Foia besericésca si scolastica. Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alba-Julia

si Fagarasiu. Apare in 1 si 15 st. 11. a ria-carei luni.

abonamentele de eate 6 fl. v. a. pre anu se se adreseze la tipografia seminariului gr. catolicii in Biasio.

Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate la redactiuni.

Anulu IL Blasin 15 Maiu 1889. Nr. 16.

Partea besericésca. Demnitatea preoţiei creştine.

Esercitiu spiritualii rostiţii de A l e s a n d i u Barbulescu, in siuodulu preotiloru gr. cat. din tractulu Catinei tietmtu in Sambotelecu la 8

Aprilu st. n. 1889. »Cine vre se vina după mine

se se lapede de sine«. Ev. Luca 9. 23.

Onora ţ i a s cu l t ă to r i !

Chiematu a-ve infret iene pucinu cu ocasiunea acestoru eserci t ia spi r i tual i , cându vreu se-mi deschidu graiulu me simtiescu ap rope confusu. Anim'a-ni i cons t r insa câ de unu m a r e periclu se sbate asemenea unei paser i , ca re doresce se scape din angustulu spaţ iu alu coliviei s a l e ; e r ' memor i ' a -mi — desi p regă t i t a pen t ru acestu casu totuşi — pare-câ vre se-mi denege servit iulu, lasându, câ celea a d u n a t e cu mul ta ostenela, se se imprascie in togmai câ oile t imide ale unei t u r m e de fric 'a lupului agresori i . Si nu fara causa , câci deca consideru de o pa r t e pre On. miei ascul tă tor i , t r ebue se mar tur i sescu , câ a tâ tu celi mai be t ran i de câtu mine, car i prin studiuiu indelungatu si boga tu alu pracsei p re te renulu pastor i re i sufleteşti , câ tu si cei mai t iner i , c ă r o r a studiuiu teoriei le este inca recentu in memoria , se afla pre unu nivou frumoşii de cunosc in t i e ; pre cându, de a l ta p a r t e — eu, care câ unulu a cărui p racsa abea e t recu tu dela inceputu , e r ' s tudiele teoret ice aprope de u i tare , me aflu iu condit iuni cu multu mai nefavori torie , câ se potu spera , câ — in unu objectu de a t â t a momentu cum e demni ta tea preoţiei creş t ine , cu care «am de cugetu se ve in t re t ienu — voiu fi in puset iune a j t iene onora ta -ve a t en ţ iune câtu de câtu incorda ta , cea ce se a ş t ep ta ch iar ' si dela celu mai modestu | orator i i . Si deca cu tote acestea cutezu, cutezu |

numai cu sperare in Domnulu , càci „ tu Domne est i spe ra rea m e a " (ps. 9 0 . 9 ) ; si „ in t ru necasulu mieii voiu chiemâ pre Domnulu , si c a t r a Domnulu mieu voiu s t r iga . . . . si s t r iga rea mea in t ru urechile l u i " (II. imp. 2 2 . 7.) càci insusi dice ca t r a iubiţi i sei invetiacei „cereţ i si vi se va d a " (Luca 1 1 . 9.) si érasi „nu ve ingrigiret i cum si ce se diceti , càci vi-se va dâ voue ce se vorb i ţ i " (Mat . 10 . 19) si apoi „cine l 'a chiematu pre elu óre si l 'a t r ecu tu cu vede rea" (Is. Sir. 2 . 11) .

E mai presusu de ori ce dubiu, ca p reo t i ' a to tu ro ru culteloru re l ig iose , cari au es is ta tu ore cându in lume s 'au bucura tu totu de-a -una de o a t a r e onore, care a fostu mai presusu de onorea a l toru clase a omenimei. Despre care adeverii ne inc re -dintiéza is tor i 'a , carea p recum naréza viétia si faptele unui Alesandru Mare le , Ju l iu Caesaru si Napo leonu , in togmai amintesce si de unu pontifex max imus la R o m a n i , de oraclulu Greci loru dela Delfi, de preoţ i i Egip tu lu i , de b ramimi Indiani si de magii Pers ic i . Care lucru neci la unu casu nu s ' a r ' potè in t implâ , dèca acestea oficia nu s ' a r ' fi bucu ra tu la popora le ament i t e de una onore deosebita. Si dèca s u n t t m u cu a ten ţ iune la i s tor i ' a poporului Juda i cu , a c a i u i cu l tu ra religiosa s 'a desvol ta tu sub auspiciale i nei ingr igi t i speciale a lui Domnedieu, care instisi a provocatu pre Moise dicundu „a da la mine pre A r o n u fratele teu si pre fli lui din fii lui Israilu câ se p reo t iesca mie" (Esire 2 8 . 1) — candii cet imu la Is. Sir. (7 . 3 0 ) „cu totu sufletulu teu te teme de Domnulu si p re preoţi i lui onoréza" si érasi cându audimu p re Davidu psalmodiaudu „nu ve a t ingeţ i de unsii miei — îm­pre ju ra rea cà la Iudei preoţi i e rau neatacabi l i si cà

ch ia r ' regii aveau facia de ei cehi mai m a r e respectu , j nu ne va surpr inde de locu.

Indigint i ' a unei astfeliu de onori pen t ru ciasea j preot iésca nu se potè esplica de ai rea, de câtu din |J necesi ta tea absoluta a esistentiei unei fiintie supreme, | facia cu care omenii net ienendu-se demni asi manifesta in deajunsu t r ibutulu loru de recunoscint ia si ne- ! semtiendu-se destoinici asi măr tu r i s i i n t r ég ' a loru j dependin t ia s 'au vediutu necesi taţ i a inst i tui s tatui i! ! preotiescu câ medilocitoriu in t re sine si a t a r e tìintia suprema, caruia câ unui s ta tu mai pre susu de ord inar iu omenescu a trebuiţi i se-i dè si onore deo­sebi ta . Cea-ce la Iudei amesura tu gradului religiose! loru culturi de care s 'au bucura tu se si manifes terà in unu astfeliu de modu, care e depar t e de ori ce dubiu.

Acumn, dèca cultele religiose ridicule si absurde , cum s'au potu tu forma in deciirsulu vécuriloru de | min tea omenésca basa ta numai pre p ropr i ' a sa potere | si au to r i t a t e au cunoscuţii l ips 'a unei astfeliu de onori pen t ru preoţii sei, cari cu a t â t a poteau rìde mai bine de orb i ' a in care insisi faceau se retacésca popora-t iuni le , cu câtu scieau se reflecteze mai raţionalii la acţ iuni le loru câ a ta r i , si la cari preoti alude si Cicero a tunci cându dice : me min i cum nu ride aruspicele de aruspice ; si dèca preoţi i vechiului tes- :

t amen tu , cari au fostu numai t ipuri le unei venitorie | preoţi i deplini te , au meri taţ i i onore mai presusu de | câ tu regésca, ce vomii dice de preo t i ' a legei n o n e ? < ce vomu dice de p reo t i ' a Domnului Chr i s tosu? '

Spre a potè respunde la acés t ' a î n t r eba re credu j a nu fi superflua compara rea oficiului acestei preoţi i I cu a celoru alal te.

Se vedemu. j Precându ofìciulu preoti loru anticei pagâna t a t i se ¡1

potè resumâ in j ungh i a r ea aniinaleloru aduse spre sacr i ­ficare, in a rde rea ace lor 'a p re rogurele de foco, si in espl icarea vointiei dieiloru din intest inele aniinaleloru j u n g h i a t e si din joculu bucati lo™ de carne puse spre a rde re pre j a r a t ecu ; si p ie candii chiemarea preot i loru iudaici vechi t e s t amenta r i s ta in aceeaşi j ungh ia r e a aniinaleloru si in a rde rea Ioni, precum si in cet i rea si espl icarea la poponi a scr ip ture loru sacre , pre 'j a tunc i oficiulu preoti loru creştini e cu totulu deosebiţii , ì e cu mul tu mai mare t iu , mai sublimii. |,

Cea de an t an ia chieinare a omului pre pamentu j este a-se immulti „cresce-t i si ve immul t i t i " se cetesce |' in car tea tacerei ( 1 . 2 9 ) ; acés t ' a immult i re inse a dispusu Doninedieu se mi se pota inteinpla altii-cum ; de câtu prin nascere . P r i n u rmare — dupa ce Dom- | nedieu a creatu pre omu nu din altu motivu, de câtu numai singurii câ se-si faca bună t a t ea vediuta si j semti ta — pentru omu nu se potè dâ o mai mare !: binefacere câ nascerea . Dar ' păr inţ i i nostr i , cari ne născu din sânge si plăcere corpora la câ se me esprimi!

cu s. loanu gu ra de auru , ne născu numai pen t ru pamen tu . Si ore pamentulu numai se fia t î n t ' a omului in l ume? a creatu Domnedieu pre omu ore numai se fia blându câ o oia, ori furiosu câ unu t igru ? a c rea tu Domnedieu pre omu ore numai se se t î râ ie câ unu vierme, ori se se avên te câ unu v u l t u r u ? se adune câ o albina, ori se vietiuiésca câ unu grierii ? se muncésca câ unu bou, ori se domnésca câ unu l eu? desi cu păre re de ren, da r ' t r ebue se m a r t u -risiniu câ se afla as tadi in lume si astfeliu de omeni , cari se nu créda despre sine mai mul tu , la cari se si referescu cuvintele psalmistului ( 4 8 . 21) „omulu int ru onore fiindu n ' a p receputu , a l a tu r a tu - s ' au cu dobitocele celea fara de min te si s 'a a semana tu l o r u " . D a r ' dupa cum ne spune car tea int ieleptiunei lui Solornonu (2 . 23) „Domnedieu a zidiţii pre omu sp re nes t r ica t iune si dupa a semăna rea fîintiei sale l 'a facutu pre e lu" . Si cine ore nasce pre omu sp re nes t r i ­c a t i u n e ? cine nasce pre omu in sensulu cuvinte loru Domnului nos t ru Isusu Chris tosu care dîce : „de nu se va nasce cineva din apa si din spir i tu nu va poté se in t r e int ru impera t i ' a lui Domnedieu" (ev. loanu 3 . 5 )? ore nu preoţii creşt ini simţii chiemati a nasce pre omeni pen t ru vietia vec in ica? ore nu mâni loru preotului creştinii le suntu incredint ia te doreri le re -nascerei pr in botezu, déca potu se ine espr imu to tu cu s. loanu gura de auru ?

É c a o pa r t e din oficiulu unui preotu cres t inu, dieu o pa r t e numai , câci paren t i i na tu ra l i nascêndu facia de născuţi i loru —• afara de ingrigiri le cu creş terea pana la unu tempu ore care — si-au îm­pliniţii t o t a da to r in tâ , si nu cà nu le incumbe, d a r ' neci câ potu influintiâ de-a dreptulu si in modu decisivu a s u p r a vietiei loru pamentesci si cu a t â t u mai pucinu a supr ' a predest inat i i inei loru din viét i 'a ven i to r i a ; precându preotului crest inu chiar ' in poterea ofiiciului seu i- este incred in t ia tu câ prin invet ia tur i si rogat iuni nu numai se a lunge delà fidelii sei mor­buri le a tâ tu sufletesci câ tu si celea corporal i , ci de câ te ori numai ceru aceşt ia cu credint ia ex professo suntu înda tora ţ i , câ pr in absolvarea de pecate se-i scape si mantuiesca si de mor t ea spi r i tuala , in care au cadiiitu prin pecatele loru. F>ste cunoscuţii to t i i roru ce scrie fratele Domnului dupa t rupu in epistola sa 5. 14 . 15 unde dîce : „de este in t re voi cineva bolnavii se chieme preoţii besericei si se se roge pen t ru densulu ungêndu-lu cu oleu in numele Domnului , si roga t iunea credintiei va mântui pre celu bolnavii si Domnulu lu- va iertâ, si de va fi facutu pecate i-se voru ier ta lu i " . Ori dora cându a disu Domnulu nostru Isusu Christosu ca t r a apostoli „că ro ra vet i ier tâ pecatele ier ta-se v o m si că rora le veti t iené voru fi t i enu te" (ev. loanu 2 0 . 23) si érasi „ori câ te veti lega pre pamentu voru fi legate si in ceriu si

câ te veti deslegâ pre parnentu voru ti deslegate si in cer iu" (Mat . 18 . 18) n ' a da tu aces ta potere to tu oda t ă si unna to r i l o ru loru cari suntu p r e o ţ i i ? ! ori dora intielege a l tu-ceva si nu invierea penitentelui din mor tea peca tu lu i? ba, da, câci a l tmen t rea s. Ioanu gu ra de auru nu s ' a r ' fi incumeta tu a dice, câ ce facu preoţi i aci diosu incuviint ieza si Doumedieu in ceriu susu (de sacerd. libr. I I I . c. 4) care adeverii creştinii inca nepr ihăni ţ i lu au si adi in buna credint ia .

Es te da r ' in t re nenumera te le oficie de pre pa­rnentu unu al tu oficiu, ca re se se pota asemăna ofi­ciului preoti loru creştini ?

Se niergemu inse mai depar t e . (Va urma).

Jubirea crestinésca la începutulu crestinatatiei.

dupa Havi-Kó'zlóny de P e t r u Bir lea , preotu in Berbesci.

Difer in t i ' a carac te r i s t ica in t re c reş t ină ta te si p a g a n a t a t e s 'a cupr insu in manda tu lu iubirei , de pre care precum dise Mantu i to r iu lu Chr is tosu , va cunósce lumea p i e invetiaceii sei. Si asia l in iamentulu fun-damenta lu a vietiei crest ini loru celoru d in ta iu a fostu ese rc i t a rea cea mai est insa a iubirei . Creşt ini i pr in versarea sângelui loru a măr tur i s i ţ i ! si in ta r i tu po-te rea credint ie i loru, é r ' inst i tutele fundate pen t ru seraci , veduve si morbosi e rau operele acelei iubir i . Se privimu ope r ' a acés t ' a m i n u n a t a cu de -a -merun tu lu .

