Upload
cirlanaru-stefan
View
168
Download
3
Embed Size (px)
DESCRIPTION
plan de mediu
Citation preview
CUPRINS
1 Introducere............................................................................................................................... 1
1.1 Ce este un Plan Local de AcŃiune pentru Mediu (PLAM) şi care este rolul său în judeŃul TELEORMAN.................................................................................................... 1
1.2 Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PLAM……………………… 10 1.2.1 ConsideraŃii generale............................................................................... 10 1.2.2 Identificarea şi clasificarea problemelor / aspectelor de mediu.............. 13 1.2.3 Transformarea problemelor / aspectelor de mediu într-un plan de acŃiune... 13
2 Starea IniŃială a JudeŃului TELEORMAN............................................................................... 16 2.1 InformaŃii generale asupra judeŃului…………………………………………… 16
2.1.1 Valori istorice şi culturale.................................................................. 16 2.1.2 Descrierea judeŃului TELEORMAN................................................. 17
2.1.2.1 Caracteristici fizice şi geografice.......................................... 17 2.1.2.2 Caracteristici administrative şi economice........................... 19
2.2 Starea mediului în judeŃul TELEORMAN........................................................ 20 2.2.1 Starea calităŃii atmosferei................................................................. 20 2.2.1.1 Poluarea de fond......................................................................... 21 2.2.1.2 Poluarea de impact................................................................ 21 2.2.2 Starea apelor de suprafaŃa şi subterane............................................. 30 2.2.2.1 Starea râurilor....................................................................... 30 2.2.2.2 Starea lacurilor..................................................................... 35
2.2.2.3 Starea apelor subterane........................................................ 36 2.2.2.4 Alimentarea cu apă potabilă a populaŃiei............................. 37 2.2.2.5 SituaŃia apelor uzate menajere şi industriale........................ 38
2.2.3 Starea solurilor.................................................................................. 41 2.2.4 Starea pădurilor................................................................................. 52 2.2.5 Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice.................... 53 2.2.6 Starea ariilor protejate....................................................................... 57 2.2.7 Starea radioactivităŃii mediului......................................................... 58 2.2.8 Starea aşezărilor umane..................................................................... 59
2.2.8.1 Starea calităŃii aerului şi a zgomotului.................................. 60 2.2.8.2 Starea zonelor verzi şi a zonelor de recreere......................... 60 2.2.8.3 SituaŃia deşurilor menajere.................................................... 62 2.2.8.4 SituaŃia deşeurilor industriale................................................. 66
2.2.9 Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de arta........................ 70 2.2.10 Poluări accidentale.............................................................................. 71 2.2.11 Zone critice privind deteriorarea calitatii mediului de pe teritoriul
judetului................................................................................................ 72 2.2.11.1 Zone critice din punct de vedere al poluării aerului............... 72 2.2.11.2 Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de
suprafaŃă................................................................................ 73 2.2.11.3 Zone critice din punct de vedere al calităŃii apelor
subterane................................................................................. 74 2.2.11.4 Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului..... 74
2.2.11.5 Zone vulnerabile care necesită reconstrucŃie ecologică........... 74 3 Probleme/Aspecte de Mediu Prioritare din JudeŃul TELEORMAN…………………….. 75
3.1 Descrierea metodologiei de identificare, evaluare şi selectare a problemelor / aspectelor de mediu……………………………………………………………………..…… 75
3.2 Descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor / aspectelor de mediu………... 77 3.3 Selectarea problemelor prioritare şi sinteza problemelor / aspectelor de mediu
prioritare selectate……………………………………………………………………………. 89 4. Planul Local de AcŃiune pentru Mediu al JudeŃului TELEORMAN...........................................102
4.1 AcŃiuni strategice pentru protecŃia mediului în judeŃul TELEORMAN....................... 102 4.1.1 Introducere............................................................................................. 102 4.1.2 Stabilirea, obiectivelor, Ńintelor şi indicatorilor.....................................102 4.1.3 Recomandări cadru pentru protejarea componentelor de mediu........... 103 4.1.4 Identificarea priorităŃilor pentru acŃiune.................................................108 4.1.5 Identificarea criteriilor de selectare a acŃiunilor.....................................109 4.1.6 Identificarea, analizarea şi selectarea acŃiunilor........................... .........110
4.2 Planul Local de AcŃiune pentru Mediu al judeŃului TELEORMAN……………...112 4.2.1 Matricile-plan pentru soluŃionarea problemelor de mediu
prioritare.................................................................................................112 5. Planul de implementare a acŃiunilor…………………………………………………….....132
5.1 Elaborarea planului de implementare……………………………………………..132 5.2 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru soluŃionarea problemelor de
mediu prioritare…………………………………………………………………...133 6. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor…………………………………………………....153
6.1 Elaborarea Planului de Monitorizare şi de Evaluare……………………………...154 6.2 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru soluŃionarea
problemelor de mediu prioritare…………………………………………………..155 6.3 Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de AcŃiune pentru
Mediu al judeŃului Teleorman…………………………………………………….179 6.4 Termen pentru revizuirea Planului Local de AcŃiune pentru Mediu al judeŃului
Teleorman………………………………………………………………………....180 Bibliografie……………………………………………………………………………………181
ANEXE
Hartă fizică a judeŃului Hartă cu amplasarea ariilor protejate existente Hartă cu amplasarea zonelor degradate Hartă cu amplasarea depozitelor de deşeuri existente Hartă cu reŃeua de supraveghere a calităŃii apelor de suparfaŃă Hartă cu sistemul de supraveghere al calităŃii aerului
Cheltuieli pentru reteaua de canalizare din judetele aferente Regiunii Sud Muntenia
Nr. Aglomerare Termen Nr.crt. conformare locuitori (km)
echivalenti existenta necesara 2005 2007 2008 2010 2013 2015 2017 20180 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Alexandria 2010 117288 121,2 126 18766080
Rosiori de Vede 2013 54000 21,9 50 8640000
Peretu 2013 8870 0 10 1419200
Orbeasca 2015 8615 0 21 1378400
Plosca 2015 6998 0 19 1119680
Babaita (include Frasinet) 2015 6661 0 38 1065760
Mavrodin (include Nenciulesti) 2015 6066 0 23 970560
Tiganesti 2015 5727 0 22 916320
Dobrotesti 2015 5324 0 18 851840
Maldaieni 2015 5014 0 10 802240
Poroschia 2015 4864 0 37 364800
Bragadiru 2015 4824 0 26 361800
Buzescu 2015 4649 0 19 348675
Tatarastii de Jos 2015 4613 0 29 345975
Marzanesti 2015 4458 0 20 334350
Scrioastea 2015 4416 0 14 331200
Vartoape 2015 4200 0 17 315000
Calinesti 2015 4085 0 20 306375
Contesti 2017 3945 0 18 295875
Nanov 2017 3879 0 17 290925
Storobaneasa 2017 3831 0 23 287325
Costuri (euro)
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Retea canalizare
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Dracsanei (include Crangu) 2017 3818 0 28 286350
Ciolanesti 2017 3778 0 18 283350
Olteni 2017 3716 0 10 278700
Tatarastii de sus 2017 3538 0 13 265350
Cervenia 2017 3483 0 17 261225
Trivale Mosteni 2017 3461 0 17 259575
Galeteni 2017 3436 0 20 257700
Vedea 2018 3431 0 10 257325
Vitanesti 2018 3312 0 21 248400
Magura 2018 3171 0 12 237825
Branceni 2018 3150 0 12 236250
Izvoarele 2018 3061 0 4 229575
Silistea Gumesti 2018 2998 0 17 224850
Smardioasa 2018 2898 0 27 217350
Frumoasa 2018 2737 0 23 205275
Radoiesti 2018 2619 0 10 196425
Balaci 2018 2561 0 27 192075
Talpa 2018 2444 0 16 183300
Stejaru 2018 2318 0 13 173850
Draganesti de vede 2018 2305 0 10 172875
Scurtu Mare 2018 2219 0 24 166425
Turnu Magurele 2010 72920 58,9 74 11667200
Zimnicea 2013 43200 18,6 31 6912000
Suhaia 2015 5162 0 11 825920
Pietrosani 2017 3694 0 10 277050
Seaca 2018 3061 0 17 229575
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Nasturelu 2018 3044 0 18 228300
Lisa 2018 2965 0 36 222375
Viisoara 2018 2321 0 16 174075
Traian 2018 2257 0 11 169275
Bujoru 2018 2195 0 16 164625
1101280
1036800
829120
348675
299925
259125
Videle 2013 15120 15,7 39 2419200
Botoroaga 2015 6886 0 46 1101760
Draganesti Vlasca 2015 5200 0,8 10 832000
Silistea (include Purani) 2015 4525 0 40 339375
Blejesti 2015 4293 0 29 321975
Poeni 2017 3566 0 11 267450
Mereni 2017 3436 0 17 257700
Gratia 2018 3177 0 14 238275
Cosmesti 2018 2818 0 36 211350
Furculesti 2015 4069 0 45 305175
Piatra 2015 4055 0 11 304125
Crangu (include Dracea) 2017 3734 0 26 280050
Troianu 2017 3645 0 11 273375
Crangeni 2017 3637 0 36 272775
0 21
Tr Segarcea Vale
Tr Lita 2017 3455
2017
22
0 27
0 33
2015 4649
3999
0
0 20
Tr Islaz 2015 6480 0 43
Tr Lunca 2015 6883
Tr
Tr
Tr Plopii Slavitesti 2015 5182
Tr Slobozia Mandra
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Salcia 2017 3611 0 22 270825
Putineiu 2018 3022 0 46 226650
Bogdana 2018 2922 0 30 219150
Calmatuiu de Sus 2018 2851 0 37 213825
Calmatuiu 2018 2681 0 26 201075
Total jud. Teleorman 77 591496 237 1864 0 0 0 30433280 19390400 16549880 4127625 4579650
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
Tr
1
1 Introducere
1.1 Ce este un Plan Local de Ac Ńiune pentru Mediu (PLAM) şi care este rolul s ău în jude Ńul TELEORMAN
Planul Local de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului pentru judeŃul Teleorman (PLAM-TR) a fost iniŃiat şi implementat prin Programul PHARE RO 006.14.03. «AsistenŃa tehnică pentru întărirea AgenŃiilor Locale de ProtecŃie a Mediului şi înfiinŃarea AgenŃiilor Regionale de ProtecŃie a Mediului», autoritatea de implementare a Proiectului fiind Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ConsultanŃa internaŃională a fost asigurată de EPTISA Proyectos Internacionales SA Madrid, Spania. Perioada de desfăşurare a procesului PLAM a fost de 10 – 12 luni (iunie 2003 – martie 2004). PLAM-TR reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluŃionarea problemelor de mediu din judeŃ prin abordarea pe principiile dezvoltării durabile şi este în deplină concordanŃă cu Planul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului. Această strategie de abordare planificată a problemelor de mediu a fost stabilită în cadrul ConferinŃei Ministeriale «Un mediu pentru Europa», desfăşurată în anul 1993 la Lucerna, ElveŃia şi a fost concretizată prin convenŃia cunoscută sub numele «Programul de AcŃiune pentru mediu pentru Europa Centrală şi de Est», document cadru care constituie o bază pentru acŃiunea guvernelor şi adminstraŃiilor locale, a Comisiei Uniunii Europene şi a organizaŃiilor internaŃionale, instituŃiilor financiare şi a investitorilor privaŃi în regiune.
