Embed Size (px)
Citation preview
561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP
Introducerea în R. Moldova a metodelor de învățare
bazate pe probleme: Sporirea competitivității și
angajabilității studenților
www.pblmd.aau.dk
Pachetul de lucru 2
Ciclul I licenţă în DREPT:
Analiza Benchmarking pentru
Programul instituțional de Studiu
Elaborat de: Niculița Angela, Dr., prorector; USM
Turcan Liliana, Dr., lector superior, prodecan, USM (lider de echipă)
Belei Elena, Dr., conf. univ., USM
Vidaicu Mihaela, Dr., conf. univ., USM
Zamfir Natalia, Dr., conf. univ., USM
Evaluat de: Louise Faber, Profesor Asociat, AAU
Sharon Harvey, Director Academic, UoG
Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei Europene
pentru acest proiect nu constituie o andosare a conținutului care reflectă doar părerile autorilor, și
Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a informației incluse în prezentul
proiect de documen.
Proiect inițial:
Revizuit:
Proiect final:
Chişinău, 2016
i
Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................................................... 1
2. Metodologie .................................................................................................................................... 3
2.1 Cadrul metodologic ................................................................................................................. 3
2.2 Colectarea de date ................................................................................................................... 3
2.3 Analiza datelor ......................................................................................................................... 6
3. BSc in Law at Aalborg University ..................................................................................................... 7
3.1. Introducere .............................................................................................................................. 7
3.2. Nivelul de sistem ..................................................................................................................... 7
3.3. Nivel de Universitate ............................................................................................................. 11
3.4. Nivel de facultate/department................................................................................................ 21
3.4.1. Raportul între managementul superior (nivel universitate) şi managementul facultăţii
şi/sau departamentului cu referire la predare-învăţarea centrată pe student. ..................................... 21
3.5. Nivel de organ/structură responsabilă de elaborare programului de studii ......................... 21
3.5.1. Structura organului responsabil cu elaborarea planurilor de studii şi curriculumului.... 21
3.6. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi ..................................................................... 25
3.7. Infrastructura ........................................................................................................................ 25
3.8. Nivel de program de studii .................................................................................................... 26
4. BSc in Law at University of Gloucestershire ................................................................................ 36
4.1. Introducere ............................................................................................................................ 36
4.2. La nivel de sistem educațional .............................................................................................. 36
4.3. La nivel de management universitar ..................................................................................... 37
4.4. La nivel de facultate .............................................................................................................. 39
4.6. Integrating disadvantaged students level .............................................................................. 40
4.7. Infrastructura ........................................................................................................................ 40
4.8. Nivel de program de studii .................................................................................................... 40
5. Analiza și interpretarea datelor .................................................................................................... 45
5.1. Introduction ........................................................................................................................... 45
5.2. Criterii, proprietăți și indicatori ........................................................................................... 45
5.3. Modele emergente. ................................................................................................................ 45
6. Concluzii ........................................................................................................................................ 49
Referințe: ............................................................................................................................................... 50
ii
LW6010 Public International Law 15 CATS SEM 2 ................................................................................ 76
List of Tables
No table of contents entries found.
List of Figures
List of Appendixes
Appendix 1: Methodology template ......................................................... Error! Bookmark not defined.
Appendix 2: Data collection at Aalborg University.................................... Error! Bookmark not defined.
Appendix 3: Data collection at University of Gloucestershire .................. Error! Bookmark not defined.
Appendix 4: Program structure at AAU ..................................................... Error! Bookmark not defined.
Appendix 5: Program structure at UoG ..................................................... Error! Bookmark not defined.
Appendix 6: Criteria, properties and indicators ........................................ Error! Bookmark not defined.
Appendix 7: Other… .................................................................................. Error! Bookmark not defined.
1
1. Introducere
Scopul
Prezentul raport este o parte a Pachetului de lucru 2 al Proectului „Introducerea
în RM a metodelor de învăţare bazate pe probleme: Sporirea competitivităţii şi angajabilităţii
studenţilor” („Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing
Students’ Competitiveness and Employability"), finanţat în cadrul programului European
Erasmus +.
Proiectul are ca scop îmbunătăţirea calităţii programelor şi metodologiilor de predare-
învaţare în învăţământul superior al Republicii Moldova, sporind, în acelaşi timp, relevanţa
acestora pentru piaţa forţei de muncă şi pentru grupurile dezavantajate ale societăţii. Pentru a
atinge acest obiectiv se preconizează elaborarea, testarea si implementarea în universităţile-
partenere din Republica Moldova a curriculumului pentru 6 programe de studii în baza
metodologiilor de predare-învăţare noi, inclusiv a învăţarii bazate pe probleme (PBL).
Totodată se prevede instruirea personalului academic şi managerial în domeniul
metodologiitor PBL, abordării rezultatelor învăţării şi a practicitor bazate pe tehnologii
informaţionale performante. Vom menţiona ca la Universitatea de Stat din Moldova (USM)
programul de studii elaborat conform metodologiei PBL urmează să fie implementat la
specialitatea Drept ( Licenţă).
În acest raport sunt reflectate rezultatele unei analize comparative (Universitatea
AAU din Danemarca//Universitatea UoG din Marea Britanie) a procesului acreditării şi
asigurării calităţii la nivel de sistem al învăţămîntului superior, structurei
organizaţionale universitare şi a sistemului asigurării calităţii la nivel universitar,
structurei responsabile pentru elaborarea şi gestionarea programelor de studii, formarea
conţinutului programelor de studiu, ţinînd cont de implicarea studenţilor şi
reprezentanţilor angajatorilor în elaborarea acestor programe, precum şi de metodele de
predare bazate pe învăţarea problematizată. Membrii echipei au colectat şi au analizat datele
primare în două universităţi din ţările-partenere participante la proiectul dat şi au fost
elaborate rapoarte privind vizitele de studiu şi foi de parcurs.
Acest raport consolidează procesul şi constatările incluse în rapoartele privind
vizitele de studiu şi include: metodologia utilizată pentru colectarea şi analiza datelor;
analiza comparativă a sistemelor de învăţămînt din Marea Britanie şi Danemarca;
rezumatele rapoartelor de referinţă; concluziile ce să desprind din analiză bazată pe
criterii clare de comparaţie.
În vederea atingerii scopului proiectului, a fost formată o echipă de lucru ce include
membrii ai personalului academic din cadrul Facultăţii de drept a Universităţii de Stat din
Moldova. Membrii echipei de lucru au efectuat vizite de studiu la Universitatea AAU din
Danemarca şi Universitatea UoG din Marea Britanie, în cadrul cărora au fost colectate date
relevante şi necesare întocmirii acestui raport.
Aceste vizite s-au referit în mare parte la analiza experienţei de implementare a
metodologiei PBL, explorarea relaţiei dintre structurile universitare interne şi programele de
studiu, inclusiv, modul în care elaborarea şi implementarea programelor de studiu sunt
integrate în cadrul universităţii la toate nivelurile: management universitar/ facultate /
departament, etc.
2
Prima vizită de studiu a delegaţiei reprezentanţilor universităţilor din Moldova a fost
realizată în perioada 8-12 febriarie 2016 la Universitatea din Aalborg, Danemarca. Din partea
Universităţii de Stat din Moldova la această vizită au participat dna Angela Niculiţă și dna
Elena Belei.
A două vizită a avut loc în perioada 29 februarie - 05 martie la Universitatea din
Gloucestershire în Marea Britanie. Din partea Universităţii de Stat din Moldova la această
vizită au participat dna Mihaela Vidaicu şi dna Natalia Zamfir.
Tabel 1. Echipa de lucru - USM
Membrii grupului de lucru al USM
„Analiza comparativă instituțională și a
programelor de studii la Universitățile din
Danemarca și Marea Britanie”
Titlul științific și didactic, postul deținut
Angela Niculița Dr., conf. univ., prorector a USM
Țurcan Liliana Dr. în drept, lect.sup., prodecan, Facultatea de
drept, USM, lider de echipă
Belei Elena Dr. în drept, conf. univ., șef al
Departamenului Drept procedural, Facultatea
de drept, USM
Zamfir Natalia Dr. în drept, conf.univ., Departament Drept
internațional și Drept European, Facultatea de
drept, USM
Vidaicu Mihaela Dr. în drept, conf. univ., Departament Drept
Penal, Facultatea de drept, USM
3
2. Metodologie
2.1 Cadrul metodologic
Metoda de bază utilizată la efectuarea acestui studiu a fost cea comparativă. Însă,
evident că compararea a unor subiecte de cercetare necesită pentru început familiarizarea cu
esența și elementele de bază ale acestor subiecte.
De menționat, că o deosebită importanță în cunoașterea esenței învățării bazate pe
probleme a avut Workshop-ul organizat la Chișinău în perioada 19-22 ianuarie 2016, la care
au participat reprezentanții Universității din Aalborg (Erik de Graaf, Claus Spliid, Lars Peter
Jensen), Danemarca, precum și reprezentanții a șase universități din Republica Moldova,
inclusiv din cadrul Universității de Stat.
În cadrul acestui workshop au fost discutate detaliat trăsăturile specifice metodei PBL,
importanța și necesitatea introducerii acestei metode la universitățile din Moldova.
Ulterior, membrii echipelor de lucru din cadrul universităților din Moldova au efectuat
cercetări de birou, analizînd lucrările cu privire la aplicarea metodei PBL în instituțiile de
învățămînt superior, precum și eficiența acestei metode comparativ cu metodele tradiționale
de predare (lista literaturii a fost recomandată înainte de organizarea workshop-ului).
La prima etapă au fost identificate criteriile și subcriteriile utilizate pentru determinarea
specificului instițional și a esenței programului de studiu la Universitatea din Danemarca și
Universitatea din Marea Britanie. Ca urmare a acestei etape, a fost elaborată Anexa 1 Model
de colectare a datelor (Data collection template) – un șablon de colectare a datelor necesare
pentru studiu.
La a doua etapă au fost realizate vizite de studiu la universitățile din Danemarca și
Marea Britanie, în cadrul cărora membrii echipelor de lucru au avut posibilitatea să găsească
răspunsul la mai multe întrebări ce țin de subiectul cercetat, discutînd cu reprezentanții
personalului academic, asistînd la lecțiile teoretice și practice etc.
La a treia etapă au fost colectate datele cuprinse în legi, alte acte normative ce
reglementează relațiile juridice din domeniul învățămîntului superior. La finele acestei etape,
lista criteriilor și subcriteriilor a fost revăzută și completată în funcție de datele colectate.
Etapa 4: Ca urmare a etapelor 2 și 3 au fost elaborate Tabele de raportare a datelor
cuprinse în Anexele 2 și 3, care conțin analiza informației colectate pe țări.
Etapa 5: Aceleași criterii și indicatori au fost folosiți pentru a efectua o analiză
încrucișată de caz. Pasul final în analiza datelor a fost de găsi modele comune dar și variații,
care au apărut în timpul analizei comparative a celor două universități. Această etapă își
găsește reflectare în Anexa 6.
2.2 Colectarea de date
În vederea colectării datelor primare şi secundare, au fost efectuate vizitele de studiu la
Universitatea AAU din Danemarca şi la Universitatea UoG din Marea Britanie. De asmenea,
au fost utilizate informaţiile relevante de pe paginile web ale Universităţilor specificate, a fost
consultată literatura de specialitate, au fost organizate conferinţe video cu participarea
reprezentanţilor Facultăţii de Drept a USM şi a Universităţilor partenere în proiect. Unele
detalii au fost specificate prin intermediul poştei electronice.
Pe parcursul vizitei la Universitatea din Aalborg (Danemarca) au avut loc diverse
întîlniri cu reprezentanţi ai personalului academic, managerial şi administrativ din cadrul
Universităţii Aalborg, care au prezentat metodologii şi metode de predare inovatoare bazate
4
pe PBL – învăţarea bazată pe problemă. Acest model semnifică faptul că toţi studenţii sînt
instruiţi cum să aplice cunoştinţele teoretice în practică, soluţionînd o problemă concretă. În
acelaşi timp, acest model încurajează studenţii să-şi dezvolte competenţele de comunicare, de
activitate în grup, dezvoltînd viziunea analitică asupra soluţionării problemei. După cum s-a
expus vice-rectorul Inger Askehave, învăţarea bazată pe probleme reprezintă unul dintre
obiectivele strategice ale Universităţii pentru perioada 2016-2021, iar principiile acesteea
reprezintă principii fundamentale care dezvoltă proiectarea curriculară, gîndirea independentă
şi formarea profesională.
În general prezentările făcute de reprezentanţii personalului academic din cadrul
Universităţii din Aalborg în perioada desfăşurării vizitei de studiu a echipelor de lucru din
Republica Moldova, au abordat următoarele aspecte:
1. Proiectarea curriculară.
2. Evaluarea finalităţilor de învăţare.
3. Rolul studenţilor. Rolul acestora este unul important, fiind evidenţiat prin faptul
că participă la dezvoltarea curriculară prin rolul pro activ pe care îl au în cadrul
Consiliului de Studii (Study Board) şi prin evaluările periodice ale conţinutului
curriculei.
Profesorul Olav Jull Sorensen a prezentat foarte reuşit principiile filosofiei PBL din
perspectiva studiilor în Business şi Administrare.
În cadrul vizitei la Universitatea din Gloucestershire au fost abordate următoarele
subiecte, conform agendei:
- familiarizarea cu metodele teoretico-didactice de instruire activă, (simularea, elaborarea
proiectelor în grup, a proiectul de investigare, etc.), metodologia ghidării şi
monitorizării, precum şi a evaluării rezultatelor lucrului în grup;
- analiza fişelor disciplinelor care conţin informaţia privind orele repartizate pe
temele cursului, capacităţile de învaţare (formare), metodologia evaluarii,
instrucţiunilor privind criteriile de evaluare pentru fiecare nivel de cunoştinţe,
calculate în procentaj;
- analiza modului de efectuare a asistenţei consultative a studenţilor;
- vizualizarea particularităţilor de activitate şi divizarea activităţilor din cadrul lucrului
în grup a studenţilor cu aplicarea TI. Membrii echipei au avut oportunitatea să
converseze cu profesorul şi să participe la dezbateri în soluţionarea diverselor probleme,
care apar în procesul de aplicare a acestei metode;
- susţinerea discursurilor privind dezvoltarea şi recunoaşterea oportunităţilor academice;
- analiza activităşii Departamentului de ocupare a forţei de muncă pentru studenţi;
- familiarizarea cu noi metode de predare, inclusiv cu folosirea inovaţiilor în domeniul
tehnologiilor informaţionale.
Tabelul 2: Study visits to EU partners
Ţara-parteneră UE Perioada Instituţia gazdă Reprezentantul
universităţii-
partenere
5
Danemarca 8-12 febriarie 2016 Universitatea din
Aalborg
Louise Faber,
Associate Professor,
AAU
Marea Britanie 29 februarie - 05
martie 2016
Universitatea din
Gloucestershire
Sharon Harvey,
Academic Director,
UoG
Datele colectate sunt expuse în compartimentul 3 și 4 din prezentul Raport. Anexele 2 și
3 cuprind tabele de raportare a datelor pentru fiecare universitate în parte. Aceste tabele au
fost elaborate în baza șablonului prevăzut la tabelul 3.
Tabel 3: Model de raportare a datelor (Data reporting template)
Formularea
întrebării/problemei
(Question/Problem)
Date /surse
consultate
Data/Sources
consulted
Constatări
Findings
Note/comentarii
Memos/Reflections
L1: system level
L2: university
management level
L3:
Faculty/Department
level
L4: Study board level
L5: Integrating
disadvantaged
students level
L6: Physical
environment level
6
L7: Study program
level
3.1. Analiza datelor
Pentru a analiza datele, a fost utilizată metodologia studiilor de caz multiple, fiecare
ţară-parteneră din UE fiind considerată un studiu de caz. Pentru început, echipele de lucru din
cadrul universităţilor din Moldova care au participat la vizite de lucru la universităţile-
partenere din UE, au efectuat o analiză de caz pe interior a programelor de studii la
specialităţile anumite din ţara respectivă pe baza unor criterii, proprietăţi şi indicatori.
Analiză încrucişată de caz, aşa cum este prezentat în şablonul comparativ (tabel 4), a
permis reformularea criteriilor, proprietăţilor şi a indicatorilor pentru fiecare nivel.
Tabelul 4: Model şi ghid de elaborare a criteriilor,
proprietăţilor şi indicatorilor de referinţă
AAU UoG Criterii, proprietăţi,
indicatori
Constatări de bază pe
nivele
Cross comparison of data
would generate criteria,
properties and indicators
for each level
Constatări de bază pe nivele Nivelul 1 criteriul, etc
Constatările au fost înscrise în timpul analizei detaliate a cazurilor, fiind evidenţiate
diverse idei, concepte, principii. În cadrul acestor activităţi au fost căutate modele comune,
dar şi diferenţe, fiind analizate totodată și eventualele schimbări în sectorul învăţămîtului
superior din Republica Moldova. În acest scop a fost elaborat un șablon redus al datelor
prezentat în tabelul 5.
Tabelul 5: Model de reducere a datelor (Data reduction template)
Modele comune Variații
Nivelul 1: nivel de sistem
Criteriul 1
Criteriul 2
Criteriul 3
7
3. Licenţă în drept la Universitatea din Aalborg
3.2. Introducere
Universtatea din Aalborg (AAU) este una din primele universităţi care încă în
anul 1974 a început să introducă metodologia PBL, aceasta fiind aplicată pentru unele
specialităţi, în mod special din domeniul ştiinţelor economice. Astăzi metodologia PBL este
adoptată la toate facultăţile universităţii. Anume pentru acest mod de predare-învăţare
Universitatea din Aalborg este recunoscută atâr la nivel naţional, cât şi la cel internaţional.
Este de menţionat şi faptul că această universitate ocupă primul loc în ţară în ceea ce priveşte
angajabilitatea absolvenţilor programelor de studii.
După întâlnirile cu managementul Universităţii, au avut loc vizitele la facultăţi.
Partenerul USM în cadrul Universităţii din Aalborg este Facultatea de Drept, una din cele mai
tinere facultăţi ale instituţiei. În cadrul acestei facultăţi activează doar 42 profesori, toţi fiind
doctori în drept. E semnificativ acest aspect, în contextul în care numărul de studenţi la
specialitatea „Drept” nu este cu mult diferit de cel al studenţilor de la facultatea de drept,
USM.
În acest compartiment vor fi expuse datele colectate în conformitate cu criteriile și
subcriteriile formulate. Datele esențiale sunt incluse în Anexa 3. Structura programului de
studii la facultatea de drept, Universitatea din Aalborg, este inclusă în Anexa 4.
3.3. Nivelul de sistem
3.3.1. Acreditarea programelor de studii
Sistemul de acreditare se bazează pe Legea din 2013 „Actul privind acreditarea
instituțiilor de învățământ superior” (Act of Acreditation), iar responsabilitatea punerii în
aplicare a Legii revine Ministerului Învățământului Superior și Științei.
Actul are ca scop crearea unui sistem în vederea asigurării și documentării calității
și relevanței învățământului superior în instituțiile de învățământ daneze. Cadrul danez al
calificărilor a fost inclus în criteriile de calitate ale sistemului de acreditare.
Actul schimbă sistemul de acreditare de până la 2013 de la acreditarea
programelor de studii la acreditarea instituției.
Instituțiile de învățământ superior sunt supuse acreditării instituționale cu accent
pe activitatea sistematică și continuă a instituției de învățământ de a proteja și dezvolta
calitatea și relevanța programelor sale de studii. Instituțiile cu o acreditare instituțională
pozitivă au dreptul de a crea noi programe de studii și noi oferte de programe de studii, după
obţinerea pre-calificării și aprobării ministeriale, și de a face ajustări la programele de studii
existente. Instituțiile care nu au obținut încă o acreditare instituțională pozitivă trebuie să
acrediteze programele sale de studii.
3.3.1.1. Organul de acreditare
Sistemul de acreditare în Danemarca este constituit din Consiliul de Acreditare și
Instituția daneză pentru acreditare.
3.3.1.2. Atribuţiile
8
Instituția daneză de acreditare este o agenție independentă fondată de către
Ministerului Învățământului Superior și Științei. Rolul agenției este de a sprijini
responsabilitatea proprie a instituțiilor de învățământ superior din Danemarca pentru
asigurarea calității și îmbunătățirea calității. Sarcina principală a agenției este să acrediteze
instituțiile de învățământ superior, precum și programe de învățământ superior existente și
cele noi. În plus, instituția produce rapoarte de sinteză prezentând și analizând constatările
generale ale acreditărilor, precum și rapoarte tematice cu privire la subiecte de actualitate
referitoare la învățământul superior.
Instituția de acreditare este însărcinată cu toate etapele procesului care conduce
până la, dar nu include etapa luării deciziei. Instituția de acreditare definește – de comun
acord cu Consiliul de Acreditare și în conformitate cu legea, liniile directoare care trebuie
respectate de către instituții în documentația lor privind buna calitate și asigurarea calității.
Instituția efectuează analiza documentației relevante, în baza căreia elaborează raportul de
acreditare, care după audierea formală, este înaintat Consiliului de Acreditare pentru
examinare.
Consiliul de Acreditare este un consiliu academic independent care stabileşte
normele de procedură.
Consiliul de Acreditare adoptă decizii privind acreditarea instituţiilor de
învăţământ superior şi a programelor lor pe baza rapoartelor de acreditare întocmite de către
Instituţia daneză de acreditare.