Creştinii cei de an ta iu s 'au ingrigi tu in t ru a t a t ' a despre seraci, in catu in t ru adeveru potemu dice, cumcâ in t re densii nu a fostu nici unu seracu. Cu toţ i i au oferitu dupa potere , si dupa lipsa, si au in-bogat i tu v is ter i ' a comuna , si fiindu cu pr ivi re si la sust ienerea loru., si a familieloru sale, au re t ienutu si pen t ru acelea cev 'a , d a r ' si acestea numai cu aceea c red in t i a pia, cumcâ tote suntu darur i le lui Domnedieu, si to te suntu a fratiloru creş t ini , i nda t a ce a r ' ave acei 'a lipsa de ele.

Acés t ' a a fostu comunismulu creştinii , p re care lu- descriu si delineéza faptele Apostol i loru : Nimene d in t re ei (d in t re credintiosi) nu a suferitu lipsa ; cat i aveau case si pamen tu r i a re tó re , le-au vendutu acelea si pret iulu celoru vendute l 'au adusu si l 'au pusu la piciórele Apostol i loru . Si tìesce cà ru i ' a i s 'a da tu amesura tu lipsei l u i " . — Cu comunismulu aces t ' a , care sta depa r t e de Comunismulu seclului present i i , ca re t ientesce ince tarea cu for t i 'a a dreptu lu i de p ropr i e t a t e — se lauda Ter tu l ianu in apologi 'a sa i n d r e p t a t a in con t r ' a p a g a n i l o r u : „ L a voi la pagani pen t ru bunuri le sortiei inca si l ega tu r ' a na tu r a l a frat iésca se desface, — ei d a r ' la noi , car i suntemu unu t rupn si unu sufletu, to te ca te le avemu ne suntu comune, — tote ne luandu afara nemicu numai muer i l e " .

i Desi cons imţ i rea aceea si eroismulu acelu su-fietescu nu a reniasu in t re creştini in t ru to ta po te rea sa pr imit iva , totuşi a formaţii baz ' a procedurei u r m a t e mai tardil i .

Seracii in periódele de anta iu in cont inuu s 'au impar tas i tu in a ju tora re , seu dela credintiosii s in-

1 gura t ic i pre cale p r iva ta , séu din v is ter i ' a seraci loru ! coaduna ta in Beserica, care s 'a infiintiatu pr in d a r e a !: de buna voia a credint iosi loru, si se admin i s t r a pr in :' derega tor i i besericesci , spre a càre ia impa r t i r e se

aplicau diaconii . Vis te r i ' a acés t 'a incepandu din t e m -puri le celea de an ta iu a cres t ina ta te i , a fostu insem-

i na t a si suficienta pent ru tò te lipsele credint iosi loru. — Asia Beser ic 'a din R o m ' a sub P a p ' a Corneliu ( 2 5 0 ) , a provediutu din vis ter i 'a seraci loru mai mul tu de catu pre 5 0 0 0 de seraci si ch iar ' asia ne spune si Chrisostomu despre Beser ic 'a din Ant iochi ' a , câ adecă acés t ' a in dilele lui au susţinuţi i mai mul tu de ca tu 3 0 0 0 de veduve si de servi tor i , afara de presb i te r i ,

i s t ra ini , morbosi si capt ivi . — Si dupa-ce s 'a r e s ­taura ţ i i pacea si l ibe r ta tea Besericei, da rn ic i ' a n ' a u

] mai avntu marg in i , si doinirile, cari au incursu p r e sém'a Besericei si a seraci loru, au constaţi i a c u m ' a nu numai din ban i , vase de auru si a rg in tu , ci si din case si din moşii. — Luandu-se afara celea de lipsa pent ru preoţ ime, celea alal te a remasu seraci loru ,

' „ p e n t r u - c â " , p recumu dice S. Ambrosiu , Beser ic ' a nu pent ru ace 'a a re au ru , câ pre acei 'a se lu- păs ­t reze , ci pre acei 'a se lu- folosésca spre mângâ ie rea seraci loru. L a ingr igirea acés t ' a a besericei despre seraci in tempulu ace i ' a s 'a a lă tura ţ i i si ingr ig i rea

i Domnitoi i lor i i in t ru a t a t ' a in catu Impera t i i in to te cetăţ i le au denumiţi i unu apera tor iu deosebiţii a se­raci loru , care a fostu pusu spre ape ra r ea si r e p r e -sen ta rea celoru nefericiţi . — P o t e m u observa mai incolo si da t i n ' a aceea pia, pr in care unele Comune besericesci s 'au a ju tora tu împrumuta ţ i i . Da t in ' a acés t ' a s an t a e asia de vechia câ insasi beser ic 'a , pen t ru-câ si- a r e inceputulu in tempulu Apostol i loru, candu unele comune besericesci au grab i tu in t ru a jutor iulu crest ini loru celoru s t r imtora t i din Je rusa l imu . Co­lectarea pre sém'a celoru lipsiţi se in tempia p recum scrie santulu Pavelu in d iu ' a u r ina to le dupa d iu ' a Sâmbete i adecă dominec 'a , cu ocasiunea conven i r e ! la servi t iulu domnedieescu. D a t i n ' a acés t ' a a fostu genera la . — (Va urma).

Necesitatea sciintiei si a vocatiunei pentru statulu preotiescu.

(Continuare din Mr. 15).

Dèca in seclulu alu IV-lea aveau valore ciiventele s. Chrisostomu, cu catu mai vertosu adi in seclulu alu XXIX- lea numitu alu sciintieloru, care avânta to te clasele

3 1 *

societatiei spre c u l t u r a ; in care industr iasiulu de o pot r iva cu comerciantu lu , se adopera spre a-si instisi sciintiele reale ; in care advocatulu si amploiatii lu ; profesoralii si niedicnlu, si- t ienu de fala a-se a re t â cu indiferentismu facia de tote inst i tut iuni le si dog­mele sântei nost re religi uni, ma nu a r a r e ori cate p r in unu sarcasmi! rafinatu ch iar ' a batiijocori s. nos t ra credint ia , — t rebue se ni le punemu cuvintele memora t e la anima, p ropugnandu adeverulu crest inu cu to ta energ i ' a si i scusint i 'a c o n t r ' a unelt ir i loru duşmane . — Candu cult ivatori i sciintieloru profane ne a t aca beser ic 'a cà a r ' fi pa r t in i tó rea obscurant ismului , a tunci mora lmin te e deobligatu tìa-care păstoriţi sufletescu a dâ de minciuna af irmarea absu rda a inimiciloru ; nevoindu-se conformii facultàt i loru sale a cult iva sciintiele sacre si profane. — „ Qui non pro-ficit, deficit, t iene acs ioma b e t r a n a ; cela ce nu progreséza cu lumea, pre dì ce merge va regresa si va r emane indereptu devenindii ocara si hu l ' a a c e l o r a , cari t ienu contu de vocea tâmpului , de spir i tulu evului ce s t r iga cu glasu s t e n t o r i c u : „p ro -gresu, sc i in t ia" , — Pr in u r m a r e preotulu, carele voesce câ cu demni ta te si gloria se stée la postula seu, n ' a r e se stée cu manile in sinu, u i tandu-se la cei ce fâlfâie pre din a in tea lui s t indardulu luminei , ci cu zelu si a rdó re san ta ne inceta tu sè se lumineze insusi , câ „se fia lumina to tu ro ru celoru ce v o m cere dela elu cuventu, despre spe ra rea si c red in t i ' a cea d in t ru e lu" .

Din cele espuse pana aci amu potu tu se ne convingemu, câ preotulu in sacrulu oficiu a magis te i iului câ inve t ia tor iu si evangel isator iu a re lipsa neape ra tu de sci int ia . D a r a t a r e re tac i ta pa re re a r ' ave despre oficiulu preoţ iei cine s ' a r ' inpacâ cu idea, câ unui p reo tu e destulu numai sci int i 'a , t a r a a considera in preotu o a l ta insusire totu pre a t a tu de insemnata , dèca nu in mai mare niesura si ace 'a este vocat iunea.

P reo tu lu câ invet iator iu a re lipsa de sciintia, d a r a câ admin i s t r a to ru a santeloru ta ine a re lipsa de vocat iune . Sci in t i ' a si vocat iunea in preotu se completésa u n ' a pre a l t ' a , de unde numai acel 'a p reo tu potè fi deseversi tu — cons idera ta tiresce de-severs i rea in modu umanu, — si potè servi de modelu a l to r ' a , cari amandóue aceste insusiri le con-cen t réza in persón 'a sa.

O insusire s epa ra t a de cealal tă lu- face pre preo tu , câ séu se re tacésca de pre calea adeverului , séu incrediendu-se prea t a re in sine nu a r a r e ori lu- face se alunece in sumet ia , care apoi după d is 'a sânte i scr ip tur i e isvorulu si scatur ig inea to tu roru pecate loru .

Drep tu -ce si S. Augus t inu d i c e : „scient ia sine cha r i t a t e inflat, cha r i t a s sine scientia a b e r r a t " . Vo- :j ca t iunea inse in preo tu nu e a i t a de catu efluxulu

car i ta t ie i , séti vocat iunea e amórea facia de I/Statulu si oficiulu ce lu- por ta cine-va in viétia. Sp re a susci ta vocat iune in cei ce e rau chiemat i la s ta tu lu preoţiei , santulu Paulu apostolulu se roga câ se amble conformii chiemarei l om dicandu la (Efes. c. 4 v. 1): „d rep tu -ce ve rogu pre voi fraţii miei, eu legatulu int ru Domnulu ; câ cu vrednic ia se ambia t i dupa chiemarea vòst ra , cu care suntet i c h i e m a t i " . P reo tu lu fâra vocat iune, fâra consci int i 'a misiunei sublime la care e chiematu , e asemenea arbore lu i in care nu circuléza regulaţi i suculu vitalu, de-o-cam-da t a i se vede uscandu-se mai o crénga, mai unu rarnurelu, si apoi pre rendu cu incetulu numai ce se observa, câ uscat iunea a junge pana la t r up ina ; candu apoi i se pune securea la t r u p i n a ; si din a rbo re fecundu ce e ra devine lemnu uscatu, pu t rega iu de arunca ţ i i in focu. — Act iv i ta tea unui preotu fâ ra vocat iune nici candu nu va fi benecuven ta ta cu fructe s a l u t a n e . —• Din esper in t ia se scie, câ unu m a e s t r u dèca nu a re ch iamare spre maes t r i ' a lui, nici candu nu va deveni unu maes t ru dibaciu si iscusiţii, ci numai unu simplu carpac iu — Ce se dicemu apoi despre preoţ ia , care nu e maes t r ia , ci deroga tor ia , si inca ce feliu de de roga to r i a? Santulu Joanu gura de aura dice despre p r e o ţ i : (IV verb . Int. vid. D o m . ) : „preoţ i i au o derogator ia mai mare de catu i m p e r a t i i . Impera t i lo ru suntu incredin t ia te t rupur i l e , preot i loru sufletele, — impera tu lu s terge in t ina t iunea t rupur i lo ru , si preotulu a pecateloru ; impera tu lu si- pleca capulu îna in tea maniei preot iesc i" , — si in t r ' a l tu locu dice, câ „preot i loru li s 'a datu poterea, cai ea Domnedieu nu o au da tu nici anger i loru , nici a rchange l i lo ru , càci nu Ioni s 'a disu : „ to tu ce veti lega si deslegâ p re pamentu v o m fi legate si deslegate si in c e r i u " . E r a S. August inu vorbindu despre demni ta tea oficiului preot iescu, i numesce pre p r e o ţ i : „stâlpii besericei , cumnaţ i i pa t r ia rch i lo ru , si fiii profet i loru" . — Asiâ-i ! fericiţi su- da ra preoţii c a ro r ' a li s 'a concrediu tu misiunea pre catu de frumósa pre a t a tu de onera tó re pent ru dinsii ; de a impar t ì benecuven ta rea cerésca, si a deschide canalulu darur i lo ru domnedieesci fiiloru sei sufletesci. Fer ic i ţ i suntu preoţi i pen t ru-câ ei cont inua opulu mare t iu si san tu alui Chr is tosu , opulu mantu i re i si rescumperare i neamului omenescu : Ce chiemare mai sublima, ce demni t a t e mai f rumósa , de catu a mântu i suflete, a-le cresce si nu t r i pen t ru viét i 'a e t e r n a ? Cu ce desideriu si pofta n ' a t r ebu i se alerge da ra preotulu la s. beserica, la cas ' a lui Domnedieu, in s a n t ' a s an t e lo ru? unde va sè se sco-bóre Chris tosu spre a se imbra t ios iâ de manile p re ­otului , ce se aduce câ o jer t fa ta inica pen t ru es-piarea pecateloru lumi i? Cu ce a rdó re si p ie ta te nu se va aprop ia preotulu de santulu a l ta r iu , de p ie care va pasce si s a t u r a t u r m ' a c imenta tóre cu

h r a n ' a vietiei ? — Cu ce an ima cu ra t a farà picu de macula n ' a t rebui sè se aprop ia preotulu de santulu a l ta r iu , p i e care se aduce j e r t f a n e c r u n t a t a spre espiarea pecate loru, spre edificarea crest ini loru, si spre od ichn 'a sufleteloni adormit i par in t i loru , fratiloru si sorori loru n o s t r e ? „Si voiu in t r a la a l tar iu lu lui Domnedieu , la Domnedieu celu-ce veselesce tene-retiele mele" . (Psalm. 4 2 — 4 ) . — Si aici d o r e r e i in t ru seversirea celui mai sublimii si san tu opu pre pamentu multi preoţ i nu-si a r a t a indestulu vocat iunea ce o au spre derogator ia san ta a loru. Cati nu se apropie de santulu a l tar iu , spre a seversi mister iulu oelu mai santu a sântei nos t re credint ie , — s a n t ' a euchar i s t ia , — fàra de nici o p regă t i re previa sufletésca au t r u p é s c a ? Cati nu se apropie de santulu a l ta r iu — fiindu imbraca t i totu in vestmintele , cu cari au um­b la ta preste s ep temana si la campu, nebagandu in sèma prescrisele s. canone, cari s t rensu obliga pre toti preoţi i cà de cate ori celebréza s. l i turgia , se fia imbraca t i in ves tmentu ta la ru ; — (Conc. provine . 1 8 7 2 , t. V I I c. 7) si acés t ' a nu fàra temeiu, càci cu ra t i an i ' a si ones t i ta tea in vestmente din afara , se considera de semnulu pur i ta t ie i in te rne . De cate ori nu se celebréza s. l i turgia numai cu iut ia la , cu in-ver t i tu r i si suci tur i , cari de felin nu escita pie ta tea in creştinii a s i s t en ţ i ? Dèca santulu J o a n u g u r a de a u r u , poftesce dela preoţi câ pre pamentu se pe t réca câ nesce anger i , cu a t a tu mai vertosu la a l tar iu t r ebue sè se int ipuésca preotulu pre sine de angerulu Domnului ; pr in u rmare tò te misìcàrile lui se fia pline de demni ta te si suavi ta te , si sè se ferésca de misìcàri s t repi tuóse si r epen t ine ; si mai cu sèma de nimic 'a iudispusu, aspectu maniosu ; precum si de ori-ce re -flecsiune au chiarii dogenire facia de miuis t rant i i be-sericei, — cantore , fàtu séti al te persóne besericesci, — cari dogenir i sub d u r a t ' a sântei l i turgii nu au locu. —

Gratian Flont'a, preotu greco-catolieu in Catielulu romànu.

