Oceanul Indian

  • View
    45

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Oceanul Indian

Oceanul Indian Oceanul IndianExplicatii geografice: Oceanul Indian este al treilea ocean ca mrime din lume. Acoper aproximativ 20% din suprafaa oceanic a Pmntului, are o suprafa de 73.556.000 km iar volumul oceanului este estimat la 292.131.000 km. Oceanul Indian prezinta o latima maxima de aprox. 10.000 km, de la tarmul Africii, in vest, la Australia si la insulele din sud-estul Asiei, in est. Sub apa exista trei dorsale, care formeaza un Y intors. Dorsalele marcheaza zona de contact a celor trei placi continentale. In aceasta regiune, activitatea vulcanica este frecventa. Este mrginit n nord de subcontinentul Indian, n vest de Peninsula Arabic i Africa, n est de Malaezia, Insulele Sunda i de Australia i n sud de Oceanul Antarctic. Cel mai mare fluviu care se vars n Oceanul Indian este fluviul african Zambezi. Clima Oceanului Indian variaza in functie de latitudine. Regiunile din nord, de langa India, au un climat cald. In sud, temperaturile foarte scazute au determinat formarea banchizei si a aisbergurilor. Musonii aduc precipitatii bogate in numeroase tari de pe coasta si afecteaza curentii oceanici, care intre lunile martie si august isi inverseaza complet directia. Morfologia reliefului submarinePe fundul Oceanului Indian se afl dorsala subacvatic central-indian cu o direcie nord-sud, praguri i gropi de diverse adncimi. ntre aceste gropi se numr Groapa Sunda cu o adncime maxim de 7455 m i Groapa Diamantelor cu o adncime maxim de 8047 m, aceasta fiind adncimea maxim a Oceanului IndianPoziia geografic a bazinului Oceanului Indian influeneaz pregnant regimul termic al apelor superficiale. Astfel, n zona intercontinental a oceanului, situat la N de paralela de 40 lat. sudic, rar se ntampl, chiar i n timpul iernii, ca temperatura medie a apelor de suprafa s coboare sub 20 grade C. n semestrul cald al anului, n apropierea rmurilor sudice ale Asiei apa oceanului atinge adesea, la suprafa, valori termice de peste 30 grade C. n zona Golfului Persic s-a nregistrat cea mai ridicat temperatur medie a apelor Oceanul Planetar (36,6 grade C n luna august). Practic, bazinul nordic al Oceanului Indian are cea mai cald ap de pe ntinsul mrilor i oceanelor Terrei.Mri ce aparin de Oceanul IndianMrile i golfurile ce aparin de acest ocean sunt: Marea Andaman, Marea Arabiei, Golful Bengal, Marele Golf Australian, Golful Aden, Golful Oman, Strmtoarea Mozambicului, Golful Persic, Marea Roie i Strmtoarea MalakkaExplicatii istorice: Timp de mii de ani, Oceanul Indian a oferit importante rute comerciale intre partile estice si vestice ale Globului. Printre primii comercianti care au navigat pe apele sale s-au numarat egiptenii antici, care au calatorit cum mai bine de 4.000 de ani de-a lungul coastei estice a Africii. In secolul al XV-lea, exploratorii europeni au intreprins calatorii de pionierat peste Oceanul Indian, spre Asia. Ei au fost urmariti, in scurt timp, de catre negustorii care aduceau matasuri, mirodenii si ceai din India si China. In present, immense tancuri petroliere transporta petrol din Golful Persic catre numeroasele porturi internationale din acest ocean. Un numar mare de astfel de vase navigheaza pe Marea Rosie si prin Canalul Suez, pentru a ajunge in Europa. Insule Porturi Amindive Chennai (India) Ashmore i Cartier Colombo (Sri Lanka)Chagos Dar es Salaam (Tansania)Christmas Durban (Africa de Sud)Cocos East London (Africa de Sud)Heard i McDonald Jakarta (Indonezia)Indonezia Kolkata (India)Kerguelen Melbourne (Australia)Laccadive Mombasa (Kenia)Madagascar Mumbai (India)Maldive Perth (Australia)Mauritius Richards Bay (Africa de Sud)Mayotte Minicoy Pemba Phuket Rodriguez Runion Socotra Sri Lanka Zanzibar CutremureOceanul este bntuit de cutremure ca de exemplu mai recent la data de 26 decembrie 2004 a avut loc un cutremur cu intensitatea de 9,2 pe scara Richter, avnd epicentrul n apropiere de insula Sumatra cu coordonatele 333' Lat.N/958' Long.E.Acest cutremur submarin a declanat valuri uriae cu o vitez de 500 km/h numite Tsunami, producnd n Indonezia, Tailanda, India i Sri Lanka un numr de peste 300.000 de victime omeneti. