Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiKENZABTJRO OE

O experienfe p€rsonala / Kenzaburooq trad.: Roftan PascaBucuretti: RAO Intemational Publishing Comparty, 2004

ISBN 973-5766094

821.521-31=135.I

RAO Intemarional Publishing CompanyGruDul Editorial RAO

Sir. Tuda nr. li7-119, Bucurcsri, ROMANA

KENZABURO OEKojint&i na taiken

Copyright@ 1964, Kcnzabun5GAll rights reserved

Traducere din lirnba japoneza $i noteROMAN PA9CA

IlusEatia coperteiROBERT IONGO

Oan eni ia otu&: viag ultitna(detaliu)

@ RAO lntemarional Publishing Company, 2003pentru versiunea ln limba mmiine

Tlparul executat deALFOLDI NYOMDA AC

Debr€cen, Untaia

s€ptembrie 2004

ISBN 973-576{094

1

Coborindu-gi privirea peste o superba hana a Africii,a$ezata in vitrina cu elegania trufa$a a unei ciprioare salba-tice, Birdl isi inibu$i un oftat. Fetelor carc lucrau in liharieIi s€ flcuse pielea de gAinA p€ mlini, ca si pe gitwile carc se

ileau din unifoime. Nici mAcar nu-l baga$ ln seama- Soarelestatea sa apuna gi din aerul care lnvelea pAmhtul calduratnceputului de yara se dsipise lntru totul, asemenea calduriidin legul unui mort uria9. Toata lumea ofta confuz, cautindparca prin gestud, in intunericul subconstientului, amhtireacaldurii de peste zi, ramasi incA in piele. Iunie, ora qase 9i ju-matate dupa-amiaza - in oraS deja nu mai transpira nimeni. $itotugi, solia lui Bird, intinsi goala pe un cear$af de cauciuc,cu ochii sfiin$i ca ai unui fazan ce se prabuFste lmpuicat, cutot trupul acoperit de broboane de sudoare, urla de duere, denesiguragA Si de a$teptare.

Bird se scutura ri igi indrepta ochii spe detaliile ha4ii.Oceanul din jurul Africii fusose imprimat cu un albasnu-la-cdmi asemenea cerului senin al unei dimineti de iami. Lati-tudinea si longitudinea nu erau indicate de linii mecanice trasecu compasul, ci de niste linii groase, de un negru strilucitor,care transmiteau parca instabilitatea $i capriciile unui pictor.Continentul african semana cu craniul unui barbat cu capulapl€cat. $i acest cap de birbar privea ln jos, tist, sprc Australi4patda unului koal4 a omitorincului Si a cangurului.

I.Autorul foloseste pentru nunelc personajului principal ideogramasino-japonezi pentru ,,pasare", c*eia ii ataseazA lnsa, ln mod constant,cititea englezA ,rrd (n.tr.).

'0,0

a*2

.9

in coltul de jos al ha4ii, o Africi in miniatua care indic,:repartizarea populafiei semana cu un cap de mort deja in putrE-

facfe, iar o altA carc indica replele de transport, era asemenei

unui craniu demn de mili, cu pieleajupuita 9i cu vasele capi'lare la vedere. Cele douii lasau impresia vie $i putemicir a une:

mo4i violente.

- Dodli sa va uita6 mai bine, sa o scot din vitdnal

- Nu, eu, de fapt, caut altceva: ghidul Michelin penfu Africade Vest $i cel penhu Afiica Centrali si de Sud, raspunse Bird.

Angajata libradei hcepu sa caute cu stug pe mftul inlesar

cu tot soiul de ghiduri de cahtode Michelin, iar BiId ii spus€,

cu aerul unui cunoscator al Africii:- Sint numerele 182 ri 155.

Harta pe care o pdvise el suspinind er4 de fapt, o paginadintr-un atlas al lumii legat in piele, masiv 9i mai mult de

decor, Cu clteva sapt mini lnainte, verificas€ prctrul acelei editiide lux, dar era cit salariul lui de profesor pe cinci luni. Dacapunea la socoteale $i banii pe care ii mai cigtiga din cind inclnd din traduceri, ar fi putut probabil si gi-l cumperc ln treiluni. Doar ca Bhd, solia lui si fiinla care statea acum sa vinape lume trebuiau sa se si haneasci" $i el era capul familiei.

