Domen ico La u renza Mario Taddei Edoardo Zanon

ffi#4#p#e$_qffis"s$ *p ,{ ##} 6 F*sr=h&$ffitr}trBd*bdq/$ffi S$fWffi ffiddtff d- f,J$ fl*#dWffi #y &r tud

#

Secrefe 5i inventii codexurile da Vi nciin

Traducere din limba italiand

ANDREI NICULESCU

{ c*eq&.4 l,mF-'-!fd&qrfrJ1\1!. :-,*e;Yd 1Fe,'.!jiw 1sw &]*,*rew

t6.

6 Prezentare

de Paolo Galluzzi

Jo lntroducerede Domenico Laurenz(t

l5 lntroducerede Mario Taddei Si Edoardo Zanon

lB lndice figurativ

!r.

26 Magindrii pentru zbor 160 Masini de lucru3o Mecanisme pentru aripi mecanice rca Masind cu miscare alternativd3a LibelulS 168 Matini de crestat pilesB Aripd batanti 172 Tocild pentru oglinzi concave46 Surub aerian 176 Macara de s5pat canale54 MatinE zburltoareaz Aripi mecanice :

lBa tll2gi6i1ii**:l rs8 Automobil

70 Ma$nd de rdzboi 196 Masindrie teatralS pentru Orfeu7a BombarddBo Mitralierd , ,,:Ba Sistem defensiv pentru ziduri 2o2 ln5fyurnente muzicale88 Care de secerat 206 Lird ?n formi de craniu94 Tun demontabil 21o Tobd mecanicd98 Tanc 216 Pianoviold automati

ro2 catapult51oB ge6[2ydd multipld *.-.'lr8 Bombarde in acliune 222 ll]a;inirii diverse126 Fort|reatd 226 Teasc de tipografie

2.so Odometru*ii3 234 Compas cu brate articulate

13o Masini hidraulice134 Fieristr;u mecanicHo $lvgi prevbzuti cu zbaturi 238 Bibliografie146 Pod rulant156 l72gi

Mecanisme pentruaripi mecanice

Libelu l5

AripS batanti

$urub aerianMa;ini zburitoare

Aripi mecanice

. .:ft::.w.ffi

ffi i:-.r,

fit;!rF,,

Cel maivechi grup de studii relative la o ma;ini zburdtoare e poatecel cuprins intr-o filS de la Uffizi (++1il. Probabil cd aceste studiiale lui Leonardo (;i altele similare din aceeasi perioadd) vorfi intratin categoria proiectirii acelor,,ingegni", adicd ma;indrii sceniceproiectate de atelierele florentine. La Florenta se dedicaserl cu suc-ces unor proiecte analoage ingineri ;i arti;ti precum Brunelleschi siVerrocchio. Pe cdt de mare e dependenla lui Leonardo de acest con-text, pe at6t de puternicb e;i intenlia sa de a-l depS;i. Gbsim unindiciu al acestei aspira!ii chiar in aceea;i filS de laUffizi, un indiciumirunt, dar Iimpede. Pe versoul filei, Leonardo a desenat traiectoriazborului in cldere al unei pisbri, adnot6nd-o. Studiul trece deci dela dimensiunea empiricl si mecanicS la un nivel diferit, teoretic sizoologic. C6nd decide sd se mute la Milano pentru a-;i oferi ser-viciile lui Ludovico il Moro, nu face aluzie,in scrisoarea prin care seprezintS, la ma;inlrii zburStoare. Putem deduce cd probabil proiectulnu se desprinsese incd de destinalia scenicS. Poate, mai simplu, oma;inI zburdtoare ar fi plrut ceva inutil sau nebunesc. Desigur, zboruluman intrase in orizontul celor mai avansali creatori de masini dinsecolele precedente. Dincolo de incercdrile mai mult sau mai pulinempirice atestate;i care au o semnificalie redusl din punct devedere;tiinlific, trebuie mentionat faptul c5, Tn plin secol Xlll, unmare filosof al naturii, Roger Bacon, se referl la posibilitatea de a-lface pe om sI zboare cu aripi mecanice. in afard de aceasta, printrefigurile ornamentale care decorau, in secolul al XIV-lea, baza cam-panilei lui Giotto, reprezent6nd diversele activitSli industriale, unainfSfi;a mitul lui Dedal: o figurd umanl cu aripi legate pe umeri.Era o figurl miticS,;i totu;i, in atmosfera vitalS a inginerilorflorentini, ideea zborului uman, fie ;i sub formd utopicS, exista;Leonardo o va lua in serios;i o va dezvolta;tiinfific. Aceastldezvoltare survine dupl mutarea la Milano. Spre deosebire de ceea

