GIB T" I!{EF&&I:I$[CU

FORDEMUT PE NIISTRTJ

AL LOCOTENENTULU.JI RAGA1AG

Edigie ingrijita, prefa[i gi curriculum viiaeTEODOR.VARCOilCI

Editura MondclR'c-Eucure$,26G-

Cdnd mi s-a dat ordin si trec cu detaEarnrrrrtul de pazd prl Nistru, amsalutat cu multd bucurie ace;rst6. noutate. ;$i rn-am br.lcurat cu atdt maimult cu cit vedeam rnutra ptouatS. a camaraziior mei de hatalion: adiovinul bun, fetele vesele qi viil[a asta cu sindrofiii, cu baluri, cu intdlnirifuriqe de orfEel basarabean crrre, la urma u,mrei, oricAt de nnic, oricAt destrAmt Ei de noroios o fi, e totuqi un ort*5el.

Fentru mine, ordinul venea tocmai la. tirnp. intr.-o buna dimineald,zorile md gdsird ldngd o lungl rnasi; p,g car,e cArUIe o ocoliser'f, de mii deon in goana celui mai accelerat chemin de f,er pe care l-am l'dzut weodatS.in proaspdta, dar incercata mea carierd dr: jucS.tor de ciirr[i. Aveamdinainte-mi exact surna de lei clouSzeci, cu c;a,re incr:pusern pontajr-ri. intimpul nop[ii, suma asta crescuse Lantastic, sr:dzruse brusc ca un terrno-metru sub n5priisnicia crivdlrrlui siberian, se .ridiicase iardqi, imi imbr6n-cise inima in aceleagi subite ; i sufocate oscila{ii lpe care le ficea noroculzinatic venind spre mine gi pdriisindu-mi, de atiit cle nenrrmdrate ori, intr-unatAt de restrAns timp!

H&rtiu[a albrastrd de clinajnie-mi, atdt die lipsitd de valoare in vremu-rile astea tot atAt de bune Ei tcrt atAt de rele ,ca oricare aitele, md dezgustacu desdvirgire. lJn semn pe care i-l fiicuserm cu creionul inainte de a oarunca in iuregul jocului, dintr-o curioasd otr,iqnuin[d, imi stirni un z&mbetde silS pe buzele uscate de fumui lligairetel,rrr gi de vinul v5p.:iiit r:u astrin-gente boieli s5ngerii. Avearn in fa[d chiar hiirtla cu care lxrrnisem cudoud.sprezece ore inainte in cirutarea unui n,orcrc factice.

Cu un gest teatral, o aruncai dinaintea noului bancher gi, fdrd sd maia5tept care-i este soarta, plecai cu un aer de inspirat, st'Angendu-miumerii infioraii de pldcutul venin al vArfurillor der ace pe care le infig insAngele moleEit nop[ile pierdute. insd inainte de a mri duce la cazarmd,md indreptai spre poqtd. $i ac,clo, pe pupitrul rc€rlciat,ln praful stimit demdturoiul omului de serviciu, atn compus o va.stiL conruandi cf,tre una din

13

cele mai mari librarii din Bucuregti. Am cerut numai cdr[i senioase, maimult de gtiin[d: istorie, filosofie, chimie, fizicd, matematicd, SfdntaScripturd, Coranul, Iliada gi o grdmadd de texte latine$ti Ei grece5ti, cudoud enorme dic[ionare: atAt cAt sd+ni ajungd pe doi ani de zile, ca sd mdsatur de citit gi de invd[at. f)e altfel, nu erarn la prirna mea hotdrire de ainlocui cf,rfile lui rGrimaud cu cdrrli propriu-zisel Dar pAnd acum nuficusem decdt mici incercdri. Cornandam cdteya romane gi cAtevavolume de versuri $i cu asta credeam ca am sfarEit-o cu nop[ile pierdute.Chemam in ajutor literatura sd m5 r;cape de setea de vial6! Acum insd,judecdnd dupd diniensiunile comenzii Ei dupa gravltatea obiectului ei,nu-mi mai rdmdnea nicio indoiald cd tot ceea ce intreprindearn era dincale afard de serios.

