Embed Size (px)
Citation preview
Editor: Vasile BurluiRedactare: Adina ScutelnicuTehnoredactlrre: Stelian BiSrnDesign coperti: Ionul Brogtiairu Gib I. Mihlescu
ffic6ffiEDUCATIOML
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiMIHAESCU I., GIBDonna Alba / Gib I. Mihdescu; pref. de Adriana Chioaru. - Iagi :
Cartea RomAneascd EducafionaL, 2019
rsBN 978-606-9088-11-1I. Chioaru, Adriana (pref.)821,.135.1,
Crupul Editori*1 Ctute& RomA$eascd Educalional
Copyriglrt i{.t Hditula Cartea Romineascd .l-iducaiional, Iali - 201 9
Adresa: IA$I, Bd. $tel'al cel Mare 9i S{iat, nt.2 - 100124
rvrvw.ecredu.r{)
DONNAALBA
Prefali de ADRIANA CHIOARU
ffiC""t"" n"-Ar""""dEDUCATTONAL
Adriana Chioaru
erotice exterioare. De indata ce elimindm obsesia erotic6, intre
structura psihologicd a lui Mihail Aspru Ei decizia de a aEtepta
zece ani se instaleazd un clivaj care il transfotmd intr-un per-
sonaj necredibil.insdgi iubirea pentru Alba pare o mistificare, fiindci nu
inregistreazi o evolulie in funclie de dinamica personajului'
Eroul este mAnat mai curAnd de ambilia obsesiv[ de a poseda
inaccesibila femeie decAt de sentimente. G. Cdlinescu nuan-
)eaz6, referindu-se la scriitor, cd ,,Gib I. Mihiescu este un
puternic dialectician casuistic qi dac6l-am numi un analist,
el nu este decdt un analizator al noJiunilor de sentimente, nu
al sentimentelor ca acte sufleteEti"25. Am putea spune cd nici
eroul nu iubeqte - nu are sentimente, ci noliuni de sentimente'
De altfel, Nicolae Manolescu vede qi in Mihail Aspru, ca in
locotenentul care aleargd dupb o iluzie, ,,un ins cu picioarele
pe pdmdnt, materialist gi energic, mai curAnd Sancho Panza
decAt Don Quijote"26. Dar intr-o uimitoare interpretare para-
bolicir a lr,ri Kafl<a, ,,Sancho Panza [...] reuqi cu ajutorul unei
nrul{irni de romane de aventuri cavalereqti sd-l distragd
intr-atit pe diavolul s[u, ciruia maitdrziuii dddu numele de
Don Quijote, incdt acesta sivArqi frrd stavile cele mai nebu-
negti fapte"27. Privit din acest unghi care potenteazd expresi-
vitatea involuntard, Mihail Aspru poate pirea un diabolic
Don Quijote care il priveqte, din oglinda acoperitd de voalul
mistificdrii, pe Sancho Panza.
Adriana CHIOARU
2s lbidem.26 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe- Eseu despre romanul romdnesc,
ed. cit., p. 200.27 Franz Kafka, Castelul,traducere 9i prefa!6 de Mariana $ora, Editura
Leda, Bucureqti,2004, P. 15'
1B
AM PORNIT CU STINGUL iN LUME, ca qi in rdzboi.
La demobilizare, acolo, in dosul magaziilor gdrii, pe cimpulpresdrat cu mese qi cu soldali befi de fericirea vielii recigtigate,
pe tofi i-am auzit ,,Bdg.i de seamd, cind v-o{i vedea cu libre-
tul in min6, sd pomili cu dreptul!" Dar eu qtiu cd oricit m-am
muncit cu gindul, acum un an, sd miqc intii dreptul, cind s-o
da semnalul de plecare, spre front, din obiqnuinld milit6-reasc[ - deqi acum nu mai rdcneau porunci scufte calaparcddqi nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am
miqcat stingul. $i iatd-md c-am ajuns prin atitea ploi de foc, cu
picioarele qi cu miinile zdtavene, cu pieptul neinglurit, tocmai
aici, in aceastd zi sfin{iti a liberdrii de orice pericol. Iar astdzi
e zi de marli qi dacd to{i oamenii dimprejurul meu se fac a
uita c-au sd porneasci inapoi pe drumul vie{ii, cu tot dreptulmiEcat intii, intr-o zi atit de nefastd, eu md simt din cale-afard
de mullumit. Mai lipseqte si fie astdzil3. Dar sunt hotdrit, de
acum inainte, toate faptele mari pe care le voi face sd le por-
nesc in zi de marti;i de 13, cici sunt hotdrit sd fac numai fapte
mari. $i am bigat de seam6, acestea sunt zilele oamenilor cu
voinld, qi am mai bdgat de seam[, oamenii cu voin{d nu tre-
buie sd se gindeascd niciodatd la astfel de nimicuri Ei trebuie
sd intreprindd tot ce au de intreprins oricind s-o nimeri.
