ORA UL IDEALn perioadele de criz ale dezvolt rii omenirii apar ntotdeauna i teorii referitoare la a ez rile umane. ora ul utopic, ora ul ideal ora ul alegoric sunt concepte diferite ale unor astfel de teorii ap rute la nceputul secolului XVI-lea.

Aspira ia spre ra ionalitate Apar probleme care arata dorin a "de a trai bine si fericit "Finalitatea nu trebuie judecata dupa aparente ci dupa comoditatile pe care le asigura." Atitudine rationalista si functionalista: "nu trebuie sa vedem pentru ce nu s-a construit ora ul, ci daca este bine sa fie construit" Ora ul care poate "sa prelungeasc viata oamenilor" Reevaluarea unui sistem antic defensiv-urbanistic deja dep it Pietro Cattaneo - separarea func iunilor militare Inten ia de a conexa toate elementele care converg in actul construirii "va fi de mare utilitate existenta unei universit i in cetate, pentru ca, pe langa mul i bani care vor circula din cauza acesteia, multe persoane nobile si onorate, venite sa studieze ii vorintari reputa ia..." Ramane legat de viziunile lui Alberti si Martini Cel mai important din intreaga arhitectura este buna distribu ie a caselor, zidurilor si a an ului de ap rare. Ora ul trebuie sa fie la fel de comod pentru toti locuitorii. D indica ii numai pentru edificiile importante i acestea f r o dispunere precis . Nu ia in calcul factori sociali, politici, economici i ambientali, care fuseser deja prezentate in tratatele din Quattrocento

Filarete (Antonio Avelino) a fost primul care a proiectat (pentru tiranul Francesco Sforza al Milano) proiectul pentru oras ideal Sforzinda cca 1460-64. Noua pozi ie a arhitecturii militare - intre speculativ si operativ Schimb rile intervenite in tehnica r zboiului (r zboaiele italiene) Machiavelli: "Nu poate fi numit ast zi puternic acel loc unde ap r torii nu au spa iu sa se retrag intre noi an uri si noi ad posturi... . Sec XVI arhitectul militar trebuia sa-si asume sarcini de urbanist pentru a da o mai mare eficacitate ap r rii Problema: adaptarea traseului zidurilor la esutul urban Bellucci- aparatul defensiv: "speculativul trebuie s fie un soldat care prin experien a r zboiului s stie s teoretizeze n deplin concordan a cu necesitatea. El trebui s fie un bun o tean, maestru de zidari si bun cunosc tor in ale arhitecturii" Tartaglia traduce "Elementele lui Euclid" in italian . Matematica devine calul de b taie al arhitec ilor militari. Atributul de cunosc tor al tiin elor matematice revine doar arhitec ilor militari Cu timpul se renun a la formele radiale, stelate prestabilite si se face o abordare favorabila cu mediul inconjurator Centura zidurilor urmeaz si chiar speculeaz formele de teren - esutul urban devine mai pu in organic si mai pu in regulat dar este mai u or de aparat Lorini: "planul cu noua bastioane" De Marchi: elaborarea planului urbanistic: arhitect, care stie sa faca desenul, un bun o tean care sa cunoasc locul unde trebuie sa se faca fort rea a, medic, persoana cu experien a in agricultura, expert in minearologie, astrolog etc.

Concept Vitruviu asupra orasului 1511

Palladio - imaginea ora ului ideal Orasul este altceva dect o casa mare si, dimpotriv casa este altceva ca oras mic" Se revine la Alberti in sensul proiect rii edilitare "La trasarea str zilor, trebuie sa tina seama de clima si de punctul cardinal spre care este indreptat ora ul..." Ora ul ideal al lui Palladio se bazeaz pe concepte de sistematizare, regularitate si centralitate. Nu se poate face o imagine l muritoare asupra morfologiei esutului urban Viziunea palladiana asupra spa iului urban este scenografica si estetizanta Viziune total diferita fata de arhitectura militar .