Fata scoase din raft doua hi4i legate in coperte rc$ii $i lepuse pe tejghea. Avea miinile mici gi murdare, iar degeteleerau jalnice, ca picioarcle unui cameleon incilcit intr-un tufi$.Urmarind cu privirea degetele alunecind peste logoul ghidu-rilor Michelin, cu omul de cauciuc care semana cu o broasca

9i care alerga impingind o roati, Bird avu deodata senzatia caface cumparaturi aiurea. $i totuqi, erau hadi importante, pe

care avea sa |e foloseasca"

Cu paferc de rau, mai puse o infebare despre hartacealalt4 cea scumpa, din viaina:

- De ce adasul asta e mereu deschis la harta Africii'lFata tacu, prudenta. ,,Oarc de ce o fi tot timpul deschis la

harta Afiicii, se intreba Bid. I s-o f, parind qefului librmiei capagina cu Africa e cea mai ftumoasa din toata carteal" Totuti,harta Afticii, care se schimbA cu o viteza amedtoare, dsca sa-sipiarda actualitatea repede. De aici incepe lnvechirea integuluiadas 9i, prin urmare, sa-l lii tot timpul deschis la pagina cu harta

6

Africii e ca gi cum ai anunta pur fi simplu invechirea tutuorharlilor. Daca rclatiile politice s-ar stabiliza 5i ar fi sa alegi harta

unui continent carc sigur nu se mai modifica, oare care ar fi'lAmerica, adica America de Nord'?

Oprindu-se cu intrebadle, Bird cunpara cele doua hadi cu

coperte rogii gi coborl scarile, trccind cu capul plecat printreun copac imens intr-un ghiveci 5i un nud de bronz al unei

femei corpolente. Partea infedoara a nudului, minjita de

degetele a nenumaratri flustrafi, stralucea umed, ca botul unuiciine. Pe cind era student, $i Bird trecuse des pe-acolo,

fiecindu-gi degetele pe buta de brcnz, dar acum nu avea nicimAcar curajul sa pdveasca statuia, $i asta pentru ca apucase sa

ii zareasca pe medic si pe asistente spalindu-se temeinic cudezinfectant pe miini, pina la coate, linga soda lui carc eraintinsa goala. Miinile medicului erau foarte parcase.

Trecind pe linga standul de reviste de la parter, aglomerat,

Bid viri cu grija in buzunarul exterior al hainei pachetul cafe-

niu in care erau hA4ile si le stdnse la piept cu bratul. Erauprimele ha4i ale Afticii pe carc le cumpamse 9i pe care chiarvoia sa le foloseasca. ,,Oarc o se vina si pentru mine ziua cindo sa pa$€sc pe solul Africii, cind o sa-mi pun ochelari de soare

si o sa ma uit la cerul luminos? se inheba el, nesigur. Oarc nu

cumva chiar acum, chiar in aceasta ctipa, pierd definitiv orice

lansa de a merge in Africa? Oare nu cumva acum lmi iau adio,

definitiv, de la $ansa asta formidabila $i atit de tensionaH,poate ultima, poate singua in tinerctea mea? 0i chiar daca e

a$a, n-am ce sa-i fac."Putin nervos, Bid se napusti pe uga libririei 9i iegi in

stada scaldata de asfnfitul inceputului de vara. Din pricina

aerului murdar gi a intunericului care se lasa incet, hotuaruld{dea senzafia ca e inviluit in ceap Electricianul carc tocmai

schimbase ltunpile fluorescente din vitrina in cate erau in$iratenout66le in editie cartonata cobod cu un salt $i asta il surprinse

pe Bird, carc se dadu un pas inapoi, dar ramase pe loc in fata

vitrinei mari, privind finta ta imaginea lui intunecata! a unuiom carc pirca sa imba0treasca cu viteza unui alergabr pe dis-tanta scwta Ayea douazeci $i sapte de ani 9i panu luni. Se ale-