În confromitate cu Actul de acreditare, Consiliul de Acreditare are dreptul, din
motive academice sau pentru a determina competitivitatea Instituției daneze de acreditare, de
a utiliza un alt operator decât Instituția daneză de acreditare pentru a pregăti rapoarte de
acreditare. Operatorul ales în mod obligatoriu trebuie să fie un membru al Registrului de
Asigurare a Calității Europene.
3.3.1.3. Procedura de acreditare: metodologia şi criteriile de evaluare
Există o deosebire între acreditarea instituțională și acreditarea programelor.
Acreditarea programelor se realizează pe baza a cinci criterii statutare:
1. Necesitate și relevanță - o evaluare efectuată exclusiv de către
Instituția daneză de acreditare în legătură cu acreditarea programelelor existente. Evaluarea
relevanței la acreditarea programelor noi se realizează de către sistemul de pre-calificare din
cadrul Ministerului Învățământului Superior și Științei.
2. Baza de cunoştinţe.
3. Obiectivele rezultatelor învățării.
4. Organizarea programului și rata de finalizare de către studenți.
5. Asigurarea internă și dezvoltarea calității.
Acreditarea instituțională se bazează pe cinci criterii statutare:
1. Politicile şi strategia de asigurare a calităţii.
2. Organizarea şi managementul calităţii.
3. Baza de cunoştinţe a programelor.
9
4. Nivelul şi conţinutul programelor.
5. Relevanţa programelor.
Acreditarea instituțională se bazează pe o evaluare holistică, efectuată de către o
comisie de acreditare care constă din persoanele ce posedă competențe în domeniul asigurării
calității la nivel instituțional, expertiză în legătură cu sectorul învățământului superior, în
general, care au cunoștințe despre condițiile relevante ale pieței forței de muncă, sunt experți
internaționali, dar și reprezentanții studenților. Evaluarea holistică se bazează pe cifre cheie,
raport de autoevaluare a instituției, vizite la fața locului la instituția și documentația cu referire
la performanța în asigurarea calității în domenii selectate în cadrul instituției.
În cazul acreditării programului de studii, înainte de a aplica pentru acreditare
acesta trebuie să fie pre-calificat și aprobat de către Ministerul Învățământului Superior și
Științei. Odată cu aplicarea pentru pre-calificare, solicitantul-instituția de învățămînt superior
(IÎS) trebuie să informeze Instituția de acreditare (IA) cu privire la peroada aplicării pentru
acreditare. După depunerea dosarului programului în formă prestabilită, IA crează o comisie
de acreditare. Instituția de învățământ este informată cu privire la componenţa comisiei și
poate înainta obiecții motivate în termeni stabiliţi, în cazul în care există motive să pună sub
semnul întrebării competența membrilor de a activa în cadrul comisiei. Comisia de acreditare
în baza criteriilor statutare evaluează dosarul depus şi poate solicita de la IÎS şi alte informaţii.
În baza analizei efectuate Institiţia daneză de acreditare elaborează raportul de
evaluare care conţine şi recomandări pentru Consiliului de acreditare privind decizia de
acreditare pozitivă sau refuz de acreditare. Instituția de învățământ primește raportul de
acreditare pentru audierea administrativă. IA transmite raportul Consiliului de Acreditare
pentru examinare şi decizia finală.
3.2.1.4. Relaţiile organului de accreditare cu Ministerul Învățămîntului
Superior și Științei
Consiliul de Acreditare este format dintr-un președinte și opt membri. Ministrul
Învățământului Superior și Stiinței numește președintele şi membrii Consiliului de Acreditare,
doi membri fiind numiți la recomandarea reprezentanților studenților din consiliile școlilor ale
instituțiilor de învățământ superior.
Ministrul Învățământului Superior și Științei, în baza recomandărilor Consiliului
de Acreditare, numeşte Directorul Institiţiei daneze de acreditare.
3.3.2. Sistemul de Asigurare a Calităţii
3.2.2.1. Existenţa unui sistem naţional de asigurare a calităţii (AC)
Standardul și calitatea serviciilor educaționale oferite în sistemul danez de
învățământ sunt asigurate printr-o serie de elemente, printre care:
Normele şi liniile directorii (curricula) comune care precizează obiectivele,
conținutul și durata programelor și disciplinelor individuale.
Testarea și sistemul de examinare, cu utilizarea examenatorilor externi.
Aprobarea ministerială a serviciilor educaționale și inspectarea acestora în
cadrul diferitelor domenii ale educației.
10
Norme de calitate, care au fost introduse într-un număr de domenii educaționale.
Acreditarea programelor de studii din învăţământul superior.
Pentru toate programele de învățământ superior, acreditarea este obligatorie și o
condiție prealabilă pentru obținerea finanțării publice.
3.2.2.2. Organul naţional de AC
În sistemul danez de învăţământ nu există organ central/naţional de asigurare a
calităţii.
În general, sistemul de acreditare danez are menirea să amelioreze calitatea
programelor în sectorul învățământului superior și să contribuie la crearea unei piețe
educaționale mai coerente și mai transparente în beneficiul studenților, pieței forței de muncă
și a instituțiilor de învățământ.
În acest context, Instituţia daneză de acreditare are ca scop şi asigurarea calităţii și
relevanței în domeniul învățământului superior. Totodată prin numeroasele proiecte de analiză
şi comunicare ea transferă IÎS cunoștințele relevante prind acreditarea și asigurarea calității.
Criteriul 3.2.2.3. Procedura de evaluare externă a calităţii: nivele, criteriile.
Calitatea programelor de studii este supusă evaluării externe în cadrul procedurii
de acreditare a acestora, unul din criteriile de prezentare a programului fiind Asigurarea
internă a calității și a dezvoltării (Internal quality assurance and development).
Mai mult, în cazul acreditării instituţionale, Universitatea trebuie sa ilustreze și să
documenteze sistemul de asigurare a calității și a activitatea acestuia conform celor cinci
criterii de acreditare stabilite în ordinul ministerial privind acreditarea, şi anume:
1. Politicile şi strategia de asigurarea a calităţii.
2. Organizarea şi managementul calităţii.
3. Baza de cunoştinţă a programelor de studii (adică activitatea
strategică și practică a instituţiei în asigurarea că cunoștințe relevante și actualizate constituie
baza pentru programele de studii și în mod activ sunt aplicate în predare).
4. Nivelele şi conţinutul programelor.
5. Relevanţa programelor.
3.3.3. Programe cu diplome duble şi recunoaşterea experienţei profesionale.
În conformitate cu Actul danez (de Consoldare) al Universităţilor (Partea 2, art.3
(a)), universităţile daneze, în colaborare cu una sau mai multe universități din străinătate, pot
oferi programe de studii peste hotare, în totalitate sau parțial. Componentele individuale ale
programelor de studii trebuie să fie realizate la universitatea daneză și la una sau mai multe
dintre universitățile partenere din străinătate. Componentele realizate la universitățile străine
pot fi elective sau obligatorii. În cazul în care întregul program de studii este realizat în
străinătate, universitatea daneză poate permite universității străine să ofere programul, dacă
acest lucru are loc în colaborare cu universitatea daneză. Această colaborare se referă şi la
programele Erasmus Mundus UE.
11
Confrom art.6 din Actul danez al Universităţilor, universitatea poate acorda o
diplomă daneză studenților care au absolvit un program de studii peste hotare. Deasemenea,
universitatea poate acorda diplomă studenților care au realizat părți ale programului de studii
la universitate, fără a fi înscriși în universitatea respectivă.
3.4. Nivel de Universitate
3.4.1. Organele de guvernare ale universităţii.
Conform Actului danez (de Consoldare) al Universităţilor (The Danish
(Consolidation) Act on Universities), Consiliul este organul de guvernare al universităţii.
Acest Act definește în linii generale responsabilităţile, structura şi procedura de desemnare a
Consiliului universităţii.
3.3.1.1. Structura Consiliului.
Consliul constă din 9 - 11 membri și este constituit din membri externi și membri
interni, care reprezintă comunitatea academică, inclusiv dotoranzii salariaţi, personalul tehnic
și administrativ şi studenţii univerităţii. Majoritatea în Consiliu este formată din membrii
externi.
Numărul (exact) al membrilor externi și al celor interni ai Consiliului universităţii
este stipulat în Statutul instituţiei de învăţământ superior. Consiliul își alege președintele din
rândul membrilor externi.
3.3.1.2. Atribuţiile Consiliului
Consiliul este autoritatea principală a universităţii care protejează interesele
universităţii, care este o instituţie de învăţământ și cercetare, și stabilește liniile directoare
pentru organizarea și dezvoltarea acesteia, precum și activităţile pe termen lung.
Consiliul are următoarele responsabilităţi de bază:
Consiliul este responsabil în faţa ministrului pentru activităţile universităţii,
inclusiv pentru administrarea tuturor resurselor universităţii.
Consiliul administrează fondurile universităţii.
Președintele consiliului, împreună cu un membru al consiliului, administrează
patrimoniul universităţii.
Consiliul aprobă bugetul universităţii, în conformitate cu recomandările
rectorului, şi distribuie toate resursele.
Consiliul angajează și concediază rectorul; la recomandarea rectorului angajează
și concediază echipa de management superior.
Consiliul încheie un contract de dezvoltare cu ministrul educaţiei.
3.3.1.3. Procedura de selecţie
Procedura de selecţie a membrilor externi ai Consiliului prevede următoarele:
Universitatea instituie o comisie de nominalizare și o comisie de selectare a
membrilor externi. Aceste comisii trebuie să se asigure că candidaţii la funcţia de membru
extern al Consiliului satisfac cerinţele privind calificarea și angajamentul faţă de universitate.
12
Procedurile de instituire a comisiilor de nominalizare și de selecţie sunt elaborate
de către Consiliu. Componenţa acestora este stipulată în Statutele universitţilor. De obicei ele
includ și reprezentanţi ai comunităţii academice a universităţii.
Membrii interni ai Consiliului sunt aleși de întreaga comunitate universitară și
reprezintă cadrele didactice şi de cercetare (inclusiv doctoranzii salariaţi), personalul tehnic,
administrativ și cel studenţesc al univesităţii. Studenţii sunt reprezentaţi în Consiliu în număr
de cel puţin doi membri.
Membrii externi sunt selectaţi în baza calificărilor personale. Candidaţii trebuie
să posede o perspectivă asupra aspectelor legate de cercetare, educație, diseminarea și
schimbul de cunoștințe, preum şi o experienţă în domeniul managementului, organizării și
finanţelor, inclusiv evaluarea bugetului și conturilor.
Membrii externi ai Consiliului pot deţine cel mult două mandate cu durata de 4
ani fiecare. Membrii interni ai Consiliului sunt aleși pentru o perioadă de patru ani şi pot fi
realeşi pentru incă un mandat. Reprezentanţii studenţilor în Consiliu sunt desemnaţi pentru o
perioadă de doi ani.
3.3.1.4. Organul de conducere responsabil de procesele predare-învăţare şi
evaluare.
În scopul gestionării eficiente a tuturor aspectelor ale activităţii academice
rectorul instituie unul sau mai multe consilii academice. Aceste consilii pot fi instituite la
diferite niveluri de organizare (nivel de universitate, facultate, departament).
Membrii consiliului academic sunt cadre didactice, inclusiv doctoranzi salariaţi,
precum și studenţi. În consiliul academic al facultăţii decanul este membru din oficiu, în
virtutea funcţiei deţinute.
Consiliul academic are următoarele atribuţii:
aduce la cunoştinţa rectorului opinia consiliului (sub formă de raport, notă
informativă) cu privire la distribuirea internă a fondurilor.
expune părerea asupra întrebărilor-cheie strategice ce ţin de activitatea de
cercetare, procesul educaţional și schimbul de cunoștinţe.
înaintează recomandări către rector cu privire la componenţa comisiilor
academice de evaluare a candidaţilor la funcţiile didactice şi ştiinţifice.
acordă titluri şi diplome de doctor în ştiinţă.
alte atribuții prevăzute în Statutul universităţii.
Consiliile academice pot face declaraţii cu privire la toate aspectele academice de
relevanţă substanţială pentru activităţile universităţii și au datoria de a discuta probleme
academice prezentate spre examinare către rector.
Fiecare consiliu academic îşi alege președintele din rândul membrilor aleși (astfel,
un decan nu poate fi președinte al consiliului).
Numărul membrilor, precum și durata mandatului consiliului academic sunt
stipulate în Statutul Universităţii.
13
3.4.2. Organele de management universitar / conducerea executivă
Rectorul este responsabil pentru managementul de zi cu zi a universităţii. El
acţionează în calitate de șef al conducerii executive și delegează sarcini și responsabilităţi de
lucru membriilor echipei de conducere executivă, care constă din rector, prorector(i), director
al universităţii și decani.
Echipa de conducere este responsabilă pentru funcţionarea universităţii, precum și
pentru realizarea strategiei și a obiectivelor universităţii.
3.3.2.1. Atribuţiile
Principalele atribuţii ale rectorului sunt:
înaintarea de recomandări pentru Consiliu privind angajarea și concedierea
membrilor echipei de conducere executivă a universităţii ;
angajarea și concedierea șefilor unităţilor academice și școlilor doctorale
(responsabile pentru oferirea de programe de studii de doctorat). Școlile doctorale sunt
instituite prin ordinul rectorului;
prezentarea Consiliului pentru aprobare a bugetului anual și semnarea conturilor
anuale;
determinarea structurii interne a universităţii, în limitele stabilite de către
Consiliu;
stabilirea regulilor privind sancţiunile disciplinare care urmează să fie aplicate
studenţilor;
în circumstanţe speciale, rectorul poate dizolva consiliile academice, comisiile
de doctorat si consiliile de studii.
în circumstanţe speciale, rectorul poate prelua responsabilităţile și atribuţiile
consiliilor academice, comisiilor de doctorat și consiliilor de studii.
3.3.2.2. Procedura de selecţie
Rectorul (la fel, și prorectorii) este numit de către Consiliu, în urma unui anunţ
public, la recomandarea comisiei de desemnare instituită de către Consiliu. Această comisie
este constituită astfel, încât să asigure reprezentarea cadrelor didactice, personalului tehnic și
administrativ, precum și a studenţilor instituţiei.
Candidatul la funcţia de rector trebuie să fie un cercetător recunoscut într-unul din
domeniile de cercetare în care activează universitatea și să cunoască din interior sectorul
învăţământului superior. El trebuie să fie un manager și organizator cu experienţă în mediului
de cercetare, să înţeleagă natura activităţilor universităţii și relaţia acesteia cu societatea din
care face parte. Rectorul este desemnat pentru o perioadă de durată fixă determinată de către
Consiliu și există posibilitatea de obţine un nou mandat.
3.4.3. Structura organizaţională a universităţii
14
Structura organizatorică a universităţilor nu este reglementată prin lege.
Universităţile pot decide desinestătător asupra structurii sale. Rectorul este organul care
determină structura internă a universităţii, în limitele stabilite de consiliul universităţii.
Totuşi, în Actul Universităţilor există prevederi asupra unor organisme specifice,
aferente problemelor academice, de cercetare și de colaborare cu părţile interesate: panourile
angajatorului, comisiile de doctorat, consiliile de studii, etc.
Structura organizatorică a universităţii este stipulată în Statutul instituţiei.
Universitatea este divizată în facultăţi (domenii principale), în care operează un
număr de departamente, școli și consilii de studii, scoli de doctorat și comisii de doctorat,
precum și în unităţi administrative (de management).
Facultate: În cadrul fiecărei facultăţi activează departamente, școli doctorale,
consiliile de studii (și , în unele universităţi , școli).
Decanul, desemnat de rector în baza unui aviz public, reprezintă facultatea și este
responsabil de gestionarea activităţilor acesteia.
Decanul efectuează conducerea executivă a facultăţii, asigură coerenţa între
cercetare, programele de studii și serviciile publice prestate de facultate, precum și calitatea și
dezvoltarea strategică a tuturor direcţiilor de activitate a facultăţii. Responsabilitatea
principală a decanului este gestionarea finanţelor facultăţii şi managementul personalului. El
este membru al echipei de conducere executive a universităţii și membru al consiliului
academic al facultăţii.
În baza dreptului delegat de rector, decanul facultății instituie una sau mai multe
scoli doctorale, constituie și desfiinţează consiliile de studii și comisiile de doctorat. El
desemnează șefii departamentelor, numește șefii școlilor și directorii școlilor doctorale,
aprobă președinţii şi vicepreședinţii ai consiliilor de studii și numește președinţii și
vicepreședinţii comisiilor de doctorat.
Departamentul din cadrul facultăţi este condus de un șef de departament, angajat
de către decan, în baza unui anunț public. Perioada de angajare este fixată în contractul de
muncă, care poate fi reînnoit.
Șeful departamentului realizează managementul și administrarea de zi cu zi a
departamentului, inclusiv planificarea și distribuirea sarcinilor de lucru. El asigură calitatea,
coerenţa și dezvoltarea programelor de studii oferite de departament, precum şi a activităţilor
de predare, cercetare și schimb de cunoștinţe. Fiind asistat de consiliile de studii și directorii
de studii, șeful departamentului monitorizează procesul de evaluare a programelor de studii
ale departamentului și a activităţii de predare.
Șeful de departament instituie consiliul departamentului, determina mărimea și
structura lui, precum și durata mandatului membrilor aleși ai consiliului.
Consiliul departamentului este compus din șeful de departament, reprezentanţii
personalului academic, inclusiv doctoranzi salariați, a personalului tehnic și administrativ și a
studenţiilor. Șeful de departament împreună cu consiliul exercită conducerea departamentului.
15
Școala Doctorală. Decanul este responsabil de instituirea și desfiinţarea școlilor
doctorale/centrelor de studii de doctorat în cadrul facultății. Fiecare școală doctorală este
condusă de directorul școlii doctorale, care este numit și eliberat din funcţie de către decan.
Directorul școlii doctorale trebuie să fie un cercetător recunoscut, cu experienţă în
desfășurarea studiilor de doctorat.
Comisia de doctorat. Pentru fiecare școală doctorală decanul instituie o comisie de
doctorat, având ca membri reprezentanţi aleși de către și din rândul personalului academic, cu
durata mandatului de 3-4 ani, și doctoranzi, cu durata mandatului de un an. Comisia este
creată pentru a asigura influenţa studenţilor și a personalului academic asupra întregului poces
de elaborare, modernizare și predare a programelor de doctorat.
Numărul de membri ai comisiei este determinat de către decan. Ca urmare a
recomandării comisiei de doctorat decanul numește președintele și , dacă e cazul,
vicepreședintele comisiei de doctorat.
Consiliile de studii. Consiliile de studii elaborează şi gestionează unu sau mai
multe programe de studii şi sunt instituite și desfiinţate de către decanul facultăţii, după o
consultare cu membrii departamentelor, responsabile de aceste programe. Numărul de membri
în consiliu este determinat de către decan. Fiecare consiliu de studii trebuie să includă un
număr egal de reprezentanţi ai cadrelor didactice și ai studenţilor, aleși de către personalul
academic și, respectiv studenţii.
Consiliul de studii îşi alege președintele pentru un mandat de un an. Președintele
este ales din rândul cadrelor academice, angajate pe o normă întreagă, membri ai consiliului
de studii.
Principala responsabilitate a consiliului de studii este elaborarea planului de
studii, a ghidului de studii, asigurarea calităţii programului, dar şi asigurarea organizării,
performanţei și desfășurării procesului de predare-învăţare.
Şcoala. În unele universităţi (de exemplu Aalborg Universitiy) consiliile de studii
ale programelor de studii aferente unui subiect / domeniu sunt organizate în şcoli, care sunt
aprobate de către rector la recomandarea decanului facultăţii. Fiecare școală este administrată
de către şeful şcolii.
Șef de școală. Decanul, la recomandarea consiliului de studii respectiv, numește și
demite șeful școlii. Candidatul la funcția de șef al școlii trebuie să fie un cercetător
recunoscut, să cunoască domeniile academice de care este responsabilă școala, trebuie să
posede aptitudini de manager și experienţă în predare.
Șeful şcolii este responsabil în general de:
Elaborarea și implementarea politicilor și strategiilor școlii.
Prezentarea decanului facultăţii a recomandărilor privind bugetele școlii și ale
consiliilor sale de studii.
Coordonarea tuturor activităţilor școlii şi asigurării calităţii acestora.
Aprobarea temelor și termenelor limită de prezentare a tezelor de master precum și a
planului de monitorizare a studenţilor.
16
În cooperare cu consiliul de studiu respectiv, șeful școlii asigură planificarea și
organizarea practică a procesului de predare, a testărilor și altor evaluări incluse în examenare.
Împreună cu șefii de departamente și consiliile de studii relevante, șeful şcolii
monitorizează evaluarea programelor de studii și procesul de predare.
3.4.4. Obiectivele Strategiei procesului de predare-învăţare centrate pe student (separată sau
încorporată în strategia instituţională): predare-învățare Inovativă, utilizarea TI, accent pe
angajabilitate, internaţionalizare a curruculumului, achiziţioanre a competenţelor
lingvistice si inter-culturale (Document)
Învăţarea bazată pe probleme/proiecte (PBL) este una din direcţiile strategice ale
Strategiei Universităţii din Aalborg pentru anii 2016-2020 - Knowledge for the world.
Aceasta prevede următoarele acţiuni-cheie:
1. Recunoaşterea internaţională a PBL şi documentarea rezultatelor acestei
abordări: identificarea rezultatelor de cercetrare a practicii PBL la AAU şi lansarea unui
număr de proiecte de cercetare şi educaţionale de dezvoltare cu referire la PBL. Una din
temele de cercetare este cu referire la utilizarea TI în PBL, dar şi la motivarea şi experienţa de
învăţare a studenţilor.
