Embed Size (px)
DESCRIPTION
studiu
Citation preview
UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” ARADFACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, PSIHOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
PERCEPȚIA CU PRIVIRE LA MESERIA DE PSIHOLOG A ADOLESCENȚILOR DE LA
COLEGIUL NATIONAL "DIMITRIE TICHINDEAL"- STUDIU REALIZAT IN CADRUL SAPTĂMÂNII
ALTFEL
STUDENȚII: FILIPPI ANGELA FRANCESKA NEAG IOANA PAULA RECHIŢAN DIANA PAULA DINU IOANA MIRUNA SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE, ANUL II
1
1
Cuprins:
1. Context......................................................................................................................... 1
2. Obiective...................................................................................................................... 5
3. Ipoteze.......................................................................................................................... 6
4. Descrierea eşantionului................................................................................................ 6
5. Metodologie................................................................................................................. 7
6. Rezultate obţinute........................................................................................................ 8
7. Concluzii.................................................................................................................... 19
8. Bibliografie................................................................................................................. 20
2
2
Percepţia cu privire la meseria de psiholog a elevilor de la Colegiul Naţional „Dimitrie Țichindeal” - Studiu realizat în cadrul Săptămânii
Altfel
1. CONTEXT
Lucrarea de faţă îşi propune identificarea percepţiei cu privire la meseria de psiholog a adolescenţilor. Ceea ce ne-a preocupat în mod special nu a fost doar prezentarea acestei idei la nivel teoretic, ci şi realizarea unei cercetări care sa analizeze relaţia percepţiei elevilor cu diferite variabile.
Lucrarea aceasta e o încercare de a pătrunde atât la nivel teoretic cât şi la nivel interpretativ în câmpul perceptiv al elevilor. Ne- am propus sa cunoaştem opinia generaţiei tinere dintr-o societate in care majoritatea oamenilor nu apelează la psihologi din cauza unor prejudecăţi şi din lipsa unei educaţii în acest sens. Aspectele teoretice abordate în această lucrare privesc definirea conceptelor de percepţie,psihologie, orientare şcolară, echilibru emoţional vizând şi strategiile şi condiţiile de promovare a psihologiei .
Adolescenţa “se caracterizează prin trecerea spre maturizare şi integrare în societatea adultă cu solicitările ei sociale, politice ,familiale, profesionale, etc.” (U. Şchiopu, E. Verza, 1997, pag. 204) J.J.Rousseau numeşte această etapă „vârsta raţiunii” dar şi „revoluţie furtunoasă”, „a doua naştere” (1973, p.194); pentru Stanley Hall este „furtună şi stress”, pentru Schopenhauer este „vremea neliniştii” iar pentru Mihai Raleaeste „timpul în care luăm Universul prea în serios”. În alte texte vom găsi metafore precum: „vârsta de aur”, „vârsta ingrată”, „vârsta marilor elanuri”,„vârsta dramei”, „vârsta crizelor”, „a anxietăţii „vârsta contestaţiei”,” etc.
Odată cu acestea, pe plan subiectiv, psihologic are loc un proces deschimbare a imaginii de sine, care intră în conjuncţie cu tendinţa adolescentuluide a se autodefini. Această„creare a unei noi identităţi are loc, adesea, prino poziţia faţă de imaginea adultului şi adoptarea unor norme sociale şi de grup prezente la ceilaţi tineri din aceaşi generaţie. Schimbări majore apar şi în plan social. Adolescenţii petrec tot mai mult timp cu alte persoane de acea şi vârstă şi petrec mult mai puţin timp cu părinţii şi familia decât atunci când erau copii.Totodată, adolescenţa este perioada în care se iau decizii importante pentru dezvoltarea persoanei şi se fac planuri cu privire la viitor. Această perioada este foarte importanta in stabilirea unei perceptii clare asupra planurilor de viitor. Identitatea vocaştionala este cu siguranţă foarte importanta . Ea “desemnează abilitatea persoanei de a-şi cunoaşte calităţile şi defectele ca pe baza lor să poată decida asupra opţiunii sale profesionale”.(A. Munteanu,2003) .
Forme de identitate vocaţională la adolescenţi (Marcia, J., 1980):
Identitate forţată - adolescentul nu a experimentat o criză identitară (care are de multe ori rolul de cristelizare a acesteia) pentru că a preluat în mod necritic valorile şi expectanţele altora. Adolescenţii care prezintă această formă de identitate au deja obiective ocupaţionaloe şi ideologice (politice şi religioase), dar acestea i-au fost impuse din afară, fie de părinţi, fie de colegi.