$i ca o dor,add cd insr.rgi destinul se asocia cu mine, ca s5-mi aratecd sunt menit unei cdi cu totul alta decAt celei pe care apucasem, fdcuastfel incat, dupii cdteva zile, cdr[ile sd soseascd in acelaEi ceas cu ordinulde plecare pe Nistru.

in primele rnomente, md gindeam nici sd nu-rni iau rdmas trun de laMarusea. Un om hotdrdt s-o rupd cu totul de ceilalli, deci Ei de prietena luiintimd, trebuie s6 porneasci in pas gimnastic Ei nici macar s6 nu se maiuite inapoi. Dar reversul g6ndului imi spunea: un bun hotdrdt trebuie sdrevadd pdnd in momentul clipei finale tot ceea ce are sd se despartd Ei,dacd inima lui nr"r-i va da niciun brarrci inapoi, el va pomi senin, mandru,congtient de tdria lui.

Am chemat deci pe Marusea - la ea nu rnd mai ducearn deloc dr-lpdcele petrecute - qi dansa s-a grdbit sd vind intr-o stare de neliniEte gi detristete care mi-a dat imediat conEtiin[a supericritd{ii mele. MAndria,numai, o impiedeca sd izbucneascii in pl6ns. Dar daci, o clipd, sprAn-cenele ei lnconlate de incdpdldnarea ruseascd gi-ar fi destins arcurilestr6.nse la maximum, vedeam bine ci lacrimile i-ar fi inundat fata, potop.M-a induioqat mult aceast6. sldbiciune omeneascd, ce se vedea tot maiclar pe mdsura sfo(grii pe care biata fatd o fdcea ca s-o ascundd. oricum,era pentru mine toatd aceasta zbuciumare! $i pentru cd ea nu rrsfrangeaasuprd'mi decdt bucuria de a md Eti atat de addnc infipt in sufletul ei, firica sufletul meu din parte-i sd poatS fi re[inut acolo de nicio cdtugd,induioEarea mea avea intr-insa ceva pdrintesc, ceea ce o indarjea pe ea gimai mult gi-i prerfdcea inima in bucdli singer&nde, zydcnind la picioarelemele.

o, sfdntd fericiire de a putea fi, tocrnai prin senindtatea Ei conqtiin{alibertSfii tale depline, chinuitorul unei p&lpAiri de via{d, pe care ai

14

ingenuncheat-o, ai subjugat-o Si o oprirni! O compdtime$ti pentru ca oopriml gi o oprimi Ei mai cu tdrie, p€ntru a sim[i, pdnii Ia m;ximum de

intensitate, dulcea[a milei.O pipdiam sub vrala a'cestu! sentim:ent clivin Ei-i strheam sanii,

apasdnd-o sub piep[ii bine vStui{i ai v*stonuluLi nneu. ii sarutam ptrul cu

sitiplri portocalii care, seara, sub lumina bercurilor, se aprindea indatd de

acel straniu gi rninunat roEu aprins, ii sdn,ltarn ndsuct"tl ei gbraznic qi-i

simteam pe genunchi cdldura ,coapselgr pline, ii r,nAngdiarrr 6lene fluierele

picioarelor subliri, singurele d,!t care aveanrl re$lrellul Cii rtu sunt ceva' ceva

inca mai lungi. Ca sd fie perrtru min,e Rusoaica intre4gii din 6;Andurilemele. sd semene, sd se apropie tle Rusoaic;ir ilrtreagfl din gfinclulile mele,

Dar pentru asta, hm... mi se phrea cii 6i iubir,ea care-o rmirstuie ar fir putut sd

se arate altfel, nu $tiu cum...Dupi spi[a tatdlui qi dupS spifa rnamei, Marusea era rusoaicir sadea,..

Ei, totugi, pentru rnine, ea nu ela decdt ic basarerbeanc5-

Pe cdnd Rusoaica pe car€ o agteptarn" Rus0aica din visurile mele...

Doamne, ce distantra...

sectorul meu fu hotarat cu totra! izolat, rceritull de rJ.eparte rli in dreaptagi in stdnga, gi inr spate de sate ori llocruinte orneneEti. Nici rn.ELca.r in fa[5,

dincolo, peste fluviul cu mers molcorn, in vastlr impdrd[ie a misterului, nu

se zdrea, oricAt puteai cuprinde cu ochi.i, weun acoperiS._- Aci, mi-al-n spus cu toat6 irqcredefi,ra, ,aci voi deveni alt om"' Fii

sldviti, sfdnti singurdtate!