sese cu porecla de Bird la I 5 ani si asa ii ramas€se numele, iar

,

10lrn

l$

l$

Rli'IOIF

ls

0,0

d

v

figura care acum plutea asemenea cadavrului bizar al unui

inecat pe luciul ca de apa al vitrinei negre ca smoala chiar

semana cu o pasare. Bird era marunt $i slab. Prietenii lui din

facultate incepusera sa se ingra$e imediat duPa ce absolYisera

si i$i gasisera un serviciu, ba chiar 5i cei slabi luasera in greu-

tate imediat dupa ca'satorie, doar el ramasese slab, de$ facuse

putina burta. Umbla tot timpul aplecat inainte 9i cu umeriiridicali; chiar qi cind se oprea statea la fel, ca un bat n care

a fost cindva sportiv de performanta. Umerii lui ridicafipareau ni$te aripi strinse $i intreaga lnfaligare avea ceva de

pasare. Nasul, inchis la culoare 9i lucios, se curba putemicprecum un cioc iar pupilele cleioase aveau un licar fix siprostesc $i nu exprimau aproape nici un sentiment. Atit doar

ca, din cind in cind, se deschideau larg, a surprizi. Buzele

subtriri 9i ferme erau tot timPul stdnse, iar pometii gi barbia

fomrau un V ascutil $i apoi, parul ti era ridicat spre cer, o vil-vataie rosie. Asa aratase Bird la cincisgezece ani, tot ala si la

douaz€ci. Pina cind o sa fie oarc asemenea unei Pasari? Sa fleunul dintre acei oameni care parcd nici n-ar avea altceva de

facut decit sa traiasce, pastrindu-si chipul si infadrarea

neschimbate de la cincisprczece ani pini la $aiz€cLl Daca a$a

stateau lucrurile, insemna ca acum Bird privea in visina lael insugi, de-a lungul intregii lui YieU. I se facu de-a drcptulgreaF, fizic, ii venea ParcA sA vomite Si se cuhemura' Era ca

gi cum ar fr avut o revelalie cu un Bird bahin, sfir$it de

oboseala ti cu o liota de copii,..Atunci, traveruind in fundal luciul intunecat al vitrinei, se

apropie de Bird, intoarsa ca,te el, o femeie carc era cu siguranfa

ciudata. Era masiva, lata in umeri si atit de inalta, incit i se

vedea capul deasupra imaginii lui reflectate. Cu s€nzalia ca e

atacat pe la spate de un monstru, Bird se lntoarse in gadd"

Femeia se opri chiar in fap lui $i, cu o exPresie serioasa de

parca ar fi cautat cev4 ll masura cu PriYirea. Bird, incordat, iiinioarse privirea $i, dupa o ctPa, Yazu ln ochii ei cum

nerabdarea tensionata e spalata de apa unei nepasfi dueroase.

incercase sa descopere cit de cit ceva inte ei, indiferent de

natura intentiilor femeii faF de el cind, brusc, intelese ca oas€menea legaturA nu era tocmai lucml cel mai potrivit la carc

6

sa se gindeasca. Exact atunci baga de seama ca pe chipul deinger cu par bogat, infoiat 9i cu zulufi, desprins parcadintr-un tablou de Fra Angelico, se zafeau citeva firc de parramase de la barbierit, care strapungeau zidul gros de farduri$ tremurau inselator.

- Bunl! striga femeia cu o yoce putemica $i sonora de bafbattinar, salutind apoi stiqjenita parca de un e$ec atit de rapid.

Bird se simli mai in largul lui 9i zimbi imediat.

- Buna! saluta $i el, cu o voce ascudta Si putin rigusitA -unul dintre atributele care il feceau sa semene cu o pasare.

Travestitul se intoarse pe jumatate $i incepu sA se plimbelinittit pe tocuri de colo pina colo, iar Bird, urmarindu-l cuprivirea, o lui in directia opusa- Iefind de pe strada ingusti,traversa prccaut un bulevard mare, pe care treceau hamvaie.Pura ti prudenta asta aproape patologica a lui Bird, care dincind in cind devenea atft de agitat, incit pmctic avea convulsii,te ducea cu gindul la o pasare mici, innebuniE de spaima-Porecla de Bird chiar ii venea ca o manusa.

