Upload
vuongdang
View
228
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Plan de acţiune pentru Reşiţa
2016-2024
IOAN POPA deschide Reşiţa
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Candidez la primăria Reșița pentru a pune în
practică idei, soluții, proiecte în care cred.
Candidez pentru a pune în aplicare acest plan
de acțiune, care se va desfășura pe o perioadă
de 8 ani de zile. Candidez nu pentru un
mandat ci pentru două. Candidez cu intenția
de a aduce bunăstare și dezvoltare economică
pentru un oraș care are un potențial imens și
care nu a fost exploatat din păcate de către
predecesorii mei.
Vreau o administrație transparentă care să
colaboreze cu cetățenii ei și care să realizeze
proiecte împreună cu ceilalți actori pentru
binele comunității. Sunt deschis pentru dialog,
opinii și recomandări din partea societății
civile, iar platforma pe care am generat-o pe
site-ul personal, demonstrează acest lucru.
Vreau să implementez proiecte de transport,
de regenerare urbană, de dezvoltare
comunitară, de patrimoniu cultural, de
infrastructură educațională și socială. Reșița
poate atrage fonduri în valoare de 70 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020 pe
diferite programe operaționale. Alături de echipa mea voi atrage resursele financiare
necesare dezvoltării sustenabile a orașului Reșița. Veniți alături de mine pentru a pune în
practică acest plan!
IOAN POPA pentru primăria Reşiţa
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Cele 5 Priorităţi ale Programului meu de Acţiune:
Reșița poate ajunge un oraș de top în Vestul țării și unul dintre cele
mai importante reședințe de județ din România prin intermediul
acestui plan de acţiune pe care vă invit să îl parcurgeţi. Aceste
priorităţi pot fi puse în practică, iar acest plan de acţiune descrie cum
priorităţile pot deveni realitate.
Împreună, putem transforma Reşiţa într-un pol de dezvoltare, un
oraş modern şi european
Prioritatea 1
Cât mai multe fonduri atrase de primăria Reşiţa în perioada 2016-2020!
Prioritatea 2
Cât mai mulţi investitori aduşi la Reşiţa!
Prioritatea 3
Un oraş în care cetăţenii să se simtă bine!
Prioritatea 3.1
Regenerarea urbană a spaţiului reşiţean!
Prioritatea 3.2
Servicii sociale şi utilităţi bune pentru persoane
marginalizate prin programe de incluziune!
Prioritatea 3.3
Un oraş viu, cu cât mai multe evenimente cultural-sportive!
Prioritatea 3.4
Reşiţa, centrul turistic de excelenţă!
Prioritatea 4
O guvernanţă eficientă la nivel local!
Prioritatea 5
O activitate externă cât mai activă care să atragă
proiecte, investitori şi turişti străini!
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
1.Dezvoltare urbană
2. Situaţia actuală
3. Proiecte 2007-2013
4. Ce vor reşiţenii?
5. Oportunităţi 2014-2020
6. Investiţii
7. Calitatea vieţii
7.1. Regenerare urbană
7.2. Incluziune socială
7.3. Evenimente cultural-sportive
7.4. Dezvoltarea turismului
8. Bună guvernare (transparenţă, consultare şi parteneriat)
9. Relaţii internaţionale, parteneriate, promovare
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
1. Dezvoltare urbană
Spațiile geografice sunt eterogene pe plan intern și extern și relația dintre procesul de
spațialitate și instituții este una dinamică. Avem diferite definiții ale procesului de dezvoltare
locală: administrative, culturale, economice, geografice, sociale, istorice, politice și
technologice. Pe lângă aceste diferite tipologii de dezvoltare locală este greu să limităm spațial
procesul de dezvoltare: din cauza economiilor de aglomerare, relațiilor sociale și organizațiilor,
a instituțiilor locale: primării, CJ-uri.
Procesul de dezvoltare locală este un proces complex care presupune o abordare
multidisciplinară. Diferiți factori-economic , cultural , social – politic- au un impact profund
asupra procesului de dezvoltare locală și regională. Pentru a avea succes în dezvoltarea locală
sau regională toți acești factori trebuie să se constituie într-un “lipici” pentru comunitate.
În viziunea clasică, dezvoltarea depinde de deciziile strategice ale companiilor, pentru că
există o relaţie clară între competitivitatea companiilor şi realizarea obiectivelor de
dezvoltare. Pentru a realiza un anumit nivel de dezvoltare locală, ar trebui să fie luate în
considerare diferite tipuri de forţe şi instituţii: instituţii economice, socio-culturale şi politice.
Dezvoltarea economică nu este numai de natură pur economică. Un numar important de
sociologi şi economişti recunosc faptul că societatea şi capitalul social au un impact asupra
economiei şi implicit asupra dezvoltării şi creşterii economice. Capitalul Social are un impact
puternic asupra procesului de dezvoltare economică la nivel regional sau local. Alţi factori care
influenţează creşterea economică sunt locaţia geografică a unei anumite localităţi, nivelul de
încredere între diferite instituţii publice sau private implicate în proces, patrimoniul cultural şi
obiceiuri specifice înrădăcinate în comunitate şi, probabil, cel mai important sprijinul
instituţional şi politic. Cu alte cuvinte, o economie de piaţă nu poate funcţiona decât dacă se
referă la, şi este susţinută de către, societate.
Instituțiile publice de la nivel local, cum este Primăria, ar trebui să ajute "de sus", actorii
locali pentru a mobiliza "de jos" , ar trebui să îi ajute să producă și să utilizeze capitalul social
eficient ca un instrument de creștere a cunoștințelor de specialitate , infrastructurii , servicii
şi forme de integrare între firme , consolidând astfel competitivitatea . Pentru ca o strategie
de acest tip să fie funcţională este necesară implicarea actorilor locali , iar autonomia de
acțiune politică (capacitatea de a rezista intereselor particulare urmărind doar obiectivele
colective) este o condiție necesară.
Trebuie menționat că efortul depus in elaborarea acestui material a fost unul comprehensiv,
incluzând o multitudine de activități, de la analiza strategică bazată pe consultarea unui număr
semnificativ de documente, rapoarte, studii sau date statistice, până la etapele de consultare
cu actorii (stakeholderii) comunitari. Scopul urmărit a fost realizarea unui document care să
reflecte pe cât posibil voința comunității locale, pornind de la o imagine obiectivă a situației
actuale și care să identifice acele arii sau domenii care pot oferi, în mod real, avantaj
competitiv comunității în următorii 5-7 ani.