The Ideal City c. 1470, Galleria Nazionale, Urbino Piero della Francesca Twenty years before his death Piero gradually stopped painting. One of the reasons was his poor health and progressing blindness; another was his growing interest in the theories behind the laws of perspective and proportions which Piero devoted himself entirely to. In his treatises "De Prospectiva pingendi" and "De Corporibus regularibus" he analyzed the theoretical and scientific foundations of his pictures. It is from his drawings in De Prospectiva that the perspective construction of the so-called "Ideal City" derives. If not by him this painting must have been painted by a very close collaborator of his. Perspectiva ca factor ordinator al structurii urbane Elaborarea elementelor individuale S. Giedion: eroare sa se judece ora ele Rena terii dupa structura ora elor ideale Ora ul este conceput ca un intreg, n scut in func ie de cerin ele societ ii civile si reflectnd necesit ile acesteia. Noua ordine spa ial apare doar in sectoare limitate ale ansamblului urban. Leonardo- defini ie clasica a perspectivei: "ra iune demonstrativa c reia experien a ii confirma asem narea lucrurilor prin liniile piramidale ajunse la ochi . El intuie te valoarea ei opera ionala. Apar tablouri care reprezint str zi cu case identice Scenografia si unitatea spa iala a ansamblurilor urbane Scenografiile perspectivale - veritabile proiecte urbanistice Alberti - "Philodoxus"- scenografia ca pe un spa iu urban in miniatura. Alberti interpreteaz critic edificiul teatrului antic. Se dezvolta raportul intre scenografie si genurile literare La sfr itul Quattrocentoului reprezent rile ora elor erau deja corelate cu tehnica red rii perspectivale a imaginii 1508 Pellegrino da Udine folose te cuvntul de prospettiva (cartier) Serlio 1539 construie te un teatru la Vincenza unde punctul de privire al perspectivei scenografice este stabilit in logia principelui Scenografia g se te un sprijin solid in teoriile urbanistice

Concept Vitruviu asupra orasului 1511

Noul pragmatism Modele urbane ale lui B. Ammannati si Vasari cel Tanar B Ammannati *Orasul -orientare practica, ndreptata c tre alegerea unor anumite tipologii edilitare care se integreaz natural in sit -"incapator si perfect" -"palatul regal + dependin e, pie ele, str zile, atelierele, fntnile apar in unui oras bine ntocmit -interes urbanistic in studiul "edificiilor cu caracter social si funcional" (vama, spital, pie e, nchisori) -manastirea + dependin e, este dispusa in jurul spa iului central rezult o cetate in miniatura -interes pentru edificii publice si locuin e considerate ca elemente organice ale ansamblului urban. Orient ri carteziene -In conceperea de ora e ideale se ia in considerare experien ele acumulate anterior -iau fiin a orase pe tot teritoriul Europei mai ales in zonele calde -serie omogena: plan radial, fara str zi concentrice, cu pia a circulara in mijloc FRAN A -Vitry-le-Francois, Villenfrande, Nancy sunt ridicate dupa modelul lui Martini, (dupa principii italiene) -plan de baza - romb nscris in p trat care cuprinde la randu-i alt p trat

-in punctele de contact ale laturilor p tratului nscris cu mijlocul laturii rombului sunt situare pie e patratice, str b tute de str zi ce pleac de la pia a centrala spre bastion -Descartes pune in lumina distinc ia dintre activitatea inginerului planificator si a arhitectului. Asupra organiz rii trebuie sa se pronun e un singur legiuitor -unitate, simetrie, propor ii, concep ie filosofica Vasari cel tanar TRATAT: -criterii ierarhice, prezint numeroase planurii de edificii -propune un model urbanistic func ional care are un anume efect vizual -morfologia urbana este condi ionata de c tre de un plan stabilit ce duce la stabilirea unei fizionomii spa iale -re ea stradala ortogonala nscrisa intr-un perimetru octogonal -forma octogonala a pie ei centrale care determina 8 str zi radiale -inscriere func ionala a tuturor edificiilor in esutul urban -spitalele, m n stirile, pie ele, tribunalele, bisericile, termele compun ideea de cetate princiara aristocratica si comerciala Propunerile celor doi au un caracter experimental si pun in dificultate rela ia natura- ra iune, om natura Scamozzi- rentoarcerea la izvoare -acesta simte nevoia sa renvie tradi ia secolului al XV-lea -crede ca "este lucru convenabil sa reflectezi asupra compartiment rii interne a cet ii" (asemenea lui Vitruviu) Adic : - esut ortogonal nscris intr-un perimetru dodecagonal fortificat cu bastioane -cetate "consumista" si militar -"aerul civic subordonat celui formalistic" Tema ora ului ideal la scara europeana si rolul schemei in planimetria urbana