$i, pentru a-nri stimula mul[unnirea" arnirrlir,ea imi alerg;r necontenitgi acumi la ofitreri, tovaragi de petreceri, de cale tocnrai md dlespS.rtisem.

Ei cdscau 5i se intindeau dir:uainte, antreniiincfu"t-se pentru jiurqul repaos

for[at la care fusesera condarnna[i. I-a ultirna masdn luzttf, la popotd

impreund, ei strrdiaseri harta statului mtljor cu atata Xuare-aminte gi

priiepere, de parcd a doga zi ar fi fost ,chr:mati lil o mare tntrecere

ittut"glca. De fapt, nu ficeau decdt socpteala rlisfianlelor de la punctul de

"o*unda al fiecdruia, pand la satul cel rneii a.irropiat. l{evoia da a se qti

aproape de lume, de oameni, era lreneticd pentru aceste fiirrfe: oceanul

singurdtdiii, cdruia eu aqteptarm s6 rn6 dau cu;Ltata poftd, pe er.i ii lingrozea,

ii ametea. ii ascultam cu aerul de superiodftrte al celui ce gti,e gdsi, tocmai

in motivul temerii celorlal[i, pietiestalul tdriei slle. Fra{ikrr, eu s;unt doar la

doi kilometri de'lohatin...

- Ba eu chiar in vadul-lui-v0ddL. voi al;i l"dzut vneodatii vadul-lui-Vodd?... Putem zice cd e un tdrg curat'..

15

- Dintre noi togi, unul

-singur nu_gi ghsea niciun fel de impdcare inrevela[iile mdngdietoare are hd4ii. t'e el, deprrtarea de acest;rasel pecare aveam s6'l pdrdsim cu tofii, il durea intr-at6t, incdt nici chiarapropierea de chiEindu, dacd ar fi fost cu putinlS de'Bucuregti sau deParis, nu l-ar fi putut tdm6dui.

El se primba ingandur,at prinke n*i, cu mainire in buzunarele panta-lonilor. Pdrea cd ascurtd ,exclamaliire de srrprizd ale cititoriror hdrfii,zdmbea pentru fiecare in parte Ei zimbea de asernenea cdnd rasul erageneral, dar nu md trebuia sd ne spund nimeni atunci cd gandur lui era cutotul absent de noi gi de vorbele noastre.

- E gata, clomnule ciLpitan! strigd din cadrul ugii, (eapdn, ca o alcd_tuire mecanicd, orcronanga, salutandlu migcdri "ud"nlut"

de aniculagii,pocnindu-gi cdlcdiere, rnvartindu-se i'roc gi fiornind in pa, elastic.cipitamrl ir u*nd fdr6.miqcari caden[atl, deqi tot aga de *iqi"*r.Ne ingrdmddirn cu toJii Ia fereastrd, ca sd i,edem pe cdpiLn apro-piildlse de sfragnicur vorbur, caluLr cer negru pe "*" in."'i."se, rdrd

izbdndd, sd-l culnp*re gi comandantul corpului. volbur iqi prirni stapdnurcu un nechezat de prietenie Ei cu migcdri sprintene gi nuruoase, alungandape negre pe gdtul gi pe crupa plugat5.

Toatd niideidea lui Bidescu a rdmas iar in Vorburui luil exprimdcineva tare gdndul care ddinuia in mintea tuturor.

- In patrr"r ceasuri, pe vreme Lrund, cred cd-r aduce inapoi calul 6sta,de'acolo de und'e i-a dat colonerut sector... iqi dddu cu pdrerea un altul.--Ati vdzut, intrebd al treirea, cii sectorur lui a fosi hotiilat anume cermai apropiat de aici?