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Primul pas, ca viitor primar, va fi realizarea unui plan integrat de dezvoltare urbană care să
aibe ca rezultat:
• o strategie care exprimă aspiraţiile de dezvoltare ale comunităţii şi programează pe
termen scurt, mediu şi lung proiectele prin care acestea sunt atinse;
• un plan de alocare şi rezervare a terenurilor şi de programare a funcţiunilor urbane
prin proiecte integrate potrivit strategiei şi potenţialului local;
• un plan de programare şi alocare a resurselor financiare prin programe şi investiţii
publice care susţin implementarea strategiei pe teritoriul oraşului.
Sursa: Mihaela Vrabete, Exchange Municipal Training Course Program, Standing Conference of Towns
and Municipalities, Serbia
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
2. Situaţia actuală
Caraş-Severinul continuă să fie unul dintre cele mai sărace judeţe din punct de vedere al
PIB/locuitor din partea de Vest a României, fiind depăţit la acest capitol doar de Mehedinţi şi
Sălaj. Din punct de vedere al produslui intern brut, PIB-ului pe cap de locuitor, judeţul Caraş-
Severin se află pe locul 28 în ţară, iar din punct de vedere al produsului intern net, PIN-
ului, pe locul 30. Situat pe penultimul loc în România după cifra de afaceri a companiilor (1,1
mld. euro), judeţul Caraş-Severin s-a umplut în ultimii ani de mormane de fier vechi care au
mai rămas din foştii coloşi industriali care angajau mii de oameni. În judeţ activează doar 5.300
de companii. Într-o analiză economică a Ziarului Financiar1 se precizează că industria de
asistenţă socială este cea mai dezvoltată, cel mai mare angajator din judeţ fiind Consiliul
Judeţean Caraş-Severin. O altă analiză a ZF,2 arată că la fel ca în alte judeţe în care investiţiile
noi întârzie să apară, şi în Caraş-Severin instituţiile sau companiile de stat sunt angajatori
semnificativi, câtă vreme din totalul de 53.700 de salariaţi din judeţ (la o populatie de 274.277
de locuitori) care erau vizibili în statistici la începutul lui 2014, în companiile private lucrează
mai puţin de 30.000 de persoane, iar cei care au în prezent un loc de muncă reprezintă doar
18% din totalul populaţiei.
Lipsa investitorilor coroborată cu lipsa fenomenului antreprenorial din judeţ au clasat judeţul
pe ultimele locuri la capitolul de firme înfiinţate, în anul 2015:
Reşiţa, ca şi oricare fost mare centru industrial din România, a suferit la toate capitolele în
această perioadă de tranziţie: scăderea populaţiei, lipsa de investitori, lipsa fenomenului
1 Analiza Economica Ziarul Financiar: http://www.zf.ro/profesii/cum-arata-economia-din-caras-severin-un-judet-in-care-colosii-industriali-cu-15-000-de-angajati-s-au-transformat-in-mormane-de-fier-vechi-si-unde-asistenta-sociala-este-cea-mai-dezvoltata-industrie-12909592 2 Analiza ZF: http://www.zf.ro/profesii/piata-muncii-din-caras-severin-spitalele-sunt-in-topul-angajatorilor-doar-18-din-populatie-lucreaza-dar-somajul-este-scazut-12909559
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
antreprenorial, mulţi angajaţi în structurile administrative fără a avea o performanţă în
atragerea de fonduri europene, toate acestea au făcut din Reşiţa, un oraş cu potenţial de
dezvoltare imens, să ajungă într-o situaţie critică.
Reșița, capitală a judeţului, din punctul de vedere al PIB-ului este pe locul 37, iar din punct
de vedere al PIN-ului este pe locul 40.
Situaţia actuală critică se datorează în principiu lipsei de investiţii din Resita, lipsei firmelor
mici şi mijlocii, lucru care a obligat populaţia tânără să migreze spre Timişoara sau spre alte
ţări. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Reșița se ridică la
73.282 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
84.026 de locuitori.3 Alte date susţin că la recensământul din 2011, municipiul Reşiţa,
împreună cu localităţile componente, avea o populaţie cu 22% mai mică decât la
recensământul precedent din anul 2002.4 În cazul în care se continuă acest trend, peste 10
ani, populaţia Reşiţei va fi injumătăţită şi se poate ajunge la puţin peste 40 de mii de locuitori
în 2021.
Populaţia stabilă pe sexe: masculin 35.111, feminin 38.171,total: 73.282. Studii superioare:
13.633, studii secundare: 42.371, studii primare: 5.902 şi fără şcoală absolvită 1.318 dintre
care 470 sunt analfabeţi. Statisticile evidenţiază faptul că cele mai multe persoane fără loc de
muncă sunt bărbaţi cu un nivel de instruire scăzut, încadrându-se în palierele de vârstă
cuprinse între 30 –49 de ani.
Problemele economice şi migrația socială sunt cauzate în bună măsură de factori precum
declinul sectorului industrial (cea mai importantă parte a zonei industriale, în prezent
neutilizată eficient, fiind localizată în această zonă şi aproximativ 90% din populaţia activă din
zonă, muncind în sectorul industrial în perioada de vârf a metalurgiei şi siderurgiei reşiţene),
care a dus la o rată ridicată a şomajului în zona de acţiune, precum și la venituri modeste ale
celor rămaşi încadraţi în câmpul muncii.
Problemele demografice din zonă au efect asupra structurii populaţiei și a fondului construit.
Un alt aspect este îmbătrânirea populaţiei, prin plecarea tinerilor spre oraşe sau ţări mai
atractive din punct de vedere al stabilităţii financiare.
3. Proiecte 2007-2013
Deși primăria Reșița are un departament de Relații Internaționale și Proiecte Europene
înființat încă din 2008, activitatea acestuia este la capacitate redusă, nereușind să fructifice o
mare parte din oportunitățile naționale și internaționale din perioada 2007-2013. Conform
unui raport al Primăriei s-au implementat doar 5 proiecte iar alte 7 sunt în curs de
implementare. E foarte puțin pentru un oraș reședință de județ și pentru oportunitățile care
au trecut pe lângă oraș în toată această perioadă.
3 Date colectate de la Institutul National de Statistica 4 Enciclopedia Romaniei: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Re%C5%9Fi%C5%A3a
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Conform raportului de pe siteul Primăriei Reşiţa5 valoarea proiectelor implementate și
terminate se ridică la 243.751 de euro (3 proiecte internaționale, 2 în parteneriat cu Serbia și
unul european), și mai două proiecte naționale unul în valoare de 243.436 de Ron și altul mai
consistent financiar însă cu mulți parteneri. Două dintre aceste proiecte au vizat integrarea
comunității rrome, unul a contribuit la întărirea relațiilor între Vrsac și Reșița, unul s-a adresat
eficienței administrației publice locale, iar ultimul a fost un program pentru tineret.