Criză identitară - adolescentul se confruntă cu probleme de identitate. Simte o presiune pentru a reliza o alegere, dar alegerea este mereu amânată.
Difuzie identitară - adolescentul nu a făcut încă o alegere şi nu este preocupat să facă un angajament pe o anumită direcţie, deşi s-ar putea ca el să fi avut până acum tentative de alegere sau să le fi ignorat. Aceşti adolescenţi nu se simt presaţi să facă o astfel de alegere, prin urmare nu se află într-o criză identitară.
3
3
Identitate conturată - adolescentul a făcut propriile alegeri, prin urmare a îndepărtat presiunea, este clar orientat şi urmăreşte acum obiectivele ideologice şi profesionale propuse.
Caracteristicile cele mai importante ale adolescentei sunt:
1. dezvoltarea constiintei de sine;
2. afirmarea propriei personalitati;
3. integrarea treptata în valorile vietii.
1. Dezvoltarea constiintei de sine. Adolescenta se manifesta prin autoreflectare, prin constiinta ca existenta proprie se deosebeste substantial de a celorlalti oameni, reprezentând o valoare care trebuie pretuita si respectata. Adolescentul încearca, cu înfrigurare, sa se cunoasca si sa se autoevalueze în raport cu realizarile sale si ale altora. El se întreaba adeseori, 'cine sunt eu?', iar raspunsurile ce si le da se bazeaza pe maturizarea intelectual-afectiva foarte evidenta pentru unii adolescenti, chiar de la 16 ani, iar pentru altii la 18 ani. Constiinta de sine este un proces complex care include, pe de-o parte, raportarea subiectului la sine însusi, la propriile trairi, iar pe de alta parte, confruntarea acestora, compararea lor cu lumea în mijlocul careia traieste. Cel mai înalt nivel al constiintei de sine este atins de elev atunci când el se poate privi ca subiect al activitatii sociale, ca membru al colectivului. Un factor de seama al constiintei de sine îl constituie activitatea scolara si natura relatiilor cu adultii, aprecierile acestora fata de calitatile si munca adolescentului. O caracteristica a adolescentei este si proiectarea idealului în viitor; un aspect al acestei preocupari este interesul pentru profesia pe care o va îmbratisa, determinându-l la reflectie asupra vietii sale interioare. Capacitatea de a se preocupa de propria persoana nu înseamna însa fuga de societate. Caracteristica principala a adolescentului este un puternic impuls catre actiune. Acum dispar dorintele vagi si apar telurile bine conturate, visarea ia forme constiente.
2.Afirmarea propriei personalitati
Descrierea, oricât de schematica, a "portretului" adolescentei nu poate ignora problema originalitatii ca atribut predilect al indivizilor care o traverseaza. Dorinta de originalitate reprezinta, din punct de vedere psihologic, o caracteristica esentiala a adolescentei, numita tendinta afirmarii de sine, tendinta de afirmare a propriei personalitati. Dorind sa atraga atentia asupra sa, adolescentul se considera punctul central în jurul caruia trebuie sa se petreaca toate evenimentele. Fortele proprii sunt considerate superioare fata de ale celorlalti oameni, opinie care decurge dintr-o insuficienta cunoastere de sine. Acesta doreste ca toate actiunile sale sa fie cunoscute si apreciate de adult. Un mijloc curent de afirmare îl constituie aspectul exterior, adolescentii cautând sa se evidentieze prin fizicul bine conformat, îmbracamintea care diferentiaza, care scoate în relief propria persoana. Vizibila este si o alta expresie a tentatiei originalitatii în adolescenta - limbajul "colorat", presarat cu expresii "cautate", cu neologisme si arhaisme. Adolescentul îsi alege cu grija cuvintele, utilizeaza din abundenta citate si expresii celebre, maxime si cugetari savante despre care insinueaza ca i-ar apartine. În privinta limbajului, adolescentei îi este proprie si tendinta de ermetizare a acestuia, de folosire a unei vorbiri "cifrate", si anume, a unei vorbiri populate de expresii argotice. De obicei, circulatia acestui fel de limbaj are loc în cadre restrânse, în grupuri spontan constituite si combaterea acestui fenomen necesita eforturi educative prelungite.
În strânsa legatura cu limbajul, tentatia originalitatii se exprima si în corespondenta adolescentilor, caracterizata prin aceeasi "ploaie" de citate, prezenta în limbajul lor.
