Embed Size (px)
DESCRIPTION
Proiect la Stoian
Citation preview
Academia de Studii Economice
Facultatea de Economie Agroalimentară si a Mediului
Strategii de promovare a consumului durabil pe piata dulciurilor
Profesor coordonator: Student:
Stoian Mirela Nica Razvan
Bucuresti, 2014
Cuprins:
I. Piata dulciurilor.Caracterizare generala
II. Elemente definitorii ale consumului de dulciuri
III. Elemente de durabilitate specifice pietei dulciurilor
IV. Strategii de promovare a consumului durabil pe piata dulciurilor
V. Bibliografie
I. Piata dulciurilor
Caracterizare generala
Piata dulciurilor este o piata aparte datorita carateristicilor produselor.Aceasta piata cuprinde
urmatoarele categorii de produse:ciocolata, napolitanele , biscuitii precum si alte produse.Este o piata a
produselor de larg consum , dar, in comparatie cu produsele din alte categorii este afectata de
sezonalitate, cel putin pentru anumite produse si aprecieri subiective din partea consumatorilor.
In Romania odata cu liberalizarea economiei dupa 1989, tendintele de consum ale romanilor s-au
adaptat modelului occidental, un model al abundentei, nu intotdeauna sustinut si de evolutia situatiei din
tara noastra.Modelul vestic de consum adoptat de romani a insemnat si produse noi, dar si noi forme de
comert si de a face afaceri in general.
In prezent economia mondiala inca resimte urmele recesiunii care a inceput in 2008, piata
dulciurilor fiind si ea afectata.Insa nu numai aceasta influenta este resimtita de piata dulciurilor din
Romania sau in alte parti ale lumii.
In Romania piata dulciurilor este dominata de companii straine, nici un producator roman nefiind
in top.
Pentru a observa evolutia jucatorilor importanti pe piata dulciurilor vom analiza datele din tabelul
de pe pagina urmatoare.Trebuie precizat ca in tabel sunt prezentate primele zece companii, nu sunt numai
cele care activeaza pe piata dulciurilor, ci si pe piata chipsurilor si a cafelei.
In unele cazuri delimitarea domeniului de activitate este clara , asa cum este cazul Strauss
Romania, care comercializeaza numai cafea, sau Intersnack si Star Foods care comercializeaza chipsuri,
insa nu acelasi lucru se intampla cu alte companii din top ca Nestle Romania, Mars Romania sau
Mondelez Romania care comercializeaza in afara de dulciuri si alte produse cum ar fi hrana pentru
animale, cafea sau mancare pentru copii.
Cifra de afaceri a acestor companii a fost de 700 de milioane de euro in 2012, in crestere cu
aproximativ 2 procente fata de 2011 cand a fost de 685 milioane euro.
Pentru a avea o imagine mai exacta a pietei dulciurilor, nu se va tine seama de companiile ce nu au
legatura cu piata dulciurilor.Astfel ca se va scadea din cifra de afaceri totala aportul companiilor Strauss
Romania, Star foods si Intersnack Romania.
In acest caz valoarea totala nu depaseste 510 milioane euro, iar daca consideram strict numai piata
dulciurilor cele sapte companii ramase insumeaza o cifra de afaceri chiar mai mica.
Tabel din articol publicat in Ziarul Financiar
In afara de companiile mai sus mentionate nu trebuie uitati si alti jucatori pe piata din Romania
chiar daca nu sunt la fel de cunoscuti si nu detin o cota insemnata din piata.In aceasta categorie
neevidentiata in tabel, trebuie amintite si marile lanturi de retaileri care au marci proprii si comercializeaza
dulciuri.Un exemplu in acest sens ar fi Mega Image ce detine marcile 365 sau Delhaize, dar sunt si alte
firme care au in portofoliu produse “dulci” sub marca proprie.Aceasta piata care include si dulciurile este
estimata la 1,2 miliarde de euro in 2012 si are premize de crestere.
In afara de multinationale care sunt specializate fie strict pe domeniul dulciurilor , fie au o gama
larga de produse, exista si lanturi de magazine specializate in comercializarea dulciurilor.Cele mai
cunoscute sunt cofetariile, dar aceste afaceri au noi concurenti cum ar fi lantul de magazine Leonidas care
vinde specialitati din ciocolata.
In prezent piata s-a dezvoltat, dar mai trebuie mentionati in afara de micii producatori de dulciuri
care activeaza pe piata si noi forme de comert cum ar fi comertul online de dulciuri, sau produsele
alimentare “handmade “ printre care si dulciurile.Aceasta din urma categorie sunt practic dulciurile facute
in casa dupa retete traditionale sau nu, dar care sunt comercializate.