(Va urma).

Valorea ritului besericei gr. catolice. Cetindu studiulu l i turgico-dogmaticu a domnului

frate Dr. Victoru Szmigelski , in care cu zelulu ce lu-caracter iseza , t r ac t ându despre momentulu consacrăr i i eucharis t ice si epicles 'a l i turgieloru resar i t ene , des-fasiura si in te rpre teza a t â tu de frumosu motivulu de purcedere dogmat ico-r i tua le or ientalu in momentulu consacrăr i i : uu potu re tacé dor in t i ' a -mi si sufoca indemnulu , proveni te a t â tu din cet i rea a t e n t a a acelui s tudiu, câ tu cu deosebi din convingerea-mi cas t iga ta despre frumset i 'a , profundi tatea si i n semna ta tea r i tului besericei nos t re or ienta le si se nu iau modestulu mieu condeiu, câ cu binevoi tor i ' a permisiune a Vene­rabilei Redac t iun i , se conversezu si eu ceva si anume ,

;i despre valorea r i tului beserîcei nos t re greco-catol ice, ¡ mai multu din punc ta de vedere practici i .

Totu actulu r i tuale si cuprinsulu car t i loru r i tua le | nu suntu , decâtu eflusulu si espres iunea de mul teor i I profunda si sublime a cultului iu te rnu si a adeve-

rur i loru dogmat ice . Preotu lu piu si conscientiosu, dilnicu si- pote

reinnoí in memor ia sci int i 'a sa d o g m a t i c a ; p r ecându preotulu indiferentu ori neversa tn in afacerile r i tua l i , si- pierde cu incetulu si cunoscint iele dogmat ice acu i ra te in cursulu teologicii. Neces i ta tea sci int ieloru teologice dogmat ice pent ru preoţii dispuşi in c u r a a n i m a r u m , a-o documenta este superflu. Spre edi-

| ficarea salutei e te rne a poporului inse, sciintiele dog-I mat ice si- au valorea loru operan te ori efectulu loru

ac tua le , asociate fiindu de esac t ' a cunoscint ia si ese-cu ta re uniforma, a rmonica si in tui t iva a r i tului be -sericescu, a t â tu int ru celebrarea in modulu indege ta tu a ss. Li turgi i si a a l toru ceremonii , câtu si i n t ru admin i s t r a rea ss. s ac ramin te .

I Asemenea si iuvet ia tur i le evangelice propuse de

pre amvonu — poporului credint iosu, suntu pe t run -' d ie tore si r emanu impr ima te in a n i m ' a acelui 'a , im-\ b ina te si t ama ia t e fiindu cu mi resm'a adeverur i loru si j nuauseloru de multeori a t â t u de incân ta to re — r i tua l i -; ceremonial i . ii Poporulu — in genere — ascul ta cu a t en ţ iune : a t â tu cuvéntulu divinu de p re amvonu, câ tu si s. ; l i turgia e t c . ; obsevându inse nepăsarea ori i g n o r a n t i ' a | preotului seu facia cu esecutarea rece ru ta , p ia si

a rmonica a functiuniloru domnedieesci , — a t insu rece de monoton i ' a ori ce ler i ta tea cu ta ru i mechan i smu r i tua le , fibrele animei lui reniânu adormi te ori d i s -

i gus ta te , é r ' funcţiunile besericesci , precum si conciunea Ş si- piedu valorea , t î n t ' a , des t ina t iunea .

Omulu crea tu fiindu din spir i tu si corpu, — preotulu prin inve t i a tu r ' a evangélica pe t runde — spir i tu lu , é r ' prin funcţiunile r i tual i t iesute uniformu,

I îndeplini te cu pietate si a rmon ia — s t r ăba t e sent î r i le . i Si asia preotulu, numai pr in zelos 'a , uniform'a si

a rmon ic ' a apl icare a cunoscint ieloru dogmat ice si r i tuali pote edifica si conduce poporulu la a r m o n i ' a

! vietiei religiose, e s t en io - in te rne si la sa lutea e t e r n a , acestu scopu cerescu si finale.

Am disu, câ r i tn lu besericei nos t re gr . catol ice inomisse t rebue se se esecuteze prin toti preoţi i s t r i c tu uniformii si a rmonicu în tote păr ţ i le si modulat iuni le lui.

i P reo t îmea vreudu acelasiu scopu — viét i 'a re l i ­giosa si fericirea e te rna , — t rebue si in in teresulu prestigiului recunoscutu a ritului or ientale , d a r ' si in celu alu seu propr iu , t rebue , dîcu, se voiésca a usa uniformu si piu de aceleaşi medii teologice-ri tuali .

| Nu a ra reor i se pote audî in t re poporu câ „ in beser ic 'a de N. nu se face asia frumosa „s lus iba" —-

câ la noi (ori vice versa), — câ abia t iene itrosulu ] cu slusib'a la olalta a t â t ' a câtu la noi vecerni 'a etc . ! Ma s'a audiţii despre unu preoţii , „câ t ienea miss 'a , puiiendu pe a l tar iu inaintea ochiloru — orologiulu de busiinariu si câ nu unada ta a accentuaţ i i a ti servitu miss 'a in 13 m i n u t e " . Se pote, câ servea j ina in te de resari tulu sorelui, câ se nu-lu in t reca orecumu aceasi celer i ta te admirabi le a lurninei so la r i ! Desi spre es. la romano-catol ici chiaru miss 'a tac i ta , nu este iertaţii se dureze mai pucinu de 20 minute .

E t a repu ta t iunea si respectulu preotului indi­ferenţii intru esecutarea act iuni loru a t â tu de sân te si ' momentuose , cum scade inaintea poporului credint iosu, • carele a l tcumu cu predi lect iuue adhereza cultului ! divinii frumoşii si piu esec i i t a tu ; de acea apoi se i pote nasce ici-cole in t re preoţi invidia ori d i sco rd ia ; i pen t ru -ca pre preotulu mai versatu in ri tulu besericescu, i poporulu lu- mai iubesce si lu- considera de mai ap tu , ;

e r pe cehi mai pucinu versatu in r i tu, lu- tiene a ' ti mai de diosu ; pana ce de a l t ' a pa r t e aces t ' a in j sciintiele teologice pote se fia eminente , inse in sedaru , aces t 'a poporulu nesciindu-o apre t iu i in preotulu seu eventualii ignorante ori indiferente in cele r i tuali , scopulu e pierduţi i . E t a însemnăta tea , e ta valorea prac t ica a ritului nos t r u o r i en ta le ! (Va urma). ¡1

Din viéti'a pastorala ; îndrumări practice de Ti tu Budu.

III. P red ica . I

Bas ' a p red ice! t rebue se fia evangel i 'a . Indata-ce j : predica tore le se aba t e dela aces t ' a nu mai vestesce j i cuvintele lui Domnedieu. — Ore pote-se numi cu- j ; ven ta re sân ta seau predica u n ' a vorbire r a ţ iona la - j i umanis t ica . |

Noi vestimu pre Christosu cehi restignitu" I. Cor. \ 1. 23. Si aces t ' a t rebue se o t iena ina in tea ochiloru toti urmaşi i sant i loru apostoli .

P red ic ' a despre Christosu cehi rest igni tu este p é t r ' a fundamenta la . De unde u rméza cumca suntu | a se vesti mai alesu acele adeverur i minuna te ale j religiunei crest ine, cari t r ebue se le cunosca si se le créda fia-care creştinii . Ce câmpii largii este aces t 'a pent ru act iv i ta tea predicatorelui . I j

In con t ra aces tora gresiescu toti aceia, carii nu [' remanu lângă cuvintele lui Domnedieu ; ci desfasiura | în t rebăr i filosofice, disensiuni teologice si diser tat i uni 'Ì canonist ice d. e. ca unde se va t iene j u d e c a t ' a cea de | pre u r m a ? Gresiescu si aceia cari predica despre j lucrur i cari nu se t ienu de mân tu i r ea sufletésca d. e. ! cari predica despre avantagie le vietiei de pre sate , i i despre regulele san i ta r ie , despre economia si altele. | i Aceste n ' au locu pre amvonu.

Scrietoriulu Tais d î ce : cumca unu preoţii p r e -dicandu in se rba torea s. Josifu, a disu in t re altele cum-câ s. Josifu i n t r ' a t a t a sa ingriji tu de prunculu Isusu, incâtu —- deca e râ a tunci in usu — Tar fi si vaccinatu — de versatu. — Cuven ta re cu inul tu mai pros ta , decâtu se poţi ride de dens 'a .

In cu tare ca r te de predice pent ru dominec 'a floriloru este meni ta p r e d i c a : „pen t ru-ce nu este iertaţii a ma l t r a t a an imale le" purcediendu din t e m a : „veti afla as in ' a l ega ta" . — Pred ica mai miiltu vrednica de risu, decâtu prosta .

Apoi gresiescu predicator i i , cari predica de dragulu cuiva nu pre Isusu ci pre ideile a l to r ' a , d. e. c a p e -lanulu care infrumsetieza predic 'a din opulu : „Orele de med i t a t iun i " din caus 'a câ muierei lui t inere i-placu ideile din acelu opu. — Curteni tor i i de acestu soiu nu suntu pent ru amvonu.

Inse al ipirea ca t ra baz ' a apostol ica nu opresce pre predicatore se nu se acomodeze ca t r a spir i tulu tempului , de-orece acel 'a a re infliiintia m a r e a s u p r ' a moral i ta te i .

însuşi Isusu Christosu a fostu cu pr ivire la spi­ritulu vecului seu, cându a vorbi tu despre farisei si a aplicaţii compor ta rea lorii in cuventar i le sânte a le sale.

Es t e de lipsa aces t ' a si a acumu cându ma te -rialismulu si panteismulu nisuiesce a a t aca fundamentulu religiunei nu numai in orasie da r ' si in s a t e ; — apoi nu este e r ta tu a le nesocoti nice avantagie le cari t i - le potu in t inde tempuri le si evenimintele d. e. bă tă i le mar i , epidemiele si altele.

Ma te r i ' a prediceloru se afla in evangeliile de domineci si serbator i , cari pen t ru acea se cetescu publice, câ se fia si esplicate. — S. Ambrosiu dice : „lestamentulu vechiu este cuventulu lui Christosu, si a Lui Cuventu este si Testamentulu nou. Be din ambe pocalele, că din ambele pre Christosu lu- bei"'.

Conciliulu din Tr identu rânduiesce câ predica tor i i se esplice acele „quae in missa leguntur". Pen t ru aceea — luandu-se afara predicile ocasionale — tern'a predicei t rebuie se fia in consonant ia cu Evange l i ' a Dominecei si a serba tore i .

Anulu besericescu in anumi te pr ivint ie este ca t e -chismulu predicatorelui .

De buna sema nu este to tu -de -un ' a usiora a legerea prac t ica a adeveruri lorii d iscutande.

Apoi cuprinsulu cutare i predice adeseori nu este acomodabi la nice pent ru t empu, nice pent ru locu si nice pent ru ascul tă tor i . — D. e. nu este la loculu seu cându preotulu t ineru in postulu mare graiesce despre ch iamarea inameloru, despre relat iuni le de căsător ia etc . . . . despre aceste unu preotu m a i be t ranu in carnevalu aru pote gra i cu efectu.

(Va urmă).

îndreptări a pentru predicatori, peutru de a gasi usioru cutare-va citatiune diu s. scriptura in cărţile nòstre rituali de Vasiliu Budescu, parochu greco-catolicu in Ciulesci,

in Dieces'a Oradei-Mari.

(Continuare din Nr. 15).

S Dela care ^ si pana la

^ care viersu In ce locu se afla?

1 1 1 1 1 li 2 2 2 2

3Ì 3 3 ?>,

4 4| 4' 4 5 5 5 o!

