Basme rom6ne$ti repovestite deRAzVAN NASTASE

O/IAULttrffi*A@i'

$I /LTE

llustratii deYANNA ZOSM ER

CURTEA @vECHE

Cuprins

Sarea in bucate / 5

Omul cu trei minti / 17

Fata de impdrat gi pescarul I 24

Tinerele fdri bdtrAnele gi viald fdrd de moarte / 32

Babele gi mognegii scapali de la moarte I 44

Norocul gi mintea / 56

Fata mosului cea cuminte / 66

Baba nesdlioasi / 75

Omul de omenie nu piere / 82

Bine e omul la casa lui! / 92

impdrateasa infeleapt5 / 101 &

Numai cu vitele se scoate sdrf,cia din cas5 / 108

Cei trei tAlhari I 117e

E,-*, 1. -f\

#("Jtr1-#\k'

-ft*

A fost odatd un impdrat care avea trei fete. RamAnAnd v5duv, toatd dragos-tea lui se indrepta asupra lor. Acestea, mrrindu-se gi vdzAnd cAt de greu se

strdduia pdrintele lor si le creascl frumos, sd le invele si sd le pdzeascd de

orice rdutdfi, incercau gi ele din toate puterile s5-l facd sd-gi uite mAhnirea.intr-una dintre zile, impdratul o intrebd din senin pe fata cea mai mare:

- Fata mea, cum md iubesti tu pe mine?

- Cum sd te iubesc, tatd? Te iubesc ca mierea, rdspunse ea, dupd ce se

gAndi ce lucru poate fi. mai dulce pe lume.

- se trdiegti, fata mea! sd-mi dea Dumnezeu zile sr am parte de tine.Apoi o intrebd pe fata cea mijlocie:

- Dar tu cum mI iubegti, fata mea?

- Ca zahdrul, tatd.

- Se-ti dea Dumnezeu numai bine, fata mea! Sa ma bucur de tine!Fetele acestea erau lingugitoare gi ;tiau sd-si laude iubirea mai mult

decAt o aveau.

impdratul se bucurd cAnd auzi de la fetele lui cele mai mari cAt il iubesc.El credea cd altfel de iubire nu poate sd fle decAt cea dulce ca mierea ori ca

zahdrul. uitAndu-se si la mezind, care sta mai deoparte gi se rusina, o intrebdsi pe ea:

- Cum md iube;ti tu, fata mea?

6

- Ca sarea in bucate, tatd! rdspunse ea cu chipul senin, zdmbind cu dra-goste flreasc5.

Ea se rugina, biata, vdzAnd cd tatd-sdu o bdgase gi pe ea in seam5. CAnd

auzird surorile ei rdspunsul, pufnird in rds gi-gi intoarserd felele de la cea

mic5. Iar tatdl lor se incruntd gi, supdrat, zise:

- Ia vino incoace, sd ne inlelegem Ia cuvinte! N-ai auzit tu pe suroriletale cele mai mari cu ce fel de dragoste mI iubesc? Cum de nu te-ai luat dupd

.EUDra,

*r

x.x

jt

*

ts%*",

ele sf,-mi spui cAtd dragoste dulce ai gi tu cdtre tatdl tdu? Sd dispari din ochii

mei!

CAnd auzi fata cea mici a impdratului supdrarea tatelui sdu 9i necazul

care se abdtuse pe capul ei, intrl in pdmAnt de mAhnire, dar igi lua inima-n

dinfi gi zise:

- se m5 ierfi, tat5, ci eu n-am vrut sd te sup5r! Eu am crezut c5 dragos-

tea mea este nu mai presus decAt a surorilor mele, dar nici mai prejos decAt

mierea si zahdrul...

- Mai ai gi obraz sd vorbegti de surorile tale? Si te duci de la mine, fatd

neruginatl ce egtil mai zise impdratul gi o l5si plAngAnd.

Dacd vlzu aga, fata cea micd i9i puse speranla in Dumnezeu 9i se hotf,ri

si plece unde mila Domnului o va fl ducAnd. tgi lua din casa pdrinteascd un

rAnd de haine vechi gi porni din sat in sat, pAnd Ia curtea unui alt impdrat,

unde se agezd la poartd.