Insumand toti acesti jucatori se contureaza o piata de aproximativ jumatate de miliard de euro.
Jucatorii care activeaza pe aceasta piata se confrunta cu specificitatea pietei dulciurilor, o piata ce
tinde sa devina din ce in ce mai complexa.
Sezonalitatea este un element intalnit cel putin pentru anumite produse din aceasta piata.Cererea
pentru dulciuri, creste in anumite perioade din an, in special cu ocazia sarbatorilor.Astfel , in perioada de
Craciun si de Paste creste numarul cozonacilor cumparati spre exemplu.Deasemenea in aceste perioade,
dar si cu ocazia altor sarbatori cum ar fi Sfantul Valentin, 1 si 8 martie creste consumul de produse de
ciocolata, inclusiv cele specifice, ca figurinele de ciocolata reprezentand iepurasi, oua, Mosi Craciuni si
oameni de zapada.
In afara de sezonalitate jucatorii de pe aceasta piata trebuie sa tina seama si cui se adreseaza
produsele lor.Daca pana inainte de 1989 dulciurile erau asociate in mod traditional copiilor, la 25 de ani
de la caderea comunismului, copiii nu sunt singurii consumatori de pe aceasta piata.
Stilul de viata modern a adus schimbari sociolagice importante, pe care le pot fructifica companiile
ce activeaza inclusiv in “industria” dulciurilor.Noua generatie , adepta a unui stil de viata alert este un
potential segment important de consumatori de care se tine cont tot mai mult in strategia marilor
companii.
Companiile pot identifica tot mai multe categorii de consumatori pe aceasta piata dar modelul
consumatorului incepe sa fie acelasi peste tot in lume datorita globalizarii. Desigur exista diferente foarte
mari intre state, intre categorii sociale, dar tendinta este ca majoritatea statelor sa adopte modelul
occidental.
Astfel ca produsele oferite de o companie in Germania, se pot comercializa si in Romania cu
acelasi succes.Mai mult chiar campania de promovare a respectivelor produse poate fi folosita cu mici
adaptari in diverse tari.
Aceasta categorie de consumatori globali, care prefera companiile multinationale, este relativ usor
de abordat de catre gigantii alimentari din industria dulciurilor si nu numai.
In opozitie cu majoritatea consumatorilor care cumpara disciplinati produse globale ale
multinationalelor, exista si consumatori care doresc sa experimenteze si altceva. Fie ca este vorba de
produse traditionale, produse ecologice, sau alt fel de produse acesti consumatori sunt dispusi sa renunte
la confortul alegerii din portofoliul international al marilor companii pentru a incerca ceva nou sau a gasi
ceva care sa-i defineasca chiar daca este din cartea de retete a bunicii, sau costa mai mult pentru ca este un
produs ecologic.
In afara de copiii, consumatori globali, doritori de “dulciuri altfel”, alta categorie importanta este
categoria consumatorilor traditionali, care nu dispune de un buget insemnat si doreste sa achizitioneze in
special dulciuri vrac, acest mod de comercializare pretandu-se in special napolitanelor, biscuitilor dar si
altor produse, care ulterior vor fi impartite cu toata familia.
O nisa care mai poate fi evidentiata pe piata dulciurilor este cea a consumatorilor de produse
premium care de cele mai multe ori le achizitioneaza din magazine specializate.
Toate aceste categorii de consumatori trebuie identificate de producatori si stabilita strategia in
functie de acestia.
Alt elemet de care trebuie tinut cont este componenta emotionala care aduce clienti companiilor
din domeniu.
Dulciurile sunt achizitionate sau cerute parintilor in special sub impulsul trailor imediate daca ne
gandim la copii.In cazul adultilor pot intervenii piedici cum ar fi bugetul, mustrari de constinta ca
achizitioneaza un produs cu multe calorii si altele.
Tinad cont de aceste considerente produsele dedicate exclusiv copiilor au in general un ambalaj
viu colorat, sunt in forme de diverse personaje, se prezinta parintilor faptul ca sunt sigure pentru consum,
neavand ingrediente nesanatoase pentru cei mici, au parte de reclama speciala si pot contine chiar si
jucarii.
Pentru dulciuri mai “generaliste” cum ar fi tabletele de ciocolata se pune accent pe faptul ca pot fi
impartite cu intreaga familie, sau in cazul batoanelor se promoveaza ca o sursa de energie rapida, astfel se
subliniaza si aspectul practic al acestor produse nu doar cel creat de placerea consumului.
