1

Proiect Politici Agricole comunePiata carnii de vita si manzat

Prof. Coordonator : Student:

Prof.univ.dr Dona Ion Cojanu Gheorghita

Grupa : 8402

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATE DE MANAGEMENT INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

2

CUPRINS

CAPITOLUL I - LEGISLATIA

CAPITOLUL II - REGIMUL INTERN SI EXTERN

CAPITOLUL III - IMPORT SI EXPORT .

CAPITOLUL IV - PERSPECTIVE SI CONCLUZII

CAPITOLUL V - IMPACTUL ADERARII ROMANIEI LA U.E ASUPRA PIETEI

CAPITOLUL VI - NORME GENERALE PRIVIND BUNASTAREA ANIMALELOR

BIBLIOGRAFIE.. ............................................................................................................

3

INTRODUCERE

Din totdeauna, asigurarea alimentaţiei a fost una din problemele vitale ale omenirii. Despre mâncare se spune că reprezintă o „necesitate ce dă naştere la toate celelalte”. Dezvoltarea industrializării cărnii cunoaşte, în prezent, o amploare deosebită atât prin diversificarea posibilităţilor tehnologice alimentare de valorificare a cărnii provenite din diferite surse animale, cât şi prin progresul tehnic care contribuie decisiv la calitatea produselor alimentare oferite consumului. Carnea este o sură importantă de fier ușor asimilabil, de asemenea, mai conține fosfor și potasiu, dar aceasta este saracă în calciu și magneziu. În carne se conține complexul de vitamine B. Spre exemplu, carnea de porc este deosebit de bogata în vitamina B1.

In alimentația noastră este bine sa fie prezente mai multe tipuri de carne, cele mai apreciate sunt:

- carne de vită, vițel - carne de porc - carne de mânzat - carne de miel - carne de pui - carne de curcan etc.

Creşterea bovinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi în special din zona montană şi deluroasă. Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura furajelor pe care le valorifică, conferă creşterii şi exploatării bovinelor caracterul unei activităţi durabile şi de perspectivă. Tot mai mulţi fermieri se orientează către creşterea şi exploatarea taurinelor de carne având în vedere posibilităţile oferite de structura efectivelor, de condiţiile geo-climatice, precum şi de cererea tot mai crescută a cărnii de bovine pe piaţa europeană.În România se impune implementarea raselor de carne, în condiţiile în care rasele de vaci de carne aduc profit mai mare în zonele de munte, decât vacile de lapte.

Un motiv important este cel legat de un deficit de carne vită de peste 200.000 de tone/an, în Uniunea Europeană, în perioada 2011-2014. În momentul de faţă acest tip de vacă nu este foarte răspândit în România. Vorbim de un efectiv de 29 de mii de exemplare, adică nu mai mult de 2,3% din numărul total de exemplare.

4

Daca ne obisnuisem ca, atunci cand vine vorba de economie, sa nu mai fim in top, anul acesta ne putem mandri cu un loc fruntas la exporturile extracomunitare de carne de oaie si cu un surprinzator loc 7 in ceea ce priveste exporturile de carne de vita catre piete din afara UE.

Cu 2,9% mai multa carne romaneasca de vita la export in primul semestru al lui 2014.Industria cărnii de vită din Uniunea Europeană se află într-un impas economic, fără precedent în istoria comunitară.

Resimţită puternic în Europa, scăderea efectivelor de vite lasă loc nesiguranţei în refacerea şeptelurilor persistând, în rândul producătorilor, incertitudini referitoare la perspectiva profitului realizat din noua politică agricolă comună, piesă importantă în acest segment al industriei alimentare, începând cu anul 2014. 

Europa este responsabilă pentru 12% din producția mondială de carne de vită, 8 milioane de tone reprezentând 19% din producția totală de carne a Uniunii Europene. UE nu mai este autosuficientă din 2002. În ciuda celor două crize de ESB1, consumul european de carne de vită nu a scăzut între 1994 și 2005.

1.

