fla noastrd. ci se constituie si intr-o parte din memoria integiiumanititi, o mcmorie la fel de nccesird noud, cit $i ,,celorlalti.,cei din,,Insulele Fericirii ', ale economiei de piatd si dernocraliei.De altfel, chiar romanul lui Aitmatov O Zt MAI LUNOA DECifVE\CU,L ne atrage atentia cd aceastd ,,fugd inainte,,, aceastigrabd de a ne ,,ingropa,, pe noi insine, cu-tot trecutul nostru.

este o formd de a ceda in fata celor care vor si ne obnubilcze

memoria, sd ne transforme in..mankurti" '^'- i. l""ru* marilor creati i r le Estului este si un pnlej.d9.1

rr" ,.g,i.i. cle a nu uita, de a ritnine noi inSine (fiindcd' la fbt

.urn in c i l iva ani l i ler l tura nu \- i i I 'u lu l scl t i t t tba- [undamcrt tu l '

n icr not insinc nu n(-em schinlhat in nlod lundlmenlalr '

Recirsindu-ne asa cum am fost, cu uri lenia si ftumusetca noastri

i " i iJ" i i . n i t , r in, f lo l t i i lcc i ls l i expcr i t l l r r ' j r tor lstr i i loal i

accts l i I r rc id i l r rc l r care ne- l obl igat - tv i t " l t t l le ol loslndu-nc

Drernt tur ' - r rccrsta lumc-inchisolrc in carc i lm l r i t l ' avcm Posl-

in i l i tater s i r cr i t im noi le . .c i rpLlnc": de la con{ulr l l \ t r l t l l Inargl-

n" iu iu l . " t . .1 porr ta copi i i dcscul t i > i caruia i sc prre \ ' r invi-

t r lura . .cosl : l p iga mrr l t " . d l r is i ctrmpira le levlzo^r.color ) l n i3

cutr col l , p in i h nl t ional ismul orb r l cclui care is l lmcglnert / i l

;;-; ' - i.

i l i .. ini1lla' (lccil injo'indu-l pe.ce I dc [19'i ^t i". '

DC ICCCI O ZI \4AI LU\IGA DECIT VFNCUL lMI iIPATC

rircpt o crpodopct i . iar r t r lorul s iu. k i rghizul ( inghiz Ai lmrlov '

unul drn nr l r i i l l tozatot i contctnporani Romanul Pc " i r rc

l l lvel l

in - i . i t

in i i " " i ioncazh ul i t p, in onu" 'gura s i cotnplcr i tater

.-oroblcnt . r t i t r i sale, c i t s i pr in st i lu l \du ln lmlt l rbt l ) r accl t

"i. ir")r ' i ' t . . i ' , ' 'ni l,, ipecifica

' opcrclor faculc sa rirmini Ca .si

i r ; i ; " ; ; ; ; . ' . , ; i ' , . lu p ' tofcr i . s ' r" ' in lqSl ' in fosta U R S S '

'o ) i t i tLt \6A DiclT vEAcuL prrrc t rn roman dc ul l ima or i '

Nirnic nu e i l t c l *uperf luu. n int ic nu "daleal i " Dlmpotr lva'

S"n.uri .ut" la o leciurd, oricit de atentd, ti-ar ti scdpat acum

I i i i t r - r" i . .U" rcum.. ies la suprafata". impinse de ra: t"ulnar l l9soectlculoase alc irloriei conlemporlne (pe care de altlel',nlcl

un oolilolog nu a fost in \lare si le anticipcze - vczl cazul lul

Ravmond Aron).'-' iJri.. *ur. opera litcrari. sare cumva peste condiliondrile

socio-oolitice, ea se insliluic intl-un soi de sisfcm de relcrtnta

ur iat ' i i a incoto de . .mode si t i r r lp Mai mul l mari ie opere

. .setnnl l izeazA' prohleme clr^e. l l un nlomcnl dat ' nu s ln l

Dercenulc dr aproapc nimcni . in c lzul noslru ' un s lnElur exem-

i iu, 6 4", i cu 'pr ibusi lea . .of ic ia la" a comunismului in Europu

i; E;. ;;.t;"il cvident ca. in viitor' confrttntrrca nu vc mai ri

intrc ccle Joua sis leme l ideologicc economice m' l l la le) ' r lvc le

ldar s i . .complemenlare s i . uneor i . cornpl i !e) ' t l , int" : :9: , t3] :vor sa nc conf istc prczenlul s i v i i lorul tanul ind s i /sau la ls l l l r lnd