Piata dulciurilor este in continua evolutie, iar odata cu dezvoltarea economiei si cresterea nivelului
de trai tendinta este ca produsele de buna calitate si mai scumpe sa fie preferate in locul celor ieftine.
Deasemenea alte directii, cum ar fi procuparile pentru dezvoltare durabila, ecologie, sunt urmate de catre
tot mai multi consumatori si companiile trebuie sa se adapteze.
II. Elemente definitorii ale consumului de dulciuri
Consumul de dulciuri in Romania nu se ridica la nivelul altor tari din Uniunea Europeana, in multe
privinte fiind pe ultimele locuri in clasamente, cum ar fi consumul anual de ciocolata cu aproximativ 2 kg
pe locuitor.
O explicatie in acest sens ar fi societatea, care nu are traditia si obiceiul de a consuma dulciuri.Alt
fapt determinant pentru achizitionarea scazuta de dulciuri, sunt consumul de dulciuri facute in casa, iar in
acest caz este mai greu de estimat consumul.
Faptul ca are loc o schimbare in comportamentul consumatorilor poate sa explice consumul mai
scazut de dulciuri.Un exemplu in acest sens ar fi preferinta de a achizitiona dulciuri de mai buna calitate
chiar daca in cantitate mai scazuta.
Preocuparea pentru sanatate poate sa dicteze un consum ponderat consumatorilor.
Trebuie avut in vedere faptul ca romanii nu au acelasi nivel al veniturilor cu alti consumatori
europeni care de exemplu pot consuma pana la 10 kg de ciocolata pe locuitor in cazul Elvetiei si altor tari
dezvoltate.
Toate aceste elemente limiteaza consumul de dulciuri, dar important nu este numai aspectul
cantitativ, cat si aspectul calitativ.
Pentru a surpride mai bine obiceiurile de consum ale romanilor in privinta dulciurilor, vom consulta raportul de cercetare “Obiceiuri de consum alimentar” elaborat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie sau IRES.
Cercetarea s-a facut in perioada 14-15 mai 2013, pe un esantion de 1160 persoane, cu varste de peste 18 ani, eroarea maxima admisa fiind 2,9% .
Cum nu toate intrebarile au legatura cu dulciurile vom selectata doar acele puncte care surprind modelul de consum general fie aspecte ce tin de consumul de dulciuri.
Una din primele intrebari ale studiului a fost daca romanii mananca sanatos.Raspunsurile la aceasta intrebare sunt prezentate in graficul de mai jos.
Grafic 1 Din punctul dvs. de vedere, considerati ca romanii mananca mai degraba sanatos sau mai degraba nesanatos?
Grafic 1
91%
7% 2%
Mai degraba nesanatos
Mai degraba sanatos
Nu stiu
Sursa datelor din grafic: cercetare IRES Obiceiuri de consum alimentar
Din aceasta intrebare reiese ca peste 90% din respondenti considera ca nu mananca sanatos, ceea ce inseamna ca respondentii pot sa remedieze acest aspect.
Urmatoarea intrebare se refera la categoriile care mananca cel mai sanatos.In functie de caracteristica luata in considerare, persoanele participante la studiu au identificat pe primele locuri, in topul celor mai grijulii persoane cu alimentele consumate oamenii bogati, persoanele varstnice, femeile, oamenii educati si cei care locuiesc in mediul rural.
Perceptia romanilor de a manca sanatos este evidentiata de graficul 2.Precizare: diferentele pana la 100 % le reprezinta non raspunsurile
Mancarea preparata in casa este vazuta de romani ca fiind o manacare mai sanatoasa, dar in acelasi timp mancarea sanatoasa este mai scumpa si mai greu de gasit.
Grafic 2 Credeti ca a manca sanatos in Romania este ...?
Grafic 2
19%
12%
20%
80%
86%
76%
dificil pentru ca nu segasesc alimente
sanatoase
scump pentru caalimentele sanatoase
sunt mai scumpedecat cele
nesanatoase
usor pentru ca inRomania se gateste
mai mult decatintarile dezvoltate
Dezacord
Acord
Sursa datelor din grafic: cercetare IRES Obiceiuri de consum alimentar
Mai mult de jumatate din respondenti declara ca ei si familile lor acorda atentie in mare masura alimentelor consumate.Motivul pentru care 90% din respondenti acorda atentie alimentelor este datorita grijii pentru sanatate, doar 10% au raspuns ca doresc sa stie ce mananca.