t9
Gib I. Mihdescu
Iar eu am multe de intreprins: mai intii sd-mi refac situalia
mea... civild. Aqa numesc situalia pe care o voi avea, pe care
trebuie s-o am de-acum inainte in lume. E foarte drept: rdzbo-
iul m-a vdrsat sublocotenent in rezewd. Asta e un lucru infio-
rdtor de important pentru mine qi e o adevdratd mustrare, linindseami cum m-a cules acest rdzboi de pe drumuri. Nu de pe
drumul lung pe care l-am ficut minat din urmd qi din ldturi de
gradalii serviciului de recrutare, cu intregul meu contingent
de puqtani neimbrdca{i gi zgomotoqi qi sfirqind sd ridd numai
cind cddeau de rdscruntd obosealS sau de schijele zbirniie-
toare, improgcate de un aeroplan hain. Nu de pe drumul dsta
vreau sd spun cd m-a cules rdzboiul. Acest marq sdlbatic,
trebuie s-o recunosc, imi da cel pulin provizoriu o direclie in
viald, oricit de bine s-ar fl vdzut, la capdtul lui, chiar marginile
vielii insdqi.
Dar inainte de a porni intr-aci, nu eram decit pur ;i simplu
o haimana, un vagabond. Am fugit de-acas6, mai degrabi de
la sccrall, din clasa apatra de liceu, dar am fugit, se cheam6,
cle sub scutul qi autoritatea pdrinfilor, cu mulli ani in urmd''l'rebr.rie si md fi urmdrit pretutindeni cu poli1e gi telegrame,
clci tatdl meu era doctor de tirg qi om de stare: avea 9i vie 9i.
acolo la vie, ascultind cum liriie ploaia pe acoperiqul hardu-
ghiilor cu butoaie goale, lin, teasc qi zdrobitori, prin care imi
pldcea si md vir, am plSnuit intiia mare indrdzneald din viald'
Fluieram a drum lung qi-mi ziceam: cind voi pleca anul dsta
la Craiova (adicd la liceu) - fiu-fiu, dupd doud sdptdmini -fiu-fiu. .. zbughe-o... $i rideam, gindindu-md nu atit la mutra
tatei in fa{a acestei imprejurdri, citmai ales a domnului Stidgler,
directorul meu de pension. . . Iar ploaia liriia inainte qi eu ceteam
pe Mihail Sadoveanu, care md imbia la ducd... Aqa Jiriia Ei-n
cir{ile lui ploaia pe gindrilele acoperigurilor Ei pe covergile
cdrulelor mocdnegti. Apoi mai gldsuia acolo despre zdvoaie
qi despre poduri umbldtoare qi alte lucruri multe qi minunate,
pe care aproape ardeam sd le v[d. Astfel de lucruri minunate
20
Donna Albct
se gdseau ele qi pe la noi, dar eu vream sd le vdd departe, cdci
in depdrtare ele trebuiau sd fie ;i mai triste, ca ploaia asta ;i mai
dragi. Mai gdsisem doi scriitori ru;i care md invitau laplecare:
Gorki qi Gogol - gi cu ei in servietb Ei cu Sadoveanu pe dea-
supra, am Eters-o intr-o bundzi, cu 38 de lei in buzunar, pe care,
parte ii economisisem, parte ii Eterpelisem din buzunarul tatei
inainte de a lua drumul, chipurile, al Ecoalei. $apte lei m-a
costat trenul pind la Brdila, iar de-acolo toate drumurile le-am
{dcut mai mult pe jos. insd la Brdila m-am frcut hamal inport - eram cel mai bun gimnast din clasa mea gi puteam sd
bat pe oricine din cele doud clase superioare ale mele. Chiar
de la Brdila mi s-a pierdut urma.
