Upload
edinutzapop
View
321
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
CAPITOLUL IV
DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI
FILIERA AGROALIMENTARA CONCEPT, PARTICULARITATI SI MASURAREA PERFORMANTEI
PERFORMANTA AGRICULTURII SI ASIGURARII CU RESURSE MATERIALE A UNITATILOR AGRICOLE
PERFORMAN TA INDUSTRIEI SI DISTRIBUTIEI ALIMENTARE
MBUNATATIREA PERFORMANTEI FILIEREI PRODUSELOR AGROALIMENTARE. STUDIU DE CAZ FILIERA VINULUI
DIAGNOSTICUL DE MARKETING PE FILIERA VINULUI
4.1. Particularitatile filierei vinului
Vinul este un bun alimentar care ocupa un loc important n schimburile comerciale ale
Romniei, fiind al treilea produs, din grupa celor vegetale, exportat de tara nostra, dupa
legume-fructe si cereale.
Filiera vinului este una dintre cele mai complexe filiere agroalimentare, deoarece, una
si aceeasi unitate poate sa integreze toate activitatile: cercetare, obtinerea de material saditor,
producerea de struguri, obtinerea vinului, stabilizarea si mbutelierea acestuia si distributia
catre consumatorii finali, prin reteaua proprie de magazine de desfacere cu amanuntul. Este
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
184
cazul marilor complexe de vinificatie si unitati de cercetare n domeniul vitivinicol,
privatizate dupa anul 1989.
Filiera vinului are particularitati tehnice si tehnologice privind marketingul produsului,
organizarea producatorilor, efectele economice si sociale, nivelul autoconsumului, politicile si
cadrul legislativ si institutional:
n Romnia, strugurii se obtin n sapte zone viticole consacrate si se prelucreaza n
160 de centre viticole;
viticultorii pot sa integreze mai multe functii: producerea materialului saditor,
producerea strugurilor, procesarea, depozitarea, transportul si comercializarea.
Sectorul viticol se caracterizeaza printr-un grad ridicat de specializare si zonare;
nfiintarea plantatiilor de vii necesita investitii importante, consum ridicat de forta
de munca si cheltuieli de productie mari la hectar. Materialul saditor se importa, cu
implicatii asupra eficientei filierei. Filiera vinului ncepe din afara granitelor tarii;
tehnologiile de cultura a viei n micile gospodarii taranesti sunt traditionale, se
bazeaza pe munca manuala si pe tractiune animala. Suprafetele cultivate sunt
farmitate. n fermele si societatile agricole specializate pe vita de vie se cultiva
suprafete mari si se practica tehnologii moderne. Lucrarile solului se executa
mecanic, iar recoltarea manual;
cultura vitei de vie necesita cheltuieli ridicate, n special cu actiunile fito-sanitare si
cu forta de munca, ceea ce determina un nivel ridicat al cheltuielilor la hectar;
promovarea tehnologiilor moderne de cultura a vitei de vie este o conditie pentru
reducerea consumului de munca manuala si cresterea eficientei economice n
fermele mari;
pentru cresterea calitatii vinului sunt necesare masuri de retehnologizare a unitatilor
viticole si a sectorului de vinificatie, cu respectarea legislatiei n vigoare si a
cerintelor adaptarii la exigentele comunitare;
strugurii destinati producerii vinului pentru comercializare se cultiva pe suprafete
mari, n special n exploatatii de tip asociativ, societati comerciale agricole si n
unele exploatatii familiale din zonele de cultura a vitei de vie. Vinul produs n
gospodariile taranesti este destinat cu prioritate autoconsumului. Ponderea
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
185
autoconsumului la vin este de 85,5% 1. Cantitatile de struguri care se vnd pentru
procesare centrelor de colectare sunt reduse;
recoltarea strugurilor pentru vin se executa la maturitatea tehnologica a strugurilor,
care difera n functie de tipul de vin ce urmeaza a se obtine. Orice ntrziere peste
momentul optim al recoltarii determina pierderi cantitative de productie nsemnate;
centrele de colectare livreaza strugurii centrelor de vinificatie unde are loc
procesarea, mbutelierea si depozitarea vinului;
strugurii sunt produse perisabile, ceea ce impune masuri riguroase de transport,
depozitare si prelucrare;
strugurii recoltati trebuie transportati rapid pentru a fi prelucrati ntr-un timp ct mai
scurt, astfel nct sa se prentmpine atacurile microorganismelor care le
deterioreaza calitatea;
Din punctul de vedere al aprecierii performantei, relevant este faptul ca filiera vinului se
caracterizeaza printr-un grad ridicat de integrare verticala, att n societatile si fermele care
produc integral pentru comercializare pe piata interna si externa, ct si n exploatatiile care
produc pentru autoconsum si surplusuri pentru piata.
4.2. Pre -productia
4.2.1. Importanta vinului n alimentatia omului si n economia nationala
Romnia este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunnd de
numeroase traditii istorice si culturale, n mare parte nemijlocit legate de aceasta bautura.
nceputurile viticulturii n aceasta zona a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda
spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut n Tracia, pe meleagurile ce reprezinta azi
teritoriul Romniei. Dacia a avut o cultura consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima
vinului produs de daci erau att de cunoscute si tentante, nct Burebista, n secolul I C, a
ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare.
1 calculatii proprii pe baza datelor din Coordonate ale nivelului de trai n Romnia. Veniturile si cosumul populatiei, n anul 2002, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2003.
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
186
n timpurile noastre, Romnia parcurge o perioada de profunde schimbari,
construindu-si un viitor n consonanta cu cel al Uniunii Europene si aspira sa devina un stat
apreciat al comunitatii internationale a vinului, ca producator al unor vinuri pretuite, de nalta
calitate. Prin marimea suprafetelor viticole si a productiilor realizate, Romnia se situeaza
printre primele 10 tari viticole din lume.
Despre importanta vinului n alimentatia omului s-au scris pagini ntregi, multi autori
fiind preocupati de cercetarea efectelor terapeutice ale vinului. Un pahar de vin pe zi este
recomandabil tuturor, mai ales dupa o masa bogata n grasimi. De asemenea, vinul, n cantitati
limitate, previne bolile de inima.
Potentialul viticol al tarii noastre este foarte ridicat. n Romnia, au fost identificate 7
zone viticole cu aproape 40 podgorii si aproximativ 160 de centre viticole n care se produce o
gama completa de vinuri, de la cele de consum curent pna la vinuri speciale spumante si
aromatizate (Figura nr.4.1.).
Figura nr.4.1.
Regiunile viticole ale Romniei Sursa: ONIV Studiu de piata - Vinul, 2003
Din cele 14.800.700 ha, ct reprezinta suprafata agricola a tarii noastre, 233.300 ha
sunt cultivate cu vita de vie (1,6%). Vita de vie este o cultura importanta att ca traditie, ct si
din punct de vedere economic. Prezenta vitei de vie de la dealurile nsorite si coastele marii
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
187
pna la cele mai aglomerate centre urbane demonstreaza elementul traditional sentimental
transmis nca de pe vremea dacilor. Alaturi de traditie, vita de vie are importante avantaje
economice, printre care amintim:
- folosirea terenurilor improprii pentru cultura mare (terenuri nisipoase, n panta);
- formarea disponibilitatilor pentru export;
- generarea de venituri suplimentare pentru viticultorii care nu au ca principala activitate
agricultura.
n Romnia, suprafata totala a viilor pe rod are o tendinta de stabilitate, n perioada
1990-2004. Din potentialul de vii si pepiniere al tarii noastre se afla pe rod circa 85%, n
ultimii ani acest procent ajungnd aproape de 90%. n anul 2003, din 265 mii ha de vita de
vie, 233 mii ha se aflau pe rod (88%).
Structura suprafetelor cultivate cu vita de vie s-a deteriorat n ultimii ani din punct de
vedere al proportiei viilor altoite si hibride. Daca la nceputul tranzitiei, viile altoite detineau
70% si cele hibride 30% din suprafata cultivata, n anul 2003 proportia viilor hibride a crescut
la 50% (Tabelul nr.4.1.).
Tabelul nr.4.1. Evolutia suprafetei cultivate cu vita de vie
Vii pe rod (mii h a) Din care:
Anul Vii si pepiniere viticole (mii ha)
Total Vii altoite
si indigene
Vii hibride
1990 277 224 161 63 1995 278 249 146 103 2000 272 247 128 119 2001 267 244 122 122 2002 266 242 120 122 2003 265 233 116 117 2004 188,7*
Sursa: INS, *MAPDR
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
188
4.1.Evolutia suprafetelor cultivate cu vita de vie, in perioada 1990-2003
050
100150200250300350
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Supr
afat
a (m
ii ha
)
Vii si pepiniere Vii pe rod Vii altoite si indigene Vii hibride
n ultimii ani, suprafetele cultivate cu vita de vie au o tendinta de reducere fata de
perioada 1990-1994. Dupa retrocedarea suprafetelor viticole fostilor proprietari, suprafata de
vii altoite si indigene pe rod s-a redus simtitor, iar cea de vii hibride s-a dublat. Lipsa unor
mecanisme de politica n domeniu si a legislatiei adecvate au adus mari prejudicii acestui
sector.
4.2.2. Politicile sectorului public. Organizarea Comuna a Pietei Vinului n
Uniunea Europeana. Legea Viei si Vinului n Romnia
Activitatea agentilor economici pe filiera vinului este reglementata prin politici de
preturi, fiscale, structurale, subventii si alte masuri specifice sectorului. n prezent, politica
agrara, n general si cea din domeniul viticulturii, n particular, are ca obiectiv principal
armonizarea legislatiei romnesti cu cea a Uniunii Europene.
