Proiect de opţional

Denumirea opţionalului Personalităţi ale istoriei românilor

Aria curriculară Om şi societate

Tipul de opţional Opţional la nivel de disciplină

Durata 1 an ( 1 oră pe săptămână)

Modul de desfăşurare pe clase de elevi

Unitatea şcolară şi localitatea Liceul Teoretic Murfatlar

Propunător prof. Geamalinga Mihai

1

Argument

Cursul opţional „Personalităţi ale istoriei românilor” se adresează elevilor

din ciclul liceal, clasa a XIIa, profil Filologie şi are drept scop cunoaşterea unor

personalităţi ale istoriei românilor din antichitate până în zilele noastre, cu un

impact deosebit asupra evoluţiei societăţii româneşti.

Cursul opţional îşi propune să completeze cunoştinţele acumulate la orele de

Istorie a românilor din trunchiul comun al ariei curriculare „Om şi Societate”,

pentru a-i ajuta pe elevi în vederea susţinerii examenului de bacalaureat.

Cursul opţional încearcă să scoată în evidenţă activitatea politică, culturală şi

ştiinţifică a unor personalităţi româneşti şi influenţa lor asupra societăţii româneşti,

europene sau universale.

Cursul opţional se adresează elevilor dornici de a se informa cu privire la

impactul acestor personalităţi asupra societăţii din timpul lor şi, în acelaşi timp,

doreşte să trezească sentimente de admiraţie faţă de realizările lor de-a lungul

istoriei românilor.

Programa şcolară

Notă de prezentare

Curriculum-ul opţional „Personalităţi ale istoriei românilor” se adresează

elevilor din învăţământul preuniversitar liceal, care parcurg această disciplină într-

o oră pe săptămână.

În cadrul Liceului Teoretic Murfatlar, cursul a fost propus clasei a XII-a A,

profil Filologie.

Conţinuturile acestui curs au fost alese după două criterii :

2

Corelaţia cu temele şi conţinuturile ce se regăsecs în manualul de

istorie pentru clasa a XII-a ;

Puterea de exemplu şi valoarea educativă pe care să o transmită

elevilor.

Componentele programei acestui curs opţional respectă particularităţile de

vârstă ale elevilor şi urmăresc:

Aprofundarea cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor dobândite în

clasele anterioare dar şi a celor dobândite pe parcursul anului şcolar în

derulare;

Stimularea motivaţiilor elevilor pentru studiul istoriei.

Elevii trebuie să facă faţă unei creşteri a dificultăţii terminologice utilizate şi

diferitelor situaţii care solicită implicarea în reconstituirea proceselor şi

fenomenelor istorice, a fixării importanţei diferitelor personalităţi în istoria şi

cultura universală.

Programa este structurată astfel:

Competenţe generale;

Valori şi atitudini;

Competenţe specifice;

Sugestii metodologice;

Modalităţi de realizare a evaluării

Conţinuturi;

Bibliografie.

Competenţe generale

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate

2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice

3

3. Aplicarea princiăpiilor şi metodelor adecvate în abordarea surselor istorice

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

Valori şi atitudini Cunoaşterea raportului de identitate şi diferenţă în relaţionarea

individului cu mediul său;

Înţelegerea rolului personalităţilor istorice ân viaţa contemporană şi ca

factor de predicţie a schimbărilor survenite în societate;

Stimularea interesului pentru lecturi şi simulări istorice cu privire la

rolul personalităţilor;

Asumarea critică a rolurilor care decurg din apartenenţa la diferite

identităţi a personalităţilor istorice (etnie, naţiune, religie, corp social,

profesie).

Competenţe specifice

1. Identificarea caracteristicilor globale şi de detaliu ale unui document cu

privire la personalităţile istorice

2. Analiza informaţiilor despre personalităţi, dintr-un document, prin metode

comparative

3. Înţelegerea noţiunilor istorice despre personalităţi în contexte de comunicare

diferite

4. Utilizarea noţiunilor istorice într-un eseu structurat cu privire la o

personalitate

5. Înţelegerea aprofundată a unui context istoric din trecutul apropiat şi din

prezent, folosind simularea sau jocul de rol

4

6. Utilizarea variată a metodelor şi tehnicilor specifice ştiinţelor istorice în

analiza impactului personalităţilor asupra schimbărilor şi evoluţiei societăţii

umane.

Sugestii metodologicePrograma cursului opional „Personalităţi ale istoriei românilor” a fost

concepută să corespundă unei duble exigenţe: de a fi punctul de plecare atât

pentru profesor, cât şi pentru achiziţiile şi competenţele ce urmează a fi

deprinse de elevi.

Cursul opţional propune învăţarea istoriei prin cercetare, strategie de

învăţare utilizată mai larg în contexte non formale de educaţie, în cutajează

elevii să folosească o diversitate de surse, să utilizeze mărturiile contemporane,

să alcătuiască proiecte şi să argumenteze demersul utilizat. Acest nou context

educaţional regândeşte rolurile celor doi parteneri ai procesului educaţional:

profesorul şi elevul. Noile roluri au în vedere:

Pentru profesor: facilitarea învăţării, încurajarea elevilor pentru a

formula puncte de vedere personale, colaborarea cu elevii în

realizarea demersului didactic.

Pentru elev: învăţarea prin cooperare, învăţarea în contexte formale

şi non-formale, transferul învăţării.