La capitolul proiecte în implementare 5 dintre acestea sunt legate de
extindere/reabilitare/modernizare diferite clădiri sau parcuri (3 pe Programul Operațional
Regional și 2 pe Programul Național de imbunătătire a calitătii mediului prin realizarea de
spații verzi în localităti) iar celelalte două sunt programe în colaborare cu Serbia.
S-ar putea să existe și alte proiecte desfășurate de Primăria Reșița, însă baza de date a
Primăriei nu permite accesarea decât a acestui document, care din păcate nici nu este datat.
Conform statisticilor de la Banca Mondială, Reșița a avut un buget operatitional pentru
perioada 2009-2014 de peste 32 de milioane de euro, iar prea puțin din acești bani au fost
accesați de primărie.
Este de apreciat apropierea față de vecinii sârbi, însă un departament de relații internaționale
ar trebui să fie foarte activ și să realizeze cât mai multe înfrățiri, cu orașe din Germania,
Franța, Italia, Spania, Polonia, țări care au un nivel de dezvoltare mai ridicat și care ar putea
aduce plus valoare la nivel de proiecte și la nivel de investiții în Reșița. De asemenea
reprezentanții Primăriei ar trebui să fie mai prezenți la Bruxelles pentru a stabili contacte cu
asociații, organizații sau companii, interesate de colaborări sau investiții într-un oraș precum
Reșița.
Oportunitățile perioadei 2007-2013 nu au fost fructificate, iar potențialul pentru viitoarea
perioadă este imens, având în vedere că Reșița este eligibilă pentru peste 70 de milioane de
euro finanțări. Colaborările cu orașe din Europa ar trebui intensificate, iar Reșița trebuie să
atragă cât mai mulți investitori care să stimuleze economia locală.
4. Ce vor reșițenii?
Conform unor date culese din Strategia de Dezvoltare a Reşiţei pe perioada 2014-2020 în urma
unor focus grupuri-ateliere de lucru realizate cu actori din sectorul public și civil al societății
pe diverse domenii de activitate, reşiţenii se pare că își doresc un transport mai eficient și
durabil, un sistem de colecatre și depozitare al deșeurilor, o infrastructură culturală și sportivă
mai dezvoltată, calitatea unor servicii mai bune din partea agenților economici dar și o
activitate mai intensă a firmelor din zonă.
5 Raport Primarie Resita privind stadiul proiectelor: http://www.primaria-resita.ro/portal/carasseverin/primarie/portal.nsf/All/43BE95730C5DB94142257B36003052D3/$FILE/Raport%20situatia%20proiectelor%20implementate%20sau%20in%20curs%20de%20implementare.pdf
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
La întrebarea „Care sunt în opinia dumneavoastră cele mai importante investiţii necesare în
zona în care locuiţi, în ordinea priorităţii acestora?” respondenţii au răspuns în ordinea
priorităţilor:
1. Sistemul de colectare şi depozitare a deşeurilor
2. Reabilitarea/extinderea unităților medicale și de asistență socială
3. Reabilitarea/extinderea și întreținerea rețelei de străzi
4. Reabilitarea unităţilor de învăţământ
5. Reţelele de alimentare cu apă și canalizare
6. Iluminatul public
7. Îmbunătățirea aspectului estetic al municipiului prin reabilitarea clădirilor administrative
și culturale
8. Rețeaua de alimentare cu gaze naturale
9. Amenajarea de spaţii de agrement și locuri de joacă pentru copii
1. Transport
La întrebarea privind utilitatea unui sistem de transport în comun în municipiul Reșița, 82%
au răspuns afirmativ, iar 14,15% negativ iar un număr de 3,08% nu s-au pronunţat.
La întrebarea privind utilitatea construirii unei centuri ocolitoare în vederea devierii traficului
din municipiu, 78,31% au răspuns DA și numai 9,85% au răspuns NU, fapt ce denotă
necesitatea unei astfel de investiții în vederea devierii traficului din municipiu, a fluidizării
acestuia şi a reducerii deprecierii calităţii drumurilor. Un număr de 11,85% nu a răspuns.
În ceea ce privește oportunitatea dezvoltării mijloacelor de transport în comun, 38,31%
consideră că varianta cea mai bună este dezvoltarea autobuzelor, 23,23% tramvaiul,
9,38% troleibuzul, existând păreri împărțite cu privire la această temă. S-au identificat
cereri pentru implementarea de mijloace de transport ecologice, bazate pe energie
regenerabilă, cu noxe reduse, dezvoltarea pistelor de biciclete, dar și dezvoltarea rutelor spre
zonele marginale ale municipiului.
2. Apă, Mediu şi Încălzire
Calitatea apei potabile este bună, au menţionat majoritatea participanţilor la sondaj iar
reţeaua de canalizare este bună au apreciat peste 85% din cei chestionaţi. Nivelul de poluare
al aerului (raport spaţii verzi şi construcţii) 50% au considerat că este un nivel mediu, 19% nivel
scăzut iar 12% ridicat, peste 3% foarte ridicat iar 12% nu au răspuns. Nivelul de dezvoltare
urbană este făcut de cetățeni astfel: 45,23% nivel mediu, 26,62% scăzut, 8,62% ridicat, 6,31%
foarte scăzut, 0,92% foarte ridicat iar 12, 31% nu au răspuns. 78% consideră utilă dezvoltarea
sistemului public de încălzire a clădirilor, 5,08% nu o consideră utilă iar 16,92% nu au
răspuns.
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
3. Deşeuri si selectarea lor
În ceea ce privește sistemul de colectare selectivă a deșeurilor, 86,92% au răspuns că sunt de
acord cu dezvoltarea unui sistem de colectare selectivă și numai 2, 46% au răspuns negativ.
Un procent de 10,62% nu a răspuns.
87,08% sunt de acord sa se înființeze puncte de colectare deșeurilor în mod selectiv în
municipiu (inclusiv fier vechi/mobilier/haine/sticla/plastic, etc.), 10,46% nu au fost de acord și
2,46 nu au oferit răspuns.
4. Agenţi economici plus servicii
În ceea ce privește dezvoltarea agenților economici si serviciile oferite de acestia, populația
sondată consideră în procent de 34,77% că este medie, 27,85% că este proastă, 11,85% că
este bună, 7,54% că este foarte proastă, 2% foarte bună iar un procent de 16% nu au
răspuns.