3.Integrarea sociala
4
4
Esenta integrarii sociale consta în atasamentul din ce în ce mai constient si mai activ la grupul caruia îi
apartine (clasa, scoala, marele organism social). Cu cât înainteaza în vârsta, cu atât el este mai obiectiv în judecatile sale, aprecierile efectuându-se în functie de criteriile sociale pe care si le-a însusit. Dorinta de a cunoaste valorile sociale si culturale se manifesta riguros si tenace. Integrarea adolescentilor în aceste valori ale colectivitatii contribuie la formarea conceptiei despre lume si viata.
Datorita experientei de viata limitata si a lipsei unor criterii de autoapreciere corecta, adolescentii au nevoie de consiliere si îndrumare discreta, fiind sprijiniti sa-si formeze idealul de viata, sa-si perfectioneze judecatile morale si sa-si ridice nivelul constiintei si al conduitei morale.
Psihologia este o ştiinţă relativ nouă iar oamenii, cel puţin în Romania încă au prejudecăţi în legptură cu mersul la psiholog. Speranţa stă în generaţia tânăra a carui opinie am aflat-o în urma studiului. Psihologia ar putea fi definită ca „ ştiinţa comportamentelor si a proceselor psihice ”(Atkinson,1953).
Studiile arata că tinerii merg la psiholog in număr tot mai mare. Nopţile petrecute în faţa calculatorului, oboseala accentuată, violenţa verbală şi fizică faţă de colegi şi profesori, epuizarea din cauza temelor de acasă sau pur şi simplu sentimentul de debusolare şi negăsirea locului în societate fac ca unul din zece elevi să ajungă în cabinetul psihologului pentru consiliere de specialitate. Cu toate acestea unii încă neaga problemele pe care le au. Din studii reiese că numărul elevilor români care solicită, anual, consiliere psihologică ar putea fi de peste 300.000, având în vedere păstrarea proporţiei de 10% din numărul total de 3,3 milioane de elevi. Aceasta în condiţiile în care numărul specialiştilor din domeniu este de două ori mai mic decât normele legale, fapt ce demonstrează o situaţie care este confirmată tacit de autorităţi: cifra ce reprezintă elevii cu probleme de comportament este mult mai mare. Cât de mare, nimeni nu pare să ştie încă.
Cele mai multe probleme întâlnite sunt cele care privesc dificultăţile de a alege un drum în viaţă, elevii, mai ales cei ajunşi în clasa a VIII-a nefiind capabili să se hotărască pe cont propriu ce specializare să urmeze. În top urmează şcolarii pentru care adaptarea la cadrul organizat impus de şcoală reprezintă un calvar.
Alţi nu au fost capabili să comunice cu profesorii, cu colegii, sau chiar cu părinţii, în timp ce altii au apelat la consilier din cauza agresivităţii fizice şi verbale de care au dat dovadă. O altă problemă îngrijorătoare este stilul de viaţă nesănătos (alimentaţia precară, orele pierdute în faţa calculatorului şi timpul dedicat pregătirii pentru examene) ce a dus la epuizarea elevilor.
2. Obiectivele cercetarii.
Cercetarea a avut ca obiectiv principal identificarea perceptiei elevilor de la Colegiul Naţional „Dimitrie Ţichindeal” asupra meseriei de psiholog . De asemenea s-au cercetat diferenţele dintre elevii de la secţia Filologie şi cei de la secţia Pedagogie cât şi relaţia dintre nivelul echilibrului emoţional şi ierarhizarea abilităţilor necesare unui bun psiholog.
3. Ipoteze
1. Presupunem că există diferenţe seminificative din punct de vedere statistic între fete şi băieţi cu privire la acordarea unei importanţe mai sporite celor zece abilităţi necesare unui psiholog.2. Presupunem că există o diferenţă semnificativă din punct de vedere statistic în alegerea anumitor abilităţi necesare unui psiholog în funcţie de nivelul autoperceput la echilibrului emoţional.
5
5
3. Presupunem că există o diferenţă semnificativă din punct de vedere statistic în alegerea unor anumitor abilităţi necesare unui psiholog în funcţie de apartenenţa la una dintre cele doua specializări.
4.Descrierea eşantionului
Eşantionul cercetării este format din 37 de subiecţi elevi ai Colegiului Naţional „Dimitrie Ţichindeal” din Arad, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. Formarea şi evaluarea subiecţilor eşantionului nostru a fost realizată în cadrul Săptămânii Altfel, într-o vizită a elevilor la Universitatea Aurel Vlaicu.