Prin Legea 294/27.06.2003 privind aprobarea OUG 91 / 2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecŃiei mediului nr. 137/ 1995 republicată, Legea 544/ 12.10.2001 privind liberul acces la informaŃia de interes public şi Hotărârea de Guvern nr. 1115 / 10.10.2002 privind liberul acces la informaŃia de mediu s-a creat un cadru de participare a organizaŃiilor neguvernamentale şi a populaŃiei la elaborarea şi aplicarea deciziilor, în scopul asigurării unei dezvoltări durabile. Statul recunoaşte tuturor persoanelor dreptul la un mediu sănătos, respectiv garantează accesul la informaŃiile privind calitatea mediului şi dreptul de consultare în vederea luării deciziilor privind problemele de mediu ceea ce creează cadrul legislativ pentru o dezvoltare durabilă.
Obiectivele care ne conduc către o dezvoltare durabilă sunt: redimensionarea creşterii economice (conservând resursele), reducerea poluării sociale (locuri de muncă, alimente, apa, energie, condiŃii sanitare), conservarea şi sporirea bazei de resurse, reorientarea tehnologică şi asigurarea riscurilor, aplicarea sistemelor manageriale de mediu, asigurarea unei creşteri durabile a populaŃiei.
Elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă presupune parcurgerea unor etape: mai întâi este realizată evaluarea sistemului socio-economic, apoi sunt identificate obiectivele şi sunt formulate scenarii posibile, din care rezultă politici, direcŃii de acŃiune care conturează planul de acŃiune. În final este elaborat portofoliul de proiecte şi sunt căutaŃi potenŃialii finanŃatori.
Planul Local de AcŃiune pentru Mediu furnizează un “punct de intrare” potrivit pentru comunităŃi de a demara luarea în considerare a cerinŃelor durabilităŃii. Astfel, cetăŃenii pot decide adăugarea la PLAM a unor elemente specifice din alte domenii decât protecŃia mediului.
Planul Local de AcŃiune pentru Mediu (PLAM) reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluŃionarea problemelor de mediu din judeŃ având la baza principiile dezvoltării durabile şi presupune dezvoltarea unei viziuni colective, evaluarea problemelor de mediu, stabilirea priorităŃilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor principale, precum şi acŃiuni de implementare care să conducă la obŃinerea unor îmbunătăŃiri reale ale mediului şi ale sănătăŃii publice.
Planul Local de AcŃiune pentru Mediu se bazează pe intervenŃia publică semnificativă în procesul de decizie al autorităŃilor locale, asigură un forum care pune laolaltă diverse grupuri de persoane cu diferite interese, valori şi perspective. PLAM este condus de un Comitet de Coordonare format din reprezentanŃi ai tuturor instituŃiilor importante ale
2
comunităŃii, incluzând întreprinderi, organizaŃii neguvernamentale, instituŃii academice şi ştiinŃifice, agenŃii/instituŃii guvernamentale. Aceste persoane, reprezentând grupuri individuale, lucrează împreuna în vederea obŃinerii unui consens asupra priorităŃilor şi acŃiunilor recomandate în ceea ce priveşte protecŃia mediului. Aceste priorităŃi şi acŃiuni sunt asamblate într-un Plan Local de AcŃiune pentru Mediu care devine un adevărat plan de detaliu pentru viitoarele investiŃii de protecŃia mediului în cadrul comunităŃii. Recomandările incluse în Planul Local de AcŃiune pot să fie încorporate în deciziile administraŃiei publice locale şi ale altor organisme de implementare.
Planul Local de AcŃiune pentru Mediu (PLAM) cuprinde, printre altele următoarele obiective :
• ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de mediu în cadrul comunităŃii prin implementarea strategiilor de acŃiune concretă, eficientă din punct de vedere al costurilor ;
• Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorităŃilor de acŃiune ; • Promovarea conştientizării publicului şi responsabilizarea acestuia ; • Promovarea parteneriatului dintre cetăŃeni, reprezentanŃii autorităŃilor locale,
ONG-uri, oameni de ştiinŃă, agenŃi economici ; • Întărirea capacităŃii instituŃionale a autorităŃilor locale şi a ONG-urilor de a
coordona şi realiza programe de mediu. Acest program subliniază importanŃa identificării acŃiunilor prioritare pe baza efectelor adverse ale mediului asupra sănătăŃii umane şi asupra sănătăŃii ecosistemelor locale, precum şi necesitatea identificării unei ordini a acŃiunilor pentru reducerea acestor efecte.
Actele normative principale care asigură cadrul legislativ pentru protecŃia şi managementul mediului şi care au constituit elementul fundamental în evaluarea problemelor de mediu şi în elaborarea PLAM sunt:
Lege, Ordonan Ńa sau Ordonan Ńă
de Urgen Ńă
HG, OM şi informa Ńii privind
planul de implementare
Legisla Ńie interna Ńional ă şi UE
Descriere
Legea protecŃiei mediului nr. 265/2006, care aproba OUG nr.195/2005.
HG nr. 918/2002; OM nr. 860/2002 şi nr. 863/2002; OM nr. 864/2003
Directiva 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice sau private asupra mediului, modificată prin Directiva 97/11/CE (Directiva EIM)
Stabileşte procedura-cadru privind evaluarea (integrată) a impactului asupra mediului, aplicată în scopul emiterii acordului de mediu pentru anumite proiecte publice sau private care pot avea efecte semnificative asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea lor.
OUG nr. 34/2002 aprobată prin Legea nr. 645/2002
OM nr. 1144/2002; OM nr. 818/2003
Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării
Stabileşte o abordare integrată a măsurilor necesare privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării industriale; stabileşte condiŃiile pentru autorizarea integrată a activităŃilor industriale prevăzute în Anexa I
România a solicitat o perioadă de tranziŃie de 8 ani pentru implementarea acestei directive - 2015
3
HG nr. 95/2003; OM nr. 1441/2003.
Directiva 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implică substanŃe periculoase
Stabileşte măsuri privind controlul activităŃilor cu risc major ce implică substanŃe periculoase, pentru a preveni aceste accidente şi a reduce consecinŃele lor asupra sănătăŃii şi siguranŃei populaŃiei, cât şi asupra calităŃii mediului.
România a solicitat o perioadă de tranziŃie de 5 ani pentru implementarea acestei directive - 2012
HG nr. 541/2003 Directiva 2001/80/CE a Parlamentului şi Consiliului Europei privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanŃi provenind de la instalaŃii mari de ardere
Stabileşte măsuri şi programe pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanŃi provenind de la instalaŃiile mari de ardere (având o energie termică nominală de cel puŃin 50 MW), inclusiv prin stabilirea de valori limita de emisie. Aceste instalaŃii intră sub incidenŃa IPPC.
HG nr. 124/2003 Directiva privind reducerea şi controlul poluării cu azbest 87/217/CEE
Stabileşte măsuri (BATNEEC) şi proceduri prin care se asigură reducerea la sursă a emisiilor de azbest şi a deşeurilor solide ce conŃin azbest, şi de asemenea prevenirea acestora. Determină valorile limită de emisie, condiŃiile de transport, depozitare şi desfăşurare a activităŃilor în care se utilizează azbest
Urmează a fi transpusă prin HG până la sfârşitul anului 2003
Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (SEA)
Planurile, programele, proiectele legislative şi strategiile trebuie să fie supuse unei evaluări de mediu, pentru a se asigura că principiile / regulile privind protecŃia mediului au fost abordate/ luate în considerare în mod corespunzător în cadrul planului/ programului respectiv, etc. Autoritatea competentă de protecŃie a mediului va elibera avizul de mediu.
Urmează a fi transpusă prin HG – în 2005
Directiva 2001/81/CE referitoare la pragurile de emisie pentru anumiŃi poluanŃi atmosferici
4
Urmează a fi transpusă prin Ordin al MAPAM – în 2006
Decizia 2001/839/CE privind chestionarul ce va fi utilizat pentru raportarea anuală referitoare la evaluarea calităŃii aerului, potrivit Directivelor Consiliului 96/62/CE şi 1999/30/CE
Furnizează formatul şi conŃinutul datelor privind calitatea aerului care vor fi raportate UE de către statele membre, precum si alte obligaŃii privind raportarea.
Urmează a fi transpusă prin HG – în 2004
Decizia 2001/573/CE care modifică Decizia Comisiei 2000/532/CE referitoare la lista de deşeuri
Urmează a fi transpusă în 2004 – prin modificarea HG 349/2002
Decizia 2001/171/CE prin care se stabilesc condiŃiile pentru derogare privind ambalarea sticlei în raport cu nivelul de concentraŃie a metalelor grele stabilit prin Directiva 94/62/CE referitoare la ambalare şi deşeuri provenite din ambalare
Urmează a fi transpusă prin Ordin al MAPAM - în 2004
Decizia 2001/68/CE prin care se stabilesc două metode de măsurare a bifenililor policloruraŃi (PCB) potrivit Art. 10 (a) din Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea de bifenili şi trifenili policloruraŃi (PCB/PCT)
Urmează a fi transpusă prin Ordin al MAPAM - în 2004
Directiva 2001/41/EC care modifică a 21-a oară Directiva Consiliului 76/769/CEE privind armonizarea cu legile, reglemetările şi dispoziŃiile administrative ale statelor membre, referitoare la restricŃii privind utilizarea şi comercializarea anumitor substanŃe şi perparate chimice periculoase, în special substanŃele clasificate ca mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducere.
5
Prin Ordin al Ministerului Economiei şi ComerŃului – în 2004
Directiva Comisiei 2001/60/CE prin care se adaptează progresului tehnic Directiva 1999/45/CE a Parlamentului şi Consiliului Europei cu privire la armonizarea cu legile, reglementările şi prevederile administrative ale statelor membre referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparateror periculoase.
Urmează a fi transpusă prin Ordin al MEC - în 2004
Directiva Comisiei 2001/59/CE care adaptează progresului tehnic pentru a 28-a oară Directiva Consiliului 67/548/CEE referitoare la armonizarea cu legile, reglementările şi prevederile administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor periculoase.
HG nr. 856/2002 Decizia 2001/119/CE care modifică Decizia 2000/532/CE ce înlocuieşte Decizia 94/3/CE prin care se stabileşte o listă de deşeuri, potrivit Art. 1(a) din Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deşeurile şi Decizia Consiliului 94/904/CE prin care se stabileşte o listă de deşeuri periculoase, potrivit Articolului 1(4) din Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase.