Cauza principala pentru care nu sunt atenti la ceea ce mananca, a fost pentru persoanele intervievate lipsa banilor in proportie de 70%, urmata de lipsa timpului 19%, din comoditate 2%, alt motiv 4%, iar restul persoanelor nu au raspuns la aceasta intrebare.
In studiul IRES exista si intrebari referitoare la ceea ce mananca efectiv romanii.Cele din aria de interes studiata in acest proiect, respectiv dulciurile, sunt legate de frecventa consumului in cadrul meselor principale ale zilei.
Astfel ca la micul dejun 54% din persoane au raspuns ca nu consuma dulciuri, restul raspunsurilor au fost pozitive, dar cu diferente in privinta gradului de consum: de fiecare data, destul de des, din cand in cand si rar.
In privita procentelor categoria care consuma rar dulciuri la micul dejun era pe primul loc dintre cei care consumau, procentul urmatoarele categorii consumatoare fiind descrescator astfel: din cand in cand 14%, destul de des 7% si de fiecare data 3%.
In cadrul mesei de pranz exista doua categorii de dulciuri luate in evidenta si anume dulciurile preparate in casa si dulciurile procurate din comert.Posibilitatile de raspuns erau cele de la intrebarea precedenta si anume niciodata, rar, din cand in cand, destul de des si de fiecare data.
La aceasta intrebare observam ca dulciurile preparate in casa sunt preferate la masa de pranz in locul celor achizitionate din comert.
Se poate face o comparatie intre cele doua categorii de dulciuri cele preparate in casa si cele procurate din comert daca urmarim tabelul de mai jos.
Tabel 1 Masa de pranz
ConsumDe fiecare data
Destul de des
Din cand in cand Rar Niciodata
Dulciuri peparate in casa 4% 20% 27% 26% 22%Dulciuri din comert 1% 6% 12% 29% 52% Sursa datelor din tabel: cercetare IRES Obiceiuri de consum alimentar
Precizare: diferentele pana la 100% le reprezinta non raspunsurile.In cazul mesei de seara situatia in cazul dulciurilor este asemanatoare cu ceea semnalata la masa de
pranz.In tabelul de mai jos este prezentata situatia.
Tabel 2 Masa de seara
ConsumDe fiecare data
Destul de des
Din cand in cand Rar Niciodata
Dulciuri peparate in casa 4% 14% 20% 25% 37%Dulciuri din comert 2% 4% 10% 18% 65%
Sursa detelor din tabel: cercetare IRES Obiceiuri de consum alimentar
Precizare: diferentele pana la 100% le reprezinta non raspunsurile.La intrebarea care este desertul preferat respondentii au dat raspunsuri conform graficelor de mai
jos.
Grafic 3 Desertul preferat Mentiunea 1
Grafic 3
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
Prajitura/tort
Placinta
Inghetata
Fructe/salata de fructe
Clatite/gogosi papanasi
Ciocolata
Budinca/crema de zahar ars
Compot
Alt desert
Nu am un desert preferat
Nu stiu
Nu raspund
Sursa datelor din grafic: cercetare IRES Obiceiuri de consum alimentar
Grafic 4 Desertul preferat Mentiunea 2
Grafic 4
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Prajitura/tort
Placinta
Inghetata
Fructe/salata de fructe
Clatite/gogosi papanasi
Ciocolata
Budinca/crema de zahar ars
Compot
Alt desert
Nu am un desert preferat
Nu stiu
Nu raspund
Sursa datelor din grafic: cercetare IRES Obiceiuri de consum alimentar
Primul grafic corespunde desertului preferat, iar al doilea releva a doua optiune in ordinea preferintelor consumatorilor de dulciuri.
Numarul mare de raspunsuri negative din graficul 4, nu am un desert prefertat, nu stiu sau nu raspund arata ca acesti respondenti sunt persoane care nu sunt interesate de dulciuri, sau sunt persoane traditionale care au un anume tip de desert preferat si nu doresc sa incerce neaparat lucruri noi.
Tortul si prajiturile sunt preferate in ambele situatii daca facem abstractie de raspunsurile negative din graficul 4.Acest tip de dulciuri este facut in casa in mod traditional in multe gospodarii, dar exista si posibilitatea achizitionarii.Majoritatea dulciurilor prezentate in grafice se pot face in casa, iar daca corelam acest fapt cu informatiile din intrebarile anterioare, si anume ca romanii prefera dulciurile preparate in casa atat la masa de pranz cat si la cina, reiese ca traditia joaca un rol important in consumul de dulciuri.