- colonel,l inchide or:hii gi aprnbd ca er sd mai vie cand in cdnd.,. i-adat gi loc[iitor...

cu to{ii spuneam cdte un cuvant sau chiar ne dam o pdrere intreagddespre cdpitanul Bddescu gi sectorul, dar in inchipuirea tlturor domneaatunci Ghenea Kersanova, numele sub care camayadul nostru neprezentase pe alnica lui, fiica unui e'reu bogat, Kersanov weiss, fabricantde lichioruri gi ape gazoase. Ghenea Kersanova, pe numere semit Gorda,n-avea nimic auriu in persoana ei. inaltd gi brund, ae_un nrun gaibui giasiatic, cu ochii largi, negru-verzui, gura de minuscute proporlii lu parulnegru-castaniu, rdsucit odatd pentm totdeauna de sumbrui eibumnezeuin inele pe care nicii,n mester coafor n-avea sd le rnai realizez,e weodatd,Ghenea Kersanova nu era chiar o l'rurnusele" Niicul ei nas, pufin gdtuitspre virful care cdujta in sus qi o disp'zifie spre ras a pomegilor.st i.r,, ,ur,pfat9, Doamne, agravay, printr-un aei qtrengdrer", fo*i* simpatic dealtminteri, accentur tragic ar spranceneloi imbinrtu pe ochii fdri fund Ei

l6

priveligtea stranie a rotogoalelor tle p.ir n"riltisolse gi schrimkritoare sub

inciaengete luminii - ca-fumrul de c6[uie ;el unei divinit6$ legre - din

impletiturile lenege ale ciruia apdrea figura r:ea cu dr:u6 maEti. chipul

enigmaticului nepdtruns Ei al veserlieii cotiidianer, in acelagi timp. Avea

piciorul inalt, poate prea piin, dar aranill prrel,Llng €ii mdies'tru qi tgat5 silueta

ii Oura gi vibrintd se bucura - pe c6t ingdduia:Ed se intrevadd clecoltaiul gi

bralele goale - de acea culoare, de acel hrun tot aEa de neolrignuit ca gi

figura ac-eea de Thalie contopinrj.u-se cu 1f6$dturile sumbre ale lMelpomenei'

Privind din acest unghi de vedere, 'cu totii ilx[elegeam pasiunea

mistuitoare a cdpitanului Bddescu, clar se rn,ai qoptea de-o anumer vialS pe

care barignia Ghenea o deparmse Ia IaFi, la clui 6i la Bucuregti, incercdnd

anual cAte o facultate gi intorcdndu-se dupd trei ani de I'iat! sturdenleascd

intensd firi nici rndcar o^cliplomd, fird ni,ciun exatrnen, fSri micaratestarea unei frecvenqe. in toatii aceas,tx vreme, fusese vizut5 in

companii dubioase, in locuri gi la tirnpuli l:dnuielnice. 5e pronun[au

nume, dintre care unele venind finesr: gi fbarte repetat in diverse eve-

nimente mai n"lult r:ri mai pu[in vagi, ce ser desprinfleau din aceastd

perioadf, obscur5 a biografiei ei; ba chiar, pentru u.n destul de lung

,a*ti*p, i se dii ca domicilir: garsoniera urrui ziarist cu renume mai

restrdns care, dupa aceea, se abahrse de rnai rnulte ori inrsoiace, pentru

a-gi domoli, in cele dip urmd. definitiv, zelul nostalgic, sgb t€rnperatura

glacialf, a intransigenfei Lrdtrdnlrlui bogat gi habotrric.

Aceeaqi atmosferd poland intarnpina qi pe cSpitantrl Bdd,escu din

partea parintitor fetei; dar acestuia, militar c{in cap p6nd-n picioare, in loc

ua-i insh"t* zelul, i-l a[d!a ia nraxirnunt. cdpitiinul Badescu era dispus la

orice iebunie. Domni$oara Ghenea era rntriorl Ei ar fi putut in cele din

urmd sb accepte, cu prileiul unuia din concecliile ofigerului, o escapadi

care poate ar fi forfat punerea la prunrct a lucrurilor' Dar fata nu wea s5

audd de aga ceva- Mai mr-dt, ea ddduse s5, se intreleagii c5 batranul

Kersanov ar fi rdmas intransig,ent, chiar dac,t Eiftdescl ar fir scceptat pdnd

qi extrema nebunie, unica, desigur, de r:are poate nici c&pitanul n-ar fi vrut

sd audd: escapada la temPlu.Multri credeau cd domniq,oara t3henea rirpdndise acest zvon tocmai