ce ne-am a;tepta, nu zoologia a fost principalul domeniu;tiinlific decare;i-a legat Leonardo proiectele de masinl zburltoare de la sfirsi-tul secolului al XV-lea. ln aceastl perioadS, studiul lumii animaletrecein planuldoi (spre a fi reabilitat dupl 1500). Pentru a proiectamasina zburltoare, Leonardo porne;te mai ales de la studiul omu-lui. Proiectele sale rezultd din convergenla a douS domenii de studiu:anatomia si mecanica (adicd studiul greutSlilor;i al mi;c5rii).Leonardo studiazl structura anatomicl a corpului uman, proporliilesale, precu m ;i comporta mentu I greutlti lor, caracteristici le di nam icesi cinematice ale mi;cirii. Acest ultim domeniu,;tiinta,,deponderibus", avea o tradilie ilustr5, dar rlmisese o disciplindabstractS, arareori aplicatS in viata realS a obiectelor. Leonardo, in

,l

schimb, incl din 1480-1490,studiazd si mlsoarl poten-!ialitS!ile dinamice ale

i,',,,.,,'.',, ,.,-, ,..'.,,'-:.,.,',,i,' ', ,r._.",i-,-,:'--- corpului uman. Existd filein... ,.:'.- .r t,,". :|,'.,,i:-.1 ,- .":-'--'- care se vede corpul uman redat ?n cele

mai variate pozi!ii ;i situa!ii spatiale, pentrua-itesta capacitatea de a dezvolta energie. Multe proiecte

de ma;inlrii zburdtoare din aceastd perioadd sunt un fel de aplicaliiale acestor studii asupra potenlialitSlilor dinamice ale corpului uman.De pild5, faimosul proiect cunoscut sub numele de ,,ornitoter,, are, inrealitate, prea putin de-a face cu lumea animari (ManuscrisulB,f. B0r). Desigur cb aripile sale ar trebui si batd in cruce, precum aceleaale anumitor insecte; totupi, observ6nd numai forma acestei masini(un mecanism motor cu pilot;i aripi, adlpostit intr-un fuzelaj informi de caloti emisfericb), trebuie sI recunoastem cI zoologia nu preaare de-a face cu acest proiect. cheia inlelegerii sare rezidj in modulde funcfionare. Leonardo a inventat un sistem mecanic complex pentrua exploata la maximum potenlialul dinamic al corpului pilotului, careva trebui sd dezvolte energie nu numai cu bratele, ci si cu picioarele sicapul. Nu existi vreun indiciu al unui sistem de direclionare al acesteimasini. E vorba de un pilot,,orb", a cdrui unicl misiune e sI dezvolteenergie prin bdtaia aripilor cu rapiditate suficient5 spre a se ridica inzbor. Problema manevrelor de viraj e dezvoltatl intr-un art grup deproiecte, in care pilotul are o pozitie orizontald (de pildd- CodexAtlanticusf .824v si ManuscrisulBf .7gr).Aici, se remarci o atentiesporitd acordati zborului plslrilor; totu;i, trebuie subliniat faptul ci,in ciuda unor desene de ansamblu (de pildl codexAtlanticus ft. Tojr;i B46v), Leonardo propune rareori o sintezd intre proiectere centratepe energia ce trebuie dezvoltatb pentru zbor si proiectele destinatemanevrelor de viraj. ln primii ani din secolul al XVI-lea, la Florenta,Leonardo reia sistematic studierea problemei zborului uman. Natuia,zoologia, studiul zborului pislrilor dob6ndesc pentru el o importantlfird precedent. Leonardo ?;i petrece ore in sir in aer liber, captivat deobservarea tehnicilor de zbor ale plsdrilor. Din ace;ti ani dateazl c6te-va codexuri, de fapt caiete de buzunar, in care Leonardo adnota in grabdsidirect, cu un desen, cu o notd scrisS,totceea ceobserva. ManusirisulL si Manuscrisul f{i sunt mici codexuri de acest tip. A;adar, nu esurprinzitor cI unele dintre notele incluse in Manuscrisul Kl aufost adlugate ulterior: era vorba de notalii rapide, pe care apoi, inlini;tea cabinetului de studiu, el le-ar fi dezvortat mai bine. codexuldespre zborul pdsdrilor (ceva mai mare ca format dec6t celelalte),din aceastl perioadS, e un exemplu rar de manuscris leonardesc dedicat