Pe urmd, pe unde n-am umblat! Am fost qi la Odesa, numai
aqa, ca sd dorm o noapte pe chei Ei alte weo doud-trei prin stepd;
darmai mult am dormitpe chei, insdpe vagabonzlilui Maximal meu nu i-am gdsit. in locul 1or am dat de niqte namile le-
neqe qi murdare qi care-qi blestemau soarta - cu scandal mare
la fiecare clipd - qi scuipau in ea; dacd ar fl putut, ar fi omo-
rit-o, dar pentru cd aqa ceva nu era cu putinfd, se injunghiau
uneori intre ele intr-o hdrmSlaie de nesuferit. Cind am incer-
cat sd le spun unora cd tocmai o astfel de soaftd e fiumoasi,cd e frrd apdrare gi frrd hotar, erau sd mi injunghie ;i pe mine.
M-am intors atunci tot la Sadoveanu, la oamenii lui mai multmu{i Ei care rezolvau totul cu o imbiere spre oala cu vin; 6Etia
nu puneau mina pe culit pentru un gind bun ce le aduceai, ba,
dimpotrivd, atunci virau tesacul inapoi la bdu Ei deschideau
ochii mari spre cimpii, spre culmile, spre zdvoaiele qi apele
peste care impdrdleau, qi urechi largi la o poveste chiar f.ard
tilc sau la o vorbd de duh, ftrd nici un folos, dar bine adus6.
Pe urm5, cu virsta, m-a prins dorul cdldtoriilor pe apd.Darpe vapoare nu md primeau frrd invoirea pdrinlilor, fiind incdprea tindr, din care pricind am inceput si mint qi sd md prefac:
ba am intocmit qi niqte certificate potrivite de minune pen-
tru tot ce mi se cerea. Mai ales iscIlituratatei o trdgeam cu o
2l
Gib I. Mihdescu
siguran
Gib I. Mihdescu
gtiam eu cd eram chipeq qi nu o datd dupd platd- cdci la platd
nu renun{am niciodatd - sfirqisem angajamentul in patul 1or)'
M-am gdtit deci ca un wednic fiu al domnului doctor Mihalache
Aspru din Zfueni Ei mi-am luat bilet de tren pentru linutulnatal. DacS tirguqorul pdrintesc ar fi avut gar6, as fi luat chiar
qi bilet de clasa aII-a ca sd cobor cit mai onorabil din vagon
in fa\aconcetSfenilor qi poate qi a tatdlui meu. insd din gard
de la Drdgdgani mai fXceam aproape Eaizeci kilometri de c6ru!6,
drum de deal qi pddure, pin6-n tirglaZdteni-Tata m-a primit cu uimire qi mama s-a pierdut de mai multe
ori de bucurie qi 16crdmi, cind m-au vdzut Pe urmd tata, care
era om de realitdli, a umblat qi s-a zbdtut in toate pdr{ile, ca
sd-mi aranjeze starea prec atd'infa\alegilor. A luat de mai multe
ori in lung drumul gi mai greu al Rimnicului, capitala jude-
fului, qi cu deputatul locului Ei cu prefectul, care de asemenea
i-era prieten politic, mi-au potrivit situalia. La militdrie, eram
acum aminat pentnt o aqa-zisd ctizd, de colici hepaticl (in viala
mea n-am suferit altd durere decit de apdsarea cumpliti a
lestei, cind md imbdtam prea rdu), iar chestia falsului, pentru
cir cra rnai complicatd, cdpdtd o indreptare ;i mai minunatl'
l)rocesele furi contopite intr-unul Ei aduse incoace, la tribu-
nalul judefului; iar dup6 citeva infrligiri se stinse totul. Drept
mullumire pentru ostenelile tatdlui meu (se prefbcea cd umbll
pentru mine in urma stiruielilor qi iacrimilor mamei, altfel,
dupi el- m-asigura - n-aveau decit sd md inhale la atmatd
gi sa mi inghitd puEcdria), llgdduii solemn sd continui liceul
in particular. Colicele hepatice imi mai ob{inurd o aminare 9i,
in iunie, spre marea fericire - pe care de astd datd nu o mai
putu ascund e - a tatei, oblinui diploma de absolvire a patru
clase gimnaziale.
in rdzboi am plecat cu contingentele tinere qi cu alli ami-
nafi. Nu ne-au recrut at, dar din cauza invaziei au fost ridicali
to{i cei in stare si poarte arme de la 18 ani in sus ;i trimiqi in
Moldova. Acolo am fost finu{i pe lingd oficiile sedentare pind
24
Donnq Alba
ne-o veni rindul sd umplem regimentele, iar cei care aveam
mai mult de patru clase de gimnaziu, impirlili pe la qcolile
militare. in satul acela de lingd Iaqi m'am despdr\it de tata,
care fusese de asemenea mobilizat cu grad de colonel medic.