pentru . *.rtt"u in cumpdnri qi gravitatea unicului motiv care ar ficonstrdns pe oricare altul si br,at5 invins in r,etr,agere, {leea ce ;rr li dovedit

ci dansa nu rdspundea iubirii profunde 5i inciipa[Anate a ofi[erului decdt

ca un savant joc de cochetdrie, pe care gtia perfect sil conducd qi care o

arnuza. Allii, dimpotrivfi, qtiau precis ca donmi€ftua Ghenea refuzase mai

multe partide, dintre care un,a din cele mai ispititoare, toate pe placul

tatdlui ei. Se mai aflase apoi rJe lacrirni, de scene vicilenle, cle blesteme,

l7

de interven{ia rabinurui, de intreaga, in sfargit, prea clrnosclrta gamd aacestei strdvechi Ei intruna noi drame de iubire.Evenimentere acestea, cu mulrdprere lor variante, care rrezeau dinsomnolenla cotidiand societatea tiiigului basarabean, se- piimnau uiiacym'. ydzSte ca prin ocul*ri p*rrp*ctiu* diverse, in gdndur iamarazitorsftansi la fereastrd, ca sd admire, ih,ipurire, exerci(iile equestre ale straq-nicului cdldre! Eddescu, propriu-zis ci sd-i urmireascd mai atent crispa-

fiile fetei prdbugite, addnciniea melancoliei ce i-o revdrsau ocnji, rigcar'efortate gi mecanice in care se intrevedea silnicia qi dezgustul. ,,3" a,ru*rucdpitanul Bddescu", s-ar fi auzit rdsundnd oin cugJtu tuiuro., oi*a rnin[irele-ar fi devenit son.re' El, marere grumef Ei Curtezan, marele gimnast Eiochitor fdrd pererche, marele chefliu gi inftcat maestru ar spadeir silin[erelui de a se [ine in. Sa tot ca inainte parci ne fdceau rdu. UitAnd penesim{ite cum trebuia p-r-*- tt", caputr greu se ldsa deodatl * o jniut*u a*plumb spre coama rui Vorrrur, trusan"d rlupd el trupur de uraa"-oinainte,acum degirat ca o armonicd. gi totugi, o''ui dsta domina incJfrintre noi.Multe din glumele rui rdutdLcioa:;e, ba chiar sangeroase, nu rnai risunausub tavanul poprotei sau Ia intrunirile de joc. du, u.r_, m"r*ii n-ar fiindrdznit sd spund vreo istorisire cu evrei in fa[a r"*ri"i i*d acuminepuizabil sac de anecdote ar cdror erou principal era fiur rui Israer.::ryanftil ,,jidan" dir;pdruse din pronun{area noastrd gi se vorbea rle Kol-Nidre, de lom-Ifipur, de purim ori de sirbatoarea "crst.rr, ., aceeaqicwiin{5 cu care s'ar vorbi de vinerea Mare, de Inviere, de crdciun ori deIndl[are' Mai murt chiar, se int&mpla aaerea * "r-r."r'or;;ffi clniintedin urrnd ori toate ra un loc sd fic-arnestecite printre obiqnuitele injuraturiofi[ereqti; dar a fi amestecat printre

'cdri cuvintele sacre dint'i era totunacu o provocare directd la acrresa iui Bddescu, victima uigotismdul fervent,al cdrui respect ii impunea.

futfel de metamorfoze-omeneEti, pentru intdia oara vedearn in viafamea' ,,Dacd acesta e amorul", irni sp,r-rneanr, ,,atunci e sinistm!,, No[iunealui pentru mine era legatd neaparaide cantec qi de amfora cu vin. ceea:: o.*.d*"* era pur 5i simpru odeviere bornSvicioasd, o particururrtut*

",totul izolatd. Dar fali de aceastd prapastie ascunsd, care, intdrnprStor, mise deschisese dinainte'mi, eu simgbam cu at6t mai puternic?rtu aeindlfirni al libertd[ii umplAnclu_ml pane in fund pldmAnii.Eram cer mai liber dintre toli aceEtia. Nu numai cd nu rnd speriasingurdtatea, dar o dorearn acum cu aceeagi pasiune cu care doreacdpitanul nostru pe Chenea lui. Iar la ddnsut, sdrmanul, md uitam cu oinfinitd rnild.

l8