Romnia s-a angajat, prin Documentul de Pozitie Complementar Capitolul 7
Agricultura (Anexa 4.1.) pentru dezvoltarea durabila a sectorului vitivinicol n vederea
aderarii la Uniunea Europeana. Alinierea productiei vitivinicole la exigentele pietei are drept
obiective: mbunatatirea calitatii, reconversia plantatiilor viticole, prin plantarea de soiuri
nobile pentru struguri de masa si de vin, n mod special de soiuri cu denumire de origine
controlata si producerea de material saditor viticol din categorii biologice superioare, pentru
plantare2. Pentru armonizarea legislatiei Romniei n domeniu cu masurile de politica agricola
2 Documentul de Pozitie al Romniei. Capitolul 7 Agricultura, www.infoeuropa.ro
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
189
comunitare, Organizatia Comuna a Pietei Vinului (Reglementarea Consiliului 1493/1999)
solicita:3
- stabilirea unui inventar al potentialului productiei de vin. Acesta trebuie sa includa
suprafetele cultivate cu vita corespunzatoare pentru producerea vinului;
- realizarea unui Registru Viticol;
- crearea unui sistem pentru a se diferentia vinul produs exclusiv pentru consumul familial,
fata de cel destinat comercializarii;
- implementarea unui sistem de prime de abandon pentru eliminarea definitiva a suprafetelor
cu hibrizi direct producatori, interzisi la plantare;
- implementarea unui sistem de prime de restructurare si conversie;
- implementarea de mecanisme de piata, de exemplu ajutorul pentru stocarea privata,
obligativitatea distilarii tuturor produselor secundare rezultate din producerea vinului;
- sisteme pentru implementarea mecanismelor de comert;
- implementarea controalelor asupra sectorului vin.
La negocierile Dosarului Agricol, Romnia a cerut o perioada de tranzitie de 4 ani,
pna la 31 decembrie 2010, pentru organizarea registrului si inventarului viticol si o perioada
de tranzitie de 8 ani, pna la 31 decembrie 2014, pentru nlocuirea si replantarea viilor hibride
cu vii indigene si altoite. n urma negocierilor din 4 iunie 2004 si nchiderea Capitolului
Agricultura, a fost perm isa replantarea cu vita nobila si indigena a unei suprafete de 30.000
hectare de vie hibrida, pna n decembrie 20144 (Anexa 4.2.).
Proiectarea filierei vinului n Romnia se va realiza n contexul Organizarii Comune
de Piata a Vinului din Uniunea Europeana. Aceasta reprezinta un cadru institutionalizat de
organizare a pietelor agricole care se asigura prin implementarea Politicii Agricole
Comunitare si care urmareste functionarea mecanismelor specifice fiecarui produs, n drumul
acestuia de la agricultura la prelucrare si comercializare. Spre deosebire de filierele
produselor, Organizarea Comuna a Pietei se realizeaza la nivel comunitar si nu implica
detaliile organizarii pe plan national a drumului produsului de la producator la consumator5.
Organizarea Comuna a Pietei Vinului, denumita n continuare OCP Vin, este
reglementata prin Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999. Obiectivele OCP Vin sunt acelea
3 Strategia agriculturii, Revista Profitul agricol nr.12/2003 4 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Biroul de Presa, www.mapam.ro 5 Zahiu, Letitia, Dachin, Anca, Politici agroalimentare comparate, Editura Economica, Bucuresti, 2001, pag.219.
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
190
de a mentine un echilibru pe piata comunitara a vinului ntre cerere si oferta si de a mentine
sau mbunatati competitivitatea sectorului n plan comunitar si international. Uniunea
Europeana detine un loc de frunte n clasamentul mondial al producatorilor de vin (65% din
productia mondiala) si exportatorilor de vin (57% din exporturile mondiale) 6.
Drepturile de plantare si replantare
Datorita excedentelor de productie de la sfarsitul deceniului 8, prin Regulamentul
Consiliului nr.1493/1999 se interzice plantarea de vita de vie, pna n anul 2010. Totusi,
viticultorii pot sa planteze vie n urmatoarele situatii:
- pe suprafetele destinate noilor plantari n cadrul masurilor de comasare sau a
masurilor de expropriere de interes public, rezultate din aplicarea legislatiei
nationale;
- suprafetele destinate experimentarii viticole;
- suprafetele destinate culturii de vita-mama pentru altoi.
De asemenea, statele membre pot acorda drepturi de plantari noi pentru suprafetele a
caror produse vitivinicole sunt destinate exclusiv consumului familiei viticultorului.
Existenta drepturilor de plantare de noi vite de vie pentru a produce vinuri de calitate
cu referinta la o regiune geografica s-a dovedit a fi un instrument foarte util al politicii
calitatii, care este proiectata n scopul ajustarii ofertei la cerere.
Existenta drepturilor de replantare este necesara pentru rennoirea vitelor mbatrnite
si este supusa controalelor periodice.
Drepturile de plantare, acordate prin Regulamentul Consiliului nr.1493/1999, se aloca
pe tari, astfel:
1. Germania 1 534 ha 2. Grecia 1 098 ha 3. Spania 17 355 ha 4. Franta 13 565 ha 5. Italia 12 933 ha 6. Luxemburg 18 ha 7. Austria 737 ha 8. Portugalia 3 760 ha 9. Rezerva comunitara 17 000 ha
6 What is the current situation of the European Union's wine sector?, www.europa.eu.int
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
191
Primele de abandonare
Aceste prime se acorda viticultorilor care abandoneaza suprafetele cultivate cu vita de
vie. Suprafata n cauza nu trebuie sa fie mai mica de 10 ari. Nivelul primelor la hectar este
stabilit de fiecare stat n parte, lund n considerare randamentul la hectar, tehnologia de
productie, tipul de vin etc. Acordarea primei atrage dupa sine pierderea dreptului de replantare
pe suprafata care face obiectul primei.
Restructurarea si reconversia
Acordarea unui sprijin n favoarea restructurarii si reconversiei necesita un plan stabilit si, la nevoie, aprobat de statul membru. Sprijinul ia urmatoarele forme:
- acordarea unor compensa tii producatorilor pentru pierderile de venituri suferite n cadrul
punerii n aplicare a planului;
- o participare la costurile restructurarii si reconversiei.
Acordarea unor compensa tii producatorilor pentru pierderile de venituri se poate face
sub urmatoarele forme:
- o autorizatie de coexistenta a podgoriilor vechi si noi ntr-o perioada
determinata de maximum trei ani; - o compensatie finantata de Comunitate. Participarea Comunita tii la
finantarea costurilor restructur arii si reconversiei nu depaseste 50% din
aceste costuri.
Ajutoarele pentru restructurare au fost acordate, pe tari, dupa cum urmeaza:
Tabelul nr.4.2.
Alocatiile financiare pentru ajutorul de restructurare, n Uniunea Europeana
2000-2001 2001-2002 2002-2003 Nr.crt. Tara Mil.euro ha Mil.euro ha Mil.euro ha
1. Germania 12.610.000 1624 13.785.000 1776 14.682.873 2566 2. Grecia 8.280.000 1162 7.323.000 1028 9.285.036 1050 3. Spania 122.110.000 18371 154.160.000 23192 157.285.185 28817 4. Franta 104.140.000 14359 93.019.000 12827 95.000.000 13000 5. Italia 100.310.000 13691 116.571.000 15910 123.935.139 17516
6. Luxemburg 150.000 19 167.000 21 86.842 11 7. Austria 5.470.000 780 7.567.000 1079 10.565.980 1532 8. Portugalia 26.660.000 3980 29.408.000 4391 32.358.945 3766 9. TOTAL 379.730.000 53986 422.000.000 60223 443.200.000 68258
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
192
4.2. Alocatiile financiare pentru ajutorul de restructurare, n Uniunea Europeana, 2002-20033%
2%
36%
21%
29%
0%
2% 7% Germania
Grecia
Spania
FrantaItalia
Luxemburg
Austria
Portugalia
Sursa: www.europa.eu.int
Din grafic se poate observa ca 36% din ajutorul financiar de restructurare din sectorul
vie-vin comunitar este alocat Spaniei, 29% Italie i si 21% Frantei, aceste tari ocupnd, de
altfel, primele trei locuri n ierahia mondiala a producatorilor de vin.
Informatii si dispozitii generale
OCP Vin prevede organizarea unui inventar al plantatiilor viticole. Inventarul
potentialului de productie trebuie sa cuprinda suprafetele de vita de vie dupa soiul de struguri
si varietate si drepturile de plantare si replantare.
n Registrul plantatiilor viticole sunt cuprinse declaratiile de stoc, de recolta si de
sortiment viticol.
Mecanismele de piata
1. Ajutorul pentru stocaj n domeniul privat
Regulamentul prevede acordarea de ajutoare producatorilor pentru stocarea privata a
vinului de masa, a mustului de struguri si concentratului de must de struguri.
2. Distilarea
Supratescuirea strugurilor si tescuirea drojdiei de vin sunt interzise. Refermentarea
tescovinei de struguri, n alte scopuri dect distilarea, este, de asemenea, interzisa.
Comunitatea poate acorda ajutoare pentru distilarea vinului de masa n scopul
sustine rii pietei vitivinicole si asigurarii continuitatii aprovizionarilor agentilor economici pe
filiera vinului. Sprijinul consta ntr-un ajutor principal si ntr-un ajutor secundar.
3. Ajutoare n favoarea utilizarilor determinate
Ajutoarele se acorda pentru utilizarea mustului concentrat de struguri si mustului
concentrat de struguri rectificat produse n Comunitate n scopul cresterii tariei alcoolice a
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
193
produselor vinicole. Marimea ajutorului va fi stabilita n functie de taria alcoolica si pe
hectolitru.
Organizatiile de producatori si organizatiile sectoriale recunoscute prin Regulamentul
Consiliului nr. 1493/1999 sunt acele forme de organizare a producator ilor n scopul asigurarii
ajustarii productiei la nivelul cererii, asigurarii cu resurse materiale si vnzarii produselor
membrilor sai, reducerii costurilor de productiei si stabilirii preturilor producatorilor etc.
Practicile si procesele oenologice
Regulamentul cuprinde o lista cu practicile si procesele oenologice admise si conditiile
si limitele acestora.
Descrierea, denumirea, prezentarea si protejarea anumitor produse sunt reglementate
prin folosirea anumitor termeni obligatorii, utilizarea indicatiilor geografice etc.
Vinurile de calitate produse n regiuni specifice
Statele membre trebuie sa comunice Comisiei Europene lista cu vinurile de calitate
produse n regiuni specifice, cu precizari asupra regiunii de cultivare, varietatii vinului,
metodelor de cultivare, metodelor de procesare, tariei alcoolice, randamentului etc. Comisia
va publica aceasta lista n Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene.
