Oameni şi aspecte din istoria Aromânilor- Dimitrie Atanasescu

5/13/2018 Oameni i aspecte din istoria Aromnilor- Dimitrie Atanasescu

1/15

STER lED IAMAND I

O A M E N I 5 1 A S P E C T EDIN

. . . . . .IS TOR IA AROMAN ILOR

EDITURA nCUGETAREA"P. C. GEORGESCU-DELAFRAS

BUCUREI;jTI IV. - STR4 POPA NAN, !l977-3-939


2/15

EPOCA REcNA~TERII. INFApTUITORI

DIMITRIE ATANASESCUIn preajma orasului Bitolia, la poalele maiestuosu-lui munte Peristera, asezata intr'o pozitie pitoreasca,se afla frumoasa comuna aromaneasca Tarnova.. In istoria renasterii nationals din Macedonia,aceasta comuna ocupa un loc de frunte. Aci s'adeschis prima scoala romaneasca.

c Un fiu al Tarnavei are meritul de a fi implantateel dintaiu steagul romanismului in PeninsulaBalcanica. 'E 0 poveste interesanta, Ielul cum l'arnoveanul Di-mitrie Atanasescu a devenit apostolul renasterii na-tionale din Macedonia.Potrivit obiceiului din partea locului, plecase inlume sa-~i incerce noroeuI. Nimeri la Constanti-nopol, capitala Imperiului Otoman de odinioara,oras cosmopolit, ell vieata intensa comerciala, Aci,el se indeletniceste cu croitoria.La un moment dat, dornic sa-si croiasca 0 altasoarta, pleaca IaOdesa, vroind sa injghebeze 0 intre-prindere comerciala ; dar fiindca nu stia ruseste,proiectul a ramas balta."Am p a tit -- spune el - ea. acela care se ducedupa iepure si dete de urs".Drumul la Odesa insa, n'a ramas fiidi folos.


3/15

288 STERIE DIAMANDIAci el face cunostinta cu mai multi Romani ba-sarabeni si Evrei din Moldova, _ _Cu surprindere constata ca se poate intelege -elldan!?ii _destul de bine, folosind dialectul, Spre rna-rea lui uimire, afla dela ei ca, in Tara romaneasca,de' care el inca din copilarie auzise vorbindu-se,exista scoli si biserici in care se invata f J i se slu..[este in romaneste,Asa ceva contrasta in chip izbitor eu situatia dinpatria sa. "Acolo, in Macedonia, copiii Invatau la$coalacarte in limba greaca, iar slujba la biserica se faceatot in greceste,Contactul ell Moldovenii din Odesa n face pe Hi-narul Macedonean Dimitrie A tanasescu s a aiba -pri-rna tresarire a constiintei nationale.O'intamplare fericita vine 1a timp, s a rascoleascain sufletul sau entuziast, constiinta adormita.Intr'o zi de sarbatoare, treburile 11due pe Atana-sescu prin cartierul Galata. Cum era vremea putincam calduroasa, intra intr'o cafenea, s a se mai raco-reasca nitelus. In timp ce sorbea tacticos cafeaua,

'privirea i-a fost atrasa de 0 brosura care se gasea pemasa, Neavand altceva mai bun de facut, 0 des-,chide~i incepe s a eiteasca, Era manifestul lansatde comitetul macedo-roman, care se constituise laBucuresti, in anul 1~60, din initiativa lui DimitrieCazacovici. Manifestul era redact at In greceste ~idialect, indemnand pe Romanii din Turcia s a inUi-ture limba greaca din scoala si Biserica. Totodata,autorii manifestului se rugau de compatriotii lor s atrimita tineri la Bucuresti, care s a irrvete carte ro-maneasca, ca mai apoi s a se Intoarca pe la Iocurilelor, ca invatatori.Entuziasmat peste masura de cuprinsul manifestu-.Iui, arde de nerabdare sa-l comunice cat mai de-graba cornpatriotilor sai. Intr'un suflet, aleargaacasa, dand de veste tuturor Aromanilor care' se ga -