,,hobabil ca tipul, crezind ca attept pe cinev4 din momentce mi. priveam in vitrini" m-o fi luat drept \reun peryers.., segindi Bird. O confuzie rusinoasa, dar travestitul nu numai caigi daduse seama de confuzie imediat, ci il mai $ izbayise derufine, a$a ca lui Bird ii ramasese doar o amintire comica.,Buntr!" e un salut care parc sA se potriyeasca perfect uneisituatii ca asta- Nu incape indoiala ca tipul era inteligent. Bfudse sirnli brusc cuprins de un sentiment de pri€tenie penlru ti-narul inbrlcat in femeie. ,,Oarc tlnarul ab o sa aibA noroc inseara asta sa gaseasca Si sa agate weun pewers? Sau poate caar h tebuit eu sa imi fac curaj 9i si mi duc cu el?,. $i, inchi-puindu-9i cum s-ar fi virit el cu travestitul prin cine gtie ce cot-lon ascuns, Bird traversa shada ti intra intr-un cartieraglomeraL in care baruri gi restaurante ieftine se ingirau unuldupa altul. SA fi stat cu el de vorbi, lntingi goi ln pat, ca doifiati care se inteleg bine. ,,Eu m-ai fi dezbracat ca sa nu sesimta el stlnjenit. I-aq fr dezvAluit faptul ca solia mea sta sanasca" $i i-a$ fi povestit ca ma bae gindul de multa vreme sacalAtoresq in Afric4 sa scot apoi o carte de aventuri numiBCa ul Africii Si ca.rctate ast€a stnt, de fapq o himera! I-as mai

l0lrn

l$J0r

iiliIt|lD

iFlbl0l!

ln,

,0,0

a-c(!

aV

fi povestit ca, o data ce va nalte solia mea 5i eu voi fi prizonier in cugca familiei (in realitate, am intrat in cusca ime-diat ce m-am casatorit, dar pina acum u$ila parea incadeschisa; iar copilul carc se na$te acum o s-o inchida de tot),o st-mi fie imposibil si nrai plec vreodata in calatorie inAfrica de unul singur. $i el, cu siguranp, ar fi scos gdjuliu,una cite una, toate seminlele nevrozei care nla patte Si m-ar fivindecat. Asta pentru ca e, probabil, un tinar dintr-o speta

rara, care incearca sa tie fidel propriilor deformari interioare

si, prin umrare, se inlbraca in femeie \ii iese in oras sa-$i ga-

seasca un paftener, iar nesiguranta $i spaimele bine inradir-cinate in adincul subconqtientului i-au sensibilizat la extrenlochii, urechile ti ininta.

Apoi, a doua zi dimineala, ascultind ni$te ftiri la radio, amsta fatd in fafa sa ne barbierim, folosind un singur tub de

spumi. Der;i tinar, pare genul de barbat cu barba deasa", se

gindi Bird si rupse aici lantul inchipuirilor, zimbind. Chiardrcir era imposibil sa peteaca o noapte cu tipul, s-ar fi cuvenitsa il invite macar la un pahar. Trccea acum pe o sEadA pe care

erau inghesuite o sumedenie de circiumi ieftine, una lingaalta, fi se amesteca in multimea in care erau o gramada de

belivi. I se facuse sete ti avea chef sa bea un pahar, chiar $i de

unul singur. Cerceta de zor circiumile de pe ambele pa4i,lntorcindu-$i cu iuteala gitul lung. $i totugi, nu avea de gindsa intl€ in nici una dinbe ele. Cum ar mai reacliona mama-soa-

cra daca l-ar prinde duhnind a alcool llnga patul soliei qi alnou-nlscutului! $i nu voia sa fre vazut din nou baut, nici de

calre mama-soacra, nici de catle tatal-socru.Socrul lui fusese, pina la pensie, $eful Catedrei de literatwa

englezi de la universitatea de stat pe care o absolvise Bird, iaracunr avea ni$te cursuri la un mic colegiu particular. Chiar fap-tul ca Bird, la virsta lui, reugise sa obdna postul de profesor la o

scoala pregaftoarel nu tinea neaparat de noroc, ci mai degraba.

de bunayointa socrului. Igi iubea socrul gi, in acelagi timp, se

temea de el. Era un bahin foarte generos, pe carc il intilnise dininrimplarc ri pe care nu voia sa il dezamageasci din nou.

I Scoli panicularc carc ofera in general cursuri de pregatirc pentru exa-

menul de adtuitere la facuhate (n.tr.).