Semnifica ia aspectelor urbane -L. B. Alberti, Filarete, F. Martini definesc ra ional spa iul urban la nceputul secolului al XVI-lea prin tratate din care rezult UTOPII -la miljocul secolului al XVI-lea arhitec ii italieni construiesc ora e fortificate in Europa -apar cu repeziciune "tipare" urbane "interna ionalizate

Durer 1527

Durer - oras de forma p trat , un spa iu central p trat cu laturile paralele, cu incinta in interiorul c reia i nscrie o fortifica ie patrulatera -model derivat din castrul roman Spenke -prive te diferit organizarea ideala a unui oras - forma urbana radiala -str zile, pie ele si pozi iile sa se ndrepte prin centru spre exterior -din pia a centrala pornesc 8 str zi radiale ce conduc la bastioane aflate in prelungirea octogonului -4 str zi pleac din pia a centrala c tre por ile ora ului G. Rimpler -teoretician "trziu" al ora ului ideal -reconsidera planul bazat pe jocul octogoanelor -reia reflec iile lui Durer asupra formei patraticea ora ului

Muhlheim Rhein 1612

Karl Mannheim 1622, plan 1607 cu Kriegszerstorungen

Utopie si ideologie + ora ul ca un nou ideal de civiliza ie -Noile criterii estetice ale cet ilor ideale -tentative de ra ionalizarea solu iilor si realit ilor deja existente - repune in discu ie de un tip de literatura numita UTOPICA - IDEOLOGIE vs UTOPIE - Karl Manheim -ideologie - ora ul ideal - strns legat de contextul istoric, in consens cu viziunea prevalenta in epoca -utopie - orientare care atunci "cand se transpune in pactica, tinde sa rupa ordinea prevalenta" Utopia - "revolta personala plecata de la luarea de pozi ie a unui grup mai mare de oameni, contra condi iei umane contemporane"

Elemente definitorii: Medita ia asupra cauzelor si efectelor situa iei si a neajunsurilor. Construirea imaginar a unei cet i organizat dup logica unui principiu generator. Regandirea realului ca antiteza critica a istoriei. "caracterul abstractionist, antitraditionalist si constructivist sau 'pianist' al mentalit ilor utopice, ostilitatea sa fa de realitatea 'data' si de sensul comun" - Aurele Kolnay caracter ireal care nu se raporteaz la ceea ce este cotidian in via fie nici pur ra iune, nici pur con tiin a si nici dragoste pur " si la tot ceea ce face ca omul sa nu

Propun ntotdeauna un nou model de viata sociala din care se na te mitul cet ii ideale caracterele utopiilor sociale: simetrie, uniformitate, feti ism al educa ie, dirijare, colectivism, autarhie, institu ionalism, academism.

Avola - Sicilia, plan extras din Lexicon Topographicum Siculum1757

realizat dupa cutremurul orasul vechi demolat a orasul nou a fost construit pe un platou plat cu un plan rigid

din fost pe

1693 deal

TIMISOARA 1740

Hamina, Finlanda- fondat 1723 plan 1750,primaria in centru, biserica luterana in sud, in nord cea ortodoxa, obiecte reconstruite dupa 1790

Nahalah 1921 Israel

Claude Nicolas Ledoux proiect pentru Chaux cca 1775din cartea sa L Architecture consideree sous le rapport de l art des m urs et de la legislation 1804