,* ."* f j t i t ' ic i i i de noi . oameni i s impl i v i i ' crre refuzim si

c icv. 'n im rohot i ( tnxnkur l i ) . huni a l i l in Fst c i l ) i in vest ( are

tr..r* si "t.m

posibilitatca si inlelegem propria viati si in-

325

$"{;lx{{,ilifri,'T,l*,'i,"i"o,,ll'"",:",if ;,:,f :'io'l[#,1,iffillY' ;TiTilXl'lt"t'ijfrflfscon"'rm cri "markurtii" si'iuanl^ .

Dincolo de teorii qi de programe, lupta rdmine sd se ducd

[{,i,iilfi ;".1]1,1'ri:"i.,i:',,1,1;.,f,T1"'Jii"f i,l,ffi lij};:"1'#f ,i"f T:"*:ff#p'*::r.n;,t-a*i,":"r#trHi:,l*jlf '"-f;''*'.t"'.1*I"'::t'*lft:,'.1i::'#1f:i3r*""u, nu " .o'ruti. ;;;"";r;iJi'i';ffiffi::;"ff1") j:,ft,:iJ:li;:$:'i#3T:'#"i::fffi*,:l;.?"r,r*:*:"i1li:?i*l;nstrument) de o eficacirate inspiimintiitoare ff .il"if"-".f"i

iIffi ,?'-fllhfi,f '".i'.i"##;i:.+:lm*:lu:li*duald, angajamenrul de zi cu zi de pariea ui""i"i J-r"

".""iirr"penru a asigura libenatea fiecdruia, supravietuirea nouriid'lu

:iT,ff:ff'"!::HllH';'il1'juanjuanl6r" ""'-"'nioi' " i"ii

. :t<

o zt tuet tunoA oeclr tanr".al*"tili".;i;';""iri,lri"'ii'i##i.ii";ilil;i""*llEvitind alt livrescul osrentariu, in,.rrJuufir.ui ;;;;;:?:jXllfi_rtli.L :f zasrrutui, veset,... specirice poirmiae;;il;1"j,qngnlz Altmatov plaseaza centrul de greutaG al romanului saurn realr&ttea cea mai umild, in viata obi$nuird, aparent banall. .

fi il1,:i:i"Xili"ff:i,n,illll',1;:1,;:TjJ*'.li,iHT."#,.iil':;1''li?3'?""':i',il T&T,.T"r.l'"";ntt i"r"i*;,lx;#Y1-q9JI..t-o*o sau sabaro. "deiir a" ,n io'n- ;iliil';i,,soclatrsf'sau nu). E un roman .,cu cheie.., care (ine seama desr dezvoltii cisrigurile in planul retoricii ale ,ornanutui rnlJe,i.

ii:ryl.'l. ;Bffi r *:i'":.., ::lTl i iffi , i:t"1':T[;",1;#;ill;li.:L:",;:H*:i:$19t,."3ffi ',ffiX,:1*hiJ1ti""i jl326

un discurs familiar, apropiat. Desi, in fond, odce viald^sau text

.i"t i"n"it de compleie. 'Lceastd iluzie e insd necesard in comu-

"i"a", ."i al". jtun"i cind ,'teza" cd(ii e una care.conteste

orimatul ..rehnologicului" asupra ..umanului" Si cind . -"ideologi-iut:: iuutiunra a iehnologicului") e vdzut ca o .mutilare' ca, o

reducere - paradoxal. prin complicarea discursulul sl a "melooe-lor" * a aiestui univers pluridimensional care este exlstenla

ii""arui- o*-.ttiar si a 'celui mai umil Simplitatea. e' la

Ai;;i;t, sinonimd cu viata' cu infinitatea acesteia' in timp ce

,,;;;;ll.;t; afisatd, exterioara, ascunde o mutilare' o reducere

a umanulul.simplitatea aparenta a romanului o zl MAI LUNCA DEC|T

vEAcUt ascunde, asa cum spuneam, o constructie de un mare

rafinament. Oricit ar paLrea de bizar. dar' Penlru. a pulea.descllra

romanul in cauzd, trebuie sA ne intoarcem tot la" uLr)JE) ar

lui Jovce. Ca si acolo, existd un ,,loc" vdzut ca \n centru al

iiii.'o" data asta nu e vorba de un mare orag, totxsi,. cum este

ijrufl"uf, ci de o haltd oarecare, Boranli-Burannii' pierdutd in

imensitatea stepelor asiate. Ci e vorba de un centru ne-o arata

Ai;;i;; prin;epetarea citorva fraze din loc in loc' ca un leit-

moliv al caflii:,,Pe acieste meleaguri ttenurile goneau dinspre Est sprc

Vest si dinspre Vest sPre Est..' *' i;; ;;"; p;e si de atra a cdii feftte se intindeau marile

sDalii deserlice, Sari-Ozeki - finutul stepelot galbene'