4/15

O~MENI SI ASPECTE 289se .au prin apropiere. S'au strans ell totii Intr'o ca...fenea care se afIa in curtea unei moschei, alaturi deatelierul lui Atanasescu." Cu Iata imbujorata si glasul sugrumat de emotie,elle citeste rar si apasat manifestul comitetului delaBucure~ti. Dupa ce a terminat de citit manifestul,4 3 1 se adreseaza celor prezenti, rugandu-i in chip sta-ruitar, ca "parte din copiii care se gaseau pe la pra-valiile lor" sa-i trimeata 1a Bucuresti, ca sa invetecarte romaneasca~i apoi s a se inapoteze ca dascaliromani in Macedonia.In momentul acela Iis'a parut tuturora C a aceastaeste 0 idee frurnoasa si a ramasca sa se mai intal-llea;~ca in saptamana viitoare. Dar intre t~i,mpt oa-tn'enii si-au schimbat gandul..Tara Romaneasca nu Ie inspira mare incredere,Cand croitorul Atanasescu i-a strans din notl~ile-a cerut s a ia 0 hotarirevcompatrtotii lui i-au spusraspica t: "Fieiori avem, rna nu Ii dam ca nu va 8i-5toarna de aclo'"; iar Gheorghe Rusa adauga : "Esteun cantec romaneasc care suna astfel :

Dambo\"ita apa dulceCine bea lIU se mai duce",

La auzul acestor cuvinte, Atanasescu cade pe gan-duri, posomorindu-se, '191vede dorinta contrariata t ? i planurile naruite.Dar repede se reculege, Firea lui robust a si entu-ziasta reactioneaza pe lac. Raspunzand unei che-msiri tainice, care-I ta.ri In chip irezistibil pe caleaapostolatului, el declara eu hotarlre compatriotilcrsai: "Eu, cu toate di sunt in varsta de 25 ani, 0 sarn a due la Bucuresti, 0 sa in va t carte romaneasca 9iam sa rna intorc in patrie,ca dascal roman",Zis si facut.In trnpul eel rnai seurt ell putinta, Atanasescu if?ipune planul in aplicare. In zadar compatriotii sal

19


5/15

STERlE DIAMANDImcearca sa-l abata din drum. In aparenta, Oameniiaveau dreptate. Li se parea ciudat ca cineva s a Beapuce s a invete carte, la varsta de 25 ani, ca din '-eroitor sa devina dascal. Atanasescu insa nu ia inseam a niei obiectiunile destul de intemeiate ale 'com-potriotilor sai, niei alte inconveniente pe care leprezenta 0 astfel de hotarire; ci, fara zabava, , i ! ? tvinde toate sculele din atelierul sau si eu banii ca-patati, i~i scoate teschereaua de drum~i pleaca laBucuresti. ..I~i urmeaza chernarea, fara pic de sovaire,In ziua de 20 Julie 1861, eroitoruI Atanasescu des-cinde la Bucuresti. Avea 25 ani incheiati,. cand pa f? ipe pamantul Tarii Romanesti, varsta prielnica pentruavanturi generoase si hotarirt indrasnete .. 'Necunoscand pe nimeni, timp de trei zile hoina-reste pe strazile apitalei: Nu stie incotro sa se in-drepte si la cine sa se adreseze. lata Insa ca, in ziuaa ' treia, . intamplarea, care este marele regisor alsoartei, Iiscoate in cale pe compatriotul sau MihailG. Papamihali ...Facand cunostinta eu dansul, iiarata dorinta care

i-a rnanat s a vina la Bucuresti. Tarnoveanul Mihan,fapamihali, hun prieten cu parintii lui Atanasescu,Il ia in gazda la dansul in seara aceea, fag9.duindu-i,totodata c a a doua zi ilva recornanda unui boiereu treeere, care-i va face rost s a intre in scoala.nAcum luati aminte, deoareee urmeaza ceva vred-nic de rnirat - povesteste D. Atanasescu. In ajunulzilei in care trebuia s a r n a due la boierul sus pome-nit, am visat c a un batran cu barba alba m'a. incins'(;1.1 0 sabie, cu cingatoarea de aur curat, si caruia eui-am zis: "Dom:q.ule, cingatoarea mi-i mare", ~igraind mi-a zis : "S:o porti asa cum ti-o dau eu" ..IVI'am trezit din sornn, fa ra sa 'dau vreo insemna-tate acestui vis. Cealalta zi, compatriotul meu rn'adus la boierul acela, care se numea Cesar Boliac :si