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a fost un seism submarin cu o magnitudine de 9,0 grade pe scara Richter desfurat n estul Oceanului Indian pe 26 decembrie 2004 (la 00:58 UTC, sau 07:58 ora local). Cutremurul, care a avut epicentrul n mare, aproape de coasta nordic a insulei indoneziene Sumatra, a provocat o serie de valuri tsunami care au afectat regiunile costiere ale unui numr de opt ri asiatice i care au cauzat moartea a peste 120.000 de persoane. Acesta a fost al cincilea cel mai puternic cutremur din istoria modern (de cnd sunt nregistrate cu ajutorul seismografelor). Mai multe valuri tsunami au lovit regiunile costiere din Oceanul Indian, devastnd regiuni ntregi, printre care insula Phuket, Tailanda, Aceh (Indonezia), coasta de est a Sri Lanki, zonele costiere din statul Tamil Nadu (Indiei) i chiar i locuri mai ndeprtate precum Somalia, care se afl la 4.100 km est de epicentru. Stiati ca?Stiati ca ramele gigant care traiesc in Australia, numite si digaster sau megascolex enormis, pot atinge 3m lungime si pana la 800g greutate? Stiati ca cea mai mare scoica din lume este scoica ligean sau tridacna gigas, pe care o gasim in Oceanul Indian? Ea masoara de la 1 pana la 1,8m in diametru avand o greutate de pana la 250kg, din care 20kg numai animalul in sine. Stiati ca cel mai mare fluture diurn din lume este fluturele Ornithoptera alexandrae din Noua Guinee? El are anvergura aripilor de 32cm si traieste la o altitudine de 1500m. Stiati ca cel mai otravitor animal din lume este o broasca? Ea secreta prin piele o substanta neurotoxina suficienta pentru a ucide 10 oameni? Pestii luminosiAceasta grupa de circa 250 de specii include cativa dintre cei mai comuni pesti de apa sarata. majoritatea traiesc in oceane, la mare adancime, si sunt rareori vazuti. au o diversitate de forme si dimensiuni, insa toti au dinti articulati si randuri de organe luminoase pe corp. aceste specii se hranesc cu alti pesti sau cu mici animale ce plutesc in plancton. ei traiesc in toate oceanele de pe glob. Pestele Vipera Toporul de ArgintBioluminescentalumina soarelui e absorbita de apa marii: cu cat adancimea e mai mare, cu atat e mai intuneric (la peste 1000 m, apa e neagra).. in aceste conditii, multi pesti produc propria lumina, folosita pentru a tine legatura intre ei sau pentru a ademeni prada. alte vietati luminescente sunt meduzele, molustele si insectele. fenomenul producerii de lumina de catre fiintele vii se numeste bioluminescenta. unele animale lumineaza cu tot corpul, altele au organe luminescente pe care le pot aprinde si stinge. lumina e produsa de o proteina numita luciferina, ce straluceste atunci cand e descompusa de oxigen. pestii luminescenti din Oceanul Indian folosesc bacterii pentru a produce lumina.Pestele cu gura tepoasa (cyclothone, 6cm)acesti pesti de apa adanca sunt considerati cei mai numerosi pesti de apa sarata de pe glob. ei se hranesc cu mici animale planctonice si au maxilarele prevazute cu tepi care-i ajuta sa-si culeaga prada. pe partea ventrala au organe luminoase.Toporul de argint (Argyropelecus aculeatus, 7,5cm)Pestele-vipera (Chauliodus sloani, 30cm)isi datoreaza numele coltilor lungi care se ridica din maxilare chiar si cand gura este inchisa. El are un corp subtire, negru ca smoala, iar una dintre inotatoare este prevazuta cu un spin lung cu varful luminos, folosit pentru a ademeni alte animale. poate inghiti animale aproape la fel de mari ca el. stomacul lui are un invelis inchis la culoare, impiedicand lumina de la prada inghitita sa fie remarcata de alti pradatori.In urma cu 50 de ani, cand sonarul a fost folosit pentru prima oara la cercetarea fundului marii, cercetatorii au detectat ecouri care pareau sa urce la suprafata in timpul noptii si sa coboare ziua. acestea proveneau de la bancuri de Argyropelecus de mare adancime, care noaptea se hranesc cu plancton. ei au corpul foarte ingust si argintiu, partea abdominala fiind prevazuta cu o carena ascutita, la fel ca taisul de topor. pestele tine legatura cu specia lui cu ajutorul unor siruri de lumini care, vazute de dedesubt, dau o stralucire galbuie. are ochii tubulari orientati in sus, ca sa poata observa pestii care inoata deasupra.2.4.1. Ecosisteme acvaticeEcosistemele acvatice sunt ecosistemele ale cror biocenoze sunt legate de mediul acvatic, nsuirile fizice i chimice ale mediului acvatic sunt foarte diferite de cele ale mediului terestru. Astfel, densitatea apei este de 775 ori mai mare dect a aerului; mediul acvatic este o soluie nutritiv a crei compoziie influeneaz calitile biocenozei. Ecosistemele acvatice cuprind: lacurile, blile, apele curgtoare, apele freatice, apele marine i oceanice, n funcie de particularitile structurale biochimice i ecologice existente n ecosistemele acvatice, se deosebesc: ecosisteme marine; ecosisteme lacustre; ecosisteme dulcicole.Ecosisteme marine - sunt ecosisteme care aparin mrilor i oceanelor situate n toate zonele acvatice: literal, pelagial, batial, abisal i hadal.Diferenierea ecosistemului marin se face n funcie de substrat (masa apei sau substrat solid), adncime, luminozitate etc.n funcie de luminozitate ecosistemele marine se grupeaz n: autotrofe (O - 200 m adncime) - n care predomin plantele; heterotrofe (peste 200 m adncime) - populate de animalerpitoare i detrivore.n funcie de apropierea sau deprtarea de rm ecosistemele marine se grupeaz n: ecosisteme litorale; ecosisteme pelagice (largul mrilor i oceanelor) cu plante ianimale de talie mare: balene, caaloi, delf