Cea care pdzea poarta 9i care se numea cheldreasd o vdzu gi o intrebd ce

vrea; ea rdspunse cd este o fatd sdracd gi fara pdrinli, 9i ar vrea sd fle servi-

toare, dacd s-ar gdsi vreun loc gi pentru ea. Tocmai atunci plecase ajutoarea

cheliresei gi ar fl vrut sI angajeze alta, a9a cd o luf, in slujba ei'

Fata de implrat nu ceru nicio platd, ci doar sd slujeascd o bucatd de

rrreme, si dacd slujba ei va fi. fost vrednicd de bani, sd-i dea atat cat va face.

Cheldreasa se bucuri vdzAnd-o cd rdspunde aga de cuminte gi o lui s5-i fle

ajutoare, ii spuse ce avea de fdcut gi ii dddu o legdturd de chei din mai multe

cAte avea. Fata era cuminte gi degteaptd. Ea incepu sd deretice prin cdmarl

;i prin dulapurile de la care avea chei gi si pund flecare lucrugor Ia locul lui.

Fiindca se pricepea la frdmAntat, la flertul dulcefurilor gi Ia alte hundtdli,

in grija ei au fost ldsate cdmdrile curlii. Nimeni nu avea nimic impotrivd, cdci

fata impf,rfea cinstit flecdruia cele cuvenite, nu stdtea de vorbd prea mult cu

alfi slujitori, iar cAnd gdsea ceva timp liber, citea cAte-o carte.

il

.;,\@

Vestea despre vrednicia 9i cumintenia ajutoa-rei de chelireasd ajunse si la urechile imparltesei.Ea dori s-o vade, iar fata de impirat gtiu sI se arategi sd vorbeasci din inima curat5, fird prefdcdtorie.

impdrlteasa o indrdgi, clci bdnuia cd ajutoarea de

chel5reasd nu putea si fle de neam prost, flindcd se

cunoagte de departe soiul cel bun.

Si astfel, impdrdteasa o lud pe fat5, ajutoareacheldresei, pe lAngd ea.

Unde se ducea impdrdteasa, mergea;i ea. CAnd

se punea implrdteasa la lucru, lucra 9i ea. Apoi,lucrul ce iegea din mAna ei era de mare pret. Dintoate, cuvintele inlelepte ce iegeau din gura ei pla-curd implrdtesei mai mult decAt orice. Ce sd mailungim vorba? Ajunsese sd fle nedespdrlita de impd-rlteasd. O iubea impdriteasa ca pe copilul ei, incAtse mira si impdratul de atAta drag al impdriteseipentru aceastd fatd.

implratul avea un singur fecior, care le era

drag ca soarele de pe cer. insd mergAnd lmpiratulla un rdzboi, il lud si pe flul sdu cu el, sd se deprinddcu lupta, dar bliatul cdzu rdnit.

Sd fl vdzut plAns pe implratease... Nu mai gtia ce

s5-i facd s5-l vindece mai curAnd. Stdtea la capitdiulsdu zi gi noapte. Iard dacd o ajunse oboseala de numai putea sta in picioare, impirdteasa o puse pe fataei de incredere s5-l ingrijeascd, 9i apoi, cAnd una,

cAnd alta, erau nelipsite de lAngd patul rdnitului.

6',h

%*

10

Cuvintele blAnde si intelepte ale

fetei, mAngAierile ei dulci 9i nepre-

ficute, bundtatea ei trezird in inimabolnavului un sentiment pe care

nu-I mai cunoscuse pAnd atunci; fi.ul

de imp5rat ajunse sa find Ia ea ca

la o sord, cdci parcd-i alina durerilecAnd punea ea mAna pe rdnile lui.

intr-o dup5-amiazd, dupd ce se

fdcuse mai bine, ii zise mamei lui:

- $tii ce, mamd, ag dori sd md

insor.

- Bine, mdicuf5, bine. Mai bine

de tAndr, decAt si intri in valurileIumii. Am sa-fi caut o fatd bund de impdrat, 9i de neam, 9i de treab5.

- Am gdsit-o, mamd!

- $i cine este? O gtiu gi eu?

- Se nu te superi, mam[, dacd !i-oi spune! Mie mi-a rlmas inima la

fata dumitale din casd. O iubesc, mami, ca pe sufletul meu. Din cAte fete de

imparali gi de domni am vdzut, niciuna nu mi-a pldcut ca ea.