2. PBL – parte componenta a asigurării calităţii programelor de studii ale AAU:
dezvoltarea continuă a modelului PBL a AAU, pentru ca acesta să asigure corelarea învăţării
şi necesităţilor bazate pe competenţe a studenţilor şi societăţii. Ca prim pas este integrarea TI
în modelul PBL.
3. Încorporarea organizaţională a principiilor PBL: școlile vor elabora programe
în baza principiilor PBL, asigurarea integrarii PBL ca un obiectiv de învățare explicită în
programele școlare și regulamentele tuturor programelor de studiu, iniţierea sisitematică în
PBL a studenţilor de la toate programele de studii, iniţierea sistematică în PBL a noului
personal academic, elaborarea şi asigurarea implementării (şefii de departamente) a unui plan
de perfecţionare a PBL şi a competenţelor TI ale personalului academic.
3.4.5. Structura cheie responsabilă de organizarea procesului de predare-învăţare centrate pe
student
Structura inter-universitară responsabilă de implementarea, promovarea şi
dezvoltarea PBL în cadrul AAU este Academia PBL.
3.4.5.1. Atribuţiile şi subordonarea
Academia PBL elaborează activități pedagogice, sprijină rețelele de cercetare și
oferă cunoștințe și resurse actualizate cu referire la PBL în general, dar şi la modelul PBL
Aalborg, atât pe plan intern, cât și cel extern.
Pe plan intern, obiectivul Academiei PBL este de a facilita crearea unui profil
PBL puternic în toate domeniile de studii în cadrul AAU. Facilitarea se realizează prin
organizarea unor activități conexe PBL în diverse rețele de interes inter- şi cross-
departamental.
3.4.5.2. Structura /Componenţa
17
Academia PBL este o organizatie de reţea deschisă pentru inițiative și pentru
participarea tuturor angajaților Universitatăţii din Aalborg, precum și pentru părțile interesate
din exterior.
Academia are un consiliu de administrație, care lansează inițiative noi ce ţin de
PBL, facilitează, susține și coordonează rețelele și activitățile, planifică și să coordonează
vizitele internaționale, instruirile și seminarele, administrează și duce evidența bugetului.
3.3.5.4. Acte emise
3.3.5.5. Relaţii cu structurile academice universitare (facultăţile, departamentele, etc.)
Academia PBL lucrează cu departamentele și facultățile, cu scopul de a sprijini
dezvoltarea continuă a modelului Aalborg a PBL. Ea organizează diverse semninare, lecţii,
oferă resurse pentru promovarea, implementarea PBL în cadrul universităţii.
3.3.6. Sistemul universitar de Asigurare a Calităţii (AC)
3.3.6.1. Atribuţiile
Sistemul de asigurare a calității a Universităţii din Aalborg garantează că
activitatea privind asigurarea și dezvoltarea calității programelor de studii universitare va avea
ca rezultat îndeplinirea obiectivelor descrise în politica Universității de asigurare a calității în
domeniul educației.
Sistemul de asigurare a calității este definit de opt domenii de calitate:
1. Indicatorii cheie de performanță pentru calitate;
2. Structura și procesul;
3. Calitatea predării și a mediului studențesc;
4. Suportul ştiinţific si infrastructura de cercetare;
5. Dezvoltarea competențelor pedagogice;
6. Indicatori cheie de performanță cu referire la relevanță;
7. Dialogul cu absolvenți;
8. Cooperarea și dialogul cu reprezentanţii pieței muncii.
In plus, programele de studii la fiecare trei ani sunt auto-evaluate printr-un proces
de auto-evaluare, care oferă o evaluare generală a calității și relevanței programelor de studii.
Pe baza acestui proces, sunt lansate inițiative relevante pentru dezvoltare.
3.3.6.2.Structura
Managementul sistemul de asigurare a calităţii la AAU este asigurat (a se vedea:
site-ul universităţii www.kvalitetssikring.aau.dk/kontakt/):
La nivel de universitate de subdiviziunea „Administrarea
Studiilor” (Study Administration) din cadrul Secretariatului rectorului - 4 colaboratori.
La nivel de facultate de grupul Învăţământ din cadrul Biroului
facultăţii (ex. Facultatea de Stiinţe Umanitare www.en.hum.aau.dk/about-the-faculty/deanery-
and-the-faculty-office/) cu 2-4 colaboratori.
3.3.7. Introducerea programelor de studii de licenţă
18
3.3.7.1. Structurile abilitate să iniţieze şi să elaboreze un program de studii.
Programele de studii universitare în instituțiile de învățămînt superior din
Danemarca sunt concepute, de regulă, la iniţiativa grupurilor de cercetare cu rezultate
performante, în baza potenţialului uman şi material obţinut din cercetare.
Fiecare program este în responsabilitatea unei echipe de program (în AAU -
consiliul de studii), subordonat unui departament (şcoli), în cadrul unei facultati.
3.3.7.2.Cerinţele faţă de dosarul pentru programele noi de studii
Documentul de baza pentru un program de studii este Planul de studii /
Curriculumul care cuprinde următoarele compartimente: baza legală (ordinele sau actele
ministeriale, facultatea şi consiliul/board-ul de studii la care va fi afiliat); condiţiile de
admitere, gradul oferit, durata şi competenţele de profil (cunoştinţe, aptitudini, competenţe
profesionale); structura pe semestre şi module; descrierea succintă a modulelor (prerechizite,
obiective, activităţi, forme de examinare, criterii de evaluare); reguli privind lucrările scrise,
inclusiv proiectul de licenţă; reguli privind transferul de credite, inclusiv posibilitatea de
alegere a modulelor-parţi componente ai unui alt program de la o universitate din Danemarca
sau din strainătate; reguli care se referă la progresul programelor de licenţă/masterat,
realizarea proiectelor, reguli de examinare.
Curriculumul este elaborat urmând prevederile actelor legale şi ordinelor emise de
ministerul de resort: Actul danez (de Consoldare) al Universităţilor, Ordinul de examinare,
Ordinul ministrului privind programele de studii, Ordinul de admitere, Ordinul ministrului
privind scala de gradare/notare şi actele normative la nivel de institutţie şi facultate.
Curriculum este însoţit de următoarele documente: Descrierile pe semestre a programului şi
Descrierea modulelor programului.
Programele de licenţă şi de masterat oferite de AAU sunt structurate pe module şi
sunt organizate pe principiul invăţământului bazat pe probleme şi proiecte (PBL).
3.3.7.3.Organul care aprobă dosarul
După un control juridic riguros decanul facultăţii aprobă programul şi il propune
spre evaluare consiliului academic.
3.3.8. Metode de învățare-predare și evaluare utilizate la universitate (diferenţele
între abordările la diferite facultăţi/domenii).
Profesorii din cadrul Facultăţii de drept se bucură de libertate şi independenţă în
ceia ce priveşte alegerea metodelor de predare. De exemplu, associate professor Marie Jull
Sorensen foloseşte pe larg metoda aşa-numitor workshopuri, care presupune organizarea
lucrului cu studenţii în felul următor.
Workshopul durează 5 ore 30 minute (8.00-13.30), începînd cu o lecţie teoretică
de circa 30 minute. Apoi are loc lucrul în grup, discuţii, pauză, iarăşi explicaţii teoretice, lucru
în grup etc. Această metodă permite profesorului de a implica mai activ studenţii în procesul
de învăţare, rolul profesorului fiind secundar. Profesorul este cel care doar ghidează sau
trasează punctele teoretice de reper, iar studenţii sunt nevoiţi să se implice activ în vederea
găsirii răspunsului la întrebările din domeniul curricular. În cadrul disciplinei predate de dna
19
Sorensen studenţii elaborează proiecte în grup conform metodei PBL. Potrivit opiniei Mariei
Sorensen, sunt 3 elemente cheie ale PBL.
1. Proiectul;
2. Supporting courses.
3. Cooperating.
Evaluarea finală are loc prin susţinerea proiectului. Deşi proiectul este efectuat în
grup, evaluarea are loc în mod individual, în funcţie de aportul fiecăruia la elaborarea
acestuia. 60% din nota de la examen o constituie nota pentru proiect, iar 40% din nota de la
examen este bazată pe răspunsurile studentului la întrebările ce ţin de subiectele incluse în
curricula disciplinei.
O metodă interesantă de predare, numită master-class, este utilizată de profesorul
Sten Bonsing la disciplina drept administrativ. După lecţiile teoretice şi practice clasice sunt
organizate master-classurile. Cu o zi înainte de master-class pe moodle este pusă o problemă
complicată şi mutiaspectuală. Studenţii trebuie doar să citească problema. De fapt, problema
este soluţionată de însăşi profesor pe parcursul acestui master-class. Problema este prezentată
pe două ecrane mari într-o sală enormă cu participarea a peste 100 studenţi. Profesorul
subliniază cu galben în documentul electronic principalele idei, care ar ajuta la rezolvarea
cazului. Pe documentul electronic sunt formulate mai multe întrebări, fiind lăsat loc gol între
acestea. Profesorul divizează sarcinile între studenţi. De exemplu,, o parte din studenţi
răspund la o întrebare, altă parte - la o altă întrebare. Studenţii rezolvă şi caută soluţii
împreună. Master-class durează circa 2 ore - 2 ore 30 min. Această metodă ajută studentul să
facă legătura dintre o problemă practică şi legislaţia existentă.
Evaluarea la disciplina dreptul administrativ are loc prin examen, care dureză 5 ore
şi constă în soluţionarea unui caz concret după modelul expus la master class.
Sunt 2 evaluatori: intern şi extern (practician). În cadrul examenului studenţii au
acces la legi.
De menţionat, că există mai multe modalităţi de evaluare a studenţilor. Astfel, unii
profesori folosesc examenul de 2 ore (2 hours written exam). Testul include 5 întrebări mai
mult teoretice, dar de analiză sau comparaţie. Există şi examenul de 24 ore (24-hour written
project), care presupune soluţionarea unei probleme practice şi necesită o cunoaştere a
legislaţiei naţionale şi internaţionale.
3.3.9. Structura responsabilă de ciclul III
În sistemul danez de învăţământ de studiile doctorale sunt organizate în Şcoli
doctorale.
3.3.9.1. Atribuţiile
Scoala doctorala este responsabilă de organizarea studiilor de doctorat la facultate,
inclusiv dezvoltarea în continuare a programelor studii de doctorat existente și a unor noi
prorame, precum și de a asigura calitatea acestora. Școala doctorală revizuieşte continuu
programele doctorale, realizează evaluări generale și dezvoltă strategii în vederea creării și
menținerii unui cadru de resurse necesare pentru programele de cercetare ale facultății.
20
Prin intermediul Școlii doctorale se asigură următoarele obiective generale ale
programelor de doctorat:
Un înalt nivel internațional în pregătirea cercetătorilor.
Integrarea doctoranzilor și a programelor de doctorat în medii
active de cercetare cu o comunicare și schimb de cunoștințe științifice la nivel internațional.
3.4. Raporul cu alte struicturi universitare responsabile cu aprobarea
curriculumului.
Școala Doctorală. Rectorul, sau, în cazul delegării acestei responsabilităţi,
Decanul facultăţii este responsabil de instituirea și desfiinţarea școlilor doctorale/centrelor de
studii de doctorat în cadrul facultății. Fiecare școală doctorală este condusă de directorul școlii
doctorale, care este numit și eliberat din funcţie de către decan. Directorul școlii doctorale
trebuie să fie un cercetător recunoscut, cu experienţă în desfășurarea studiilor de doctorat.
Comisia de doctorat. Pentru fiecare școală doctorală rectorul sau, în cazul
delegării acestei responsabilităţi, decanul instituie o comisie de doctorat, având ca membri
reprezentanţi aleși de către și din rândul personalului academic, cu durata mandatului de 3-4
ani, și doctoranzi, cu durata mandatului de un an.
Numărul de membri ai comisiei este determinat de către decan. Ca urmare a
recomandării comisiei de doctorat, decanul numește președintele și , dacă e cazul,
vicepreședintele comisiei de doctorat.
Comisia este creată pentru a asigura îndeplinirea următoarelor sarcini: a
recomanda decanului componenţa comisiilor de evaluare; a aproba cursurile din programul
de doctorat; a pregăti pentru directorul şcolii doctorale sugestii privind liniile directorii interne
pentru şcoala doctorală; a se pronunţă asupra evaluării programelor doctorale şi a
supravegherii / conducerii studenţilor doctoranti, etc.
Programele doctorale şi activităţile Şcolilor Doctorale sunt moitorizate de căre
decan.
3.3.10. Documente privind politicile şi conţinutul curriculumului universitar
3.3.11. Calificarea pedagogică a personalului academic.
3.3.12. Implicarea studenţilor în guvernarea şi managementul universităţii.
În majoritatea univesrităţilor există organizaţii studenţeşti a căror obiectiv este
promovarea intereselor generale ale studenţilor și asigurarea unei comunicării eficiente cu
autorităţile universitare.
În conformitate cu Actul Universităţilor şi statutele universităţilor, reprezentanţii
studenţilor sunt membri în toate organele de management şi cele consultative universitare.
21
În universităţile daneze studenţii au o contribuţie majoră în gestionarea procesului
educaţional, fiind reprezentaţi în consiliile academice la toate nivelele universitare şi în
consiliile de studii, în care studenţii constitue 50% din numărul membrilor.
3.3.13. Abordarea invăţării-predării centrate pe student la nivel de universitate.
3.3.13.1. Misiunea/Strategia universităţii
Învăţarea bazată pe probleme/proiecte (PBL) este una din direcţiile strategice ale
Strategiei Universităţii din Aalborg pentru anii 2016-2020 - Knowledge for the world.
Promovarea în cadrul universităţii
Învăţarea bazată pe problemă -PBL este implementatată la toate facultăţile din
cadrul AAU. Toate grogramele de studii oferite la universitate sunt elaborate în baza acestei
metodologii. Structura inter-universitară responsabilă de implementarea, promovarea şi
dezvoltarea PBL în cadrul AAU este Academia PBL.
3.3.13.2. Suportul administrativ şi financiar în implementarrea acestei abordări
Academia PBL a fost creată la universitate cu scopul de a asigura pregătiirea şi
perfecţionarea continuă a personalului academic apt să aplice PBL în domeniile sale de
formare.
Universitatea achiziţionează şi alocă resurse pentru a susuţine şi a facilita
aplicarea învăţării bazate pe problemă/proiect. Aceasta implică: oferirea de spaţii pentru
lucrul în grup, întâlnirile cu supraveghetorul de proiect, clase de diferite mărimi şi dotari cu
echipament pentru activităţile de studii (lecţii, seminare, laboartoare, workshop-uri);
menţinerea unei biblioteci universitare, care oferă studenților acces la reviste ştiinţifice de
specialitate, periodice și literatura științifică care conţin informaţii despre rezultate de ultimă
oră; oferirea accesului la informţiile şi sistemele/platformele IT pentru sprijinire activităţilor
din cadrul proiectului.
3.3.13.3.Aportul Formarii continue
Prin activitatea sa Academia PBL asigură dezvoltarea continuă a competenţelor
pedagogice și a abilităților didactice, în domeniile respective de formare, ale cadrelor
didactice, ceeea ce produce schimbări în metode de predare și stiluri de învățare.
3.4. Nivel de facultate/department
3.4.1. Raportul între managementul superior (nivel universitate) şi managementul facultăţii
şi/sau departamentului cu referire la predare-învăţarea centrată pe student.
3.5. Nivel de organ/structură responsabilă de elaborare programului de
studii
3.5.1. Structura organului responsabil cu elaborarea planurilor de studii şi curriculumului
În cadrul AAU structura care este responsabilă de elaborarea programului de
studii (ciclurile I şi II) este Consiliul de studii.
22
Numărul de membri în consiliu este determinat de către decan. Fiecare consiliu de
studii trebuie să includă un număr egal de reprezentanţi ai cadrelor didactice și ai studenţilor,
aleși de către personalul academic și, respectiv studenţii.
Consiliul de studii îşi alege președintele pentru un mandat de un an. Președintele
este ales din rândul cadrelor academice, angajate pe o normă întreagă, membri ai consiliului
de studii.
Principala responsabilitatea a consiliului de studii este elaborarea planului de
studii, a ghidului de studii, asigurarea calităţii programului, dar şi asigurarea organizării,
performanţei și desfășurării procesului de predare-învăţare.
3.5.2. Raportul acestui organ cu facultatea, departamentul şi alte structuri din cardul
facultăţii/departamentului.
Consiliile de studii sunt instituite și desfiinţate de către decanul facultăţii, după o
consultare cu membrii departamentelor. Ele sunt responsabile de elaborarea şi gestionarea
uneia sau mai multe programe de studii. Consiliile de studii sunt structuri din cadrul unui
departament, însă pot fi şi structiri inter-departamentale, gestionând progame de studii inter-
sau multi disciplinare.
3.5.3. Crearea programelor inter- şi multi-disciplinare.
Programele de studii inter- şi multi-disciplinare sunt elaborate şi gestionate de
consiliile de studii inter-departamentale, în cadrul uneia sau mai două facultăţi.
3.5.4. Procesul de elaborare şi aprobare a programelor noi de studii.
Consiliul de studii elaborează Curriculumulul, urmând prevederile actelor legale
şi ordinelor emise de ministerul de resort. După un control juridic riguros, decanul facultăţii
aprobă programul şi îl propune spre evaluare consiliului academic.
3.5.5. Procesul de aprobare a unui modul nou într-un program de studii existent.
3.5.6. Practicile / metodele de evaluare utilizate.
În sistemul danez de învăţământ superior este specific şi modul de examinare, atat
la faza finală a programelor de studii, cât şi la evaluarea modulelor semestriale. Un semestru
de studii cuprinde, de regula, 4-5 module cu 5, 10 sau 15 credite ECTS. Din aceste module,
cel puţin unul (de 10 sau 15 credite) va avea examinare externă, celelalte se supun examinării
interne. Examinările interne sunt evaluate de catre unul sau mai multe cadre didactice
(examinatori interni) desemnate de către universitate dintre profesorii săi. Examinările externe
sunt evaluate de către unul sau mai mulţi examinatori interni şi de unul sau mai mulţi
examinatori externi, numiţi de către Agenţia Daneză pentru Universităţi si Internaţionalizare.
Ordinul ministrului [MO on Grading Scale and Other Forms of Assessments of
University Education, no 666/2011, sectiunea 20(4)] prevede: „Examinările externe trebuie sa
acopere parţi importante ale programelor, inclusiv proiectul de licenţă, teza de master
(candidatus) şi proiectul de master. Cel puţin o treime din numărul total de puncte ECTS ale
programului trebuie să fie obţinute la examinările externe. Profesorul cursului în cauză
evaluează participarea la curs a studentului".
Evaluarea constă într-o nota bazată pe grila de 7 puncte sau evaluarea cu
admis/respins.
Pot fi aplicate următoarele metode de evaluare:
- Evaluări curente (participări la cursuri, sarcini scrise, prezentări, lucul cu
docmente). De obicei, se acordă calificativul admis/respins.
23
- Evaluarea modulului (examene scrise sau orale, sau combinaţia acestora). La
examene orale întotdeauna participă cel puțin doi evaluatori.
- Evaluarea proiectelor. Examenul de proiect se desfășoară simultan pentru
studenții care au lucrat la proiect şi au pregătit împreună raportul asupra proiectului.
Punctul de plecare pentru examinare este raportul proiectului. Examinarea constă
într-o prezentare comună, o discuție comună și întrebări orientate în mod individual.
Întrebarile trebuie sa se bazeze pe raportul de proiect depus de grup și trebuie să includă
subiectele centrale ce corespund obiecivelor de învăţare ale moduluilui de proiect.
3.5.7. Implicarea studenţilor în elaborarea programelor de studii.
Implicarea activă a studenţilor în elaborarea curriculumului este asigurată de
faptul că fiecare consiliu de stduii responsabil de program este constituit în proporţie de 50%
din studenţii facultăţii.
3.5.8. Managementul programelor de studii
3.5.8.1. Implicarea personalului academic în organizarea şi coordonarea unui program de studii
Fiecare program de studiu oferit la AAU este elaborat şi gestionat de către un
consiliu de studii din cadrul unei şcoli care funcţionează la una sau mai multe facultăţi.
Conținutul și procesele fiecărui semestru al programului sunt planificate și controlate de
grupul de semestru.
Grupul de semestru, denumit şi grup de coordonare, este format din cadre
academice (profesorii ce ţin cursurile și supraveghetorii proiectelor realizate în semestrul
respectuiv) secretarul de studiu și reprezentanți ai studenților. Președintele grupului de
semestru se numeşte coordonator al semestrului și este, de obicei, un profesor care are cursuri
în acest semestru.
În cadrul reuniunilor sale, grupul planifică și pune în discuție cursul activităților
semestriale. Coordonatorul semestrului, dacă este necesar, asigură implicarea altor cadre
academice din semestrul în activităţile de planificare și gestionare. Grupul de semestru este
responsabil de planificarea, executarea şi eveluarea activităţilor din cadrul semestrului.
În activitatea sa, grupul ia în considerare deciziile şi recomandările menționate în
rezumatul consiliului de studii privind ciclul semestrial din anul precedent.
Dupa finalizarea semestrului, coordonatorul semestrului întocmeşte un proiect al
raportului de evaluare a semestrului și a procesului de predare. Proiectul raportului de
evaluare este transmis tuturor membrilor grupului de semestru pentru observații şi comentarii.