6| 6 6! 6; 6 6;

7; 71

7'; 7 8! 8! -.1

8 8' 8 8 9; 9; 9' 9 9

10 10

E

1—8 9—15 16—22 23—28 29—35 35—44 1 — 12 14—17 18—22

23—c. 3 v. 1 — 5 6 — 12 13—21 20—27 ,

28—fine 1 - 9

10—23 24—34 35—tine 1—20

22 — 24 \ 24—34

35—c. 6 v. 1 1—7

7—13 14—30 30—45 45—53

54—c. 7 v. 1—8 5—16 14—24 24—30 ; 3 1 — fine i I — 10 11—21 ! 22—26 27—31 30—34 34—tine

1 — 8 9—14 16—30 32—40

41—c. 10 v. 1

2—12 I I — 16

v a n g e h a l u i M a r c u.

Domineca in ainte de Bolezu Luni a 12-a septeinana după Rusalie Marti a 12-a septeinana după Rosalie

Miercuri a 12-a septeinana dupa Rosalie Joi a 12-a septeinana dupa Rosalie

Sâmbăta a 2-a septeinana in paresenii Domineca a 2-a septeinana in paresemi Sâmbăta a 3-a septeinana in paresemi Vineri a 12-a septeinana dupa Rosalie

Sâmbăta 1-a septemana in paresemi Luni a 13-a septemana dupa Rosalie

Marti a 13-a septeinana dupa Rosalie Miercuri a 13-a septemana dupa Rosalie

Joi a 13-a septemana dupa Rosalie Vineri a 13-a septemana dupa Rosalie Luni a 14-a septemana dupa Rosalie Marti a 14-a septeinana dupa Rosalie

Miercuri a 14-a septemana dupa Rosalie Joi a 14-a septemana dupa Rosalie

Vineri a 14-a septemana dupa Rosalie Luni a 15-a septemana dupa Rosalie

Vineri a 14-a septemana dupa Rosalie Miercuri a 15-a septemana dupa Rosalie

Marti a 15-a septemana dupa Rosalie Augiistu 29, la liturgia

Joi a 15-a septemana dupa Rosalie Vineri a 15-a septemana dupa Rosalie

Luni a 16-a septeinana dupa Rosalie Marti a 16-a septemana dupa Rosalie

Miercuri a 16-a septemana dupa Rosalie Joi a 16-a septemana dupa Rosalie

Sâmbăta a 4-a septemana in paresemi Vineri a 16-a septemana dupa Rosalie Luni a 30-a septeinana dupa Rosalie Marti a 30-a septemana dupa Rosalie Sâmbăta a 5-a septemana in paresemi

Miercuri a 30-a septemana dupa Rosalie Domineca a 3-a septemana in paresemi

Augiistu 7 Joi a 30-a septemana dupa Rosalie

Dominec'a a 4-a in paresenii Vineri a 30-a septemana dupa Rosalie

Luni a 31-a septemana dupa Rosalie Marti a 31-a septeinana dupa Rosalie

Miercuri a 31-a septemana dupa Rosalie

3 jDe la care

=3 si pana la In ce locu se atlaV O care viersi

i

10 ; i7 —27 Joi a 31-a septeinana dupa Rosalie 10: 24 —32 Vineri a 31-a septemana dupa Rosalie 10J 32 —45 Dominec'a a 5-a septemana in paresemi 10 46-—tine i Luni a 17-a septemana dupa Rosalie 11 1-- 1 1 Luni in septeman'a lesarei de carne 11 11 —23 Marti a 17-a septemana dupa Rosalie 11 22 - 2 6 Miercuri a 17-a septemana dupa Rosalie 11 27-—fine Joi a 17-a septemana dupa Rosalie 12 1 --12 Vineri a 17-a septemana dupa Rosalie 12 13-— 17 Luni a 33-a septemana dupa Rosalie 12 18-- 2 7 Marti 33-a septemana dupa Rosalie 12 28-- 3 7 Miercuri 33-a septemana dupa Rosalie 12 38--fine Joi 33-a septemana dupa Rosalie 13 1-- 8 Vineri a 33-a septeinana dupa Rosalie 13 9 - -13 Luni in septeman'a fariseului 13 14-- 2 3 Marti in septeman'a Fariseului 13 24-- 3 1 Miercuri in septeman'a Fariseului 13 31 — c. 14

V. 1—2 Joi in septeman'a Fariseului 14 3 - 9 Vineri in septeman'a Fariseului 14 10-- 4 2 Marti in septeman'a lesarii de carne 14 43— c. 15

V. 1—2 Miercuri in septeman'a lesarii de carne 15 1 - -15 Joi iii sapteman'a lesarii de carne 15 16-- 4 1 O r a a 3-a in Vinerea mare 15 4 3 - -fine Evangeli'a a 10-a a patimeloru 16 1-- 8 Evangeli'a inviarei (voscresnea) a 2-a 16 9— -fine Evangeli'a inviarei (voscresnea) a 4-a

E v a n g e l i ' a l u i Lu c ' a.

1 1 - -fîne Juniu 24 Ia liturgia 2 1 - -20 Or'a a 5-a in ajunulu nascerei 2 20 --t ine La anulu nou 3 1 - -18 O r a a 9-a in ajunulu Botezului 3 19-—22 Luni a 18-a septemana dupa Rosalie 3 2 3 - -c. 4

V 1 Marti a 18-a septeinana dupa. Rosalie 4 1 - -15 Miercuri a 18-a septeinana dupa Rosalie 4 16-- 2 2 Joi a 18-a septemana dupa Rosalie . 4 22-- 3 0 Vineri i 18-a septeinana dupa Rosalie 4 31-- 3 6 Sâmbăta a 18-a septeinana dupa Rosalie 4 3 8 - -fine Luni a 19-a septemana dupa Rosalie 5 1 - -11 Domineca a 18-a septemana dupa Rosalie 5 12-- 1 6 Marti a 19-a septemana dupa Rosalie 5 17-- 2 6 Sâmbăta a 19-a septemana dupa Rosalie 5 27-- 3 2 Sâmbăta a 20-a septemana dupa Rosalie 5 3 3 - -fine Miercuri a 19-a septemana dupa Rosalie 6 1 - -10 Sâmbăta a 21-a septemana dupa Rosalie « 12-- 1 9 Joi a 19-a septemana dupa Rosalie 6 17-- 2 3 Vineri a 19-a septeinana dupa Rosalie 6 24-- 3 0 Luni a 20-a septemana dupa Rosalie 6 31-- 3 6 Domineca a 19-a septeinana dupa Rosalie 6 37-- 4 5 Marti a 20-a septemana dupa Rosalie 6 4 6 - -c. 7

V 1 Miercuri a 20-a septemana dupa Rosalie 7 1 - -10 Sâmbăta a 22-a septemana dupa Rosalie 7 11- - 1 6 Domineca a 20-a septemana dupa Rosalie

De a care " : si pana la In ce loeu se afla?

care viersu

7 17 — 3 0 1 Joi a 20-a septemana (lupa Rosalie r ?! 31 — 3 5 Vineri a 20-a septemana dupu Rosalie r- 36-—rine Luni a 21-a septemana dupa Rosalie 8, 1 — 3 Marti a 21-a septemana dupa Rosalie Í V 5 -- 1 5 Doinineca a 21-a septemana dupa Rosalie Í 3, 16 —21 Sâmbăta a 23-a septemana dupa Rosalie Í i] 22 — 2 5 Miercuri a 21-a septemana dupa Rosalie Í 5¡ 26 — 3 9 Doinineca a 23-a septemana dupa Rosalie i] 4 1 -—fine Doinineca a 24-a septemana dupa Rosalie

9j 1 —6 Sâmbăta a 24-a septemana dupa Rosalie 9 7 -- 1 1 Joi a 21-a septemana dupa Rosalie 9 12-—18 Vineri a 21-a septemana dupa Rosalie 9 18-- 2 2 Luni a 22-a septemana dupa Rosalie r 23- - 2 7 Marti a 22-a septemana dupa Rosalie c 28- - 3 6 Augustu 6, la utrenia 9 ¡ 37 —44 Sâmbăta a 25-a septemana dupa Rosalie 9 44-- 5 0 Miercuri 22-a septemana dupa Rosalie c 49- - 5 6 Joi a 22-a septemana dupa Rosalie S \ 5 7 --fine Sâmbăta a 26-a septemana dupa Rosalie

10 1 -- 1 5 Vineri a 22-a septemana dupa Rosalie 10 16-- 2 1 Novembre 8, la liturgia îoj 12-- 2 4 Luni a 23-a septemana dupa Rosalie 10 25- - 3 7 Doinineca a 25-a septemana dupa Rosalie 10 3 8 - -fine Septembre 8, la liturgia 11 1 -- 1 0 Marti a 23-a septemana dupa Rosalie 11 9 - - 1 3 Miercuri a 23-a septemana dupa Rosalie 11 1 4 - - 2 3 Joi a 23-a septemana dupa Rosalie 11 2 3 - - 2 6 Vineri a 23-a septemana dupa Rosalie 11 2 9 - - 3 3 Luni a 24-a septemana dupa Rosalie 11 3 4 - - 4 1 Marti a 24-a septemana dupa Rosalie 11 4 2 - - 4 6 Miercuri a 24-a septemana dupa Rosalie 11 4 7 — c. 12

V. 1 Joi a 24-a septemana dupa Rosalie 12 2 - -12 Vineri a 24-a septemana dupa Rosalie 12 1 3 - - 3 1 Luni a 25-a septemana dupa Rosalie 12 3 2 - - 4 0 Sâmbăta a 28-a septemana dupa Rosalie 12 4 2 - - 4 8 Marti a 25-a septemana dupa Rosalie 12 4 8 - -fine Miercuri a 25-a septemana dupa Rosalie 13 1 - - 9 Joi a 25-a septemana dupa Rosalie 13 1 0 - - 1 7 Domineca a 27-a septemana dupa Rosalie 13 1 9 - - 2 9 Sâmbăta a 29-a septemana dupa Rosalie 13 3 1 - -fine Vineri a 25-a septemana dupa Rosalie 14 1 — -11 Sâmbăta a 30-a septemana dupa Rosalie 14 1 2 - - 1 5 Luni a 26-a septemana dupa Rosalie 14 1 6 - - 2 4 Domineca a 28-a septemana dupa Rosalie 14 2 5 - -fine Marti a 26-a. septemana dupa Rosalie 15 1 — 10 Miercuri a 26 a septemana dupa Rosalie 15 11 — -fine Domineca fiului retacitu 16i 1 — -10 Joi a 26-a septemana dupa Rosalie 16 1 1 0 - - 1 5 Sâmbăta a 31-a septemana dupa Rosalie 16 1 5 - - 1 8 Vineri a 26-a septemana dupa Rosalie 16 19— fine domineca a 22-a septemana dupa Rosalie 17 1 - - 4 Vineri a 26-a septemana dupa Rosalie 17; 3 — 10 Sâmbăta a 32-a septemana dupa Rosalie 17 1 2 - - 1 9 Domineca a 29-a septemana dupa Rosalie 17 2 0 - - 2 5 Luni a 27-a septemana dupa Rosalie 17 2 6 — fine Marti a 27-a septemana dupa Rosalie 18 2 - -8 Sâmbăta a 33-a septemana dupa Rosalie

= De la care si pana la care \iersu

In ce locu se afla ?

18, 10 — 14 18 ; 1 5 — 1 7 si

i v. 2 6 — 3 0 18 1 1 8 — 2 7 18! 3 1 — 3 4 18 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20

35—fine 1—10 1 2 — 2 8 2 9 — 4 0 3 7 — 4 4

45—fine 1—8

9 — 1 8 1 9 — 2 6 2 7 — 4 4

4 6 — c . 21 v. 1—4

5 — 7 8 — 3 6

37—C. 22 v. 1—8

22¡ 1—39 22 1 3 9 — 4 2

v. 4 5 — c . v. 1

1—33 3 2 — 4 9

44—fine 1 — 12 1 2 — 3 5

24! 36— f ine

, Domineca Vamesiului si a Fariseului

! Miercuri a 27-a septemana dupa Rosalie Domineca a 30-a septemana dupa Rosalie

Joi a 27-a septemana dupa Rosalie jDomineca a 31-a septemana dupa Rosalie i Domineca lui Zacheiu | Vineri a 27-a septemana dupa Rosalie

Luni in septeman'a brânzei Luni a 28-a septemana dupa Rosalie

! Marti a 28-a septemana dupa Rosalie I Miercuri a 28-a septemana dupa Rosalie ] Joi a 28-a septemana dupa Rosalie I Vineri a 28-a septemana dupa Rosalie i Luni a 29-a septemana dupa Rosalie

Sâmbăta in septeman'a Fariseului Miercuri a 29-a septemana dupa Rosalie

Luni in septeman'a 1-a in paresemi

Vineri a 29-a septemana dupa Rosalie In Joi'a mare, la utrenia

Marti in septeman'a brânzei Joi in septeman'a brânzei

Evangeli'a a 8-a a patimeloru Joi in septeman'a brânzei

Evangeli'a inviarei (voscresnea) a Marti dupa Pasci

Evangeli'a inviarei (voscresnea) a (Va urma).

3-a

6-a

Multiamita publica. Infiintiandu-se in siedintia senatului scolasticu greco-

catolicu din Comlosiulu mare tienuta la 9 Septembre 1889 s. n. unu fondu scolasticu, la sporirea aceluia au binevoitu a contribui următorii domni: Joaiiu Ciolacu mitroiu — 3 fi. Joanii Grozescu alui Bucii — 1 fi. Petru Flesieriu — 1 fi. Laureami Luca parodili — 12 fi. Ştefanii Vogel advocatu — 1 fi. Joanu Suciu notarili — 5 fl. Joanu Sierbanu, Petru Stoianovics si Autonin Hanns oficianţi la Spaia Naco, câte 1 fi. = 3 fl, Schlesinger Lajos magistru de posta — 50 er. Achimii Bucea — 1 fl. Josifii Grozescu docente — 1 fl. Nicolae Ciaioveauu cojocariu — 1 tí. Víchente Ciolacu — 5 fl. Tenasie Pacaüanu 30 er. Nicolau Popoviciu docente gr. or. —• 50 er. George Micleu teologii absoluţii — 60 er. George Iliu — 2 fl. Simionu Crisianu — 50 er. Joanu Pascu — 7 fi. Teodorii Pasen — 8 fl. La olalta = 53 fl. 4 0 cr.

