,ANDRE GIDE

:{ll

Pivnilele Vaticanulur

%r*

T?aducere din limba francezl 9i note de

Mloane IzveRNa

:

r*.t

ANDRE GIDELes Cates du Vati.can

@ Editions Gallimard, 1914

taducere din limba francezlMIOARAIZVERNA

Copyright O 2016RAO Distribufie

pentru versiunea in limba romAni

Ilustralia coperteiGASPARVANWOTTEL

Vedere a castelului Sant'Angelo gi

a Vaticanului dinspre Prati di Castello

20t7

ISBN 978-606-85 16-99-B

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RorninieiGIDE, ANDRf

Pivnilele Vaticanului / Andr6 Gide ; trad. 9i note: MioaraIzverna. - Bucureqti : RAO Distribu$e,2017

ISBN 978-606-85 16-99-B

I. Izverna, Mioara (trad. ; note)

821.133.1

Cupins

LUIJACqUES COPEAU .........7

Cartea intiiANTHIME ARMAND.DUBOIS................. 9

Cartea a doua

.puus DE BARAGLIOUL....... ................ 47

Cartea a treia

AMEDEE FLEURISSOIRE ................,.... 1 03

Cartea apatra

MIRIAPODUL............. .........r+3

Cartea a cincea

LAFCADIO ...,.,..210

5

LUIJAC%UES COPEAU

Cuumtilb, 29 august I 9 I 3

Imiface pld,cere sd-lt sciu numeln pe primafik a acestei

cdrli. Ea afost tntotdeauna a ta; cel puyin din ziua cdnd a

tnceput sd ia oformd. Cred cd tli aminte;ti de acea plimbare, tn

timpul cdrei.a li-am pouestit-z; eram la Cuueruille; adntul bdtea

cufurfu ;t noi ne ducean ln Etretat sd aedem marea. Intuesul tdu

pmtru cele ce-li pouesteam m-a suslinut mult, tot timpul cdt am

scris-0.

Pldnuisem sd, sciu aceastd carte tncd mai demult. Mi-aiadus am'inte cd li-am uorbit despre ea chiar din prima zi cdnd ai

uenit sd md uezi la tntoarcerea ta din cdlitoia tn Danunarca.

Oare cdlt ani au trecut de atunci?

In auste uremi de produclu pipitd ;t de zdmislii ratate, trni

dau seama cd aafi gru sd conuing lumea cd am purtat aceastd

carte atdta arane in minte, inainte dr a md strddui sd o nasc.

De ce tmi intitulez aceastd carte Sotie? De ce le-am spus

celor trei de dinainte Povestiri? Pentru a ardta clar cd el.e nu

sunt chim niqte romane.

De altfel, nu md prea intereseazd dacd sunt luate drept

rlmane, cu condilia sd nuf.u acuzat cd m-am abdtut de la

regulik ,,genului" gi cd, de exemplu, le lipsest dezordinea si

confu<ia.

7

ANDRE GIDE

Pouestii, soties... cred cd, pdnd acum, n-am scis decdt

cdrli ironi,ce (sau critfue, dacd preferi), dintre care ultima este cea

de"fold.

Cred cd lipsurile operelor de astdzi ain dinfoptul cd ele se

nasc tnainte de termm;i cd axisnl nu-$ mai acordd timpul de

a le purta tn sine. Darfueascd-mn Apollo sdfac procesul epocii

mel.e! Nu-mi pl,au sd ofac pe nemuQumitul. Cek spuse aici sunt

mmite doar sd-i atertip4 pe cei care ar pretinde cd descopadin

Pivnigele Vaticanului o retractare, o palinodie, ceua ce-i ajutd

sd. trase<e curba carierei mtk, ardtdndu-i euolu\ia...

Nu md mai interesea<d decdt meseria mea s,i nu aspir decdt

l.a a.fi. un bun artizan.

8

CARTEA TWAT

ANTHIME ARMAND.DUBOIS

Eu unul am ales, Am optat pentru

ateismul social. Exprim acest ateism

de vreo cincisprezece ani, intr-oserie de lucriri,..