Raportul final de evaluare cu concluziile și propunerile grupului de semestru este transmis
consiliului de studii.
3.5.8.2. Modul în care acest proces este formalizat
Coordonatorul semestrului și alți profesori din grupului de semestru sunt numiți
de către departament/ departamente. Consiliul de studiu poate respinge persoana numită de
department în calitate de coordonator al semestrului. Coordonatorul semestrului este
considerat mâna dreaptă a consiliului de studii. Studenții, după îneperea semestrului,
desemnează reprezentanții lor, astfel ca fiecare grup de proiect să fie reprezentat în grupul de
semestru .
Înainte de a începe semestrul președintele consiliului de studii convoacă o
reuniune, în cadrul căreia se furnizează informații cu privire la liniile directoare, reguli noi,
etc. și se discută întrebările cross-semestriale. Secretarii de studiu sunt, de asemenea, invitați
24
la reuniune. Coordonatorul de semestru urmează să contacteze președintele consiliului de
studii dacă apar probleme sau întrebări referitoare la planificarea, executarea și evaluarea
semestrului.
Modalitatea şi regulile de gestionare a semestrului sunt descrise în actul
instituţional întitulat Managementul Semestrului.
3.5.9. Revizuirea unui program de studii
3.5.9.1. Procedura de monitorizare anuală şi reviziure periodică a programului
Fiecare program de studii este monitorizat continuu în primul rând de consiliul de
studii responsabil de acest program. Aceasta este realizată prin (a) evaluarea fiecărui semestru
şi a procesului de predare realizat în cardrul semestrului, (b) evaluarea integrală a programului
de studii.
Evaluarea semestrului şi a procesului de predare realizat în cardrul acestuia este în
responsabilitatea grupului de semestru. Dupa finalizarea semestrului, coordonatorul
semestrului cu consultarea grupului de semestru elaborează raportul de evaluare a semestrului
și a procesului de predare, care este transmis consiliului de studii.
Acest raportul de evaluare, pe lângă răspunsurile studenților la chestionarele
elaborate de şcoală, procesele-verbale de la ședințele grupului de semestru și ședința de
evaluare, trebuie să se bazeze pe orice documente prezentate de la profesorii care au ţinut
cursuri, supraveghetorii proiectelor și grupurile de proiect. Observațiile prezentate trebuie să
fie anexate la raportul de evaluare. De asemenea, la acest raport trebuie să fie anexate şi
statisticile rezultatelor examinărilor realzate în semestrul respectiv.
Raportul de evaluare se finalizează cu un rezumat și cu recomandările grupului
privind efectuarea modificărilor necesare, înainte de următoarea iterație a semestrului.
Rezumatul și recomandările sunt incluse într-un document, pe care consiliul de studii îl
publică pe pagina web a școlii, în conformitate cu ordinul ministerial privind transparența în
programele educaționale etc.
Evaluările semestriale reprezintă un instrument important pentru consiliului de
studiu și activitatea consiliilor academice de a asigura atât calitatea predării, cât şi calitatea
programelor educaționale, deoarece recomandările prezentate în rapoartele de evaluare sunt
utilizate pentru ajustările programelor de studii și a normărilor activităţilor de predare în
următoarele semestre.
Pe lîngă evaluările procesului de predare şi a semestrului, consiliul de studiu
efectuază, de asemenea, şi evaluarea întregului program de studiu. Această evaluare se face
pe baza răspunsurilor la un chestionar a studenților din semestrele 6 și 10 cu privire la
experiența lor în ceea ce priveşte conținuturile, progresarea (evoluarea), sarcina/volumul de
studii şi împlinirea așteptărilor atât în cadrul programului de licență, cât și a celui de master.
3.5.9.2. Indicatorii de performanţă aplicaţi
Sistemul de asigurare a calităţii al Universităţii din Aalborg inclulde următorii
indicatori cheie ce ţin de procesul educaţional:
- Înmatriculări;
- Contingentul studentesc current;
- Absolventi;
- Abandon al studiilor, exmatriculari;
25
- Statistici caracteristice;
- Eficienta;
- Acoperirea (programelor de studii) cu suportul stiintific;
- Disponibilitate;
- Studenţi per ani de studii;
- Studenti care achita taxa de studii.
3.5.9.3. Feedback-ul stdenţilor: procedura şi impactul.
Studenţii univesităţii participă în evaluarea atât a procesului de predare în cadrul
fiecărui semestru, integral a semestrului, cât şi a întegului program de studii.
În cadrul evaluării semestriale şcoala trimite tuturor studenţilor un scurt
chestionar. Răspunsurile studenților sunt prezentate consiliilor de studii, şi transmise fiecărui
coordonator de semestru pentru a le folosi, împreună cu alte documente (inclusiv procesele
verbale ale întâlnirilor grupului de semestru), ca bază pentru întocmirea raportului de
evaluare a semestru și a procesului de predare în cadrul acesuia. Coordonatorul semestrului
poate organiza şi o întâlnire de evaluare la care trebuie să participle toți profesorii și studenții
din acel semestru.
Lectorii cursurilor și supraveghetorii proiectelor utilizează rapoartele de evaluare
care includ răspunsurile studenţilor la chestionarele propuse pentru îmbunătățirea continuă a
modulelor de curs și de proiect. De asemenea, coordonatorul de semestru utilizează
informaţiile din ciclurile anterioare ale semestrului pentru a regla sau a schimba organizarea și
cursul semestrului. Totodată, evaluările semestriale dau studenților posibilitatea de a evalua
propriile procese de învățare.
3.6. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi
Universitatea poate oferi condiții speciale de examinare pentru studenții cu
handicap fizic sau
dizabilități mintale și a studenților cu o limbă maternă, alta decât cea din Danemarca,
în cazul în care universitatea consideră că este necesar pentru a oferi astfel de studenți
cu în situația de testare.
Universitatea poate oferi condiții speciale de examinare pentru studenții cu
handicap fizic sau dizabilități mintale și a studenților cu o limbă maternă, alta decât cea din
Danemarca, în cazul în care universitatea consideră că este necesar pentru a oferi astfel de
studențicu în situația de testare. Însă condițiile oferite nu trebuie să diminuieze nivelul
evaluării bazate pe merit.
3.6.1. Suportul academic disponibil pentru cu dizabilităţi de învăţare.
Sunt prevăzute în Universitate căi de acces, blocuri de studii cu un nivel, căi de acces
pentru slabvăzători.
3.7. Infrastructura
Fiecare cadru academic dispune de un birou separat dotat cu mobilier şi echipament
necesar, în care îşi desfăşoară activitatea de cerecetare şi ghidare la distanţă a proiectelor
realizate de grupuri mici de studenţi/masteranzi. În plus, pe lângă aulele universitare, destinate
prelegerilor, există şi săli mai mici pentru lucrul în grup al studenţilor.
26
Studenții au acces liber în corpul de studii și ateliere 24/24 prin aplicarea cartelei
electronice.
Lucrul practic asupra proiectelor (discuții, schițe, concepere de proiect), se petrece în
locuri amenajate pe tot spațiul departamentului (holuri, coridoare, etc.).
Sunt utilizate pe larg platforma Moodle, rețelele de socializare și Skype-l, în special
în organizarea lucrului în grup. Universitatea oferă sălile de studiu în grup la alegerea
studenților, conexiune WiFi gratis în cadrul campusului, accesul în biblioteca universității
pînă la ora 10 seara, asistență TI pentru studenți, dar și în coordonarea lucrului cu
supraveghetorul, poate facilita participarea persoanelor cu dezabilități.
3.8. Nivel de program de studii
3.8.1. Nivelul de reflectare în strategia instituţională o abordării procesului de învăţare-predare.
Strategia Universitară Aalborg 2016-2017 este focusată pe dezvoltarea studiului
bazat pe probleme (PBL), iar această metodă este implementată de către personalul academic
și metodic universitar împreună cu studenții. Parte integrantă a acestui process de instruire
sunt tehnologiile informaționale.
În acest scop au fost readaptate curricula și planurile de studii. Personalul
universitar este instruit systematic în materia PBL, iar șefii de departamente asigură
dezvoltarea competențelor TI și PBL ale personalului didactic.
Abilitatea de comunicații electronice din domeniul programului de studii trebuie
să asigure ca orice comunicare scrisă între studenți se poate face numai prin intermediul
sistemului mail universitar (id-mail si elev-mail). Studenții sunt obligați să se informeze
cu deciziile consiliului de studiu și alte mesaje trimise prin poșta electronică către student.
.
3.8.2. Axarea programului de studii.
Programul e conceput pentru a asigura studenților admiterea la gradul de master în
drept.
Astfel, studentul la drept dobândește cunoștințe și abilități metodologice în cadrul
disciplinelor științifice juridice, inclusiv teoria și metodologia cercetării.
O diplomă de licență în drept, prin intermediul educației confirmă cunoștințele
academice extinse și abilități teoretice și metodologice, care fac ca studenții să fie capabili:
- să găsească și să prelucreze izvoarele de drept și literatura juridică în daneză
și engleză;
- să reflecte și să facă declarații motivate cu privire la ceea ce prevăd normele actuale din
cadrul programului legal;
- să poată utiliza una sau mai multe metode de cercetare, precum și instrumente și abilități de
implicare proprie în profesii juridice;
- să identifice, să analizeze și să evalueze legislația în domenii diferite de reglementare;
- să analizeze și să evalueze argumentele juridice;
să evalueze, să interpreteze și să se califice probleme din domeniul dreptului privat, a
dreptului public sau probleme procedurale, ținând cont de legislația relevantă;
să fie capabil să comunice probleme profesionale și soluții colegilor și non-specialiștilor sau
partenerilor și utilizatorilor;
27
să gestioneze situații complexe și orientate spre dezvoltare în context de studiu sau de lucru in
cadrul legal al disciplinei, precum și să participe la cooperarea profesională și interdisciplinară
cu o abordare profesională;
să lucreze în mod independent și în cooperare profesională și interdisciplinară;
să identifice nevoile de învățare proprii în diferite medii de învățare.
Programul de studii este axat pe elaborarea în grupuri mici de cîte 3-4 studenți a
proiectelor de cercetare a unor probleme practice cu implementarea cunoștințelor din sursele
recomandate. Grupurile de studenți sunt ghidați de professor, care coordonează din punct de
vedere metodologic procesul de elaborare a proiectelor și evaluiază rezultatele.
3.8.3. Structura planului de studii al programului
Planul de studii este structurat potrivit unui calendar academic constînd din 3 ani
de studii a cite 2 semestre fiecare, răstimp în care studenții trebuie să întrunească 180 credite
transferabile. 160 dintre acestea trebuie întrunite la discipline obligatorii, 10 – la discipline
opționale și 10 – pentru elaborarea proiectului final de licență. Toate disciplinele care se
regăsesc în cele 160 ETCS sunt grupate în 4 module. Astfel, nu există discipline individuale,
ci părți ale moduleleor distribuite în diferite semestre.
În cadrul programului sunt incluse următoarele unități de predare și de lucru:
- Prelegeri, cursuri, exerciții scrise, exerciții orale;
- proiecte de grup (cu eșantion de proiect);
- obligatoriu cursuri juridice și activități de formare.
Studenților li se oferă posibilitatea de alegere în intrevale de timp stabilite, astfel
încât acesta să reușească să se documenteze cu conținutul cursului și să poată lua o decizie
corespunzătoare intenției de specializare la master.
3.8.3.1. Nr de ore total, pe semestru
În cadrul fiecărui semestru studentul trebuie să întrunescă 30 ETCS, adică 900
ore.
3.8.3.2. Modulele
Toate disciplinele din 6 semestre se grupează în 4 module: Modul general, Modul
Drept public, Modul Drept privat, Modul procedural.
3.8.3.3. Evaluarea studenţilor
Toate cursurile obligatorii trebuie evaluate în scris și / sau examen
oral (inclusiv eșantion de proiect). Dacă evaluarea nu este internă , la examen este implicat și
un examinator extern.
Studenți în Danemarca sunt evaluați potrivit unei gradații constând din
puncte grupate în 7 niveluri. Acest specific deseori creează dificultăți studenților danezi în a fi
acceptați în alte universități care solicită doar studenți cu evaluare de top. Scara din 7 niveluri
de evaluare a performanțelor studențești este bazată pe Scara Europeană de transfer rezultată
din Sistemul de credite transferabile. Evaluarea stundenților se regăsește în Reglementările
scopurilor și criteriilor de instruire.
În concret:
28
N
ota
Cali
ficativul
D
Descrierea
E
CTS
1
2
Exce
llent
A
1
0
Foar
te bine
B
7 Bine C
4 Favo
rabil
D
0
2
Ade
cvat
E
0
0
Inad
ecvat
F
x
-
3
Rău F
3.8.3.4. Evaluarea personalului academic
3.8.3.5. Progresia învăţării
3.8.4. Tipul de acreditare: academic/regulatoriu sau professional
3.8.5. Nivelul de utilizarea a IT, platformelor de e-instruire şi/sau învăţării mixte (blended)
3.8.6. Elaborarea, îmbunătăţirea/modernizarea şi organizarea/gestionarea programului de studii
3.8.6.1. Procedura şi structura responsabilă
În cadrul AAU structura care este responsabilă de elaborarea programului de
studii (ciclurile I şi II) este Consiliul de studii.
Numărul de membri în consiliu este determinat de către decan. Fiecare consiliu de
studii trebuie să includă un număr egal de reprezentanţi ai cadrelor didactice și ai studenţilor,
aleși de către personalul academic și, respectiv studenţii.
Consiliul de studii îşi alege președintele pentru un mandat de un an. Președintele
este ales din rândul cadrelor academice, angajate pe o normă întreagă, membri ai consiliului
de studii.
Consiliul de studii elaborează Curriculumulul urmând prevederile actelor legale
şi ordinelor emise de ministerul de resort. După un control juridic riguros decanul facultăţii
aprobă programul şi il propune spre evaluare consiliului academic.
Principala responsabilitatea a consiliului de studii este elaborarea planului de
studii, a ghidului de studii, asigurarea calităţii programului, dar şi asigurarea organizării,
performanţei și desfășurării procesului de predare-învăţare.
3.8.6.2. Implicarea studenţilor
29
Implicarea activă a studenţilor în elaborarea curriculumului este asigurată de
faptul că fiecare consiliu de stduii responsabil de program este constituit în proporţie de 50%
din studenţii facultăţii.
3.8.6.3. Implicarea angajatorilor şi altor părţi interesate (ex. absolvenţilor)
3.8.6.4. Funcţiile personalului academic implicat în desfăşurarea programului
Fiecarea program de studiu oferit la AAU este elaborat şi gestionat de către un
consiliu de studii din cadrul unei şcoli care funcţionează la una sau mai multe facultăţi.
Conținut și procesele fiecărui semestru al programului sunt planificate și controlate de grupul
de semestru.
Grupul de semestru, denumit şi grup de coordinare, este format din cadre
academice (profesorii ce ţin cursurile și supraveghetorii proiectelor realizate în semestrul
respectuiv) secretarul de studiu și reprezentanți ai studenților. Președintele grupului de
semestru se numeşte coordinator al semestrului și este, de obicei, un profesor care are cursuri
în acest semestru.
În cadrul reuniunilor sale, grupul planifică și pune în discuție cursul activităților
semestriale. Coordonatorul semestrului, dacă este necesar, asigură implicarea altor cadre
academice din semestrul în activităţile de planificare și gestionare. Grupul de semestru este
responsabil de planificarea, executarea şi eveluarea activităţilor din cadrul semestrului.
În activitatea sa grupul ia în considerare deciziile şi recomandările menționate în
rezumat consiliului de studii privind ciclul semestrial din anul precedent.
Dupa finalizarea semestrului, coordonatorul semestrului întocmeşte un proiect al
raportului de evaluare a semestrului și a procesului de predare. Proiectul raportului de
evaluare este transmis tuturor membrilor grupului de semestru pentru observații şi comentarii.
Raportul final de evaluare cu concluziile și propunerile grupului de semestru este transmis
consiliului studii.
3.8.7. Documentele/materialele de însoţire/suport a programului şi disponibilitatea lor publică
(descrierea cursurilor, regulamente de studiu, ghiduri, finalităţile programului, ghiduri de
evaluare)
3.8.8. Gestionarea programului de studii = toate criteriile de la compartimentul
Nivel de organ/structură responsabilă de elaborare programului de
studii – vezi mai sus
8.1. Regulamente cu privire la programul de studii
8.2. Structura care monitorizează implementarea regulamentului
30
8.3. Reguli de formare a şarjei (normei) personalului academic (pentru diferite tipuri de
activităţi: predare, supervizare, evaluare)
8.4. Volumul de lucru a studentului: procedura de calculare şi impactul asupra elaborării
currulumului
8.5. Finalităţile programului şi evaluarea acestora
3.8.9. Evaluarea studenţilor
3.8.9.1. Regulamente/ghiduri existente
1. Ordinul ministrului privind Scala de Notare și a alte forme de
evaluare în Învăţămîntul Universitar [MO on Grading Scale and Other Forms of Assessments
of University Education, no 666/2011, sectiunea 20(4)]
2. Regulament de examinare la fiecare Facultate
Regulamentele de examinare sunt adresate în primul rând studentului
și sunt menite să-l ajute în obținerea imaginii de ansamblu a ceea ce trebuie să facă și să ia în
considerare atunci când participă la examenele din cadrul Facultății.
Regulamentele de examinare se bazează pe legislația și ordinele
executive în vigoare în domeniu. Regulamentele de examinare sunt actualizate în mod
regulat, după cum apar modificări în ordinele executive. În cazul în care există discrepanțe
între ordinul executiv în vigoare și aceste regulamente de examinare, ordinele executive au
prioritate.
3.8.9.2. Forme de evaluare
Studentul care este evaluat la proiectul de licență, trebuie să demonstreze
capacitatea de a gîndi independent și de a deține abilități de a formula, analiza și probleme de
drept în cadrul unui subiect juridic definit.
Alegerea subiectului de către student trebuie să fie aprobat de către directorul de
program, în același timp, stabilind un termen limită pentru proiect și identificarea unui mentor
pentru student.
Proiectele de licență pot fi preparate în mod individual și într-un grup de până la 3
participanți.
Supraveghetorul desemnat poate, la dorința studentului, aproba elaborarea și prezentarea
Proiectul BA scris în limba engleză.
3.8.9.3. Măsuri de eviatre a trişării şi plagiatului
Plagiatul este considerat înșelăciune la examen dacă este găsit în materialele de
examinare depuse de student pentru a fi utilizate în timpul unei examinări. În cazul în care
plagiatul
are loc în afara unei situații reale de examinare, astfel de plagiat va fi adesea considerat ca
fiind încălcare a liniilor directoare ale disciplinei academice sau a normelor de etică
universitară aplicabile.
Există plagiat în cazul în care o misiune de examinare în întregime sau parțial
31
1) include reproducerea identică sau aproape identică a formulărilor sau lucrări
ale altor autori fără ca textul să fie marcat cu ghilimele, cursive sau alte indicații clare inclusiv
cea a sursei, numărul paginii, etc. (copie),
2) cuprinde pasaje majore, cu o alegere de cuvinte atât de asemănătoare cu
formularea altor lucrări astfel încât atunci când se compară, se pare că pasajele nu ar fi putut fi
scrise și fără utilizarea celeilalte lucrări (parafrazând etc.);
3) refolosește text și / sau idei centrale din studii proprii evaluate sau publicate
anterior.
Prin urmare, studenții au dreptul de a utiliza și cita din lucrările altor autori - cu condiția
să indice lucrările și autorii utilizati și citati în mod clar. Atunci când se decide care sancțiune
să se impună în legătură cu plagiatul descoperit, gravitatea plagiatului este de o importanță
crucială. Evaluarea acestui document trebuie să fie făcută pe baza următoarelor criterii:
amploarea plagiatului (calculate ca procent din produsul depus) și de tipul de plagiat, adică
modul în care plagiatul a fost efectuat:
În cazul unor circumstanțe agravante sau atenuante, acestea trebuie să fie incluse în evaluare.
În cazul în care studentul a folosit mai multe tipuri de plagiat, trebuie să se facă o evaluare
globală.
Circumstanțe agravante pot avea, de asemenea, un impact asupra duratei perioadei de
expulzare.
Exemple de circumstanțe deosebit de agravante:
studentului i-au fost impuse anterior sancțiuni disciplinare, inclusiv emiterea
unui avertisment;
plagiatul a fost realizat într-o project final de licență;
plagiatul constă din reproducerea integrală a unei lucrări străine.
Recurgerea la o plagiat din cauza presiunii timpului nu va fi considerată o circumstanță
atenuantă. În cazul în care plagiatul este descoperit în afara unei situații reale de examinare,
acesta va fi calificat ca încălcarea orientărilor privind disciplina academică. Acest lucru nu
înseamnă, totuși, că plagiatul va duce la sanctiuni la fel de severe ca și în cazul în care a fost
descoperită într-o situație de examinare.
În cazul în care plagiatul este descoperit în timpul supravegherii, trebuie să se ia măsuri
împotriva acestuia. În cazul în care, în ciuda solicitării supraveghetorului,
plagiatul este descoperită după depunerea lucrării, aceasta va fi considerată o circumstanță
agravantă.
În cazul în care plagiatul este descoperit într-o misiune de examinare a unei lucrări care a fost
deja depusă, studentului i se vor aplica următoarele sancțiuni:
1) În caz de plagiat brut: Rectorul va expulza studentul de la Universitate, precum
din examinarea în cauză și va avertiza studentul împotriva încălcării repetate a
regulile disciplinare. Prin urmare, acest incident trebuie să fie raportate rectorului, precum și
raportul trebuie să respecte anumite cerințe formale.
