www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-11-02 10:24:25

Pâinea se va scumpi cu câteva procente din aceasta luna; o pâine trebuie sa coste

cât o tigara (patronat)

Pâinea se va scumpi cu câteva procente începând chiar din aceasta luna, din cauza majorarii tarifelor la

electricitate si gaze naturale, dar si al costurilor cu materia prima si forta de munca, sustin producatorii din

industria de morarit si panificatie.

"Pretul materiei prime a crescut, pretul fortei de munca, la fel. Pe lânga toate acestea, am primit notificari de la

furnizorii de gaze si de energie electrica pentru a ne informa ca majoreaza tarifele cu 25%. Daca tigara s-a scumpit,

nu trebuie sa scumpim si pâinea? Daca, înainte, o pâine costa cât o tigara, trebuie sa coste si de aici încolo cât

costa o tigara. (...) În momentul de fata, pretul franzelei variaza între 0,60 lei si 1,30 lei. Daca fiecare adauga un

minimum de 0,20 lei, atunci produsul va costa între 0,80 si 1,5 lei. Vorbim de franzela de 300 de grame. Calculele

noastre strict facute pe brutaria ROMPAN - Proiect Service - ne arata ca acesta este intervalul la care trebuie sa ne

referim. Sigur, daca un produs costa 4 lei, nu mai vorbim de o majorare de 0,20 lei, ci de altceva", a explicat

presedintele Patronatului Român din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase - ROMPAN, Aurel

Popescu, prezent la standul Asociatiei de la INDAGRA.

În schimb, daca luam în calcul pretul unui covrig, produs care a înregistrat cea mai mare crestere pe consum, seful

ROMPAN sustine ca majorarea de la 1 leu la 1,5 lei pe bucata a fost un "pic mai mare decât trebuia".

"Legat de covrig, trebuie sa luam în calcul nu numai aceste cresteri. Este problema si restului la produs pe care îl

dai omului. Am facut un experiment: am aruncat 10 bani pe jos pentru a vedea câte persoane se apleaca sa ridice

moneda. Nici la 25 de oameni nu s-a aplecat unul sa ia 10 bani sau 20 de bani. Însa, daca persoanele observa o

moneda de 50 de bani, pe aceea o ridica. Este buna si la carucioarele din supermarket, si la cafeaua de la automat.

Atunci, decât sa nu-i dai rest omului sau sa-i umpli buzunarul de maruntis, sunt convins ca majorarea de pret a fost

un pic mai mare decât trebuia, astfel încât sa fie eliminata aceasta chestie cu restul dat clientului", a subliniat

Popescu.

În ceea ce priveste pretul actual al materiei prime, reprezentantul brutarilor afirma ca anul acesta pretul s-a majorat

semnificativ, pâna la 850 lei/tona de grâu, fata de 650 de lei/tona în 2017.

"Nici nu putem compara pretul fata de recolta anului trecut, pentru ca anul trecut am avut un pret aproape liniar pe

tot parcursul anului. În schimb, anul acesta, am cumparat grâu la recoltare cu 650 lei/tona, în timp ce acum

cumparam cu 850 lei tona. A crescut foarte mult pretul, cu aproximativ 25 de procente. Indiferent ce-am face, daca

am aduce grâu din afara pentru a-l ameliora pe cel românesc, ar însemna sa avem costuri mari, mult mai mari decât

page 1 / 3

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-11-02 10:24:25

cu grâul românesc. De aceea, suntem sortiti sa mâncam acest grâu care a ramas în tara", a spus Popescu.

Pe de alta parte, seful ROMPAN considera ca recolta de grâu a României obtinuta anul acesta se situeaza sub

nivelul a 10 milioane de tone, desi ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anuntat o productie record care a depasit cu

200.000 de tone pragul de 10 milioane de tone.

"Conform datelor pe care le detinem, provenite de la asociatiile membre ale OIPA (Organizatia Interprofesionala

pe Produs Cereale si Produse Derivate din România), productia de grâu a României, aferenta acestui an, se

situeaza sub nivelul a 10 milioane de tone. Oricum ar fi, productia de grâu a anului în curs este una cu mult mai

mare decât ceea ce consumam noi în România si creeaza un disponibil pentru export de circa 5-6 milioane de tone.