Pe aceste meleaguri. toale dislanlele se mdsurau porntna oe

la calea feratd, ca de- Ia un meridian Greenwich"'"- *'i* iiriuril" goneau dinspre Est sprc vest ;i dhspre vest

spre Est..."-"'- Uui rnutt, la fel ca in Ut vssEs' existi si un timp limitat'

acliunea romanului dureazd exact o zi' dar. aceasta ?t,e':m1tlunsd decit veacul", deoarece pe parcursul ei personaJul pnncl-

pall Burannii Edighei. un fel de Leopold Bloom' isl .reffaresteinlreg trecutul, dar si ascultd sau isi reaminteste vechl legenoe

locali si, in final, se confruntd cu ceva care va marca' pentru

secole de aici inainte. destinul intregii umanitatii 'Existenla acestui ,loc sacru 5i a acestui imp sacru lac dln

O zl MAI LUNAA DEC.T VEACLJL w roman care depasesle

cadrul realist (ornal cu racursiuri temporale si ceva elemente

S.F.). devenind un roman initiatic Un roman cu planurl mulIl-

oi",.ut ." intersecteaza si se Iumineazd unul pe celalalt' intoc-

mai lrenurilor care, la inceputul romanului' se lntersecteaza lara

a,opn in halta Boranli-Burannii. Am subliniat fdrd a opri pentrL

iiid:"li'::"":11i.*", jt;:*r'f .lll;*,:.lflxillil*iaceleiasi propozitii chiar, caupu."nt, r#d ;i"i';"-l;l ;.- j"!X,#i Ltj,T;,''.,i1i'i,lti',1i,;",.,,'Jli{':itll.ff .J:iJ:n'*.',ix\:iti'::'l*i:,1*"r,1;'#,i$lrazelor deja citare. Relatiilromanurui.rimin s; ;r" ;.iali ii"r"' J#?iri::;"liH" il,:ill:

. acesteia) de ciitre cititorul ,,obligat.. sri ;t,"*"a""i"i""" ai#jij

i:f iii!i':ji:;1il,%,rTfi i;iH"m,;r;.';l':';*in aceea cd lcgdtura simbo.trcd dintre diu".sele pi;;;;;"';d,1lt

lJ r".*. 1T't'J":$i1*":f ffil'l a" pu tea inrerege ri'"'" pii"

llll{ "0" .*o'"i*;;:'; ;;#;llif 3:'-"11h'#f3'?,'"t.'&1irE:iffilji-.T'#jli'',,n:lili,,; jH,fl *1,i"*f l;.:i;Xlii::ii,*'f , ; : l"'J:ll ;' !X " i.,, !:';:'J,[1 ;, ;'l;,: *li:il:atotstipinitoare 5i arbitrarul fac suprivieluirea f" ,i""-""'.l.al3i1^I?i ,k: cind e vorba de un ..om n.in."rnu,.l, gurann:l

iliLlli;,lii,ii"l.,j.liji,,fj"l,?l i ntr-o harr jr pi.'aura in .i.p.l.be J ice. e provocara J.';;;*i';!',li,"iihi ill,llili ;i:::ff ii.l,lzung^aq,. $i el tor un bier fer

f ll't"'i'"''ru;ru*iruli:l * Yffif j-li :ii #f frvestii modj prietenului siu, estr

ff ;'#"Y;m?,:jT#,i:i:":iiJ;F!n$:i'"i'x.6jirocul,respecriv e ocupat deja oJ"o:1H.,?T':"J11 :t:ffi:ffiS"*:"r:1"

se lanseazd racherele din cadrui p;;;;;;;i;i

f fi ,-J,X'JU,;3,'"T:ni.l'i.i-ffiT:i';lT':l:;.Ttr'J:lfi'ilitiilxT: t,x t+#i;;ntr Iu;#1",r,,:';..';conducdtorilor programului,,Dem