Drepţii ce pentru acést'a niarinimósa fapta ti se aduce niultianiita publica. Domnedieu se le redée insusitu.

Cu tota stima cuvenita suni Comlosiu mare la 1 Main 1889 , s . n.

in numele senatului scolasticu Laureami Luc'a,

parochu gr. cat.

Partea scolastica. Cum trebue se crescemu copiii, c a ei se fia ascultători, si ce avemu se facemu déca-su

neascultători? I.

Idea fundamentala in scopulu edueatiunei este si trebue se remana bunăstarea si fericirea societăţii si si prin o armonica grupare in ea a individului singuraticu, fericirea si multiainirea fia cărui omu in parte.

Dar' chiar' in realisarea acestei idei jace greutatea. Spre ajungerea scopului indicaţii se recere, cá membrii societăţii se fia fiacare Ia loculu seu, se fia unulu fiacarele supusu si ascultătorul, se-si subordinéze vointi'a si interesele sale private vointiei comune. Fâra de o astu-feliu de as­cultare si supunere nu pote sub-siste nici o societate; ma nici virtutea in sine nu se pote imagina fora ascultare, căci eserciarea virtuţii pretinde multa abnegatiune.

Fiendu-câ scopulu finalii alu edueatiunei este a con­duce pre fiitoriulu omu pre calea virtuţii, si fiendu-câ unic'a basa, pre care trebue se se razime individulu si societatea intrega este moralitatea, de acea potemu afirma, cumcâ ascultarea este ânim'a, sufletulu edueatiunei. Asiâ-dara ascultarea de tempuriu trebue se prindă redacini adânci in copilu, de ore ce precumu copilulu neascultatoriu e o tortura pentru părinţii sei, chiar' asia si oinulu ne as-cultatoriu causéza multa superare, e spre greutate socie­tăţii din care face parte.

E unu lucru prea bine cnnoscutu, câ educâtiunea se pote îndeplini cu succesu numai in etatea cea frageda a copilăriei. Etatea copilăriei este singurulu periodu, in care se pote educă unu copilu. Cu câtu vă fi asiâ-dara mai tineru, cu atâtu se pote dedă mai usioru la ascultare, fiendu-câ nepotinti'a copilăriei si lips'a de esperintia -lu silescu, că se si supună vointi'a sa vointiei parintiloru, crescatoriloru sei, e siliţii naturalminte, cá se se alipésca de ei si se se incredintieze conducerei loru.

E tritsu lucru inse, câ mulţi părinţi si eductori nu-si implinescu datorintiele loru, nu pasiescu cu destula energia facia de copii cei neascultatoriu, trecu cu vederea trans­gresiunile loru, si incepu ai aduce la ordine numai cându suntu acum mari. Er ' alţii nu suntu destulu de consecuenti in disciplinarea copiiloru sei.

Dreptu acea fiendu ascultarea atâtu de necesaria la punenrea unui fundamentu solidu vieţii morale, ar ' fi de doritu, câ cu câtu suntu mai lasatori părinţii in acesta pri-vintia, cu atâtu se fia mai rigorosi invetiatorii si educatorii.

Déca vomu considera acum isvorele ascultarei, vomu afla, câ acelea suntu diferite. Unii su ascultători de fric'a pedepsei, alţii din iubire seau stima. In seoTa cu deose­

bire ascultarea provine atâtu din fric'a, câtu si din iubire seau stima. Deorece dorimu, câ copilulu se faca cea ce pretindemu déla dénsulu si inca acea se-o indeplinésca de buna voia, adecă din stima si iubire. Pentru-câ ascultarea, ce provine numai din cause esterne, din punctu de vedere moralu ii'are nici o valore.

Se vedemu acumu cu ce inidîloce se potu cresce copii in ascultare. Acestea suntu: auctoritatea, iubirea, prudinti'a, consecinti'a, statornici'a s. a.

Fiacare edueatoriu inainte de tote trebue se-si câştige si sustiena auctoritatea înaintea eleviloru sei, si inca nu prin midílóce esterne, ci prin însuşirile sale individuale si intelectuale, prin firmitatea carcterului seu s. a. Deorece prin forti'a física seau esterna, adecă prin ascultarea de sila se da numai ocasiune Ia simulare, la care nu o data recurgu elevii. Si apoi e lucru prea bine cunoscutu, cumcâ individului pre care noi lu stimâmti si iubimu, acelui'a ne supunemu, punemu mare pondu pre cuvintele lui, si tienemu de unu lucru prea naturalu a ne subordina vointiei sale.

Sé se nesuésca asiâ-dara fiacare invetiatoriu a con­vinge pre elevii sei despre iubirea si buna vointi'a sa ; ér ' prin blandetia, paciintia si dreptate se le câştige iubirea, fiendu-câ aceluia, pre care noi nu-lu iubimu, ma pote lu urimu chiaru, nu-i urmamu, n'ascultamu de elu ma facemu chiar' contrariulu din simpl'a causa, fiendu-câ acest'a este dorinti'a unei persone, pre care noi nu-o potemu suferi. — Pentru acea se se nesuésca fia-care invetiatoriu a duce la maturi­tate in elevii sei acea convingere, câ tote dispusetiunile si pretensiunile sale tientescu singuru numai la binele si fericirea loru.

Ascultarea depinde multu si dela modulu cumu ne espunemu dorinti'a. Celu ce asia dicúndu provoca la as­cultare si face sensibila relatiunea subordinata; educato-riulu, care in conţinu pretinde seau un'a seau alfa, a cărui mandate nu suntu insocite de bunavointia, care nu-si sei reduce numerulu pretensiuniloru sale, acel'a in locu de individi ascultători vá da societăţii nescari membrii in-deretnici, cerbicosi. — Déca in conţinu admoniamu seau indrumâmu la ordine pre copilu, atunci lu facemu se de­vină cu totulu indeferentu, surdu, asia in câtu mai târdîu nici nu vá mai bagá in sema cuvintele nóstre. Mesur'a pretensiuniloru se determina seau depinde totu-dea-un'a dela starea spirituala si morala a copiiloru, ér ' nu dela dispositiunea seau indispositiunea crescatoriloru.

Acea si numai a t â f a trebue se demândamu, ce copilulu de sine lasatu seau nu pote seau -si uita se in­deplinésca. Cu alte cuvinte educatoriulu si invetiatoriulu prin dispositiunile sale trebue se suplinésca numai lips'a vederiloru intelectuale si morale a le eleviloru sei. Deunde

32

urmóza, cumcà calitatea ascultarei depinde dela graduili desvoltarei intelectuale a copilului. Dela unu copilu mai de etate, mai desvoltatu nsiee si spiritualminte, avemu se pretindemu mai multu, decâtu dela unulu mai pucinu desvoltatu. Dela copii cei mici pretindemu ascultare, supunere necondiţionata, celoru mai de etate le potemu aretâ si căuşele, pentru cari trebue se asculte de mai marii loru; ér facia de tineri mandatele ni-le spunemu in forma de dorintia.

Copilulu numai asia si numai atunci vâ urma vointiei nostre, deca acést'a ni-o vomu manifesta intr 'unu modu determinatu. Se le spunemu precisu ce voimu seau dorimu, si apoi se grigimu, cà acea se-o si implinésca. Contra-dìcerea, observatiunile, plansulu seau lingsirea copilului nici cându se nu ne abată dela propusu. Cea ce amu demandatu seau opritu odată se remana lege. Dèca invetiatoriulu seau educatoriulu va fi lasatoriu, atunci -si pierde auctoritatea ; ér ' copii usioru potu se devină inderetnici, incapannati, se voru opune, voru contradice mereu mai mariloru sei s. a. Copilulu trebue dedatu de tempuriu câ se faca, seau se nu faca cutare lucru, pentru câ noi asia voimu. Gresiescu contra principialoru educatiunei acei'a, cari voiescu se stórca ascultarea dela elevi prin niidìlóce esterne, si din contra forte corectu purcedu toti acei'a, cari copiiloru ascultători le nai facu si câte-o plăcere, -i lauda, seau destingu in unu modu óre-care.

Fia-care educatoriu si invetiatoriu se fia consecuentu, si atunci elevii sei inca securii voru fi ascultători, caci si ascultarea pana la unu gradu óre-care nu e altu ceva decâtu o dedare. Repetîndu acea-si lucrare mai de multe ori, in urma ne dedamu, ne deprindemu, o esecutâmu mai usioru si mai cu multa desteritate. Nici voba nu potè fi de copii ascultători in acea casa seau scóla, unde astadi li se opresce ceva, ér' mâne totu acel'a-si lucru li se permite ; unde tatalu dice ceva, demanda ér' mam'a eontradîce ; tatalu pedepsesce pre copilulu vinovatu, ór' mama lu apera, diesmiórda. De regula devinu neascultători acei copii, cari crescu in societatea mosiului, a bunei, matusii s. a, cu unu cuventu cându suntu prea multi in jurulu loru.

In fine se-i facemu se cunosca, cumu-câ nu esista nici o positiune sociala, in care individuili neascultătorul se pota fi fericitu, si câ nu esista omu a cărui vointia se nu fia subordinata unei legi. Se ne nezuimu a inradacinâ in inim'a loru convingerea, cum-cà ascullarea nu e numai o datorintia cetatienósca, ci ea este chiar' o lege Domnediésca.

J. P. Negrutiu.

Ce este de facutu, câ se avemu progresulu recerutu in scoTa poporala?

Nu potemu, de câtu se ne bucuramu in deosebi noi invetiatorii, si in genere naţiunea, vediendu cà ni se aliéza ici, colea, câte unu luptatoriu, care alăturea cu noi cei chiemati mai de aprópe, impreuna se ne nisuimu pre câtu ni ierta poterile, a contribui la redicarea edificiului cul-

turei poporale, si punèndu umeru la umerii se luptâmu dein respoteri spre alungarea intunerecului, in care orbeca poporalii nostru atâtu de inapoiatu in cultura. A trecuţii tempulu, cându dispuneamu de forte pucine fortie inteligente, adi charu Dlui ! avemu o clasa culta forte considerabila esita din sinulu natiunei nòstre, prin urmare am potea obtienea resultate fòrte inbucuratóre pre terenulu instruc-tiunei poporale, dèca cu toţii impreuna vomu desvoltâ mai multa activitate, vomu face totu posibilulu in direc­ţiunea acést'a.

Scól'a este chran'a natiunei: deca va lipsi acést 'a chrana, atunci corpulu, dein care facemu parte si noi, debilitanduse si- va pierde viéti'a, va pieri.

Stându lucrulu astfeliu, nu mai incape nece o indoiéla despre absolut'a necesitate de a ne pune fiacare întrebarea : ce este de facutu, si ce se delaturâmu, câ se avemu progresulu recerutu in scóla, câ apoi ce e de facutu, cu totu de adinsulu „se facemu, si ce e de delaturatu se de­laturâmu. Unu lucru inse pre care voesci a-lu duce cu succesu in îndeplinire, e ne aperatu de lipsa câ se aibi cunoscientia pre câtu se potè de clara despre elu ; numai asia vei sci ; ce e de facutu si ce-i de delaturatu?

Mediculu numai atunci potè cura cu deplinu succesu pre morbosu, dèca i scie dorerile, i cunósce diagnós'a morbului, si dèca aplica si medicin'a receruta spre vindecarea acelor'a. Pacientulu despre care vreau se vorbescu este scól'a, despre a cărei rane s'a vorbitu mai de multe ori in colonele acestei foie, cu tòte acestea nu tieniu de superfluu a aretâ si cu acést 'a ocasiune pre câtu mi-voru permite modestele-mi poteri, desi nu tote, dar ' baremu bâteva din radecinele cari potu causâ acelea rele.

Patru factori principali suntu, cari contribue la pro­gresarea si înflorirea scólei poporale. Aceşti factori suntu asia de necesari, câ celea patru ròte Ia caru, in câtu nu potu esista unulu farà altulu, dèca nu voimu se sufere scól'a.

Factorulu celu mai principalii este, fora indoiéla, in­vetiatoriulu; invetiatoriulu bunu, face scól'a buna; acestu adeverii e recunoscuţii de toti.

Fiendu dar' invetiatoriulu asia dicundu, o cestiune de viétia pentru scola, trebue se vedemu, cari suntu cerin-tiele, ce contribue spre alu face aptu de chiamarea sa? a) Mai in ainte de a paşi tenerulu pre carier'a invetiatorósca, trebue se aibe chiemarea, va se dîca se nu fia condusu la imbraciosiarea acestei grele misiune de alte imprejurâri, ci numai de dorulu fierbinte de a-si lumină scump'a s'a naţiune.

„Mulţi suntu chiemati, dar' pucini alesi" dice Sfa. Scriptura. Poporulu nostru inse are lipsa, in acést'a direcţiune, de cei mai alesi fii ai sei se fia chiemati, fiendu-câ aici e lupfa mai grea, aici avemu lipsa de stra­tegi mai buni, aici avemu lipsa de învingere mai secura, pentr-câ de vomu pierde aici, suntemu pierduţi cu totulu.

Ore comandantulu de armata tramite unde e lupfa mai grea, si pierderea ar ' fi mai simţită, nescari mediocriati in ale strategiei? Nu!

Elu tramite fortiele celea mai bune. Asia stă lucrulu ore si cu noi ? Cu dorere trebue se marturisescu, că nu. Nu e destulu ca invetiatorii cei buni, la noi se fia nescari rarităţi, lipsa de lumina avemu pretotindenea, prein urmare trebue se ne nisuimu, că in tote punctele se avemu luptători barnici.