(cvasi)integral unei singure teme: zborul, cel natural,;i imitarea sa cuma;ina zburltoare. Acum, mai mult ca niciodatS, acest proiect seconfigureazl ca o tentativS de imitare radicalS a naturii, a plslriizburltoare in forma ;i in actiunile sale. Acest demers reiese in mod evidentanaliz6nd continutul Codexului despre zborul pdsdrilor, care secompune din doul sectiuni principale, una axati preponderent pe zborulrapid sau zborul activ (ob!inut prin bltaia aripilor), cealaltd - pemanevrele de echilibru in zbor in caz de vdnt. Foarte semnificativ e faptulcI fiecare secliune e compusl din doui tipuride studii: unele de;tiinlenaturale relative la tehnicile de zbor ale plslrilor, la legile anatomice;i aerodinamice aflate la baza acestuia, iar altele de mecanicS, in careLeonardo incearcl sI pund la punct un model de masinl zburitoare,capabilS si imite tot ceea ce fusese studiat ?n naturS. Meritd subliniatdforta cu care Leonardo crede in posibilitatea umanl de a imita zborulpdsdrilor. Aceasti incredere provine din conceptia sa generalS asupralumii naturale, care se expriml cu preclderein acesti ani: el e convinscI existl o analogie profundi intre toate fiinlele vii. in studiile sale deanatomie comparatS, ?ncearcl si demonstreze o serie de asemlndri intreom;i animale, de pildl patrupedele. El noteazb astfel cd nou-nis-cutul uman merge in patru labe;i cI raportul dinamic al mersului, intremembrele superioare si cele inferioare ale omului chiar;i cdnd acestacreste, e analog celui dintre labele anterioare si cele posterioare la pa-trupede. Posibilitatea zborului uman se bazeazd deci pe aceasti analogiegeneralS dintre oameni si animale.

Leonardo va continua sd creadi in posibilitatea zborului uman activ,datoriti energiei dezvoltate de muschi. Totu;i, in ultima fazb a viefiisale, pe de o parte capItI o importanti sporitl observarea zborului detip aerostatic (faimosul studiu al planirii unui om atirnat de o plansS,din ManuscrisulG, f .74r), pe de alta se reduc proiectele mecanice

;i cre;te numlrul celor dedicate studiului pur teoretic (multe sunt cu-prinse Tn ManuscrisulE). Chiar;i acrobatiile in zbor ale pislrilor suntstudiate acum nu at6t pentru inventarea unei masini zburitoare, c6tpentru surprinderea nemijlocitd a legilor ce regleazl curentii de aer.Si in aceastd fazd nu lipsesc aluziile la zborul artificial. Totu;i, izvoarelevechi (Vasari,Lomazzo) relateaz5, referitor Ia cercetirile lui Leonardo,rezultate foarte diferite. EI se dedicS, de pild5, realizlrii unor pdslri

si a altor obiecte zburdtoare oblinute prin mecanisme automatesau prin umflarea materialelor elastice. Asadar, un epilog de

tip evaziv, ludic. Un destin implrtS;it ;i de alte domeniiale cercetlrii mecanice leonardesti.

2e

|

:,1r:)

I

I Mecanisme pentru aripi mecanice

o6

a

#s

s$ffitf &rd.j &il$U

sqF*-;.38='s++eoBW51]1%Elw6,93*Sir: ;# -- --',_L__.._--

:iar,lr-i:i; r'.:

-a..:.:f )i

{,4bt,IL*,iY

t$,'uA

H

: 111;e:r.r:-li a.{1.1'r ;i.. l. !:

;

41"."', ' 1:.. . ,.!,*{gf,

: *--ii', - -', - .t|

:i:1' I'l

ll'.:l ri: t;.-..fF.

," li i.:J ..-'

fis.1in centrul fitei figureazit desenul

u;or alunei libelulq invreme ce

d.e j ur imprej ur Leonardo de seneazit

mecanisme care tncearcd sd reproducd

me c ani c mi s cdr il e zb o r ului.