2) În caz de plagiat: Studentul va fi exclus din examinarea în cauză și pentru a
primi
un avertisment împotriva încălcărilor repetate. Directorul studiului citează, de asemenea,
studentul la o discuție serioasă. Textul plagiat trebui rescris fără plagiat.
32
3) În caz de plagiat simplu: Studentul va primi un avertisment împotriva încălcării
repetate a normelor disciplinare.
3.8.9.4. Prevederi pentru contestaţii
Studentul poate contesta examinarea sa sau alte evaluări incluse în examen, cum
ar fi probleme juridice, baza pentru examinare (întrebări, teme etc), procedura de testare și
evaluare. Plângerile cu privire la examene sau alte evaluări care fac parte din examen, se
adresează administrației studenților.Plângerea trebuie să fie scrisă și motivată.
Apelul trebuie să fie depus în termen de 2 săptămâni de la data publicării evaluării sau din
data anunțată pentru publicare.
Universitatea poate decide cu privire la oferirea unei noi reevaluări, dar nu și pentru testele
orale.
În cazul în care contestația a fost admisă, nota poate fi mai mare decât cea inițială.
Un student care a eșuat într-un recurs împotriva examenului, poate, în termen de 2 săptămâni
din ziua anunțării deciziei, solicita universității să facă apel la board-ul înființat special în
acest scop.
Căile de atac împotriva deciziilor prevăzute anterior pot fi depuse la Agenția
pentru Universități și Internaționalizare.
Studentul, de asemenea, poate contesta refuzul sau refuzul parțial de merit și
avans de credit. Contestarea de către student a deciziilor privind creditele în programele
universitare se prezintă Consiliului de calificări în conformitate cu Legea pentru evaluarea
extern
3.8.9.5. Implicarea examenatorilor externi
Examinatorii externi sunt implicați la toate probele de examen, cu excepția
cazurilor cînd pentru o anumită disciplină e prevăzută evaluare externă. De exempu, la
Metode juridice, Teoria practicii judiciare, Drept constituțional și internațional, Drepturi
fundamentale ale omului.
3.8.9.6. Sistemul de notare, creditelor de studii şi recunoaştere
rezultatelor studiilor anterioare.
Grila de notare cu 7 note
Nota 12: Pentru o performanță excelentă, arătând un nivel ridicat de
posedare a tuturor aspectelor legate de materialele relevante, fără sau doar cu câteva puncte
slabe minore.
Nota 10: Pentru o performanță foarte bună, arătând un nivel ridicat de
posedare a majorității aspectelor ale materialului în cauză, cu puncte slabe, doar minore.
Nota 7: Pentru o performanță bună, arătând posedare bună a
materialului relevant, dar, de asemenea, unele puncte slabe.
Nota 4: Pentru o performanță echitabilă, arătând anumite competenţe
a materialului relevant, dar, de asemenea, unele deficiențe majore.
Nota 02: Pentru o performanță care îndeplineşte numai cerințele
minime de acceptare.
33
Nota 00: Pentru o performanță care nu îndeplinește cerințele minime
de acceptare.
Nota -3: Pentru o performanță care este inacceptabilă în toate
aspectele.
În conformitate cu dispoziţiile-cadru pentru normele privind transferul de credit,
în cazuri particulare, Consiliul de Studii poate aproba promovarea cu succes a elementelor din
alte programe de master în locul unor elemente din programul curent (transfer de credit).
Consiliul de Studii, de asemenea, poate aproba promovarea cu succes a unor
elemente din programul curent în baza rezultatelor de studii în alt program danez sau din
afară, de la acelaşi nivel. Deciziile cu privire la transferul de credit sunt efectuate de către
Consiliul de Studii pe baza unei evaluări academice.
3.8.10. Incorporarea în program şi facilitarea mobilităţii acdemice
În conformitate cu Actul danez (de Consoldare) al Universităţilor (Partea 2, art.
3), în cazuri speciale unele componente ale unui program de studii care sunt oferite la o
universitate străină (instruire în afara amplasamentului) sunt, de asemenea, luate în
considerare ca cursuri oferite în Danemarca. Ministrul stabilește regulile exacte cu privire la
instruirea în afara amplasamentului. Aceast articol permite realizare monilităţii academice ale
studenţilor în cadrul programelor de studii oferite de universităţile daneze.
3.8.11. Evaluarea de către studenţi a personalului academic şi
gestionarea rezultatelor feedback-ului.
Consiliul de studiu efectuază evaluarea întregului program de studiu, dar şi
asigură evaluările procesului de predare ale semestrelor.
Evaluarea semestrului şi a procesului de predare realizat în cardrul acestuia este în
responsabilitatea grupului de semestru. Dupa finalizarea semestrului, coordonatorul
semestrului cu consultarea grupului de semestru elaborează raportul de evaluare a semestrului
și a procesului de predare, care este transmis consiliului de studii.
Acest raportul de evaluare, pe lângă răspunsurile studenților la chestionarele
elaborate de şcoală, procesele-verbale de la ședințele grupului de semestru și ședința de
evaluare, trebuie să se bazeze pe orice documente prezentate de la profesorii care au ţinut
cursuri, supraveghetorii proiectelor și grupurile de proiect. Observațiile prezentate trebuie să
anexate la raportul de evaluare. Deasemenea la acest raport trebuie să fie anexate şi statisticile
rezultatelor examinărilor realzate în semestrul respectiv.
Raportul de evaluare se finalizează cu un rezumat și cu recomandările grupului
privind efectuarea modificărilor necesare, înainte de următoarea iterație a semestrului.
Rezumatul și recomandările sunt incluse într-un document, pe care consiliul de studii îl
publică pe pagina web a școlii, în conformitate cu ordinul ministerial privind transparența în
programele educaționale etc.
34
Evaluările semestriale reprezintă un instrument important pentru consiliului de
studiu și activitatea consiliilor academice de a asigura atât a caliăţii predării, cât şi a calităţii
programelor educaționale, deoarece recomandările prezentate în rapoartele de evaluare sunt
utilizate pentru ajustările programelor de studii și a normărilor activuităţilor de predare în
următoarele semestre.
Evaluarea programelor de studii în mare parte se face pe baza răspunsurilor la un
chestionar a studenților din semestrele 6 și 10 cu privire la experiența lor în ceea ce priveşte
conținuturile, progresarea (evoluarea), sarcina/volumul de studii şi împlinirea așteptărilor atât
în cadrul programului de licență, cât și a celui de master.
3.8.12. Cerinţele academice pentru inmatriculare la programul de studii
Admiterea la un program de licenta necesita finalizarea in prealabil a
invatamantului secundar superior, conformitatea cu cerintele specifice de admitere
privind nivelul de note (nivel note: A, B, C), precum si conformarea cu toate cerintele de
grad. In plus, la admitere se poate cere solicitantului să treaca un examen de admitere, in
conformitate cu normele stabilite de universitate [Ordinul Ministerial despre admiterea la
progarmele de licenţă, MO nr 240 of March 2013 on Admission and Enrolment on Bachelor
Programmes at Universities, art. 2, 4].
Cerintele specifice de admitere sunt stabilite de catre Ministerul Educatiei si
Ştiinţei la recomandarea universitatii. Orice noi cerinte specifice privind admiterea sunt
notificate, date publicitatii cu cel putin doi ani inainte de intrarea in vigoare.
Conditiile de admitere în universitățile din Danemarca sunt destul de
flexibile [MO nr 240 of March 2013 on Admission and Enrolment on Bachelor Programmes
at Universities, art. 5, 6, 7] şi urmnăresc scopul sa fie înrolați la studii toti cei care sunt
capabili sa termine un program de licență. La locurile unde sunt mai mulți solicitanți se
organizeaza un concurs pe cote — trei categorii de candidati. Cotele se stabilesc de catre
universitate.
Organizarea admiterii — procedurile de aplicare și înscriere — sunt stabilite de
Ministerul de resort în conformitate cu cerințele determinate de catre universitati [MO nr
240 of March 2013 on Admission and Enrolment on Bachelor Programmes at Universities,
art. 23]. Aplicarea este on-line. Unele instituții pot face inmatricularea desinestatator, dar sub
controlul ministerului.
Admiterea la un program de master şi cel de doctorat
Universitatea poate înscrie studenți la programe de masterat si programe de
doctorat. Pentru admiterea la un program de masterat (candidatus), este nevoie de o diplomă
de licență sau alte calificări daneze sau străine relevante de acelasi nivel.
Cerintele de admitere pentru programele concrete de masterat (candidatus)
trebuie să reiasă din curriculumul programului. Orice introducere a unor cerințe mai stricte de
admitere vor fi anunțate cu minimum un an înainte de intrarea lor in vigoare.
Cerințele de admitere la un programul de masterat (candidatus) vor fi stabilite
35
de catre universitate. Mai mult, universitatea va decide asupra procedurii de solicitare și de
admitere, inclusiv termenele, și va publica informațiile relevante pe site-ul său.
In cazul în care un program de studii sau unele părti importante ale acestuia
sunt oferite în limba engleza, solicitantul trebuie să documenteze abilitati la limba engleza,
care corespund cel putin cu nivelul B, înainte de începerea programului [MO nr 240 of March
2013 on Admission and Enrolment on Master’s Programmes at Universities, art. 6].
Admiterea la programul de doctorat se face în baza diplomei de master sau a
unui document echivalent [Ministerial Order on the PhD Programme at Universities and
Certain Higher Artistic Educational Institutions nr.1039, 27 august 2013]. Universitatea
poate decide cu privire la inceperea programului de doctorat în legatură cu un program de
masterat; totusi, trebuie să se asigure că intregul program de studiu are domeniul de aplicare
și nivelul descris. Universitatea stabileste reguli în acest sens. Instituția decide cine vor fi
admiși în calitate de doctoranzi. Regulile instituției trebuie să prevadă criteriile care stau la
baza admiterii. Doctorandul este înscris administrativ la programul de doctorat.
3.8.13. Monitorizarea angajabilităţii absolvenţilor programului.
36
4. BSc in Law at University of Gloucestershire
4.1. Introducere
În cadrul vizitei de studiu la Universitatea din Marea Britanie membrii grupului
de lucru au participat la diverse întâlniri cu reprezentanți ai Facultății de Business, Facultății
de Drept și Facultății de Tehnologii Informaționale. Prezentările și orele de curs la care au
asistat membrii grupului au avut drept scop familiarizarea delegației din Republica Moldova
cu procesul de studiu de la această universitate, precum și prezentarea unor metode interactive
de predare orientate spre o învățarea activă și o implicare mai intensă a studenților în procesul
de predare-învățare.
Cu referire la compartimentul 4 au fost întocmite Anexa 3, care prevede
elementele esențiale ce caracterizează studiile la licență în Marea Britanie, precum și Anexa 5,
care cuprinde structura programului de licență la facultatea de drept a universității din
Gloucestershire
4.2. La nivel de sistem educațional
4.2.1. Acreditarea universităților
Diplomele de studii în Marea Britanie sunt oferite de către instituțiile de
învățământ acreditate de Comitetul Privy1 în baza opiniei oferite de către Agenția pentru
Asigurarea Calității în Învățământul Superior (AAC).
Cererile sunt depuse la Consiliul pentru Finanțarea Învățământului Superior din
Anglia (HEFCE)2, care transmite dosarul AAC pentru cercetare și analiză. Candidații care
aplică trebuie corespundă criteriilor stabilite de Ghidul pentru prestatorii în domeniul
învățământului superior: criterii și procesul de aplicare pentru acordarea competenței de
oferire a diplomelor (2015). Criteriile principale pentru acreditarea programelor de studii
(licență și master) sunt următoarele:3
1. managementul academic;
2. standardele academice și asigurarea calității;
3. burse și eficiența pedagogică a cadrelor didactice;
4. mediul în care se va desfășura programul de studiu.
Recomandarea ACC se bazează pe analiza dosarului care este efectuată de un
Comitet consultativ privind acordarea competenței de oferire a diplomelor de studiu (un
comitet de experți în cadrul AAC). Analiza dosarului de către Comitet curpinde urmatoarele
etape: (1) analiza inițială a pachetului de documente în baza căreia se dedice dacă se trece la
următoarea etapă; (2) etapa de verificare detaliată care este efectuată de o echipă de experți
special numiți în acest sens; (3) elaborarea raportului final și oferirea recomandării. În baza
acestei analize Comitetul ACC va oferi recomandarea sa HEFCE, care va transmite această
recomandare Departamentului Business, Inovare și Abilități.
1 https://privycouncil.independent.gov.uk/work-of-the-privy-council-office/higher-education/ 2 http://www.hefce.ac.uk/about/role// Higher Education Funding Council for England (HEFCE) 3 http://www.qaa.ac.uk/en/Publications/Documents/Degree-Awarding-Powers-Handbook-England-15.pdf
37
Comitetul Privy emite decizi finală în baza recomadării primite de la ACC prin
intermediul Departamentului Business, Inovare și Abilități. Aplicantul este informat direct
decătre Comitetul Privy în cazul în care programul de studiu a trecut cu succes acest proces.
4.2.2. Asigurarea calității
Organul care monitorizează calitatea studiilor în Marea Britanie este numit
Agenția pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (AAC). AAC este un organ
independent, care este condusă de un Comitet format din 15 membri. Acest Comitate are
competența de a elabora politici, de a administra mijloacele financiare și de a monitoriza
performanțele AAC. Comitetul operează în conformitate cu Codul bunelor practici4, care este
revizuit cu regularitate. Administrarea zilnică a AAC este efectuată de un Consiliu de
administrație compus din șapte membri.
Procesul de asigurare a calității este reglementat de Codul calității5, care conține
trei părți: (1) standardele academice; (2) calitatea academică; (3) informații cu privire la
reglementările privind învățământul superior. Acest Cod oferă tuturor prestatorilor6
standardele și cerințele pe care trebuie să le întrunească pentru asigurarea unui proces
educațional.
În conformitate cu Codul calității, programele de studiu urmează să fie elaborate
în conformitate cu planul-cadru de calificări.7 De asemenea, programele de studiu trebuie să
corespundă specificațiilor de referință (Subject Benchmark Statement) care descriu care sunt
competențele și abilitățile pe care trebuie să le aibă un absolvent. Fiecare universitatea trebuie
să stabilească un proces de elaborarea și aprobare a programelor de studiu.
ACC organizează o dată la șase ani o verificare a universităților acreditate. Scopul
acestei verificări este de a informa studenții și publicul dacă universitatea întrunește toate
cerințele necesare pentru a asigura: (1) menținerea standardelor academice; (2) prevederile cu
privire la oportunitățile de învățate; (3) prevederile cu privire l ainformare; (4) sporirea
oportunitpăților de învățare a studenților. Verificarea este realizată de staff sau studenți de la
alte universități și se încheie cu publicarea unui raport. Studenții sunt membri ai echipelor
create pentru organizarea verificării.8
4.3. La nivel de management universitar
Universitatea din Gloucestershire este condusă de un Consiliu format din 20 de
persoane, dintre care: 14 membri externi, un vice-rector, doi membri ai Consiliului, un
membru al Comitetului Academic și 2 studenți. Cei 14 membri externi sunt numiți de către
Consiliu pentru o perioadă de 4 ani. Ceilalți membri au un mandat care coincide cu
funcția/statutul pe care îl dețin. Consiliul alege un președinte ți un vice-președinte. Consiliul
4 http://www.qaa.ac.uk/en/Publications/Documents/Code-best-practice-QAA-Board.pdf 5 http://www.qaa.ac.uk/assuring-standards-and-quality/the-quality-code/introducing-the-quality-code 6 Conform Codului prestatori sunt considerate universitățile și colegiile care oferă programe de studii în Marea Britanie. 7 http://www.qaa.ac.uk/assuring-standards-and-quality/the-quality-code/qualifications 8 http://www.qaa.ac.uk/reviews-and-reports/how-we-review-higher-education/higher-education-review
38
este responsabil de determinarea misiunii universității și monitorizarea activității acestea,
administrarea financiară a universității și de promovarea cadrelor didactice senior. Consiliul
poate delega unele dintre competențele sale unor comitete create de acesta.
Consiliul numește vice-rectorul care este și directorul executiv al Universității în
baza unui concurs. Vice-rectorul efectuează administrarea universității. Consiliul poate numi
și un rector sau prorector(i) care au misiunea de a reprezenta universitatea din când în când
(aceste funcții sunt mai mult onorifice și nu sunt remunerate).
Consiliu, de asemenea, poate numi un Secretar și/sau (asistent al secretarului) al
Universității, care va avea competențele stabilite de Consiliu.
Consiliul aprobă criteriile de angajare, remunerare și sancționare a cadrelor
didactice.
Comitetul Academic este compus din cel mult 25 membri (aleși din rândul
cadrelor didactice și a studenților în baza procedurii stabilite de Consiliu) și este conduse de
Vice-rector. Durata mandatului acestuia este stabilit de Consiliu. Comitetul Academic decide
cu privire la toate chestiunile ce țin de programele de studiu, cercetare etc.
Organizațiile studențești trebuie să fie create și administrate de către studenți în
baza unui statut aprobat de către Consiliu.
Din punct de vedere academic universitatea este compusă din facultăți.
Universitatea din Gloucestershire are trei facultăți: (1) Facultatea de Științe Aplicate; (2)
Facultatea de Business, Educație și Studii Profesionale și (3) Facultatea de Media, Arte și
Tehnologii. Universitatea are 10 școli.9 Specialitatea Drept se află în cadrul Facultății de
Business.
Comitetul Academic are competențe de asigurare a calității care raportează direct
Consiliului. Deși responsabilitatea finală pentru calitatea studiilor revine Comitetului
Academic, asigurarea calității este asigurată și la nivel de facultăți și departamente. La nivel
de universitate există un Comitete de Dezvoltare Academică, un Comitete pentru Predare,
Învățare și Cercetare, un Comitete privind Standardele Academice și Calitate, precum și un
Comitete pentru monitorizarea acordurilor de colaborare care joacă un rol central în
management calității.10
La nivel de universitate sunt asigurate mai multe procese de verificare. De
exemplu, auditul intern al calității se focusează pe procesele de asigurare a calității la nivel de
universitate.
9 http://www.glos.ac.uk/faculties-and-schools/Pages/faculties.aspx 10 http://www.qaa.ac.uk/en/ReviewsAndReports/Documents/University%20of%20Gloucestershire/University-of-Gloucestershire-IA-annex-10.pdf
39
4.4. La nivel de facultate
La nivel de facultate există un Comitet privind Standardele Academice și Calitate
care asigură respectarea și monitorizarea standardelor de calitate în colaborare cu Consiliul
Facultății. De asemenea acest Comitet asigură desfășurarea tuturor proceselor legate de
asigurarea calității la nivel de facultate.
Aprobarea inițială a cursurilor noi se face de către Comitetul pentru Dezvoltare
Academică. Facultățile, de obicei, generează noi cursuri în conformitate cu Planul
Universității și Facultății, care este prezentat de către decan. Validarea cursurilor se face de
către Panelul de validare care sunt aprobate de Comitetul privind Standardele Academice și
Calitate. Fiecare panel are un președinte de la o altă facultate, membri de la diferite facultăți
și cel puțin un membrul din exteriorul universității. Validarea se face în baza caietului de
sarcini al programului. Un sumar al reportului de validare este transmis Comitetului privind
Standardele Academice și Calitate, iar ulterior Comitetului Academic pentru aprobarea finală.
Programul Anual de Aprobare a Modificărilor permite titularilor de curs să
propună modificări la modulele sau cursurile existente. Aceste modificări urmează a fi
consultate cu studenții și un examinator extern. Aprobarea se face prin intermediul panelurilor
din cadrul facultăților.
Monitorizarea se realizează anual de către panele de monitorizare care raportează
Comitetului privind Standardele Academice și Calitate al Facultății.
Universitatea colectează și feedback-ul din partea studenților prin intermediul
unui sondaj extern (Sondajul Național al Studenților). La nivel intern, evaluarea individuală a
fiecărui modul este obligatorie, dar universitatea nu imune un anumit model.
Universitatea din Gloucestershire a realizat un proiect-pilot numit Sondajul
Gloucestershire al Studenților după modelul Sondajului Național. Scopul acestor evaluări este
de identifica părerile studenților despre cursurile predate la universitate, precum și de ai
familiariza cu sondajul național prin care vor trece la sfârșitul anilor de studiu.
Mecanismul prin care studenților li se comunică despre modului de colectare a
feedback-lui este publicare pe web-site a unui manual cu privire la acest proces.
Studenții sunt implicați la toate nivelele în procesul de elaborare și monitorizare a
strategiilor academice, iar universitatea asistă organizațiile studențești în instruirea membrilor
acestora pentru a participa mult mai activ în procesul de administrare academică.
4.5. La nivel de Consiliu a facultății
Consiliul Facultății este responsabil de programele academice ale Facultății,
inclusiv de standardele academice și de performanță a programelor pe care facultatea trebuie
să le implementeze în conformitate cu strategia de predare-învățare a universității.
Evaluarea performanțelor cadrelor didactice poate avea loc prin diferite metode:
(1) autoevaluare – fiecare profesor urmează să reflecteze asupra modului său de predare prin
scrierea unui raport anual; (2) evaluare colegială - profesorii pot invita colegi care să asiste la
cursurile/seminare predate pentru a aprecia eforturile de predare; de obicei, profesorul va ruga
profesorul-observator să atragă atenția la anumite aspecte ce țin de modul de organizare și
40
predare folosit, iar profesorul-observator va discuta aceste aspecte cu colegul după finisarea
observațiilor; (3) managerul departamentului petrece anual discuții individuale cu profesorii
cu privire la metodele de predare folosite; (4) chestionare de evaluare completate de studenți.
