Piataaa de Capital Si Tranzactiile Bursiere

8/16/2019 Piataaa de Capital Si Tranzactiile Bursiere

1/15

Pia a de capitalț Pia a de capital este termenul general folosit pentru a desemna pia a în cadrul căreiaț țsunt vândute i cumpărate instrumente financiare. Această pia ă include toate entită ile iș ț ț ș

opera iunile care sus in aceste procese.ț ț

Componentele pie ii de capitalț :

• Pia ţa primar ă de capital este în esenţă piaţa procesului investiţional. Ea este canalul delegătură între economia financiară şi economia reală, este modalitatea de transformarea activelor financiare în active real economice. Investiţia economică înseamnăcreştere de capital real economic. Determinant însă pentru activitatea productivă este

accesul la capital ca resursă economică, respectiv factor de producţie. Aceasta seface prin intermediul pieţei primare de capital, care acţionând ca o component majorăîntro economie cu mecanisme financiare de!voltate este inclusă în piaţa de capital.

Pia ţa secundar ă de capital este sim"olică, dar folosind instrumente de tipul acţţiunilor care poartă în ele atri"utele dreptului de proprietate, conferă imaginea economieireale, fiind o măsură a capitalului real economic. Investiţia pe piaţa secundară decapital, plasamentul, este un proces pur financiar, sim"olic ce tran!acţionea!ă titlurifinanciare, active pur financiare care se constituie în instrumentele acestei pieţe. #n

ansam"lul ei, piaţa de capital mijloceşte şi acţiunea institu iilor financiareț de tipulfondurilor mutuale, al fondurilor de investiţii şi în general al altor intermediarifinanciari cu ac iune i activitate diferită în spectrul economiilor na ionale după cumț ș țaceste pie e sunt reglementateț

$istemele financiare, respectiv structura şi mecanismele pieţei financiare sunt diferitede la o ţară la alta, pieţele formate în diferite ţări având o tradiţie şi evoluţie "a!ată peistoria, o"iceiurile şi cultura ţării respective. Dar e%istă câteva caracteristici, principiiale pieţei care se regăsesc în toate sistemele financiare din ţările în care este organi!ată o

piaţă financiară. #n această categorie se înscrie principiul de organi!are şi supraveg&ereal pieţei.

Piaţa financiară în general, şi piaţa de capital în particular, au organisme cu rol dereglementare şi control care supraveg&ea!ă piaţa şi care îndeplinesc rolul primordialde protecţie a investitorilor individuali, participanţi la piaţă, prin asigurareaunor reglementări instituţionale 'cu referire la instituţiile ce activea!ă pe această piaţă(dar şi instrumentele 'cu referire la instrumentele ce se tran!acţionea!ă pe această piaţă(,

pentru asigurarea unor condiţii concurenţiale cât mai apropiate de condiţiile deconcurenţă pură şi perfectă. Aceste organisme poartă denumirea generic de autoritate a

pieţei de capital , în acest ca!.

1


2/15

Piaţa de capital se manifestă în economia unei ţări prin mecanisme specific şifuncţionea!ă întrun cadru legal, structural şi organi!atoric, de autoritate, instituţional şiinstrumental, specific. De aceea, pentru a anali!a cu eficienţă o piaţă de capital specifică,este necesar să cercetăm cele patru elemente care caracteri!ea!ă structura şi funcţionarea)

1. Autoritatea pieţei;2. Instrumentele ce fac obiectul pieţei;3. Instituţiile care activează pe piaţă;4.ecanismele de manifestare a cererii !i ofertei pe aceast ă piaţă;

Piaţa de capital este speciali!ată în tran!acţii cu active financiare pe termen mediu şilung, prin intermediul lor asigurândse transferul de capital financiar disponi"il cătreutili!atori pe piaţa primară şi între investitori pe piaţa secundară. *otivaţia fundamentalăunei pieţe de capital constă în plasarea titlurilor financiare emise de agenţieconomici pentru căutare de capital, provenit de la potenţiali investitori deţinători de

e%cedent de capital datorită economisirii sau din restructurarea portofoliilor lor. Instrumentele reprezentative ale pieţei de capital româneşti sunt valorile mobiliare.