1.1 LEGISLATIA EUROPEANA A CARNII DE VITA SI MANZAT

- REGULAMENTUL (CE) NR. 433/2007 AL COMISIEI din 20 aprilie 2007 de stabilire a condițiilor de acordare a restituirilor speciale la export în sectorul cărnii de vită și mânzat

- Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 433/2007 al Comisiei din 20 aprilie 2007 de stabilire a condițiilor de acordare a restituirilor speciale la export în sectorul cărnii de vită și mânzat 

- REGULAMENTUL (CE) NR. 1359/2007 AL COMISIEI din 21 noiembrie 2007 de stabilire a condițiilor de acordare a restituirilor speciale la export pentru unele tranșe de carne devită și mânzat dezosată

- REGULAMENTUL (CE) NR. 133/2008 AL COMISIEI din 14 februarie 2008 privind importurile provenind din țări terțe și acordarea de restituiri la export pentru animalele reproducătoare de rasă pură din specia bovină

5

- REGULAMENTUL (CE) NR. 1044/2008 AL COMISIEI din 23 octombrie 2008 de stabilire a restituirilor la export în sectorul cărnii de vită și mânzat;

Regulamentul 425/77 de modificare a Regulamentului 805/68 privind organizarea comună a pieţei în sectorul cărnii de vită şi mânzat şi de adaptare a Regulamentului 827/68 precum şi a Regulamentului 950/68 privind Tariful Vamal Comun

Regulamentul 3661/92 de modificare a unor acte privind instituirea organizării comune a pieţei în sectorul cărnii de vită şi mânzat ca urmare a unor modificări ale codurilor din Nomenclatura Combinată

Regulamentul 1805/77 privind normele speciale de aplicare, în sectorul cărnii de vită a Regulamentului nr 1055/77 privind stocarea şi circulaţia produselor cumpărate de un organism de intervenţie

Regulamentul 2182/77 de stabilire a modalităţilor de aplicare privind vânzarea cărnii de vită congelată provenită din stocurile de intervenţie şi destinată prelucrării în cadrul Comunităţii şi de modificare a Regulamentului 1687/76

Regulamentul 554/78 de modificare a Regulamentului 2182/77 privind vânzarea de carne de vită congelată provenită din stocurile de intervenţie şi destinată prelucrării în cadrul Comunităţii

Regulamentul 1026/78 de modificare a Regulamentului 2182/77 privind vânzarea de carne de vită congelată provenită din stocurile de intervenţie şi destinată prelucrării în cadrul Comunităţii

Regulamentul 2973/79 de stabilire a normelor de aplicare a regimului de asistenţă la export pentru produsele din sectorul cărnii de vită şi mânzat care beneficiază de tratament special la importul într-o ţara terţă

Regulamentul 139/81 de stabilire a condiţiilor pentru admiterea anumitor sortimente de carne congelată de vită şi mânzat la subpoziţia 02.01 A II b) 4 bb) din Tariful Vamal Comun

Regulamentul (UE) nr. 1000/2010 al Comisiei din 3 noiembrie 2010 de derogare de la Regulamentele (CE) nr. 2402/96, (CE) nr. 2058/96, (CE) nr. 2305/2003, (CE) nr. 969/2006, (CE) nr. 1918/2006, (CE) nr. 1964/2006, (CE) nr. 27/2008, (CE) nr. 1067/2008 şi (CE) nr. 828/2009 în ceea ce priveşte datele de depunere a cererilor şi de eliberare a licenţelor de import în 2011 în cadrul contingentelor tarifare pentru cartofi dulci, feculă de manioc, manioc, cereale, orez, zahăr şi ulei de măsline şi de derogare de la Regulamentele (CE) nr. 382/2008, (CE) nr. 1518/2003, (CE) nr. 596/2004, (CE) nr. 633/2004 şi (CE) nr. 951/2006 în ceea ce priveşte datele de eliberare a licenţelor de export în 2011 în sectoarele cărnii de vită şi mânzat, cărnii de porc, ouălor şi cărnii de pasăre şi pentru zahăr şi izoglucoză peste cotă.