Comertul cu tarile terte
n schimburile comerciale ale tarilor membre cu tarile terte, Comunitatea aplica
restitutii la export si licente de import. Pentru a nu perturba piata comunitara prin preturile
mai mici ale produselor vitivinicole importate, se impune un drept suplimentar de import,
stabilit pe baza preturilor de import CIF.
n scopul armonizarii legislatiei romnesti cu cea a Uniunii Europene, au fost aprobate
numeroase acte normative , cel mai important fiind Legea nr.244 din 29 aprilie 2002 a viei si
vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole, publicata n Monitorul Oficial,
Partea I, nr.333 din 20 mai 2002. Legea nr.244 reprezinta principalul act normativ ce
reglementeaza activitatile pe filiera vinului, continnd reguli privind potentialul de productie
vitivinicola, mecanismele de piata, organizatiile de producatori si organismele de filiera,
practicile si tratamentele oenologice, desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia
produselor vitivinicole, vinurile si alte produse vitivinicole de calitate obtinute n areale
viticole delimitate, regimul schimburilor cu tari terte. 7
7 Legea nr.244 din 29 aprilie 2002 viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole, Monitorul Oficial, Partea I nr.333 / 20 mai 2002, Art.1.
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
194
Pe scurt, politica sectorului public n domeniul vinului se refera la doua aspecte mai
importante: calitatea acestuia si retragerile din cultura si drepturile de plantare / replantare.
Calitatea are menirea de a diferentia oferta pe piata vinului, fiind reglementata printr-o
serie de masuri, cum ar fi autorizarea laboratoarelor pentru executarea analizelor, selectarea
specialistilor desemnati sa semneze documente de atestare a calitatii, certificarea calitatii si
comercializarea materialului saditor viticol, denumiri de origine controlata si indicatii
geografice protejate, etichetarea etc.
Retragerile din cultura si drepturile de plantare / replantare sunt implementate prin
masuri care se refera la prime pentru abandonarea suprafetelor cultivate cu vii, licente de
plantare si replantare a viilor, monitorizarea plantarilor si defrisarilor suprafetelor plantate cu
vii etc.
Armonizarea legislatiei romnesti cu cea comunitara este prezentata n Tabelul nr.4.3.
Tabelul nr.4.3.
Tabel de concord anta ntre Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 si Legea 244 din 29
aprilie 2002 a viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole
Articolul Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999
Legea 244 din 29 aprilie 2002 a viei si vinului
Articolul
Art.1
Domeniul de aplicare
Organizarea comuna a pietei vitivinicole contine norme privind potentialul productiei de vin, mecanismele pietei, organizatiile producatorilor si organismele sectoriale, practicile si tratamentele oenologice, descrierea, denumirea, prezentarea si protejarea produselor, vinurile cu denumire de origine controlata (VDOC) si schimburile cu tarile terte.
Domeniul de aplicare
Organizarea comuna a pietei vitivinicole contine reguli privind: a) potentialul de productie vitivinicola; b) mecanismele de piata; c) organizatiile de producatori si organismele de filiera; d) practicile si tratamentele oenologice, desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia produselor vitivinicole; e) vinurile si alte produse vitivinicole de calitate obtinute n areale viticole delimitate; f) regimul schimburilor cu tari terte. Principiile de organizare comuna a pietei vitivinicole se refera la: a) mentinerea pe piata comunitara a celui mai bun echilibru ntre cerere si oferta; b) posibilitatea producatorilor de a exploata pietele n expansiune; c) permisivitatea sistemului de a deveni, n mod durabil, mai competitiv; d) eliminarea utilizarii interventiei statului n cazul productiei de vin excedentare; e) sustinerea pietei vitivinicole si favorizarea continua a aprovizionarii segmentelor din sectorul alcoolului alimentar cu produse de la
Art.1
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
195
distilarea vinului; f) recunoasterea diversitatii regionale si oficializarea rolului potential al grupurilor de producatori si organismelor de filiera.
Art.2
Drepturile de plantare si replantare Plantarea de vita de vie cu soiuri clasificate ca soiuri de struguri pentru vinificatie, este interzis a pna la 31 iulie 2010, cu exceptia cazurilor n care este efectuata n temeiul: a) unui drept de plantare noua; b) unui drept de replantare sau c) unui drept de plantare acordat pe o rezerv a de teren.
Drepturile de plantare si replantare n arealele viticole sau n extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole nfiintarea de plantatii de vita de vie pe o suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie si extinderea peste aceasta limita a celor existente se pot face numai n baza autorizatiei de plantare , eliberata de directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Autorizatia de plantare se elibereaza, dupa caz, pe baza unui drept de plantatie noua sau de replantare ori de plantare pe o rezerva de teren.
Art.11
Art.3 Statele membre pot acorda producatorilor drepturi de plant ari noi pentru suprafetele: a) destinate noilor plant ari n cadrul masurilor de comasare sau a masurilor de expropriere de interes public, rezultate din aplicarea legislatiei nationale; b) destinate experimentarii viticole; c) destinate culturii de vita-mama pentru altoi.
Se pot acorda producatorilor drepturi de plantari noi pentru suprafetele: a) destinate noilor plantari n cadrul masurilor de comasare sau a masurilor de expropriere de interes public, rezultate din aplicarea legislatiei nationale; b)destinate experimentarii viticole; c) destinate culturii de vita-mama pentru altoi. Se pot de asemenea acorda drepturi de plantari noi pentru suprafetele a caror produse vitivinicole sunt destinate exclusiv consumului familiei viticultorului.
Art.13
Art.8
Primele de abandon Poate fi acordata o prima drept compensatie pentru abandonarea definitiva a viticulturii pe o suprafata determinata. Prima poate fi acordata, n conformitate cu dispozitiile prezentului capitol, celor care exploateaz a suprafete viticole cultivate pentru productia de struguri de vinificatie. Suprafata luata n considerare nu trebuie sa fie mai mica de 10 ari.
Primele de abandon Pentru abandonul definitiv al suprafetelor cu hibrizi direct producatori interzisi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau de familie, se acorda prime de abandon n conditiile prevazute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art.16
Art.11
Reconversie si restructurare 1. Se instituie un ansamblu de masuri de restructurare si de reconversie a podgoriilor. 2. Ansamblul de masuri are ca obiectiv adaptarea productiei la cererea pietei. 3. Ansamblul de m asuri cuprinde una sau mai multe dintre actiunile urmatoare: a) reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire; b) replantarea podgoriilor;
Reconversie si restructurare n scopul adaptarii productiei vitivinicole la cerintele pietei si n vederea asigurarii calitatii produselor vitivinicole se instituie regimul de concentrare, specializare si reconversiune al plantatiilor viticole: a) n arealele viticole delimitate; b) n afara arealelor viticole, pentru nlocuirea viilor hibride din extravilanul localitatilor cu soiuri nobile recomandate si autorizate si limitarea acestora la cerintele satisfacerii
Art.13
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
196
consumului local. c) ameliorarea tehnicilor de gestionare a podgoriilor legate de obiectivul ansamblului de masuri.
Suprafetele plantate cu soiuri interzise, respectiv cele cu hibrizi direct producatori, situate n arealele viticole si n extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole, se supun defrisarii ntr-un interval de 15 ani de la data publicarii prezentei legi, pe baza unor programe de sprijin de renfiintare a plantatiilor, aprobate de Ministerul Agricult urii, Alimentatiei si Padurilor. Pentru suprafetele plantate cu hibrizi producatori directi situate n arealele viticole delimitate, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va pune gratuit la dispozitie producatorilor viticoli materialul saditor din soiuri recomandate si autorizate pentru replantare.
Art.9
Art.16
Informatii si dispozitii generale Inventarul poten tialului de productie con tine urmatoarele informatii: a) suprafetele plantate cu vita de vie clasificate ca soiuri pentru productia de vin, pe teritoriul statului membru respectiv; b) soiurile respective; c) totalul drepturilor de plantare existente; d) orice dispozitie nationala sau regionala adoptata ca urmare a aplicarii prezentului titlu.
Cadastrul viticol Lucrarile de delimitare teritoriala a arealelor viticole se evidentiaza distinct n Cadastrul agricol ca un subsistem de evidenta, denumit Cadastrul viticol, si urmaresc: a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, n care se includ categoriile de plantatii viticole si de t erenuri prevazute la art. 4; b) identificarea si delimitarea arealelor de producere a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine; c) evidenta plantatiilor viticole si a terenurilor apte de a fi cultivate cu vita de vie, pe detinator i si parcele.
Art.6
Art.24
Ajutorul pentru stocaj n domeniul privat Se instituie pentru producatori un ansamblu de masuri de ajutor pentru stocaj n domeniul privat: a) a vinului de masa; b) a mustului de struguri, a mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat.
Ajutorul pentru stocaj n domeniul privat Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masa, mustul de struguri, mustul de struguri concentrat si mustul de struguri concentrat rectificat si la utilizarea de catre producatori a mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat.
Art.37
Art.27
Distilarea Supratescuirea strugurilor, presati sau nu, ca si tescuirea drojdiilor de vin sunt interzise. Acelas i lucru este valabil si pentru repunerea n fermentatie a tescovinei de struguri n alte scopuri dect distilarea.
Masuri privind distilarea vinului Statul poate interveni prin adoptarea de masuri privind distilarea vinului, n cazul unor situatii de criza susceptibile de a provoca perturbari ale pietei datorita unor importante excedente si/sau unor probleme de calitate. Masurile au drept scop: a) absorbtia cantitatilor excedentare de vin; b)asigurarea continuitatii aprovizionarii pietei de la o recolta la alta.
Art.38
Art.39
Organizatiile producatorilor n sensul prezentului regulament, organizatiile producatorilor reprezinta
Organizatiile de producatori si organismele de filiera Statul sprijina nfiintarea organizatiilor de
Art.40
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
197
orice persoana juridica: a) care se constituie la initiativa nsas i a producatorilor de produse cuprinse n prezentul regulament; b) care are ca scop pentru membrii sai: i) sa asigure programarea productiei s i a adaptarii sale la cerere, n special n privinta calit atii si a cantitatii; ii) sa promoveze concentrarea ofertei si desfacerea pe piata a productiei lor; iii) sa reduca costurile de productie si sa reglementeze preturile de productie; iv) sa promoveze practici de cultura, tehnici de productie s i tehnici de gestionare a deseurilor care sa respecte mediul nconjurator, n special pentru protejarea calitatii apelor, a solului s i a peisajului s i pentru a ocroti s i/sau a favoriza biodiversitatea.
producatori si a filierelor pe produs prin legi speciale. Prin constituirea organizatiilor de producatori, realizata pe baza initiativei libere a acestora, se urmaresc: a) orientarea productiei si adaptarea acesteia la cerintele pietei, sub aspectul calitatii si cantitatii; b) promovarea concentrarii ofertei si valorificarea productiei pe piata; c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor de productie si de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protectiei mediului ambiant, protectia calitatii apei, a solului si a peisajului, asigurndu-se totodata conservarea si/sau favorizarea biodiversitatii; d) reducerea costurilor de productie si regularizarea preturilor de productie.
ndrumarea si coordonarea realizarii productiei vitivinicole n vederea ndeplinirii atributiilor legate de orientarea activitatilor din domeniul viticulturii si vinificatiei, precum si pentru ndrumarea si controlul tehnic de specialitate n realizarea productiei vitivinicole se nfiinteaza si functioneaza: a) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol; b) Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole; c) Oficiul National al Viei si Vinului.
