Curs 1 Drept penal special II

TITLUL IIIINFRACIUNI PRIVIND AUTORITATEA I FRONTIERA DE STATCAPITOLUL I INFRACIUNI CONTRA AUTORITIIART. 257 ULTRAJUL

Corespondent in VCP art. 329Infraciunea de ultraj se raporteaz si la art. 195 sau la art. 188 etc.

Spre deosebire de VCP, sau adus i faptele comise mpotriva unor membrii de familie, care erau reglementate separatAu fost scoi din sfera unui subiect pasiv circumstaniat care d varianta agravata, cea de la alin.3, magistraii, deoarece acetia sunt subieci pasivi la infraciuni contra justiie.

Este o infraciune complex i incomplet n sensul la care se refera art. 5 din Legea de punere n aplicare 187/2012 care se refera la norme incomplete i norme completatoare.

OBIECTUL JURIDIC al acestei infraciuni coincide cu obiectul juridic generic al capitolului, respectiv, relaiile privind respectul autoritii de stat, avnd n vedere sensul foarte larg al noiunii de autoritate, noiune care se suprapune cu sintagma putere se stat.

Este vorba, n principal, de cele trei puteri ale statului(legislativ, executiv i judectoreasc) la care se adaug si celelalte autoriti ale statului aa cum sunt prevzute in Constituie.Se protejeaz aceast noiune de autoritate n mai multe sensuri: autoritatea ca atare reprezent de instituii dar i reprezentanii instituiilor respective, adic cei care reprezint n mod fizic nemijlocit autoritatea.

OBIECT MATERIAL - principal - nu avem. Autoritatea nu se materializeaz n nimic.- secundar atunci cnd se exercita violene fizice asupra funcionarului, de o intensitate mai mare sau mai mic.

Varianta ameninrii clar nu are obiect material.

SUBIECII INFRACIUNII

Subiectul activ nu este circumstaniat. Poate fi orice persoana. Participaia este posibila in toate formeleSubiectul pasiv secundar al infraciunii este circumstaniat i este reprezentat de funcionarul public, nu orice funcionar, ci numai acela care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat.

Art. 175 lit. a, b, Medicul este funcionar publicDemnitate publica - organele centrale si localeNoiunea de funcionar public in dreptul penal este o noiune autonoma si se interpreteaz distinct de celelalte materii

Lit. C pune anumite probleme putem exclude anumite persoane care au cal de funcionar dar nu exercita autoritatea de stat( o contabila dintr-o regie autonoma)

Opinie Cioclei - funcionar public care exercit autoritatea de stat este i personalul asimilat, mai exact profesiile liberale, cu excepia avocailor - notarul, executorul, interpretul, expertul deoarece sunt avizai de MJ

Expertul judiciar este funcionar public pe art. 175 alin. 2.

In practic, s-a admis- c poliistul este subiect pasiv atunci cnd exercit autoritatea public, - c paznicul unei societi comerciale este funcionar public n sensul art. 257 deoarece este o lege speciala care l asimileaz funcionarului public.Au existat spee n care subiectul pasiv a fost pdurarul.

Nu exist ultraj atunci cnd este vorba despre un conflict particular, care nu are legtura cu atribuiile de serviciu.Nu exista ultraj atunci cnd funcionarul public acioneaz abuziv sau i depete atribuiile de serviciu. Putem avea orice alt infraciune: ameninare, vtmare corporala dar nu vom avea si ultraj.

SITUAIA PREMIS se confund cu condiia subiectului pasiv. Este nevoie s se ndeplineasc o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat .Funcia de demnitate publica definita cel mai bine n legea 284/2010 privind salarizarea. Definiia se gsete in anexa 1.

LATURA OBIECTIV A INFRACIUNII

Elementul material coincide cu elementul material al infraciunilor la care se face trimitere.Exista o condiie ataata laturii obiective si anume fapta trebuie sa se comit fie cnd subiectul pasiv se afla in exercitarea atribuiilor de serviciu, fie fapta trebuie comisa in legtura cu exercitarea atribuiilor de serviciu.In legtura cu exercitarea atribuiilor de serviciu momentul de timp poate fi imediat ulterior exercitrii atribuiilor, dar poate sa aib loc si la o distanta mult mai mare atta timp se pstreaz legtura de cauzalitate.

Urmarea imediata a infraciunii principal - stare de pericol pentru autoritate secundar coincide cu urmarea imediata de la una dintre infraciunile completatoare.Legtura de cauzalitate principal rezulta ex re secundar trebuie dovedita in cele mai multe cazuri

LATURA SUBIECTIVAForma de vinovie depinde de infraciunea completatoare putem avea i praeterintenie daca ne raportam la art. 194 sau 185FORMELE INFRACIUNIISe consuma in momentul in care se consuma celelalte infraciuniNu are tentativa si nici nu are putea avea in ipoteza ameninriiDaca omorul rmne in faza de tentativa voi avea un ultraj consumat raportat la o tentativ de omor si nu la un omor.