$pre deose"ire de titlurile tran!acţionate pe pieţele monetare, care se emit pe termenscurt, piaţa de capital este format din tran!acţii cu titluri emise pe termen lung şi mediu)acţiuni,o"ligaţiuni, titluri de stat care sunt în acelaşi timp titluri primare şi valorimo"iliare. #n categoria valorilor mo"iliare sunt incluse şi dreptul de preferinţă'dreptulunui acţionar dea su"scrie cu prioritate acţiuni la majorarea capitalului social,

proporţional cu numărul de acţiuni deţinute la data de referinţă la un preţ inferior preţuluiacţiunilor oferite pu"lic( şi dreptul de conversie a unor creanţe în acţiuni

"ipurile pieţei de capital

Pieţele de capital pot fi grupate în funcţie de anumite criterii cum ar fi) titlul de &ârtii de

valoare tran!acţionate, procedurile de sc&im" utili!ate, locali!area fi!ică a pieţei.

+onform tipului de titlu e%istă)

piaţa de acţiuni este piaţa de tran!acţionare a acţiunilor comune şi a celor preferenţiale, precum şi a altor tipuri de acţiuni ce acordă drepturi re!iduale asupra

veniturilor emitenţilor

piaţa obli#aţiunilor este piaţa de tran!acţionare a oricărei creanţe ce presupune

plăţi periodice ale cupoanelor şi ram"ursarea fondului de împrumut la data

scadentă

piaţa titlurilor de stat este piaţa titlurilor de valoare puse spre vân!are populaţiei

şi persoanelor juridice de către stat. +onform procedurilor de tranzacţionare e%istă)

2


3/15

piaţa de licitaţie este piaţa în cadrul căreia tran!acţionarea este controlată de o a

treia parte 'numită şi agent de piaţă(, în funcţie de suprapunerea preţurilor

ordinelor de cumpărare sau de vân!are, în ca!ul anumitor titluri. -ran!acţiile sunt

efectuate la acele preţuri pentru care e%istă şi cerere şi ofertă. Piaţa este

impersonală, în sensul că identităţile celor ce vând sau cumpără sunt necunoscute.

piaţa de ne#ociere este piaţa în cadrul căreia cei ce vând sau cumpără negocia!ă

între ei volumul şi preţul titlurilor în mod direct sau printrun agent) "roer sau

dealer. Dacă o tran!acţie este înc&eiată de către dealer sau "roer, identitatea unei

părţi rămâne necunoscută celeilalte. Acest tip de piaţă este util pentru titlurile

inactive şi pentru tran!acţiile de valori foarte mari, care pot determina fluctuaţii pe

termen pe piaţa de licitaţie, până în momentul în care vor e%ista destule ordine în

cealaltă parte a pieţei. Piaţa de negociere se mai numeşte şi piaţa interdealeri.

+onform locului tranzacţionării e%istă)

– piaţa or#anizată este piaţa cu reguli de tran!acţionare sta"ilite, de regulă, după

principiile de lucru ale pieţei de licitaţie, la un sediu central cu locali!are certă. Acţiunile

sunt tran!acţionate în cadrul unui astfel de tip de piaţă.

piaţa $ver t%e Counter '/-+( este piaţa constituită din "irourile dealerilor, "roerilor şi ale emitenţilor de titluri secundare '"ănci comerciale, companii de

asigurări(. Pentru ca aceste tran!acţii să se desfăşoare în multe locuri, ea este

construita prin telefon, tele%, computer. Aceste pieţe sunt, în principal, pieţe de

negociere o"ligaţiunile fiind o"iectul principal al tran!acţiilor.