Stabileşte sistemul şi metodologia necesară pentru a asigura o bună înregistrare / păstrare a evidenŃei deşeurilor; datele centralizate anual referitoare la gestionarea deşeurilor trebuie să fie înregistrate de autorităŃile teritoriale de protecŃie a mediului pe o perioadă de 3 ani
6
Acest regulament va fi direct aplicabil în momentul aderării la UE
Regulamentul Comisiei Europene nr. 2476/2000 de modificare a Regulamentului Consiliului (CE) 338/97 cu privire la protecŃia speciilor faunei şi faunei sălbatice prin reglementarea comercializării acestora.
Acest regulament va fi direct aplicabil în momentul aderării la UE
Regulamentul Comisiei Europene nr. 1808/2001 de stabilire a regulilor referitoare la implementarea Regulamentului Consiliului nr. 338/97 cu privire la protejarea speciilor de faună şi floră sălbatică prin reglementarea comercializării acestora
Acest regulament va fi direct aplicabil în momentul aderării la UE
Regulamentul Comisiei Europene nr. 1579/2001 de modificare a Regulamentului Consiliului nr. 338/97 cu privire la protejarea speciilor de flora şi fauna sălbatică prin reglementarea comercializării acestora.
Acest regulament va fi direct aplicabil în momentul aderării la UE
Reglementarea Comisiei nr. 191/2001 cu privire la suspendarea introducerii în spaŃiul comunităŃii a anumitor specii de flora şi fauna sălbatică
Va fi transpus prin Ordinul MAPAM referitor la bilanŃul şi managementul de mediu – în 2003
Regulamentul (CE) nr. 761/2001de participare voluntară a organizaŃiilor în schema comunitară de bilanŃ şi management ecologic (EMAS)
Va fi transpusă prin HG - în 2005
Decizia 2001/681/CE de ghidare în vederea implementării Regulamentului (EC) nr. 761/2001 a Parlamentului şi Consiliului European de participare voluntară a organizaŃiilor în schema
7
comunitară de bilanŃ şi management ecologic (EMAS).
Va fi transpusă prin HG - în 2004
Decizia 2002/151/EC cu privire la cerinŃele minime de autorizare pentru distrugeri emise în conformitate cu art. 5(3) din Directiva 2000/53/EC a Parlamentului şi Consiliului European referitoare la maşinile ieşite din uz.
OUG nr. 243/2000, apobat cu modificări şi amendamente prin Legea nr. 655/2001
OM nr. 592/2002 şi OM nr. 745/2002.
Directiva cadru 96/62 referitoare la calitatea aerului şi directivele-fiice nr. 99/30, 2000/69 şi 2002/3/EC.
Stabilesc principiile si regulile evaluării şi gestionării calităŃii aerului; cerinŃe de monitorizare; termene limită în vederea atingerii anumitor niveluri de concentraŃii de poluanŃi în aer; dezvoltarea şi implementarea planurilor şi programelor în vederea îmbunătăŃirii/menŃinerii calităŃii aerului.
HG nr. 699/2003 Directiva 99/13/CE cu privire la limitarea emisiile de COV provenind din anumite activităŃi şi instalaŃii
Stabilirea cerinŃelor de dezvoltare a programului naŃional pentru reducerea emisiilor de COV, termene limită pentru graficul de conformare în vederea implementării de către operatori; obligaŃia de raportare a operatorilor
Legea apelor nr. 107/1996 va fi modificată în vederea armonizării cu Directiva cadru 2000/60/EEC – în 2004
OM nr. 913/2001; OM nr. 1125/2002
Directiva-cadru privind protecŃia apelor 2000/60 - acŃiune comunitară în domeniul politicilor de protecŃie a apei
Stabileşte cadrul de protecŃie a apelor interioare, de tranziŃie, de coastă şi subterane, coordonarea administrării zonelor bazinelor hidrografice; reducerea progresivă a poluării apelor şi utilizarea durabilă a apei; furnizează programe de măsuri pentru realizarea obiectivelor.
HG nr. 188/2002 Directiva 91/271/CEE cu privire la epurarea apelor reziduale orăşeneşti
Stabileşte condiŃiile de colectare, tratare şi evacuarea apelor reziduale orăşeneşti; cerinŃe de monitorizare a evacuărilor industriale şi orăşeneşti.
8
Legea nr. 458/2002
Directiva 98/83/EC cu privire la calitatea apei destinate consumului uman
Stabileşte indicaŃiile şi parametrii de determinare a apei potabile; cerinŃe de informare şi raportare; obligaŃii adresate producătorilor şi utilizatorilor de apă potabilă.
HG nr. 118/2002 - aprobarea programului de acŃiune în vederea reducerii poluării mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzate de evacuarea anumitor substanŃe periculoase
Directiva 76/464/CEE cu privire la poluarea cauzată de evacuarea anumitor substanŃe periculoase în mediul acvatic
Stabileşte cerinŃele inventarului iniŃial al apelor afectate de poluare şi un program de acŃiune în vederea reducerii poluării mediului acvatic şi a apelor subterane; monitorizarea efluenŃilor evacuaŃi de utilizatorii de apă în vederea verificării conformităŃii cu condiŃiile impuse prin intermediul autorizaŃiei de gospodărire a apelor şi prin programul de acŃiune.
Va fi transpusă prin Ordin al MAPAM – în 2005
Decizia Consiliului de stabilire a unei proceduri comune pentru schimbul de informaŃii referitoare la calitatea apei de suprafaŃă în cadrul ComunităŃii
HG nr. 236/2000 aprobată cu amendamente şi modificări, prin Legea nr. 462/2001 Legea nr. 345/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 236/2000 OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
OM nr. 647/2001; OM nr. 850/2003 OM nr. 494/2005 HG 2151/2004
Directiva 92/43/CEE cu privire la conservarea habitatelor naturale, faunei şi florei sălbatice; Directiva 79/409/CEE cu privire la protejarea păsărilor sălbatice
Stabileşte regimul ariilor naturale protejate, măsurile de conservare a habitatului, a florei şi faunei sălbatice; competenŃe de management si administrare a ariilor protejate; clasificarea ariilor naturale protejate.
9
Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea OUG nr. 61/2006, pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000, aprobata cu modificări prin Legea nr. 426/2001
Directiva 2006/12//CE privind deşeurile.
În baza principiilor si obiectivelor din Planul naŃional de gestionare a deşeurilor şi a cadrului general şi metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeŃene, se elaborează/realizează planurile judeŃene de gestionare a deşeurilor, PJGD, de către consiliul judeŃean, în colaborare cu agenŃia judeŃeană pentru protecŃia mediului, sub coordonarea ARPM.
HG 128/2002 cu privire la incinerarea deşeurilor, modificata si completata de HG 268/2005; OM nr. 756/2004 – Normativul tehnic privind incinerarea deşeurilor
Directiva 2000/76/CE cu privire la incinerarea deşeurilor
Stabileşte regulile de incinerare şi co-incinerare în vederea respectării agendei şi a sistemelor de monitorizare a emisiilor; proceduri specifice de autorizare cu privire la incinerarea deşeurilor şi activităŃi de co-incinerare; tinerea evidentei deşeurilor incinerate pentru o perioadă de minimum 5 ani
HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deşeurilor de ambalaje, modificata si completata de HG nr. 1872/2006
Directiva 94/62/CE cu privire la ambalaje şi deşeuri provenite de la ambalare
CerinŃe de raportare a informaŃiilor de la agenŃii economici şi consiliul local către MAPAM cu privire la: planul de informare a consumatorilor cu privire la sistemul de recuperare a deşeurilor provenite din activităŃile de ambalare, cantitatea de ambalaje plasate pe piaŃă, cantitatea de ambalaje refolosite şi cantitatea de ambalaje-deşeuri reciclate; cerinŃe de plasare a ambalajelor pe piaŃă
HG nr. 173/2000 modificata si completata de HG nr. 291/2005 si HG 975/2007
Directiva 96/59/CE cu privire la eliminarea PCBs and PCTs
Stabileşte cerinŃele planurilor de eliminare a deşeurilor şi termenele lor limită; realizarea inventariului de la nivel judeŃean şi naŃional; căile de raportare
10
HG nr. 349/2005; OM nr. 757/2004 – Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor
Directiva 99/31/CE cu privire la depozitarea deşeurilor
Reducerea tipurilor de deşeuri autorizate să fie depozitate în rampa de deşeuri şi stabileşte standarde suplimentare de control a rampelor de deşeuri. Reducerea cantităŃii de deşeuri biodegradabile municipale care pot fi depozitate; criterii si proceduri pentru determinarea acceptabilităŃii deşeurilor spre a fi depozitate; proceduri privind monitorizarea şi controlul depozitarii deşeurilor
OM nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecŃia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultura.
Directiva nr. 86/278/CEE cu privire la protecŃia mediului şi, în special a solului, atunci când se utilizează noroiul de canalizare în agricultură
Stabileşte valori limită pentru metalele conŃinute în noroiul folosit în agricultură; limitarea patogenilor existenŃi în noroi - tratarea noroiului; valori limită pentru contaminarea organică; principii ale prevenirii poluării la sursă; menŃinerea sau îmbunătăŃirea ratei de nutrienŃi reciclaŃi şi a materiilor organice.
HG nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice si electronice.
Directiva nr. 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
Stabileşte condiŃiile pentru implementarea unui mecanism de colectare-depozitare-reciclare-eliminare a DEEE.
HG nr. 2406/2004 privind gestionarea VSU, modificata de HG nr. 1313/2006
Directiva nr. 2000/53/CE privind autovehiculele uzate
Stabileşte măsuri de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la VSU şi reutilizarea, reciclarea, precum şi alte forme de valorificare a VSU şi componentele acestora.
PLAM - ul TR a fost elaborat în concordanŃă cu Planul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului. De asemenea, PLAM - ul este corelat cu planurile locale de dezvoltare şi cu Planul Regional de Dezvoltare pentru Regiunea 3 Sud – Muntenia.
1.2 Structura şi metodologia utilizat ă pentru elaborarea PLAM
1.2.1 Considera Ńii generale
Planul Local de AcŃiune pentru Mediu reprezintă un instrument eficient pentru rezolvarea problemelor de protecŃie a mediului la nivel local. Prin PLAM se asigură structura de bază pentru îmbunătăŃirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului, soluŃionarea celor mai urgente probleme de mediu, implementarea viitoarelor investiŃii în domeniul mediului, cât şi conformarea la cerinŃele UE.