Atari fortie numai dein lamur'a natiunei se potu capetă, pentru-că fructenobile numai dein pomunobilupotemu primi.

Si de ce nu concurgu omenii mai de „dai Domne" spre a imple atare terenu? Ore din chielmulu junimei studidse a poporului nostru se nu fia omenii mai mulţi, cari se aiba dorulu de a se inrolâ sub stindardulu cul-turei poporului, spre a-si lumina trunchiulu a cărui ramuri suntu? Ba suntu, si inca forte mulţi, asia credemu cu toţii. Că de ce nu se dedica acei'a in mesura suficienta; ast 'a e alta intrebare. Oinulu, cându-si alege o cariera, se gândesce nu numai la greutăţile, cari suntu impreunate cu ace'a, ci si la midîlocele de subsistentia, ce i le oferă, câ-ci, in fine omeni fiendu, au lipsa de multe de tote, si asia stându lucrulu, credu, că nu va pretinde nime dela aspiranţii de invetiatori, că ei facându esceptiune, se ignoreze cu totulu si midîlocele de subsistentia, si asia mulţi dein cei chiemati, va se jdîca, cari ni-ar fi mai de folosu, se fia chiemati, cându se cugeta in acest'a parte, caută a si călca pre anima, si a -si vedea de alte lucruri, cari le oferă unu traiu mai suferibilu. Astu-feliu preparandiele nostre se impopoleza in mesura mare cu teneri de acei'a pre cari nui ajuta facultăţile spirituali spre a continua gimnasiulu, si cari de altucumu intre imprejurări mai favorabile, securu nu ar ' face pasiulu acest'a, ci si- ar ' vedea de treba in alta parte.

E tempulu supremu, câ se ne ocupamu cu mai multa seriositate de cestiunea acest'a, se vedemu, care-i caus'a de se ferescu omenii ce ni-ar fi mai de folosu, asia tare de carier 'a invetiatoresca?

Se se intrebe ori care, si de securu si-va respunde, că caus'a e prea niodestnlu salariu invetiatorescu.

Din 200 fi. nu se pdte sustienea unu invetiatoriu, numai june fiendu, dar ' inca si atunci nnmai cu chiu si va i ! dar' apoi mai avendu si familia? Acest'a e adeverat 'a causa; de ar ' dîce ori cine, ce va vrea spre a inchide ochii in aiutea acestui adeveru. Mai in anulu trecutu ne asecurâ cinev'a intr'unu articlu (scrisdre dela sate) alu acestei foie, iu cea ce privesce salariulu invetiatorescu : „câ 200 fi. v. a. suntu mai multu câ 20 jugere de locu, cano-nic'a unui preotu, mâ in multe locuri si de câtu 30 jugere, câ-ci pana le economisezi acestea, consumi celu pucinu 200 fi. v. a. cu servitorii si lucratorii, si apoi tomna te trediesci aprope cu nemic'a si cu trud'a cea mare pre de a supra".

Scritoriulu acelui articlu ar ' fi voitu se ne aducă ni acea credintia, câ unu preotu, care are porţiunea canonica de 20 eventualu 30 de jugere, nu are mai multu venitu câ unu invetiatoriu, de nu cumva mai pucinu.

Bucurosu asin vrea se-o credu acest'a, bucurosu asiu vrea s'o créda toti acei'a, pre cari modesti'a salariului invetiatorescu -i impedeca de a pasi pre terenulu instrucţiune! poporale ; se dee Domnedieu se-o si créda ! câ dor, dor' se voru imcumetâ, si voru pasi in şirurile invetiatoresci, la din contra ból'a vá dura si pre venitoriu, causandu corpului natiunei nostre doreri si daune ireparabile.

Dèca scrietoriulu acelui articlu, asia incantaţii este de salariulu invetiatorescu, de ce nu pasiesce pre acest'a cariera, fiendu-câ zelulu -lu posiede, apoi capacitatea D. sale ar' fi fal'a corpului invetiatorescu, ér' progresulu ce Far' face in scóla, abuna sèma ar' fi stralucitu?

Dnia Sa vorbesce dein teoria, eu vorbescu din praxa ; câ pana cându nu se voru imbunatatí salaríele invetiatoresci, pana atunci nu vomii poté ave pretotindenea invetiatori pre cuinu pretinde scól'a, si prin urmare vá poté se se totu caiésca, cà uu vede progresu in multe scóle dotate cnviitinosu. Acestu reu l'au observaţii naţiunile culte si l'aii indreptatu; dreptu, cà sacrifica cu multu mai multu de câtu noi pentru scóla, dar' li s'a reintorsu insutitu, si li-se va reintórce.

S. Nicora. invetiatoriu in Lun'a de Ariesiu.

(vá urmà)

Lu (îlu) o. Timoteu Cipariu, adeveratulu cunoscutoriu alu naturei

limbei nostre, a dîsu, in discursulu rostitu la adunarea generala a Asociatiunii Transilvane, tienuta in Brasiovu la a. 1862, câ de nu s'ar' fi ocupatu din fragede teneretie cu studiuln limbei românesci, acum la betrânetie anevoie s'ar' decide a se mai ocupa cu elu, atâtu de spinosu si uritiosu este câmpulu lui.

Limb'a românesca pana la dinsulu erâ pădure aprope neatinsa de secure, si lui i-a fostu datu celui de intâiu se deschidă căli si potece prin desâsiurile ei, câ omenii se o pdta străbate, vede si cundsce. Greutăţile ce le intâmpinâ in acesta lucrare ostenitidsa, imputările ce i-se faceâu din multe pârti câ strica limb'a, câ vre se-si impuie cu sil'a sistemulu seu ortograficu, pre cumu si înnoirile in limb'a făcuta de câţi chiamati si uechiamati, contra caror'a trebue se se lupte neintreruptu, lu- disgutasera ore cum si par'-câ-i pareâ reu câ s'a apucatu de o lucrare atâtu de grea si neplăcuta.

Deca acestu mare dascalu si profundu cunoscutoriu alu limbei nostre nu mai poteâ invinge cu mulţi „limba-strica" in tote direcţiunile, cine se mai fia in stare a li-se opune astadi cându ei s'au imultîtu câ nesipulu mării, avendu libertate nemărginita. Intru adeveru, mulţi, forte mulţi dintre celi ce au darulu scrierii, nu numai pentru trebuintiele private, ci si pentru publiculu celu mare, cu atât 'a indrasnela formeza cuvinte ndue, celoru ce esista le dau alte terminatiuni, imprumutate din limbe străine -si

32*

scotu cuvinte — monştri de prin cazanii, incfitu te punu in uimire. Si tote acestea le f'acu fora considerare la natur'a limbei române, ma chiar' contr'a ei. Er ' punendu-se in circulatiune unu cuventu ren, o terminatiune rea, o frasa rea se latiesce dela unulu la altulu cum se latiesce vitiulu si foradelegea intre omeni pre neobservate, câ reulu mai curendu prinde radecini in ânimele onieniloru, decâtu bunlu. Er ' deca vrei se spuni celorn pecatosi câ-su in erore nu li place si se simtiescu vetemati. Eu dechiaru inse câ nu voiescu a vetemâ pre nime prin aceste sîre, nice a dascăli, — câ spre acest'a sum cu multu prea micii — ci câ unulu, care inca mi- iubescu limb'a, voiescu a aretâ numai erorea. De me va audî cineva bine de bine, de nu, ini-am implinitu, socotescu, detorinti'a. Credu câ On. Redactiune nu-mi va denegâ pucinelu locu pentru vre-o câte-va sire, câ baremi celi curaţi pana acuma cu anim'a se nu cadia in ispita, câ mulţi suntu cari din nebăgare de sema imiteza reulu.

Astadata me restringu la pronumele lu (ilu) o. Pro­numele acest'a formatu din articlulu simplu lu (le) a, se numera intre pronumele relative. Nominativulu inse e lu m. o fem. (din â), gen. dat. i m. si fem. ace. lu m. o fem. PI. ¿(11) mase. le fem., gen. dat. le (li) rn. f. ace. «'(li) mJefein.

Câ ori ce pronume relativu se referesce la unu cuventu din partea antânia a propusetiunii, căruia i- tiene loculu. Asiadara doue se receru dela pronumele relativu: câ se se referesca la unu cuventu cunoscuţii alu propusetiunei si se tiena loculu acelui cuventu spre a nu se repeţi mai de multe ori. Prin urmare nu potemu pune pronumele relativu inaintea cuvântului, căruia ar' ii se.i tiena loculu pentru-câ nu se pote referi si nu pote tiene loculu decâtu unui cuventu cunoscutu. Acest'a ni-o spune mintea sanetosa si usulu de tote dilele in limb'a poporului ni-o intareşce.

Cu tote acestea suntu unii, cari su cuventu câ scriu poporalu, lu- punu si acolo unde nu e lipsa, ma unde nu e iertatu a-lu pune, lu- punu adecă in ace'a-si propusetiune, in care e pusu si cuventulu la care ar ' fi se se referesca si se-i tiena loculu si inca in aintea lui. Prin acest'a de o parte gramadescu cuvente fora nice unu folosu, de alfa lucra contr'a naturei pronumelui relativu, punendulu in propusetiunea, in care ocure si cuventulu la care ar' fi se se referesca si inca inainte de a cutiosce noi acelu cuventu. Er ' cându facu aceste lucra totu odată si contra frunisetiei limbei, câ nu pote fi fnnnosu ce e reu si ne adeverii. Cu tote acestea, acest'a datina rea si stricatiosa se latiesce dela unulu la altulu precum se latiesce vitiulu si dora de lege intre omenii fora fric'a lui D-dieu. La inceputu o deprindeâ aici la noi, numai unu diuariu politicii, er' dela acel'a au iniprumutatu-o mai toti câţi vreu se treca sub numele de ,.scrie poporalu". Nu sciu inse cum se face câ la poporu nu afla omulu atari absurdităţi.

Ce abusu mai facu unii omeni si de cuventulu: popu­lari tate! Deca scotu de prin cazanii Zemesliri, ne prihanite,

alcătuite deserersite, sftlrsienii v) karazUe horopsite&[ mal aău eu cu ce bazaconii de oorove din popopu ? eli scriu poporalu, câ-ci popondu iintieleţje. Deca imprumutacuvente din limbele sorori si le introducu in limba-ne fora nice o consideratiune la natur 'a, legile ei, erasi scriu poporalu. Deca gramadescu părticele

,! preste părticele in propusetiune, câ se apară avuţi in vorbe 1 totu poporalu scriu. Lumea dice: totu dea un'a, ei câ se ] fia poporali dicu: intotu dea un'a, lumea nu se pote mira '. destula si deajunsu, eli nu se potu mira Sândestulu si in-! deajunsu; lumea dice plecaţii inainte, ei dicu plecatu spre i inainte si asia mai departe poporalu, si erasi poporalu, numai ; câtu nu sciu dela ce poporu numescu ei aceste cuvente ; poporali câ dela poporulu românu nu le potu numi.

Forma de părticea avendu si pronumele lu, o, lu-'! gramadescu si pre elu in propusetiuni si lu- punu acolo, j unde dupa lege nu are locu: Si câ se nu cugete cineva j câ vorbescu numai asia din ventu, aducu si vre-o câte-va I esemple. Foi'a si loculu, unde le-am cetitu, nu le insemnu, ] câci am spusu-o dela inceputu câ nu vreu se me certu :j cu nime. Aîâfa inse potu spune, câ vre-o 2—3 su- luate

din „Foi'a besericesca si scolastica" ace'a-ce m'a si in-demnatu la scrierea acestoru sire.

! E. Ordeanu. (Va urma).

Unu studiu neglesu. ! Forte desu in lume ne intalnimu cu asemeni omeni, ! cari cu isteţime mare 'si punu cugetulu pre hârtia, productele

loru literarie suntu de mare valore, ei apăru de literaţi mari ! ér' cându vine vremea se esprime vre-unu simtiementu se dica vre-o doue trei cuvinte in publicu, pre lângă tota

| sciinti'a tacu, ér ' decumva incepu a dice ceva, in asia confusiune ajungu, incâtu ti-e mai mare mil'a de ei cum se torturéza.

Ce situatiune grea, punibila si amara e un'a asemenea situatiune, pucini voru fi esperiatu, deca nu la sine-si de buna sèma la alţii. In vietia, sute si mi rde ocasiuni se dau,

1 in cari la momenti! trebue se ne espriniamu cugetele si simtiementele nostre, in ceva causa atâtu de interesu privatu câtu s i d e interesu publicu, ori in vre-o causa oficiosa; fia

' atunci cunoscintiele nostre câtu de estinse in cunoscerea causei, fia ideile conglomerate tote in ordu, dèca ideiloru nostre nu li- potemu dâ cursu ltberu, deca cunoscintiele nu ni le potemu esprima neinaiestritu, sciinti'a nostra nu platesce multu, câ-ci vorbirea mai bine disu gangavél'a confusa pioduce impresiune rea asupra ascultatoriloru, cari forte

') Cuventulu aeest'â in form'a si terminatiuuea acest'a nu-mi eră cunoscuţii candii am scrisu totu iu acést'a fòia despre sfèrsitu si socii lui. Elu ini- veni la cunoscientia numai iu dilele acestea. Nu sciu atia-se prin vre-o cazanie vechia, cà de nu se afla, atunci are mare meritu unu domnii bogoslovu, care i-a croitu vestmentu nou dupa mod'a noua, prin ce a facutu totu odată bunu servitili poetiloru. Fara gluma! D. e. vrèndu cinev'a se descria poeticésce inceputulu

, primăverii si-ar' potè incépe poesi'a cu cuvintele : »Ce frumósa vedenia, j. iérn'a e pre la sfèrsienia«. etc. De n 'af fi cuventulu sfersienia. nu ! sciu ce cuventu ar' potè află poetulu, care se rime cu: vedenia!

rele idei 'si voru face despre sciinti'a nostra in caus'a de i j care e vorb'a. j|

Câ invetiatori si câ fosti studiosi in scolele medii, de ¡1 câte ori ni se va fi datu ocasiune a ne convinge, atâtu la J

noi, câtu la invetiacei séu fosti conscolari de ai nostri, cà .

in asemenea situatiuni grele adese ori ajunge studiosulu.