;:r,i mi:l r:;n,;,rf*: llsrl rJrull#ii::l328

.+*f,F-

Sanse nesperate pentru umanitate. Cosmonaulilor, carepdrdsiscri, fdrd aprobare prealabild, statia orbitald, impreund cuextraterestrii, li se interzjce reintoarcerea pe Pdmlnt, programulde cercetdri e suspendat si. in locul lui, se declan:ieazioperaliunca 'Obruci"

(,,Cercul"): Pdmintul e inconjurat cu oretea de sateliti automali. capabili si distrugi orice navi yenitr'din exlerior. Tolul ,,pcrrru ca nintic sa- nu se schimbe pePdnint, pentru ca totul sA rfunind Lts,Lt cum en..."

Dincolo de dimensiunea ,,realist[" si de cca S.F.. incluse inele, dar ,,invdluindu-le" totodatd, recompuninduJc sensurilc siarnplilicind senrnificatiilc accstora. existii o a lreia. prezentd-dis-cret-dinlrrr inceput in proza lui Aitmatov 5i carc h ESAI:ODULdcvine donrinantd, ,,nivalind" in cotidian, ,,revirsindu-se" in rea-litatea vietii de zi ct zi. dimensiunca rnilicd.

Aceasti a treia dimensiune se exorimd. la Ailmatov. indoua fc lur i . crrc in ler ferr i . dar pot f i . to iurr . d ist insc: pr in exis-tenta unei rcla{ii speciale. totemice, intrc orn 5i animal 5i prillstructurarea semnilicalii lor. inLimolirilor aDarent f:ird sens alclunrii de rzi prin r:rpurlurcJ lr l.rricrn-uri rtiticc.,l(..cr.n(i.rr1..

Astfel, chiar in debutul romanului. vulpea, rirnasd singuridupd plccarea puilor 9i incercind si supfavicluiascil iutro lumetot mai ostild, se refugiaza tocmai in citunul de la canlonulBoranli-Burannii; Edighei vrea s-o omoare cu o piatri (gestbiblic), dar se opreste strdfulgerat de ideea ci in ea s-ar li pututrefugia (contbrm credinfei vechilor indieni, despre care auzisecindva) tocmai sufletul prietenului sdu Kazangap, care tocmaimurise. Existd, in mai toate romalele lui Aitmatov, o relaliespeciala a omului cu animalele. In conformitate cu s indirerstriveche, orice om are un fel de,dublu animal": astfel, Edigheiil are pe Karanar, celebrul atan (cdmiloi necastrat). Animalul e,,oglinda" stdpinului (si invers), unul dintre proverbele cele maides citate in carte fiind ,,Mal iesi kudaidam", adicd ,,Sl:ipirul(esrc) hifizit animalului de citre Dumnezeu'. Mai mult. Edigheie un fel de,,frate de lapte" al lui Karanar, deoarece s-a vindecatin urma unei rdni mortale bind. o datd cu ouiul de crimildKar.rnar. din laptele la fel de celebrei camile a lui Kazlngap.Belogolovaia. Atit Belogolovaia, cit si Karanar descind dinanimalul mitic Akmaia, cdmila lui Naiman-Ana, femeia veneratdde generalii intregi pentru cd a murit incercind sd-5i salveze fiuldevenit ,.mankurt".

Prin cele doud aninule, dar nu numai, Burannii Edighei giKazangap sint urrnasii lui Nairnan-Ana, sinl lega(i ,.direct" de

329

planul ,,mitic", de legenda mankurtului, legendh care este..cheia" de leclura a intregului roman.

Introdusd parcd in treacit, pentru a explica de ce Ana-Beiit, un loc ca atitea altele in imensitatea steDei. este un locsacru pentru locuitorii din Sari-Ozeki, legenda mankurtului nuare doar o valoare eriologici. ea cste chiai patrern-ul care struc-t]jleazd cartea lui Aitmatov si care ne permite sd descoperimsemnificalia si complexintea legalurilor s'imbollce intre planurilecr tii. legaluri altfel doar .,semnalizate" din cind in cind. La felcum semnele de cale feratd sau farurile locomotivelor sint,,semnale" schimbdtoare, in mi5care, dar fird de care reteaua decale feratd (in cazul nostru lumea, viala) n-ar putea sd existe, siifunctionezc. (Dcsi roalii viala si-au perrccut-o iu munci ..umile".deszdpezind sinele de cale feratd gi verificihd semnalele,Kazangap gi Edighei se simt ,,implini1i" si ,,importan1i", trdiescSi mor cu demnitate, spre deosebire de mdruntul activist Sabitiansau de KcB-istul Tansikbaev).