Art.42
Art.42
Practicile si tratamentele oenologice Practicile s i tratamentele oenologice comunitare autorizate sunt stabilite pentru obtinerea produselor cuprinse n acest regulament, cu excep tia sucului de struguri, sucului concentrat de struguri, precum si a mustului de struguri si a mustului concentrat de struguri, destinate prepar arii sucului de struguri. Practicile s i tratamentele oenologice autorizate pot fi utilizate doar n scopul asigurarii unei bune vinificari, unei bune conservari si a unei valorific ari superioare a produsului. Practicile s i tratamentele oenologice autorizate exclud adaosul de apa, n afara cerintelor tehnice speciale, adaosul de alcool, cu exceptia mustului de struguri proasp at, a carui fermentatie este oprita prin adaosul de alcool, a vinurilor licoroase, a vinurilor spumante, a vinurilor alcoolizate si n anumite conditii, a vinurilor petiante.
Practicile oenologice Practicile si tratamentele autorizate pentru a fi aplicate n producerea musturilor, a vinurilor si a celorlalte produse derivate din must, vin si subproduse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, ele urmnd sa fie permanent puse de acord cu progresele realizate n acest domeniu.
Art.26
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
198
Art.47
Descrierea, denumirea, prezentarea si protejarea anumitor produse Normele privind descrierea, denumirea si prezentarea anumitor produse cuprinse n prezentul regulament, precum si protejarea anumitor indicatii s i mentiuni si a anumitor termeni sunt precizate n acest capitol si n anexele VII si VIII. Aceste norme tin cont n special, de urm atoarele obiective: a) protejarea intereselor legitime ale consumatorilor; b) protejarea intereselor legitime ale producatorilor; c) buna functionare a pietei interne; d) promovarea productiilor de calitate.
Vinurile si produsele pe baza de must si de vin cu denumire de origine controlata si cu indicatie geografica recunoscuta Un vin poate purta o denumire de origine controlata, cu conditia ca aceasta sa fie consacrata prin traditie si printr-un renume rezultat din caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori naturali si umani.
Art.22
Art.54
Vinuri de calitate produse n regiuni determinate Vinurile cu denumire de origine controlat a (VDOC) sunt acele vinuri care corespund dispozitiilor prezentului titlu si dispozitiilor comunitare si nationale adoptate n aceasta privinta. Vinurile de calitate produse ntr-o regiune determinata cuprind urm atoarele categorii: a) vinurile licoroase cu denumire de origine controlata (VLDOC), care corespund definitiei de vin licoros; b) vinurile spumante cu denumire de origine controlat a (VSDOC), care corespund definitiei de vin spumant, inclusiv vinurile spumante de calitate de tip aromatic; c) vinurile de calitate petiante produse n regiuni determinate (VPDOC) care corespund definitiei de vin petiant; d) vinurile cu denumire de origine controlat a cu excep tia celor mentionate la lit. (a), (b) s i (c).
Vinurile si produsele pe baza de must si de vin cu denumire de origine controlata si cu indicatie geografica recunoscuta Vinurile cu denumire de origine controlata sunt cele obtinute din struguri produsi n cadrul podgoriei sau centrului viticol independent, delimitate pentru denumirea aprobata prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, cu conditia ca vinificarea, depozitarea, conditionarea, maturarea si mbutelierea lor sa se faca n interiorul arealului respectiv. Protectia indicatiei geografice recunoscute este realizata n cazul n care vinul este obtinut ntr-o regiune viticola sau ntr-o zona de productie recunoscuta, iar calitatea, renumele sau alte caracteristici ale vinului sunt specifice locului de provenienta. Pentru vinurile cu indicatie geografica recunoscuta producerea strugurilor si a vinului este legata de locul de provenienta, iar celelalte activitati privind depozitarea, conditionarea si pregatirea vinurilor pentru comercializare pot fi efectuate n afara acestuia.
Art.23 Art.24
Art.59 Art.63
Comertul cu tertii Pentru orice import de produse dintre cele men tionate la art. 1 alin. (2) lit. a) si b), n cadrul Comunit atii, trebuie prezentat a o autorizatie de import. Pentru orice import de alte produse prevazute la art. 1 alin. (2) si pentru orice export de produse mentionate, se poate cere prezentarea unei autorizatii de import sau de export. n masura n care este necesar, pentru a
Valorificarea vinurilor si a celorlalte produse vinicole Importul si exportul de vinuri si de alte produse pe baza de must si vin se fac n conformitate cu acordurile comerciale bazate pe contingente, taxe vamale si certificate de origine.
Art.34
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
199
permite exportul de: a) produse mentionate la art. 1 alin. (2) lit. (a), (b) s i (c); b) zaharuri cuprinse n codul NC 1701, glucoz a s i sirop de glucoz a cuprinse n codurile NC..., pe baza preturilor acestor produse n comertul international, si n limitele care rezult a din acordurile ncheiate conform art. 300 din Tratat, diferenta dintre aceste preturi si preturile din Comunitate poate fi acoperita printr-o restitutie la export.
Sursa: prelucrari proprii ale informatiilor extrase din Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 si Legea 244 din 29 aprilie 2002 a viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole.
Stadiul implementarii aquis-ului comunitar n sectorul vie-vin
Registrul Viticol a fost realizat, prin nregistrarea parcelelor viticole n suprafata mai
mare de 1000 mp. S-a realizat, de asemenea, inventarierea suprafetelor HPD, continnd cele
sase varietati de hibrizi interzisi la plantare prin Regulamentul Consiliului nr. 1493/1999 si
care difera de soiurile rezistente la boli si daunatori, numite interspecifice.
n ceea ce priveste defrisarea viilor hibride, acest demers se realizeaza n functie de
amplasarea acestora, asftfel:
- viile HPD amplasate n extravilan, n arealul viticol, intra n programul de
reconversie calitativa (schimbarea raportului ntre soiuri);
- viile HPD amplasate n extravilan, n afara arealelor viticole, se defriseaza.
Exceptie fac suprafetele de pe care vinul obtinut este destinat
autoconsumului, fiind interzis la comercializarea pe piata;
- viile HPD amplasate n intravilan, n curti etc.nu sunt supuse nici unei
reglementari, deoarece nu fac obiectul pietei (vinul obtinut nu este
comercializat).
Viticultorii romni primesc anual drepturi de plantare prin ajutor financiar bugetar
(intern), maxim 30% n anul 2007, 35% n anul 2008, ajutorul crescnd cu 10% pna la 75%
n 2014. Drepturile de plantare se acorda pentru cele 30.000 ha negociate cu Uniunea
Europeana.
De asemenea, viticultorii romni beneficiaza de drepturi suplimentare de plantare
(plantari cu vii din soiuri de struguri recomandate si obtinerea vinului DOC) pe o suprafata de
2830 ha (1,5% din suprafata totala de 188700 ha ocupata cu vii). Aceste drepturi suplimentare
constau n sprijin comunitar si se realizeaza pna n anul 2014, cte 353,75 ha pe an.
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
200
n ceea ce priveste drepturi le de replantare , acestea se acorda suprafetelor defrisate,
cu conditia ca plantatia sa fie nscrisa n Registrul Viticol. Dreptul de replantare actioneaza n
economia de piata ca un bon valoric, care poate fi supus vnzarii-cumpararii. Dreptul de
plantare noua se acorda pentru statiunile de cercetare, nfiintarea plantatiilor mama etc., ale
caror produse nu fac obiectul schimburilor comerciale.
n plus fata de cele mentionate, viticultorii beneficiaza, potrivit legii, de prime de
abandon, finantate din buget (sustinere interna). Aceasta masura nu este implementata n
prezent, din cauza lipsei fondurilor financiare.
Sustinerea financiara a sectorului vie -vin s-a realizat, n anul 2004, n urmatoarele
directii:
- s-a acordat 1.000 lei pentru kilogramul de struguri DOC livrati la procesare,
n suma totala de 87 miliarde lei;
- s-a acordat prima de export 8.000 lei/litru pentru cantitatea de 8.080 hl vin
DOC si vin spumant mbuteliat pentru exportul n tari terte UE;
- s-a acordat o subventie de 30% la pretul de cumparare a materialului saditor
viticol certificat;
- au fost implementate programe de promovare a vinului la export prin doua
proiecte: Programul de organizare de Trguri si Expozitii pentru destinatiile
Bordeaux si Moscova, n valoare de 140.000 euro si Programul pentru
promovarea vinului la export, care consta n realizarea de pliante de
promovare a vinurilor romnesti si prezentarea fondului viticol romnesc
etc. Accesul redus al viticultorilor la informatii si individualismul acestora
ngreuneaza procesul de implementare a acestor programe.
4.2.3. Institutii importante. Organismele profesionale si interprofesionale
pe filiera vinului
Performanta economica a sistemului de productie este determinata de eficienta
activitatii institutiilor care actioneaza n diferite faze ale filierei si de serviciile pe care acestea
le ndeplinesc. Agentii economici si institutiile mai importante care actioneaza pe filiera
vinulu i sunt redate n Tabelul nr.4.4.
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
201
Tabelul nr.4.4.
Agentii economici si institutiile care actioneaza pe filiera vinului
FAZA AGENTII ECONOMICI / INSTITUTII Planificarea productiei Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale,
viticultorii, cercetatorii Asigurarea cu resurse
materiale Comerciantii de resurse materiale, vit icultorii, procesatorii
(considerati integratori pentru producatorii agricoli), cooperativele de aprovizionare, institutiile financiare
Productia Viticultorii, familiile acestora Recoltarea Viticultorii, familiile acestora, persoanele angajate temporar
Transportul si depozitarea
Viticultorii, procesatorii, firmele de transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de marketing
Prelucrarea Viticultorii, procesatorii Distributia Angrosistii, detailistii, procesatorii, cooperativele de marketing,
exportatorii Consumul Menaje le, restaurantele, Asociatia Consumatorilor din Romnia,
Oficiul pentru Protectia Consumatorilor Sursa: Manole, V., colab., Diagnosticul de marketing pe filiera de produs n agricultura, Editura Evenimentul
Romnesc, Bucuresti, 2002.