Câţi studiosi suntu cari se numera intre cei mai de | frunte, de ore-ce intielegu totulu, temele scripturistice le suntu frumose si bine stilisate, la intrebari singuratice respundu fluentu si ingraba, ér ' cându vine vremea, câ la momentu se esprime libera câte-va diceri referitóre la 0 causa seau alfa, nu 'si gasescu cuvinte pentru esprimarea cugeteloru, vinu in confusiune si se torturéza vorbindu, câ si cându ar ' vorbi cine scie in ce limba barbara si necunoscuta.

Vin'a la acést'a nu 0 pòrta altulu nime, decâtu in­

strucţiunea actuala scolara, care nu pune nici unu pondu pre cugetări repedi si esprimarea momentana a acelor'a, cà-ci in cele mai multe scóle, atâtu d e m e n t a n e câtu si cele medii, pentru deprinderea in cugetare se dau numai teme scripturistice.

Nu e destulu, câ cugetele se pota curge numai pre hârtia cu ajutoriulu penei, ci trebue câ respectivulu, in propusetiunea sciintiei in carea e versatu, se pota esprima liberii si la momentu cugetele sale. Nu e destulu câ scolariulu se reciteze pensulu invetiatu cu desteritate fia-câtu de mare ci se recere câ si despre vre-o tema nóua, la momentu se pota forma o cugetare ; ér ' aceea se o pota esprime liberu in celu mai scurtu tèinpu. E mare deosebire intre recitarea unei poesii memorisate, espunerea libera a unei bucati de lectura tractata deja, respunderea pensului din geografia, istoria e t c . si intre esprimarea repede si regulata a unei teme noue, si pana in acelu tèmpu uetractata.

Incependu din clasele superiore a scoleloru elementare, in scolele civile si pedagogice, ar ' trebui se se puna mare pondu pre esprimarea repede si regulata a unui cugetu. In orele destinate pentru invetiarea limbei materne, nu trebue se ne indestulimu cu tractarea temeloru scripturistice si indoparea reguleloru gramaticali, ci se rumpemu câtu-va tèmpu si pentru cultivarea vorbirei frumóse.

Ce folosu aduce studiosului sciinti'a de a desface dicerile in cele inai merunte particele? Ce folosu aduce cu sine recitarea medianica a reguleloru si esceptiuniloru gramaticali ? deca cugetele sale in vreme de lipsa, nu potè se si le ; esprime repede si bine

Cei mai multi invetiatori se cugeta a fi iu culmea j fericirei, dèca şcolarii sciu analisâ si sciu recita regulele gramaticali acea o uita inse, cà in scólele nostre inferiore, nu gramatic'a e studiu obligatu ci invetiarea limbei. Prin acést'a nu recomandu câ sciinti'a gramaticei se se negléga ci vreau cà in locu se se chinue pruncii inca si cei din a Il-a clase cu gramatica, prin ajutoriulu cartiloru de cetire se li se cultive limb'a si desteritatea in vorbire.

N'am de scopu a dice si nici nu vreau, câ cine-va se intieléga, câ deprinderile limbistice si in specie a r f a de a i

• vorbi se se propună in chipu de studiu separatu, dorinti'a j mea umilita e numai acea câ in cadruln obiecteloru de in-I vetiamentu ,7 se nu intrelasamu nici o ocasiune pentru J desvoltarea desteritatii si deprinderea in vorbire repede, ; curata si frumosa, câ-ci asemene ocasiuni ni se dau nu

numai la legendarii! seu gramatica, ci la tote obiectele de invetiamentu.

Prin trei midîloce instructive se pote deda prunculu la esprimarea regulata: a) Dându scolariloru esenti'a si form'a; h) dându scolariloru esenti'a, pre care ei voru avea se o esprime in forma noua si c) in fine facundu cunoscuta scolariloru in câte-va trasuri esenti'a, le impunemu câ acea se o lucre atâtu dupa forma câtu si dupa cuprinsu.

E lucru de sine intielesu câ alu treilea inidîlocu e celu mai de frunte si mai aprope ducatoriu la scopu pentru deprinderea desteritatii in vorbire, cele ddue din ainte numai pregatitdre fiindu, dar ' togmai alu treilea e celu mai neglesu, cu tote câ nini alu doilea, nici peimulu nu are nororilea a fi grigitu dupa cum se cutnine.

Deorece tote urnieza unele din altele, se nu omitemu din aceste trei midîloce nice unulu ci se le tractamu dupa câtu ni iesta putinti'a.

1. Predarea esentiei si formei se efeptuesce prin' cetire, recitarea celoru cetite, perorare, etc.

Ce se se tine de cetire si recitarea celoru cetite, aceste numai atunci voru fi cultivatore si conducatore la scopu, deca cetirea va fi frumosa, adecă câ capilulu se cetesca cugetându si elu câ petrunsu se faca câ lectur'a se petrunda si pre ascultători.

Câ prin cetire copilulu se se dedee a -si esprimâ cugetele sale repede si bine, se recere câ bucafa de lectura pana atunci se se cetesca, pana va fi intielesa bine. Pana atunci sciinti'a cetirei nu aduce altu folosu, decâtu cunoscerea sloveloru. Dupa ce bucafa de lectura o intielege prunculu prin intrebari si esaminari ceremu seina despre. celea cetite. întrebările ne aducu in stadiulu cunoscintiei câ ore insemnatusia prunculu din cele cetite ori ba?

Nici cu aceea inse nu ni este iertatu a ne itidestuli-câ indelege unulu seau altulu dintre cei mai buni şcolari, ci se recere se ne ocupamu si cu cei de capacitate midîlocia si cu cei mai slabi, câ-ci togmai aceştia au lipsa de ajutoriu

i mai mare.

Perorarea ajuta forte multu. E necesariu câ poesiile se nu fia seci, ci in câtu se pote frumose, cultivatorie de spiritu si usiore respective acomodate mintii scolariloru. Iu clasele superiore, poesii mai lungi câ Sentinel'a Româna, Penesiu Curcaiiulu, etc. producu multa inviosiare, însufleţire si curagiu.

Bucăţile de lectura in prosa memorisate, suntu totu asia de recomendatii câ poesiile. Suntu mai grele de in­vetiatu aceste, dar ' pote mai aducatorie la scopu decâtU' poesiile, deorece recitarea poesiiloru e mai mechanica, pre

1 cându a bucatiloru de lectura in prosa e mai la intielesu^

Se intempla adeseori, câ la suplicele pentru pen­sionare respectivii suplicanţi capeta forte tardiu resolutiune si acest'a intardiare de regula unneza de acolo, câ supli­canţii nu si- instrueza cum se cade suplicele loru. „Nep­tanitok Lapja" in Nr. 27 a. c. ne dâ indrumârile necesarie in obiectulu acest'a spunendu cum se-si instrueze suplicanţii suplicele loru pentru pensionare respective pentru ajutoriu. Credu câ făcu unu bunu serviciu fratiloru invetiatori aducandu-le la cunoscintia acestu lucru. Cei mai tineri cu deosebire sciindu celea de lipsa si voru aduna la tem-pulu seu tote documintele necesarie la pensionare, Ie voru tiene in buna ordine, voru impartasî lucriilu si familieloru loru, câ acestea in casu de lipsa se scie ce e de facutu si asia voru fi crutiati cu toţii de multe alergâri in drept 'a si in steng'a. Foi'a numita recomanda profesoriloru pre-parandiali si cu deosebire profesoriloru de pedagogia, câ inca in preparandia se faca cunoscutu lucrulu acest'a fiitoriloru invetiatori.

Se vedemu dar' cum se-si instrueze suplicanţii suplicele loru pentru pensionare.

1. Suplicele pentru pensionare ori escontentare res­pectivii suplicanţi se le inainteze la inspectorulu r. u. din comitatulu loru inca fiindu in serviciu.

La suplice trebue se acluda urmatdriele documiute: a) Estrasu din matricul'a botezatiloru pentru toti

membrii familiei mai departe estrasu din matricul'a cunu-natiloru tote acestea in forma de estrasu familiarii (csalâdi ertesito)

b) Documente despre intregu serviciulu implinitu. In atestatulu despre serviciulu celu din urma este de a se pune acuratu, câ respectivulu suplicante va remane in oficiu pâna se voru face dispositiuni cu privire la pen­sionarea lui, seau câ s'a retrasu din funcţiune, si câ pâna candu si-a scosu seau si- va scote salariulu? in casulu din urma trebue se se puna in atestaţii diu'a, in care s'a retrasu din oficiu si de candu nu si- mai scote salariulu. Deca prin documentele despre serviciu alăturate nu s'ar' pote aretâ continuitatea in serviciu (d. e. si-a intreruptu carier'a pre dre-care tempu), atunci in sensulu paragrafului 8 din articliilu de lege din 1875 trebue se arete cu documinte autentice caus'a intrerumperei (d. e. morbu etc). Deca invetiatoriulu a abdisu de carier 'a invetiatoresca, dar' mai tardiu er ' a imbratiosiatu carier 'a acest'a, trebue se arete, câ starea sanitara seau alta asemenea impregiurare

ji la silitu, câ se abdica de carier'a invetiatoresca si câ n'a j ' cerutu escontentare; la din contra anii de serviciu inainte | de intrerumpere la pensionare nu se voru luâ in

j j consideratiune. c) Cuietantiele seau libelulu dela perceptoratulu r. u.,

prin cari se adeveresce, câ a solvitu taxele la fondulu de pensiune regnicolariu alu invetiatoriloru.

d) Atari invetiatori, cari in sensulu paragrafului 44 a legei de pensiune dupa anii de servitiu inpliniti inainte

I de anulu 1870, in sensulu ordinatiuniloru guverniale, seau

2. Predarea esentiei si formarea aceleia de catra scalari se ajunge prin espunerea libera a celoru cetite si audite, •> punerea versurilor» in prosa etc.

La espunerea celoru cetite, se avemu grigia câ espriinarea se fia câtu se pote de libera, cartea se nu aiba ; nici o ingeriutia asupra mintii scolariloru. Cele cetite de : şcolari seau propuse de noi, le poftimu dela şcolari câtu i se pote cu alte cuvinte. |!

La piesele, in cari ocuru si persone, voinu caractérisa ;! personele si impregiurarile, adecă scrutamu prin intrebari, j l câ ore de ce părere suntu pruncii despre personele celea | de cari e vorba in lectura, si despre impregiurarile acelea, l cari au avutu influintia asupra lucrarei personeloru. Prin i | acést'a ni se dà ocasiune a cunosce modulu de cugetare a !; prunciloru, a le indreptâ judecăţile greşite, a sterni in iniin'a \ loru veneratiune si aplicare catra personele de tréba si ai \ scârbi de totu ce este reu si nemoralu. j j

Acést'a cu atâtu e mai de lipsa, cu câtu cugetamu câ ! i ce folosii avemu noi, déca cugetările a l tora le intielegemu, | j déca mintea ne-am acumulato cu sciintie, dar' ce avemu i ! un ni o poteuiu a r e t â î Capitalii nefructificatoriu. J

La punerea poesiiloru in prosa, se avemu grigia mare | câ aceea se fia libera si usiora. Firesce si poesiile trebue alese. |

3. Formarea materiei de catra şcolari ar ' fi scopulu | la care tîntimu. j

Prin deprinderile din gradulu primii si alu doilea, j scolariulu a ajunsu in posesiunea câtoru-va cuvinte, dar ' acele , numai prin gradulu alu treilea ajungu la adeverat'a loru valore. :

Acestu gradu nici nui pentru scolele poporale, mai I alesu ale nostre, cu tote aceste e de lipsa câ si in scolele I poporale, in unele sau altele impregiurari, scolariulu se-si I spună liberu opiniunea lui propria.

Câ materia la acestu gradu, servesce Istori'a, deprinderile stilistice si alte intemplari din viati'a practica, a caroru povestire frumosa si regulata o putemu asceptâ dela şcolari.

Lucrându asia, pruncii, cari esu din scol'a nostra in vieti'a practica, voru sci vorbi frumoşii bine si regulaţii; ér ' acei'a cari voru continua studiele, au fiindamentu tare in predarea sciintieloru, de cari dispunu si nu voru fi asia dicundu: „gura morta".

N. Trimbitioniu. iiivetiatoriu.

Cum se-si instrueze invetiatorii suplicele pentru pensionare ?

In numerulu 14 a fdiei nostre amu aretatu pre scurtu starea fondului de pensiune regnicolariu alu invetiatoriloru. Acolo amu vediutu, câ din anulu 1885 de candu adecă s'a creatu legea de pensiune pana in 1887 adecă in res-tempu de 12 ani s'au pensionaţii 509 invetiatori, au fostu ajutorate din fondulu de pensiune 1049 veduve si 1696 orfani si au fostu escontentati 11 invetiatori. Afara de acesti'a mai in fia-care numeru a foiei „Neptanitok Lapja" çetimu, câ s'au pensionatu invetiatorii cutări si cutări.

a vre unui regulanientu besericescu ori comunalii ori dupa pracsa si-ar' poté forma dreptu de pensiune, afara de stătu si de fondulu de pensiune regnicolariu, facia de altu fondu de pensiune, seau facia de alta comuna ori corpo-ratiune, in casulu acest'a se-si alăture documentulu referitoriu la pretensiunea acést'a fia acel'a contractu, regulamentu etc.

e) In casulu cuprinsu sub punctu d) este de a se alătura si instrumentulu de dotatiune despre competintiele din anulu ultimu de serviciu dar' numai despre com­petintiele împreunate cu oficiulu de invetiatoriu si nu d. e. si cu celu de cantore.

f) Déca invetiatoriulu si-a capetatu o parte seau intregu salariulu in naturale, atunci se alăture unu docu-mentu autenticu si despre valorea dupa calculu midílociu a acelor'a din cei din urma diece ani.