VARIANTEIn alin. 2 avem o varianta asimilata. Particularitile sunt date de faptul c se refera la svrirea unei infraciuni, alta dect cea de la alin. 1, cu particularitatea c aceasta infraciune trebuie s fie apt s ndeplineasc un anumit scop: intimidarea sau s rspund unei nevoi de rzbunare fa de subiectul pasiv. Scopul nu califica intenia, nu avem intenie directa. Se pstreaz legtura cu infraciunea completatoare

Alin. 3 este o varianta asimilata variantei de la alin.2 care se refera la svrirea unei infraciuni in condiiile din alin. 2 mpotriva unui membru de familie al funcionarului public.Spre deosebire de art. 2391 VCP, sfera este mai larga deoarece vechiul cod, se referea la so sau rud apropiata, noiunea de membru de familie are o sfer mai larga de aplicare dect vechiul cod penal.

Alin. 4 este o varianta agravata n raport cu toate variantele anterioare care se distinge printr-un subiect pasiv dublu circumstaniat: este si funcionar public si jandarm sau poliist

SANCIUNE pe lng celelalte elemente mprumutate de la normele completatoare, este mprumutata si sanciunea care se majoreaz cu o treime sau cu jumtate.

ART. 258 - UZURPAREA DE CALITI OFICIALE

Dubla coresponden n VCP: include art. 240 i art. 241, adic infraciunea de port nelegal de nsemne oficiale si decoraii care acum se pedepsete doar dac se realizeaz n condiiile infraciunii de uzurpare de caliti oficiale. Nu se sancioneaz si simplul port.

OBIECTUL JURIDIC - relaiile privind respectul datorat autoritii cu particularitatea c aceste relaii privind autoritatea implic interdicia folosirii fr drept a unei caliti oficiale.OBIECT MATERIAL nu existLa alin. 3 decoraiile nu materializeaz autoritatea de aceea nu avem obiect material nici mcar aici. Fapta este condiionata de folosirea calitii oficiale, adic de ndeplinirea unui act legat de calitatea oficial.

SUBIECII INFRACIUNIISubiectul activ al infraciunii In varianta tip poate sa fie orice persoana, iar in varianta asimilat, la cea de la alin. 2 avem un subiect activ circumstaniat, adic fostul funcionar public.Subiectul pasiv este autoritatea lezata prin conduita respectiva.

LATURA OBIECTIVElementul material consta in folosirea fr drept a unei caliti oficiale, adic utilizarea, invocarea unei caliti oficiale, nu orice calitate oficiala, ci una care implica exerciiul autoritii de stat.Exista o condiie ataata laturii obiective - utilizarea sau invocarea trebuie sa fie ori nsoit, ori urmat de un act pe care n mod normal l realizezi n calitatea oficial invocat n mod fraudulos.Urmarea imediata este o stare de pericol pt. autoritateLegtura de cauzalitatea rezult din materialitatea faptei

LATURA SUBIECTIVVinovia - sub forma inteniei in ambele modaliti, directa indirecta

FORMELE INFRACIUNIIFapta se consuma in momentul in care se realizeaz elementul material si condiia ataataTentativa nu este pedepsit.VARIANTEVarianta asimilata - caracterizat prin circumstanierea subiectului activVarianta agravata la alin. 3 se raporteaz la ambele aliniate anterioare si se particularizeaz prin aceea c aduce o condiionare in plus laturii obiective, adic fapta s fie comis n condiiile n care subiectul activ poart fr drept o uniform sau un semn distinctiv al autoritii publice

Procedura normal. SANCIUNILE nchisoare sau amenda

ART. 259 - SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE NSCRISURI

OBIECTUL JURIDICRelaiile privind autoritatea ce presupun protejarea nscrisurilor ce provin de la aceasta adic de la pers prevzute in art.176-175. Alin. 2OBIECTUL MATERIALAvem si este reprezentat de nscrisurile care provin de la una dintre persoanele prevzute de art. 175 alin. 2 si. 176nscrisurile trebuie sa fie in deinerea autoritii din cele la care se refer NCP mai puin acele nscrisuri care sunt utilizate in cursul unei proceduri judiciare pentru ca in leg cu acestea avem o incriminare speciala la art. 275SUBIECII INFRACIUNIISubiectul activ - necircumstaniat la varianta tipCircumstaniat la alin 2 adic varianta agravataParticipaia este posibil.Subiectul pasiv este instituia publica care deine sau pstreaz nscrisul.

LATURA OBIECTIVElementul material - fie de la furt, fie de la distrugere . Discuiile de acolo se aplicaUrmarea imediata coincide cu cea de la furt sau distrugereLegtura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei

LATURA SUBIECTIVDoar intenia.Este dezincriminata fapta din culpa daca nu cumva fapta ar putea fi recalificata ca neglijenta in serviciu.

FORMELEConsumarea are loc ca la furt sau distrugere.Tentativa se pedepsete

VARIANTEAlin. 2 vag sub activ este circumstaniat

Procedura comunaSanciuni - nchisoare

Art. 260 Ruperea de sigilii

Ruperea de sigilii intra in concurs cu infraciunea de furt.Furtul din vagoane cisterna sau vagoane de marfa daca se rupe sigiliul cu care acestea sunt protejate.

2