Gen
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid masculin 6 16,2 16,2 16,2
feminin 31 83,8 83,8 100,0
Total 37 100,0 100,0
Varsta in functie de gen
Gen Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
masculin Valid 18-19 ani 6 100,0 100,0 100,0
feminin Valid 15-16 ani 19 61,3 61,3 61,3
18-19 ani 12 38,7 38,7 100,0
Total 31 100,0 100,0
Cei 37 de subiecţi, deopotrivă fete şi băieţi( 6 băieţi şi 31 de fete) au aparţinut unor specializări diferite : 20 de elevi de la secţia Filologie şi 17 elevi de la secţia Pedagogie.
6
6
Specializare in functie de gen
Gen Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
masculin Valid Filologie 6 100,0 100,0 100,0
feminin Valid Filologie 14 45,2 45,2 45,2
Pedagogie 17 54,8 54,8 100,0
Total 31 100,0 100,0
5. Metodologie
Pentru a afla opinia elevilor am construit un chestionar din 5 itemi care vizează toate punctele necesare verificării ipotezelor noastre. Septimiu Chelcea (2004, p.130) defineşte chestionarul de cercetare ca „o tehnică şi, corespunzător, un instrument de investigare, constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise, şi eventual, imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care prin administrarea de catre operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea pesoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.” În lucrarea noastră am folosit pentru analizarea datelor obtinute in urma aplicari chestionarului programul SPSS.
Programul SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) este unul dintre cele mai utilizate în analiza statistică a datelor. Prima versiune a apărut în anul 1968, a evoluat până la versiunea 15 şi aria de aplicabilitate s-a extins de la versiune la versiune, odată cu modul de operare şi cu facilităţile oferite. Programul este utilizat astăzi în marketing, cercetare experimentală, educaţie, sănătate etc. În afară de analizele statistice posibile, programul are componente puternice pentru managementul datelor (selectare, reconfigurare, creare de date noi) şi pentru documentarea datelor (există un dicţionar metadata, care reţine caracteristici ale datelor). Se mai poate adăuga flexibilitatea privind tipurile de date acceptate ca şi modulul de construire a rapoartelor. Princomparaţie cu alte programe de acest gen, destul de numeroase, acesta se distinge nu atât pringradul de acoperire a funcţiilor statistice, cât prin structurarea riguroasă şi uşurinţa utilizării. Pentru a găsi diferența semnificativă între fete și băieți cu privire la acordarea unei importanțe mai sporite celor 10 abilități şi pentru a verifica existenţa unei posibile relaţii dintre alegerea anumitor abilități necesare unui psiholog şi apartenența la una dintre cele doua specializarii am aplicat testul T. Acest test este folosit pentru a examina efectele unei variabile independente asupra uneia sau a mai multe variabile dependente, iar folosirea sa este rezervata compararii a două conditii sau grupe (doua niveluri ale variabilei independente). Rezultatele acestui test te ajuta sa descoperi daca doupă metode diferă în mod semnificativ. Două modele experimentale de bază, intersubiective si intrasubiective, pot fi analizate cu testul t. În găsirea diferentelor semnificative din punct de vedere statistic în alegerea anumitor abilități necesare unui psiholog in funcție de nivelul autoperceput al echilibrului emotional am aplicat ANOVA. Procedura One-Way ANOVA (ANOVA unifactoriala) consta în analiza variantei (dispersiei) pentru o variabila dependenta cantitativa de catre o singura variabila independenta (factor). Analiza
7
7
dispersionala este folosita pentru a testa ipoteza potrivit careia mai multe medii sunt egale. ANOVA este considerata o extensie a testului t pentru doua esantioane. Pentru reprezentarea si descrierea datelor obtinute am folosit si câteva grafice. Acestea au fost realizate in programul Excel.
6.Rezultate obţinute şi interpretarea lor
În urma aplicării chestionarului elaborat de noi cu privire la percepţia asupra meseriei de psiholog am obţinut următoarele rezultate.
La întrebarea cu numărul 1 „Aţi alege meseria de psiholog?” având ca şi variante de răspuns a. DA , b. Nu Ştiu, şi c. NU am obţinut răspunsurile prezentate în tabelul de mai jos :
Intr1
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid Da 19 51,4 51,4 51,4
NS 12 32,4 32,4 83,8
Nu 6 16,2 16,2 100,0
Total 37 100,0 100,0
Observăm că majoritatea elevilor (51,4 %) ar alege meseria de psiholog. 32,4% din adolescenţi nu sunt hotărâţi cu privire la alegerea meseriei şi doar 16,2 % dintre elevi nu îşi doresc să urmeze meseria de psiholog.