6/15

OAMENI $1 ASPECTE, 291c a l ' u i a i-a aratat dorinta mea. Intrand in camera.lui, mare mi-a fost mirarea, .cand am dat peste ba-tranul acela pe 'care-l visasem peste noapte".Cesar Boliac it primeste ell bratele deschise ; nia lael acasa si se ingrijeste de dansul ca .un pa -rinte. Deoarece era vacanta, a pus pe un nepot aisau s8.-1 prepare la Iimba romans, p a n a - la des-chiderea scoalelor, La 1 Septemvrie, repauzatulBoliac n interneaza la institutul "Edifiantu" ..Direc-torul internatului, Constantin Codrescu, n iubeste~i-l trateaza "ca pe propriul sau fiu".Om in toata firea, urmeaza totusi ell r a v n a farasfialll cursurile liceului Matei Basarab din Bu-curesti. Are 25 ani implirriti si el este .elev abiain clasa I de liceu. Dragostea de neam insa ilfacesa uite aceste neajunsuri ~i sa munceasca eu tragerede mima. Frumusetea telului pe care-l urmaresten face sa biruiasca toate piedecile si inconvenientelece-i stau in cale. . .Cu ochi lacomi priveste tot ce-i ofera capitalalari i si tanarul stat roman , in plina ascensiune. 11impresioneaza armata, steagul tricolor care finfa~mandru, slujba religioasa Hicuta in romaneste 9i

scoala in care se invata carte .in limba materna."I'oata aceasta priveliste minunata rntetea in-tr'insul flacara constiintei nationale, . Se 'simteamandru ca este Roman. Dar in acelasi timp, sufletulera napadit de mare tristete. II tortura starea de lu-erurr din Macedonia. AcoIo nu exista scoala si bl-senca romaneasca, Aromanii erau nevoiti sa se,.inchine Intr'o limbs straina ~i. s a lnvete numai carte.greceasca. Isi. dad ea. seama ca. fara.~c0ala $ i hi-serica In Iimba materna, elementul romanesc dinMacedonia era amenintat sa-s! piarda individuali-tatea sa etnica, . .De aceea, ardea de nerabdare s a termine odatastudiile, s a se intoarca acasa la dansul, ca s a des-chida scoala romaneasca, .


7/15

2 9 2 STERIE DIAM&~DIEra .idealul vietii sale. .Putin a lips it ca visul lui de aur s a nu ramana 0iluzie spulberata,In 1864, pe cand .era elev in clasa III de liceu, se

imbolnaveste asa de tare, incat a Iost 'Ia pragulmortii,Scapand eu vieata, si-a zis : "De-oi mai cadea bol-nav f ? i de-oi muri la Bucuresti, impreuna eu mineva mud si dorinta mea ~i atunci toate jertfele ~istradaniile mele vor ramanea zadarnice".Ingrozit de 0 astfel de perspectiva sumbra, se re-trage dela scoala, ell gandul de a se intoarce catmai de graba in Macedonia, ea sa-si implincasca .visul, deschizand acolo o~coala romaneasca.La ee bun sa rnai astepte s a termine lieeul? Catenu se pot intampla pana atunei? ! Era, prin urmare,cazul s a se grabeasca, s a nu lase s a treac.i tirnpul,fara sa se foloseasca de dansuL, ~Cat stia Iiera de-ajuns ca sa invete pe copiii compatriotilor sai s ascrie S 1 s a citeasea romaneste.Fa ra sa stea mult pe ganduri, inalnteaza in acest'sens 0 cerere Domnitorului Alexandru Ion Cuza.In acest rastimp, cauza Romanilor macedonenifacusein tara progrese simtitoare, Multi din frun-tasii generatiei dela 48, care sunt 'acum conducatoriitreburilor publice, cu 'ocazia exilului au avut pri-Iejul s a cunoasca pe Arornani la fata Iocului,Comitetul macedo-roman, alcatuit Ia Bucuresti,duce 0 actiune intensa pentru promovarea chestiuniimacedonene.In fruntea guvernului din 1864 se an a marelebarbat de stat, patriot sl carturar, Mihal Kogalrri-ceanu, omul care in a ,sa "lIistoire de la Valachie,de la Moldavie et de Valaches Transdanubiens",aparuta la Berlin, in 1837, s'a ocupat si de Romani]de peste Duniire.Ministru al Instructiunii publice era poetul Dimi-trie Bolintineanu, el Insusi .criglnar din Macedonia