Ma;inirii pentru zUor I

:l !l: l::: i.,*l:il " '. ;:r lai' ,, ,t, ,:.il '*:ttt:lt1 :::;ll::,

.l ,a:

Aceasti fild din codexAtlanfzcug elaboratd de Leonardo cltre v6rs-ta de treizeci de ani (in vreme ce se afla incd la Florenta sau curanddupl mutarea la Milano, in 1482), este interesantl din doul mo-tive. Pe de o parte, este un exemplar tipic de filS de lucru, pe de altlparte este unul dintre cele mai vechi exemple ale conexiunii dintremasina zburdtoare ;i studiul zborului natural, ce reprezintd unul din-tre cele mai originale aspecte ale cercetirii leonardesti in acestdomeniu, poate -el

mai fascinant.Leonardo a lSsat rare mlrturii autobiografice in scrierile sare.

Manuscrisele lui nu sunt un jurnal fidel al evenimentelor vietii co-tidiene, ci al evenimentelor [egate de munca sa, de cercetarea;ti-inlificb sau artisticS. El inregistreazd sistematic, prin note scrise ;iindeosebi prin desene, orice nuantl a gdndirii sale referitoare la oproblemS. Astfel, analiz6nd fila in ansamblul notifelor;i ale desenelorsale, putem reconstitui dezvoltarea concretl a cercetdrii, observatiile,indoielile, proiectele de lucru ;i a;a mai departe.

Nu putem stabili cu certitudine succesiunea diverselor insemnlri;i refleclii prezente in fil5. Poate cI printre primele desene inse-rate aici sunt cel al unei libelule (la dreapla);i cel al unei alteinsecte zburltoare (marginea stdngl a filei). in ambele cazuri, estevorba de schife fugare. Leonardo nu intentiona si redea aspectulacestor mici fdpturi, ci doar s5-;i concretizeze o idee, la care sereferd si in nota scrisd pe care o suprapune desenului principal.Observ6nd zborul acestor insecte, el deduce ci atunci cdnd perecheade aripi anterioare se ridicl (spre a putea cobor? apoi din nou),cea posterioarl coboarS, garant6nd un plan de sprijin pe aer.A;adar, un prim grup de note;i desene se referi la zborul natural.

^ Un alt grup de desene si note are insl ?n vedere zborul mecanic.

ln special desenul conturat sus la st6nga reprezintl o aripS mecanic5,formatl din doul sectiuni, una internd (A), cealaltl externd (B);prinbltaia aripii, atunci c6nd sectiunea externl se intoarce in sus, ceainterni rdmSne cobordti pe aer sustin6nd masina in zbor. Mecanismulacestei aripi artificiale este deci rezultatul imitirii celor observatela zborul natural.0 notl inseratd de-a lungul marginiidin st6nga a fileiatestb o altd

fazd a cercetirii. A;a cum se int6mplS adesea in filele lui Leonardo,e vorba de un proiect de lucru:,,Pentru a vedea cum se zboarl cu 4aripi, mergi prin sanluri si vei vedea liliecii negri". Nu putem spunedacl el intenlioneazl sb aprofundeze ulterior observatiile zoologicedeja efectuate si consemnate in aceastS fil5 sau daci acestea din urmlsunt rodul verificlrii proiectate.

"I

Mecanisme pentru aripi mecanice

:-(ic)n:c:w;-Tt:>(:Fi>(:(hi'Tt,D,:FaUa

:=lo;c!G'

=

,v1lcrE;o'n:-{

:r1mi<im;FIt,*ttZl.)r'lJi>ll-

i.i l"rt \" \

Leonardo insu;i descrie in mod clar funclionarea dispozitivului, indic6nd cu literele A ;iB punctele in care aripa mecanice va trebui sI se curbeze. Comportamentul profilului de

aripi al acestei ma;ini serveste la indoirea unei aripi mecanice: intr-adev5r, aclionindmecanismul motor, punctul A va trebui sA coboare, in timp ce B se va orienta in sens

contrar, Suma acestor misclri va conferi misc5rii aripii un comportament similar celuianimal.

lI L. modelul de studiu pentru aripa mecanicS, partea fundamentalS este cea a mecanismu-:;r lui propulsor. E un instrument complex ;i Leonardo insu;i, in timp ce-l deseneazS, are

reveniri; fenomenul e observabil in schila din partea de sus, la dreapta (fig. 1) unde ha;ura

;terge o solufie tehnici socotiti gre;it5. ln configurarea finalS, mecanismul se prezintica un ;urub fIrI sf6rgit dublu, care, aclionat cu un mic levier, pune in mi;care intregulprofil al aripii.

llil Mi;carea finalS a aripii generatl de mi;carea continub a levierului este o imitare a na-drr turii: profilul aripii va avea in fapt un comportament foarte asemlnitor bdtlii din aripi

a unei pisbri, la care extremitSlile efectueazd o traiectorie mai lungd ;i diferitl de punc-tul de articulare al aripii de corp, ajung6nd si se replieze aproape in pozilia inilial5.