Legenda mankurtului (,,preluatd" sau inventatd de Aitmatov- amdnuntul nu mai are nici o importantd) este una dihtre celemai terifiante ..utopii negre' pe iare Ie-am citir vreodald, cunimic inferioard celebrelor 1984 a ld Orwell, sau BRAVE NEwWORLD a lui Huxley. Valoarea legendei e amplificati de suges-tia, de ideea pe care AitmatoV o face ,,vie" pe tot parcursulromanului sau. si anume ca ,,mankurtizarea" e omniprezentd. cdea se manifestd sub deghizdr i le cele mai neagreplate. cd eareprezintd o primejdie porentiald in orice clipd a vielii noastre,in or ice momenl al evolul ie i omenir i i . , ,Zodia Mankunului" nu eo zodie ca atitea altele $i intre atitea altele, ci o a treisDrezeceazodie. care le tnsoteste permanent, din umbrd, pe ielelaltedoudsprezece si le poate oricind inlocui (dacd nu sinlem atenlila noi si la cei din jurul nostru. daca nu reacliondm curebuie).

Dar despre ce este vorba? Cindva, in Sari-Ozekilndvdlisepoporul blestemat al juanjuanilor. Erau sdlbatici si cruzi, nucuno$teau decit razboiul. Dar ceea ce ii fdcea cu adevdratinspdimintAtori, era felul in care igi tratau prizonierii. Acestora .lise rdpea memoriaj capul victimei era ras ia piele. apoi imbrdcatin grn (un fel de ,,cdciuld" din pielea de pe gitul unei cdmileproaspdt tdiate). Pielea de cdmild se lipea de craniu gi, uscindu-se,il sFingea ca o menghini. Majoritatea celor astfel ,,tratati',mureau. Cei care supravietuiau isi pierdeau complet memoria $ideveneau ,,manku(i". Mankurtul era un rob perfect: nu cereadecit de mincare. ceva haine. executa orbeSte poruncile sldpi- .

330

nului, nu stdtea cu nimeni altcineva de vorbd si, mai ales, nu segindea nici o clipi sd fugd sau sd sc revolte. Rob, intr-adevdr,nepretutt (pentru cd putea fi l isat singur, in ,, l ibertate.., sdp,zeascd turmele in stepd), mankur{ul avea o singurd spaimd: nucumva si-i atinga, sd-i fure cineva srr.r-ul.

(Nu intimpldtor in fostul imperiu sovieric, inclusiv la frali inostri de dincolo de Prut, cuvintul :|r lankurt it devenit un numeromur. descrnnindu- i pe rot i cei e i r re au fcnunl l la propr i ridcnl i l i l le. negind colcct iv i tateu din tarc provr ' | |eJu Si s-au pus inslujhl ocuprntulur. . .Mankurt izarea' f i ind. in t r l t ima instant l .aceiasi lucru cu interiorizarca,,nobilelor idcaluri ale comunismu-lur etc.. etc." Pornind de la propria noastri experienld si privinclrn Jur, putem punc l inistit i scmnul egalitdti i intre mrrkurf siomul nou. pc care atita s-a strdduit si-l fdureasci. reusindprr l id l . r (Cinrul (omuni5ro-ceau$i \ t . Far i Jccl l \ r i - r rcccr ic deapirarc a 5irl-ului pus de citre comunistj, e greu de infelesimobi l i \mul . .nrrurul ' a i unci mari pr i l l i d in l . r l r r i ror i i [osruluibloc esl-eur,.rocu. r

Naiman-Ana. o lemcie din neantul nainttrnilor. isi oicrclusebi l i r tu l s i \o lu l in luplc le cu jurn- jurrni i . Tmia insr cr . t "d in loavind, intocmai Vitorici Lipln, ..scmnele ei, ' - ci f iul i i e incdin viatd. Afi ind dc la nistc negustori ca in stepi a apdrut un noulnankurt . Naiman-Ana pleaca in caurrr t ' r rcer iu ia. Suf lctuj e i dcmamd nu s-a inselat: f iul trdiesle, e chiar noul mankurt. Dartoate incercdrile mamei de a-si face fiul sa-si recaple memoda(id est identitatea, personalitatea) sint zadarnice. Dialoeul dintrecei doi e zguduitor si semnifrcativ lorodala:

,- Cum te cheamd pe tine?* Mankurt.