Cind am ieqit din qcoald, proaspdt elev plutonier, qi m-am dus
s5-l regdsesc, tata murise cu trei luni inainte, de tifos exante-
matic. in schimbul acestei teribile veqti, comandantul oficiu-lui sedentar mi-a propus sI md repatlizeze la regimentul de
marq al diviziei. Eu insd am cerut si merg pe front, qi din durere
pentru moartea tatei, dar mai ales din curiozitate. Era tocmai
in anul luptelor de la MdrdqeEti, dar regimentul a trebuit sistea mai multe zile in rezew6, aproape de apa Siretului; abia
rnai tirziu, dupd un marE forlat de o noapte qi o zi cu ploaie
cirldu{5, neintreruptd;i nesuferitS, de august, am fost arunca{i
in foc la Muncel, pe-o laturd a Mdrdqeqtilor. Acolo am rdmas
tlupd respingerea inamicului, am durat tranqee si n-am mai
lirst schimbali pind la armistiliu; insi de lupte mari n-am maiavut parle decit o dat[, la 14 septembrie, cu prilejul unei rec-
tihcdri a frontului. incolo, mici hdrfuieli neinsemnate qi ne-
incetatul bombardament al aruncdtoarelor de mine; nici ornindrie qi nici un fel de eroism nu-fi pilpiia in artere, in fa,ta
rrccstui soi de morli rdzboinice,persistente qi anonime. in cele
tlin nrrnd, insd, mi alesei qi eu, care md,,culcam" cel din urmd
la inceputul bombardamentului, cu fricd qi grijd pentru btumatlc suflet cit imi mai rdmisese de pe urma acestui trai de cirtilibututd pind-n fundul viziunii, qi acum numai cd auzeam cel
rrrai mic quier qi md zvirleam, ca un automat, la pieptul pdmin-
lrrlui ocrotior.
Am pdqit cu stingul la demobilizare - cum am spus -pen-llu cd si cind am plecat pe fiont am pdqit cu stingul. in schimb,
cind ne-a luat cercul de recrutare s[ ne ducd in Moldova, am
pornit cu dreptul gi totuqi a murit tata. Dar nici stingul nu mi-alost cu noroc, penku cd ajuns inapoi laZdreni- erau incd trupe
<lc ocupafie in Oltenia - cind am confirmat mamei cd e adev[rat
25
Gib I. Mihdescu
ceea ce aflase despre tata numai pe jumdtate de la solda{ii rein-
torqi inainte amea, a cdzut greu bolnavd de cordul ei qi peste
trei sdptdmini a inchis ochii qi dinsa. Am rdmas deci singur
cu casa qi cu via, pe care, scirbit de aceste lovituri, le-am
vindut cu pre{ bun gi, dupd plecarea nem{ilor, am luat dru-
mul Bucure;tilor.Am inaugurat o viald de chefuri, dar cind a trebuit in sfirqit
s5 schimb haina militard - aveam voie demobiliz.ti sd le mai
purtdm - m-am revdzut, chiar in haine civile bune qi elegante,
vagabondul de odinioard. Atunci crunte ambilii mi-au cutre-
ierat creierul gi inima; am inceput sb invS! cu furie, pentru a-mi
continua liceul, Ei am ;tiut a;a de bine la examenul pentru
clasa V-a, cd am oblinut media cea mai mare. insd atunci am
bdgat de seami cd fa\b' de alli camatazi de rdzboi, care aveau
grijd sd se prezinte in uniformd, profesorii erau nespus de in-
dulgenli. Asta m-a fbcut ca la examenele ce-au urmat sd md
prezint qi eu cu studiile numai amefite, in schimb cu unifotma
nrcil cca veche qi care, in restriqtea ponoselii ei, avea aeru1
ccl rnai croic din toate uniformele de fa!6. InsS cum, cu vre-
nrca, bun[voinfa profesorilor pentru epole]ii demobiliza{ilor
incepu sd se micgor eze, iatd. iar mij ind in mine gindul falsului
gi al escrocheriei, ba mai mult inc[, iatd chiar acest instinct
infiptuindu-se cu de la sine putere, parci sdvirqit de altd fiin{a,
dinaintea fiinlei mele uluite gi paralizate. Astfel, la clasa a
VII-a, m-am infrliqat cu mineca tunicei dungatd, deasupra
cotului, de doud galoane de rdnit, iar la clasa a VIII-a, de trei.