6

• Regulamentul (CE) nr. 412/2008 al Comisiei din 8 mai 2008 privind deschiderea şi modul de gestionare a unui contingent tarifar de import pentru carnea de vită congelată destinată prelucrării.

• Regulamentul (CE) nr. 431/2008 al Comisiei din 19 mai 2008 privind deschiderea şi modul de gestionare a unui contingent tarifar de import pentru carnea de animale din specia bovine, congelată, clasificată la codul NC 0202 şi pentru produsele clasificate la codul NC 0206 29 91.

1.2 LEGISLATIA NATIONALA A CARNII DE VITA SI MANZAT

Ordinul nr. 242/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea listei ţărilor terţe din care România avizează importul de bovine, porcine, ecvidee, ovine, caprine, precum şi de carne proaspătă şi produse din carne

Ordinul nr. 345/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind sistemul de identificare şi înregistrare a bovinelor corelat cu etichetarea cărnii de bovine şi a produselor din carne de bovine, care intră în vigoare la data de 01.01.2007

Ordinul nr. 391/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţări terţe de carne proaspătă de pasăre, abrogat prin Ordinul ANSVSA nr.240/2006

Ordinul nr. 535/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate care reglementează comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspătă, abrogat prin Ordinul 240/2006

Ordinul nr. 43/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate care reglementează comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspătă

Ordinul nr. 140/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control pentru gripă aviară

Ordinul nr. 143/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anumite produse utilizate în nutriţia animalelor

Ordinul nr. 144/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerţul intracomunitar şi importul din ţări terţe de păsări şi ouă de incubaţie, care intră în vigoare la 01.01.2007

Ordin nr. 869/2006 privind aprobarea Normelor specifice referitoare la cauciucul care vine în contact cu alimentele şi la cernelurile şi concentratele de culoare ce intră în componenţa materialelor şi obiectelor care vin în contact cu alimentele

7

Ordin nr. 761 din 19 decembrie 2008 privind aprobarea condiţiilor de emitere a certificatului pentru carne de bovine adulte - masculi, conform Regulamentului (CE) nr. 433/2007, a certificatului pentru carne dezosată sferturi posterioare de bovine adulte - masculi şi a certificatului pentru carne dezosată sferturi anterioare de bovine adulte - masculi, conform Regulamentului (CE) nr. 1359/2007, precum şi a celor de verificare şi supraveghere a produselor care fac obiectul certificatelor până în momentul plasării acestora sub un regim vamal în vederea exportului. 

Nomenclatura produselor agricole pentru restituiri la export conform Regulamentului (CE) nr. 1344/2008 şi ratele de restituire aplicabile în sectorul cărnii de vită şi mânzat conform Regulamentului nr. 60/2009. 

Regulamentul nr. 60/2009 al Comisiei din 22 ianuarie 2009 de stabilire a restituirilor la export în sectorul cărnii de vită şi mânzat.

2. REGIM INTERN SI EXTERN

Nnumărul total de bovine sacrificate a scăzut în 2014 cu 2,1%, până la 713.000 capete, iar greutatea lor în carcasă s-a majorat cu 17,1%, totalizând 113.241 tone. Sacrificările de bovine în unitățile industriale specializate au crescut, atât din punct de vedere al numărului de capete sacrificate, cu 3%, cât și al greutății în carcasă cu 2%.

In tabelul de mai jos putem observa o crestere a productiei de carne ,in anul 2014 comparativ cu anul 2011.

8

DINAMICA EFECTIVELOR ŞI A PRODUCŢIEI DE CARNE ÎN PERIOADA 2002-2014

SPECIFICARE UM 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

2010 2011 2012 2013 2014

Efective totale de bovine

mii cap.

2.800 2.878 2.897 28012862 29342819 2684

2512 1.985

2.130 2164 2197

Producţia totala de carne de vită în viu

mii tone

295 319 378 391 383 318 333 306 264 205 289,3 198,5

232,6

Greutatea medie la sacrificare

kg/cap 208 258 321 328 333 275 280 285 287 264 333 332 327

RAPORT TEHNIC - OPERATIV privind efectivele de bovine la data de 31 iulie 2015

N.r crt.