Profesorii seniori trebuie să demonstreze cum modul lor de predare a influențat tendințele în
domeniul metodologiei de predare-învățare. De asemenea, cadrele didactice sunt instruiți cum
să-și organizeze cursurile și cum să folosească eficient vocea în timpul predării.
O atenție sporită i se acordă stagiului de practică, care se desfășoară în cadrul
organizațiilor/instituțiilor de profil, iar perioada acestuia se stabilește în funcție de specificul
facultății/specialității. Rolul administrației universității/facultății este foarte important la
identificarea locului de desfășurare a stagiului de practică, precum și la menținerea relațiilor
cu potențialii angajatori ai viitorilor absolvenți. Astfel, existența unei unități/diviziuni separate
care are competența de a organiza stagiul și a asista/ghida studenții pe tot parcursul acestuia
este o condiție obligatorie. Mai mult ca atât, multe dintre organizațiile-gazdă dispun de o
schemă bine organizată pentru stagiile de practică pe care le oferă. Stagiul de practică nu se
suprapune cu orele de curs, iar studenții urmează să întocmească un plan individual care
include: (1) scopul stagiului de practică; (2) lecțiile învățate; și (3) evaluarea proprie a
perioadei de stagiu. Universitatea are obligația de a determina, după 6 luni de la absolvire,
rata de angajare a absolvenților.
4.6. Integrating disadvantaged students level
Studenții cu grad de invaliditate fac studii în instituții de învățămînt obișnuite.
Universitatea este înzestrată cu rampe speciale pentru studenții care se deplasează cu scaune
rulante pe teriroriul campusului și în interiorul blocurilor de studii. În bibliotecă pot fi oferite
materiale, publicate cu imprimarea literilor Braiile sau/și prelegeri înregistrate pe purtători
electronici.
În Universitate există serviciul de sprijin al studenţilor cu dezabilități, afecţiuni
medicale, dislexie și dificultăţi de învăţare, precum şi serviciul de sprijin în învățare, care
oferă consiliere individuală şi garantare a confidenţialităţii.
Sunt prevăzute facilităţi financiare prin aplicarea la Bursa pentru Studenţii cu
Dizabilități.
4.7. Infrastructura
Spațiile destinate corpului didactic, personalului tehnic și administrativ, sunt
foarte bine dotate cu echipament necesar pentru lucru. Spații de studii și de recreație,
precum și cantina Universității sun amenajate cu gust.
Dotarea tehnică a instituției facilitează procesul de învățare activă, sunt utilizate
pe larg platforma Moodle, rețelele de socializare și Skype-l, iar profesorii sunt încurajați să
folosească tot mai mult tehnologiile informaționale în procesul de predare-învățare.
Universitatea oferă sălile de studiu în grup la alegerea studenților, conexiune
WiFi gratis în cadrul campusului, accesul în biblioteca Universității pînă la ora 10 seara,
asistență TI pentru studenți
4.8. Nivel de program de studii
Codul de calitate din Marea Britanie la nivel național este un punct de referință
pentru toți cei implicați în furnizarea de programe de învățământ superior care conduc la o
41
calificare înaltă sau acordarea de credite academice dintr-o instituție care eliberează diploma
din Marea Britanie.
Acesta este elaborat și publicat de către Agenția de Asigurare a Calității în
Învățământul Superior (QAA) și a fost elaborat în consultare cu sectorul învățământului
superior. Codul de calitate include Capitolul B1 „Proiectarea, dezvoltarea și aprobarea
programelor” care prevede doar indicatori de reper, fără a fi specificate disciplinele socio-
umane și generale.
Furnizorii de învățământ superior desinestătător decid ce programe să ofere în
cadrul misiunii lor de organizare a procesului de predare în funcție de cerințele angajatorilor
și ale studenților, precum și factorii sociali, economici etc.
Programul de studiu este compus din module obligatorii și opționale.
Modulele opționale permit alegerea liberă a unui modul de studiu. Totalitatea modulelor la
cursul de studii la drept este denumit „harta cursurilor”.
Structura planului de studii la drept este bazată pe standardele din Statutul
Benchmark în Drept (Subject Benchmark Statement for law (2015).
Structura Programelor de studiu de drept se băzează pe acest document ca punct
de referință pentru clasificarea cursurilor profesionale, conform codurilor din cadrul
sistemului academic general de codificare comun (JACS). Sistemul academic general de
codificare comun (JACS) este deținut și gestionat de către Serviciul Universități și de
Admitere în Colegii (UCAS) și Agenția Superioră de Statistică în Educație (HESA), fiind
utilizat pentru codificarea cursurilor profesionale furnizate în întregul sistem de învățământ
superior din Marea Britanie.
Modulele sunt repartizate pe durata de 3 ani de studii, care sunt calificate
pe niveluiri, de la 4 la 6, întrucât onoruri universitare de grade începe de la nivelul 4,
progresul prin nivelul 5 și, de obicei, duce la nivelul 6 pentru a vă oferi o calificare de nivel 6.
Scala continuă până la nivelul 8, care se aplică pentru calificări de nivel de doctorat din
Cadrul calificărilor din învățământul superior din Anglia, Wales și Irlanda de Nord.
Durata studiilor la Drept durează 3 ani și cuprinde 6 semestre, în total studenții
acumulează 360 CATS.
Un CATS este egal cu 10 ore. Pe parcursul unui semestru este necesar de
acumulat 60
CATS (fiecare nivel de studii =120 CATS).
Pentru obținerea diplomei este necesar de acumulat 300 de credite, înclusiv 210
credite obținute la nivelurile 5 și 6.
Primul an de studiu este calificat la nivelul 4 și conține discipline generale:
dreptul contractelor, dreptul constituțional și administrativ, metode și abilități juridice și
dreptul delictual “Tort” law
A doilea an de studiu este calificat la nivelul 5 și conține discipline:
dreptul penal, dreptul proprietății intelectuale, dreptul Uniunii Europene, dreptul familiei,
dreptul comercial, dreptul de proprietate, dezvoltarea capacităților juridice, dezvoltarea
capacității profesionale (Employability).
A treilea an este calificat la nivelul 6 și conține discipline:
42
Justiția și Încredere (Equity and Trusts), Eseu extins (Extended Essay), dreptul
antreprenoriatului, dreptul muncii, dreptul mediului, drepturile omului, dreptul
tehnologiilor informaționale, dreptul medical, dreptul internațional public, dreptul mass-
media și divertisment, dreptul penal internațional, dezvoltarea capacităților juridice.
Pentru programul de studiu la Drept la Universitatea din Gloucestershire
vizitată structura responsabilă de elaborarea programului de studiu este Facultatea de
Afaceri, educație și studii profesionale (Business, Education & Professional Studies).
Programul de studiu este inițiat de Departament, în cadrul căruia se formează
un comitet de program, care argumentează, apoi elaborează curricula programului. Programul
se discută în cadrul departamentului, apoi al Comitetului academic al facultății. Este
obligatoriu avizul asociațiilor profesionale și al uniunii studenților.
Studenţii sunt reprezentaţi în toate structurile decizionale, executive şi
consultative din universitate și sunt activ implicați în procesul de elaborare și perfectare
a programului de studiu.
Programul de studiu în compartimentul: „Metode de învățare-predare” pune
accentul pe studiu individual, dar și pe lucrul în grup.
Programele de studii conțin un volum de lucru individual semnificativ. Acest fapt
ajută studenții să se organizeze mai bine și îi responsabilizează. De asemenea, prin
intermediul lucrului individual studenții își îmbunătățesc abilitățile de cercetare și învață cum
să soluționeze o problemă sau cum să interacționeze cu clienți reali.
Învățarea activă este asigurată prin următoarele instrumente: simularea, învățarea
problematizată (PBL), studii de caz, proiecte de cercetare/investigare. Lucrul în grup este una
dintre metodele cele mai des folosite pentru realizarea lucrului individual al studenților.
Acesta implică câteva etape: (1) planificarea (alegerea membrilor și repartizarea sarcinilor);
(2) monitorizarea (coordonarea lucrului fiecărui membru din echipă, dezbaterea problemelor
etc.) (3) evaluarea (scrierea unor eseuri prin care studenții reflectează asupra întregului proces
de lucru în grup).
În cadrul studiilor efectuate la Drept este des folosită simularea procesului
de judecată. În cazul simulării unui proces de judecată studenții sunt apreciați în baza unui
eseu prin care descriu modul de pregătire pentru proces și toate acțiunile întreprinse și
argumentele invocate. De asemenea, sunt predate cursuri care învață studenții cum să facă
corect o cercetare și care sunt cele mai importante metode/instrumente de colectare a
informației, datelor pentru realizarea unei cercetări.
Fișa fiecării disciplini conține clar capacitățiile de formare (cinci niveluri),
metodologia evaluarii, instrucțiuni privind criteriile de evaluare pentru fiecare nivel de
cunoștințe, calculate în procentaj.
Fișa fiecărei disciplini conține metodologia de apreciere (evaluare a
cunoștințelor) studenților și îndeplinirii sarcinilor în grup.
Cunoașterea și înțelegerea este evaluată prin examene scrise și scrierea tezelor de
curs sau alte forme de evaluare, după caz, în scris. Modulele obligatorii (cu excepția LW4004
(abilități juridice), sunt evaluate parțial prin examen scris (50%). Studenților li se dă
posibilitatea de a trece examinări prealabile în vederea pregătirii pentru evaluările sumativă.
43
Unele module folosesc diferite metode de examinare (evaluare scrisă sau orală), după cum se
specifică în descriptoriul modulului.
Evaluarea cunoștințelor la fel reflectă conceptul programului de studiu bazat
pe lucrul individual al studenților: fiecare nivel de studiu prevede un procent mare
pentru lucrul individual (lucrarea de curs) – 62% pentru toate disciplinele și doar 38 %
din evaluare se face prin examen în scris. Nivelul 6 prevede numai 10 % pentru examen în
scris și 90% pentru lucrarea de curs.
Competențe în regăsirea informației sunt evaluate indirect, prin aceea că,
capacitatea studenților de cercetare va sta la baza performanței lor în alte evaluări. Abilitățile
de cercetare sunt evaluate în modulul obligatoriu de la Nivelul 6 - Eseu extins.
În toamna 2015 a fost declarată folosirea de către Universitate a software-ului de
detectare a plagiatului „Turnitin”.
Profesorii au posibilitatea de a fi apreciați prin intermediul unui sistem de
motivații, sisteme de burse la nivel național și nivel universitar.
Cadrele didactice desinestătător trebuie să se gândească la modul și metodele de
predare pe care le folosesc, iar aprecierea acestor metode este foarte importantă la evaluarea
anuală a performanțelor profesorilor. Evaluarea poate avea loc prin diferite metode:
(1) autoevaluare – fiecare profesor urmează să reflecteze asupra modului său de
predare prin scrierea unui raport anual;
(2) evaluare colegială - profesorii pot invita colegi care să asiste la
cursurile/seminarele predate pentru a aprecia eforturile de predare. De obicei, profesorul cere
profesorului-observator să atragă atenția la anumite aspecte ce țin de modul de organizare și
predare folosit, iar profesorul-observator discută aceste aspecte cu colegul după finisarea
observațiilor;
(3) managerul departamentului petrece anual discuții individuale cu profesorii cu
privire la metodele de predare folosite;
(4) chestionare de evaluare completate de studenți.
Profesorii seniori trebuie să demonstreze cum modul lor de predare a influențat
tendințele în domeniul metodologiei de predare-învățare. De asemenea, cadrele didactice sunt
instruiți cum să-și organizeze cursurile și cum să folosească eficient vocea în timpul predării.
Profesorii, în procesul de instruire, au posibilitatea tehnică de a aplica noi
metode de predare cu folosirea inovațiilor în domeniul tehnologiilor informaționale.
(Podcasts-Quicttype, Adobe-Connect, Audacity, Go Pro, Kahoot). De asemenea, platforma
Moodle este unul din instrumentele de bază care facilitează procesul de predare.
Universitatea are obligația de a determina, după 6 luni de la absolvire, rata de
angajare a absolvenților. În cadrul Universității este fondat Departamentul de ocupare a forței
de muncă pentru studenți, care instituie și menține relații strînse cu angajatorii în scopul
organizării stagiilor practice sau/și angajarea ulterioară la muncă. Mai mult, este promovată o
colaborare activă în scopul achiziționării conceptelor de proiecte și probleme practice,
utilizate și aplicate în procesul de instruire.
Stagiul de practică se desfășoară în cadrul organizațiilor/instituțiilor de profil, iar
perioada acestuia se stabilește în funcție de specificul facultății/specialității. Rolul
administrației universității/facultății este foarte important la identificarea locului de
desfășurare a stagiului de practică, precum și la menținerea relațiilor cu potențialii angajatori
44
ai viitorilor absolvenți. Astfel, existența unei unități/diviziuni separate care are competența de
a organiza stagiul și a asista/ghida studenții pe tot parcursul acestuia este o condiție
obligatorie. Mai mult ca atât, multe dintre organizațiile-gazdă dispun de o schemă bine
organizată pentru stagiile de practică pe care le oferă. Stagiul de practică nu se suprapune cu
orele de curs, iar studenții urmează să întocmească un plan individual care include: (1) scopul
stagiului de practică; (2) lecțiile învățate; și (3) evaluarea proprie a perioadei de stagiu.
45
5. Analiza și interpretarea datelor
5.1. Introduction
De menționat că analiza datelor constituie o etapă centrală a realizării unui studiu
de cercetare. Ea urmează după etapa colectării datelor și are o importanță deosebită pentru
formularea concluziilor finale. Scopul studiului dat este de a efectua analiza comparativă a
datelor colectate cu referire la cadrul instituțional și specificul programelor de studiu la două
univesități europene. Această analiză comparativă, precum și criteriile de comparare sunt
oglindite în Anexa 5 la acest raport.
5.2. Criterii, proprietăți și indicatori
La fiecare nivel au fost formulate criterii și subcriterii, care au permis de a
sistematiza datele colectate, dar și de a obține o viziune clară asupra aspectelor commune și a
deosebirilor dintre cele două universități supuse studiului comparative. Trebuie de specificat
faptul că criteriile și subcriteriile formulate au fost supuse de mai multe ori modificărilor în
funcție de datele no ice erau colectate și analizate.
La nivelul 1 (nivel de sistem) au fost abordate așa criteria ca: acreditarea
programelor de studii, sistemul de asigurare a calității. Acestea au permis crearea unei viziuni
generale a coraportului dintre universitate și autoritățile publice cu atribuții în domeniul
învățămîntului superior.
La nivelul 2 (nivel de universitate) au fost înaintate ca criterii: organele de
guvernare a universității, organele de management universitar etc. Aceste criterii au scos în
evidență structura interioară a universităților, raporturile dintre elementele acestor structuri.
La nivelul 3 (nivel de facultate, departament) a fost prevăzut ca criteriu raportul
dintre managementul superior și managementul facultății cu referire la predarea-învățarea
centrată pe student.
La nivelul 4 (nivel organ responsabil de elaborarea programului de studii)
criteriile înaintate au fost: structura organului, procesul de elaborare a programelor de studii
etc.
La nivelul 5 (Integrarea grupurilor dezavantajate de studenți) și nivelul 6
(Infrastructura) criteriile au fost formulate în urma vizitelor efectuate la universitățile
partenere.
La nivelul 7 (Nivel de program de studiu) unele criterii au fost reformulate în
urma conferințelor video din 25,26 mai cu reprezentanții universităților partenere.
5.3. Modele emergente.
Tabelul de mai jos rezumă criteriile cheie pentru studiul efecuat, modele comune care au
apărut în timpul analizei, precum și variațiile descoperite.
Tabelul 6
Modele comune Variații
1. Nivel de sistem
Criteriul 1. Acreditarea
programelor de studii
Procesul de acreditare,
instituțiile responsabile
sunt clar specificate în
Danemarca: Sistemul de
acreditare este constituit din
Consiliul de Acreditare și Institutul
46
Criteriul 2. Sistemul de
asigurare a calității
actele normative
Ambele sisteme au menirea
să amelioreze calitatea
programelor în sectorul
învățământului superior și să
contribuie la crearea unei
piețe educaționale mai
eficiente.
danez pentru acreditare
Marea Britanie: Acreditarea
programelor de studii se face cu
implicare a trei organizații:
Comitetul Privy, Agenția pentru
Asigurarea Calității în
Învățământul Superior,
Consiliul pentru Finanțarea
Învățământului Superior din
Anglia
Danemarca: În sistemul danez de
învăţământ nu există organ
central/naţional de asigurarea a
calităţii.
Marea Britanie:Agenția pentru
Asigurarea Calității în
Învățământul Superior
2. Nivel de Universitate Existența organului de
guvernare și organului de
management universitar
Danemarca: Consiliul
Universității și Rectorul
În cadrul universității din
Aalborg este creată „Academia
PBL” care este responsabilă de
dezvoltarea și implementarea
modelului PBL la nivel de
universitate. Acest organ are
responsabilitatea de a coordona
și a coopera cu școlile și
consiliile de studii în asigurarea
utilizării modelului PBL la toate
nivelurile.
Marea Britanie: Organe de
conducere: Consiliul, Vice-
rector, Comitet Academic,
Secretar, Organizații studențești.
Existența unui serviciu la nivel
de universitate „Help Zone”care
are competența de a asista,
ajuta, ghida studenții pe tot
parcursul aflării lor la studii
facilitează procesul educațional.
47
3. Nivel de facultate,
departament În cadrul fiecărei facultăţi a
universităților vizate
activează departamente, școli
doctorale, consiliile de studii.
Fiecare Facultate este
condusă de decan
Danemarca: Facultatea de drept
are un număr destul de redus de
profesori. Însă fiecare profesor
este ajutat în exercitarea
atribuțiilor de așa numiții
asistenți.
Marea Britanie: Universitatea
din Gloucestershire are trei
facultăți: (1) Facultatea de
Științe Aplicate; (2) Facultatea
de Business, Educație și Studii
Profesionale și (3) Facultatea de
Media, Arte și Tehnologii.
4. Nivel de organ responsabil
de programe de studii
Consiliul Facultății este
responsabil de programele
academice ale Facultății la
ambele universități.
În ambele universități în
cadrul consiliului facultății
este inclus un număr
impunător de studenți care
se implică activ în
conducerea facultății,
elaborarea programelor de
studii. De asemenea, la
elaborarea programelor de
studii sunt implicați și
viitorii angajatori care
cunosc mai bine care sunt
necesitățile pieței de
muncă.
5.Integrarea grupurilor
dezavantajate de studenți
Ambele universități oferă
condiții foarte bune pentru
integrarea studenților
dezavantajați (scări
speciale etc.)
6.Infrastructura Ambele universități sunt
dotate cu tehnică
performantă, ceia ce
permite aplicarea eficientă
a metodei PBL în procesul
48
de predare-învățare.
În cadrul universitilor
există multe săli de studii,
care oferă posibilitate
studenților de a activa în
grupe mici.
7.Nivel de program de studii
Criterii cheie: Structura
programului de studii,
numărul de credite,
competențe de bază
La ambele universități
studiile de licență durează
3 ani, în total: 6 sem.
Competențele de bază
oferite de ambele
programe de studii: a)a
identifica, analiza și
rezolva probleme; b)
cunoștințe academice
extinse, abilități teoretice,
practice și metodologice
La ambele universități
programele conțin un
număr mic de discipline.
Danemarca
• Un sem.=30 ECTS
• Total: 30 ECTSX6=180 ECTS
Marea Britanie
• Un sem.= 60 CATS (each level
=120 CATS)
• Total: 60 CATSx6 =360 CATS
Metoda PBL se regăsește într-o
formă mai evidențiată în
programul de studiu a
universității din Danemarca,
care prevede elaborarea mai
multor proiecte de cercetare.
49
6. Concluzii
Scopul acestui proiect este de a face cunoștință cu un mediu favorabil unui proces
educațional care are la bază învățarea activă sau învățarea problematizată. Aceste aspecte ar
putea contribui la schimbarea abordărilor tradiționale pe care le întâlnim în universitățile din
Republica Moldova. Schimbarea atitudinii cadrelor didactice față de procesul educațional,
precum și implicarea mai activă a universităților în edificarea carierei profesionale a
absolvenților va favoriza introducerea unei învățări active și în universitățile din Republica
Moldova.
Atît în Danemarca cît și în Marea Britanie elaborarea programelor de studii este
de competența instituțiilor de învățământ superior, cu respectarea legislației în vigoare
și regulamentelor interne. Consiliul Universitar aprobă un regulament propriu de
organizare și funcționare, în accord cu standardele naționale și internaționale generale
și specific de calitate.
Programul de studii este elaborat de unul sau mai multe departamente ale
instituției, în strictă concordanță cu profilul calificării definit în Codul Calificărilor și se
aprobă de către comitetul (consiliul) academic al facultății și Senatul Universitar
(exemplu: Marea Britanie). Concordanța dintre curriculum și calificarea oferită de
programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a calității. Este
obligatoriu avizul asociațiilor profesionale.
Instituțiile de învățămînt în ambele țări au o strategie instituțională de dezvoltare care
încorporează strategia curriculară cu accentul pe învățarea axată pe studenți (învățarea bazată
pe probleme, învățarea bazată pe cercetare). La crearea programului de studiu un rol
important revine angajabilității absolvenților, internaționalizării studiilor.