+onform dinamicii !i riscului tranzacţiilor e%istă)

piaţa la vedere este piaţa pe care titlurile sunt tran!acţionate pentru livrare şi plataimediată. Imediat este definit de către piaţă şi are formă variată, în funcţie de

tipurile de titluri. *ai este folosită şi denumirea de piaţă de numerar. Principala

caracteristică a acestei pieţe este reglarea imediată a tran!acţiilor. -ipurile de

valori mo"iliare cotate pe un astfel de tip de piaţă fac o"iectul tran!acţiilor de

valoare redusă.

piaţa anticipată este principala piaţă ce permite cele mai diverse tran!acţii cu

titluri. +aracteristica ei majoră este constituită de faptul că operaţiile de vân!are

3


4/15

cumpărare sunt ac&itate o dată pe lună, în !iua de lic&idare. -ran!acţiile sunt

efectuate pentru un anumit volum de titluri, numit cotaţie.

piaţa &futures' este piaţa în cadrul căreia titlurile sunt comerciali!ate în vederea

unor livrări şi plăţi viitoare. Instrumental comercial se numeşte futures. titlurile

comerciali!ate ce sunt stipulate în contract pot fi deja în circulaţie sau pot fi emise

înainte de data scadentă menţionată în contract. Dacă un contract futures este

tran!acţionat /ver t&e +ounter prin negociere, el se va numit contract anticipat.

piaţa de opţiune este piaţa în cadrul căreia sunt tran!acţionate titluri cu livrare

ulterioară, condiţionată de prevenirea riscului de investiţie. instrumentul comercial

se numeşte contract de opţiune.

+onform intensităţii zilnice a tranzacţiei e%istă)

piaţa permanentă este piaţa în cadrul căreia, pentru un titlu, se înregistrea!ă o

succesiune de cotaţii "ursiere în timpul unei şedinţe . Principiul acestei pieţe este

e%ecutarea comen!ilor în timp util şi cotaţia diferitelor cursuri pe durata întregii

!ile. De o"icei, aceste pieţe pu"lică !ilnic 0 cursuri) preţul de desc&idere, cel mai

mare preţ al !ilei, cel mai scă!ut preţ al !ilei, preţul de înc&idere.

piaţa de apel este piaţa în cadrul căreia cotaţiile tran!acţiilor se efectuea!ă prin

sta"ilirea unui preţ de ec&ili"ru la o oră de ec&ili"ru.

Administrarea, reglementarea şi supraveg&erea pieţei de capital se reali!ea!ă de cătreComisia Na ţional ă a Valorilor Mobiliare (CNVM! autoritatea administrativă autonomă cu

personalitate juridică, su"ordonată Parlamentului. +12* este pentru piaţa română decapital ec&ivalentul 3ăncii 1aţionale a 4omâniei pentru piaţa "ancară sau a +omisiei de$upraveg&ere a Asigurărilor pentru piaţa asigurărilor. "biectivele #undamentale aleCNVM sunt:

a( sta"ilirea şi menţinerea cadrului necesar de!voltării pieţelor reglementateb( promovarea încrederii în pieţele reglementate şi în investiţiile în instrumen

tele financiarec( asigurarea protecţiei operatorilor şi investitorilor contra practicilor neloiale,

a"u!ive şi frauduloased( promovarea funcţionării corecte şi transparente a pieţelor reglementatee( Prevenirea manipulării pie ei i a fraudei i asigurarea integrită ii pie elor ț ș ș ț ț

reglementate

4


5/15

Printre atribuţiile C)* se numără+ emiterea de regulamente şi instrucţiuni cu referire la aspecte diverse ale pieţei de

capital'tran!acţionarea acţiunilor, organi!area societăţilor de servicii deinvestiţiifinanciare, etc.(

apro"area operaţiunilor legate de activitatea firmelor ce activea!ă pe piaţa decapital 'majorările de capital social ale firmelor tran!acţionate la "ursă,desc&iderea de agenţii noi ale $$I5, etc.(

supraveg&erea aplicării legilor şi a regulamentelor pe piaţa de capital.+omisia estecondusă de şapte comisari numiţi de Parlament, dintre care un Preşedinte şi doi2icepreşedinţi,şi este organi!atăpe direcţii şi departamente care se ocupă de toatedomeniile pieţei de capital 'direcţia general autori!arereglementare, direcţiagenerală de supraveg&ere, etc.(.#n completarea şi aplicarea legii, +omisia