5. Cultură, Învăţământ şi Sport
In ceea ce privește activitatea culturală în Municipiul Reșița, aceasta este apreciată de
respondenți ca fiind bună 41,08%, satisfăcătoare-25,54%, foarte bună-8,92%, iar cu ponderi
mai mici, foarte bună 8,92%, excepțională–2,31%, 6,92% nesatisfăcătoare iar 15,23% nu au
răspuns. In domeniul cultural, tipurile de activități culturale preferate de cetățeni sunt 1. Film,
2. Teatru, 3. Spectacole divertisment, 4. Concerte muzică uşoară, 5. Muzică populară,
6.Muzee, 7. Lectură 8. Dans.
Infrastructura culturală e considerată a fi oportună de dezvoltat de un procent de 79,38%,
doar 5,23% considerând a fi neoportună. 15,38% nu s-a pronunțat
Dezvoltarea unor clase de liceu cu profil profesional în municipiu este considerată utilă de
majoritatea respondenților (82,46%), numai 4,77% dintre aceștia nefiind de acord iar 12,77%
nu au răspuns.
Desi 42% din respondenţi au spus ca sunt multumiţi de infrasturctura sportivă a municipiului,
peste 43% din intervievaţi consideră că e nevoie de îmbunătăţiri semnificative, preferinţele
lor fiind în ordinea importanţei: 1. Bazine de înot, 2.Terenuri de tenis, 3. Terenuri de fotbal,
4. Piste de ciclism, 5. Piste de atletism
5. Oportunităţi 2014-2020
Un proiect de acţiune pentru dezvoltarea unui oraş precum Reşiţa, presupune o programare
multianuală clară, de preferat pe ciclul financiar european, a fondurilor disponibile pentru
investiții de capital. Practic, cea mai bună strategie în momentul de față este
complementarea, coordonarea și armonizarea investițiilor făcute de la bugetul de stat și din
bugetele locale cu investițiile făcute prin intermediul programelor operaționale europene.
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Programul Operational Regional (POR) gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale şi
Administraţiei Publice (MDRAP) şi de Agenţia de Dezvoltare Vest (ADR), ca organism
intermediar, reprezintă principala oportunitate pentru dezvoltarea orasului Resita in
următoarea perioadă financiară.
Conform MDRAP6 în luna martie vor fi lansate primele apeluri de proiecte in cadrul Programul
Operaţional Regional 2014-2020, coordonat de MDRAP, pentru următoarele tipuri de
intervenţii: drumuri judeţene, eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale, patrimoniu
cultural, revitalizarea zonelor urbane degradate şi turism. Este vorba despre cele 6 priorităţi
de investiţii pentru care ghidurile solicitantului au trecut deja prin etapa de consultare publică.
Autoritatea de Management a POR pregăteşte lansarea în consultare publică, până la
jumatatea anului 2016, a ghidurilor specifice pentru urmatoarele domenii, interesante pentru
primăria din Reşiţa:
Dezvoltare urbană
Servicii sociale – grup vulnerabil ”bătrâni”
Eficienţă energetică în clădiri publice şi iluminat public
Mobilitate urbană
6 Articol aparut pe fonduristructurale.ro in data de 3 Martie, 2016: http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=17882&t=Stiri
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Lansarea de apeluri în cadrul POR 2014-2020 este una dintre priorităţile MDRAP anunţate
pentru anul in curs, ţinta fiind de a lansa apeluri pentru cel puţin 60% din valoarea alocată
programului.
După cum se vede din lista de oportunități, foarte multe domenii vin în întâmpinarea
dorințelor cetățenilor Reșiței. Aceste dorințe pot fi împlinite prin realizarea de proiecte, care
să dezvolte facilități pentru cetățeni și în folosul cetățenilor Reșiței, tocmai pentru a crea
dezvoltarea și bunăstarea orașului.
O listă mai detaliată a acestor oportunități, o găsiți în documentul focusat doar pe indicatorii
financiari ai POR-ului.
Prioritatea numărul 1:
Cât mai multe fonduri atrase de primăria Reşiţa în perioada 2016-2020!
6. Investiţii
Capacitatea administrativă e la fel de importantă ca și investițiile, poziția geografică, șomajul,
diparităţiile economice, media de vârstă a persoanelor active factori care influențează nivelul
de dezvoltare al unei localități. Toți acești factori (exceptând poziția geografică) provin din
deciziile politice luate la nivel local (primărie). Nu este vină cetățeanului că investitorii ocolesc
o anumită zonă. De ce un investitor ar prefera o anumită zonă în favoarea alteia? Pentru că în
unele zone primăriile oferă facilități (terenuri concesionate pe bani puțini, utilităţi).
Un exemplu este cazul nostru, al Resitei, reședință de județ care este pe ultimele locuri la
investiții și atragere investitori. Parcul industrial construit cu ceva timp în urmă, rămâne în
continuare gol. Unii dintre investitori, care au purtat discuții și negocieri pentru a realiza ceva
la Reșița, subit au preferat Caransebeşul. Cum se poate ca o zonă ca și Sânicolau Mare, din
Timiș, să fie timp de 20 de ani pe locul întâi, la investiții străine, fiind localitatea fără șomeri
din România, ba mai mult, să atragă forță de muncă din comunele din jur?! Explicația e simplă:
primarul de acolo, a facilitat venirea unor investitori (Zoppas, Delphi) la mijlocul anilor 90 iar
acum, orașul cu 15.000 de locuitori se bucură de un flux financiar care generează dezvoltare
economică. Așadar capacitatea administrativă este cea care decide nivelul investițiilor, iar in
general primarul poate influenţa decisiv acest lucru.
Din punct de vedere al infrastructurii de transport, condiţie de bază pentru a atrage
investitori, Reşiţa are toate atuurile pentru a stimula companiile să se stabileasca în oraş.
Accesul direct se face pe DN 58 dinspre Timişoara, Lugoj, sau Deva, dar şi pe DN 57, care are
legătură cu malurile Dunării, Orşova, Tr. Severin, nod de intersecţie majoră pe axa culoarului
paneuropean IX ce urmăreşte axa Timiş-Cerna și face legătura cu capitala, sau nord-vestul ţării.
Municipiul Reșița are o reţea rutieră însumând 120 km de străzi orăşeneşti fiind străbătut de
drumuri naţionale, judeţene și comunale, intrările în municipiu cele mai intens circulate sunt
pe axa Timișoara-Boșca (DN 58) sau Caransebeş (DN 57).