- Dar ce-a fost pind sd vii aici?* N-a fost nimic.- A fost noapte sau zi?- N-a fost nimic.- Cu cine-ai vrea sd stai de vorbd?- Cu luna. Dar nu ne auzim. Acolo sti cincva.- Si cc ti-ai mai dori?- Sd am coadd pe cap, ca sfipinuL.|

Cum zguduitor (si semnificativ) e si bocerul mamei dispe-rate: ,.... Sint o sdrmand cdmila, venitd sd adulmece pielea piiu_lui ei impdiat" (sublinierea noastrd).

JJ I

Juanjuanii, stdpinii mankurtului, o surprind pe mamd $i vors-o ucid[. Naiman-Ana scapii insd datoriti iutelii cdmilei sale,Akmaia. Juanjuanii ii dau mankurtului un arc si sdgeli si ii spunci ,,strdina" vrea sd ii fure ,,cdciula". Cind mama se intoarcc,hottuitd sa-$i ia fiul, chiar gi mankurt fiind, acesta o ucide cu osdgeatd. inainte sd moard ,,ii lunecd de pe cap nifinma cea albi,care se prefdcu in pasdre ;i zburd tn td i, tipin(l: ,,Anintette-ticine esti! Cum te cheantd'l Esti tiul lui Donenbai! Donenbai!Donenbai!..."

Locul unde Naiman-Ana a murit si a fost ingropatd s-anumit de atunci Ana-Beiit - Sdlasul de veci al mamei-

Am repovestit lcgenda pentru ci, pe baza paftert-ululcupr ins in er ( l r iunghi(r l Naiman-Ana-juanjuani i -nrankurtul) .putem dcsci f ra scnrul . .secund". s imbol ic. a l i l a l banalelorlntimpldri din halta pierdutd in imensitatea stepei, cit 9i pe cel alspectaculoaselor,,cvenimente cosmice" relatate in roman.

Existe o luptd care nu se sfir$e$te, care nu este legatd inmod special de un anume loc sau moment din istoria omenirii,intre ,descendentii" (in plan simbolic) ai lui Naiman-Ana si ceiai juanluunilor. ..Ohiectul" accslei lupte estc memoria. cea carcil leagd pe om de ceilalti, dar si de sine insusi, care ii de perso-nalitate, care il socializeazd si il individualizeaz;i totodata.,,Subiectul" acestei lupte e mankurtul. Mankurt putind devenioricare dintre noi.

Burannii Edighei si prietenul lui, Kazangap, sint, ni se,,semnalizeazd" asta in fel 9i chip in roman, urma$ii lui Naiman-Ana. Ei sint pdstrdtori ai traditiilor spirituale (inclusiv ai legen-deimatcd), ei nu uitd nimic, ei isi ffeiesc umila viale de revizoride cale feratd ca pe ceva cu sens (9i ii oferd acesteia mereu unsens). Legdtura dintre cei doi bdtrini;i Naiman-Ana este dubld:prin optiune pemru anumite valori spiituale (Edighei insisld caprietenul sau sa fie ingroprt cu toali cinslea la Ana-Belit siconsiderd cd omagiul suprem pe care-l Poate aduce acestuia estesd rememoreze viata petrecutd alAturi de el), dar si prin destin(amindoi sint stdpinii a doui cirnile - Karanar, respectivBelogolovaia - care sint descendente directe ale IegendareiAkmaia).

La fel, cosmonautii -care ,,ies din program" pentru a sedeplasa pe planela Liman Impadurit lac acesl gest pentru a ajuteumanitatea, riscind totul. De altfel, ei vor fi sanctionati prininterdictia dc a se intoarce la ai lor, vor,,muri" cumva, intocmailui Naiman-Ana.

332

De cealaltd parte, urmasi ai juanjuanilor sint Tansikbaer srconducirlorii pro-eramului,.Derniurg". devenit,,Obruci".