1aţionalăa 2alorilor *o"iliare emite regulamente şi instrucţiuni

"eoria pie ei eficiente de capitalț

/ pia ă financiară în general se spune că este eficientă daca pre urile de pe aceaț ț pia ă reflectă în totalitate întreaga informa ie disponi"ilă i care este relevanta pentruț ț șevaluarea titlurilor cotate. Aceasta înseamnă că întreaga informa ieț referitoare laemitentul titlurilor tre"uie să fie disponi"ilă pe pia ă astfel încît investitorii să poată aveaț

acces la ea. Informa ia se referă în principal la urmatoarele elemente) veniturile,țdividendele, creditele, trecute, pre!ente i estimările viitoare, ratele estimate de cre tere,ș șnivelul de risc al emitentului. De asemenea sunt importante, cu relevan ă în tendin eleț țgenerale de evolu ie a pre ului titlurilor, informa iile cu referire la situa ia economică aț ț ț țramurii industriale în care activea!ă firma, a"ilitatea managementului i c&iar starea deșsănătate a celui ce controlea!a activitatea companiei.

Pia a de capital, se spune că este eficienta dacă e%ista informa ie disponi"ilă peț ț pia ă. Aceasta înseamnă că informa ia cu referire la titlurile financiare de pe acea pia ă săț ț țfie accesi"ilă participan ilor la pia a la un cost relativ scă!ut. #n plus, pre ul titlurilor ț ț ț

negocia"ile tre"uie să includă întreaga informa ie relevantă ce poate fi o" inută.ț ț

Eficien a pie ei de capital se referă la doua aspecte)ț ț

6 eficien a opera ionalaț ț

6 eficien ă a alocarii.ț

,ficien a opera ionalaț ț se referă la accesul ofertan ilor i utili!atorilor de fonduriț șla costuri de tran!ac ii ieftine. Aceasta înseamnă că intermediarii de pe pia ă să fie întroț țstrînsă competi ie, astfel încît pre ul serviciilor de intermediere pe pia a de capital să fieț ț țminim.

5


6/15

,ficien a de alocareț se referă la rela ia între profit i risc, i anume presupune caț ș ș pre urile să se sta"ilească astfel încît titlurile cu acela i nivel de risc să ofere acela i profitț ș șestimat. #ntro pia ă cu eficien a la alocare, economiile careț ț în fond repre!intă resursaofertei de fonduri, sunt alocate prin investi ii întrun mod optim astfel încît participan ii laț ț

pia ă să profite fiecare în parte. Pentru ca o pia ă să fie eficientă este necesar ca în modț țcontinuu pre urile sa reflecte toate informa iile relevante, astfel încît orice nouăț ținforma ie tre"uie să fie integrată în pre ul titlului imediat i corespun!ător cu importan aț ț ș ței, atît ca mărime cît i ca sens. Aceasta înseamnă că atunci cînd apare o veste "unășdespre emitent cei ce nu de in titlul respectiv pot săl cumpere la un pre care să includăț țvestea "ună. $imilar pe o pia ă eficientă dacă apare o informa ie nefavora"ilă despreț țemitent, de inătorii de titluri ai emitentului pot să le vîndă la pre ul ce ine cont 'include(ț ț țvestea proastă. #n general, asta înseamnă că investitorii nu pot sa reali!e!e regulatvenituri mai mari decît media pie ei. #n condi ii de pia ă eficientă, acest lucru seț ț țreali!ea!ă în titluri de risc foarte mare sau prin ansă.ș