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale reprezinta principala institutie
ce reglementeaza activitatea pe filiera vinului. Conform legii viei si vinului, statul sprijina
nfiintarea organizatiilor de producatori si a filierelor pe produs, pe baza liberei initiative. n
vederea ameliorarii functionarii pietei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlata
si a celor de calitate cu indicatie geografica recunoscuta, guvernul analizeaza propunerile
organismelor de filiera.
Cadrul institutional ce ndeplineste atributiile legate de orientarea activitatilor din
domeniul viticulturii si vinificatiei, precum si pentru ndrumarea si controlul tehnic de
specialitate n realizarea productiei vitivinicole este format din urmatoarele institutii:
Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol;
Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole;
Oficiul National al Viei si Vinului.
Organizatiile profesionale si interprofesionale pe filiera vinului
Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola (ONIV), nfiintata pe data de
25.10.2002, pe baza liberei initiative din organizatiile de producatori, grupeaza toate
asociatiile profesionale de pe filiera vitivinicola, de la cercetare, pepiniere, podgorii, centre de
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
202
vinificatie si pna la retele de distributie si comercializare, degustare etc., cu scopul de a
promova interesele sectorului vitivinicol romnesc.
ONIV are ca scop reglementarea producerii, prelucrarii, depozitarii, distributiei si
comercia lizarii produselor vitivinicole si desfasoara activitati de aparare a intereselor
producatorilor, cu respectarea diversitatii regionale.
Membri ONIV sunt urmatorii8:
- Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romnia (ADAR);
- Asociatia Profesionala Vitivinicola Dealu Mare (APV Dealu Mare), membri
acesteia fiind: Cramele Prahova, Serve Ceptura, Vinterra International,
Domeniile Viticole Franco-Romne, Tohani;
- Asociatia Profesionala a Producatorilor si Comerciantilor de Produse
Vitivinicole si Bauturi Alcoolice (VITIS), membri acesteia fiind Murfatlar
Romnia, Euroavipo, Viticola Aegyssus;
- Asociatia Producatorilor si Exportatorilor de Vinuri din Romnia (APEV),
membri acesteia fiind: Carl Reh Winery, Carpathian Winery, Cotnari Iasi,
Prahova Wine Cellars, Provinum Bucuresti, Recas Winery, S.E.R.V.E.
Bucuresti, Murfatlar Romnia, Vie Vin Vnju Mare, Vincon, Vinterra
International;
- Asociatia Consultantilor Enologi din Romnia (ASCER), membri acesteia
fiind: Exeget Consulting, Blue Software, Bevitech;
- Asociatia Vitivinicola Panciu (AV Panciu), membri acesteia fiind: Veritas
Panciu, Agroindustriala Marasesti, Dyonisos Cotesti;
- Asociatia Vitis Transilvania Jidvei (AV Transilvania Jidvei), membri
acesteia fiind: Jidvei SRL Filiala Alba, Promotion SRL Filiala Blaj, Viticola
SRL, Vitis SRL;
- Asociatia Producatorilor de Vinuri Spumoase si Spumante din Romnia
(APVSS), membri acesteia fiind: Astese Production, Zarea, Romanian Drink
Service, Comoara Pivnitei, Karom Drinks;
- Asociatia Producatorilor de Vermut si alte Bauturi pe baza de Vin
(APVBBV), membri acesteia fiind: Romanian Drink Service, Karom Drinks,
Cramele Prahova;
8 www.oniv.ro
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
203
- Asociatia Profesionala Domeniile Cotnari (AP Domeniile Cotnari), membri
acesteia fiind: SC Cotnari SA, Stoica Florin, Mascan Mariana;
- Asociatia Vie Vin Recas/Timis (AVV Recas/Timis), membri acesteia fiind:
SC Recatim SA Recas, Cramele Recas SRL, SC Scata Lugoj SA, SC
Terevin SA Teremia Mare, Petrea Stefan, Jurca Simona;
- Asociatia profesionala vitivinicola Medgidia (APV Medgidia), membri
acesteia fiind: Fruvimed SA Medgidia, Vitcom SRL Cernavoda, Gramed
SRL Cernavoda, Agromixt SA Cochirleni, Rkatiteli SA Chirnogeni,
Ergovent SRL Cernavoda, Agrostral SA Alimanu etc.;
- Asociatia Interprofesionala Vitivinicola Vrancea Pietroasa, membri
acesteia fiind: SC Vincon Vrancea SA, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare
pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa, SC Senator Prodimpex SRL.
Producatorii de vin sunt reprezentati, la nivelul sectorului, de Patronatul National al
Viei si Vinului. Patronatul se constituie ca o asociatie a industriasilor din Romnia, viticultori,
producatori, distribuitori si exportatori de vinuri, distilate si bauturi alcoolice pe baza de must,
vin si produse vinicole. Scopul asociatiei este de a identifica si promova sistematic si unitar
interesele profesionale specifice viticulturii si industriei producatoare de vinuri din Romnia.
PNVV, ca asociatie patronala, reprezinta, sustine si apara interesele membrilor ei n relatiile
cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane fizice si juridice9.
Printre realizarile Patronatului se numara reducerea accizei la vinuri. Masura de
eliminare a accizelor la vin se nscrie n politica de reducere a fiscalitatii pe filiera vinului,
pentru ncurajarea producatorilor interni, pretul vinului scaznd cu 30-35%, si evitarea
riscului ca Romnia sa devina o tara importatoare. Fondurile financiare care ar fi fost platite
ca accize ar putea fi folosite de producatori pentru refacerea patrimoniului viticol mbatrnit.
Reprezentantii Patronatului National al Viei si Vinului apreciaza ca sumele platite ca accize la
bugetul de stat sunt estimate la 381 miliarde lei, cu mult peste valoarea subventiilor acordate
acestui sector, care se ridica, n anul 2003, la 19 miliarde de lei. Nivelul subventiei a scazut n
anul 2003 cu 78%, fata de anul 2002 cnd, prin H.G. 210/2002 publicata n
M.Of.171/11.martie.2003, s-a aprobat un nivel al subventiei de 90 de miliarde lei.
9 www.pnvv.ro
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
204
4.2.4. Serviciile prestate viticultorilor si vinificatorilor
Institutiile publice si private prezentate n componenta precedenta asigura diferite
servicii de care depinde eficienta activitatii agentilor economici de-a lungul filierei. Daca
serviciile de informare, creditare, transport, aprovizionare, asistenta tehnica, depozitare etc.
sunt usor accesibile oricarui viticultor si procesator de vin, atunci si productia de struguri la
hectar si calitatea acesteia si a vinului obtinut vor fi mai ridicate.
Informarea viticultorilor se realieaza diferit, n functie de dimensiunea si marimea
fermelor viticole. Cu ct fermele sunt mai mari, si implicit detin putere financiara mai
ridicata, cu att mai mult creste accesul la informatie, prin mijloacele clasice tiparituri,
conferinte, mijloace media - si prin mijloace moderne, cum ar fi internetul.
Un rol important n furnizarea de informatii revine urmatoarelor institutii: Institutul
National de Statistica, care elaboreaza Anuarul Statistic, Agentia Nationala de Consultanta n
Agricultura, care are reprezentante n fiecare judet, institutiile de cercetare care realizeaza
studii periodice asupra pietei vinului, mbunatatirii tehnologiilor de productie etc.
Creditarea agricultorilor pentru finantarea lucrarilor sau pentru investitii se realizeaza
prin institutiile de specialitate. Acestea detin un rol important n cresterea investitiilor n
agricultura, cu att mai mult n viticultura unde principala problema o reprezinta mbatrnirea
viilor. Necesitatea ntineririi viilor este dublata de cea a nlocuirii viilor hibride cu vii nobile,
pna n anul 2014. n urma negocierii dosarului agricol cu Uniunea Europeana s-a stabilit o
perioada de tranzitie de 8 ani necesara pentru eliminarea din cultura a viilor de hibrizi direct
producatori, impusa de R(EC) nr.1493/1999 (care prevede folosirea exclusiva a soiurilor
nobile pentru vin, recomandate si autorizate la plantare recunoscute si admise n clasificarea
varietatilor de vita de vie, precum si a hibrizilor interspecifici). 10
Transportul este asigurat de firme specializate, intermediari si integratori si intervine
n urmatoarele faze ale filierei: aprovizionarea cu resurse materiale, transportul strugurilor la
crama si distributia vinului. Principalele probleme ce afecteaza furnizarea eficienta a acestui
serviciu sunt: starea precara a drumurilor, uneori chiar inaccesabilitatea acestora, parcul de
autovehicule nvechit si poluant, restrictiile privind tranzitarea oraselor de catre camioane etc.
10 ***, Documentul de Pozitie al Romniei, Capitolul 7 Agricultura, www.mapam.ro
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
205
Aprovizionarea consta n aducerea n ferma a resurselor materiale: material saditor
viticol, substante fertilizante, pesticide, masini si utilaje, scule si piese de schimb,
echipamente de irigat etc. Asigurarea resurselor materiale este unul dintre serviciile cele mai
eficiente ale filierei, fiind furnizat de retele specializate n aprovizionarea fermelor.
Majoritatea resurselor materia le pentru viticultura si vinificatie , inclusiv materialul saditor,
provin din import.
Asistenta tehnica este slab asigurata n podgoriile mici, unde producatorii ramn
tributari metodelor traditionale de cultivare a vitei de vie si tehnicilor artizanale de obtinere a
vinului. Marile plantatii viticole si ntreprinderile de procesare dispun nsa de personal
calificat si de tehnica moderna pentru realizarea lucrarilor agricole si prelucrarea strugurilor.
Depozitarea este activitatea care se ntlneste n urmatoarele puncte ale filierei:
stocarea strugurilor pna la intrarea n prelucrare si stocarea vinului pentru vnzarea continua
a acestuia pe tot parcursul anului si/sau pentru nvechire.
4.2.5. Potentialul vitivinicol al Romniei. Conditiile de mediu pentru
cultura vitei de vie
n Romnia , vita de vie se cultiva n arealele consacrate traditional acestei activitati,
situate mai ales n zona colinara, pe nisipuri, precum si pe alte terenuri cu conditii favorabile,
denumite areale viticole, care sunt supuse delimitarii teritoriale. Plantatiile de vita de vie se
grupeaza, teritorial, n zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri
viticole.