Tansikbaev, anchctatorul al cdrui git gros ii amintcste Iu;Edighei de fascistul pe care a fost obligat si-l omoare in timpu-rizboiului, i i reproseari lui Abutalip Kuttibaev, un tbst veterande rdzboi, care evadasc dintr-un lagdr german (in loc s, se sinu-cldii, cum ii reproseazi un elev ,,mankurtizat") $i luptase alituride partizanii iugoslavi, ajuns din profesor de geogratie sirrplumuucitor la Boranli-Burannii, vina capitald de a fi inregistratlegendelc locale si de a-si fi scris memoriile, dezvoltind o argu.nrentatie pe mdsurd, ale cirei sensuri sint limpezi: ,,... Ei, bine,gu pot exista nici un fel dc opinii personale. Ceea ce ai.a$ternut

,l pe hinie nu nai e opinie personalA. Ce e scris, rinrrn, scris.., '/ Condueator i i proerumului . .Dcmiurg". roviel i . t s i rmcr i -

cani, aparent dusmani ireductibili, se pun;,in doar clteva ore, dcacord asupra unui program menit si inrpiedice oice contact cuextratere$trii (,,Demiurg" devenind rcpede 5i, cumva de la sinc..,Obruci"). Numele programului insusi. ,,Obruci", (,,Ccrcul"). nueste - in fond - decit o reactualizarc. .-la nivelul tehnicii dcvirf'si pentru intregul Pimint. a primitivului ,,giri", a,,cdciulii"mankurtului. De fapt, ,juanjuanii" erei cosmice sint, ei insisi,niste mankurti. Fiindcd acesta este paradoxul la care ne obligdsd meditdm romanul lui Aitmatov: nu poti sri-i ,,mankuflizezi"pe ceilalli si sd nu devii, fdri sd-ti dai seama, la fndul tdu uni'nankurt.

in ultin.rd instanld, si aici cred cd se sfld una dintreintuili i le geniale ale lui Aitmatov, pornirea dc a-i transfonra peceilalti in manku{i e una de dirrcolo de orice ideologie, de oriccsistenr social sau cconomic, carc sint doar md$ti sau mijloace dea ajunge, pe -cdi doar aparerrt diferite, la acelasi terifiant rczultat:mankurtul. (ln care rcgisim citc ceva nu doar din ,,omul nou",comunist sau fascisl, din omuletul Charlot prins intre rotilebenzii rulante, ci si ceva din tot felul de ,,skinheads", ,,krish-nr i t i ' sau . .mctal ist i ' . )

Primejdia rnankurtiziirii nu dispare nici o clipd. Dac{,juanjuanii" sint relativ putin prezenli in carte (ei tiind, in ul-tinra instanla, ar$rt cum an] mai spus, tot un fcl cle mankurfil,exisld insii nranifestdri $i forme diverse aIe mankurtiziu'ii indi-vidului. Stafia mankultului aparc unde nu te-ai fi a$teptaf.Astfel, Sabitjan, fiul lui Kazangap, ajuns mirunt activisl regio-nal,9e grdbe$te sd-si vadd tatdl ingropat ca sd nu zdboveasciprea mult prin locurile pe unde s-a ndscut {ji a crescut. Mai

3:13

mult, el exp[ca, plin de entuziasm, celor adunati la priveghi cdsocietatea viitorului va fi una in care toate problemele se vorrezolva dc la :ine, deoarece oamenii vor ii condusi. de ladistantd, prin biocurenti. Tansikbaev (coincidenta de nume nu eintimpldtoare), tinrirul sef al gdrzii cosmodromului care seextinsese ocupind gi Ana-Beiit qi de unde sint lansati satelitii-robot din cadrul programului ,,Cercul", retuzd sd vorbeascdaltfel decit in ruseste cu cei venili cu mortul, desi trdsdturilefetei ii sint pur orienrale. (Edighei, exasperat Si revoltat, ii vapune o intrebare identicd aproape celei adresate de Naiman-Anamankunului: ,,Ia asculta, cine-i tatdl tdu?")