JUDETUL TOTAL SECTOARE

din care :

SECTOR DE STAT SECTOR PRIVAT

TOTALdin care :

TOTALdin care :

Unit.cu Unit.cu Soc.si as. Fermeflux ind. flux ind. private fam.

TOTAL 908 0 0 908 0 18 890

1 ALBA 17 17 172 ARAD 75 75 75

9

3 ARGES 0 0 04 BACAU 0 0 05 BIHOR 92 92 926 BISTRITA N. 16 16 167 BOTOSANI 0 0 08 BRASOV 11 11 11 09 BRAILA 0 0 0

10 BUZAU 0 0 011 CARAS S. 0 0 012 CALARASI 10 10 1013 CLUJ 145 145 14514 CONSTANTA 0 0 015 COVASNA 0 0 016 DAMBOVITA 0 0 017 DOLJ 10 10 7 318 GALATI 0 0 019 GIURGIU 10 10 1020 GORJ 0 0 021 HARGHITA 0 0 022 HUNEDOARA 7 7 723 IALOMITA 0 0 024 IASI 0 0 025 ILFOV 0 0 026 MARAMURES 180 180 18027 MEHEDINTI 0 0 028 MURES 6 6 629 NEAMT 4 4 430 OLT 25 25 2531 PRAHOVA 0 0 032 SATU MARE 17 17 1733 SALAJ 100 100 10034 SIBIU 33 33 3335 SUCEAVA 0 0 036 TELEORMAN 150 150 15037 TIMIS 0 0 038 TULCEA 0 0 039 VASLUI 0 0 040 VALCEA 0 0 041 VRANCEA 0 0 0

42M.BUCURESTI 0 0 0

10

Pretul carnii de vita in carcasa in ianuarie 2015 ;

PROGRAM PENTRU SUSŢINEREA CĂRNII DE VITĂ ŞI MANZAT

Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea reprezentării intereselor în

relaţiile cu furnizorii de imputuri şi beneficiarii produselor finite.

Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în zona rurală şi montană.

Sporirea veniturilor proprii şi trecerea de la autoconsum la producţia comercială.

Creşterea efectivului matcă şi a natalităţii în vederea creşterii efectivului de tineret bovin

destinat îngrăşării şi sacrificării la greutăţi optime.

11

Ameliorarea efectivelor de taurine pentru producţia de carne.

3. EXPORT SI IMPORT

Exportatorii de vite din România au livrat în primele nouă luni ale anului circa 3.000

de camioan încărcate cu câte 60 de viţei a 200 de kilograme, ceea ce înseamnă

încasări de 95 de milioane de euro

Această sumă plasează România pe locul doi în Uniunea Europeană în funcţie de

exporturile de bovine vii. Liderul blocului comunitar este Franţa, economie ce deţine şi

cel mai mare şeptel de bovine.

Exporturile de carne de vita ale Romaniei catre piete din afara Uniunii Europene au

totalizat 6.265 tone, in primul semestru din 2013, reprezentand 4,8% din totalul

exporturilor UE-27 catre restul lumii (nu include comertul exterior intracomunitar),

conform datelor. Aceasta cantitate ne asigura un loc 7 intr-o ierarhie a celor mai mari

tari din UE-27, exportatoare de carne de vita catre piete din afara Uniunii, in fata unor

tari cu traditie intr-o astfel de activitate, precum Spania (4.322 t), Irlanda (4.358 t) sau

Danemarca (2.809 t). Inaintea noastra se afla: Germania (29.804 t), Franta (17.338 t),

Olanda (13.217 t), Italia (11.881 t), Polonia (11.881 t) si Austria (10.601 t). Intr-o

proportie covarsitoare (99,7%), exportul de carne de vita al Romaniei pe terte piete este

reprezentat de animale in viu, destinate sacrificarii (6.247 tone in primul semestru din

2011) si doar 0,3% este reprezentat de produse din carne (maruntaie de vita).