Reţeaua de căi ferate este formată din cele doua linii principale catre Caransebes si Timisoara,
o suprafaţă de cca.10 ha ocupată de triajul uzinei siderurgice, poate fi refuncţionalizată. Cel
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
mai apropiat aeroport internaţional este cel de la Timişoara, la o distanţă de o oră cu maşina,
iar transportul naval este asigurat prin portul de la Dunăre, Moldova Veche, aflat la 97 km
faţă de Reșița. Sunt doua puncte de trecere a frontierei la 69 de km, Naidas cu Serbia, la 97 de
km la Moldova Veche. Ieşirea spre celelalte ţări ale Europei se efectuează prin judeţele
învecinate: judeţul Timiş prin punctele rutiere Moraviţa și Cenad si judeţul Arad prin punctul
Nădlac pentru trafic rutier și punctul Curtici pentru trafic feroviar. Din acest punct de vedere,
Reşiţa are toate atuurile pentru a atrage investitori.
Alte două lucruri care sunt în stransă legatură cu atragerea de investitori ţin de forţa de muncă
locală şi facilităţile oferite de Primăria Reşiţa. Reşiţa are forţă de muncă calificată în domeniile
“automotive”, fiind unul dintre cele mai vechi centre industriale din România, cu activități în
special în domeniul metalurgiei. Pe lângă acestea, programele de reconversie profesională pe
fonduri sau liceele profesionale creează forţă de muncă capabilă sa performeze în domenii
variate, pornind de la servicii şi ajungând la turism. Reșița beneficiază și de parcul indutrial,
Zona Industrială Valea Țerovei, în suprafață de 26,2 hectare, cu toate utilităţile: apă,
canalizare, gaz, energie electrică, telefonie, inclusiv reţea de drumuri şi acces la drumurile
naţionale DN58 şi DN58B. Din păcate Parcul Industrial a rămas gol, chiar dacă s-a stabilit preţul
de pornire al licitaţiei de concesiune la 0,35 Euro/mp/an (fara TVA).
Venind din mediu privat şi fiind un antreprenor implicat în ultimii 20 de ani în industria
pastelor şi turismului, înţeleg importanţa acestor investiţii şi îmi doresc să aduc cât mai mulţi
investitori la Reşiţa, care să genereze bunăstare pentru locuitorii Reşiţei. Conform unui top
realizat de revista Forbes,7 Reşiţa ocupă locul 18, în top 40 a celor mai bune şi atrăgătoare
oraşe de investit din România. Asta înseamnă că aici, la Reşiţa, există potenţial!
Prioritatea numărul 2:
Cât mai mulţi investitori aduşi la Reşiţa!
7. Calitatea vieţii
Vreau ca municipiul Reşiţa să devină un oraș definit prin calitatea vieții, un spațiu comunitar
capabil să asigure locuitorilor săi un loc plăcut în care să îți dorești să locuiești, să lucrezi și
să îți petreci timpul liber. Municipiul va reprezenta un factor integrator al avantajelor
competitive oferite de el și de comunitățile apropiate, o zonă de dezvoltare economică
bazată pe integrarea noilor tehnologii în zonele cu avantaj competitiv și un spațiu cultural
bogat și divers.
Locurile de muncă inovatoare au un rol insemnat nu numai în stimularea creşterii economice
la nivel local şi regional, dar şi în impulsionarea dezvoltării altor sectoare economice (au un
efect de multiplicare). Ca atare, autorităţile locale trebuie să deruleze investiţii în calitatea
vieţii pentru a atrage firme şi oameni calificaţi care activează în sectorul inovării. De obicei,
creşterea numărului de firme şi oameni care inovează este însoţită de creşterea dezvoltării
economice locale.
7 Revista Forbes: http://www.forbes.ro/articles/forbes-best-cities-2015-locul-18-resita-38085
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Din păcate în România doar orașele mari ca Timișoara, București, Iași sau Cluj au reușit să
încurajeze și să susțină creșterea sectoarelor inovării la nivel local. Cu toate acestea consider
că și Reșița se poate număra printre orașele în care investițiile în calitatea vieții (infrastructura
de transport de calitate, parcuri, centre culturale, spații pietonale sau piste pentru biciclete)
să se realizeze. Investițiile în calitatea vieții nu au doar beneficii economice (precum atragerea
și păstrarea persoanelor calificate și a firmelor inovative); ele pot avea și beneficii sociale și
de mediu. De exemplu, investițiile în aleile pietonale, în eficiență energetică, în pistele pentru
biciclete și în rețelele de transport public pot descuraja utilizarea vehiculelor proprietate
personală (având drept consecință reducerea gazelor cu efect de seră, rezultate din transport)
și pot facilita accesul la oportunități pentru grupurile sărace și marginalizate. Ca atare, acest
tip de investiții trebuie să fie incluse într-o listă clară de priorități care să conveargă cu nevoile
minime de dezvoltare ale populației cum ar fi acces la apă curentă și canalizare.
Prioritatea numărul 3:
Un oraş în care cetăţenii să se simtă bine!
Pentru ca și calitatea vieții să crească în Reșița și pentru ca cetățenii Reşiţei să se simtă mulțumiți
și fericiți voi demara proiecte și acțiuni în următoarele direcții: regenerare urbană, incluziune,
evenimente cultural-sportive, dezvoltare turismului.
1. Regenerare urbană
Oraşele din România, de la cele mai mici şi până la capitala ţării, Bucureşti, se confruntă cu probleme legate de degradarea spaţiului construit, o calitate a vieţii nu întotdeauna la standardele sau aşteptările majorităţii cetăţenilor şi probleme legate de calitatea mediului. Cartiere de blocuri de locuinţe care nu au cunoscut renovări substanţiale de la darea în folosinţă, centre istorice adeseori în paragină, zone industriale abandonate în ultimii ani din cauza încetării activităţilor, spaţii publice neîntreţinute, infrastructura vetustă sau inexistentă uneori, servicii urbane nesatisfăcătoare, transport public ineficient, spaţii verzi insuficiente sau pe cale de dispariţie, toate aceste probleme au devenit din ce în ce mai vizibile în perioada de profunde transformări ce a caracterizat România ultimilor 20 ani. De câţiva ani, se vorbeşte din ce în ce mai mult, printre specialişti dar şi printre politicieni despre necesitatea regenerării oraşelor, despre reabilitarea patrimoniului reprezentat de cartierele istorice, despre necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de locuire în cartierele de blocuri, despre reamenajarea şi înfrumuseţarea spaţiului public – pieţe, scuaruri, parcuri, despre modernizarea infrastructurii urbane – de la reţele de apă, gaz şi electricitate până la drumuri şi reţele de transport în comun. Aceste acţiuni au ajuns să facă parte din priorităţile agendei politice actuale în România, ele fiind asociate obiectivelor formulate generic în politicile publice cu numele de regenerare urbană şi dezvoltare urbană durabilă- obiective susţinute de către Uniunea Europeană, prin politici şi programe specifice.