8/15

OAbrIENI:;;I ASPECTE 293~i autorul unei carli eu rasunet asupra Romanilordin acestemeleaguri, iarsecretar general la Ministe-rul instructiunii era V, A. Ureche, un sustinator in-Iocat alea uzei Romanilor din Macedonia.Insasi Domnitorul Cuza incurajeaza si patroneazaactiunea pentru renasterea nationala a Tratilor depeste Dunare. Pe cererea inaintata de DimitrieAtanasescu, Domnitorul Alexandru Ion Cuza punecumsna lui proprie, rezolutia, recomandand-o per-sonal ministrului sau de instructie D. Bolintineanu,pentru "luarea in deaproape consideratie".In urrna referatului facut de ministrul de instruc-tie, Dimitrie Bolintineanu, consiliul de ministri ho-tara.:;;te trirniterea lui Atanasescu in Macedonia, eadascal roman. /Imediat, dansul pleaca la post. Ajunge la Bitoliain ziua de 29 Iunie 1864, iar in ziua de 2 Iulie des-chide in comuna sa natala, Tarnova, prima scoalarornaneasca din Peninsula Balcanica.Prin acest act de 0 insemnatate epocala in vieatapoporului aroman, Dimitrie Atanasescu:;;i-a scrisnumele, ell litere de aur, in istoria renasterii natio-nale din Macedonia. ,lata cum caracterizeaza el insusi roIul si con-tributia sa :"Nu eu marea mea vrednicie, nici multa invata-turii si a mea intelepciune am faeut pasul acosta,ci cu voia lui Dumnezeu, f a r a de care nimic nu seface, dupa cum ne spune~i steagul Romaniei pecare sta scris: "Nihil sine Deo", nNimic fara Dum-nezeu'.Cand m'am dedat rornanismului, se gaseau inva-tati de ai nostri care ar fi putut s a inceapa acestlucru, dupa cum si filosofi se gaseau cand cresti-nismul a facut primul pas, dar Cristos in loc defiIosofi si-a ales pe apostolii sai dintre oameniisimpli, pe scara de meserie, i-a daruit ell duhulslant si eu 0 rabdare fadi seaman ca s a . poata duce


9/15

21 )4 ; . STERlE DIAMANP,Iinainte drumul croit de e l . Tot asa ~i pentru pro-povaduirea invataturii aromanesti n'a ales filosofi,ci mestesugari, Pe acestia i-a 'pus mal intai Ia Iueru,ca sa deschida poarta luminii, ca mai apoi sa vie'.inv~tatii ca s a creases, s a sporeasca puterea acelei, , lumini".Vestea deschiderii primei scoli romanesti in Bal-cani a avut un rasunet puternic in' Principate ~ichiar in Ardeal. Poetul Bolintineanu, ministrul in-structiunii publice, ca si v. A. ,Ureche, secretarulgeneral dela acest departament, au fast" felicitatitelegrafic de mai multi fruntasi din tara, Ardeal

straina tate.Primul ministru, Mihai Kogalniceanu, Ie scrie :H1nainte, prietene, desteptarea elementului romanescin Macedonia, va asigura un, factor mai mult intari-tor Romaniei". , ', Ion Bratianu, la randul lui, adauga : "De~teptareaRomanilor din Macedonia va intari pe Turci, si noi,cu to-ate greselile Turcilor, avem nevoe sa-i intarim,caci intarindu-i, pe noi ne intarim", Iar Ion Ghicaspune : "Nu r n a pot bucura destul primind scireainfiintarii, primei scoli in Macedonia ; greutatile cese Intampina unor asemenea institutiurri nu vor in-tarzia a se .lnlatura pe indata ce guvernul tureescva intelege folosul sau in desteptarea romanilor rna-eedoneni. In acest .scop, eu am seris ~i voiu serie'la cunoscuti de ai mei din Turcia".Scoala dela Tfirnova Iunctioneaza nestlngherita,.tirnp de 4 luni de z.ile~p a n a in Noemvrie. Debtaceasta data, incep slcanele ~i prigoana.Despre peripetrile prin care trece intemeietorulscolii romanesti din Macedonia, ne vorbeste jns~,siautorul in cuvantarea tinuta ell ocazia jubileuluiIiceului din Bitolia si mai ell searna Apostol Marga-Tit, intr'un articol publicat in "Convorbiri Literare","in anul 1874.Sub instigatia Mitropolitului Benedict, noul valiu