La itemul cu numărul 2 elevii au avut sarcina de a ierarhiza zece abilităţi necesare unui psiholog : empatie, deschidere, sinceritate, echilibru interior, grad ridicat de autoacceptare, naturaleţe, viziunea necondiţionată pozitivă, calm, capacitate de analiză şi centrare pe probleme.
Rezultatele obţinute pot fi mai bine văzute în tabelul de mai jos :
8
8
Punctaj abilități (sumă și medie)
N Sum Mean
ab1 35 183 5,23
ab2 36 162 4,50
ab3 36 216 6,00
ab4 35 151 4,31
ab5 34 220 6,47
ab6 35 253 7,23
ab7 34 244 7,18
ab8 35 140 4,00
ab9 35 124 3,54
ab10 34 225 6,62
Valid N (listwise) 34
După cum se poate observa în graficul de mai sus în opinia adolescenţilor naturaleţea, viziunea necondiţionată pozitivă şi centrarea pe probleme sunt abilităţile cele mai importante şi necesare unui psiholog. Pe cealaltă parte elevii au considerat că capacitatea de analiză, calmul şi echilibrul interior nu au o importanţă ridicată. Deschiderea,empatia, sinceritatea şi gradul ridicat de autoacceptare au o importanţă medie.
La întrebarea 3 „În viitor aţi solicita ajutorul unui psiholog?” , având următoarele variante de răspuns : a. DA şi b. NU elevii au răspuns după cum se poate vedea în următorul tabel :
Intr3
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid Da 34 91,9 94,4 94,4
Nu 2 5,4 5,6 100,0
Total 36 97,3 100,0
Missing System 1 2,7
Total 37 100,0
9
9
După cum se poate observa 91,9% din elevii participanţi la cercetare ar solicita ajutorul unui
psiholog în viitor şi doar 5,4 % nu ar solicita.La întrebarea 4 „Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă în mică măsură şi 5 în mare măsură, vă consideraţi o
persoană echilibrată?” am obţint următoarele răspunsuri:
Intr4
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid 1 – În mică măsură 1 2,7 2,7 2,7
2 2 5,4 5,4 8,1
3 18 48,6 48,6 56,8
4 14 37,8 37,8 94,6
5 – În mare măsură 2 5,4 5,4 100,0
Total 37 100,0 100,0
Observăm din tabelul de mai sus că majoritatea elevilor au ales un nivel mediu de echillibru emoţtional, doar 5 persoane alegând una din extreme.
La întrebarea 5 „Apreciati pe o scala de la 1 la 5, unde 1 inseamna in mica masura si 5 in mare masura, cum coincid cele prezentate de noi cu perceptia voastra despre meseria de psiholog?” am obţinut următoarele rezultate :
Intr5
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid 2 – În mică măsură 2 5,4 5,4 5,4
3 14 37,8 37,8 43,2
4 14 37,8 37,8 81,1
5 – În mare măsură 7 18,9 18,9 100,0
Total 37 100,0 100,0
VERIFICARE IPOTEZE.
Pentru verificarea ipotezei 1 în care presupunem că există diferenţe seminificative din punct de vedere statistic între fete şi băieţi cu privire la acordarea unei importanţe mai sporite celor zece abilităţi necesare unui psiholog am aplicat testul T , având ca variabilă independetă: apartenența la gen și variabile dependente: cele 10 abilități.
1
1
Descriptive Statistics
Gen N Sum Mean
masculin ab1 6 12 2,00
ab2 6 36 6,00
ab3 6 37 6,17
ab4 6 29 4,83
ab5 6 42 7,00
ab6 6 46 7,67
ab7 6 48 8,00
ab8 6 23 3,83
ab9 6 14 2,33
ab10 6 43 7,17
Valid N (listwise) 6
feminin ab1 29 171 5,90
ab2 30 126 4,20
ab3 30 179 5,97
ab4 29 122 4,21
ab5 28 178 6,36
ab6 29 207 7,14
ab7 28 196 7,00
ab8 29 117 4,03
ab9 29 110 3,79
ab10 28 182 6,50
Valid N (listwise) 28
1
1
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of Variances
t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2-
tailed)
Mean Dif-
ference
Std. Error
Difference
95% Confidence Inter-
val of the Difference
Lower Upper
Ab1
Equal variances
assumed4.199 .048 -2.680 33 .011 -3.897 1.454 -6.854 -.939
Equal variances
not assumed-3.769 12.071 .003 -3.897 1.034 -6.148 -1.645
Ab2
Equal variances
assumed1.118 .298 1.565 34 .127 1.800 1.150 -.537 4.137
Equal variances
not assumed1.274 6.138 .249 1.800 1.413 -1.639 5.239
Ab3
Equal variances
assumed.366 .549 .165 34 .870 .200 1.212 -2.263 2.663
Equal variances