Intrebarile legate de sanatate in privinta alegerii alimentelor pot fi explicate prin acest model de consum.Respondentii au declarat ca alimentele sanatoase sunt cele gatite in casa,iar in privinta dulciurilor se respecta aceasta constatare.De asemenea sunt preferate dulciurile preparate in casa deoarece conform conceptiei romanilor dulciurile sanatoase sunt mai greu de gasit in comert si sunt mai scumpe.
Reiese ca alternativa pentru dulciurile scumpe si greu de gasit din comert sunt cele preparate in casa.
Pentru analiza datelor oferite de cercetare trebuie sa tinem seama ca nu s-a determinat consumul de dulciuri si pentru copii, persoanele sub 18 ani nefiind obiect al studiului.Copii sunt cei care in general adopta mult mai usor un nou trend, in special in ce priveste dulciurile.
Astfel ca daca studiul ar fi inclus si aceasta categorie datele ar fi fost altele, dulciurile din comert fiind parte a stilului de viata pentru generatile tinere.
III. Elemente de durabilitate specifice pietei dulciurilor
Consumul durabil este un element al dezvoltaii durabile alaturi de productia durabila.Pentru a intelege acest concept care este luat in considerare din ce in ce mai des in dicutiile de la nivel inalt, trebuie sa incercam sa ne decuplam de logica preponderent economica in evaluarea diverselor situatii care pot aparea.
Dezvoltarea durabila este locul unde aspectele economice, cele legate de mediu si cele legate de social coexista fara a se incomoda.Modul in care a evoluat economia si implicit umanitatea a fost fundamnetat gresit.S-a presupus ca exista resurse nelimitate, si economia poate produce oricat, dar problemele au inceput sa apara astfel ca in a doua jumatate a secolui XX a trebuit intervenit pentru stoparea dezechilibrelor.
Dezvoltarea durabila este mai mult un deziderat, dar se fac eforturi pentru a armoniza mediul cu socitatea si economia.Uniunea Europeana a impus norme in acest domeniu pentru toate statele membre, dar aceste norme sunt minimale, fiecare stat trebuie sa-si creeze premizele pentru o dezvoltare durabila.
Consumul durabil este preferat sa fie orientat in doua directii.Odata in sensul cumpararii produselor durabile, ecologice si deasemenea in constientizarea modificarii modelului de consum, prin acceptarea anumitor inconvenientate.Aceste inconveniente tin mai mult de mentalitate decat de afectarea efectiva a consumatorului.
Pare greu de acceptat ca se poate obtine mai mult cu mai putin , daca luam in calcul strict aspectul cantitativ, dar daca se adauga si aspectul calitativ atunci numai este o utopie.Chiar teoria economica clasica ne vine in ajutor si ne spune ca utilitatea marginala corelata consumului unui bun tinde sa scada odata ce s-a atins punctul de saturatie in consumul acelui bun.
Daca analizam consumul alimentar in general, si consumul dulciurior in special, sub aspectele durabilitatii trebuie sa se cunoasca ce elemente definesc acest tip de consum.
In primul rand trebuie ca dulciurile consumate sa fie produse respectand principile dezvoltarii durabile.In multe cazuri exista etichete care anunta ca un anumit produs respecta diferite standarde fie de mediu fie sociale, preferabil ambele.
Odata cu globalizarea multe din activitatiile desfasurate in tarile dezvoltate au fost transferate in tari mai putin dezvoltate pentru a beneficia de mana de lucru mai ieftina, standarde mai scazute de mediu si lipsa de preocupare din partea autoritatilor asupra problemelor sociale si de mediu aparute.
Externalizarea acestor activitati nu a insemnat ca problemele au disparut, ci doar au fost mutate.In cazul pietei dulciuri o parte din materia prima provine din tari tropicale care sunt subdezvoltate.Un caz celebru in acest sens este materia prima cacao care intra in compozitia ciocolatei si a
multor produse de pe aceasta piata.Mariile companii multinationale producatoare de dulciuri care folosesc aceast ingredient, printre
care Nestle si Kraft, au fost acuzate ca datorita presiunii puse asupra pretului materiei prime, muncitorii de pe plantatile de cacao din Africa sunt tratati inuman, fiind conditii asemanatoare cu sclavia pe plantatile de cacao.Aceste informatii au fost prezentate publicului larg in lucrarea “Noua carte neagra a firmelor de marca” care critica modul in care marile companii multinationale obtin profituri exploatand tot ce se poate din tarile subdezvoltate sau mai putin dezvoltate, chiar daca nu direct.Nestle si Kraft nu detineau acele facilitati de productie unde se exploatau copii si adulti pentru a produse cacao, dar prin faptul ca achizitionau materia prima de pe aceea plantatie, incurajau perpetuarea modelului.