Nu ar fi problema din acest punct de vedere. Problema este însa calitatea materiei prime. Am avut necazuri mari

generate de intemperii, de ploile din perioada recoltarii, astfel ca mai bine de 50 de procente din recolta de grâu au

avut afectati indicii de panificatie. Daca luam în calcul ca 50% este grâu bun si 50% cu indici mai slabi calitativ,

înseamna ca daca am exportat pâna acum patru milioane de tone si mai urmeaza sa comercializam peste granita

înca 1,5 milioane de tone, materia prima de buna calitate a plecat la export, iar grâul cu indici mai slabi ramâne în

tara. De acum încolo, suntem sortiti sa facem pâine din grâu cu indici de panificatie mai slabi", subliniaza liderul

patronatului ROMPAN.

Întrebat daca mai exista pe stoc grâu din anul agricol anterior, el a raspuns: "Am avut, dar l-am mâncat".

"Din acest punct de vedere, vom avea de dovedit ca brutarii nostri sunt maestri buni si ca vom reusi sa facem o

pâine buna dintr-un grâu mai slab calitativ, cel din acest an. În primul rând, vorbim de greutatea hectolitrica a

grâului, parametru care a fost afectat puternic si care genereaza un randament mic în moara. Din acest motiv, din

punctul de vedere al costurilor, suntem la pamânt. În al doilea rând, discutam de probleme cu nivelul proteinei si,

legat de proteina, este si glutenul grâului. (...) S-a deteriorat foarte mult bobul de grâu în perioada recoltarii si, din

aceasta cauza, sigur, i-a scazut calitatea. A fost spalat bine de ploi, a ramas cu umiditate multa, a încoltit în spic s

s-au întâmplat foarte multe fenomene", a adaugat Popescu.

De asemenea, unul dintre subiectele cele mai dureroase pentru industria de morarit si panificatie, si nu numai, este

cel legat de deficitul fortei de munca, despre care presedintele ROMPAN vorbeste de câtiva ani buni, dar care

devine tot mai acut în ultima perioada.

"Situatia este ceva mai buna decât va fi anul viitor. Adica, este mai proasta decât anul trecut si anul viitor cred ca

va fi si mai proasta. Avem aceste probleme cu forta de munca nu numai noi în sector. Vorbim aici de toata

industria alimentara si, cred, toata economia tarii are aceeasi problema. Solutia de redresare a situatiei ar fi aceea

de a plati salarii care sa îi determine pe români sa ramâna în tara. Concret, un salariu ar trebui sa fie undeva la

1.000 de euro sau cât îi ramân unui conational în Spania, Italia sau unde munceste, minus cheltuielile pe care le are

cu cazarea si celelalte. Fara salarii mari, nu putem sta de vorba despre stabilitatea fortei de munca si despre

asigurarea fortei de munca. În al doilea rând, este necesar, din punct de vedere educational, sa lucram foarte mult

cu Ministerul Învatamântului, cu Ministerul Agriculturii, cu liceele agricole, astfel încât sa putem gasi tineri care

sa intre în aceste scoli si sa-i atragem", a precizat Popescu.

Potrivit sursei citate, deficitul la nivel de ramura este de câteva mii de oameni.

"Daca noi avem în prezent 40.000 de angajati, deficitul este de cel putin 10 procente", afirma seful ROMPAN.

În prezent, în industria de morarit si panificatie lucreaza în jur de 60.000 de oameni, mai putin cu 10.000 fata de

anii trecuti, iar consumul de pâine a scazut si el din cauza numarului mare de români plecati peste hotare, de la

peste 90 de kilograme/locuitor/an la putin peste 80 de kilograme. În comparatie cu tari din UE, Germania, Franta

sau Italia, pretul pâinii în România este de aproape trei ori mai mic.

page 2 / 3

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-11-02 10:24:25

ROMPAN este prima asociatie constituita în România în 1990 si cuprinde peste 300 de societati din toate

domeniile din industrie. Cota de piata este de 65% pe morarit, 40% la panificatie, 70% la paste fainoase si 55% la

biscuiti. Sectorul înregistreaza anual o cifra de afaceri de circa 2,5 miliarde de euro.

page 3 / 3