Pentru realizarea Planului Local de AcŃiune pentru Mediu se porneşte de la situaŃia actuală a judeŃului Teleorman, luând în consideraŃie aspectele legate de mediu, cum ar fi starea atmosferei, starea apei, starea solului şi aspecte legate de aşezările umane precum şi aspecte
11
culturale şi istorice ale judeŃului. Datele referitoare la starea mediului sunt cele mai importante acestea constituind punctul de plecare în identificarea, analizarea şi ierarhizarea problemelor.
Realizarea PLAM necesită relaŃii de colaborare foarte strânse între cetăŃeni şi oficialităŃile locale şi de asemenea între toate instituŃiile care coordonează realizarea acestuia, acesta fiind singurul mod de abordare care poate asigura succesul acŃiunii.
InstituŃionalizarea PLAM este deosebit de importantă pentru desfăşurarea întregului proces. Aceasta marchează pe de o parte, angajamentul celor implicaŃi de a face toate eforturile pentru elaborare şi implementare, iar pe de altă parte, oficializarea unui proces în beneficiul comunităŃii, cu implicarea autorităŃii în luarea deciziilor.
Structura organizatoric ă a PLAM
Coordonator : Mihai SERBAN - Director Executiv - AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman
Comitetul de Coordonare format din reprezentanŃi din cadrul urmatoarelor instituŃii:
1. AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman 2. Garda NaŃionala de Mediu – Comisariatul JudeŃean Teleorman 3. SecŃia de Gospodărire a Apelor Teleorman 4. DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Teleorman 5. DirecŃia Sanitara Veterinară şi pentru SiguranŃa Alimentelor Teleorman 6. AsociaŃia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Teleorman 7. Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Teleorman 8. Autoritatea de Sănătate Publică Teleorman 9. DirecŃia Silvică Teleorman 10. Inspectoratul Teritorial de Muncă Teleorman 11. DirecŃia JudeŃeana de Statistică Teleorman 12. Inspectoratul Şcolar JudeŃean Teleorman 13. Oficiul JudeŃean pentru ProtecŃia Consumatorilor Teleorman 14. Inspectoratul de PoliŃie al JudeŃului Teleorman 15. Inspectoratul JudeŃean pentru SituaŃii de Urgenta Teleorman 16. Consiliul JudeŃean Teleorman 17. Primăria Municipiului Alexandria 18. Primăria Municipiului Turnu Măgurele 19. Primăria Municipiului Roşiorii de Vede 20. Primăria Oraşului Zimnicea 21. Primăria Oraşului Videle 22. PETROM SA MEMBER OF OMV Group 23. SC CALOR SERV SRL 24. SC UVCP SA Turnu Măgurele 25. SC AQUA Tur SRL; 26. SC ZIMTUB SA Zimnicea 27. SC ROVA SA Roşiorii de Vede 28. AgenŃia de Dezvoltare Regională 3 Sud Muntenia
GRUPUL DE LUCRU format din persoane cu experienŃă tehnică în domeniul protecŃiei mediului
1.Gheorghe ŞERBAN - sef serviciu IPM, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman; 2.Ileana CATRINESCU - sef serviciu MSC, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman; 3.Mihaela PIRVU - sef serviciu ACC, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman;
12
4.Cristian SIMIONESCU - comisar, Garda NaŃionala de Mediu – Comisariatul JudeŃean Teleorman; 5.Gheorghe VELEA - inginer şef, SecŃia de Gospodărire a Apelor Teleorman; 6.Iulian IANCULESCU - şef serviciu, DirecŃia Sanitară Veterinară şi pentru SiguranŃa Alimentelor Teleorman; 7.Dorin Marian COMAN - inginer silvic, AsociaŃia JudeŃeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi
Teleorman; 8.Alin Mihai CHIRCU - inspector, Autoritatea de Sănătate Publică Teleorman; 9.Mariana TIPTER - expert superior, DirecŃia JudeŃeana de Statistică Teleorman; 10.Dumitru BOTOROGEANU – maior, Inspectoratul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Teleorman; 11.Camelia COPORAN - ADR 3 Sud Muntenia; 12.Marian GĂVĂNESCU - inspector, Consiliul JudeŃean Teleorman; 13.Florică Ică CALOTĂ - director executiv, DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Teleorman; 14.Angela NICOARĂ - inspector şcolar, Inspectoratul JudeŃean Şcolar Teleorman; 15. Ioana GANEA - inginer şef, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Teleorman; 16.Eugen COMAN - inspector, Inspectoratul Teritorial de Muncă Teleorman; 17.Tiberiu OLTEANU - inginer, Inspectoratului de PoliŃie al JudeŃului Teleorman; 18.Victor DUMITRU - inginer, DirecŃia Silvică Teleorman; 19.Mioara GURIłĂ - inspector, Oficiul JudeŃean pentru ProtecŃia Consumatorilor Teleorman; 20.Simona Florina CATANĂ - Primăria municipiului Alexandria 21.Carmen TETICI - Primăria municipiului Roşiorii de Vede 22.Crina OCHEA - Primăria municipiului Turnu Măgurele 23.Otilia MĂNOIU - Primăria oraşului Videle 24.Geanina ANDREI - Primăria oraşului Zimnicea 25.Constantin VINTILĂ - şef serviciu mediu, Petrom SA Member of OMV Group 26.Marinela ŞTEFĂNESCU - inginer chimist, SC CALOR SERV SRL 27.Mioara GIZEA - inginer, SC ROVA SA 28.Dragomira CRIŞAN - inginer, SC Zimtub SA Zimnicea 29.Ion TITEL - inginer, SC AQUA TUR SRL Responsabil PLAM : Mirela Nadia ROŞU - AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman
COMITETUL DE ANALIZ Ă TEHNICĂ format din conducătorii instituŃiilor din care fac parte membrii Grupului de Lucru
1. AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman – Mihai ŞERBAN 2. Garda NaŃională de Mediu – Comisariatul JudeŃean Teleorman – Lucică TRIFU 3. Consiliul JudeŃean Teleorman – Gabriel DAVIDENCO 4. SecŃia de Gospodărire a Apelor Teleorman – Ion BARBU 5. DirecŃia Sanitară Veterinară şi pentru SiguranŃa Alimentelor Teleorman–Petrică MUSTAłEA 6. AsociaŃia JudeŃeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Teleorman – Emil ZLATE 7. DirecŃia JudeŃeană de Statistică Teleorman – Gelu MORTASIPU 8. Inspectoratul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Teleorman – Costel GHEBAURĂ 9. Inspectoratul Şcolar JudeŃean Teleorman – Cristiana BURLACU 10.Oficiul JudeŃean pentru ProtecŃia Consumatorilor Teleorman – Cristina Savu PIPER 11. Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Teleorman – LaurenŃiu POPESCU 12. Autoritatea de Sănătate Publică Teleorman – LuminiŃa DUMITRAŞCU 13. DirecŃia Silvică Teleorman – Adrian SAVU
13
14. DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Teleorman – Florică Ică CALOTĂ 15. AgenŃia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia – Liviu MUSTAłĂ
ExperŃi din partea Proiectului pentru Componenta 3 “Elaborarea de planuri locale de acŃiune pentru mediu şi de planuri regionale de acŃiune pentru mediu“: Lothar Güendling – Expert internaŃional, Şef Proiect Stuart Brown - Expert internaŃional pentru componenta 3 a Proiectului Tricia Marcouse - Expert internaŃional Ştefania Chiriac – Expert local, adjunct şef Proiect Rodica Şerban – Expert local, coordonator elaborare PLAM/PRAM pentru Regiunea de Dezvoltare nr. 3 Sud-Muntenia Claudia Lăcrămioara Chioaru – Consultant local elaborare PLAM/PRAM pentru Regiunea de Dezvoltare nr. 3 Sud-Muntenia Melania Mădălina Popescu - Consultant local elaborare PLAM/PRAM pentru Regiunea de Dezvoltare nr. 3 Sud-Muntenia
1.2.2 Identificarea şi clasificarea problemelor / aspectelor de mediu
În vederea elaborării unor informaŃii adecvate asupra problemelor de mediu s-a întocmit o bază de date şi informaŃii prin consultarea : consiliilor locale, agenŃilor economici, instituŃiilor care au reprezentare în Comitetul de Coordonare, ONG-urilor şi cetăŃenilor.
Categoriile de probleme/aspecte de mediu, precum şi problemele/aspectele individuale din cadrul fiecarei categorii au fost ierarhizate şi prioritizate pe baza criteriilor specifice. Pornind de la rezultatele procesului de prioritizare, s-a decis asupra categoriilor/problemelor individuale care au fost selectate în vederea includerii în planul de acŃiune.
Categoriile de probleme de mediu au fost selectate ca fiind următoarele:
1. Calitatea necorespunzătoare şi cantitatea insuficientă a apei potabile 2. Poluarea apei de suprafaŃă 3. Poluarea solului şi apelor subterane 4. Ape uzate menajere şi industriale 5. Probleme/aspecte generate de activităŃile agricole (creşterea animalelor şi culturi de
vegetale) 6. Poluarea atmosferei 7. Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate naturale, floră şi faună
sălbatică, situri arheologice, monumente naturale şi construite, etc. 8. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice 9. Problematica stării de sănătate a populaŃiei în relaŃie cu poluarea mediului 10. Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului 11. Probleme generate de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor 12. Aspecte privind educarea ecologică a publicului 13. Întărirea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman
1.2.3 Transformarea problemelor / aspectelor de med iu într-un plan de ac Ńiune
Metodologia pentru elaborarea şi implementarea Programului Local de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului are următoarele faze: Faza I - IniŃierea Programului Local de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului;
Această fază cuprinde iniŃierea procesului de elaborare PLAM şi definirea scopurilor proiectului. Pentru aceasta se găsesc factorii interesaŃi, se iniŃiază activităŃile pentru implicarea publicului şi se formează Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru.
14
Faza II - Evaluarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităŃilor; Pentru aceasta sunt stabilite metodologii de evaluare, se stabileşte scopul evaluării, se
realizează analiza SWOT prin stabilirea, definirea şi caracterizarea problemelor de mediu. În final sunt stabilite priorităŃile de mediu. Faza III - Elaborarea unui Plan de AcŃiune pentru Mediu;
Se clasifică procesele de planificare a acŃiunilor pentru protecŃia mediului, se stabilesc scopurile şi Ńintele, se identifică acŃiunile posibile şi criteriile de evaluare. Se elaborează, se adoptă şi instituŃionalizează forma finală a PLAM. Faza IV - AcŃiuni de implementare;
Urmează identificarea potenŃialelor instituŃii pentru implementare, pregătirea planului de Implementare al Proiectului şi asigurarea integrării Planului de AcŃiune pentru Mediu în procesele legale de planificare. Faza V - Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor.
În ultima fază se stabileşte sistemul de raportare, se colectează date asupra condiŃiilor iniŃiale şi a rezultatelor proiectului, se evaluează rezultatele şi se comunică publicului. Faza VI - Revizuirea şi actualizarea PLAM.