Se impotrivi impdrdteasa un pic, dar nu a fost cu putintd sd intoarcd

dorinfa flului ei.

Dacd vdzu cd altfel nu se poate gi cA fata doritd de flul ei este cuminte,

blAndd, cu bund judecatd gi, mai presus de toate, este cinstitd 9i vrednic5, se

invoird gi ea, gi impdratul. ,:

ii logodira deci impdratul si implrdteasa pe fluI lor cu fata din casd a

impArdtesei gi hotdrAra gi nunta. CAnd incepurd sA facd invitaliile la nunt5,

logodnica flutui de impdrat se rugi ca Ia nuntd sd fle poftit 9i impiratul cuta-

re, tatdl ei adic5; se feri de-a spune cuiva cd este fata lui.

11.

socrii primird s5-i facd voia gi poftirr la nuntr si pe acel impdrat. inziua cununiilor venird tofi musaflrii. incepu veselia ;i tinu toatd ziua, ca laimparali. seara, se intinse o masr din cele imparrte;ti, cu fel de fel de mdn-clruri, de bduturi, de pldcinte si de alte bunitati.

Miredsa le poruncise bucdtarilor ce mAncare sd gdteascd. Ea insd gdti cumana ei, deoparte, toate acele feluri numai pentru un musaflr. Apoi, porun-ci unei slugi credincioase sI ducd bucatele gatite de ea implratului chematdupd dorinta ei. sluga cea credincioasd frcu intocmai precum i se porun-cise. Dupd ce se agezard toti cei poftifi la masd, incepurd a manca gi a seveseli. impdratul, tatdl miresei, mAnca gi nu prea. De cAnd venise, se tot uitala mireasd gi parc5-i zicea inima ceva, dar nu-i venea sd-;i creadd ochilor. Eligi recunoscuse copila, dar nepricepAnd cum ajunsese sd se mdrite dupi unfecior de impdrat, nu indrdzni sI zicl nimdnui nimic.

$i, vdzand cu cdtd pofti mancau mesenii, ar fl voit;i eI sd mdnance si sdse veseleascd; dar dupd ce gustd o datd sau de doud ori din bucate, se opri.Sluga care ii aducea bucatele le ridica intregi, neatinse. Se mira acest impd-rat cum de toli mesenii mdnAncd cu poftd nigte bucate care pentru dAnsuln-aveau niciun gust.

Se incumetd sil intrebl pe vecinul din dreapta. Acesta ii rdspunse cdastfel de bucate bune n-a mAncat niciodat5. Gustd si impdratul din farfuriavecinului gi vdzu cd bucatele aceluia sunt bune. Asemenea fdcu el gi cu veci-nul din stAnga. ii lasa gura apf, dupa bucatele bune ale vecinilor. ii era foame

;i ar fl vrut sd manAnce gi el, dari cine se putea atinge de bucatele care i se

aduceau lui?Rebde ce rrbdd; de rugine, lua el cateodatd ;i din bucatere ce i se adu-

ceau, ca sd nu se facd de ras, dar atat. in cele din urmd, nu se mai putu opri,ci, ridicAndu-se, zise cu glas tare:

- Bine, lmprrate, m-ai chemat la nunta flului thu ca sd-fi bafi joc demine?

t2

- Vai de mine, Mdria Ta! Cum se poate si-!i treacd prin gAnd una ca

asta? Dupa cum vede toatf, adunarea, te cinstesc gi pe dumneata ca pe tofi

ceilalli imp[ra1i.

- Ba sd md ier1i, impdrate, bucatele tuturor mesenilor sunt bune de

mAncat, numai ale mele nu.

Se fdcu foc de sup5rare impdratul socru si porunci ca numaidecAt sd

vind bucdtarii sd recunoascd tot ceea ce au fdcut, iar vinovalii sd fle omorAli.

$tifi ce era?

Mireasa gdtise toate hucatele pentru tat5-sdu fdri sare, doar cu miere 9i

zahdr. Chiar solnila de dinaintea lui era plin5 cu zahdr pisat gi degeaba lua

bietul impf,rat cu cutitul din ce credea eI cd este sare gi punea in bucate, cdci

acestea se fdceau si mai dulci.