Fata de primul semestru din 2013, in primele sase luni din 2013 se constata o

crestere cu 2,9% a exporturilor romanesti de carne de vita pe piete din afara UE. La

nivelul UE-27, exporturile de carne de vita catre tarile din afara Uniunii au scazut cu

6,3% in primul semestru din 2012, comparativ cu perioada similara a anului 2010, de la

142.876 tone la 129.607 tone, in special in urma scaderii exporturilor germane pe

aceste piete de la 42.037 tone, la 29.804 tone. Scaderi au fost inregistrate si de alte

12

state cu traditie in exportul de bovine precum Austria (- 32%), Danemarca (-38,4%),

Slovenia (-85%), Italia (-4,5%) care au fost compensate insa de cresteri ale exporturilor

in tari precum Polonia (+14,8%), Franta (+27,6%), Olanda (+58,5%). Pe segmente, la

nivelul UE-27, se constata o crestere a exportului de animale in viu destinate sacrificarii

spre tari din afara Uniunii cu 27% in primul semestru din 2011, comparativ cu perioada

similara din 2010, si o scadere cu 31% a exporturilor de carne in carcasa si produse din

carne.

Principalii exportatori ai lumii sunt Statele Unite apoi Auatralia si nu in ultimul rand

Brazilia, conform site-ului olandez , www.pve.nl.

Importurile de carne de vita ale Romaniei, din tarile din afara Uniunii, au contabilizat

33 tone, in primele sase luni din 2014, in crestere cu 23 tone comparativ cu perioada

similara a anului 2013. Ele au constat in animale vii (14 tone) si in carne si produse din

13

carne de vita (19 tone). La nivelul UE-27, importurile romanesti de carne de vita din tari

terte reprezinta doar 0,02% din totalul importurilor de carne de vita ale UE, care in

primul semestru din 2012 s-au ridicat la 171.636 tone. Brazilia (38,7% din totalul

importurilor de carne de vita ale UE), Argentina (28,2%), Uruguay (20,6%) si Rusia

(15,1%) sunt principalii furnizori de carne de vita pentru UE, in afara productiei interne a

acesteia.

In anul 2014, importurile totale ale Romaniei (atat din tarile UE, cat si din state non-

UE) de carne de bovine (inclusiv animale vii) au fost de 13.000 tone, in crestere cu

2.300 tone fata de 2007, dar in scadere fata de anii 2005 si 2006 cand s-au importat

27.100 tone, respectiv 43.000 tone.

In ceea ce priveste importurile, Statele unite ale americii conduce detasat, urmat de

China, apoi Rusia ocupa locul al treilea.

14

4. Perspectivele pietei

Productia de carne de vita in UE-15 este evaluata anul acesta la peste 7,1

milioane tone, in scadere cu 3 procente fata de 2014. Aceasta se datoreaza in mare

parte scaderii productiei din Franta, Marea Britanie si Irlanda. Cele mai multe state

membre isi vor intensifica insa prezenta pe pietele din afara Uniunii, desi ramane de

vazut daca Turcia isi poate mentine nivelul actual de import.

Conform Strategic Information Services, productia de carne de vita a Frantei va

inregistra o scadere de 4 la suta in 2015, pana la valoarea de 1,51 milioane tone,

principala cauza a declinului fiind seceta din ultimele luni, care a redus efectivul de

animale. De asemenea, in Marea Britanie se estimeaza o scadere a productiei cu 6

procente, la 881.000 tone, acelasi declin fiind asteptat si in Irlanda.

Pe de alta parte, sustin analistii, aplicarea in mai multe state UE a masurilor de

austeritate va avea un impact negativ asupra consumului, care ar urma sa ajunga la

6,94 milioane tone, mai putin cu 1% decat anul trecut. Marea Britanie si Spania sunt

tarile cele mai expuse.

In 2014, comertul european cu carne de vita a fost stimulat de cererea mare

venita din Turcia, Rusia, statele din Orientul Mijlociu si Africa de Nord.