Asumarea noilor roluri antrenează demersuri didactice bazate pe

învăţarea prin descoperire, simulare, analiza surselor istorice, dezbaterea, jocul

de rol, proiectul. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de

predare-invăţare devine esenţală, în condiţiile multiplicării surselor de

informare şi comunicare.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare,

realizându-se continuu şi formatv.

Pentru a realiza o evaluare obiectivă, profesorul trebuie să prezinte cu

claritate standardele pe care trebuie să le atingă elevii. Alături de formele

5

clasice de evaluare, vor fi utilizate şi instrumente complementare d evaluare:

proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi a

comportamentului elevilor.

Modalităţile de realizare a evaluării

Evaluare iniţială

Evaluare continuă (formativă)

Evaluare cumulativă (sumativă, globală)

Metode tradiţionale de evaluare: probe scrise

probe orale

probe practice

Fiecare din aceste metode tradiţionale are avantaje şi dezavantaje.Din acest motiv,

ele trebuie combinate într-un mod optim.

Metode alternative de evaluare:Observarea sistematică a comportamentului elevului prin:

fişe de evaluare/autoevaluare

liste de control/verificare

scări de clasificare

investigaţia

proiectul

referatul

portofoliul

autoevaluarea

6

ConţinuturiPartea I. Noţiuni introductive

1. Elemente de cronologie şi periodizare a istoriei românilor. Izvoare şi

istoriografie

2. Rolul personalităţilor în determinarea istoriei

Partea a II-a. Epoca antică

1. Burebista

2. Decebal

3. Marcus Ulpius Traianus

Partea a III-a. Epoca medievală

1. Basarab; Dragoş; Bogdan

2. Mircea cel Bătrân; Alexandru cel Bun

3. Iancu de Hunedoara; Vlad Ţepeş

4. Ştefan cel Mare

5. Mihai Viteazul

6. Constantin Brâncoveanu

7. Dimitrie Cantemir

Partea a IV-a. Epoca modernă

1. Tudor Vladimirescu

2. Personalităţi istorice în timpul revoluţiei de la 1848: Nicolae Bălcescu;

Mihail Kogălnieanu; Avram Iancu

3. Alexandru Ioan Cuza

4. Carol I de Hohenzollern

7

5. Oameni politici din epoca modernă: I. C. Brătianu; Titu Maiorescu; Lascăr

Catargiu

6. Ferdinand I

Partea a V-a. Epoca cntemporană

1. Oameni politici liberali: I.I.C. Brătianu; I. G. Duca

2. Oameni politici ţărănişti: Iului Maniu; Ion Mihalache

3. Oameni politici din alte partide politice: Nicolae Iorga; Corneliu Zelea

Codreanu; Alexandru Averescu

4. Nicolae Titulescu

5. Regele Carol al II-lea

6. Regele Mihai I

7. Ion Antonescu

8. Oameni politici ai perioadei comuniste: Petru Groza; Gh. Gheorghiu Dej;

Nicolae Ceauşescu

Partea a VI-a. Istoriografi

1. Reprezentanţi ai storiografiei umaniste: Miron Costin; Grigore Ureche, Ion

Neculce, Nicolaus Olahus

2. Reprezentanţi ai Şcolii Ardelene: Petru Maior; Gh. Şincai; Samuel Micu

3. A.D. Xenopol; Vasile Pârvan

4. Gh. I. Brătianu; C.C. Giurescu

8

Bibliografie

D. Berindei, Cucerirea independenţei României, Bucureşti, 1967

D Berindei, Revluţia de la 1848 în Ţările Române, Bucureşti, 1974

Gh. Brătianu, Tradiţa istorică despre întemeierea statelor româneşti,

Chişinău, 1991

*** Conicari munteni, Bucureşti, 1996

V. Cristian, Istoriografie generală, Bucureşti, 1979

I. H. Crişan, Burebista şi epoca sa, Bucureşti, 1975

H. Daicoviciu, Dacii, Bucureşti, 1972

Sterie Diamandi, Galeria oamenilor politici, Bucureşti, 1998

C. Giurăscu Viaţa şi opera lui Alexandru Ioan Cuza, Bucureşti, 1970

Şt. Gorovei, Muşatinii, Chişinău, 1990

Şt. Ionesu, Epoca Brâncovenească, Bucureşti, 1991

Niclae Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, Bucureşti, 1936

Nicolae Iorga, Oameni care au fost, Chişinău, 1990

C. Kiriţescu, Istoria războiului pentru înregirea României, Bucureşti,

1925-1927

C. Mureşeanu, Iancu de la Hunedoara şi vremea sa, Bucureşti, 1968

M. Oprea, Nicolae Titulescu, Iaşi, 1967

A. Oţetea, Tudor Vladimirescu şi mişcarea eteristă în Ţările Române,

Bucureşti, 1971

P.P. Panaitescu, Mircea cel Bătrân, 1944

O. Papadima, Ipostaze ale iluminismului românesc, Bucureşti, 1975

Ioan Scurtu, Monarhia în România, Bucureşti, 1985

Ioan Scurtu, Viaţa politică în România, 1918-1947, Bucureşti, 1996

9

N. Stoicescu, Vlad Ţepeş, Bucureşti, 1976

Camil Mureşan, Iancu de Hunedoara, Bucureşti, 1996

P. D. Popescu, Dicţionar de personalităţi istorice, Bucureşti, 2001

10