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Regenerarea urbană este definită în general după cum urmează: “Aducerea la viață a zonelor urbane cu efortul cooperativ al municipalităților, proprietarilor și a altor actori implicați cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai, de a crește calitatea mediului și a climatului social și de a întări economia locală
Prioritatea 3.1: Regenerarea urbană a spaţiului reşiţean!
2. Incluziune
Creșterea economică rezultă în mod esențial din conectarea oamenilor la oportunități și din
sprijinirea lor să-și pună în practică întregul potențial. Însă, în Reșița, sunt oameni care se
confruntă cu provocări deosebite în ceea ce privește accesul la beneficiile dezvoltării. Ei sunt
marginalizați, defavorizați și deseori ignorați de politicile publice menite să stimuleze
creșterea. Este interesant de observat că marginalizarea nu este intodeauna proporțională cu
distanța față de masa economică: într-adevăr multe comunități sărace locuiesc în proximitatea
marilor orașe și, uneori, chiar în zonele centrale. Totuși, în ciuda acestui fapt, ele rămân
incapabile să acceseze oportunitățile educaționale și profesionale care le-ar permite să
evadeze din cercul vicios al sărăciei și să se bucure de beneficiile unei adevărate creșteri
durabile. În plus, aceste grupuri marginalizate formează adesea o pondere semnificativă din
populația totală, iar facilitarea unui acces adecvat la oportunități ar fi de înțeles nu numai din
perspectivă socială, ci și din perspectivă economică, dată fiind contribuția lor potențială la
dezvoltarea locală.
Regenerare urbană
Reabilitarea spaţiului
public
Dezvoltare economică
Mediul social
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă grupurile marginalizate și pentru ca
acestea să fie integrate în sistemul economic mai larg din Reşiţa, este important ca investiţiile
în infrastructură dură (drumuri, transport public, locuințe sociale, școli, adăposturi sociale) să
fie dublate de măsuri sociale (de ex. campanii anti-discriminare, educație, campanii publice de
informare, etc). Acestea din urmă trebuie să completeze investițiile în infrastructură pentru
ca grupurile marginalizate să le fie asigurat accesul la beneficiile prosperității și pentru ca, în
final, ele să surmonteze caracteristica marginalității. În plus, chiar și în cazul investițiilor în
infrastructura dură, este esențial ca grupurile marginalizate să fie atrase în procesul elaborării
și implementării proiectelor pentru ca acestea să-și întărească simțul proprietății și al implicării
active.
În acest sens am demarat deja o acțiune pentru a mobiliza Consiliul Local Reșița pentru a
participa la oportunitatea legată de „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea
comunităţii”. Reșița, că reședință de județ, este eligibilă pentru accesarea acestor fonduri.
Pentru zonele urbane -strategiile vizează intervenții integrate, de tip hard (infrastructură)
și soft (servicii) care urmăresc combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale în
comunităţile marginalizate, cu accent asupra celor cu populație aparținând minorităţii rromă,
dar și altor comunități dezavantajate și marginalizate. În cazul în care decidenții nu se vor
mobiliza pentru a aplica pentru această oportunitate, Reșița nu va mai putea accesa alte
fonduri de pe Programul Operațional Regional și Programul de Capital Uman. Partea de
asistenţă socială și incluziune este extrem de importantă pentru oamenii din Reșița. Zone din
cartiere ca și Mociur, Calea Caransebeşului sau Muncitoresc sunt cunoscute ca fiind zone cu
populație marginalizată. Nivelul de sărăcie și de integrare al rromilor este scăzut în Reșița, iar
eu îmi doresc să rezolv aceste probleme.
Persoanele de vârsta a treia și pensionarii sunt o categorie specială spre care vreau să mă
îndrept, deoarece sunt oameni care au muncit toată viața, participând la construcția acestui
oraș și care din păcate nu se bucură de facilitățile pe care ar trebui să le aibă. De aceea, pe
lângă spațiile publice pe care le voi amenaja pentru ei, vreau să creez alte facilități care să vină
în sprijinul lor și de care ei să se bucure. Dintre acestea amintesc doar câteva pe care le voi
pune în aplicare imediat:
Transportul în comun va rămâne gratuit
Amenajarea unui spațiu comun public, unde vârstnicii și pensionarii să socializeze și să
beneficieze de utilități de petrecere a timpului liber
Prin cadrul unui proiect desfășurat de primărie și ONG-urile din Reșița să se realizeze
cursuri de inițiere internet și de utilizarea social media (skype, facebook) pentru a ține
legătura cu neamurile plecate sau pentru a învața cum să găsească informații utile pe
internet
Gratuitate pentru cei care vor să se bucure de facilitățile Bazinului Olimpic de Înot din
Reșița (un interval anumit de timp dintr-una din zilele săptămânii va fi dedicat
pensionarilor și vârstnicilor care vor să practice acest sport)
Prioritatea numarul 3.2
Servicii sociale si utilităţi bune pentru persoane marginalizate prin programe de incluziune!
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
3. Evenimente cultural-sportive
Reșița are o tradiție îndelungată în organizarea unor evenimente sportive la nivel național și
internațional, fiind în trecut centrul de antrenament pentru multe activități sportive (înot, box,
gimnastică masculină, atletism). De asemenea locuitorii Reşiţei sunt pasionați de fotbal și
handbal, bucurându-se în ultimii 20 de ani de rezultate bune ale echipei de fotbal și ale echipei
de handbal, de accea, în funcție de bugetul disponibil al primăriei, voi sprijini cele două mișcări
sportive de pe Bârzava.
Prin intermediul unor oameni de valoare ai sportului reșițean, care au făcut performanță la
nivel național și pe care vreau să îi am alături de mine ca și consilieri locali, voi relua
competițiile naționale și internaționale care altădată aveau loc în Reșița: lupte, box,
gimnastică, atletism, înot. Având în vedere că aceste competiții enumerate mai sus presupun
mai multe zile de desfășurare și ținând cont de faptul că există o limită mică a capacităților de
cazare în Reșița, am în plan un proiect de introducere pe piață a spațiilor locative
(apartamente, garsoniere) care la ora asta nu sunt folosite. Din cauza faptului că populaţia
Reşiţei a scăzut, multe apartamente au rămas goale, neffind exploatate. La o scurtă analiză
am ajuns la concluzia că peste 5.000 din aceste spații sunt goale. Vreau să creez o platformă
de genul AIRBNB8 în care oamenii pot închiria un apartament sau o garsonieră pe o perioadă
de timp de la 3 la 5 zile. Astfel se crează 2 efecte importante:
1. rezolvă problema cazării în oraş atunci când se creează competiţii mari sau alte
evenimente culturale
2. cei care nu le au puse la punct şi pregătite pentru închiriere vor dori să îşi pregătească
apartamentele pentru a le pune pe aceasta platformă
De asemenea voi investi în dezvoltarea unor centre sportive reșițene care să aducă plus
valoare orașului și care să atragă pe viitor sportivi de performanță în domeniile înotului,
atletismului, luptelor. Reșița făcut istorie în aceste sporturi și merită se redevină un punct de
atracție pentru toți sportivii care își doresc să devină campioni naționali sau să participe la
Olimpiade.