Ca urmare, UE a devenit un exportator important pe piata mondiala a carnii de

vita. Perspectivele raman bune si in 2015, dar evolutia depinde de nivelul tarifar de

import perceput pe pietele emergente.

În analiză au fost luate în considerare și măsuri „conexe”: sistemul de clasificare

și de urmărire a prețurilor la carcase, trasabilitatea animalelor vii și a produselor din

carne, campaniile de promovare și de informare și măsurile sanitare și de bunăstare a

animalelor. Bugetul pentru carne de vită al FEOGA – Secțiunea garantare s-a ridicat la

8 miliarde de euro în 2005, adică 20% din cheltuielile totale. În același an, măsurile de

piață au constituit numai 5% din cheltuieli, față de 83% în 1989 (2 miliarde de euro),

15

majoritatea cheltuielilor reprezentând ajutoare directe. Principalii producători și

beneficiari sunt Franța, Regatul Unit, Germania, Irlanda și Spania.

5. IMPACTUL ADERARII ROMANIEI LA U.E ASUPRA PIETEI

După aderarea la UE, sectorul cărnii din România a cunoscut schimbări

semnificative. Comerțul exterior a cunoscut o dezvoltare remarcabilă, de care însă au

beneficiat mai mult importatorii. Performanțele sectorului de procesare s-au îmbunătățit

semnificativ, dar mai sunt destule lucruri de făcut mai ales în domeniul restructurării, al

creșterii siguranței alimentare și al calității și al îmbunătățirii relațiilor existente între

comercianți, procesatori și fermieri. Creșterea consumului și dezvoltarea sectorului de

retail au atras investitorii străini.

România deține efective importante de bovine potrivite pentru producția de carne:   În bucătăria românească, carnea de vită și mânzat nu reprezintă chiar un produs

tradițional și de aceea doar 15% din totalul cantității de carne consumată în România

face parte din această categorie, creșterea bovinelor fiind legată mai ales de obținerea

laptelui și a produselor lactate. Totuși, având în vedere că circa 35% din efectivele de

bovine din România sunt de tip Simmental -foarte potrivite pentru producția de carne –

viitorul sectorului cărnii de bovină pare a avea bune perspective.

 

Importurile (inclusiv animale vii) contabilizează circa 10% din vânzările de carne din

România și provin din țări precum Austria, Germania, Italia, Ungaria și Franța.

Exporturile se cifrează la jumătate față de nivelul importurilor și au ca principal

destinație Austria (circa 2/3 din total).

 

Numărul total de bovine sacrificate a scăzut cu circa 39% la un număr de 707 mii

capete, în intervalul 2007-2014, în special ca urmare a scăderii efectivelor și al faptului

16

că animalele tăiate nu au mai fost înlocuite de altele. Scăderea în ceea ce privește

greutatea totală a animalelor sacrificate a fost mai redusă (”doar” – 28%), în același

interval de timp, ajungând la nivelul de 114.464 mii tone (în carcasă), explicația fiind

aceea că după aderare, a crescut greutatea animalelor la sacrificare (situație valabilă

mai ales pentru bovinele deținute în gospodării, în condițiile în care acest indicator a

suferit doar ușoare modificări pentru bovinele din unitățile industrial).

 

Recomandările privind direcţiile de analiză pentru perioada postaderare în fazele �următoare:

contribuţia agriculturii la dezvoltarea şi structurarea economiei naţionale pentru �punerea în evidenţă a necesităţii sporirii contribuţiei agriculturii la dezvoltarea şi

structurarea economiei naţionale prin creşterea şi utilizarea eficientă a PIB-ului

agricol;

evoluţia ofertei interne la produsele deficitare, în special la produsele animale �pentru determinarea tendinţele preţurilor la alimente;

gradul de acoperire a costurilor de producţie şi corelarea preţurilor produselor �agricole şi alimentare cu preţurile de consum pentru punerea în evidenţă a

performanţelor producătorilor agricoli şi a tendinţelor de consum;