Acuzatiile aduse de carte erau valabile pentru inceputul noului mileniu, dar nici la un deceniu de cand au fost semnalate nu au fost inca luate masuri concrete pentru stoparea fenomenelor negative.
Intr-un articol publicat de Business 24 se arata ca in Africa peste 250.000 de copiii muncesc zilnic pe plantatii de cacao in conditii ce nu respecta normele internationale, si nici macar normele acelor tari.
In articol se preciza de asemenea ca un german mananca 11 kg de ciocolata fiind ceea mai importanta piata al acestui produs, si in aceste conditii ar trebui ca tara europeana sa actioneze pentru imbunatatirea conditilor de munca de pe plantatile de cacao atat pentru copiii care muncesc, in special, dar, in general pentru cei aproximativ 6 milioane de fermieri din intreaga lume care muncesc din greu pentru ca occidentali sa se rasfete cu ciocolata.
Problemele sociale generate de piata dulciurilor sunt un element al dezvoltarii durabile deoarece se are in vedere echitate inter si intra generatii.
Problemele de mediu sunt modul clasic de a evidentia necesitatea dezvoltarii durabile, pentru ca aceste probleme de sunt vizibile si in tarile dezvoltate intr-o masura mult mai mare decat problemele sociale.
Cu o astfel de problema de mediu care afecteaza piata dulciurilor se confrunta statul american California, cel mai mare producator mondial de migdale..In acest stat albinele care polenizau plantatile de migdali, un ingredient folosit pentru a obtine anumite dulciuri, s-au imputinat foarte mult.
Pentru disparitia albinelor cauza pare a fi un insecticid aplicat culturilor care afecteaza micile insecte.Situatia s-a inrautatit si datorita faptului ca putinii stupi ramasi trebuie transportati de la o plantatie la alta, albinele fiind stresate de calatorii.
Pentru a arata gravitatea situatiei, care nu este specifica numai statului California , disparitia albinelor fiind o problema globala, Greenpeace a prezentat o reclama cu albine roboti care se ocupa de polenizare.
Alt principiu de care trebuie tinut cont in aplicarea dezvoltarii durabile pe piata dulciurilor este cel al sigurantei alimentare.Acest principiu impune ca alimentele sa nu pericliteze sanatatea umana.In acest sens Uniunea Europeana a stabilit reguli clare astfel ca alimentele sunt etichetate corespunzator standardelor, pentru ca posibilii consumatori sa fie informati.Dulciurile au trecute informatii despre substantele nutritive, pentru a nu fi consumate in exces.
Exista si alte reglementari specifice, cum ar fi ingredientele care se pot folosi in produsele alimentare.Un exemplu in acest sens este obligatia producatorilor de ciocolata de a folosii unt de cacao in locul grasimilor hidrogenate considerate nocive pentru sanatate.Aceasta masura a dus la o imbunatatire a calitatii produsului final, dar nu se poate spune ca a fost benefica si pentru muncitorii de pe exploatiile de cacao amintiti in exemplul de mai sus.Companiile multinationale Nestle, Kraft sau altele, nu au fost de acord sa plateasca proportional cu noua cantitate necesara de cacao, asa ca fermierii care produceau efectiv materia prima, pentru a obtine cacao la pretul oferit de multinationale, au continuat sa se zbata in conditii degradantegrele de munca.
Dupa cum am vazut strategiile marilor companii si chiar eforturile autoritatilor nu dau tot timpul cele mai bune rezultate in implementarea dezvoltarii durabile, astfel ca dimensiunea durabila in cadrul pietei dulciurilor si nu numai este data de consumatorul final.
Acesta poate actiona urmand principii simple, sa fie informat despre ce consuma, sa consume responsabil atat pentru sanatatea sa cat si pentru sanatatea mediului inconjurator si sa isi schimbe modelul de consum.
Faptul ca ciocolata Milka este prezentata in reclame ca un produs de calitate destinat intregii familii, nu inseamna ca societatea trebuie sa accepte ca materia prima provine de la muncitori supraexploatati, o parte din ei fiind copii.In aceasta situatie consumatorii trebuie sa transmita un mesaj clar marilor companii ca nu mai sunt dispusi sa le cumpere produsele fara ca acestea sa respecte principiile dezvoltarii durabile, adica cresterea economica in concordanta cu echitate sociala si un mediu sanatos in toata lumea.Exista etichete care arta ca produsul respectiv este ecologic sau ca respecta standarde minime sociale insa de multe ori imaginea unui produs de marca cum este ciocolata Milka este considerata de marile companii suficienta.