S-a intimplat ins6 cd la clasa a VIII-a sd se nimereascd unul
din profesorii care fusese gi la clasa a VII-a; mi-a sdrit inima
din loc cind ochii lui s-au oprit atit de scormonitori pe cele trei
galoane, care reprezentau cele trei rdni inchipuite ale me1e.
insd dupS nota pe care am obJinut-o la anatomie - obiectul
lui - am vdzut cdprivirea fusese de respect; mai putea omul
s6-qi aminteascd dupS un an ce galoane avdztttla mineca unui
sublocotenent!
26
Donno Alba
Cu unifonna aceasta am frcut minuni qi la facultate: insd
lrrccaut, din cauza comdnduirei, n-o imbr[cam decit numai
ll cxamene. Afard de-un singur nemetnic - qi incd tocmai cel
tlc drept roman! - in care instinctul patriotic era mort pe-
sclnne cu desdvirqire, toli profesorii, inainte de a-mi nota bilairr catalog, se inspirau parci contemplind citeva momente dinrrou cele patru galoane de fir auriu (deveniserd patru,
pnrportional cu timpul qi studiile) de pe mineca tunicei mele,
l)r: oare Ei acum o p[strez ca pe-o sfintd moaqte, evident insd
lririr galoane de rdnit. Numai, cum spun, profesorul de roman,
e rr o nesim{ire care ar fi revoltat desigur Ei pe cel mai placid
t'r'lirtean al RomAniei Mari, mi-a considerat mineca in tdcere
:ri l intors privirile ostentativ, plictisit. Cum, nici patru rdnipr' t:irnpul de luptd nu-l interesau pe acest beneficiar al buge-
tulrri patriei? M-a intrebat despre In jure cessio, despre care,
nurrturisesc, n-am prea qtiut sd-i dau prea multe amdnunte,
rns:i am accentuat pe singurul care-mi rdmdsese clar de la micalcctrrrd a textului, cd la romani, militarii ce se distinseserd in
t'(r:l)()ierau scutili de unele din formalitdlile greoaie ale eman-
t'i;rrrtie i qi ale acestui In jure cessio. $i, rostind rdspicat aces-
tr'rr, i-am bravat dispreful din ochi cu privirea mea'u'ultureascd,
rntk:sind cotul cu galoane pe masd. $i, inchipuifi-vd, acest am-
I rr rscat, parci ;i-l vdd, brun, gras qi inexpresiv ca o tobi mare,
rrr,l tlintit, vorba aceea, de mi-au mers fulgii, incit la sesiunea
rrrnuitoare, m-arn simlit nevoit sd-i parcurg cursul anost nu
rruriprrlin de gapte ori.l)ar inainte de toate trebuie sd reamintesc de acel moment
;rl vic{ii mele care a fost un punct de plecare al int0mpldrilor, r' r'or urma in aceste destdinuiri. A fost clipa, atit de dramaticd
lrr:rrtrrr nrine, cind amvdztttintiia oard pe Alba. insi in minu-lrrl ucela, care mi-a intors dupd rdsuceala lui ati{i ani de maitilziu, eu n-am qtiut cd femeia gravd qi mindr5, inaltd Ei incre-rrcnitor de frumoasd, care a trecut pe lingd mine, purta numele
A lba, nici cd purta numele distins de familie, pe care am aflat
27
!{
l:l
I
Gib t. Mihdescu
maitirziu cd-l poart6, gi nici cd in viala noastrA cdrarile ni se
vor incruciga iariqi aqa cum ni s-au incruci;at'
Destul cd peste tot acest tineret, in mijlocul cdruia md gd-
seam si care era ingrbmddit dinaintea uqii, cu geamuri intu-
necate qi cu grele zdbrele, a liceului unde trebuia si ne trecem
examenul de absolvire, capacitatea, ctJm ii spuneam noi, o
tdcere de moarte s-a l6sat deodat6. Eram toli strAnEi prea de-
vreme, qi intrarea in liceu, ca qi in curtea liceului, rdmdneau
incd oprite. Bdieli chipeqi, imbrdca{i elegant, cei mai mul1i
cu primul 1or costum civil, stdteau pe iegiturile ferestruicilor
ca de cetate ale subsolului clSdirii imense sau in picioare, in
grupuri zgomotoase, toli cu grijd de dunga de la pantaloni Ei
toli imbatali de culorile hainelor civile, cele mai multe - ma-
i oritate zdrobitoare - in b I eu - m ar in e. P r intr e grupuril e stalio-
nare ale bdielilor, grupurile mobile ale fetelor, cite cinci-gase,
cu mAinile petrecute una alteia pe dupd Eale, parcurgeau in-
gusta gi zgomotoasa tabdtd, presdrind la tot pasul vioaiele gi
galcqele lor priviri, flori albastre,verzu| ruginii-inchise sau
ncgre ca fiorul din adAncul bemelor infricoqate. Bdielii le cule-
geau cu drag, iar allii, cei mai pirpirii, nici nu se mai uitau la
zrceste gcoldrile, ci rostogoleau bulbucalii lor ochi timizi, cu
aere exagerate de indrdzneald, trecdtoarelor elegante sau apa-
rifiilor feminine din maqinile fugare.