6


7/15

"ranza- ii bursierețPentru a da definiţia unei tran!acţii "ursiere putem să anali!ăm mai multe orientări

concepţia pro$ibitivă, care consideră operaţiuni de "ursă contractele ce sunt

înc&eiate în incinta "ursei în timpul şedinţelor oficiale, de către intermediarii autori!aţiagenţii de "ursă şi în conformitate cu regulamentul şi u!anţele "ursiere concepţia restrictivă lărgeşte sfera de cuprindere a tran!acţiilor de "ursă,

inclu!ând şi operaţiunile înc&eiate în afară "ursei, dar cu condiţia că acestea să fiereali!ate între mem"rii "ursei şi prin intermediul agenţilor de "ursă recunoscuţi

concepţia liberală defineşte că tran!acţie "ursieră orice afacere înc&eiată, fie în "ursă, fie în afară acesteia, de către persoane a"ilitate, cu condiţia de a înregistraoperaţiunea la "ursă.

#n condiţiile e%tinderii şi diversificării pieţei "ursiere în ultimele decenii, concepţiacare tinde să se impună este cea liberală. 2om înţelege deci prin tran!acţie "ursieră

orice contract de vân!arecumpărare de titluri şi alte active financiare, înc&eiate pe piaţăsecundară, indiferent dacă este vor"a de "ursă propriu!isă sau de pieţele interdealeri. #nsens restrâns, tran!acţiile de "ursă includ contractele înc&eiate în incinta "uselor devalori, prin intermediul agenţilor de "ursă şi în conformitate cu regulamentul instituţieirespective.

%ranzac iile bursiere se pot clasi#ica având &n vedere mai multe criteria! ast#el:ț

1) după caracteristicile pie elor pe care sunt ini iateț ț :

7 tranzac ii de tip americanț

a( cu lic$idare imediată e%ecutarea 'predarea8plata titlurilor( are loc c&iar în !iuaînc&eierii contractului

"( cu lic$idare normală din momentul înc&eierii contractului, finali!area are locîntrun anumit număr de !ile "ursiere 'între 9 : ; !ile( potrivit reglementărilor fiecărei

pie e "ursiere 'e%. < !ile la 1=$E, 9 !ile la -$E, 9 !ile la 323 etc.(țc( cu lic$idare pe bază de aran'ament special finali!area opera iunii are loc întrț

un interval mai mare decât lic&idarea normală, prin în elegere între păr i 'e%. la 1e>=or ț ț$toc E%c&ange lic&idarea prelungită poate fi reali!ată la op iunea vân!ătorului, dar nuțmai târ!iu de ?@ !ile, la -oo $toc E%c&ange livrarea titlurilor poate fi reali!ată în BC!ile de la contractare etc.(

d( cu lic$idare la emisiune se utili!ea!ă în ca!ul titlurilor autori!ate a fi emise, dar neemise încă, cu o"liga ia specificării de către emitent a datei ferme a emisiunii, care vațfi în acela i timp i dată de lic&idareș ș

7 tranzac ii de tip europeanț 'după modelul pie ei france!e(ț

a( la vedere se e%ecută la cursul !ilei, urmând ca livrarea titlurilor8plata pre ului sățai"ă loc imediat sau întro perioadă de câteva !ile '9,


8/15


9/15

odul de desfă!urare al tranzacţiei bursiere

Elementul de "a!ă al tran!acţiei "ursiere este ordinul dat de client societăţii de

"roeraj sau intermediere. /rdinul cuprinde mai multe elemente)

• investitorul

• structura o"iectului tran!acţiei

• unitatea monetară 'contractul(

• preţul 'cotaţia(.

n funcţie de cotaţie/ ordinele se clasifică 0n)