In viitor consumatorii vor fi mai selectivi, si in afara de calitatea consacrata a unui produs, imaginea acestuia va depinde si de modul in care influenteaza mediul si socialul.
Pare greu sa gasim un produs alimentar care sa respecte toate aceste principii mai ales in cazul Romaniei, care nu a ajuns la acelasi nivel de dezvoltare ca alte state ale Uniunii Europene, si implicit nu la acelasi nivel al veniturilor pe locuitor, dar bucuria de a consuma un produs “dulce”, nu trebuie sa fie sinonima cu nefericirea oamenilor care muncesc din greu pe exploatatiile de cacao, sau cu un mediu degradat.
IV. Strategii de promovare a consumului durabil pe piata dulciurilor
Promovarea consumului durabil este un mod de a atige scopul general al Uniunii Europene si anume acela de a sustine dezvoltarea durabila.
Pentru a atinge acest obiectiv Uniunea Europeana a intocmit o strategie in acest sens.Astfel ca obiectivele strategiei pentru dezvoltare durabila a UE sunt limitarea schimbarilor climatice si a costurilor si efectelor sale negative pentru societate si mediu si un sistem de transport care satisface nevoile economice, sociale si de mediu minimizand impacturile asupra economiei, societatii si mediului.
Obiectivele fixate pot stanjenii cresterea economica pe termen scurt, dar pe termen mediu si lung sunt o investie care pastreaza echilibrul intre cele trei elemente ale dezvoltarii durabile.Daca la nivel macro, de exemplu Uniunea Europeana, sunt luate in considerare actiuni si efectele actiunilor care se desfasoara pe o perioada mai mare de timp, in cazul companiilor este mai greu de intuit trendul care ar trebui sa-l urmeze.
In una din lucrarile sale, Al Gore, a aratat ca pentru a intelege o anumita situatie ai nevoie de o anumita perspectiva.Daca privim un desen de aproape s-ar putea sa nu intelegem ce a vrut sa transmita autorul, dar daca ne indepartam cativa pasi mai in spate avem o alta viziune asupra lucrarii respective.Cu cat ne indepartam si vedem intreg ansamblul putem intelege mai bine un fenomen.
Companile producatoare de bunuri si servicii sunt in mijlocul “fenomenului” economic, si rare ori vad imaginea de ansamblu.
De exemplu companiile care activeaza pe piata dulciurilor doresc sa obtina profit pe termen scurt. Ca agenti economici aceasta practica este normala, dar pana de curand aceste companii multinationale nu erau in tema cu rolul social si ecologic care il joaca.Singurul scop era profitul, ceea ce nu mai permitea grijii si pentru social sau mediu.Aceste elemente nu le afectau activitatea, dar odata ce Uniunea Europeana si alte autoritati au impus standarde minime de respectat, marile companii au trebuit sa se conformeze.
Aceste norme impuse companiilor se aplicau insa in special in tarile bogate care reprezentau si pietele de desfacere pentru produsele lor.Pentru marile companii producatoare de dulciuri nu conta ca materia prima pentru anumite produse cum ar fi cacao proveneau din tari care trebuie sa-si sacrifice potentialul pentru bunastarea companiilor din industria dulciurilor.Marile companii nu doreau sa le fie diminuate profiturile din aceste considerente,dar pana la urma au fost nevoiti sa priveasca tot ansamblul, sa inteleaga sistemul global in care sunt inclusi.Meritul petru corectarea directiei multinationalelor din industria dulciurilor ,nu revine statelor sau organizatiilor care au impus noi norme , ci chiar consumatorilor care le cumpara produsele.
Calitatea produsului cu numeroasele sale aspecte, pe primul loc fiind siguranta alimentara a produsului respectiv, a primit un nou atribut, si anume daca produsul respecta intr-o oarecare masura principiile dezvoltarii durabile este un produs de calitate.
A tine cont de toate elementele unui sistem inseamna a avea o abordare holista, sistemica sau integratoare.