II. La suplícele pentru ajutu a veduveloru de in-vetiatori dupa cum acelea au dreptu a cere ajutu seau dela stătu seau din fondulu de pensiune regnicolariu seau de airea pre lenga documentele insirate trebue sé se acluda urmatóriele:

g) Estrasu matriculariu despre mórtea bărbatului.

h) Estrasu din matricul'a botezatiloru pentru sene si eventualii si pentru orfanii remasi.

i) Estrasu din matricul'a cununatiloru. 1) Atestatu dela preotulu competentu, prin care se

adeverésce, câ a convetiuitu cu barbatulu seu pana in ór 'a "mórtei acelui'a, seau déca ar ' fi traitu despărţita de barbatu

se arete prin documente autentice, că ea seau barbatulu a datu ansa la despartiré.

m) La suplícele veduveloru de invetiatori confesionali etc. (nu a invetiatoriloru de stătu seau comunal i J ) : trebue se se alăture unu atestatu, prin care sé se adeverésca, câ veduv'a in sensulu paragrafului 140 din articlulu de lege 38 ex 1868 dupa mórtea bărbatului a capetatu salariulu acelui'a V2 anu, seau mai pucinu tempu, ori câ n'au capetatu nici unu feliu de provisiune dela sustiena-toriulu scólei.

III. La suplícele orfaniloru pentru ajutu trebue sé se a lă ture :

a) Estrasu matriculariu despre mórtea parintiloru. b) Estrasu din matricul'a botezatiloru pentru orfani,

in care sé se puna, câ respectivii suntu legitimi. c) Cuietantiele seau libelulu dela perceptoratulu r. u.,

prin cari se adeverésce, câ părinţii au solvitu taxele la fondulu de pensiune regnicolariu de pensiune.

d) Déca orfanii ar ' ave dreptu de a pretinde ajutu afara de fondulu de pensiune regnicolaru si din altu locu atunci se alăture si documentulu referitorii! la pretensiunea acést'a.

e) Documentu, prin care sé se adeverésca, câ res-

') Acestea tote capeta dupa mórtea bărbatului í ¡ . ¡ anu salariulu intregu a acelui'a.

pectivulu orfanu nu e inipartasitu din ajutu de statu seau besericescu, câ n'are stipendiu seau cà nu e primitu in vre unu institutu de crescere.

f) La suplicele orfaniloru de ambii părinţi afara de celea insirate sé se alăture unu atestatu dela auctoritatea civila, prin care se adeverésce, cà orfanii au tutoru legalu.

g) La suplicele orfaniloru de invetiatori confesionali etc. (nu de statu ori comunali) trebue sé se alăture unu atestatu, prin care se adeverésce, cà orfanii ori niam'a loru in sensulu paragrafului 140 din articlulu de lege 38 ex 1868 au capetatu salariulu acelui'a 1 / 2 anu ori mai pucinu tempu seau cà n'au capetatu nici unu feliu de provisiune dela sustienatoriulu scólei.

Acestea suntu documentele, cari trebue sé se alăture la suplice. Fraţii invetiatori se si le notéze si se le adune tòte la tempulu seu, câ la casu de lipsa se fia la indemana. P. Ungureanu.

Plopulu de Canad'a si plopulu negru. Multi confunda acestea dóue specii de plopi in urm'a

asemenarei, ce esista intre ele, pentru ace'a in interesulu celoru ce voiescu a face destinctiunea intre aceste dóue specii diferite notàmu urmatóriele:

Plopulu de Canad'a are corona mare, conica ovaia; elu este unu arbore de rangulu ahi doilea; crésce forte répede. Mugurii lui suntu mari, ovali, de colóre bruneta, suntu golasi si se lipescu tare de mâna. Mladitiele lui celea mai betrane au colóre suria — seau brunetta verde ; frundiele suntu nétede ori au peri merunti ; candu suntu bine desvoltate au lungimea de 10—12 cm., latimea de 8—10 cm., cu una coditia de 4—5 cm. Lamin'a seau limbulu (latulu) frundiei e trianghiulariu, rombicu seau

! ovalu, cu margini dentiate. Numerulu staminiloru e 20—30 si forméza una infloresceutia numita amentu, seau matisióra, anterele suntu rosie. Pistilulu e sesilu seau cu stilu, are colóre galbina, la margini purpuria si are doi rami.

!j Arborele acest'a iubésce pamentulu humosu. — |: Plopulu negru are unu trancimi grosu si una corona ; turtitu-boltita. Elu este unu arbore de rangulu primu. 'j Blastarii tineri suntu treianghiulari, au colórea galbina a

lutului, suntu lucii; ér' blastarii mai betrani suntu galbinii i suri cu trasuri verdii. Ramii suntu obdusi cu una cógia | suberósa néteda de colóre sura cenuşia, carea dupa-ce ; ramii se imbetranescu se mai ingrósia si are crétie adùnci ! si lungi. Frundiele tenere au peri, cari in curùndu cadu :

forni'a loru e rombica seau ovaia, suntu acuminate si cu marginile dentiate; partea superiora este verde inchisa,

! ór' cea interiora deschisa si palida; lungimea si latimea ; loru e de 5—10 cui.; coditiele suntu comprese si lungi de ; cate 2—6 cm. avendu colóre roşia câ si nervulu principalu. I Stamini suntu 6—8, cari dupa-ce si-au scuturaţii polenulu ;! suntu galbini si apoi negrii. Ovariulu are forma ovaia,

de colóre verde si patru brezdaturi. Fructulu e capsula, de forma conica. Inflorésce in Martiu si Aprilu, infrundiésce in Aprilu. Priésce bine in solulu humosu, dar' traiósce

! si in celu nisiposu si umedu.

Taiarea boziloru. | Multi suntu chiar' si intre cărturari, cari credu in l! taiarea boziloru, adeca atribue potere, efectu descântecului,

ce pronuncia unii individi bosconosi asupr'a vienniloru aflători in ranele animaleloru. Enarârile unor'a in obiectulu acest'a suntu in stare se te puna in uimire si se incepi a créde, câ este cev'a din lucru, mai cu sema, déca esti neversatu in studiulu naturaleloru. Déca inse esti indusu barainu câtu de pucinu in studiulu acest'a, vei scí si vei ' constata, cumcâ viermii ajungu in rane asiá, câ diferitele . specii tie musce si- cladescu ouăle acolo. Din ouăle acestea apoi de multe ori dupa dóue trei ore esu nesce viermuleti merunti, acesti'a se tragu la fundulu ranei, unde se nutrescu ! in linişte, fâra câ omulu se-i observéze. Aceşti viermi — larve de musce — i observéza omulu de comunu atunci, eându deja suntu desvoltati si suntu aprópe de a se im- j papusiá, adecă de a trece in stadiulu de nympha. Cându s'a apropiata tempulu acest'a, atunci cadu din raua, se i ascundu in painentu si aici trecu in stadiu de nympha, ér' ; dupa cate-va dile se presinta in natura câ musce deplinii desvoltate si pornescu unu cursu circulariu nou spre a-si poté sostiene speci'a, Astu-feliu se sporescu si se desvólta ¡ muscele; acum sciendu acest'a vei reduce si secretulu taiarei boziloru la mesur'a cuvenita. Candu fura observaţi I viermii, se pote, câ numai trei patru dile mai lipseau, pentru-câ acei'a se fia deplinii desvoltati si atunci de || securii ar' fi cadiutu afara din rana si fâra de taiarea |¡

boziloru. Desi lucrulu acest'a, fâra tota indoiel'a, astu-feliu stâ,

totuşi ne-ar' deobligâ multu acei domni, cari sciiicindu dela respectivii ni-ar' comunica modalitâtile si formulele, ce se intrebuintieza la taiarea boziloru. Astu-feliu de traditiuni poporali, nasca-se ele chiar' si numai din gól'a superstitiune, totu-de-a-un'a merita de a fi însemnate; cu atatu mai vértosu, câ suntu mulţi, precum amentisemu chiar' si intre cărturari, cari credu in de acestea.

Cucuruzulu si „pellagr'a". Cucuruzulu se cultivéza in Americ'a nordica si sudica,

in continentulu Europei, in mare parte a continentului asiaticii si africanii, afora de ace"a pre multe insule din oceanulu pacificii. In Angli'a nu se face si in provinciele anglese din Australi'a inca numai in mesura mica. Deunde fora indoiela este mai multu productulu zonei fierbinte, decâtu a celei stemperate. Intre tote cerealele cucuruzulu produce mai multu si presteza nutrementulu cehi mai eftinii.

Cucuruzulu (intr'o suta de parti) contiene 14 parti de apa, 11.0 parti de materii azotóse, 64.7 de amylu, 0.4 de sachara, 8.1 deunsóre 1.7 desare. Intr'unuchiloseafla400gr. de carbonu si 17,4 grame de nitrogenu. Pentru digerarea (consumarea) mălaiului si a mamaligei suntu de lipsa 3—4 ore.

Cucuruzulu tiertu seau fripţii, precum se scie. este una adeverat.a delicatetia. Cucuruzulu coptn se macină si se face din elu mămăliga si mâlaiu, a cărui pregătire se asemena cu cea a pânei; mâlaiu făcu si mânca mai cu seina locuitorii de pre Câmpia; ér' in alte parti a tierei facu din cucuruzii numai mămăliga, carea suplinesce si loculu mâlaiului. Mamalig'a de pre la noi in Itali'a este cunoscuta j sub numele de „polenta", in Irlandi'a sub nume de „stirrabout", ¡ er' in Americ'a se numesce „hogand-hominy", aici o mânca cu carne de porcu. |

Carierii inmoie grauutiele de cucuruzu, apoi facu din \ ele unu felin de ciru numitu isicaba, care-lu mânca cu lapte | acru. In Angli'a puddingulu celu mai bunu lu- gatescu ! din fariña de cucuruzii. |

Farin'a de cucuruzii e unu alimentu de mare valóre si precându forméza alimentulu necesariti pentru multe si multe milione de omeni, pre atunci si claseloru mai inalte ii- servesce câ unu nutrementu placutu.

Fiendu-câ cucuruzulu contiene multu nitrogenu, e unu alimentu cu multu mai iritatoriu, decâtu grâulu. In t re-

: buintiarea lui e mai latita in clasea de diosu a poporului. In unele tieri, precum in Itali'a, in Români'a si in Franci 'a sudica, clasea de diosu a poporului in urin'a intrebuintiarei

! cucuruzului stricatu este lovitu de unu morbu, numitu „pellagra", care causeza mari calamitati. Pre sem'a celoru-ce suferii in pellagra amintitele tieri au si innentiatu

I spitale deosebite, unde nefericiţii pellagristi se cureza pre spesele tierei.

De causatorii acestui morbu infricosiatu tienéau nesce bureţi, ce se arătau pre grauntie ; in tempulu mai nou inse s'a esperiatu, cum-câ buretele numitu Sporisonum Maydis ce erâ consideraţii de causatoriulu acestui morbu se areta cu multu mai arareori, decâtu câ se pota causa acestu morbu atâtu de frecuentu. Trebue se eschidemu si tăciunele (Ustilago Maydisì, de ore-ce la culesu, cucuruzulu atacatu de acest'a se alege dintre celalaltu. Asemenea nu se potè considera de causatoriulu acestui morbu neci buretele numitu Penicillium alaucum.

In genere inse ocura in grauntiele de cucuruzii si in mamalig'a, precum si in mâlaiulu pregătiţii din acelea unu burete numitu Bacterium Maydis. Acestu bacteriu resista unei temperaturi de 90° in tèmpii de unu patrariu de óra, pentru ace'a in mâlaiu dar' mai cu sema in mamalig'a fierta bacteriele inca suntu vie cum se cade. S'a facutu dupa acea probe, câ ore dèca s'ar' fierbe in mămăliga dimpreună cu sarea, si ghipsu, nimicis'aru bacteriele? dar ' nu s'au ajunsu resultate positive, s'a aflatu inse, câ decau se pune intr'o mămăliga de 250 gr. bisulphatu de chinimi 0.5 gr. si acidu salicilici! 0.03 gr., atunci bacteriele nu mai suntu in stare se causeza morbulu amentitu.

Cercami in giurulu lunei. Anelulu seau cerculu, ce se aréta une-ori in giurulu

lunei are numirea generala de cercami. Cum-câ aparinti 'a lui insemini plóia, se potè esplica din legile naturali si nu e numai una superstitiune. Cércanulu apare, candu curentele de aeru ecuatorialii, ce nevalesce de càtra sudu-vestti, vine in atingere si se amesteca cu curentele de aeru polaru, mai rece; prin acést'a micsiorandii-i-se tempera tura , vaporii i-se condenséza, obducu ceriulu si cu acest'a si disculu lunei cu unu invelisiu norosu egalu. Radiele de lumina, ce străbătu prin acestu invelisiu norosu provoca, in urin'a legiloru de fracţiune aluminei , fenomenulu numitu „cercanu in giurulu lunei". Vaporii de apa con-densându-se forméza nori, din cari, dupa aparerea feno­menului, la dóue trei dile si potè urina plóia, dar' nu totu-de-a-un'a intrevenindu alti agenti, cari alunga plói'a.

I P S F " " B o g à m n p r e s t i m a t i ! a b o n a n t i , c a r i i n c a n u s i - a u a c h i t a ţ i i a b o n a m e n t u l u , s e b i n e -v o i é s c a a n e t r a m i t e p r e t i u h i .