Pe lângă revigorea sportului reşiţean, intenţionez să realizez evenimente cultural-artistice de
anvergură naţională, prin atragerea organizatorilor de top de festivaluri de film, teatru,
muzică. Am experiența necesară în acest domeniu, deoarece în ultimii ani am avut rezultate
concrete cu evenimentele de la Ponton Casa Baraj, acolo unde DJ renumiți din toată lumea,
care aveau concerte în locații selecte din America și până în Asia au ajuns la Ponton la Valiug.
Am început deja discuțiile cu oameni care se ocupă cu astfel de evenimente în România și îmi
doresc să aduc și să creez pentru reșițeni evenimente care există deja, au renume
internațional și strâng artiști și actori celebrii. Sunt doar două exemple care ar putea să se
întâmple în Reșița în următoarea perioadă : festivalul TIFF Cluj sau festivalul internațional de
teatru Sibiu.
Prioritatea 3.3
8 AIRBNB-platforma mondiala cu spatii locative de inchiriat https://www.airbnb.com
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Un oraş viu, cu cât mai multe evenimente cultural-sportive!
4. Dezvoltarea turismului
Zona turistică Semenic este
„inima” turismului din Banat
care cuprinde staţiunile
turistice: Semenic, Văliug-
Crivaia, Trei Ape şi Secu. Reşiţa
renumit în trecut ca important
centru industrial pe „Calea
Fierului din Banat” poate
renaste ca un viitor centru
turistic care sa participe la
dezvoltarea axei Valiug-
Semenic-Garana.
Valorificarea atracţiilor
turistice poate contribui la creşterea economică prin favorizarea apariţiei şi dezvoltării
firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive
pentru investitori.
Activitatea turistică creează cerere pentru o gamă largă de bunuri şi servicii, achiziţionate
ulterior de turişti şi companii de turism, inclusiv bunuri şi servicii produse de alte sectoare
economice (ex: comerţ, construcţii, transporturi, industria alimentară, confecţii şi
încălţăminte, industria mică şi de artizanat).
Problema generală este că Reşiţa nu poate atrage turişti deocamdată, deoarece nu poate oferi
nici un serviciu şi nu este nici conectată cu zonele Valiug-Semenic. La o analiza mai detaliata,
se observa că deşi numărul înnoptărilor a crescut în judeţul Caraş-Severin în ultimii ani,
numărul turiştilor care se cazează în Reşiţa a scăzut în ultimii ani, conform datelor colectate
de specialiştii care au elaborat Strategia de Dezvoltare a Reşitei.9 Mulţi turişti tranzitează
Reşita, vara sau iarna, însă nu se opresc aici, în oraşul nostru, deoarece nu există oportunităţi
sau servicii de petrecere a timpului liber. De aceea trebuie venit în intampinarea lor.
Pe lângă proiectele legate de regenerare urbană pe care doresc să le realizez (piste de
biciclete, amenajarea spațiului verde, locuri de joacă și petrecere a timpului liber, terenuri de
sport) unul dintre obiectivele majore pe care le am este construirea unui Spa/Aqua Park în
Reșița. Multă lume din Reșița merge la SPA la Szeged, Mako, Gyula sau la Deva. Construcția
unui Spa/Aqualand la Reșița va avea valențe de complementaritate cu activitățile de turism
din Vară sau Iarnă, de la Semenic sau Gârână. Oamenii se pot îndrepta spre SPA dacă nu este
timp favorabil, iar primăvara sau toamna, locul poate atrage mulți reșițeni sau turiști care vor
tranzita Reșița.
9 Strategia de Dezvoltare a Resitei 2014-2020, pag 155
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Stațiunea Secu, este unul dintre cele mai importante obiective turistice pentru reșițeni,
stațiune care din păcate în ultimii ani a ajuns la un nivel de degradare regretabil. Stațiunea,
care altădată strângea mii de turiști este goală și părăsită, fiind funcțională doar în câteva
locații. Vreau să dezvolt și să reamenajez Stațiunea Secu și să o fac la fel de repopulată cum
era acum 20 de ani. În acest sens există o linie de finanțare specială pentru dezvoltarea
turismului, linie care se adresează primăriilor, prin intermediul Programului Operațional
Regional.
Prioritatea 3.4
Reşiţa, centrul turistic de excelenţă!
8. Bună Guvernare (transparenţă, consultare şi parteneriat)
Termenul de guvernanţă10 desemnează forme de guvernare alternative, altceva decat eram obisnuiţi până acum. Guvernanţa reprezintă un altfel de guvernare11, modernă, ce corespunde dinamicii și complexității lumii globalizate, care vizează (re)distribuirea puterii în spațiul public printr-o (re)negociere a autorității și o decizie a politicilor publice făcute în parteneriate sociale (guvern – patronat – sindicate), parteneriate public – private (structuri de stat – mediul de afaceri) sau parteneriate civice (autorități publice – societate civilă).
Guvernanța multi-nivel este stilul de guvernare european, modern, care se bazează pe principiul subsidiarității, principiu ce apare stipulat în Tratatul de la Lisabona de peste 30 de ori. Principiul subsidiarității prevede ca deciziile politice trebuie întotdeauna să fie luate cât mai aproape de cetățeni și în interesul lor. Conceptul de democrație participativă12 face şi el parte din Tratatul de la Lisabona, care promovează interacțiunea între cetățeni și instituții, inițiativa cetățenilor fiind exemplul a ceea ce înseamnă guvernanță europeană. Guvernanța pe mai multe niveluri se bazează pe un set de principii politice postmoderne: gestionarea acțiunii colective fără intervenția obligatorie a statului, implicarea instituțiilor și a actorilor care nu aparțin sferei guvernului, implicarea rețelelor de actori autohtoni, mai ales a societății civile, a mediului de afaceri și a beneficiarilor („stakeholders”), precum și acțiunea comunicativă a acestora. Guvernanţa implică o decizie politică de jos în sus conform intereselor comunității locale. Pentru a fi realizabilă, această decizie trebuie să vină din partea unei administrații publice transparente, competitive și eficiente.