• ordine la piaţă tre"uie să fie e%ecutate de "roer imediat după desc&iderea

sesiunii de tran!acţii, la cel mai "un preţ din momentul în care ordinul a

fost transmis. Aceste ordine nu pot rămâne nee%ecutate, deoarece nu e%istă

limită de preţ şi nu e%istă nici siguranţa cotaţiei dorite. +el care dă ordinul

tre"uie să dispună de o cunoaştere a pieţei, astfel încât să nu ai"ă supri!e

după e%ecutarea ordinului• ordine cu limită de preţ presupun transmiterea către "roer a nivelului

minim sau ma%im de preţ acceptat. Aceste ordine tre"uie e%ecutate în

favoarea clientului care a dat ordinul, pentru a se o"ţine preţul cel mai "un

'e%.) în ca!ul ordinului de vân!are cel mai "un preţ este preţul cel mai

mare(. /rdinele cu limită de preţ pre!intă ca de!avantaj faptul că nu au

siguranţa e%ecutării, dar au siguranţa preţului

• ordinele de o zi (da*+order cele mai importante ordine date de clienţi, ce

au vala"ilitate până la înc&iderea şedinţei din !iua respectivă, iar dacă nu

sunt e%ecutate se anulea!ă. E%istă un ordin ce rămâne vala"il până când

clientul trimite ordinul de anulare. $ocietatea de interemediere are o"ligaţia

să aducă la cunoştinţa clientului cotaţia re!ultată de pe piaţă, astfel încât

clientul să cunoască momentul când poate da ordinul de lic&idare sau

anulare

9


10/15

• ordinele de &ntrerupere (stop+order sunt date pentru a limita perioada de

aşteptare, la o po!iţie pe care "roerul o are în "ursă la un moment dat.

,tapele procesului de tranzacţionare bursieră

, Iniţierea ordinului dat de client

$ocietatea de intermediere va perfecta un contract cu acesta 'clientul( pe "a!a

elementelor din ordin, care impune şi desc&iderea unui cont pe care societatea îl are

desc&is fie la o casă de compensaţii 'clearing(, fie la o societate care reali!ea!ă

decontarea pieţei "ursiere respective.

$ocietatea de intermediere impune clientului să depună o garanţie 'de la B@ până la


11/15

e%ecutate parţial sau proporţional cu volumul de tran!acţii conţinute de

ordinele respective.

Afişarea electronică a ordinelor primite permite consultarea instantanee a tuturor

ordinelor.

- Neocierea contractului

#n practica "ursei se cunosc mai multe modalităţi de negociere, şi anume)

• pe "a!ă de caiet de ordine ordinele primite de la intermediarii "ursieri sunt

centrali!ate de agenţii de "ursă întrun caiet de ordine, iar negocierea are

loc "ilateral) se reali!ea!ă prin consultarea acestor caiete de ordine şi

o"ţinerea acceptului favora"il de la un alt agent

• prin înscrierea pe ta"lă ordinele se centrali!ea!ă pe o ta"lă electronică de

către un specialist al "ursei, care în partea dreaptă înscrie ordinele de

cumpărare, iar în partea stângă ordinele de vân!are. Desc&iderea şedinţei de

licitaţii se face pornind de la cotaţia !ilei precedente, iar negocierea are loc

pe "a!ă de licitaţii între "roeri

• prin anunţarea pu"lică a ordinului, pe "a!a tic&etului de ordine în funcţie

de titlurile pe care le negocia!ă "roerii amplasaţi în ringul "ursei, şedinţa

este desc&isă de specialistul "ursei, care strigă titlul financiar ce urmea!ă a

fi negociat, iar "roerii operativi îşi vor pre!enta oferta 'preţul de

vân!are8cumpărare(, iar în urma licitaţiei fiecare va primi un răspuns

afirmativ din partea celuilalt, ceea ce duce la perfectarea tran!acţiei

• negocierea în grup este o variantă a negocierii prin anunţare pu"lică a

ordinului. De o"icei, ringul "ursei este un spaţiu foarte aglomerat, unde

sunt strigate preţurile de vân!are8cumpărare 'această modalitate este

practicată la "ursele foarte mari(. #n varianta cea mai modernă, însă,

negocierea în ringul "ursei presupune reali!area unor programe şi sisteme

de tran!acţionare electronice, unde oferta este afişată la desc&iderea

şedinţei de licitaţii, urmând să se reali!e!e ofertele şi contraofertele odată

cu desc&iderea şedinţei.