Palmanuova este un caz celebru din aceast categorie care s-a realizat fizic. Acest ora militar a fost creat ntre 1593 i 1623 la nord de Vene ia pentru ap rarea acesteia pe culoarul v ilor dinspre Austria. Structura lui urban este format dintr-un poligon cu 9 laturi egale i cu pia a central de forma unui hexagon; din cele 9 bastioane ale ora ului doar 3 au fost legate cu centrul. Pia a putea fi izolat din punct de vedere militar i astfel ap rat . Cele trei por i ini iale corespundeau cu principalele drumuri n teritoriu. Comandantul militar vene ian i trupele sale sta ionau n centrul ora ului pe cnd mercenarii str ini au ocupat bar cile de la periferie, din dreptul fortifica iilor. Aceste fortifica ii au fost penetrate nc de la nceput doar de trei por i pentru a asigura o securitate m rit .

Palmanova proiectata Braun & Hogenberg

1593

din

cartea

Civitates

Orbis

Terrarum

ntre 1667 i 1690 ora ul a fost completat cu al doilea rnd de fortifica ii i ntre 1806 -1809 a fost construit al treilea rnd de fortifica ii de c tre trupele de ocupa ie franceze. n fiecare din aceste stadii ale evolu iei sale, Palmanuova a reprezentat culmea artei construc iilor militare

Ora ul alegorie este o faz

i mai dep rtate de realitate

Orasul alegorie Astfel Ora ul Adev rului a lui Bartolommeo Delbene a c rui gravur a fost publicat n 1609 n Civitas veri sive morum se baza pe Etica Nicomanian a lui Aristotel i pe concep ia radial-concentric a Rena terii.

n aceast gravur este descris un ora t iat de 5 drumuri ale virtu ilor morale ce pleac dintr-un centru al virtu iilor intelectuale i care taie mla tinile defectelor umane Ca baza: Platon Republica Augustin Orasul Domnului

Autorii de utopii: Thomas Morus- Utopia Patrizi, Zuccolo, Agostini, Doni, Campanella- Citta del Sole Ace tia se gndesc la posibilitatea unei modific ri in mediul social prin reformarea mediului nconjur tor. Fiecare adopta un mod propriu de a-si imagina republica lor cu guvern ri speciale, organiz ri urbanistice si sociale diferite Morus preconizeaz o democra ie destul de liberal Agostini preconizeaz diviziunea claselor sub autoritate tutelara a bisericii Patrizi, Agostini si Zuccolo doresc o organizare rectangular inspirata din realit ile istorica duse spre perfec iune Doni si Campanella cer o recompunere organic a structurilor sociale si a valorilor spirituale- planul circular Credin a in ra iune transforma autorul utopiei in creator de sistem politic Din aceasta credin a rezulta ideea de progres ce duce la rndul ei la imaginarea unei societ i ideale in cele mai mici detalii Societate ideala:

caracteristici generale: salubritatea locului, bog ia regiunii, pozi ia geografica favorabila, un anumit num r de locuitori, conceput pe fundalul unei realit i istorice in contradic ie cu principiile de baza ale acesteia. n perioada marilor descoperiri, a luxului, a capitalismului si libererei concurente, a afirm rii na ionaliste, a luptei dintre curentele cre tine, ace ti gnditori utopici fabric sisteme comuniste, visnd la o monarhie universal , ncercnd s degajeze un fel de religie universal i ra ional a tuturor religiilor de pe pamant, un fel de cre tinism natural. Deismul (credin a in Dumnezeu) puternic la nceputul sec XVI - frnat de contrareforma ceea ce conduce la o societatea utopic ce se organizeaz dupa reguli de convie uire care privesc raporturile dintre suflete si nu cele dintre acestea si lucruri. In lucr rile acestor autori detaliile organiz rii din punct de vedere urbanistic difer - unii adopta sistemul rectangular, al ii cel radial, exprimnd fiecare prin forma adoptata idealurile sale. Consecin ele practice imediate - pu ine "Dep ind cadrul fatalmente limitat al teoriei arhitecturii, viziunile urbanistice ale utopistilor se propun drept veritabile documente ale unei aspira ii de a atribui vie ii politice restructurate un cadru corespunz tor."