Calitatea strugurilor si a vinului, randamentul la hectar, gradul de maturitate al
strugurilor, pretul de valorificare si alte elemente sunt influentate de conditiile pedoclimatice
n care are loc procesul de productie al strugurilor. Umiditatea prea scazuta sau prea ridicata,
temperaturile prea mari sau prea mici, vnturile prea puternice, pantele prea nclinate sau alti
factori negativi afecteaza semnificativ productia de struguri.
Dupa recoltare, calitatea strugurilor nu mai poate fi mbunatatita, de aceea pentru
obtinerea unor produse de calitate se actioneaza n timpul vegetatiei, prin valorificarea
factorilor favorabili de mediu si prin prevenirea actiunii factorilor nefavorabili. Prevenirea
ncepe cu identificarea conditiilor optime de mediu (Tabelul nr.4.5.), a constrngerilor si
continua cu masurarea efectelor negative (Tabelul nr.4.6.).
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
206
Tabelul nr.4.5.
Conditiile optime de crestere a vitei de vie
Tip Cernoziom, brun de padure, brun roscat de padure, cu substrat pietros, calcaros si terenuri nisipoase.
pH 6-7
SOLUL
Panta Cel mult 24% CERINTELE DE APA
De la legarea boabelor pna la nceputul coacerii
Optim termic 25-30 0 C TEMPERATURA Suma gradelor 2500-3000 0 C Suma orelor de stralucire a soarelui
1500-2000 ore LUMINA
Atentie planta heliofila
UMIDITATE 70-80% Sursa: Manole, V., colab., Diagnosticul de marketing pe filiera de produs n agricultura, Editura Evenimentul Romnesc, 2002, pag. 25. Conditiile optime de cultivare a vitei de vie, prezentate n tabel, se regasesc n multe
dintre podgoriile Romniei. Acest avantaj comparativ al tarii noastre, care face posibila
obtinerea de vinuri de calitate superioara, trebuie valorificat de producatorii romni prin
strategii de marketing care sa permita patrunderea vinurilor romnesti pe pietele
internationale, n special pe piata europeana, unde consumul acestei bauturi este n crestere.
n cazul n care conditile de mediu nu se regasesc ntre limitele amintite, efectele
asupra calitatii si cantitatii productiei de struguri sunt prezentate n Tabelul nr.4.6.
Tabelul nr.4.6.
Efectele negative ale factorilor de mediu asupra productiei de struguri
FACTORI RESTRICTIVI DE MEDIU
EFECTELE ASUPRA PRODUCTIEI
Lipsa apei Boabe mici APA Exces de apa Caderea florilor, atacuri de boli,
acrirea bobului Negative foarte
scazute nghetarea lemnului, caderea
inflorescentelor si a frunzelor tinere TEMPERATURA
Pozitive foarte ridicate
mpiedicarea procesului de polenizare
LUMINA Lipsa luminii Afectarea procesului de coacere a strugurilor, debilitarea plantelor
Sursa: Manole, V., colab., Diagnosticul de marketing pe filiera de produs n agricultura, Editura Evenimentul Romnesc, 2002, pag. 25.
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
207
4.2.6. Materialul saditor utilizat n viticultura
n viticultura se admite folosirea urmatoarelor categorii de material saditor: vite
altoite, vite nealtoite din soiuri roditoare si vite portaltoi. Vitele altoite pot fi plantate pe orice
tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri11.
Pentru viitorul vin, materialul saditor are un rol covrsitor, acesta determinnd
calitatile senzoriale, att de apreciate de consumatori. Caracteristicile materialului biologic
utilizat n viticultura sunt prezentate n Tabelul nr. 4.7. Butasii HPD, rezistenti la filoxera, sunt
interzisi la plantare.
Tabelul nr.4.7.
Caracteristicile materialului saditor viticol
Caracteristici Vite nobile altoite
Vite nobile pe radacini proprii
Butasi HPD
Productia la hectar Mare Medie Mica Calitatea strugurilor Buna Moderata Slaba Costul de achizitie Mare Mediu Mic Cererea Mare Medie Mica
Din vitele nobile altoite se obtin cele mai ridicate productii medii, struguri de calitate
superioara si, implicit, vinuri cu calitati senzoriale deosebite, din clasa vinurilor nobile, cu
denumire de origine controlata si trepte de calitate. Pretul ridicat al vitelor nobile face
inaccesibila achizitionarea acestora de catre viticultorii cu putere financiara redusa.
Gospodariile taranesti rezultate n urma aplicarii legii fondului funciar nu au recurs la
achizitia de material saditor de calitate. Acest lucru este evidentiat de statisticile nationale
care arata ca din suprafata totala cultivata cu vita de vie n anul 2003 de 233.000 ha, 116.000
ha (49,7%) sunt cultivate cu vite altoite si indigene si 117.000 ha (50,3%) cu vii hibride.
Sursele de achizitionare a materialului saditor sunt retelele specializate si cele
nespecializate. n primul caz este vorba de unitati ce au ca obiect de activitate asigurarea cu
resurse materiale a fermelor si care dispun de logistica de distributie (parc auto propriu,
depozite, agenti de vnzare, puncte de desfacere). n cel de -al doilea caz, prin retea
11 Legea 244/2002 a viei si vinului n sistemul organizarii comune de piata.
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
208
nespecializata se au n vedere pietele organizate ocazional, periodic sau permanent, de unde
producatorii agricoli se aprovizioneaza cu diverse resurse materiale.
Accesul viticultorilor la materialul saditor de calitate este o problema importanta a
filierei deoarece decizia de achizitionare a unui material saditor pentru a nfiinta o plantatie de
vita de vie are repercusiuni pentru o lunga perioada de timp (30-40 de ani). Costurile ridicate
de nfiintare a unei plantatii de vie nobila au determinat viticultorii cu putere financiara redusa
sa apeleze la folosirea butasilor HPD.
Conform prevederilor Legii viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei
vitivinicole 12, suprafetele plantate cu soiuri interzise, respectiv cele cu hibrizi direct
producatori, se supun defrisarii ntr -un interval de 15 ani de la publicarea legii, pe baza unor
programe de sprijin de renfiintare a plantatiilor. Aceste programe constau n punerea la
dispozitia producatorilor viticoli a materialului saditor din soiuri recomandate si autorizate
pentru replantare. Pentru abandonul definitiv al suprafetelor cu hibrizi direct producatori
interzisi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau familie, se acorda prime de
abandon.
4.3. Productia de struguri
4.3.1. T ehnologiile de obtinere a strugurilor
Din punctul de vedere al agrotehnicii utilizate, viticultorii se mpart n doua mari
categorii: viticultorii care aplica tehnologii moderne si viticultorii care aplica tehnologii
traditionale. n primul caz putem vorbi despre ferme de dimensiuni mari, despre
productivitate si calitate ridicate si despre desfacerea produselor pe piata. n cel de-al doilea
caz este vorba despre ferme de dimensiuni reduse, despre randamente si produse de calitate
reduse si despre autoconsum.
Din punctul de vedere al tehnologiei de productie, pentru nfiintarea culturii de vita de
vie, solul este arat, groapa de plantare fiind sapata manual la 50 cm adncime, respectnd
distanta ntre rnduri de 2 m, iar pe rnd de 1,2 m.
12 Legea viei si vinului n sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr.244, articolele 4 si 5, M.O.nr.333 din 20/05/2002.
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
209
n timpul vegetatiei, fermierii elaboreaza si pun n practica un program de protectie a
vitei de vie prin actiuni de stropire contra daunatorilor si a bolilor, fertilizari si irigari prin
scurgerea apei la suprafata, aspersiune sau picurare, cu o norma de udare ntre 500 si 800 m3
la hectar, n lunile iulie -august, cnd are loc procesul de crestere si umplere a bobului de
strugure. Alte actiuni ntreprinse n timpul vegetatiei se refera la controlul si nlaturarea
buruienilor.
Aceste activitati necesita un volum mare de munca. Principala sursa a fortei de munca
n micile gospodarii o reprezinta familia si angajatii temporari, care sunt solicitati cu mai mare
intensitate la lucrarile de prasit si recoltare.
4.3.2. Tratamentele prerecoltare aplicate culturii vitei de vie
Combaterea bolilor si a daunatorilor reprezinta o operatie importanta a tehnologiei de
producere a strugurilor. Aceasta lucrare agrotehnica se detaseaza prin importanta de celelalte,
deoarece bolile vitei si vinului si daunatorii provoaca pierderi mari de productie, att din
punct de vedere cantitativ, ct si din punct de vedere calitativ.
De-a lungul filierei vinului, bolile si daunatorii actioneaza n diferite faze: n timpul
vegetatiei vitei de vie, dupa recoltare n timpul depozitarii strugurilor, n timpul depozitarii
vinului.
n ncercarea de a preveni pierderile de recolta se impune identificarea bolilor si a
daunatorilor si a efectelor induse de acestea. n cultura vitei de vie au fost identificate
numeroase boli si multi daunatori13, cei mai importa nti f iind prezentati n tabelul nr.4.8.
nainte de recoltare, viticultorii efectueaza operatiuni specifice care au ca scop
cresterea cantitativa si calitativa a productiei de struguri. Astfel de operatiuni sunt: plivitul,
ciupitul, copilitul, crnitul, desfrunzitul, rarirea inflorescentelor si ngropatul butucului14.
Plivitul consta n ndepartarea lastarilor nefertili, crescuti pe lemn vechi. Se executa
dupa nflorit, determinnd cresterea productiei cu 20%.
Ciupitul reprezinta taierea vrfului de crestere a lastarilor cu rod si se executa naintea
nfloritului.
13 Mateescu, F., Livada, gradina si via boli, daunatori si tratamente mpotriva acestora, Editura M.A.T.S., 1996. 14 Manescu, B., Stefan, Marcela, Sisteme horticole comparate, Editura Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2003.
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
210
Tabelul nr.4.8.
Bolile si daunatorii vitei de vie
Denumirea bolilor sau a daunatorilor
Tratamente le Efecte le asupra vitei de vie
Semnificatia economica
Mana n timpul vegetatiei cu:
Dithane, Captan, Sandofan
-Pete pe frunze. Acestea se usuca si
cad.
- mai putine frunze -mai putina
fotosinteza-mai putina productie
(aspect cantitativ) Fainarea n timpul
vegetatiei cu: Karathane, Tilt, Topas, Sulf praf
- Pete pe frunze. Acestea se usuca,
dar nu cad. - Florile devin
brune si se usuca. - Lastarii capata o
culoare bruna.