Sunt un adept al transparenței și al parteneriatului și vreau ca deciziile majore și proiectele importante pentru Reșița să le realizez împreună cu decidenții locali, fie că vorbim de societate civilă, fie că vorbim de sectorul de business. Îmi doresc că Reșița să devină exemplu de bune practici la nivel național și vreau că principiul subsidiarității să devină funcțional aici.
Un alt proiect pe care îl voi implementa ține de transparentizarea activității Primăriei și comunicarea mai eficientă cu cetățenii Resitei. Voi realiza aplicații și programe soft care vor permite cetățenilor Reşiţei să vadă transparent tot ce se întâmplă în Primărie, ba chiar unele aplicații vor avea scopul de a-i implica pe cetățeni în decizii, proiecte sau alte activități
10 Sfera Politicii: http://www.sferapoliticii.ro/sfera/125/art06-munteanu.html 11 Sfera Politicii: http://www.sferapoliticii.ro/sfera/125/art06-munteanu.html 12 Tratatatul de la Lisabona: http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/democracy/index_ro.htm
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
organizate de Primărie. Un proiect concret în acest sens este aplicația „Civic Alert” care va fi disponibilă și pentru cetățenii Resitei și le va permite să semnaleze diferitele probleme ale orașului. Vizitaţi http://www.civicalert.ro/#/about pentru mai multe detalii.
Prioritatea 4.
O guvernanţă eficientă (deschisă şi transparentă) la nivel local, în folosul cetăţeanului!
9. Relaţii Internaţionale, Parteneriate, Promovare
E foarte important ca pe viitor, Primăria Reșița să gândească strategic și să aibă o viziune în ceea ce privește parteneriatele și promovarea cu țări dezvoltate din UE și cu structuri administrative asemănătoare, adică cu orașe, dar și cu investitori și structuri organizaționale pan-europene. Avem specialiști în echipă care sunt conectați la Bruxelles dar și cu organizații importante, gen Banca Mondială, care pot contribui la relansarea orașului din punct de vedere economic. Reșița a pierdut multe oportunități până acum, și din această cauză situația este una critică. Reșița trebuie pe viitor să fie mult mai conectată cu potențiali investitori, cu programe de finanțare oferite direct de Comisia Europeană (altele decât fondurile structurale), să participe la înfrățiri cu orașe importante din Europa (care pot aduce beneficii în diverse domenii), să facă parte din organizații pan-europene gen Eurocities (lucru care aduce diferite oportunități pe termen mediu și lung), să aibă o relație directă cu decidenții de la Bruxelles (fie că vorbim de europarlamentarii români, specialiști de la Comisie, sau alte organizații europene care reprezintă autoritățile publice locale)
Partea de promovare la nivel internațional este foarte importantă pentru viitoarele contacte și „social networkul” pe care primăria Reșița vrea să îl dezvolte în următorii ani. Din păcate, slaba activitate economică a Reşiţei, nu permite decât focusul pe o promovare turistică și mai puțin pe o promovare a IMM-urilor locale, care sunt destul de puține și cu o activitate redusă. De asemenea promovarea intensă poate să aducă investitorii de care e nevoie și pentru acest lucru e nevoie ca facilitățile pe care Primăria Reșița le pune la dispoziție (gen parcul industrial de pe Calea Ţerovei) să fie cunoscute de cât mai multe Asociații de Business sau Organizații care au puterea de a mobiliza investitori, ce caută spații și oportunități pentru a-și dezvolta afacerea. Acești investitori trebuie convinși de oportunitățile pe care un oraș ca Reșița le pune la dispoziție (forță de muncă, utilități, etc) și trebuie atrași spre Reșița, cu condiția ca forța de muncă angajată să fie mulțumită de condițiile financiare și de numărul de oameni angajați. În acest caz primărie-investitori-cetățenii Reşiţei trebuie găsită soluția Win to Win.
Prioritatea 5:
O activitate externă cât mai activă care să atragă proiecte, investitori şi turişti străini!
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Acesta este Planul Meu de Acțiune și acestea sunt prioritățile mele pentru Reșița în următorii 8 ani de
zile. Deși sunt un antreprenor și un om de dreapta, consider că persoanele de vârsta a treia, pensionarii
și categoriile marginalizate trebuie ajutate, stimulate și integrate activ în viața urbei.
Îmi doresc un oraș care să știe cum să atragă investitori, îmi doresc un oraș din care tinerii să nu mai
plece, îmi doresc un oraș care să ofere servicii pentru locuitorii săi fie că vorbim de tineri sau bătrâni,
îmi doresc un oraș care să își fructifice potențialul turistic pe care îl are, îmi doresc un oraș în care
cetățenii să nu mai fie angajați doar la stat ci să existe agenți economici care să genereze fluxul
economic de care e nevoie, pentru a trezi viața economică din urbe. Îmi doresc un oraș plin de
evenimente culturale și sportive, îmi doresc un oraș care să atragă turiștii care merg spre Gârână,
Semenic sau Valiug, îmi doresc un oraș unde bătrânii să se bucure se facilitățile pe care le voi crea
pentru ei și unde tinerii să se dezvolte profesional.
Vreau să realizez o reformă a administrației
publice locale, o eficientizare a acesteia, îmi
doresc utilizarea eficientă a fondurilor locale
colectate. Vreau să dezvolt proiecte
sustenabile prin fondurile europene, care să
aibă impact asupra dezvoltării locale și care
să ducă Reșița acolo unde ar trebui să fie: în
topul orașelor reședință de județ din
România.
Reșița poate ajunge din nou un oraș de top în
Vestul țării și unul dintre cele mai importante
reședințe de județ din România. Depinde
doar de cetățenii orașului acest lucru.
Un antreprenor pentru
Reşiţa
IOAN POPA DESCHIDE RESITA
Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii
Pentru redactarea acestui plan de actiune au fost consultate urmatoarele documente:
Strategia de Dezvoltare a Resitei
Strategia de Dezvoltare a Clujului
Strategia de Dezvoltare a orasului Alba-Iulia
Orase Competitive, studiu realizat de Banca Mondiala
Siteurile Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei
Publice, Agentiei de Dezvoltare Vest si Primariei Resita
Romania in 3 D, Solutii pentru o Romanie Democratica, Dezvoltata, Demna
Documente si Strategii de dezvoltare locala realizate de Cluj Management and Planning Group