11


12/15

Introducerea ordinului &n sistemul de neociere

Presupune sisteme de transmisie şi prelucrare organi!ată a negocierii.

/ 0esc$iderea şedinţei

Presupune calcularea cotaţiei de desc&idere, având la "a!ă succesiunea ordinelor de

vân!are8cumpărare primite. Astfel, cererile la preţul pieţei sunt transformate în ordine

limitate la cursul de desc&idere 'ordinele de vân!are la preţul superior( şi ordine la cursul

atins. Aceste ordine se e%ecută continuu, în funcţie de cantitatea oferită, după principiul

Hprimul venit, primul servit sau principul Hprorata.

După înc&eierea tran!acţiilor, piaţa funcţionea!ă în mod continuu şi înregistrea!ă

noile ordine, care pot fi e%ecutate în şedinţă 'dacă sunt ordine cu sens invers( şi în funcţie

de limita de preţ afişată.

1 2ic$idarea contractului

După înc&eierea tran!acţiei şi trimiterea raportului de tran!acţionare la cele două

societăţi de intermediere, la societatea de depo!it şi la societatea de compensare,se

urmăreşte lic&idarea contractului printro casă de compensaţii.

Gic&idarea contractului se poate face în două moduri)

• lic&idare directă când nu e%istă o casă de compensaţii, societăţile de

intermediere urmăresc atât decontările, cât şi sc&im"ul fi!ic de

mărfuri8titluri financiare

• lic&idare centrali!ată printro casă de compensaţii, care preia atri"uţiile

societăţilor de valori mo"iliare şi lic&idea!ă contractele în raport direct cu

clientul.

#n ca!ul contractelor speculative, casele de compensaţii cotea!ă contractul înc&eiat

!ilnic, astfel încât e%istă o lic&idare şi o desc&idere !ilnică a po!iţiilor, cu scopul ca cel

care a dat ordinul în "ursă să îşi complete!e garanţia iniţială. #n acest ca!, casa de

compensaţii compensea!ă soldurile de"itoare cu soldurile creditoare e%istând un joc cusumă nulă.

12


13/15

5uncţiile casei de compensaţii 'clearing( sunt)

• garantea!ă tran!acţiile efectuate de mem"rii săi

• efectuea!ă decontările şi lic&idările contractelor înc&eiate de societăţile de

"roeraj fie mem"re ale casei de clearing, fie nemem"re ale casei de

clearing

13


14/15

C$)CII

#n condiţiile economiei de piaţă, piaţa financiară şi piaţa de capital devin

elementele centrale al sistemului economic actual. $pecificul pieţei şi particularităţile ei

au fost e%puse pe larg în această lucrare.

Piaţa de capital este piaţa speciali!ată în tran!acţii cu active financiare petermen mediu şi lung, prin intermediul lor asigurânduse transferul de capital financiar disponi"il către utili!atorii pe piaţa primară şi între investitori pe piaţa secundara.*otivaţia fundamentală a unei pieţe de capital constă în plasarea titlurilor financiare

emise de agenţii economici pentru căutarea de capital provenit de la potenţiali investitorideţinători de e%cedent de capital datorită economisirii sau din restructurarea portofoliilor lor.

14


15/15

iblio#rafie

B. 2alerian 2oicu 'coordonator(, Pie e de capital. 3urse de măr#uri i valori!ț șEditura Gu% Gi"ris, 3ra ov, @@ș

. Giliana Ivanus, Imona Driga, Pie e de capital i burse de valori!ț ș Petro aniș@@>>. piatadecapital.ro0. >>>. >allstreet.ro>>. "ursa.ro6. >>>.capital.ro

15
http://www.capital.ro/http://www.capital.ro/

Documents

Piataaa de Capital Si Tranzactiile Bursiere