- Bird se cAsarorise la dou'eci 5i cinci deani, in luna mai. rr:rar in vara aceea bause intruna whisky vreme de patru sapta_ l!mini. Brusc. incepuse sa pluteasca in derivA prgf q ;;; lJalcool. ca un Robinson Crusoe bear runa. Lasise balra toate l$'obligaliile pe care le avea ca masterand, rii sluiba, si ,i"Oi"l. l$renunlase la tot fara nici o ezirare 5i nu facea airceua decit sa lLDea whrsky pina noaptea tirziu, dar Si peste zi, ascultind discuri I Dl

in camera cu perdelele trase. Acum avea senzatia ca. in ;.; lFzile cumplire, nu facuse nimic alrceva de.i ra bea;;ik";; llasculte muTica $i sa doarrna adinc. prabusit in befe, E;;ti; lrra once alt tucru pe care il face o fiinla umana care taieste, lLDupa paru saplaminj, inviase din profundu ugoni" u b.liJ "'; lb.pnuse mtu brne de $aple sule de ore 5i, pustiit mai ceuu

"u * |o.ras ge:Tj.ar qg.raz!oi, isi daduse seama cir era dejatnic. gi

atunci,labil psihic 5i cu foane puline ganre de ,ecuperare, tre_burs€ sa accepte provocar€a de a descilci nu numai iradsui Oininteriorul lui, ci si hatigul relafilor cu cei din exterior.

". fnaintase c€rerea de rcbagere de la maslemt. iar socrul saulr gaslse poslul de profesor la o gcoale pregadtoare. De atuncibecusera doi ani de zile, iar acum aqtepta sa_i na"ca,o1ia. Oacjtr-ar.ti mudarit din nou singele cu otrava alcoolului 9i s_ar firntalr$at aia in salonul souei, cu siguranla cA mama_soacra ar

:.dt_sparut pe loc, Mgindu-i dupa ea, cu fo4a disperirii, 9i pe

tlca" Sl pe nepot.

. Bird_insugi incerca sa isi dna in friu lnclinalia caEe alcool,latentA, dar inca adinc iffadacinata in el. D"pa ""b;u;;a;:Iamini in iadul de whisky, se intebase de nenurna.ar" ori OeLstAtuse beat mai bine de iapte sute de orc, aar nu ,eupire ,agaseasca un motiv clar. Nu nurnai canu infelegea de ce se cufun_dase in abisul whiskFrlui, dar inca mai exista'ptme;Oia de a seintoarce acolo pe nesimtite. Cita vrcme nu priiepeiaaevaranrisens aI celor patu saptamini, nu avea cum sa gaseasca o metodade apararc impobiva alror pa8u saprtunini similar€.

. .ln una dinue lucrarile despre Afiica pe care le cilea cu atira

asrdutale, daduse la un moment dat peste urmatoarca frazldintr-un jumal.de expedide.,,Bet .

Ie g- Agioase ale satenilor,

:::-pT care vorbesc roti exploralorii fara excepfe, exista tca, 9itaptut acesh aralA ca si astazj ceva fundarnental lips€sre b.aiuiui

o0,0

.cIt

o!Z

iin aceasta lala frumoasi, ca exista o nemultumirc pimara care

li impinge pe oameni ina-o disperare ftua limite'. Em vorbadesprc o comunitate dintr-o asezarc aflata in desertul sudanez,

dar, citind aceste rinduri, Bird ajunsese la concluzia ca el evitase

dintotdeauna sa se gindeasca serios daca ii lipse$te ceva in viaia

sau daca are vleo nemullumire primaraL Cu toate astea, tocmaipenru ca aceste lucruri existau cu sigumnta, se ferca acum, cu

marc bagare de seama, ca nu cumva si mai bea alcool,

Bird ajunse in piata ce rcprezenta cenkul acelui ca ierdispus radial, in care zgomotul 5i migcarea pareau sa se con-

centeze. Drcpt in fata, ceasul electronic de pe cladirea mare a

teatrului indica ora $apte, Era vremea sa-i dea telefon la spital

mamei-soacre, sa o intrebe de starea gravidei. De la uei dupa-a-

miaz4 daduse telefon din ora in ofi- Privi in jur. Erau o sume-

denie de telefoane publice pe inteaga circumferinF a pietei,

daf erau toate ocupate. Glndindu-se la nervii mamei-soacre

car€, in loc sa vegheze travaliul hicei, prefera sa stea protapita

la telefonul pentru pacienli de la receplie, aSteptind ca el sa

sune, Bird se infurie. De cind isi dusese fiica la spital, mama-soa-

cra avea ideea fixa c4 pe nedrcpt, e tratati cu disprel. ,,Ce bi-ne-ar fi ca telefonul dla si fie ocupat de familia vreunui altpacienf', spera Bid, uist. APoi, intorcindu-se in sfada, cercetA