- pierderi cantitative
de productie
Putregaiul cenusiu
nainte de cules - ataca strugurii n prga. Boabele se nmoaie, crapa si vor fi acoperite de mucegai cenusiu.
- pierderi calitative - reducerea pretului
- cerere nesatisfacuta
Molia n vegetatie cu:Decis, Fastac,
Karate
- se hraneste cu boboci florali, cu bobite verzi, cu boabe coapte.
Boabele atacate sunt napadite de
mucegaiuri si putrezesc.
- pierderi calitative - reducerea pretului
- cerere nesatisfacuta
Acarieni Zeama bordeleza sau Mitac
- atrofierea lastarilor,
- scuturarea internodurilor,
- avortarea inflorescentelor ,
- stagnarea cresterii lastarilor.
Pierderi cantitative de productie
Sursa: Mateescu, F., Livada, gradina si via boli, daunatori si tratamente mpotriva acestora, Editura M.A.T.S., 1996.
Copilitul se efectueaza prin scurtarea lastarilor secundari (copili), avnd ca efect
obtinerea unor productii suplimentare de pe copili de la 1500 la 8000 kg/ha.
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
211
Crnitul reprezinta suprimarea a 6-7 frunze tinere din vrful lastarilor cu rod si fara
rod, n scopul obtinerii unei coaceri mai bune a lemnului si cresterii continutului n zahar al
strugurilor.
Desfrunzitul si rarirea inflorescentelor are ca efect o mai buna iluminare, ceea ce ajuta
la coacerea si colorarea uniforma a boabelor.
ngropatul butucului, desi este o operatiune postrecoltare, este demna de amintit
datorita importantei sale de a proteja butucul de vie mpotriva nghetului peste iarna. Operatia
consta n acoperirea plantei toamna cu un strat de pamnt de 5-15 cm.
4.3.3. Recoltarea strugurilor
Cu aceasta activitate se ncheie etapa agricultura a filierei produsului vin. Cnd si cum
se recolteaza strugurii sunt operatiuni care determina starea de calitate a acestora dupa
recoltare si calitatea viitorului vin. Strugurii recoltati prea timpuriu contin putin zahar si mult
acid, iar vinul este astringent. n functie de raportul aciditate/zaharuri si de evolutia cantitativa
a productiei de struguri, se pot identifica mai multe momente de recoltare15:
Maturarea fiziologica momentul fertilitatii semintelor, recoltarea se face doar pentru
studiile de ameliorare a soiurilor pentru obtinerea plantelor din seminte.
Maturarea deplina momentul n care strugurii nu mai cresc n greutate, iar
transformarea acizilor n zaharuri este partiala, se realizeaza productii mari la hectar, strugurii
fiind folositi pentru consum.
Maturarea tehnologica sau industriala se diferentiaza n functie de tipul de vin ce
se doreste a fi obtinut, fiind specifica fiecarui tip de soi, astfel, se urmareste cresterea
procentului de zaharuri, neinfluentnd prea mult reducerea productiei la hectar (maxim 10%),
deoarece dupa maturatia deplina strugurele nu mai acumuleaza cantitativ, ci ncep sa apara
procese de deshidratare concomitent cu cele de acumulare de zaharuri.
Supramaturatia recolta de struguri se lasa pentru acumulari superioare de zaharuri n
detrimentul productiei la hectar (-20-25%), fenomen asimilat cu stafidirea boabelor, prin
prelucrarea acestor struguri obtinndu-se valoroase vinuri licoroase.
Botritizarea fenomen natural ce apare n anumite podgorii (Pietroasele, Cotnari) la
strugurii aromati (Grasa, Tamioasa) si reprezinta, de fapt, infectarea boa belor de struguri cu
15 Boboc, D., Procesarea produselor agricole , Editura Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2002.
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
212
mucegaiul nobil. Pierderile cantitative de productie pot ajunge la 40% la hectar, dar exista o
anumita categorie de consumatori care apreciaza acest vin.
Recoltarea strugurilor se face n luna septembrie, manual n gospodariile care detin
suprafete mici de vie, prin taierea ciorchinelui si punerea lui n galeti de plastic si mecanizat
n fermele viticole mari, cu combine ncalecatoare pe rndul de vie, echipate cu sisteme de
batere a butucului si prelate colectoare. Benele trebuie sa f ie din inox, fibra de sticla sau lemn,
ele nu trebuie sa contina fier (aciditatea din vin ar conduce la dislocarea ionilor de fier,
microelemente ce pot determina deprecieri ale viitorului vin).16
Normele de recoltare a strugurilor pentru vin sunt de 600 kg/zi/om la recoltarea
manuala si de 25-30 tone/zi/combina de recoltat la recoltarea mecanizata.
Recoltarea manuala a strugurilor pentru vin necesita forta de munca numeroasa si
scumpa, iar recoltarea mecanizata a strugurilor prezinta dezavantajul ca diminue aza calitatea
strugurilor prin spargere si lovire. Deoarece pretul masinilor de recoltat este ridicat si
investitiile pentru achizitionarea lor sunt mari, viticultorii recurg la recoltarea manuala, forta
de munca fiind mai ieftina.
O atentie deosebita trebuie acordata pastrarii integritatii boabelor, deoarece aparitia
mustuielii conduce la oxidarea acestora pe timpul transportului si depozitarii. Datorita oxidarii
se depreciaza puternic calitatile vinului n sensul nchiderii la culoare a acestuia, precum si a
pierderii fructuozitatii. Pentru a preveni oxidarea, se trateaza strugurii, nca din bene, cu
solutie de bioxid de sulf.
Productiile medii de struguri la hectar variaza de la an la an, de la podgorie la
podgorie. n tabelul nr.4.9. este prezentata dinamica productiei medii de struguri la hectar si
productia totala de struguri. Destinatiile productiei de struguri sunt prezentate n tabelul
nr.4.10.
n perioada de tranzitie, productiile totale si medii de struguri au variat anual n functie
de conditiile climatice, de schimbarea structurii soiurilor, n detrimentul viilor nobile si
indigene si de gradul n care s-au respectat tehnologiile de cultura.
Un aspect negativ important al filierei vinului l reprezinta randamentele foarte reduse.
Decalajul nregistrat n tara noastra la nivelul productiei medii de struguri la hectar fata de
Uniunea Europeana este de 3000 kg/ha , aceasta stare de fapt avnd un puternic impact negativ
asupra eficientei economice n aceasta faza a filierei.
16 Cotea, C., colab., Oenologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
213
Tabelul nr.4.9.
Productiile medii si totale de struguri, n Romnia
Anul Productia medie de struguri
(kg/ha)
Productia totala de struguri (mii tone)
1990 4245 954 1995 5245 1314 2000 5212 1295 2001 4568 1122 2002 4414 1077 2003 4591 1078
2004* 5529 1060
4.3. Productiile medii si totale de struguri, n Romnia
0
2000
4000
6000
1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004
Productia medie (kg/ha)
Productia totala (mii tone)
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2004, *MAPDR www.mapam.ro
Tabelul nr.4.10. Balanta strugurilor (n echivalent struguri proaspeti)
(2002-2003) - tone - Nr. crt.
Specificare 2002 2003 2003/2002 (%)
A. RESURSE (1+2) 1089807 1097735 100,7 1. Productia utilizabila 1076688 1077986 100,1
2. Import 13119 19749 150,5
B. UTILIZARI (3+4) 1089807 1097735 100,7
3. Export 197 4007 20 ori 4. Disponibilitati interne pentru consum
(5+6+7+8) 1089610 1093728 100,4
5. Consum intermediar (5.1.+5.2.+5.3.+5.4.)
956882 1013054 105,9
5.1. Consum samnta - - -
5.2. Consum furaje - - - 5.3. Prelucrare industriala 956882 1013054 105,9
5.4. Transformare industriala - - -
6. Pierderi total 1508 905 60
7. Var iatie de stoc -88 169 * 8. Disponibil pentru consumul uman 131308 79600 60,6 Sursa: Bilanturi alimentare n anul 2003, INS, Bucuresti, 2004
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
214
Asa cum se observa din tabelul nr.4.10., utilizarea principala a strugurilor o reprezinta
vinificatia. Exportul strugurilor, desi n crestere n anul 2003 fata de anul 2002, este
nesemnificativ, detinnd o pondere de 0,36% din total utilizari. Balanta comerciala externa a
produsului struguri este dezechilibrata, importul depasind exportul, n anul 2003, cu 15.742
tone.
4.3.4. Costurile obtinerii productiei de struguri. Eficienta activitatii
viticole
n acest punct al filierei, care finalizeaza etapa agricultura, se calculeaza costurile cu
nfiintarea plantatiei si cele de producere a vinului.
Costurile variaza mult n functie de tipul fermei si de marimea acesteia. Viticultorii
care detin suprafete mici de vie tin o evidenta mentala sau scriptica a ceea ce au cheltuit cu
nfiintarea si ngrijirea viei si cu valorificarea strugurilor. Unitatile agricole care detin
suprafete mari de vie tin o evidenta scriptica si computerizata a cheltuielilor de productie.
n esenta, n calculul costului de productie se tine seama de retribuirea fortei de
munca, de valoarea resurselor materiale utilizate si a activitatilor de transport si valorificare.
Cheltuielile materiale reprezinta ponderea cea mai mare - 46,4% - din totalul
cheltuielilor de productie a strugurilor, urmate de cheltuielile cu forta de munca 41,8%. n
varianta optimista a negocierii unui pret de vnzare de 11.000 lei pe kilogram si obtinerii unei
productii medii de 9.000 kg, o unitate de producere a strugurilor nregistreaza venituri de
99.000.000 lei / ha, cheltuieli totale de 57.856. 370 lei / hectar, valoare adaugata de 72.198.030
lei /ha si un profit de 41.143.630 lei / ha, ceea ce nseamna o rata a rentabilitatii de 71% si o
marja de profit de 41%.
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
215
Tabelul nr.4.11.