La elaborarea programelor de studiu este important de a pune accentul pe
competențe, abilitățile practice de care va avea nevoie studentul în activitatea sa ulterioară.
Astfel, cursurile nu sunt orientate spre familiarizarea studenților doar cu teoria existentă, dar
conțin elemente care sunt focusate pe învățarea unor abilități necesare pentru activitatea
profesională. Astfel, în Marea Britanie la Facultatea de Drept există un curs care se referă la
abilitățile unui jurist și care include: negocierea, intervievarea clientului, scrierea
documentelor, etc.
Un program de studii universitar funcționează legal dacă este autorizat
provizoriu sau acreditat și funcționează în condițiile stabilite prin actul de autorizare,
respective acreditare.
Evaluarea metodologiei de predare a cadrelor didactice și încurajarea acestora să
reflecteze asupra modului de predare a cursurilor favorizează dezvoltarea unui proces
educațional interactiv.
Periodic, sînt organizate ședințe pentru corpul didactic în scopul efectuării
schimbului de experiență.
La ambele universități sunt create și administrate unele programe/stagii de
practică eficiente să contribuie semnificativ la asigurarea angajării ulterioare a absolvenților.
50
Politica ambelor universități oferă posibilitatea studenților de a conștientiza
(simți) viitoarea profesie pînă la obținerea diplomei, fie prin intermediul unui stagiu anual
(organizat și desfășurat la anul 3 de studii) – în Marea Britanie, fie prin colaborarea strînsă cu
viitorii angajatori – în Danemarca. În Marea Britanie multiple programe prevăd, în schimbul
stagiului practic, un studiu anual peste hotare, în scopul obținerii și acumulării cunoștințelor
la nivel internațional și dezvoltării cu succes a diverselor forme de colaborare.
Încurajarea unui model de învățare activă la Universitățile din Danemarca și
Marea Britanie ajută implicarea mai activă a studenților în procesul educațional și facilitează
îmbunătățirea atât a cunoștințelor, cât și a abilităților.
Revizuirea periodică a programelor de studiu și a cursurilor predate asigură
actualizarea și monitorizarea eficientă a acestora.
Foștii absolvenți sunt invitați să colaboreze cu universitatea și să accepte
proiectele în compania în care sunt angajați. Ei pot fi invitați în calitate de examinatori
exteriori, ca profesori prin cumul sau ca profesor invitat pentru a oferi consultanță.
Concluzii finale:
• Ambele universităţi utilizează lucrul în grup și lucrul individual al studenților;
• Folosirea pe larg a TI;
• Accentul se pune pe implicarea activă a studenţilor în procesul de învăţămînt;
• Angajatorii sunt cei care se implică la elaborarea programelor de studii, la
evaluarea studenţilor;
• Programele conţin un număr mic de disciplini, module;
• Universităţile sunt autonome în elaborarea programului de studii;
• Programele reflectă necesităţile actuale, nu există disciplini în plus care
împovărează studenţii cu informaţii inutile.
Referințe:
I. Danemarca
1. Legea Danemarcei din 2013 „Actul privind acreditarea instituțiilor de
învățământ superior” (Act of Acreditation).
2. Actul danez (de Consoldare) al Universităţilor (The Danish (Consolidation)
Act on Universities).
3. Strategia Universităţii din Aalborg pentru anii 2016-2020 - Knowledge for
the world.
4. Ordinul ministrului privind Scala de Notare și a alte forme de evaluare în
Învăţămîntul Universitar [MO on Grading Scale and Other Forms of Assessments of
University Education, no 666/2011, sectiunea 20(4)]
II. Marea Britanie
1. Codul bunelor practici al Agenția pentru Asigurarea Calității în Învățământul
Superior adoptat în 1999 // http://www.qaa.ac.uk/en/Publications/Documents/Code-best-
practice-QAA-Board.pdf
2. Codul calității // http://www.qaa.ac.uk/assuring-standards-and-quality/the-
quality-code
51
3. Articles of incorporation of University of Gloucestershire (revăzut în 2015) //
http://www.glos.ac.uk/docs/download/Governance/articles-of-association-may-
2016.pdfhttp://www.glos.ac.uk/faculties-and-schools/Pages/faculties.aspx
52
Anexa 1 Model de colectare a datelor
Grile de observatie
Grila 1 System level
Criteriu Descriere Sursa- Acte normative,
regulamente, Ghiduri.
Crireiul 1: Acreditarea
programelor de studii
a. Organul naţional de acreditare
externă
b. Procedura de acreditare:
metodologia şi criteriile de evaluare
c. Relaţiile organului de accreditare cu
Ministerul Educatiei
Criteriul 2: Sistemul de Asigurare
a Calităţii
2.1. Existenţa unui sistem naţional de
asigurare a calităţii (AC)
2.2. Organul naţional de AC
2.3. Relaţiia organului de AC cu
universităţile
2.4. Procedura de evaluare externă a
calităţii: nivele, criteriile.
Criteriul 3: Organe profesionale care
implicate în validarea sau
supravegherea modului de
desfăşurare a programelor de
studii.
Criteriul 4. Programe cu diplome duble şi
regunoaşterea experienţei
profesionale.
Grila 2 Nivel de Universitate
Criteriu Descriere Sursa- Acte normative,
53
regulamente, Ghiduri.
Criteriul 1: Organele de guvernare ale
universităţii
1.1. Structura
1.2. Atribuţiile
1.3. Procedura de selecţie
1.4. Organul de conducere responsabil de
programme de studii, procesele predare-
învăţare şi evaluare
Criteriul 2: Organele de management
universitar / conducerea executivă
2.1. Structura
2.2. Atribuţiile
2.3. Procedura de selecţie
Criteriul 3: Structura organizaţională a
universităţii
Criteriul 4: Obiectivele Strategiei procesului de
predare-învăţare centrate pe student
(separată sau încorporată în strategia
instituţională): pred-înv. Inovativă,
utilizarea IT, accent pe angajabilitate,
internaţionalizare a curruculumului,
achiziţioanre a competenţelor
lingvistice si inter-culturale
(Document)
Criteriul 5: Structura cheie responsabilă de
organizarea procesului de predare-
învăţare centrate pe student
5.1. Atribuţiile şi subordonare
5.2. Structura /Componenţa
5.3. Acte emise
5.4. Relaţii cu structurile academice
universitare (facultăţile, departamentele,
etc)
54
Criteriul 6: Sistemul universitar de
Asigurare a Calităţii (AC)
6.1. Atribuţiile
6.2. Structura
Criteriul 7: Introducerea programelor de
studii de licenţă
7.1. Structurile abilitată să iniţieze, elaboreze
şi să aprobe un program de studii. (de
menţionat dacă este necesar de
consultat centrul de cariera, finanţele,
biblioteca, etc)
7.2. Cerinţele faţă de dosarul pentru
programele noi de studii
7.3.
7.4. Organul care aprobă dosarul
Criteriul 8. Metode de învățare-predare și
evaluare utilizate la universitate
(diferenţele între abordările la diferite
facultăţi/domenii).
Criteriul 9. Structura responsabilă de
ciclul II / ciclul III
9.1. Atribuţiile
9.2. Raporul cu alte struicturi universitare
responsabile cu aprobarea
curriculumului.
Criteriul 10. Documente privind
politicile şi conţinutul curriculumului
universitar
10.1. Formular Programa de Studii (ciclurile I
şi II)
10.2. Formular Politicile si procedurile de
examinare
10.3. Formular Descruirea Semestrului (pe
prpogram)
10.4. Formular Desctierea modulului
10.5. Scala de notare
Criteriul 11. Calificarea pedagogică a
personalului academic.
55
11.1. Existenţa calificare pedagigoce
formalizate pentru personalul academic
11.2. Existenţa
standartelor/metodologiilor naionale
11.3. Structura care oferă/validează
calificarea
11.4. Cursurile necesare pentru
obţinerea calificării
11.5. Cerinţele formale pentru
dezvoltarea şi instruirea continuă a
personalului
11.6. Structura responsabilă cu
Instruirea Continuă
11.7. Procedura de monitorizare şi
evaluarea a procesului.
Criteriul 12. Implicarea studenţilor în guvernarea
şi managementul universităţii.
Criteriul 13. Abordarea invăţării-predării centrate
pe student la nivel de universitate.
13.1. Misiunea/Strategia universităţii
13.2. Promovarea în cadrul universităţii
13.3. Suportul administrative şi financiar
în implementarrea acestei abordări
13.4. Aportul Formarii continue
Grila 3 Nivel de facultate/departament
Criteriu Descriere Sursa- Acte normative,
regulamente, Ghiduri.
Criteriul 1. Raportul între managementul superior
(nivel universitate) şi managementul
facultăţii li/sau departamentului cu
56
referire la predare-învăţarea centrată pe
student.
Grila 4
Nivel de organ/structură responsabilă de elaborare programului de studii
Criteriu Descriere Sursa- Acte normative,
regulamente, Ghiduri.
Criteriul 1.
Structura organului responsabil cu
elaborarea planurilor de studii şi
curriculumului
Criteriul 2.
Raportul acestui organ cu facultatea,
departamentul şi alte structuri din
cardul facultăţii/departamentului.
Criteriul 3.
Crearea programelor inter- şi multi-
disciplinare.
Criteriul 4.
Procesul de elaborare şi aprobare a
programelor noi de studii.
Criteriul 5.
Procesul de aprobare a unui modul
nou într-un program de studii existent.
Criteriul 6.
Practicile / metodele de evaluare
utilizate.
Criteriul 7.
Implicarea studenţilor în elborarea
programelor de studii.
Criteriul 8. Managementul
programelor de studii
8.1. Implicarea personalului academic în
organizarea şi coordonarea unui program
de studii
57
8.2. Modul în care acest process este
formalizat
Criteriul 9. Revizuirea unui program
de studii
9.1. Procedura de monitorizarea anuală şi
reviziure periodică a programului
9.2. Indicatorii de performanţă aplicaţi
9.3. Feedback-ul stdenţilor: procedura şi
impactul.
Grila 5
Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi:
Criteriu Descriere Sursa- Acte normative,
regulamente, Ghiduri.
Criteriul 1. Structura respomsabilă de
studenţii cu disabilităţi.
1.1. Responsabilităţi
1.2. Resurse
Criteriul 2. Măsurile/ arangamentele
destinate studenţilor cu disabilităţi.
Criteriul 3. Abordările pentru studenţii
social dezavantajaţi.
Criteriul 4. Capacitatea universităţii
privind metodele de predare pentru
studenţii care provin din medii
dezavantajate.
Criteriul 5. Suportul academic
disponibil pentru cu dizabilităţi de
învăţare.
Grila 6
Nivel de program de studii
58
Criteriu Descriere Sursa- Acte normative,
regulamente, Ghiduri.
Criteriul1.
Nivelul de reflectare în strategia instituţională o
abordării procesului de învăţare-predare.
Criteriul 2.
Axarea programului de studii.
Criteriul 3.
Strucrtura planului de studii a programului
3.1. Nr de ore total, pe semester
3.2. Modulele
3.3. Evaluarea studenţilor
3.4. Evaluarea personalului academic
3.5. Progresia învăţării
Criteriul 4.
Tipul de acreditare:
academic/regulatoriu sau professional
Criteriul 5.
Nivelul de utilizarea a IT, platformelor
de e-instrire şi/sau învăţării mixte
(blended)
Criteriul 6.
Elaborarea,
îmbunătăţirea/modernizarea şi
organizarea/gestionarea programului
de studii
6.1. Procedura şi structura responsabilă
6.2.
6.3. Implicarea studenţilor
6.4. Implicarea angajatorilor şi altor părţi
interesate (ex. absolvenţilor)
6.5. Funcţiile personalului academic implicat
în desfăşurarea programului
Criteriul 7.
Documentele/materialele de
însoţire/suport a programului şi
disponibilitatea lor publică (descrierea
59
cursurilor, regulamente de studiu,
ghiduri, finalităţile programului,
ghiduri de evaluare)
Criteriul 8. Gestionarea programului
de studii
8.6. Regulamente cu privire la programul de
studii
8.7. Structura care monitorizează
implementarea regulamentului
8.8. Reguli de formare a şarjei (normei)
personalului academic (pentru diferite
tipuri de activităţi: predare, supervizare,
evaluare)
8.9. Volumul de lucru a studentului:
procedura de calculare şi impactul
asupra elaborării currulumului
8.10. Finalităţile programului şi evaluarea
acestora
Criteriul 9. Evaluarea studenţilor
9.1. Regulamente/ghiduri existente
9.2. Forme de evaluare
9.3. Măsuri de eviatre a trişării şi plagiatului
9.4. Prevederi pentru contestaţii
9.5. Implicarea examentariolor externi
9.6. Sistemul de notare, creditelor de studii şi
recunoaştere rezultatelor studiilor
anterioare.
Criteriul 10.
Incorporarea în program şi facilitatrea
mobilităţii acdemice
Criteriul 11.
Evaluarea de către studenţi a
personalului academic şi gestionarea
rezultatelor feedback-ului.
Criteriul 12.
Cerinţele academice pentru
inmatriculare la programul de studii
60
Criteriul 13.
Monitorizarea angahabilităţii
absolvenţilor programului.
Anexa 2. Tabel de raportare a datelor,
Universitatea din Aalborg, Danemarca
Formularea întrebării,
problemei
Materialul consultat Constatări Reflecții
1. Nivel de sistem
Crireiul 1: Acreditarea
programelor de studii
Criteriul 2: Sistemul de
Asigurare a Calităţii
Sistemul de acreditare
se bazează pe Legea
din 2013 - Actul
privind acreditarea
instituțiilor de
învățământ superior
(Act of Acreditation ).
Sistemul de acreditare
în Danemarca este
constituit din
Consiliul de
Acreditare și
Institutul danez
pentru acreditare
În sistemul danez de
învăţământ nu există
organ central/naţional
de asigurarea a
calităţii.
Actul schimbă sistemul
de acreditare de până
la 2013 de la
acreditarea
programelor de studii
la acreditare instituției.
Acreditarea
instituțională se
bazează pe cinci
criterii statutare:
- Politicile şi strategia
de asigurare a calităţii.
-Organizarea şi
managementul calităţii.
-Baza de cunoştinţe a
progrmelor.
- Nivelul şi conţinutul
programelor.
-Relevanţa
programelor.
În general, sistemul de
acreditare danez are
menirea să amelioreze
calitatea programelor
în sectorul
învățământului
superior și să
contribuie la crearea
unei piețe educaționale
mai coerente,
transparentă în
Considerăm logică și
rațională efectuarea
acredităii instituționale
în cadrul căreia este
efectuată și acreditarea
programelor de studiu.
Practica bună de a fi
incluși în Consiliul de
Acreditare și
reprezentanții studenților.
Este o practică logică.
61
2.1. Procedura de evaluare
externă a calităţii: nivele,
criteriile.
Criteriul 3.
Programe cu diplome
duble şi recunoaşterea
experienţei
profesionale.
Calitatea programelor
de studii este supusă
evaluării externe în
cadrul procedurii de
acreditare a acestora,
unul din criteriile de
prezentare a
programului fiind
Asigurarea internă a
calității și a
dezvoltării (Internal
quality assurance and
development).
În conformitate cu
Actul danez (de
Consoldare) al
Universităţilor (Partea
2, art. 3a).
beneficiul studenților,
pieței forței de muncă
și a instituțiilor de
învățământ.
În cazul acreditării
instituţionale
universitatea trebuie sa
ilustreze și să
documenteze sistemul
de asigurare a calității
și a activitatea
acestuiai conform celor
cinci criterii de
acreditare stabilite în
ordinul ministerial
privind acreditarea, şi
anume:
-Politicile şi strategia
de asigurarea a
calităţii.
-Organizarea şi
managementul calităţii.
-Baza de cunoştinţă a
programelor de studii
-Nivelele şi conţinutul
programelor.
-Relevanţa
programelor.
Confrom art. 6 a
Actului universitatea
poate acorda o diplomă
daneză studenților care
au absolvit un program
de studii peste hotare.
Deasemenea,
universitatea poate
acorda diplomă
studenților care au
realizat părți ale
programului de studii
la universitate, fără a fi
înscriși în universitatea
Considerăm justificată
procedura evaluării
externe a calității
programelor de studii în
cadrul procedurii de
acreditare.
Este o practică
interesantă.
62
respectivă.
2. Nivel de Universitate
Criteriul 1: Organele de
guvernare ale
universităţii
Criteriul 2: Organele de
management universitar
/ conducerea executivă
Conform Actului
danez (de
Consoldare) al
Universităţilor (The
Danish
(Consolidation) Act
on Universities)
Consiliul este organul
de guvernare al
universităţii
Actul danez (de
Consoldare) al
Universităţilor (The
Danish
(Consolidation) Act
on Universities)
Structura
organizatorică a
universităţii este
stipulată în Statutul
instituţiei.
Consliul constă din 9 -
11 membri și este
constituit din membri
externi și membri
interni, care reprezintă
comunitatea
academică, inclusiv
dotoranzii salariaţi,
personalul tehnic și
administrativ şi
studenţii univerităţii.
Majoritatea în
Consiliului este
formată din membrii
externi.
Aceste comisii trebuie
să se asigure că
candidaţii la funcţia de
membru extern al
Consiliului satisfac
cerinţele privind
calificarea și
angajamentul faţă de
universitate.
Rectorul este
responsabil pentru
managementul de zi cu
zi a universităţii.
Rectorul (la fel și
prorectorii) este numit
de către Consiliu, în
urma unui anunţ
public, la
recomandarea comisiei
de desemnare instituite
de către Consiliul.
Este oportună practica
de a include în
componența Consiliului
membrii externi care pot
fi activ implicați în
procesul asigurării
calității procesului de
studiu fiind persoanele
competente (judecători,
procurori, notari)
3. Nivel de facultate,
departament
Criteriul 3: Structura
Facultății/
Rectorul este organul
care determină
structura internă a
universităţii, în
limitele stabilite de
În cadrul fiecărei
facultăţi activează
departamente, școli
doctorale, consiliile de
studii (și , în unele
Practica privind
înzestrarea Decanului cu
funcții de administrare
financiară este oportună
63
Departamentului consiliul universităţii.
În Actul
Universităţilor există
prevederi asupra unor
organisme specifice,
aferente problemelor
academice, de
cercetare și de
colaborare cu părţile
interesate: panourile
angajatorului,
comisiile de doctorat,
consiliile de studii,
etc.
universităţi , școli).
Decanul, desemnat de
rector în baza unui aviz
public, reprezintă
facultatea și este
responsabil de
gestionarea
activităţilor acesteia.
Responsabilitatea
principală a decanului
este gestionarea
finanţelor facultăţii şi
managementul
personalului. El este
membru al echipei de
conducere executive a
universităţii și membru
al consiliului academic
al facultăţii.
Departamentul din
cadrul facultăţi este
condus de un șef de
departament, angajat
de către decan, în baza
unui anunţul public.
Șeful de departament
instituie consiliul
departamentului,
determina mărimea și
structura lui, precum și
durata mandatului
membrilor aleși ai
consiliului.
Consiliul
departamentului este
compus din șeful de
departament,
reprezentanţii
personalului academic,
inclusiv doctoranzi
salariați, a personalului
tehnic și administrativ
și a studenţiilor.
și urmează a fi preluată.
Reprezentarea studențiilor
în cadrul Consiliului
64
Departamentului este o
practică benevenită.
4. Nivel de organ/structură
responsabilă de
elaborare programului
de studii
Criteriul : Obiectivele
Strategiei procesului de
predare-învăţare
centrate pe student
Actul Intern al
Universităţii
Învăţarea bazată pe
probleme/proiecte
(PBL) este una din
direcţiile strategice
ale Strategiei
Universităţii din
Aalborg pentru anii
2016-2020 -
Knowledge for the
world.
Fiecare consiliu de
studii trebuie să
includă un număr egal
de reprezentanţi ai
cadrelor didactice și ai
studenţilor, aleși de
către personalul
academic și, respectiv
studenţii.
Principala
responsabilitatea a
consiliului de studii
este elaborarea
planului de studii, a
ghidului de studii,
asigurarea calităţii
programului, dar şi
asigurarea organizării,
performanţei și
desfășurării procesului
de predare-învăţare.
În unele universităţi
(de exemplu Aalborg
Universitiy) consiliile
de studii ale
programelor de studii
aferente unui subiect /
domeniu sunt
organizate în şcoli,
care sunt aprobate de
către rector la
recomandarea
decanului facultăţii.
Fiecare școală este
administrată de către
şeful şcolii.
Încorporarea
organizaţională a
principiilor PBL:
scolile vor elabora
programe în baza
principiilor PBL,
asigurarea integrarii
Este interesantă și
considerăm foarte utilă
practica creării unei școli
de cercetare.
Practica este oportună și
urmează a fi preluată.
65
Criteriul
Structura cheie
responsabilă de
organizarea procesului
de predare-învăţare
centrate pe student
Criteriul Implicarea
studenţilor în
guvernarea şi
managementul
universităţii.
Structura inter-
universitară
responsabilă de
implementarea,
promovarea şi
dezvoltarea PBL în
cadrul AAU este
Academia PBL.
În conformitate cu
Actul Universităţilor
şi statutele
universităţilor
reprezentanţii
studenţilor sunt
membri în toate
organele de
management şi cele
consultative
universitare.