10/15

,ilin Bitolia, Husni Pasa, da dispozitii ca lp.vatatorul; tl'-oinan delaTarnovasa fie intemnljat. Ca pe un,l:~ufacator de _rand, Atanasescu e, ridicat de aeasa elljandarmii, in puterea noptii ~i pe 0 furtuna..infrico~atoare._l\1itropolitul grec din Bitolia prezinta pe inva-i,~t(t;ruIAtanasescu in fata Valiului ca un agent re-~olutionar trirnis din Romania. Dupa lungi intero-''gatorii, luate de Husni Pasa in persoana, Valiul , afost nevoit sa-I dea drumul,fHndca n'a gasit nimic'_compromi~~ltor pe seama lui. I-a pus in vedere insa,ca pe viitor s a nu iasa .din cuvantul mitropolituluiBenedict.Totodata, inaltul prelat grec a dat ordine aspre. tuturor preotilor ~i credinciosilor din eparhia sa, s a. , . eonsidere pe invatatorul roman ai scoala intemeiata,de,dansul, ca dusmani ai ortodoxiei si ca 0 piedecain ealea propasirii bunelor invataturi si moravuri,. Internnitarea inva~atorului Atanasescu si eonfis-..carea cartilor romanesti au avut darul s a starneascaeercurile politice si opinia publica din tara .Guvernul, indarjit, continua opera inceputa. ..Arhimandritul Averchiee insarcinat s a se duca. In M.acedonia, s a aduca tineri care s a urmeze intara cursurrle unei scoli, special infnntate, pentruformarea viitorilor misionari.Cu infiintarea scolii dela Sf. Apostoli, incepe luptasistematica pentru trezirea vcons t t ln te l nationale alratilor macedoneni.- Croitorul Dimitrie Atanaseseu paate fi rnandru. Aevut deosebita einste s a inaugureze acest noucapitolin vieata poporului aroman.Dar din cauza intrigilor si a prigoanei deslantuitede MitropoIitul grec Benedict, el e nevoit sa pa r1 !i-seasca comuna lui natala, -Tarnova, venindin tara,unde stfl catva tirnp, Foloseste acest ragaz ca s a alca ...'tuiasca ~i sa editezemanuale didactice in dialect.Initiatorul seolii romans din Macedonia, croitorul

OAMENI sr ASPECTE 295


11/15

STERIE DIAMANDI. ..Dimitrie Atanasescu, om f a r a multa stiinta de carte~i cultura pedagogics, a avut darul s a vada clarintr'ul1ia din cele mai importante chestiuni care pri-vesc bunul mers al Invatamantului din Peninsula

Balcanica. Un instinct pedagogic sanatos l-a facutsa-~i dea seama din capul locului de nevoia folo$iriidialectului in scoala romaneasca din Macedonia.Nu numai 0 necesitate d e ordin pedagogic impuneao astfel de rnasura, ci si una de. ordin tactic. Intro-ducerea dialectului in scoala prirnara era de naturas a impresioneze in chip favorabil poporul, castigandsimpatia maselor, prin cultivarea limbii materrre.Multi vad in indepartarea dialectului, din scoalaprimara mai ales, 0 eroare capitala a politicii scolaredin Macedonia.Croitorul Atanasescu are meritul c a s'a straduitdela inceput sa indrumeze invatamantul de pesteDunare, pe fagasul lui natural. .In acest scop, a alcatuit si publicat 0 multime demanuale didactiee, In dialect. .Dam mai jos lista cartilor didactice : abecedarsimplu, tiparit 1a 1864; gramatica, tip. 1865: tera-scriptiune (geografie), tip. la 1876 ; istoria romanilor,tip. 1867 ; scurtarea (prescurtarea) din istoria sacra,tip. la 1867 ; istoria Noului Testament eu. viata Dorn-nului nostru Isus Christos.. tip: 1a 1881; abecedarpentru feciori p. I, 1872;. abecedar pentru feciori siadulti p. II, 1882 ; catechisie, tip. la 1883 ; abecedareu vocabular, carte de inclinare si abecedar pentruadulti.Aceste manuale didactics au aparut in 21.')00exernplare, distribuindu-se gratuit 1a toate scolileprimare din Turcia.E de retinut si subliniat aceasta bogata activitatedidactics a .primului invatator roman din Macedo-nia. E de mirat cum acest om, f a r a multa stiinta decarte si pe deasupra, ocupat eli nevoile luptei natio-nale -care era in toiu, a avut putinta : ; ; i I'agazul tre-