cu privirea ctrciumile, cafenelele, restaurantul de supe chine-

zegti, cele cu preparate din came de porc ai magazinul de pro-

duse occidentale, Segindeacap ea sa inft intr-unul dinhe ele

$i sa ceara yoie sA foloseasca telefonul. Voia totusi, pe cit po-

sibil, sa evite chciumile gi, pe de alta parte, tocmai mincase.

,,Ce-ar fi sa-mi cumpar ni$te medicamente pentu stomac'lt'O pomi in cautarea unei farmacii 9i ajunse dinaintea unei

pravalii ciudate, a carei faFda dadea intr-o inteneclie $i de

sEeafina cfieia atima un panou gigantic pe care ela des€nat uncow-boy lasat pe vine, pe punctul de a trage cu pistolul. Pe

fruntea indianului, Bird citi cuvintele Gun Correr. Interiolulera lmplnzit de drapele mici de hirtie ti de panglici galbene gi

verzi, sub carc erau rlnduite ni$te masinarii viu colorate, informl de lazi, iar pdn magazin migunau incoace gi incolociliva ingi mult mai tineri decit el. hivind inaunnu prin uga de

sticl4 mArginita cu banda adezivi rcfie qi indigo, Bid baga de

l2

seama ca in spate, pe coll, era un telefon de culoare rogie.Trecind printre tonomatul din care racnea un rock'n'roll demo-dat si automatul de Coca-Cola, Bid intra in magazin, pa$ndpe podeaua de scinduri murdari de noroi uscat. Avu bruscsenzalia ca-i pocnesc focuri de artificii in urechi. Bird se stre-cura cu greu prinhe jocurile mecanice, printre darts-uri gi pelinga ni$te masinarii ciudate: hageai cu pugca in interiorul uneicutii in care se alla o padure in miniatura cu caprioare cafenii,iepuri albi gi uriap broalte verzi ce se mi$au pe o mica banda.Cind Bid trecu pe acolo, un licean inconjumt de clteva fete cefdeau cu gura pina la urechi tocmai nimerise o broasctr Sitabela de pe ma$inarie arata cinci puncte. Parca umblindprinh-un labirint, Bird ajunse in cele din urma la telefon.Vtind o moneda, folma numarul spitalului, pe carc il gtia dejape de rost. Intr-o weche auz€a tiriitul indepaftat al telefonului,iar in cealalta muzica rock'n'dl si zgomotul faaut de midadede crabi tirindu-se la unison. Era, de fapt, fi$iitul produs deadolescenlii concenhati la jocuri, care isi tt$iiau pe podeauade lemn telpile pantofilor, moi precum nigte manugi. ,,Oarece-o sa crcada mama-soacra despre harmalaia asta I Va rebuisi-i explic nu numai de ce am intiEiat cu telefonul, ci gi ce ecu galagia astal"

Dupa al pabulea lifit de apel, se auzi vocea soacrei, careaducea putrin cu vocea copilaroasa a sotiei lui. Fara si mai deapina la urma nici o explicafie, Bird inneba de starca soliei.

- IncA nu, inca n-a n&cut. Desi sufera cumplit, inca nu.inca n-a nascut.

Zapacit de aceste cuvinte prct de o clipa, Bird privi celeciteva gauri de fumica din receptorul de ebonita, a caruisupmfala s€ aburca $i se dezaburca o data cu rcspiralia lui, deparca ar fi fost cerul unei nopli cu stele negrc.

- Pai atunci, mai sun la opt. La revedere, spuse Bird dupaun minut si, a$ezind receptorul, suspina"

Chiar lingi telefon era asezat. o masina in miniatura in carcstAtea un tinar ce pArea filipinez, invfutind volanul. Magina -un Jaguar E-Type - era suslinuta ln centru de un cilindru 1njurul caiuia se invirtea o banda pe care era desenat un peisajrural, astfel ci Jaguarul parea sA goneasci nebunelte, la

l0

Rli.t$

RI,l