fts.2Funclionare a me canismului motor.

fis.3Sistem automat de repliere a

aripii mecanice. Lev ierul aclionatde un manipulanl pune in mi;care

mecanis mele, car e p r o duc Ia rdndullor migcarea ;i rotatia suporturilor aripilor.

frs.+O secvenld dinamicd a mipcdrii oblinute.

l"

M 9 D"El= ?F lT.-!|-D! u I_ENrR u 4 R I 14 .M _ECAN ! 94

LIBELULA DE REFERINTA

MECANISM MOTOR

4

33 1

I

I

Nsffi6+ s*w*sd.i .26g s E E ffis 8 3 €.

= I < @* o o

B'@FEi:rffit.dE

-r- i _ffi_r_.-; ___tr

Masinirii p.nar, ,uor | '.,',

Actualul manuscris Ashburnhamlfdcea initial parte din ManuscrisulB, din care a fost sustras in secolul XIX si recuperat mai tArziu. Desenelesi insemnSrile cuprinse in aceastd filS daieazl deci din epoca de elaborarea ManuscrisuluiB; adicd ne afldm la Milanoi prin 1485-1490.ln aceastd perioadS, Leonardo urmlre;te doud mari perspective de

cercetare viz6nd zborul uman: studierea legilor aflate la baza zbo-ru lui natural si imitarea acestu ia ; studierea poten!ialitStilor dinamice

ale corpului uman;i elaborarea unor mecanisme capabile sIexploateze la maximum aceste potenlialitSli. Aceastd ultimicercetare pare sd prevaleze, dar desigur nu face abstraclie

niciodatd de ideea fundamentalS a masinii zburbtoare:imitarea zburitoarelor. Unele studii cuprinse in

aceastl filS se referd la acest orizont natural.Leonardo a reprezentat diverse animale

zburdtoare: o 16ndunicS-de-mare,un liliac, o libelulS (sau, potri-vit unei alte interpretlri, ospecie de insectl neuropterb

asemlnltoare libelulei), o altlinsectl zburStoare. ln primul 16nd, e

vorba de un studiu cu subiect animalier;in spe!5, un studiu comparatintre mor-fologia diverselor animale, in spiritulbiologiei aristotelice, o abordare a

studiului zoologic clreia Leonardo ii varbmAne fidel pdnl la sf6r;it. Leonardo comparl intre ele zburltoare cupatru aripi ;i cu aripi membranoase. Ceea ce il intereseazl sunt deose-birile, dar mai ales analogiile. O demonstreazd includerea si atentia specialdacordatl 16ndunicii-de-mare, animal care, asa cum subliniazd intr-o not5,e capabil sd se miste cu agilitate in apI ;iin aer. in virtutea acestei analogii,de pild5, Leonardo studiazd apa;i v6rtejurile ei pentru a surprindelegile ce reglementeazi comportamentul unui element invizibil precumaerul. Rindunica-de-mare era aproape intruparea a nalogiei fu nda men-tale dintre animalele diverselor elemente (inclusiv omul), analogie carein definitiv se afl5, in viziunea lui Leonardo ,la baza posibilitSlii zboru-lui uman.Aceste studii de zoologie comparatb se conecteazd deci cu acelea pentru

masina zburdtoare. Tipurile de aripi mecanice proiectate in aceast5perioadd (multe cuprinse in acela;i ManuscrisB) sunt, in fapt, fie aripiduble (ca in cazul a douS dintre animalele desenate aici), fie aripimembranoase, dupi modelul liliacului sau al 16ndunicii-de-mare.

frs.tFrla drn Codex Ashburnham l,

inifial p arte din Ma nuscrisul B.

fis.zRe con s tituir e tr i di mens io n al d

a unei libelule schi{ate

de Leonardo in centrulfilei.

Ia paginile urmdtoare,

fis.3Re pr e zent ar e a une i r eco n s t it ti r i

ipotetice a aspectulul Manuscrisului B,

un caiet de o sutd depagini, atunci cdnd

Leonardo a tncep tLt sd-l folo seascd.

Ulteriory aceastd fild a fo st sustrasd

din manuscrisul original. O partet desenelor prezente astdzi in aceastd

carte sunt dedicate cercetdrii zboruhLi mecanic;

ele provin pi din analiza acestei prime libelule.

,tl