PBL ca un obiectiv de
învățare explicită în
programele școlare și
regulamentele tuturor
programelor de studiu,
iniţierea sisitematică în
PBL a studenţilor de la
toate programele de
studii, iniţierea
sistematică în PBL a
noului personal
academic, elaborarea şi
asigurarea
implementării (şefii de
departamente) a unui
plan de perfecţionare a
PBL şi a IT
competenţelor a
personalului academic.
Academia PBL
elaborează activități
pedagogice, sprijină
rețelele de cercetare și
oferă cunoștințe și
resurse actualizate cu
referire la PBL în
general, dar şi la
modelul PBL Aalborg,
atât pe plan intern, cât
și cel extern.
În universităţile daneze
studenţii au o
contribuţie majoră în
gestionarea procesului
educaţional, fiind
reprezentaţi în
consiliile academice la
toate nevelele
universitare şi în
consiliile de studii, în
care studenţii constitue
50% din numărul
membrilor.
Practica este oportună și
urmează a fi preluată.
66
5. Integrarea grupurilor
dezavantajate de
studenți
Universitatea poate
oferi condiții speciale
de examinare pentru
studenții cu handicap
fizic sau dizabilități
mintale și a studenților
cu o limbă maternă,
alta decât cea din
Danemarca, în cazul în
care universitatea
consideră că este
necesar pentru a oferi
astfel de studenți cu în
situația de testare.
Sunt prevăzute în
Universitate căi de
acces, blocuri de studii
cu un nivel, căi de
acces pentru
slabvăzători.
Urmează ca fie preluată
experința în acest
domeniu prin crearea
condițiilor pentru astfel
de categorii de studenți.
6. Infrastructura
(Physical environment
level)
Universitatea
achiziţionează şi alocă
resurse pentru a susţine
şi a facilita aplicarea
învăţării bazate pe
problemă/proiect.
Aceasta implică:
oferirea de spaţii
pentru lucrul în grup,
întâlnirile cu
supraveghetorul de
proiect, clase de
diferite mărimi şi
dotari cu echipament
pentru activităţile de
studii (lecţii, seminare,
laboartoare, workshop-
uri); menţinerea unei
biblioteci universitare,
care oferă studenților
acces la reviste
ştiinţifice de
specialitate, periodice
și literatura științifică
care conţin informaţii
Considerăm, că în mod
prioritar, finanțarea
urmează a fi redistribuită
în scopul înzestrării,
echipării tehnice.
67
despre rezultate de
ultimă oră; oferirea
accesului la informţiile
şi
sistemele/platformele
IT pentru sprijinire
activităţilor din cadrul
proiectului.
7. Nivel de program de
studii
Criteriul. Implicarea
personalului academic în
organizarea şi
coordonarea unui
program de studii
Ordinul ministrului
[MO on Grading
Scale and Other
Forms of
Assessments of
University Education,
no 666/2011,
sectiunea 20(4)]
Consiliul de studii
elaborează
Curriculumulul
urmând prevederile
actelor legale şi
ordinelor emise de
ministerul de resort.
După un control juridic
riguros decanul
facultăţii aprobă
programul şi il
propune spre evaluare
consiliului academic.
Fiecarea program de
studiu oferit la AAU
este elaborat şi
gestionat de către un
consiliu de studii din
cadrul unei şcoli care
funcţionează la una sau
mai multe facultăţi.
Conținut și procesele
fiecărui semestru al
programului sunt
planificate și controlate
de grupul de
semestru.
Grupul de semestru,
denumit şi grup de
coordinare, este format
din cadre academice
(profesorii ce ţin
cursurile și
supraveghetorii
proiectelor realizate în
semestrul respectuiv)
secretarul de studiu și
Este o practică bună și
urmează a fi preluată.
68
Feedback-ul stdenţilor:
procedura şi impactul
Criteriul: Evaluarea
studenţilor
Ordinul ministrului
privind Scala de
Notare și a alte forme
de evaluare în
Învăţămîntul
Universitar [MO on
Grading Scale and
Other Forms of
Assessments of
University Education,
no 666/2011,
sectiunea 20(4)]
reprezentanți ai
studenților.
În cadrul evaluării
semestriale şcoala
trimite tuturor
studenţilor un scurt
chestionar.
Răspunsurile
studenților sunt
prezentate consiliilor
de studii, şi transmise
fiecărui coordonator de
semestru pentru a le
folosi, împreună cu
alte documente
(inclusiv procesele
verbale ale întâlnirilor
grupului de semestru),
ca bază pentru
întocmirea raportului
de evaluare a semestru
și a procesului de
predare în cadrul
acesuia. Coordonatorul
semestru poate
organiza şi o întâlnire
de evaluare la care
trebuie să participle
tooți profesorii și
studenții din acel
semestru.
Toate cursurile
obligatorii trebuie
evaluate în scris și /
sau examen oral
(inclusiv eșantion de
proiect). Dacă
evaluarea nu este
internă , la examen
este implicat și un
examinator extern
Studenți în Danemarca
sunt evaluați potrivit
unei gradații constând
din puncte grupate în 7
niveluri. Acest specific
69
Anexa 3. Tabel de raportare a datelor pentru
UoG, Marea Britanie
Formularea
întrebării/problemei
Materialul
consultat
Constatări Reflecții
1. Nivel de sistem
Criteriul 1:
Acreditarea
programelor de studii
Criteriul 2: Sistemul de
Asigurare a Calităţii
Codul Calității
Acreditarea
programelor de
studii se face cu
implicare a trei
organizații:
Comitetul Privy,
Agenția pentru
Asigurarea
Calității în
Învățământul
Superior, Consiliul
pentru Finanțarea
Învățământului
Superior din
Anglia
Organul care
monitorizează
calitatea studiilor
în Marea Britanie
Criteriile principale:
1. managementul
academic;
2. standardele academice
și asigurarea calității;
3. burse și eficiența
pedagogică a cadrelor
didactice;
4. mediul în care se va
desfășura programul de
studiu.
Procesul de asigurare a
calității este reglementat
de Codul calității, care
conține trei părți: (1)
standardele academice;
(2) calitatea academică;
(3) informații cu privire
la reglementările
privind învățământul
superior.
Acest system de
acreditare este
prea complex și
foarte specific
Marii Britanii.
Totuși, criteriile
folosite sunt bine
formulate și pot fi
utilizate și în RM.
Prevederile
Codului calității
pot fi studiate
pentru a
îmbunătăți
procesul de
deseori creează
dificultăți studenților
danezi în a fi acceptați
în alte universități care
solicit doar studenți cu
evaluare de top.
70
este numit Agenția
pentru Asigurarea
Calității în
Învățământul
Superior
asigurare a
calității în RM.
2. Nivel de universitate
Statutul
Universității
Organe de
conducere:
Consiliul, Rector,
Vice-rector,
Comitet
Academic,
Secretar,
Organizații
studențești.
Din punct de vedere
academic universitatea
este compusă din
facultăți și 10 școli.
Acest model de
management este
efficient în Marea
Britanie.
Adaptarea lui la
condițiile RM ar
putea fi dificilă.
3. Nivel de facultate/
Departament
Statutul
Universității
Universitatea din
Gloucestershire are
trei facultăți: (1)
Facultatea de
Științe Aplicate;
(2) Facultatea de
Business, Educație
și Studii
Profesionale și (3)
Facultatea de
Media, Arte și
Tehnologii.
Fiecare Facultate
este condusă de
decan și este
struturată în școli.
Specialitatea Drept se
află în cadrul Școlii de
Business, care este parte
a Facultății de Business,
Educație și Studii
Profesionale.
Aici se pregătesc juriști
pentru mediul de
afaceri.
Această structură
este destul de
complex și greu
adaptabilă în RM.
4. Nivelul Study board
Consiliul Facultății
este responsabil de
programele
academice ale
Rolul Consiliului
Facultății în RM
poate fi extins
pentru a asigura
71
Criteriul : Obiectivele
Strategiei procesului de
predare-învăţare centrate
pe student
Criteriul:
Structura cheie
responsabilă de
organizarea procesului
de predare-învăţare
centrate pe student
Criteriul
Structura cheie
responsabilă de
organizarea procesului
de predare-învăţare
centrate pe student
Facultății, inclusiv
de standardele
academice și de
performanță a
programelor pe
care facultatea
trebuie să le
implementeze în
conformitate cu
strategia de
predare-învățare a
universității.
Procesul de
predare-învățare
centart pe student
este asigurat în
depenență de
speficul facultății
Fiecare facultate
decide
metodologia de
predare a
cursurilor în
dependență de
specificul facultății
Satutul
Universității
La Universitatea
La Specialiatetea Drept,
curriculum nu este
elaborate după
metodologia PBL
La Specialitatea Drept
nu există o strudtură
special create pentru
organizarea procesului
de predare-învățare
centrat pe student,
titularul de curs decide
Studenții sunt implicați
la toate nivelele în
procesul de elaborare și
monitorizare a
strategiilor academice,
iar universitatea asistă
organizațiile studențești
repectarea
standardelor
academic.
Modul de
integrare a
procesului de
predare-învățare
centrate pe
student la
Specialitatea
Drept este similar
celui existent în
RM
Implicarea
titularului de curs
în alegerea
metodologiei de
predare reste
imporatantă.
Încurajarea
72
din
Gloucestershire
Organizațiile
studențești trebuie
să fie create și
administrate de
către studenți în
baza unui statut
aprobat de către
Consiliu.
în instruirea membrilor
acestora pentru a
participa mult mai activ
în procesul de
administrare academică.
participării
studneților în
procesul de
administrare a
programului de
studio este
important.
5. Integrarea studenților
dezavantajați
Studenții cu grad
de invaliditate își
fac studii în
instituții de
învățămînt
obișnuite.
Universitatea este
înzestrată cu rampe
speciale pentru
studenții care se
deplasează cu scaune
rulante pe teriroriul
campusului și în
interiorul blocurilor de
studii. Sunt prevăzute
facilităţi financiare prin
aplicarea la Bursa
pentru Studenţii cu
Dezabilități.
Acest lucru
lipsește în
universitățile din
RM.
6. Infrastructura
Physical environment
level
Spațiile destinate
corpului didactic și
colaboratorilor
sunt foarte bine
dotate cu
echipament
necesar pentru
lucru.
Dotarea tehnică a
instituției facilitează
procesul de învățare
activă, este utilizată pe
larg platforma Moodle.
Încurajarea
cadrelor didactice
de a folosi cât mai
active această
platformă.
7. Nivel program de studii
Criteriul: Implicarea
personalului academic în
Codul de calitate Programul de studiu
este compus din
module obligatorii și
opționale.
Aprobarea inițială a
Modul de
elaborare,
modificare a
cursurilor
urmează a fi
revăzut în RM
73
organizarea şi
coordonarea unui
program de studii
Feedback-ul studenţilor:
procedura şi impactul
cursurilor noi se face de
către Comitetul pentru
Dezvoltare Academică.
Facultățile, de obicei,
generează noi cursuri în
conformitate cu Planul
Universității și
Facultății, care este
prezentat de către
decan. Validarea
cursurilor se face de
către Panelul de
validare care sunt
aprobate de Comitetul
privind Standardele
Academice și Calitate.
Universitatea colectează
și feedback-ul din
partea studenților prin
intermediul unui sondaj
extern (Sondajul
Național al Studenților).
La nivel intern,
evaluarea individuală a
fiecărui modul este
obligatorie, dar
universitatea nu imune
un anumit model.
Feedback-ul
studenților trebuie
încurajat. Un
sondaj la nivel
national ar fi
binevenit.
Anexa 4. Structura programului de studiu
la Universitatea din Aalborg, Danemarca
SEM.1
5 ETCS Metode juridice
5 ETCS Elaborarea proiectului de cercetare
20 ECTS Dreptul contractelor și răspunderea delictuală
74
SEM.2
5 ETCS Drept constituțional și internațional
5 ETCS Drepturi fundamentale ale omului
10 ETCS Drept penal și procedura penală
10 ETCS Dreptul familiei și drept succesoral
SEM 3
10 ETCS Drept administrativ
10 ETCS Drept procesual civil
10 ETCS Teoria practicii judiciare
SEM.4
20 ETCS Dreptul de proprietate, dreptul obligaților, dreptul internațional privat
10 ETCS Dreptul UE
Sem.5
10 ETCS Reglementarea afacerilor
20 ETCS Dreptul falimentului, drept execuțional civil
SEM.6
10 ETCS Dreptul societăților comerciale
10 ETCS Disciplini opționale
10 ETCS Proiect de licență
D
enumirea modului
Denumirea
disciplinelor
E
TCS
S
em
E
valuarea
M
odul general
Metode
juridice
5 1 2
ore ex scris Intern
Teoria
practicii judiciare
1
0
3 5
ore ex scris Intern
M
odul
D
rept public
Proiect de
cercetare
5 1 S
usținerea proiectului
Drept
constituțional și internațional
5 2 5
ore ex scris Intern
Drepturi
fundamentale ale omului
5 2
Drept penal
și procedura penală
1
0
2 5
ore ex scris
Dreptul
familiei și drept succesoral
1
0
3 5
ore ex scris
75
Dreptul UE
1
0
4 4
ore ex scris
Reglementar
ea afacerilor
1
0
5 4
ore ex scris
M
odul
D
rept privat
Drept
contractual și răspunderea civilă
delictuală
2
0
1 1
0 ETCS – 5 ore ex scris;
1
0 ETCS – ex oral
Dreptul
familiei și drept succesoral
1
0
2 5
ore ex scris
Dreptul de
proprietate, dreptul obligaților, dreptul
internațional privat
2
0
4 1
0 ETCS – 5 ore ex scris;
1
0 ETCS – ex oral
Drept
obligațional; Dreptul falimentului; Drept
execuțional civil
2
0
5 1
0 ETCS – 5 ore ex scris;
1
0 ETCS – ex oral
Dreptul
societăților comerciale
1
0
6 E
x oral
M
odul procedural
Drept
procedural civil
1
0
3 3
ore ex scris
În catalog opționalelor în semestrul 6, se regăsesc discipline cum ar fi:
• Contracte comerciale
• Drepturile consumatorilor
• Elaborarea contractelor
• Achiziții publice
• Dreptul construcțiilor
• Sprijinirea Antreprenoriat
• Legea instituțiilor financiare
• Sistemul juducuar al ONU privind dreptului omului
• Dreptul mediului
• Retorică și comunicare
• Legea privind imigrarea
Anexa 5. Structura programului de studiu
la UoG, Marea Britanie
LEVEL 4
To complete your programme you must pass the following compulsory modules:
LW4001 Contract Law 30 CATS YEAR*
LW4002 Tort 30 CATS YEAR
76
LW4003 Constitutional & Administrative Law 30 CATS YEAR
LW4004 Legal Method & Skills 30 CATS YEAR
LEVEL 5
To complete your programme you must pass 30 CATS from the following core modules:
LW5001 Criminal Law 30 CATS YEAR
LW5002 Property Law 30 CATS YEAR
LW5003 EU Law 30 CATS YEAR
Other modules which can count towards the requirements of your Course are:
LW5004 Family Law 15 CATS SEM 1
LW5005 Intellectual Property Law 15 CATS SEM 1
LW5006 Commercial Law 15 CATS SEM 2
LW5007 Lawyers’ Skills 15 CATS SEM 2
LW5008 Employability 15 CATS YEAR
LEVEL 6
To complete your programme you must pass the following compulsory modules:
LW6002 Extended Essay 15 CATS YEAR
Other modules which can count towards the requirements of your Course are:
LW6001 Equity and Trusts 30 CATS YEAR
LW6003 Company Law 15 CATS SEM 2
LW6004 Employment Law 15 CATS SEM 1
LW6005 Environmental Law 15 CATS SEM 2
LW6006 Human Rights 15 CATS SEM 1
LW6007 Information Technology Law 15 CATS SEM 1
LW6008 Media & Entertainment Law 15 CATS SEM 2
LW6009 Medical Law 15 CATS SEM 2
LW6010 Public International Law 15 CATS SEM 2
Anexa 5. Analiza comparativă
a cadrului instituțional și a programelor de studii
la Universitatea AAU din Danemarca
și Universitatea UoG din Marea Britanie
AAU UoG Criteria, properties, indicators
Sistemul de acreditare în
Danemarca este constituit din
Consiliul de Acreditare și
Institutul danez pentru
acreditare
În sistemul danez de învăţământ
nu există organ central/naţional
de asigurarea a calităţii.
Calitatea programelor de studii
Acreditarea programelor de
studii se face cu implicare a
trei organizații: Comitetul
Privy, Agenția pentru
Asigurarea Calității în
Învățământul Superior,
Consiliul pentru Finanțarea
Învățământului Superior din
Anglia
Organul care monitorizează
calitatea studiilor în Marea
Britanie este numit Agenția
1. Nivel de sistem
Criteriul: Acreditarea
programelor de studii
Criteriul: Sistemul de
Asigurare a Calităţii
77
este supusă evaluării externe în
cadrul procedurii de acreditare a
acestora.
Universitatea poate acorda o
diplomă daneză studenților care
au absolvit un program de studii
peste hotare. Deasemenea,
universitatea poate acorda
diplomă studenților care au
realizat părți ale programului de
studii la universitate, fără a fi
înscriși în universitatea
respectivă.
pentru Asigurarea Calității în
Învățământul Superior
Criteriul: Programe cu
diplome
duble şi recunoaşterea
experienţei
profesionale.
Consiliul este organul de
guvernare al universităţii
Rectorul
Organe de conducere:
Consiliul, Rector, Vice-
rector, Comitet Academic,
Secretar, Organizații
studențești.
2. Nivel de Universitate
Criteriul: Organele de
guvernare ale universităţii
Criteriul: Organele de
management universitar /
conducerea executivă
Rectorul determină structura
internă a universităţii, în limitele
stabilite de consiliul
universităţii.
În cadrul fiecărei facultăţi
activează departamente, școli
doctorale, consiliile de studii (și,
în unele universităţi, școli).
Universitatea include facultăți și
10 școli
3. Nivel de facultate,
departament
Criteriul: Structura
Facultății/Departamentului
Consiliul de studii include un
număr egal de reprezentanţi ai
cadrelor didactice și ai
studenţilor.
Principala responsabilitatea a
consiliului de studii este
elaborarea planului de studii, a
ghidului de studii, asigurarea
calităţii programului, dar şi
asigurarea organizării,
performanţei și desfășurării
procesului de predare-învăţare.
Consiliul Facultății este
responsabil de programele
academice ale Facultății,
inclusiv de standardele
academice și de performanță a
programelor pe care facultatea
trebuie să le implementeze în
conformitate cu strategia de
predare-învățare a universității.
Procesul de predare-învățare
4. Nivel de organ/structură
responsabilă de elaborare
programului de studii
Criteriul: Obiectivele
Strategiei procesului de
predare-învăţare centrate pe
78
Învăţarea bazată pe
probleme/proiecte (PBL) este
una din direcţiile strategice ale
Strategiei Universităţii din
Aalborg pentru anii 2016-2020 -
Structura inter-universitară
responsabilă de implementarea,
promovarea şi dezvoltarea PBL
în cadrul AAU este Academia
PBL.
reprezentanţii studenţilor sunt
membri în toate organele de
management şi cele consultative
universitare.
centart pe student este asigurat
în depenență de speficul
facultății
La Universitatea din
Gloucestershire Organizațiile
studențești trebuie să fie create
și administrate de către studenți
în baza unui statut aprobat de
către Consiliu.
student
Criteriul:
Structura cheie
responsabilă de
organizarea procesului
de predare-învăţare
centrate pe student
Criteriul: Implicarea
studenţilor în
guvernarea şi
managementul
universităţii.
Sunt prevăzute în Universitate
căi de acces, blocuri de studii cu
un nivel, căi de acces pentru
slabvăzători.
Universitatea este înzestrată
cu rampe speciale pentru
studenții care se deplasează
cu scaune rulante pe teriroriul
campusului și în interiorul
blocurilor de studii. Sunt
prevăzute facilităţi financiare
prin aplicarea la Bursa pentru
Studenţii cu Dezabilități.
5. Integrarea grupurilor
dezavantajate de studenți
Universitatea achiziţionează şi
alocă resurse pentru a susţine şi
a facilita aplicarea învăţării
bazate pe problemă/proiect.
Aceasta implică: oferirea de
spaţii pentru lucrul în grup,
întâlnirile cu supraveghetorul de
proiect, clase de diferite mărimi
şi dotari cu echipament.
Dotarea tehnică a instituției
facilitează procesul de
învățare activă, este utilizată
pe larg platforma Moodle
6. Infrastructura (Physical
environment level)
Nivel de program de studii
Fiecarea program de studiu
oferit la AAU este elaborat şi
gestionat de către un consiliu de
studii din cadrul unei şcoli care
funcţionează la una sau mai
multe facultăţi. După un control
Aprobarea inițială a
cursurilor noi se face de către
Comitetul pentru Dezvoltare
Academică. Facultățile, de
obicei, generează noi cursuri
în conformitate cu Planul
7. Nivel de program de studii
Criteriul: Implicarea
personalului academic în
organizarea şi coordonarea
unui program de studii
79
juridic riguros decanul facultăţii
aprobă programul şi il propune
spre evaluare consiliului
academic.
Studenților sunt înaintate spre
completare chestionare privind
calitatea studiilor
Universității și Facultății,
care este prezentat de către
decan. Validarea cursurilor se
face de către Panelul de
validare care sunt aprobate
de Comitetul privind
Standardele Academice și
Calitate.
Universitatea colectează și
feedback-ul din partea
studenților prin intermediul
unui sondaj extern (Sondajul
Național al Studenților).
Criteriul: Feedback-ul
stdenţilor: procedura şi
impactul