12/15

oAMENI ~I ASPECTE 297buitor, ca sa. se mai indeletniceasca si eu publicareade Iucrari.Atanasescu a Hicut partie ..o multime de alti dascali macedoneni au imitatpilda 'inaintasul ui lor. .Pentru aceasta deosebita activitate didactica dia-lectala, Atanasescu a fost rasplatit de societatespentru Cultura Poporului Roman ell un ceas de aur,iar guvernul l-a decorat ell ordinul Bene Mere1iti,cl. II.Mosneagul era Ioarte mandru de aceste distinc-tiuni acordate de oficialitate : ; : i opinia publica 'dint'lra.

IDupa 0 scurta sedere la Bucurcsti.Tnarmat cu unstoc -voluminos de carti romanesti, porneste din nouspre Patrie. In drum, se opreste la Constantinopol.Prin ajutorul lui Alexandru Golescu, agentul diplo-mat al Romaniei pe Hing:l SUQIima Poarta, Atana-sescu inainteaza un lung memoriu mareluiVizir",Foat Pasa,Inaltul demnitar turc, incredintat de dreptateacauzei infati~ate, Iispune: nDu-te 91deschidescoalaromaneasca unde-ti place". Inarmat cu acest ordinvizirial, Atanasescu se incumeteaza s a deschidascoala romaneasca Tn chiar orasul de resedinta alMitropolitului grec Benedict: Ia Monastir.In casuta modesta a lui Tascu Macri, dip cartierulMishar Mahale, a rasunat pentru prima data slovarornaneasca in orasul Bitolia.In Iata _progreselor ce le realizeaza~c~ala roma-neasca, lnalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul Benedictturba de manie. Nu-si gsseste astampar decat atunci,cand izbuteste din nou s a indeparteze din Bitoliape indrasnetul institutor roman. ,Dar Atanasescu nu-i omul care s a se lase batut,Are stofa de luptator si misionar, Piedecile ilIndar-


13/15

, ST'ERIE DIAMANDIjesc. Se duce .din nou la Constantinopol si pune.toata lumea in miscare, Sprijiriit eu tarie de catre.ambasadorul francez ~i de Moldoveanul ConstantinBordeanu, directorul ziarului "La Turquie" ~i bunprieten ell Marele Vizir, Ali Pasa, Atanasescu aremultumirea s a vada cum cauza lui triumfa.Inalta Poarta a dat ordin catre Patriarhie ca s a

,nu se mai amestece in treburile care privesc scoa-Iele romanesti, iar catre autoritatile provinciale, s a'lase pe dascalii romani, in pace.Pe baza acestui ordin, Atanasescu se intoarce inpatrie si redeschide scoala la Tarnova, Aci el r-'d-.rnane toata vieata, "pururea ell steagul inaltat", cumspune singur in cuvantarea rostita de dansul, euocazia jubileului de 25 ani al liceului din Bitolia.:'. Pe zi ce trece, vede cu multa bucurie cum se in-multesc seolile romanesti in Macedonia, ,~a~anl~.aruncata de dansul dii roade insutite. ManualelaIn-tocmite de el, in dulcele graiu stramosesc, patrundpam in cele mai indeparta te c a tune. ',E constient ~i, mandru de opera infaptuita. ,Numele lui era cunoscut in tara ~i in toataJ/lacedonia. .,Dar eu toate acestea, Apostol Margarit nu s'a datin Iaturi s a eeara ~i s a obtina dela Sturza destituirealui Atanasescu din postul de invatator.A~a de apriga si necrutatoare a fost lupta dintre~fori~ti si inspectorul Margarit, incat la un momentdat a fost indepartat din invatamant tocmai acelacare a avut neasemuitul merit s a infiinteze primascoala romaneasca din Macedonia.Incriminatul Atanasescu n'avea alta yin-a decal.aceea c a faeea parte .din tabara eforrstilor. Era deparere ca scoala romaneasca va fi mai bine servita,.prin crearea eforiilor, institutii traditonale in vieataculturalasi publica a Macedoniei. A platit eu desti-,tuirea aceasta opinie imparta~ita de elita frunta-,~:ilormiscarii nationaliste.