Se urmăreşte evaluarea realizărilor din PLAM, se restabilesc problemele şi priorităŃile de mediu pentru perioada respectivă. Schema acestui plan este prezentată mai jos:
Pornind de la principiile de planificare strategică, în conformitate cu prevederile manualului şi a instrucŃiunilor transmise de experŃi, au fost parcurse următoarele etape:
- structurarea problemelor pe categorii şi stabilirea obiectivelor pe baza listei de priorităŃi; astfel de structuri au fost realizate pentru toate categoriile de probleme.
- dezvoltarea ulterioară a fiecărei structuri de obiective într-o matrice plan de acŃiune cu următoarea componentă:
o obiectivul general; o obiective specifice pentru fiecare obiectiv general, descris de indicatori; o stabilirea activităŃilor pentru fiecare obiectiv specific, împreună cu instrucŃiunile de
implementare, termene limită şi costuri; o etape în implementarea fiecărei activităŃi.
ANALIZA SWOT
Una din metodele pentru evaluarea potenŃialului şi a limitărilor comunităŃii este analiza
SWOT. Aceasta este foarte importantă pentru Comitetul de Coordonare în evaluarea, încă din
Ini Ńierea şi organizarea procesului PLAM
Identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu: stabilirea priorităŃilor
Elaborarea PLAM
Proces consultativ în vederea finalizării documentului PLAM Adoptarea oficială a PLAM şi implementarea planului de acŃiune
Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor
Revizuirea şi actualizarea PLAM
15
stadiul iniŃial al procesului PLAM, a potenŃialului şi limitărilor comunităŃii, precum şi a oportunităŃilor din exterior pe care le poate folosi în propriul beneficiu, respectiv, a ameninŃărilor care pot constitui obstacole în realizarea obiectivelor care vor fi propuse. Este important de evaluat atât din punct de vedere intern, punctele tari şi punctele slabe ale comunităŃii cât şi forŃele externe care o influenŃează.
Elementele-cheie ale analizei SWOT vor include : • Identificarea şi evaluarea punctelor tari ale comunităŃii şi oportunităŃile pe care le poate
folosi comunitatea; • Identificarea şi evaluarea punctelor slabe şi ameninŃărilor comunităŃii ; • Identificarea şi evaluarea problemelor/ aspectelor de mediu. Stabilirea priorităŃilor.
Rezultatele analizei SWOT permit elaborarea unui plan de acŃiuni realist, care să aibă cele mai mari sanşe de a fi implementat şi realizat.
În cadrul analizei SWOT realizată în cadrul elaborării Planului Local de AcŃiune al judeŃului Teleorman s-au identificat elementele cheie, care a avut ca rezultat identificarea problemelor, stabilirea priorităŃilor şi ierarhizarea celor mai importante dintre probleme.
Astfel, punctele tari identificate la nivelul judeŃului Teleorman sunt : • Amplasarea surselor majore de poluare în exteriorul zonelor locuite; • Zona geografică de localizare a judeŃului, riverană Dunării; • Zone naturale nepoluate cu oportunităŃi de a fi transformate în arii protejate; Punctele slabe la nivelul judeŃului au fost identificate ca fiind următoarele: • Resursele financiare reduse de care dispun autorităŃile locale pentru conformarea cu
cerinŃele legislaŃiei de mediu; • Capacitatea financiară redusă a sectorului industrial local şi a persoanelor fizice, de a
investi în protecŃia mediului; • Numărul insuficient de personal din cadrul A.P.M. • Sisteme centralizate de alimentare cu apă în număr redus; • ReŃele de canalizări insuficiente la nivelul judeŃului; • Sistem de colectare şi depozitare a deşeurilor, neadecvate; Oportunit ăŃi în rezolvarea problemelor prioritare de mediu din judeŃ: • Prioritatea acordată de finanŃatori proiectelor transfrontaliere ; • Situarea judeŃului Teleorman în regiunea 3 Sud Muntenia, regiune ce beneficiază de un
program special de sprijin economic ; Amenin Ńări : • Concentrarea atenŃiei finanŃatorilor externi către municipalităŃile mari din Ńară; • Inexistenta unor norme de implementare a acquis - ului comunitar de mediu transpus; • DependenŃa continuă de guvernul central în ceea ce priveşte alocarea cotei parte de la
buget pentru finanŃarea proiectelor.
16
2 STAREA MEDIULUI ÎN JUDE łUL TELEORMAN
2.1. INFORMAłII GENERALE ASUPRA JUDE łULUI
2.1.1 Valori istorice şi culturale
În complexul geografic şi al spiritualităŃii, Teleormanul se evidenŃiază ca o provincie bogată în tradiŃii şi resurse culturale. Teleormanul înscrie în patrimoniul spiritualităŃii româneşti tradiŃii la fel de valoroase şi bogate ca şi alte parŃi din Ńară, despre care nu s-a vorbit suficient, ele însă acoperă aproape toate domeniile creaŃiei şi cercetării. În judeŃ s-au inventariat 56439 bunuri culturale, dintre care 7000 bunuri cu valori deosebite ce fac parte din patrimoniul cultural naŃional. Totodată, în judeŃ sunt inventariate 570 monumente, ansambluri şi situri istorice, din care : 60 monumente şi situri istorice, 316 monumente şi ansambluri de arhitectură, 2 clădiri memoriale, 8 monumente şi ansambluri de artă plastică, precum şi 15 zone istorice, urbane şi rurale.
În judeŃul Teleorman sunt organizate şi funcŃioneaza 5 case de cultură, 83 camine culturale, 88 biblioteci publice, 9 muzee şi colecŃii muzeale şi un ansamblu artistic folcloric.
Obiective ale patrimoniului cultural teleormanean:
Biserica ST. DUMITRU –VEDEA Casa traditionala – CRINGU Casa memoriala ZAHARIA STANCU
Casa traditionala Sarcofagul lui ALEXANDRU GHICA Ruinele manastiri i PLAVICENI
Fondatorul orasului ALEXANDRIA
17
2.1.2 Descrierea jude Ńului Teleorman
2.1.2.1 Caracteristici fizice şi geografice
Teleormanul este unul dintre judeŃele sudice ale României situat în Câmpia Română, la confluenŃa Oltului şi a râului Vedea cu fluviul Dunărea, având în oraşul Zimnicea punctul extrem sudic al Ńării (430 37’ 07”).
La vest se învecinează cu judeŃul Olt, la nord cu Argeşul şi DâmboviŃa, la est cu judeŃul Giurgiu, iar la sud cu Bulgaria, fiind judeŃ de frontieră. Suprafa Ńa JudeŃul Teleorman are o suprafaŃă de 5789,78 Kmp, ocupând ca întindere locul 19 pe Ńară şi reprezentând 2,4% din suprafaŃa Ńării. Relief Teritoriul judeŃului Teleorman aparŃine în întregime Câmpiei Române, ocupând partea central-sudică a acesteia. Denivelările locale sunt mici, nedepăşind 20-30 m. Panta generală a câmpiei, de cca. 1,5 o/oo, are o orientare NNV-SSE, aceasta fiind marcată şi de direcŃia reŃelei hidrografice. SubunităŃile ale Câmpiei Române pe care se suprapune teritoriul jude’ului Teleorman sunt câmpiile Boianu, Burnas şi Găvanu-Burdea, care se interferează în lungul văii Vedea. Lunca Dunării se detaşează ca o unitate aparte atât prin altitudinile sale mai coborâte (20-24 m), cât şi prin peisajul deosebit. Este constituită dintr-un întins şes aluvial. Spre nord, şesul aluvial al Dunării se continuă în lungul Oltului şi Vedei prin luncile joase şi întinse ale acestor râuri. ReŃeaua hidrografic ă
Principalele artere hidrografice le reprezintă fluviul Dunărea, care formează graniŃa de sud a teritoriului şi Oltul, care drenează numai cu sectorul terminal partea de sud-vest a judeŃului. Cea mai mare parte a teritoriului este însă drenată de sistemele Vedea, CălmăŃui (afluentul Argeşului), Glavacioc şi, în foarte mică măsură, în partea de nord-est de Dâmbovnic. Din aceste sisteme fac parte şi următoarele râuri: Teleorman, Urlui, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Câinelui, ClaniŃa, Densitatea reŃelei hidrografice, în general redusă, variază între 0,2 – 0,3 km/km2 în câmpiile Boianu şi Găvanu –Burdea şi sub 0,1 km/km2 în câmpia Burnas. Lacurile sunt reprezentate atât de lacuri naturale, cât şi artificiale. Lacurile naturale, numeroase în trecut de-a lungul Dunării, au fost reduse ca urmare a acŃiunii de îndiguire şi desecare a luncii fluviului, în prezent rămânând doar câteva. Dintre aceste, lacul Suhaia este amenajat ca heleşteu. Lacurile artificiale sunt reprezentate de numeroase iazuri şi heleştee amenajate în luncile râurilor.
Clima
Clima judeŃului Teleorman este temperat continentală caracterizată prin veri caniculare, ierni geroase şi aspre. PrecipitaŃiile atmosferice cunosc o intensitate maximă în cursul lunii iulie iar cele minime în luna octombrie. Temperaturile medii anuale în judeŃ se situează în intervalul de 10 -20 grade C. În timpul iernii, în est predomină vânturile geroase dinspre stepa rusă (Crivat), iar din sud - vest bate Austrul care are intensitatea mai mică decât CrivăŃul şi prevesteşte seceta.
18
Anul 2005 s-a caracterizat prin precipitaŃii abundente care au depăşit limita medie anuală şi au provocat inundaŃii pe teritoriul judeŃului. Aceste evenimente climatice au afectat populaŃia, producând importante pagube materiale. Solurile JudeŃul Teleorman dispune de soluri cu fertilitate naturală ridicată. Principalele tipuri de soluri sunt: cernoziomuri (pe terasele Dunării), cernoziomuri cambice (levigate), cernoziomuri argiloiluviale, soluri brune roşcate (inclusiv podzolite), vertisoluri şi pe arii restrânse variantele hidromorfe ale cernoziomurilor şi cernoziomurilor cambice, precum şi depozite loessoide şi depozite argiloase. Local apar soluri nisipoase. O mare răspândire o au aluviunile şi solurile aluviale, ce se întâlnesc de-a lungul văilor râurilor.
Resurse naturale ale jude Ńului Teleorman Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenŃială a bogăŃiei
României. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a celor regenerabile şi prelucrarea lor în produse necesare vieŃii, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică şi socială a Ńării, starea mediului şi condiŃiile de trai ale populaŃiei.
Resursele naturale de materii prime neregenerabile Cele mai importante resurse naturale sunt zăcămintele de ŃiŃei şi gaze naturale în
zona nord-estică a judeŃului. De asemenea există şi un zăcământ de lignit, dar care nu a fost încă exploatat.