Bugetul de venituri si cheltuieli pentru produsul struguri vin, 2004
Valoarea Nr. crt. Indicatori U.M. Absoluta %
I CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4)
mii lei/ha 26.801,97 46,4
1 Cheltuieli cu materii prime si materiale mii lei/ha 19.063,72 -samnta si material saditor mii lei/ha - -ngrasaminte si amendamente mii lei/ha 5.786,30 -pesticide mii lei/ha 5.282,42 -alte materiale mii lei/ha 7.995,00 2 Cheltuieli cu lucrarile mecanice mii lei/ha 5.831,93 3 Cheltuieli cu irigatiile mii lei/ha - 4 Cheltuieli cu aprovizionarea (10% din
1) mii lei/ha 1.906,32
II CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA*
mii lei/ha 24.211,98 41,8
III ALTE CONSUMURI (5+6+7+8) mii lei/ha 6.842,42 11,8 5 Cheltuieli generale (4% din I+II) mii lei/ha 2.040,61 6 Dobnzi la credite de productie mii lei/ha 2.946,45 7 Asigurari (3% din I+II) mii lei/ha 1.530,36 8 Amortisment cladiri, utilitati mii lei/ha 325,00 A TOTAL CONSUMURI
INTERMEDIARE (I+II+III) mii lei/ha 57.856,37 100
A1 din care pentru productia principala mii lei/ha 57.856,37 B VALOAREA PRODUCTIEI mii lei/ha 99.000,00 B1 din care pentru productia principala mii lei/ha 99.000,00 C VENIT IMPOZABIL (B-A) mii lei/ha 41.143,63 (-) Impozite si taxe mii lei/ha - (+) Alocatii si subventii mii lei/ha -
D VENIT NET mii lei/ha 41.143,63 Marja de profit (D:B/100)
% 41,5
E Eficienta economica Rata rentabilitatii
(D:A1/100) % 71
F COST DE PRODUCTIE (A1:Q) lei/kg 6.428,50 G PRET PIATA INTERN
PREVIZIBIL lei/kg 11.000,00
* Cuprinde consumurile cu forta de munca ziliera, permanenta si obligatiile fata de stat; Sursa: prelucrare dupa fisele tehnologice furnizate de Ministerul Agricult urii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
216
4.4. Procesarea strugurilor
4.4.1. Transportul strugurilor
Odata recoltati, strugurii au trei destinatii: valorificarea pe piata interna, vinificatia si
industrializarea pentru obtinerea sucurilor, compoturilor etc. n primul caz filiera se opreste la
vnzarea strugurilor de masa. n cel de -al doilea caz, filiera continua cu operatiile de obtinere
a vinului, stabilizarea, mbutelierea si vnzarea acestuia. Strugurii trebuie prelucrati ntr-un
timp ct mai scurt pentru a prentmpia atacurile microorganismelor, mentinndu-se valoarea
de soi.
De la locul recoltarii pna la cel al prelucrarii, n timpul transportului, strugurii nu
trebuie zdrobiti, pentru a evita aparitia mustuielii. Mijloacele de transport trebuie sa permita
ncarcarea/descarcarea mecanizata. De asemenea, o atentie deosebita trebuie acordata
materialului din care este confectionata bena de transport. Daca aceasta nu este din inox, sticla
sau lemn, pentru a evita contactul direct al strugurilor cu metalul, vehiculele basculante se
izoleaza cu folie de polietilena sau cu lacuri antiacide.
Transportul strugurilor de la locul de productie la locul de prelucrare se realizeaza de
catre viticultor, de catre unitatea de vinificatie, daca exista un contract comercial de
valorificare, si, implicit, de transport ntre viticultor si unitatea respectiva, sau de catre
societati comerciale specializate n transportul strugurilor.
Din punct de vedere al eficientei economice la nivelul ntregii filiere, transportul ar
trebui sa fie efectuat de catre unitatile de vinificatie, care dispun de parc auto propriu,
amortizarea asupra mijloacelor fixe nregistrndu-se indiferent de volumul produselor
transportate. Cu ct acest volum creste, cheltuielile de transport pe unitatea de produs scad.
4.4.2. Tratamente post-recoltare
La crama, strugurii sunt receptionati cantitativ si calitativ.
Receptia cantitativa se realizeaza prin trecerea mijlocului de transport pe bascula, nti
plin, apoi fara struguri, diferenta reprezentnd cantitatea de struguri receptionata.
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
217
Receptia calitativa are ca scop aprecierea organoleptica a integritatii boabelor,
specificitatea soiului, gradul de maturitate si de sanatate al recoltei. Pentru determinarea
concentratiei de zahar si a aciditatii se preleveaza randomizat ciorchini din mijlocul de
transport.
Principalele caracterisitici ale produsele horticole care influenteaza marketingul
acestora sunt sezonalitatea si perisabilitatea. Pe de o parte, cererea pentru astfel de produse
este continua, iar pe de alta parte, oferta este prezenta pe piata doar n anumite momente ale
anului. Pentru a prelungi perioada de ofertare, produsele horticole sunt tratate chimic si sunt
depozitate n conditii speciale de microclimat. Aceleasi operatii se efectueaza si n scopul
pastrarii integritatii si calitatii produselor perisabile, care sunt atacate de microorganismele
din mediu, la scurt timp dupa recoltare.
n cazul strugurilor, tratamentele postrecoltare se aplica strugurilor de masa care se
consuma n stare proaspata si strugurilor de vin care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare
si care se pastreaza n camere frigorifice. Tratamentele se realizeaza cu bioxid de sulf.
4.4.3. Prelucrarea strugurilor
Obtinerea vinului este una dintre cele mai importante activitati ale filierei vinului.
Produsele agricole perisabile si sezoniere sunt supuse procesului de prelucrare pe de o parte
pentru a prelungi viata produsului si pe de alta parte pentru a satisface cerintele
consumatorilor pentru produsele prelucrate.
Procesarea strugurilor se realizeaza mai mult pentru a satisface cerintele
consumatorilor pentru vin si mai putin pentru a prelungi termenul de viata al strugurilor.
Prelucrarea strugurilor se poate realiza industrial, n unitati specializate de vinificatie,
sau artizanal, n cramele si pivnitele exploatatiilor agricole familiale care cultiva vita de vie.
Procesarea consta n urmatoarele operatiuni: zdrobire, presare, fermentare si aplicarea de
tratamente cu bioxid de sulf.
Principalii producatori de vin din Romnia sunt17:
S.C. Murfatlar Romnia SA detine 2100 ha cuprinse n arealul viticol din zona
localitatilor: Basarabi, Valul Traian, Poarta Alba, Siminoc si Valea Dacilor.
Complexul de vinificatie are o capacitate totala de 250.000 hl. Productia de
17 www.vinbun.ro
Diagnosticul de marketing pe filiera vinului
218
vinuri are o structura sortimentala formata din 70% vinuri albe. Cifra de afaceri,
n anul 2004, a fost de 450 miliarde lei, iar productia a fost de 10 milioane litri.
Murfatlar Romnia , care este principalul exportator de vinuri mbuteliate,
exporta n peste 15 tari dintre care cele traditionale sunt: SUA, Marea Britanie,
Germania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Israel, Japonia.
S.C. Vincon Vrancea este cel mai mare producator de vinuri din Romnia cu o
experienta n domeniu de peste 50 de ani. Situat n Regiunea Vrancea, cel mai
mare areal viticol al tarii, societatea detine suprafete cultivate de peste 28.000 ha
de vita de vie, cuprinse n 3 podgorii celebre: Panciu, Odobesti si Cotesti.
Proprietar a 25 de unitati de productie, pivnite si centre de colectare a
strugurilor, Vincon Vrancea S.A poate procesa ntr-un sezon aproa pe 40.000
tone de materie prima. Productia anului 2004 a fost de 23 milioane litri de vin.
S.C. Veritas Panciu este situata chiar n mijlocul podgoriei Panciu si produce n
principal struguri de vin, dar si struguri de masa. Din 1700 de hectare de
podgorie, 1500 de hectare sunt cu struguri de vin. Colectia cuprinde o suprafata
de 6 hectare si un total de 82 de sortimente de vinuri din care 16 sunt soiuri
rezistente si hibrizi. Colectia urmareste obtinerea unor productii ridicate de
struguri, de calitate superioara, la preturi mici si rezistenti la nghet.
Complexul de vinificatie Jidvei se gaseste n Podgoria Trnave si se ntinde pe o
suprafata de circa 1400 ha, cultivate cu urmatoarele soiuri: Feteasca Regala (450
ha), Riesling (280 ha), Sauvignon Blanc (200 ha), Muscat Ottonel (150 ha),
Feteasca Alba (140 ha), Traminer (50 ha), Chardonnay (30 ha), Pinot Gris,
Opoto, Sylvaner si Ezerfrut (100 ha). Din ntreaga suprafata cultivata, anual se
rennoiesc aproximativ 50 ha. Vrsta medie a plantatiilor este de 10 ani, o data
cu replantarile facndu-se si nlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu
cele calitative. Din punct de vedere financiar, este un centru puternic, dat fiind
exportul tot mai ridicat si consumul mare.
S.C. Cotnari S.A. Podgoria Cotnari se ntinde pe 1800 ha, productia pe hectar
fiind de 70-80% din productia celorlalte podgorii din tara sau din strainatate.
Vinurile de Cotnari sunt foarte cautate att datorita raritatii ct si a calitatii
deosebite. S.C. Cotnari S.A. a reusit sa planteze vii si n alte zone din localitate:
108 ha cu Feteasca Alba, 51 ha cu Tamioasa Romneasca, 21 ha cu Francusa si
Performanta economica pe filiera de produs n agricultura
219
5 ha cu Grasa. Procesul de vinificatie se desfasoara n conditii moderne printr-un
sistem industrial realizat ntre 1996-1998, cu o capacitate de productie de 50 de
vagoane de struguri n 12 ore si cu o capacitate de depozitare de 1050 de
vagoane din care 525 vagoane sunt depozitate n pivnite pentru conservare.
Vinuri sunt expediate catre diverse destinatii n butoaie de stejar sau n
recipiente de sticla. Societatea detine si un cabinet experimental care contine
800.000 de sticle, unele din 1967. Producatorii de vin din Cotnari au fost
premiati cu 150 de medalii la 20 de concursuri nationale si cu 95 de medalii la
15 concursuri internationale. Vinurile de Cotnari sunt exportate n tari precum:
SUA, Uniunea Europeana, Japonia, Rusia, Tarile Baltice.
S.C. Vinia Iasi S.A. detine 5.000 ha de vie pe rod si prelucreaza anual 30.000
40.000 tone struguri. Productia anul 2004 a fost de 250.000 hl de vin.
Exporturile reprezinta 60% din totalul productiei societatii pe relatii traditionale:
Germania, Rusia, Israel, SUA si Japonia.
Principalele neajunsuri n aceasta faza a filierei constau n: costurile ridicate ale
materiei prime, echipamentele si masinile nvechite, insuficienta materiei pr ime suprafetele
cultivate cu