not assumed.186 8.160 .857 .200 1.073 -2.265 2.665
Ab4
Equal variances
assumed1.673 .205 .554 33 .583 .626 1.130 -1.673 2.926
Equal variances
not assumed.674 9.212 .517 .626 .929 -1.467 2.720
Ab5
Equal variances
assumed.342 .563 .571 32 .572 .643 1.126 -1.650 2.936
Equal variances
not assumed.614 7.913 .557 .643 1.048 -1.777 3.063
Ab6
Equal variances
assumed5.685 .023 .498 33 .622 .529 1.061 -1.630 2.688
Equal variances
not assumed.837 19.717 .412 .529 .631 -.790 1.847
Ab7
Equal variances
assumed.166 .686 .798 32 .430 1.000 1.252 -1.551 3.551
Equal variances
not assumed.822 7.534 .436 1.000 1.217 -1.836 3.836
Ab8
Equal variances
assumed.098 .756 -.211 33 .835 -.201 .956 -2.145 1.743
Equal variances
not assumed-.247 8.750 .810 -.201 .813 -2.048 1.646
Ab9 Equal variances
assumed
1.232 .275 -1.328 33 .193 -1.460 1.099 -3.695 .776
1
1
Equal variances
not assumed-1.980 13.880 .068 -1.460 .737 -3.042 .123
Ab10
Equal variances
assumed.021 .885 .667 32 .509 .667 .999 -1.368 2.702
Equal variances
not assumed.610 6.735 .562 .667 1.094 -1.940 3.273
În urma aplicării testului T am obținut un coeficient semnificativ F = 4,199, la un prag de semnificație mai mic decât 0,01, la 33 grade de libertate pentru abilitatea 1, Empatie. Media obținută de băieți la această abilitate este m = 2, iar fetele obțin o medie m = 5,90. Astfel, există o diferență semnificativă între fete și băieți în ceea ce privește acordarea unei importanțe abilității empatice, fetele acordând o importanță mult mai crescută acestei abilități decât băieții. Pentru verificarea ipotezei nr. 2 în care presupunem că există o diferenţă semnificativă din punct de vedere statistic în alegerea anumitor abilităţi necesare unui psiholog în funcţie de nivelul autoperceput la echilibrului emoţional am aplicat testul Anova, având ca variabilă independentă nivelul autoperceput la echilibrului emoţional şi variabile dependente: cele 10 abilități.
ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
ab1
Between Groups 44.628 4 11.157 .887 .484
Within Groups 377.543 30 12.585
Total 422.171 34
ab2
Between Groups 15.748 4 3.937 .542 .706
Within Groups 225.252 31 7.266
Total 241.000 35
ab3
Between Groups 34.577 4 8.644 1.244 .313
Within Groups 215.423 31 6.949
Total 250.000 35
ab4
Between Groups 19.876 4 4.969 .778 .548
Within Groups 191.667 30 6.389
Total 211.543 34
ab5
Between Groups 28.613 4 7.153 1.193 .335
Within Groups 173.858 29 5.995
Total 202.471 33
ab7
Between Groups 57.392 4 14.348 2.128 .103
Within Groups 195.549 29 6.743
Total 252.941 33
ab9
Between Groups 20.408 4 5.102 .813 .527
Within Groups 188.278 30 6.276
Total 208.686 34
ab8 Between Groups 54.972 4 13.743 4.339 .007
1
1
Within Groups 95.028 30 3.168
Total 150.000 34
ab6
Between Groups 3.810 4 .953 .157 .958
Within Groups 182.361 30 6.079
Total 186.171 34
ab10
Between Groups 26.598 4 6.650 1.445 .244
Within Groups 133.431 29 4.601
Total 160.029 33
Descriptive Statistics
Intr4 N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
1
ab8 1 9 9 9.00 .
Intr4 1 1 1 1.00 .
Valid N (listwise) 1
2
ab8 2 3 4 3.50 .707
Intr4 2 2 2 2.00 .000
Valid N (listwise) 2
3
ab8 18 1 8 3.78 1.768
Intr4 18 3 3 3.00 .000
Valid N (listwise) 18
4
ab8 12 1 7 3.42 1.832
Intr4 14 4 4 4.00 .000
Valid N (listwise) 12
5
ab8 2 6 9 7.50 2.121
Intr4 2 5 5 5.00 .000
Valid N (listwise) 2
În urma aplicării testului ANOVA am obținut un coeficient semnificativ: F = 4,339, la un prag de semnificație mai mic decât 0,01, la 34 grade de libertate pentru abilitatea 8, Calm .Media pentru nivelul 1 al echilibrului emoţional fiind m= 9 , iar pentru nivelul 5 , m = 7,50. Astfel, există o diferență semnificativă în alegerea anumitor abilităţi necesare unui psiholog în funcţie de nivelul autoperceput la echilibrului emoţional, cei cu nivelul scăzut la echilibrului emoţional o importanță mult mai crescută acestei abilități decât cei cu un nivel crescut la echilibrului.