Daca dorim sa promovam consumul durabil pe piata dulciurilor in Romania, trebuie ca mai intai multinationalele active in domeniu si jucatorii mai mici prezenti pe piata, sa isi insuseaca un comportament durabil.Acest lucru presupune in primul rand sa inteleaga modul in care vor actiona.Pentru a implementa efectiv masurile menite sa sustina dezoltarea durabila si implicit consumul durabil, este nevoie de o strategie.Aceasta strategie o vom numi holista deoarece tine cont de intreg sistemul in care activeaza o firma.Faptul ca se incearca armonizarea economicului, cu socialul si mediul la nivelul conceptual, nu inseamna ca in practica lucrurile vor fi simple.
Vom reveni la exemplul cu materia prima cacao.Daca producatorul prefera sa cumpere cacao care a fost obtinuta prin respectarea principilor dezvoltarii durabile, atunci va fi un pas inainte.Desigur produsele obtinute din aceata materie prima vor fi mai scumpe si avantajele nu se vor sesiza imediat.
Desi pare greu de crezut ca marile companii vor incerca sa obtina astfel de produse, este in interesul lor pentru a nu-si pierde clientii.
Un exemplu recent este decizia Companiei Nestle de a vinde produse obtinute doar din ingrediente naturale.Aceasta decizie este laudabila, dar nu se aplica decat pe piata engleza.
Masurile luate de companii sunt foarte importante, dar cele luate de autoritati creaza cadrul in care pot actiona diversi agenti economici.
Un exemplu este un proiect elaborat de Parlamentul European si Comisia Europeana care obliga marii retaileri care comercializaza bunuri sub marca proprie sa devina producatori.Desi nu se refera strict la piata dulciurilor, este un mod de a responsabiliza marile companii care vor sa obtina cat mai ieftin materii prime sau marfuri, fara a fi interesate de eforturile implicite.In acest fel mari companii se vor confrunta cu problemle furnizorilor lor care trebuie sa se incadreze in pretul oferit de multinationala.
Alte masuri ale autoritatilor vizeaza consumatorul final.Un exemplu in acest sens este o propunere venita din Olanda ce consta in impozitarea zaharului si stabilirea in ce limite poate fi adaugat zahar in alimentele procesate.
Toate aceste exemple au fost masuri ce nu au vizat piata dulciurilor din Romania, dar tendintele sunt clare si consumatorii Romani pot tine cont de ele.
Dupa cum am obervat consumatorii romani sunt foarte atenti cat de sanatoase sunt alimentele consumate.Se poate spune ca acestia aplica strategia supravieturii.Faptul ca exista un segment important care prefera dulciuri facute in casa, unde se cunosc ingredientele necesare prepararii alimentelor este un mod al potentialilor clienti de a spune ca nu au incredere in produsele companiilor de pe piata.Nu trebuie subestimata nici noua generatie care apreciaza dulciurile “altfel” care sunt fie ecologice, fie au alte atribute.
In aceasta situatie firmele sunt obligate sa se adapteze, nu mai este suficient sa creeze o imagine de marca pentru produsele lor si sa aiba produse de buna calitate.Trebuie mai mult.
Studiul IRES, a evidentiat un anumit trend, iar companiile de pe piata dulciurilor trebuie sa implementeze masuri concrete, deoarece consumatorul de maine este o persoana informata, care nu accepta orice promoveaza companile daca nu corespunde cu princiipile sale.Existenta unui consumator responsabil trebuie constientizata si de marile companii de pe piata dulciurilor din Romania si urmat exemplul.
V. Bibliografie
Al Gore (1995), Pamantul in cumpana : ecologia si spiritul uman, Editura Tehnica
Klaus Wener, Hans Weiss (2004), Noua carte neagra a firmelor de marca, Editura Aquila
http://www.zf.ro/companii/topul-celor-mai-mari-jucatori-de-pe-piata-dulciurilor-a-chipsurilor-si-a-cafelei-11069951
http://www.business24.ro/companii/companii-romania/ce-obliga-marii-retaileri-sa-devina-producatori-1527022
http://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/decizia-care-va-schimba-gustul-dulciurilor-pentru-totdeauna-la-ce-renunta-un-mare-producator.html
http://www.ziare.com/economie/agricultura/misterioasa-moarte-a-albinei-californiene-pretul-dulciurilor-ar-putea-exploda-1266408
http://www.business24.ro/culinar/dulciuri/autoritatile-olandeze-doresc-reglementarea-consumului-de-zahar-1535424
http://www.business24.ro/macroeconomie/comert/pretul-uman-al-ciocolatei-copii-exploatati-pe-plantatii-de-cacao-1511119
https://ro.stiri.yahoo.com/albinele-dispar--cercet%C4%83torii-preg%C4%83tesc-insecte-robo%C8%9Bi-093255753.html
http://www.ires.com.ro/