Se gdseau qi exemplare distonante, in aceastd exuberanlb
si nepisare, chiar pe treptele pline de !5rin6 ale scdrei de in-
trare, pe care le acaparaserd din vreme ca primi ocupanli; erau
imbrdca{i in haine lustruite de bdiefi de prdvdlie sau in vechi
uniforme rebegite. Ei nu vreau sd piardd nici ultimele minute,
cdci rdsfoiau atenli prin cdrli Ei maculatoare; din cind in cind,
igi qopteau infiorati, informindu-se de vreun membru necu-
noscut din comisie, pe cind dincolo, in grimada nepdsdtorilor,
se auzeau expresii admirative ca acestea: ,,Ala, inaltul 9i sub-
lirelul? Ei bine, dla vorbegte latineqte, domnule!" sau: ,,Cine,
28
Donna Alba
obraznicul dla gras, de nu-i mai std gura? Are scrisoare de la
tl<xnnu'ministru Duca in buztnar, dragd!"
$i deodatd s-a l[sat aceatdcere, comunicindu-se din grup
in grup ca o fulgerdtoare contagiune trecea ea, Alba. Cu pas
tlc sus, cu o privire care nu se oprea niciieri, eaparcurgeatala-
zrrrile de tineret, care se dau in lituri ca valurile Mdrii Roqii
tlirraintea pasului lui Moise. Fetele inseqi qi-au strins florileIol albastre, castanii qi intunecate, qi-n semne de firesc oma-
lgiLr le-au aruncat asupra ei, pind cind a ocolit colful: in ochiit:e lor mai multe nu era invidia, ci mindria si increderea in
lrnrpriul lor viitor, de care nu le mai despdrlea acum decit incd
vrco dou5-trei examene. Dar trecitoarea cea minunatd nu s-a
rritat nici un moment, la nici una qi la nici unul; numai eu am
rzbutit si intorc spre mine un moment ochii ei de nesigurd
t'ultrare, dar in orice cazteribll de intunecali, qi chiar sd smulg
rrrr zimbet, ce spun, un adevdrat inceput de ris, de pe floarea
lrrrzclor ei.
Dar cum? Dumnezeule, sinistru succes!
llu o vdzusem incd mult mai de departe, dar cind a ajuns
irr clrcptul meu, pentru intiia oard mi s-a intimplat in via{d,
rrrirra a inceput si-mi tremure ca apucati de-un frig nervos qi
tlcoclati marile dicfionare, de peste 2 000 de pagini al lui Bailly,lirnnat in opt, Ei cel de peste I 500 al lui Quicherat, au inceput
srj-nriioace sub bra{: pind sd intind mina cealaltd sd le opresc,
cirrd ea era la un pas de mine, Bailly a gi apucat spre caldarim,
tlc care s-a oprit cu o detundturd spdimintdtoare qi pe urmi a
pornit si Quicherat cu restul de cdrli. Ea m-a privit inminunatdtlc aceastd intimplare qi gravitatea ei s-a scuturat de mai multeori in acele zbucniri de ris pe care totugi se silea sd le oprime.
A devenit oare mai mindrd de ea insdqi plecind mai departe?
l'cntru ci era evident, dupd focul din obrajii mei gi dup6 ure-
c,hile mele, pe care le simfeam ca doud vAlvdtbi, ea ;i-a dat
scarna care a fost cauza penibilei stingdcii. Multd vreme in
iulu-mi a rdsunat risul bdiefilor qi al fetelor; ele md priveau
29