Pentru verificarea ipotezei 3 în care presupunem că există o diferenţă semnificativă din punct de vedere statistic în alegerea unor anumitor abilităţi necesare unui psiholog în funcţie de apartenenţa la una dintre cele doua specializări am aplicat testul T , având ca variabilă independetă: specializarea și variabile dependente: cele 10 abilități.
Descriptive Statistics
Specializare N Sum Mean
1
1
Filologie ab1 20 76 3,80
ab2 20 99 4,95
ab3 20 143 7,15
ab4 20 91 4,55
ab5 20 128 6,40
ab6 20 152 7,60
ab7 20 150 7,50
ab8 20 74 3,70
ab9 20 55 2,75
ab10 20 137 6,85
Valid N (listwise) 20
Pedagogie ab1 15 107 7,13
ab2 16 63 3,94
ab3 16 73 4,56
ab4 15 60 4,00
ab5 14 92 6,57
ab6 15 101 6,73
ab7 14 94 6,71
ab8 15 66 4,40
ab9 15 69 4,60
ab10 14 88 6,29
Valid N (listwise) 14
1
1
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of Vari-
ances
t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2-
tailed)
Mean Differ-
ence
Std. Error Dif-
ference
95% Confidence Interval
of the Difference
Lower Upper
ab1
Equal vari-
ances as-
sumed
.898 .350 -3.101 33 .004 -3.333 1.075 -5.521 -1.146
Equal vari-
ances not
assumed
-3.109 30.612 .004 -3.333 1.072 -5.521 -1.146
ab2
Equal vari-
ances as-
sumed
.524 .474 1.156 34 .256 1.013 .876 -.768 2.793
Equal vari-
ances not
assumed
1.151 31.685 .259 1.013 .880 -.781 2.806
ab3
Equal vari-
ances as-
sumed
1.045 .314 3.259 34 .003 2.588 .794 .974 4.201
Equal vari-
ances not
assumed
3.236 31.330 .003 2.588 .800 .957 4.218
1
1
ab4
Equal vari-
ances as-
sumed
.944 .338 .640 33 .527 .550 .859 -1.199 2.299
Equal vari-
ances not
assumed
.660 32.765 .514 .550 .834 -1.146 2.246
ab5
Equal vari-
ances as-
sumed
.273 .605 -.196 32 .846 -.171 .876 -1.956 1.613
Equal vari-
ances not
assumed
-.199 29.684 .844 -.171 .862 -1.932 1.589
ab6
Equal vari-
ances as-
sumed
14.487 .001 1.087 33 .285 .867 .797 -.755 2.488
Equal vari-
ances not
assumed
1.002 20.060 .328 .867 .865 -.937 2.670
ab7
Equal vari-
ances as-
sumed
.799 .378 .810 32 .424 .786 .970 -1.190 2.761
Equal vari-
ances not
assumed
.833 30.586 .411 .786 .943 -1.139 2.710
ab8
Equal vari-
ances as-
sumed
4.657 .038 -.975 33 .337 -.700 .718 -2.161 .761
Equal vari-
ances not
assumed
-.907 21.077 .375 -.700 .772 -2.305 .905
ab9
Equal vari-
ances as-
sumed
10.972 .002 -2.323 33 .026 -1.850 .796 -3.470 -.230
Equal vari-
ances not
assumed
-2.103 18.139 .050 -1.850 .880 -3.697 -.003
ab10 Equal vari-
ances as-
sumed
.063 .803 .730 32 .471 .564 .773 -1.010 2.139
1
1
Equal vari-
ances not
assumed
.725 27.437 .475 .564 .778 -1.031 2.160
În urma aplicării testului T am obținut trei coeficienţi semnificativi :
1. F = 0,898, la un prag de semnificație mai mic decât 0,01, la 33 grade de libertate pentru abilitatea 1, Empatie. Media obținută de cei de la filologie la această abilitate este m = 3,80, iar cei de la pedagogie obțin o medie m = 7,13. Astfel, există o diferență semnificativă între elevii de la pedagogie și cei de la filologiei în ceea ce privește acordarea unei importanțe abilității empatice, elevii de la pedagogie acordând o importanță mult mai crescută acestei abilități decât cei aparţinând celeilalte specializări.