Resursele naturale de materii prime neregenerabile ale judeŃului au fost şi sunt încă exploatate şi prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea intensă a unor zone. ExtracŃia şi folosirea combustibililor fosili (cărbune, ŃiŃeiul), precum şi industria chimică contribuie substanŃial la poluarea factorilor de mediu cu diverşi poluanŃi (dioxid de sulf, dioxid de carbon, dioxid de azot, amoniac, compuşi organici volatili, pulberi sedimentabile, pulberi în suspensie etc).
Efectul negativ al poluării asupra mediului este şi un efect economic negativ, prin pierderi de materii prime utile în condiŃiile în care resursele naturale neregenerabile sunt foarte limitate, dispunându-se de acestea pe perioade scurte.
Conservarea şi valorificarea eficientă şi ecologică a resurselor energetice prezintă importanŃa majoră prioritară.
Resurse naturale regenerabile Resursele de materii prime regenerabile sunt diversificate, dar la rândul lor limitate.
Dintre acestea cele mai importante sunt: resursa de apă, solul, fauna, flora şi pădurile. Din suprafaŃa totală a judeŃului Teleorman de 578 978 hectare, ponderea principală o deŃin suprafeŃele agricole cu 86,2%, restul fiind ocupate de păduri, ape şi bălŃi, construcŃii, şosele, drumuri şi altele.
Resursa de apă reprezintă potenŃialul hidrologic format din apele de suprafaŃă şi subterane, în regim natural şi amenajat. În resursele de apă nu este cuprinsă apa din consumul în regim natural ce se efectuează individual, în afara sistemului organizat.
Resursa de apa este una din bogăŃiile vitale pentru dezvoltarea economică şi socială. JudeŃul Teleorman este riveran fluviului Dunărea, limita naturală dintre România şi Bulgaria.
Resursele de apa sunt bogate şi cuprind pânze acvifere subterane şi apele de suprafaŃă (râuri, lacuri). Fluviul Dunărea este ecosistemul
19
acvatic reprezentativ din punct de vedere al volumului de apă şi al biodiversităŃii ecologice, tranzitând judeŃul pe o distanŃă de 88 km şi constituie o sursă importantă de alimentare cu apă potabilă şi industrială pentru oraşele riverane.
Flora şi fauna sălbatică sunt destul de diversificate, fiind reprezentate prin specii importante ca: Apatura metis, Falco tinnunculus (Vânturel roşu, vinderel), Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, corcodel pitic), Cinclus cinclus (Mierla de apă, Pescărel negru), Panururs biarmicus (PiŃigoi de stuf), Grus grus (cocor), Motacilla flava (Codobatură galbenă), Remiz pendulinus (PiŃigoi pungar, Boicuş), Cettia cetti (Stufărica), Locustella fluviatilis (Greluşelul de zăvoi), Locustella luscinioides (Greluşelul de stuf), Locustella naevia (Greluşelul pătat), Phoenicurus phoenicurus (Codroşul de pădure), Muscicapa striata (Muscarul sur), Jynx torquilla (Capîntortură), Upupa epops (Pupăza), Lacerta praticola (Şopârla de luncă), Everes alcetas, Physa fontinalis.
2.1.2.2 Caracteristici administrative şi economice
JudeŃul Teleorman are un număr de 422314 locuitori în anul 2005, reprezentând 2% din populaŃia României. Pe ansamblu densitatea populaŃiei este de 72,9 loc/ km2. În judeŃ sunt 236 aşezări umane organizate în 89 de localităŃi, din care 5 urbane (3 municipii şi 2 oraşe).
2.1.2.3 Activit ăŃi industriale şi agricole
Industria JudeŃul Teleorman dispune de o industrie complexă şi diversificată din aproape toate ramurile economiei naŃionale, în care ponderea o deŃine industria prelucrătoare: alimentară, maşini, echipamente, aparate electrice, comunicaŃii, industria extractivă, chimică, textilă.
Industria extractivă este reprezentată de cele trei schele petroliere Videle, Poeni şi Ciureşti ale SC Petrom SA, care au generat în judeŃ şi alte activităŃi conexe cum sunt cele de foraj, construcŃii, exploatări drumuri petroliere, grupuri industriale şi sociale.
Industria chimică este reprezentată de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele - combinat chimic de producere a îngrăşămintelor chimice cu azot şi a celor complexe, respectiv ureee, azotat de amoniu, nitrocalcar, îngrăşăminte lichide, îngrăşăminte complexe de tip N: P si N:P:K. Unitatea este amplasată la 4 km sud de oraşul Turnu Măgurele, pe malul Dunării de la km 596 la km 600.
Gazoductele reprezintă magistrala de alimentare a combinatului chimic; sunt în dezvoltare magistralele de alimentare cu gaze a localităŃilor Turnu Măgurele, Alexandria, Videle, Roşiorii de Vede, Zimnicea, Călineşti. Industria constructoare de maşini este reprezentată prin obiectivele economice: SC Koyo Romania SA, SC IAICA SA, SC Islaz SA, Compania de Transport Feroviar Bucureşti SA- punct de lucru Roşiorii de Vede, SC Recmas SA. Industria electrotehnică este reprezentată de SC Electrotel SA. Industria alimentară este prezentă prin activitatea următoarelor obiective economice: SC Cicalex SA Alexandria, SC Suinprod SA Zimnicea şi Ferma Dracea, SC Cerealcom SA – fabrica de ulei Roşiorii de Vede, SC Alcozim SA - Zimnicea, SC Romcip SA Salcia, etc.
Agricultura SuprafaŃa agricolă a judeŃului Teleorman de 498,963 mii ha reprezintă 3,4 % din totalul suprafeŃei arabile a României, judeŃul ocupând locul 4 pe Ńară.
20
Din totalul suprafeŃei cultivate ponderea cea mai mare o deŃin cerealele pentru boabe, predominând culturile de grâu şi porumb. Se estimează că prin folosirea tehnologiilor performante, prin extinderea mecanizării şi a folosirii raŃionale a îngrăşămintelor producŃia vegetală se poate dubla la aproape toate culturile. În sectorul producŃiei agricole animaliere dezvoltat în sistem industrial se remarcă agenŃii economici din sectorul privat: SC Suinprod SA (cu fermele Zimnicea, Dracea), SC Romcip SA Salcia, SC AT Grup Prod Impex SRL Dragăneşti Vlaşca şi SC Eurocasa Prod SRL La nivelul judeŃului există mari capacităŃi de creştere a porcilor şi păsărilor, în mare parte neutilizate, prospectarea de noi pieŃe de desfacere constituind un program atractiv pentru investitori.
Transporturile JudeŃul Teleorman dispune de o reŃea rutieră şi de cale ferată cu o densitate mai mare decât media pe Ńară. ReŃeaua drumurilor publice este de 1518 km, iar reŃeaua de cale ferată este de 336 km din care 94 km electrificaŃi.
Starea drumurilor judeŃene şi locale necorespunzătoare a determinat autorităŃile publice locale să deruleze programe de modernizare, reabilitare şi extindere a acestora. Oraşele Turnu Măgurele şi Zimnicea sunt porturi la Dunăre, proiectele de dezvoltare a zonelor libere pe Dunăre fiind o problemă de interes a reprezentanŃilor administraŃiei publice locale, din cele două localităŃi. 2.2 Starea mediului în jude Ńul Teleorman
2.2.1 Starea calit ăŃii atmosferei
Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanŃilor. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităŃilor umane din ce în ce mai extinse şi răspândite în ultima perioadă de timp, altele datorându-se unor condiŃii naturale de loc şi de climă. Ca surse majore de poluare în judeŃ exemplificăm: SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele (SC Turnu SA), SC APA SERV SA - Sucursala Alexandria (SC Apă Canal Alexandria), SC APA SERV SA – Sucursala Roşiorii de Vede, SC Rova SA, SC Koyo România SA, SC Zimtub SA Zimnicea, schelele petroliere, staŃiile de distribuŃie carburanŃi, agricultura, mijloacele de transport, utilajele agricole.
În judeŃul Teleorman, zona cea mai afectată în ceea ce priveşte calitatea aerului este zona de frontieră Turnu Măgurele – Zimnicea. Această situaŃie este determinată de prezenŃa agentului economic SC Donau Chem SRL - combinat chimic de producere a îngrăşămintelor chimice cu azot şi a celor complexe, respectiv uree, azotat de amoniu, îngrăşăminte lichide, îngrăşăminte complexe de tip N: P şi N:P:K. Obiectivul este amplasat la 4 km sud de oraşul Turnu Măgurele, pe malul Dunării şi din activitatea sa se emit în atmosferă gaze cu dioxid de azot, protoxid de azot, amoniac, metan, dioxid de carbon, monoxid de carbon, fluoruri, pulberi. La acestea se adaugă şi poluarea generată de emisiile în atmosferă provenite din arderile combustibililor în procesele tehnologice, instalaŃii de ardere neindustriale – centrale termice, mijloacele de transport. În zona Zimnicea calitatea aerului este afectată de poluarea cu hidrogen sulfurat şi sulfura de carbon, situaŃie determinată de prezenŃa fenomenului de poluare transfrontieră. Sursa responsabilă de aceste emisii o constituie obiectivul Sviloşa – combinat de viscoză şi celuloză, situat pe malul bulgăresc, în localitatea Sviştov.
21
2.2.1.1 Poluarea de fond
Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenŃa surselor de poluare. StaŃiile de supraveghere a poluării de fond se amplasează în zone convenŃional “curate” situate la altitudini cuprinse între 1000-1500 m şi la distanŃe de minimum 20 km de centre populate, drumuri, căi ferate, obiective industriale etc.
ConcentraŃiile poluanŃilor din aer şi precipitaŃii, măsurate în aceste zone constituie indicatori preŃioşi pentru evaluarea poluării la nivel regional şi global.
Pe raza judeŃului Teleorman nu există staŃii pentru determinarea poluării de fond la nivel regional.
2.2.1.2 Poluarea de impact
Poluarea de impact este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare. În reŃeaua de supraveghere a poluării de impact au fost efectuate măsurători privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile în suspensie, pulberile sedimentabile .
ReŃeaua de supraveghere a poluării de impact a fost alcătuită în anul 2005 din 5 puncte de control la poluanŃii gazoşi (3 staŃii automate de monitorizare), 16 puncte la pulberi sedimentabile, 4 puncte pentru determinarea pulberilor in suspensie – fracŃiunea PM10 şi 3 puncte recoltare precipitaŃii. Punctele de control ale reŃelei au fost alese astfel încât datele rezultatele din analizele efectuate să furnizeze informaŃii atât asupra impactului transfrontieră, cât şi asupra poluării locale.
Începând cu 27 noiembrie 2002 a devenit operaŃional „Sistemul de monitorizare comună a calităŃii aerului în oraşele de la graniŃa româno-bulgară de-a lungul Dunării de Jos”, rezultat al proiectul PHARE CBC RO 9911.02.01 derulat în cadrul programelor de asistenŃă tehnică şi financiară internatională pentru implementarea anumitor prevederi ale ConvenŃiei privind poluarea transfrontieră cu răspândire largă a aerului - LRTAP (ratificată de România prin Legea nr. 8/1991).