14/15

qA.MENI , e r ASPECTE _ 2 9 9Din Iericire, indepartarea din invatamant a luiAtanasescu n'a fost decat de scurta durata. In cu-rand el si-a reluat postul in primire, ducand mai,departe faclia constiintei nationale,, Are satisfactia s a constate cum scoala romaneascaprogreseaza vazand eu oehii. Aproape in toate sa-stele in care, rasuna dulcele graiu arornanesc, s'audesehis scoli in care ,se invata carte in limba strli-moseasca, De asemenea, in multe biserici slujba seface in romaneste. Cu toate piedecile si prigoaneledeslantuite de dusmani, cauza nationals e in plinavant. 'Inconjurat de stima intregii populatii romanestidin Macedonia, patriarhul miscarii nationale se uitacu drag .la drumul strabatut. ..Se spune, in deobste, c a nu vine primavara ell 0.singura randunica, .,El are satisfactia sa vada cil primavara renasteriinationale, prevestita de dansul, n'a Intarziat s a so-seasea, Un stol intreg de misionari 1-~ urmat peealea pe care' a pornit.Dansul n'a apucat s a vada declinul chestiunii na-~onale. A inchis ochii cand era in plin.avant. Soartai-a harazit aceasta favoare speciala,A murit ell zambetul pe buze, incredintat cA vii-torul cauzei nationale e asigurat.Organizatorii juhileului de 25 ani al Iiceului dinBitolia, au avut 0 idee ferieita cand au insarclnat peAtanasescu s a vorbeasca ell ocazia sarbatoririiacestui eveniment insemnat din vieata culturala a.MacedonieL .A fost cea mai 'nimerita si simbolica alegere. .Intemeietorul primei scoli romanesti din PeninsulaBalcanica, vorbea de peripetiile prin care a trecutcand a infiintat aceasta scoala.Patriarhul scolii romanesti, Incarcat de ani t t iglorie, evoca in fata asistentei una dintre cele rnaiIrumoase pagini din istoria renasterii noastre na ..


15/15

'300 "STERlE DIAMANOltionale. Publicul urmareste; eu atentie incordataexpunerea batranului dascal,E 0 lectie magistrala de lnalta valoare educativa,Mosneagul, coplesit de emotie.. mascara distants.parcursa, .Cupatru decenii in urma, pornise singur pe undrum' spines ~i presarat eu multe primejdii.De mult lnsa a ajuns Ia luminis,Sarbatorirea unui patrar de veac de existenta .aIiceului din Bitolia, era- un papas, inviorator -inmersul chestiunii nationale din Macedonia. .Masurand distant a strllblituta ~i contempland pri-velistea care ise inniti~eaza inatntea ochilor, inte-meietorul primei scoli romanesti din Peninsula Bal-canica are tot dreptul s a fie cutremurat de emotie,Sarbatorind evenimentul, mosneagul nu se in-doeste 0 clipa e a liceul roman din Bitolia va ajungeS a comemoreze serni-centenarul existentel sale.Batranul dascal nu banuia ca nu va trece un de-eeniu si Liceul din Bitolia, focarul eel mai puternicde cultura romaneasca din Macedonia, va fi inchis..Soarta l-a Invrednicit s a n'apuce asemenea

-timpuri.A vazut numai zorile renasterii nationale, nu siJntunerecul care s'a Iasat asupra patriei sale.Fericit muritor care n'a incercat sentimentul sfor-tarilol' zadarnice si al jertfei inutile.

Documents

Oameni şi aspecte din istoria Aromânilor- Dimitrie Atanasescu