evoluţia ofertei interne şi a exporturilor pentru evaluarea contribuţiei sectorului �agroalimentar în cadrul schimburilor comerciale şi a schimburilor externe;

evoluţia dimensiunilor economice ale exploataţiilor agricole ca urmare a �sprijinului acordat, a investiţiilor pentru modernizare pe bază de proiecte şi a

consolidării legăturilor cu piaţa pentru determinarea implicaţiilor asupra formării

structurilor de exploatare viabile

Implicaţiile în formarea sectorului exploataţiilor mijlocii şi crearea filierelor �cooperatiste în amonte şi aval de agricultură a proceselor de comasare a terenurilor, de

stimulare a pieţei funciare, de asociere a producătorilor, a aprovizionării cu inputuri, a

procesării şi comercializării produselor;

17

evoluţia stocurilor de capital şi a gradului de specializare şi diversificare a �producţiei pentru evaluarea tendinţelor privind restructurarea exploataţiilor

comerciale şi intensificarea producţiei;

evoluţia valorii adăugate pentru determinarea implicaţiilor schimbărilor �structurale de la nivelul exploataţiilor agricole asupra filierelor pe produs,

producţiei agricole şi folosirea suprafeţelor arabile; �

Implicaţiile măsurilor de sprijin în dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în

mediul rural, în special în domeniile procesării şi comercializării produselor, a serviciilor

rurale, a protecţiei mediului;

CAPITOLUL V. NORME GENERALE PRIVIND BUNASTAREA ANIMALELOR

Normele generale cu privire la bunastarea animalelor se aplica si bovinelor.

Dintre aceste norme generale amintim:

Toate animalele trebuie hranite cel putin o data pe zi. Daca bovinele sunt furajate

in grupuri si restrictiv sau cu un sistem automat de furajare individuala, fiecare

animal din grup trebuie sa primeasca hrana in acelasi timp.

Pentru toate cerintele privind spatiul liber minim necesar pentru diferite categorii

de bovine , sunt valabile prevederile Directivei Consiliului 2008/120/CE din 18

decembrie 2008.

Intr-un adapost pentru bovine , nu se accepta un nivel de zgomot permanent mai

mare de 85 dB. Cerinţele minime privind iluminatul prevad o intensitate de 40

lucsi. La aceasta intensitate luminoasa, personalul isi poate desfasura munca in

mod corespunzator, prevenindu-se accidentele; de foarte multe ori,

recomandarile indica valori mai mari ale intensitatii luminii.

18

Animalele ranite sau bolnave trebuie mutate in boxe individuale (nu standuri)

conform Directivei 2008/120/CE din 18 decembrie 2008.

Statele membre garanteaza ca:

orice persoana care angajeaza sau implica alte persoane pentru ingrijirea

bovinelor garanteaza ca persoanele care ingrijesc animalele au primit

instructiunile si indrumarile privind dispozitiile relevante;

se organizeaza cursuri de formare corespunzatoare. Aceste cursuri de formare

trebuie sa insiste, in special, asupra aspectelor privind bunastarea.

Bunastarea bovinelor poate fi asigurata in sisteme de crestere dintre cele mai

variate. Alegerea sistemului de crestere si a numarului de bovine trebuie sa fie in

conformitate cu experienta si pregatirea fermierului.

Trebuie sa se aiba in vedere problema bunastarii animaleor inainte de a instala

in cadrul fermei echipamente complexe, cum ar fi cele care controleaza temperatura,

curentii de aer sau livrarea hranei. Cu cat aceste echipamente sunt mai sofisticate, cu

atat mai putin sunt capabile animalele sa isi foloseasca comportamentele instinctive

pentru a modifica efectul conditiilor de mediu nefavorabile si cu atat mai mare este

riscul ca animalele sa sufere in cazul unor defectiuni mecanice sau electrice.

19

BIBLIOGRAFIE

1. www.europa.eu

2. www.insse.ro

3. www.wikipedia.com

4. www.madr.ro

5. www.rasfoiesc.com

6. www.pve.nl