Georges PAI-ANTE,

Cronildfilosofi.cd

din Mucure de Franu (dec. 1912)

Itn anul 1890, sub pontificatul lui Leon al XIIIJea,

renumele doctorului X..., specialist in boli reu-

matice, il aduse pe francmasonul Anthime Armand-

Dubois la Roma.

- Te duci la Roma si-gi ingrije;ti trupul! exclama

Julius de Baraglioul, cumnatul lui. Acolo o s[-fl dai

seama ci sufletul ili este mult mai bolnav decAt trupul!

Iar Armand-Dubois rispundea, pe un ton de compi-

timire exagerati:

- Bietul meu prieten, privqte-mi umerii.

9

ANDRE GIDE

Blajinul Baraglioul isi ridica privirea, firi si. vrea,

spre umerii cumnatului siu; se cutremurau ca scutu-

rafi de un rAs adAnc, de nestipAnit; gi, intr-adeviq te

cuprindea milavdzdnd acel trup mare, pe jumitateparalizat, folosindu-si ultimele puteri in chipul acesta

grotesc. Era limpede ci fiecare rimAnea neclintit pe

pozitia lui qi ci elocinla lui Baraglioul nu putea sischimbe nimic. Daq cine qtie, poate ci timpul... povara

tainici a locurilor sfinte... Profund descurajat,Juliusmai spunea doar atdt:

- Anthime, starea tarnil ingrijoreazi (umerii isi

incetau dintr-odati dansul, cici Anthime isi iubea

mult cumnatul). Poate ci peste trei ani, in timpuljubileului, cAnd voi veni la voi, vei fi mai bine!

V6ronique, in schimb, isi intovirisea solul intr-ostare sufleteasci cu totul diferiti: fiind credincioasi, ca

si sora ei Marguerite qi ca siJulius, acea indelungatiqedere la Roma insemna implinirea uneia dintremarile ei dorinle; V6ronique isi umplea viala mono-

tond ;i plini de dezamigiri cu tot felul de mi.runtepractici religioase si, neputAnd avea copii, se consacra

intru totul acestui ideal. Daq din nefericire, nu nutrea

mare speranli ci-l va aduce pe Anthime pe calea

credinlei. Stia inci de mult timp cAti incipilAnare se

ascunde sub fruntea aceea inalti. Abatele Flons o

avertizase:

Opiniile intransigente, ii spusese el, sunt si cele

mai rele. Nu mai spera decAt intr-un miracol.

tncetase si mai sufere. lnci din primele zile ale

instalirii lor la Roma, fiecare din cei doi soli igi

10

Pivnilele Vaticanului

orsanizase existenfa in felul siu: V6ronique i;iconsacra timpul treburilor gospodlresti ;i rugiciunilor,

Anthime cercetirilor sale qtiinffice. TrS.iau asfel, unulIAngi celilalt, suportAndu-se reciproc qi intorcAndu-qi

spatele. Asa se face ci intre cei doi soli domnea un fel

de inlelegere si ci asupra lor plana un fel de fericire,

fiecare din ei gisind in sprijinirea celuilalt prilejul de

a-;i folosi cu discrelie virtufile.

Locuinla pe care o inchiriaseri prin intermediulunei agentii avea, aqa cum se intAmpli in cazul celor

mai multe locuinle italieneqti, pe lAngi unele calitilineasteptate, qi mari cusururi. tntinzAndu-se pe totetajul intAi din palatul Forgetti, via Lucina, avea o

terasi frumoasi unde V6ronique iqi puse in minte, de

cum o vdzu, sd" cultive aspidistre, plante clrora le

mergea atAt de riu in apartamentele din Paris; dar, ca

sd ajungd pe terasi, era obligatl si treaci prinorangerie, unde Anthime iqi instalase laboratorul;acesta hotlrAse ci prin laboratorul lui se putea trece

doar la anumite ore din zi.