2. F = 1,045 la un prag de semnificație mai mic decât 0,01, la 34 grade de libertate pentru abilitatea 3, Sinceritate. Media obținută de cei de la filologie la această abilitate este m = 7,15, iar cei de la pedagogie obțin o medie m = 4,56. Astfel, există o diferență semnificativă între elevii de la pedagogie și cei de la filologiei în ceea ce privește acordarea unei importanțe abilității sinceritate, elevii de la filologie acordând o importanță mult mai crescută acestei abilități decât cei aparţinând pedagogiei.
3. F = 10,972, la un prag de semnificație mai mic decât 0,05, la 33 grade de libertate pentru abilitatea 9, Capacitatea de analiză. Media obținută de cei de la filologie la această abilitate este m = 2,75, iar cei de la pedagogie obțin o medie m = 4,60. Astfel, există o diferență semnificativă între elevii de la pedagogie și cei de la filologiei în ceea ce privește acordarea unei importanțe abilității capacitate de analiză, elevii de la pedagogie acordând o importanță mult mai crescută acestei abilități decât cei aparţinând celeilalte specializări.
1
1
7. CONCLUZII
În urma desfăşurării cercetării noastre desfăşurate în cadrul Săptămânii Altfel în aprilie 2014, în incinta Universităţii “Aurel Vlaicu” Arad, având ca subiecţi două clase de la Colegiul Naţional „Dimitrie Ţichindeal” Arad. Cele două clase sunt de specializări diferite, una fiind de profil pedagogic, iar cealaltă de profil filologie.
Toate cele trei ipoteze stabilite de noi au fost confirmate. Astfel după verificarea ipotezei 1 prin aplicarea testului T observăm că există o diferență semnificativă între fete și băieți în ceea ce privește acordarea unei importanțe abilității empatice, fetele acordând o importanță mult mai crescută acestei abilități decât băieții.(sig < 0,01 ; df : 33.)
Folosind testul ANOVA pentru verificarea ipotezei 2 am obţinut următoarele rezultate : există o diferență semnificativă în alegerea anumitor abilităţi necesare unui psiholog în funcţie de nivelul autoperceput la echilibrului emoţional, cei cu nivelul scăzut la echilibrului emoţional o importanță mult mai crescută acestei abilități decât cei cu un nivel crescut la echilibrului.(sig< 0,01 , df= 34.)În verificarea ultimei ipoteze, folosind testul T am obţinut trei coeficienţi semnificativi. Pe
variabila dependentă Empatie (sig< 0,01, df= 33) există o diferență semnificativă între elevii de la pedagogie și cei de la filologie. Elevii cu profil pedagogic acordând o importanță mult mai crescută acestei abilități decât cei aparţinând profilului filologic.
Pe variabila dependenta Sinceritate există o diferență semnificativă între elevii de la pedagogie și cei de la filologiei în ceea ce privește acordarea unei importanțe abilității sinceritate, elevii de la filologie acordând o importanță mult mai crescută acestei abilități decât cei aparţinând pedagogiei.(sig <0,01 , df =34)
Ultima variabilă la care am obţinut un coeficient statistic semnificativ este Capacitatea de analiză. Testul T ne arată că există o diferență semnificativă între elevii de la pedagogie și cei de la filologiei în ceea ce privește acordarea unei importanțe abilității capacitate de analiză, elevii de la pedagogie acordând o importanță mult mai crescută acestei abilități decât cei aparţinând celeilalte specializări. (sig<0,05 , df = 33) Considrăm că am îndeplinit obiectivele propuse la debutul cercetării şi menţionăm încă o dată, că rezulatele obţinute de noi nu au pretenţia de a fi reprezentetave pentru toţi „actorii câmpului şcolar”, întrucât cercetarea noastră s-a desfăşurat la nivelul unei singure şcoli.
1
1
8. BIBLIOGRAFIE
1. Şchiopu, U., Verza, E. – „Psihologia vârstelor (ciclurile vieţii)”, 1997, EDP, Bucureşti
2. Rousseau, Jean-Jacques – Emil sau despre educţie , 1998, Ed. Moldova, Iaşi
3. Munteanu, Anca – 1998, ed. Augusta, Timişoara
4. Kroger, J., Martinussen, M., & Marcia, J. E. (2010). Identity status change during adolescence and young adulthood: A meta-analysis.
5. Septimium Chelcea- Chestionarul în investigația sociologică, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1975.
2
2