Sistemul automat de monitorizare a calităŃii aerului furnizează informaŃii în timp
real printr-un sistem de transmitere radio a datelor obŃinute şi a unui sistem electronic de afişare a nivelelor de poluare a aerului, în orice moment, în oraşele de graniŃă. Acest sistem de afişaj are rolul de informare a publicului asupra calităŃii aerului în zonă.
ReŃeaua de monitorizare comună a calităŃii aerului este în concordanŃa cu legislaŃia ComunităŃii Europene, conform cu următoarele Directive:
� Directiva 96/62/EC privind evaluarea şi managementul calităŃii aerului înconjurător;
� Directiva 99/30/EC privind valoarea limită pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), pulberi (PM10) şi plumb (Pb);
� Directiva 92/72/EC privind poluarea aerului cu ozon(O3); � Directiva 2000/69/EC privind valorile limită pentru benzen(C6H6) şi oxid de
carbon (CO). Sistemul monitorizează calitatea aerului în oraşele de graniŃa romano-bulgară: - Turnu Măgurele – Nikopol - Zimnicea – Svistov - Giurgiu – Ruse - Călăraşi – Silistra
În acest context judeŃul Teleorman dispune de 3 staŃii fixe de monitorizare continuă a calităŃii aerului: 2 staŃii în municipiul Turnu Măgurele şi o staŃie în oraşul Zimnicea.
22
DistribuŃia punctelor de prelevare poluanŃi gazoşi pe teritoriul judeŃului a fost următoarea:
- Municipiul Turnu Măgurele
StaŃia Turnu 1 - amplasată la sediul Primăriei municipiului Turnu Măgurele - poluanŃii monitorizaŃi: SO2, NO, NO2, CO, O3, NH3, H2S şi PM10 StaŃia Turnu 2 – amplasată în incinta staŃiei de pompare apă, la 1,5 km vest de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele (SC Turnu SA) - poluanŃii monitorizaŃi: SO2, NO, NO2, O3, NH3 şi PM10
- Oraşul Zimnicea StaŃia Zimnicea – amplasată la sediul Primăriei - poluanŃii monitorizaŃi: SO2, NO, NO2, CO, O3, H2S, CS2 şi PM10
În municipiul Alexandria sunt amplasate două puncte de control (sediul A.P.M.
Teleorman şi SE Alexandria), dotate cu instalaŃii fixe de recoltat poluanŃi gazoşi – probe medii zilnice, indicatorii analizaŃi fiind: NO2, SO2, NH3. În punctul de prelevare “sediul A.P.M. Teleorman” se monitorizează şi indicatorul pulberi în suspensie PM10.
Poluarea cu SO 2 , NO2 , NH3 Pentru poluanŃii SO2 , NO2 , NH3 au fost efectuate măsurători în cele cinci puncte de
control din judeŃ. Valorile limită ale dioxidului de sulf sunt specificate în Ordinul 592/2002. Astfel,
măsurătorile efectuate la staŃiile automate din cadrul “Sistemului automat de monitorizare a calităŃii aerului” au pus în evidenŃă concentraŃii medii anuale (fig. 2.2.1.2.1) sub valoarea limită pentru protecŃia ecosistemelor (20 µg/m3 pe an calendaristic). Valoarea limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane (350 µg/m3) nu a fost depăşită în anul 2005, la staŃiile automate din judeŃ – figura 2.2.1.2.1.
0
5
10
15
20
25
[µg/
m3]
SO2
StaŃia Turnu1 21,96 15,53 15,4
StaŃia Turnu2 8,72 8,95 8,37
StaŃia Zimnicea 12,69 10,85 11,07
Valoare limită anuală 20
2003 2004 2005
Fig. 2.2.1.2.1. ConcentraŃii medii anuale de SO2
23
0
0,2
0,4
0,6
%
SO2
StaŃia Turnu1 0,53 0,09 0
StaŃia Turnu2 0 0 0
StaŃia Zimnicea 0,03 0 0
2003 2004 2005
Fig. 2.2.1.2.2.FrecvenŃa de depăşire a valorii medii orare pentru indicatorul SO2
Valorile maxime s-au încadrat între 189,43 µg/m3, la staŃia Turnu 1, 204,34 µg/m3,
la staŃia Turnu 2 şi 329,89 µg/m3 - la staŃia Zimnicea.
Pe parcursul anului 2005 nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă, respectiv 500 µg/mc, reprezentând media orară măsurată timp de trei ore consecutiv.
Valoarea limită zilnică pentru protecŃia sănătăŃii umane (125 µg/ m3) nu a fost depăşită. Valorile maxime la 24h au fost de 85,64 µg/ m3 la Zimnicea, 43,44 la Turnu 2 şi 68,96 µg/ m3 la Turnu 1.
În municipiul Alexandria, determinările concentraŃiilor medii zilnice ale SO2 nu au
pus în evidenŃă depăşiri ale concentraŃiei maxime admisibile (CMA) pe 24 ore. De asemenea, în cele 2 punctele de control, concentraŃiile medii anuale s-au situat sub valoarea limită anuală. ConcentraŃiile maxime la 24 h pentru SO2 au fost de 9.7 µg/mc în punctul de control “sediul A.P.M. Alexandria” şi respectiv 5.9 µg/mc în punctul de control SE Alexandria.
Principalele surse potenŃiale de poluare pentru oxizii de sulf în municipiul Alexandria sunt reprezentate de arderea combustibililor, procesele industriale şi traficul rutier.
EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale în cele 2 puncte de control este prezentată în figurile fig. 2.2.1.2.3 şi fig. 2.2.1.2.4.
APM Alexandria (24h) - SO 2
0
0.5
1
1.5
2
conc
.med
. [µg
/m3 ]
SO2
SO2 1.56956897 0.9175 1.2025 1.13535 1.59736
2001 2002 2003 2004 2005
Fig. 2.2.1.2.3. ConcentraŃii medii anuale de SO2
24
Sud-est Alexandria (24h) - SO 2
0
0.5
1
1.5
2
conc
.med
. [µg
/m3 ]
SO2 1.7108654 0.9925 1.178333 1.3271 1.86267
2001 2002 2003 2004 2005
Fig. 2.2.1.2.4. ConcentraŃii medii anuale de SO2
În anul 2005, concentraŃiile medii orare pentru poluantul dioxid de azot, conform
Ordinului 592/2002, nu au depăşit valorea limită pentru protecŃia sănătăŃii umane de 40 µg/m3/an, respectiv 30 µg/m3/an - valorea limită pentru protecŃia vegetaŃiei şi sunt uşor mai ridicate la toate staŃiile automate, comparativ cu anul anterior.
0
10
20
30
40
[µg/
m3]
NO2
StaŃia Turnu1 11,34 7,08 9,1
StaŃia Turnu2 12,23 6,59 18,35
StaŃia Zimnicea 11,78 10,39 11,31
Valoare limită anuală 40
2003 2004 2005
Fig. 2.2.1.2.5. ConcentraŃii medii anuale de NO2
Valorile medii pe anul 2005 au depăşit valoarea limită orară pentru protecŃia
sănătăŃii umane (200 µg/m3) la staŃiile automate din municipiul Turnu Măgurele, cu frecvenŃa de 0,07% – la staŃia Turnu 1, respectiv 1,38% – la staŃia Turnu 2. La staŃia automată Zimnicea nu a fost depăşită valoarea limită orară.
25
0
0,5
1
1,5
%
NO2
StaŃia Turnu1 0,01 0,01 0,07
StaŃia Turnu2 0,22 0,02 1,38
StaŃia Zimnicea 0,03 0,01 0
2003 2004 2005
Fig.2.2.1.2.6. FrecvenŃa de depăşire a valorii medii orare pentru indicatorul NO2
Valorile maxime orare înregistrate au fost de: 104,24 µg/m3 - la Zimnicea, şi 500 -
µg/m3 – la staŃiile din Turnu Măgurele. Nu s-a înregistat depăşirea pragului de alertă (400 µg/m3 - înregistate timp de trei ore consecutive) la staŃiile automate.
În municipiul Alexandria, s-au efectuat determinări ale concentraŃiilor medii zilnice
ale NO2, care nu au pus în evidenŃă depăşiri ale concentrŃiei maxime admisibile pe 24 ore comparativ cu STAS nr. 12574/87. ConcentraŃiile maxime la 24 h pentru NO2 au fost de 47.41 µg/mc în punctul de control “sediul A.P.M. Alexandria” şi respectiv 55.5 µg/mc în punctul de control SE Alexandria. Principalele surse de poluare sunt reprezentate de arderea combustibililor, procesele industriale şi traficului rutier. ConcentraŃiile medii anuale s-au situat, de asemenea, sub valoarile limită anuale, în cele două puncte de control.
EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale în cele 2 puncte de control este prezentată în figurile 2.2.1.2.7. şi 2.2.1.2.8.
APM Alexandria (24h) - NO 2
0
10
20
conc
.med
. [µg
/m3 ]
NO2 7.673965517 8.938333 14.92333 13.22368 12.05989
2001 2002 2003 2004 2005
Fig.2.2.1.2.7. ConcentraŃii medii anuale de NO2
26
Sud-est Alexandria (24h) - NO 2
0
5
10
15
conc
.med
. [µg
/m3 ]
NO2 7,07 8,585833 11,92583 11,14295 13,0862
2001 2002 2003 2004 2005
Fig.2.2.1.2.8. ConcentraŃii medii anuale de NO2
Îndicatorul amoniac a fost determinat, prin măsurători medii orare, la cele două
staŃii automate de monitorizare din Turnu Măgurele şi prin probe medii zilnice în punctele de supraveghere din Alexandria.
Deoarece standardele de calitate a aerului nu stipulează o valoare maximă admisibilă pentru amoniac, pentru un timp de mediere orară, concentraŃiile medii orare au fost raportate la o valoare limită de 250 µg/mc negociată cu partea bulgară.
0
50
100
150
200
250
[µg/
m3]
NH3
StaŃia Turnu1 84,66 10,74 22,28
StaŃia Turnu2 211,82 23,06 30,63
2003 2004 2005
Fig. 2.2.1.2.9. ConcentraŃii medii anuale de NH3
Valorile medii zilnice, conform STAS 12574/87 (100 µg/m3) au fost depăşite cu
frecvenŃa de 1,92 % la staŃia Turnu 1 şi respectiv de 6,03 % la staŃia Turnu 2. Precizăm că valoarea limită negociată cu partea bulgară pentru amoniac – probe medii zilnice – este aceeaşi cu valoarea maximă admisibilă conform STAS 12574/87. Se constată o frecvenŃă de depăşire a valorii limită orare de 0,7 % la staŃia Turnu 1 şi respectiv de 2,03 % la staŃia Turnu 2- figura 2.2.1.2.9.