Firi sd fac5" zgomot, V6ronique impingea uga si se

strecura discret prin incipere, cu ochii in pimAnt,precum un cdlugir ce trece prin fala unor obscene

graffiti, cici nu-i plScea si vadi cum, in fundulcamerei, revirsAndu-se dintr-un fotoliu de care era

sprijiniti o cArj5, uriaEa spinare a lui Anthime stitea

incovoiatd deasupra cine qtie cirui lucru necurat. La

rAndul lui, Anthime se ficea ci nu o aude. Dar de

indati ce ieqea din camer5, se ridica greoi din fotoliu,

11

ANDRE GIDE

se tara spre uqi ;i, plin de lAfni, cu buzele strAnse,

impingea zdvorul cu o miqcare autoritari a degetului

ariltdtor.Apoi, la scurt timp, venea clipa cAnd pe cealalti

uqi intra Beppo, si-i ia comisioanele.

Anthime il remarcase pe Beppo - un biietan de

vreo doisprezece-treisp rezece ani, zdten\dros, {bripnringi qi {dri adipost - la cAteva zile dupi sosirea sa la

Roma. Aqezatin fala clidirii unde cei doi soli descin-

seseri la inceput, pe via Bocca di Leone, Beppo

affdgeaatenqia trecitorilor, aritindu-le o ldcusti pititisub un smoc de verdeali intr-o mici legitur[ de stuf.

Anthime ii diduse pe insecti Ease binuli, Ei apoi, cu

pulinele cuvinte italieneqti pe care le qtia, ii explicase

copilului ci, in locuinla unde avea si se instaleze a

doua zi, pe via Lucina, va avea nevoie, curind, de

cAgiva gobolani Ei ci orice vieguitoare ce se tAriqte,

inoati, umbll pe pimAnt sau zboari fi foloseqte pentru

documentare. Lucra pe fiin1e vii.

Beppo era foarte iscusit in asemenea treburi ;i i-ar

fi putut aduce chiar qi vulturul sau lupoaica de pe

Capitoliu. Aceasti meserie fi convenea, cici se potrivea

de minune cu plicerea lui de-a umbla dupigterpeleali. Anthime ii didea zecebdnuyipe zi; Beppo

ajuta qi la treburile casei. La inceput, V6ronique il privi

cu antipatie; dar din clipa cAnd observi ci se inchinicAnd trece prin fap Madonei aqezate in col,tul dinspre

nord al casei, ii trecu cu vederea infiligareazdrenfiroas* qi ii ingidui si duci in bucdtirie apa,

t2

Pivnilele Vaticanului

cirbunele, lemnele gi curpenii de foc, ba chiar; martea

;i vinerea, cAnd Caroline, servitoarea pe care oaduseseri cu ei de la Paris, era prea ocupati. cugospodiria, Beppo o inso{ea pe V6ronique la piali qi iiducea cosul.

Beppo nu o iubea pe V6ronique; dar se indri-gostise de savant care, curAnd, renun!5. si mai coboare,

cu greu, in curte, ca si-qi ia in primire victimele, si iiingidui biiatului s[ urce in laboratorul lui. Aici se

ajungea prin teras5, urcAnd pe o scari ascunsi, ce o

lega de curte. tn ursuza-i singuri.tate, inima luiAnthime bitea parci mai tare cAnd auzea zgomotulu;or, ficut de picioarele goale ale bdiatului pe dale;nu lisa si se vadi. nimic din toate astea; nu existalucru care siJ poatd tulbura in munca sa.

Biiatul nu bitea in geamul de la q5, ci il zgAria cuunghia ;i, cum Anthime continua si stea aplecat peste

masa de lucru firi si rispundi , fd,cea patru pa;iinainte si rostea, cu vocea-i de copil, un: ,,Permesso?",care insenina inciperea. Dupi voce, Beppo pirea uninger; de fapt era un ajutor de ciliu. Oare ce nouivictimi mai aducea in traista pe care o punea pe masa

de torturi? Prea absorbit adeseori de munca sa,

Anthime nu deschidea traista imediat, ci doar arunca

spre ea o privire rapidd; dacd,pdnza tremura, era bine;pentru acest Moloch era buni orice vietuitoare:

;obolan, soarece, pasire, broasci". Uneori Beppo nu

aducea nimic; intra totusi in camerS.: stia ci Armand-Dubois il asteapti, chiar daci venea cu mAinile goale;

si, in timp ce copilul, firi si facS nici cel mai mic

l3

ANDRE GIDE

zgomot, stitea aplecat, alituri de el, ;i urmlrea cruda

experien!5, savantul gusta vanitoasa pldcere de fals

zeu, simfnd cum privirea uimiti a pugtiului se opreste

rAnd pe rAnd, plini de spaimi, asupra animalului ;iplini de admiralie asupra lui insuqi.

inainte de a experimenta pe om, AnthimeArmand-Dubois pretindea ci reduce la ,,tropisme"orice activitate a animalelor pe care Ie cerceta.

Tropismel Nu se inventase bine cuvAntul, ;i iati cimulgi il foloseau; nenumirati psihologi nu mai vorbeau

decAt despre tropixne Tropismel Ce lumini neaqteptati

emanau aceste silabe! Era limpede cd organismul ceda

unor excitagii asemdnitoare celor ce fac ca floarea-

soarelui sd se intoarci spre soare (ceea ce se poate

explica uqor prin cAteva legi simple de frzici ;i de

termochimie). Cosmosul dobAndea, in sfAr;it, o

blAndele incurajatoare. PAni Ei in cele mai neprevizute

migciri ale fiin1ei se putea recunoa;te o desivArqiti

supunere fap de agentul excitant.

Pentru a-qi atinge scopul, adici pentru a obtine de

la animalul invins mirturia simplitilii sale, Anthime

Armand-Dubois inventase un sistem complicat de cutii

cu peretii colorati qi cu forme diferite, previzute cu

trape, labirinturi ;i tot felul de despirlituri ce contineau

unele hrani, altele nimic qi altele praf de strinutat:

erau n\te instrumente diabolice care, nu dupi mult

timp, s-au bucurat de mare trecere in Germania si, sub

denumirea de Vexierkasten, au ajutat noua qcoali

psihofiziologici si faci inci un pas spre necredinli. $i,ca si. aclioneze in mod distinct asupra unui anumit

14

Pivnilele Vaticanului

simt al animalelor sau asupra unei anumite pirli a

creierului, unora le scotea ochii, altora le distrugea

auzul, iar pe altele le castra si le jupuia de piele; sau Ie

scotea creierrrl ori weun alt organ socotit indispensabil,

dar de care animalul - pentru ca Anthime si-;i poatiface experienla - se putea lipsi.

Comunicarea sa asupra,,reflexelor conditionate"

revolulionase Universitatea din Uppsala; stArnise

disculii violente, la care participaseri cei mai mari

savanti striini. Dar in mintea lui Anthime se nd;teau

noi intrebiri; IisAndu-qi colegii de breasli si cArteascd,

isi conducea cercetirile pe alte cii, vrAnd si pitrundisi mai adAnc in tainele lui Dumnezeu.

Nu-i era de ajuns si admiti grosso modo ci orice

activitate inseamni o uzuri ;i ci animalul, prin insusi

exerciliul mugchilor sau al simluriloq cheltuia ceva.

De fiecare datd el se intreba: cAt? Bietul animalincerca si recupereze ce pierduse; dar Anthime, in loc

si-l hrineasci, il cAntirea.

Aportul de noi elemente ar fi complicat prea multexperienla: zilnic,;ase qobolani nemAncali ;i legalifedele; cAte doi erau pqi pe cAntar: doi orbi, doi chiori

gi doi vizitori; vederea acestora din urmi era solicitati

intruna de un mic aparat mecanic.

Armand-Dubois urmirea si vadi care era raportul

dintre pierderile pe care le sufereau aceste animale

dupi cinci zile de nemAncare.

tn fiecare zi, la prdnz, savantul adiuga in micitablouri ad-hoc noi cifre trium{itoare.

15