IN O ZI MAI LUNAA DEC|T VEACUL, tEhNiCiANUIzooLehnist Cinghiz Aitmarov. debutanr in 1956 cu nuvela FAIiIN FATA. ajunge la un perfecl echilibru inrre subsranla romanu-lui gi structura acestuia, intre ,,ideologia" Iui 5i discursul narativ.Toate marile teme ale lui Aitmatov din romanele 9i nuveleleanterioare (eliberarea de convenlii prin dragoste, relalia omuluicu natura, valoarea absolute a fiecdrei vie1i, fie ea cit de umildetc.) se regdsesc aici, ,,re-scrise" din perspectiva unei meditatiidramatice asupra ganselor omului de a supravietui intr-o lume incare tehnologia in sine nu rezolvi nimic. ..Rdspunsurile'., ,,inlre-bdrile" safe din cdrlile de pind acum ii apar drept parliate.pentru cd traim intr-o lume in care totul capdtd o dimensiuneplenetafi. Con$tientizind aceastd dimensiune, Aitmatov cautdinsd rdspunsul, ca gi in cdrlile anterioare, in palfem-urile eterne.in relatia noastrd ..nonnala" cu natura, cu inimalele. in omul,,simplu". Extazurile ridicole in fala tehnologiei viitorului ale luiSabi t jan s inr un memento. Far i i sa dea I .solut i i . ' , Airmatgvsugereaze in O ZI MAI LUNAA DEC|T VEACUI citeva ,,rdspuh-suri". Am si incerc si le sintetizez. Pe de o parte: umanii/tea(omul) e ireduclibila rireducribilt. Orice incercaie de Iimitare, desimplificaro, de,,integrare'" inseamni moarte. O moarte psihicri,cc o anlreneaza insd si pe cea fizica. A luturor. Supravieluireavulpii de la incepurul romanului, a luj Burannii Edighei inUniunea Sovieticd postbelicd, a cosmonaulilor, a pimintenilor.sint slrins legate unelt' de altele. Omul face parle din nalur,t siprimejdia maxima. la care se gindcsc cu rnilioane de ani inaintecei din Liman Impdduril, e chiar moartea naturii, e deserta,l.Kazangap qi Burannii Edighei au supravietuit intr-o stepd, inh-un 'aproape-desex': iar mankurtizarca intregii planete Pdmintprin programul ,,Cercul" face ,de€eftul" inevitabil. Blocareaaccesului la memorie este sinonimd cu blocarea comunicdrii

334

\

normale cu ceilalti, amindoud antrenind blocarea accesului laviitor.

Toate aceste ,,rdspunsuri" se regasesc in pagini de o maresubtilitate si finete stilistici. Farmecul prozei lui Aitmatov (plinAde accente lirice) rdmine nealterat Ei ne face sd ne reamirtimnuvelele gi romanele care l-au fdcut deja celebru: ADIO,FLOARE-GALBENA!, COCORII TIMPLIRII, OGORUL MAMEI,VAPORIJL ALB, GEAMILIA, DEF|LEL\L erc. in Dlus. in O ZIMAI LUNjA DEciT VEACUL, el aduce o comolexitdre aconstructiei, o structurd polifonica, ,.stipinita" cu o mini demaesru.

\ Dincolo de ,,mode qi timp'j, dincolo de bulversdri politice] 5i de complexe socio-culturare de tot felul, Cinghiz Aitmitov ni

se impune ca unul dintre marii prozatori contemporani. Care,arci, ne ayertizeazd: lupta impotriva mankurlizririi nu ia nicio-datd sfirqit, cu atit mai putin in ,,era cosmicd", in care tocmaiam intrat. $i depinde numai de noi ca a treisprezecea zodie,,,Zodia Mankurtului", sd nu le inlocuiascii , definitiv! - De toatecelelalte.

Ahf,edIu MU$IttA

IN ATENTIAlibrarilor 9i vinzdtorilor cu amdnuntul

Contravaloarea timbrului literarimprimarA pe cdr{ile Editurii UNIVERS

se depune in contul Uniunii Scriitorilor din Rominianr. 45101032, deschis la BCR, Filiala Sector 1, Bucuresti.

Tehnoredacbr EI,ENA DINULESCU

Bun de tipar: 27 t'ebruarie 1996Coli de lipar: 2l

{ I ehnoredaclare computerizala

,A

l!\- ?uNtvERs

lNFoRMATtc.

Tipdttt toAte ercle Tlpogafice

MEIrcPc)L

O Zi mai lungd decit veacul se numiri printre celenai de seami scrieri ale acestui sfirgit de veac ai demileniu. Este un model de construclie epici, in cuprin-srrl c[reia se contopesc in chip desivir;it filonul tradifieiliter: re culte cu cel al creafiei orale orierrtale. Legendamankurtului din romanul de fa1ri. cu profundele ei rezo-nante filozofice qi cu extraordinara forti de subversiunepolitici antitotalitari, a pitruns definitiv in patrimoniulsimbolisticii universale.

l*i7740 + 160 TL = 7900

EDTTURA m UNTVERS i\