27
0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
6,00
7,00
%
NH3
StaŃia Turnu1 3,72 0,27 0,7
StaŃia Turnu2 6,02 0,46 2,03
2003 2004 2005
Fig. 2.2.1.2.10. FrecvenŃa de depăşire a valorii medii orare pentru indicatorul NH3
ConcentraŃiile mari de amoniac în zona Turnu Măgurele s-au înregistrat datorită
emisiilor rezultate din activitatea agentului economic SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele (SC Turnu SA – Combinat de Îngraşăminte Chimice).
În municipiul Alexandria, concentraŃiile medii zilnice de amoniac nu au depăşit concentraŃia maximă admisibilă conform STAS 12574/87. ConcentraŃiile maxime la 24h pentru amoniac au fost de 44.73 µg/mc în punctul de control “sediul A.P.M. Alexandria” şi respectiv 65.47 µg/mc în punctul de control SE Alexandria. Standardul de calitate a aerului nu stipulează o valoare maximă admisibilă pentru amoniac, pentru un timp de mediere de un an, fapt pentru care concentraŃiile medii anuale nu se pot raporta la o valoare limită.
ConcentraŃiile medii anuale au fost de 14,06 µg/mc în punctul de supraveghere APM Alexandria, respectiv 21.69 µg/mc la staŃia SE Alexandria. Principalele surse potenŃiale de poluare pentru amoniac în zona Alexandria sunt reprezentate de epurarea apelor uzate urbane, deşeurile menajere, agricultura. EvoluŃia concentraŃiilor medii anuale în cele 2 puncte de control este prezentată în figurile 2.2.1.2.11. şi 2.2.1.2.12.
APM Alexandria (24h) - NH 3
0
5
10
15
20
conc
.med
. [µg
/m3 ]
NH3 9.71844828 6.259167 15.7375 12.43172 14.05958
2001 2002 2003 2004 2005
Fig.2.2.1.2.11. ConcentraŃii medii anuale de NH3
28
Sud-est Alexandria (24h) - NH 3
0
5
10
15
20
25
30
conc
.med
. [µg
/m3 ]
NH3 11.423429 8.283333 17.27083 24.2401 21.69318
2001 2002 2003 2004 2005
Fig.2.2.1.2.12. ConcentraŃii medii anuale de NH3
Poluarea cu pulberi în suspensie şi sedimentabile
Valorile limită pentru pulberi în suspensie fracŃiunea PM10 sunt prevazute în Ordinul 592/2002. Se constată depăşirea valorii limită pentru probe medii zilnice - 50 µg/mc, în toate cele 4 punctele de control: Alexandria, Zimnicea, Turnu 1, Turnu 2 (fig. 3.6.2.1): StaŃia Turnu 1: pulberi în suspensie PM10 – 184 determinări; frecvenŃa de depăşire a valorii limită: 17,93 %, cu un maxim de 126,13 µg/mc StaŃia Turnu 2: pulberi în suspensie PM10 - 167 determinări; frecvenŃa de depăşire a valorii limită: 17,37% cu un maxim de 116,59 µg/mc StaŃia Zimnicea : pulberi în suspensie PM10 – 164 determinări; frecvenŃa de depăşire a valorii limită: 35,98%, cu un maxim de 167,41 µg/mc A.P.M. Alexandria : pulberi in suspensie PM10 - 324 determinări; frecvenŃa de depăşire a valorii limită: 58,02 %, cu un maxim de 365,04 µg/mc.
Numărul de depăşiri ale valorii limită la indicatorul pulberi în suspensie PM10 a fost de peste 35 de ori pe parcursul anului 2005 în punctele de control din Alexandria şi Zimnicea.
0
20
40
60
80
%
PM10
StaŃia Turnu1 33,11 21,15 17,93
StaŃia Turnu2 20,65 9,5 17,37
StaŃia Zimnicea 62,5 22,43 35,98
StaŃia Alexandria 75,35 73,28 58,02
2003 2004 2005
Fig. 2.2.1.2.13. – FrecvenŃa depăşirii valorii limită pentru 24h - PM10
29
0
20
40
60
80
100
[µg/
m3]
PM10
StaŃia Turnu1 42,11 35,4 32,93
StaŃia Turnu2 36,28 25,63 36,27
StaŃia Zimnicea 63,17 42,16 46,01
Alexandria 80,4 84,88 70,15
Valoare limită anuală 40
2003 2004 2005
Fig. 2.2.1.2.14. – ConcentraŃii medii anuale PM10
ConcentraŃiile medii anuale se înscriu sub valoarea limită anuală pentru protecŃia
sănătăŃii umane (40 µg/mc) la staŃiile Turnu 1 (32,93 µg/mc) şi Turnu 2 (36,27 µg/mc) din Turnu Măgurele. În celelalte două punctele de control, valorile medii anuale au fost de 46,01 µg/mc la Zimnicea, respectiv 70,15 µg/mc la Alexandria. De menŃionat că staŃiile unde s-au înregistrat valori ridicate la indicatorul pulberi în suspensie sunt situate în zone urbane, în apropierea căilor rutiere.
Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are multe cauze. În primul rând procesele de producŃie (industria metalurgică, industria chimică etc.), apoi centralele termice, şantierele de construcŃii şi transportul rutier. În zona Turnu Măgurele, de pe platforma chimică se elimină în atmosferă o gamă variată de pulberi: pirită, cenuşi de pirită, fosforită, fosfogips, carbonat de calciu, uree, NPK, calcar, azotat de amoniu. Principalele surse punctiforme care emit pulberi în atmosferă în mod controlat sunt instalaŃiile de uree şi azotat de amoniu granulat (turnurile de granulare).
Poluan Ńi iritan Ńi PoluanŃii iritanŃi au efecte iritative asupra mucoasei oculare şi îndeosebi asupra
aparatului respirator. Dioxidul de sulf - gaz incolor, cu miros înăbuşitor şi pătrunzător
- este uşor transportat la distanŃe mari datorită faptului că se fixează uşor pe particulele de praf
- efectul toxic al SO2 este accentuat de prezenŃa pulberilor - prin combinare cu vaporii de apă, se transformă în acid sulfuric, stând la
baza ploilor acide - gradul de persistenŃă în mediu este de 4 zile - prezent în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra:
plantelor – reduce fotosinteza; animalelor – afecŃiuni ale aparatului respirator; omului - afecŃiuni ale aparatului respirator.
Dioxidul de azot - gaz de culoare brună, rezultat din contactul oxidului de azot cu aerul - gradul de persistenŃă în mediu este de 5 zile sau mai mult. - prezent în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra:
plantelor – îşi pierd frunzele; animalelor – iritarea aparatului respirator; omului - iritarea aparatului respirator. Modul cel mai obişnuit de manifestare a poluării aerului cu oxizi de azot îl
constituie
30
reducerea vizibilităŃii, ca urmare a dispersiei şi absorbŃiei luminii de către aceştia.
Amoniacul - gaz incolor, cu miros caracteristic, înŃepător, care se percepe de la o concentraŃie de 20 ppm, mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apă
- are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, motiv pentru care depistarea organoleptică este valabilă numai pentru o perioadă scurtă de la intrarea în contact cu el
- are ca sursă principală de producere agricultura, zootehnia, depozite de deşeuri, staŃii de frig
- gradul de persistenŃă în mediu este de 2 zile
Poluan Ńi asfixian Ńi PoluanŃii toxici asfixianŃi sunt cei care împiedică asigurarea cu oxigen a Ńesuturilor
organismului. Hidrogenul sulfurat - gaz incolor cu efect paralizant olfactiv şi miros caracteristic de ouă
alterate, care se percepe de la o concentraŃie de 0,13 ppm, fiind mai greu decât aerul şi solubil în apă
- este un gaz foarte toxic care în concentraŃii ridicate poate produce fenomene de asfixiere prin paralizia centrilor respiratori cerebrali
- provine din sursele artificiale (industria chimică, agricultură, zootehnie, ape uzate).
Particule în suspensie şi sedimentabile - În aer se găsesc particule în suspensie cu
diametre în general <20 µm şi particule sedimentabile cu diametrul >20 µm. Foarte diferite ca dimensiuni şi natură chimică, aprecierea nocivităŃii nu se face complet decât determinând atât cantitatea, cât şi natura chimică şi dimensiunile acestora. Efectul asupra sănătăŃii, depinzând de toate aceste caracteristici, este de asemenea foarte divers. Din acest punct de vedere se clasifică în particule toxice (care determina manifestările patologice specifice substanŃei toxice componente) şi netoxice. Acestea din urma diferă şi ele ca natură şi în funcŃie de aceasta pot exercita efecte iritante, cancerigene, alergizante, fotodinamice, infectante şi fibrozante.
Sursele de poluare cu particule în suspensie sau sedimentabile de pe teritoriul judeŃului sunt procesele de combustie, traficul rutier şi naval, industria materialelor de construcŃii, erodarea straturilor superficiale ale solului, activitatea de extragere şi sortare a nisipului şi agregatelor.
2.2.2 Starea apelor de suprafa Ńa şi subterane
2.2.2.1 Starea râurilor
Totalul cursurilor de apă codificate ale judeŃului este de 1569 km, însă de interes major pentru economie şi protecŃia mediului sunt cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor pe care se organizează activitatea de supraveghere şi control, respectiv pe o lungime de 798 km – 12 râuri interioare şi Fluviul Dunărea.
În scopul protecŃiei împotriva oricărei forme de poluare şi de refacere a calităŃii apelor, clasificarea calităŃii apelor se poate face în condiŃiile prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările ulterioare, şi cu respectarea obiectivelor de referinŃă.
Încadrarea cursurilor de apă în clase de calitate în scopul stabilirii calităŃii apei se face din punct de vedere chimic, biologic şi microbiologic şi reflectă ponderea activităŃilor antropice.
Au fost luate în considerare două aspecte principale:
31
• încadrarea secŃiunilor de supraveghere pe clase de calitate, conform prevederilor Ordinului MAPM nr. 1146/2002 şi „numărarea“ cazurilor distincte evidenŃiate;
• repartiŃia lungimii cursurilor de apă pe clase de calitate. În cursul anului 2005, calitatea globală a apelor curgătoare de suprafaŃă, evaluată
în funcŃie de situaŃia din secŃiunile de supraveghere, a avut următoarea distribuŃie: • clasa a II-a de calitate - 87 km, reprezentând 9.83 % - fluviul Dunărea • clasa a III-a de calitate – 178 km, reprezentând 20.11% • clasa a IV-a de calitate – 581 km, reprezentând 65.65% • clasa a V-a de calitate – 39 km, reprezentând 4.41% Conform datelor cuprinse în tabelul 2.2.2.1.1, lungimea totală a cursurilor de apă
interioare investigate în anul 2005, se repartizează astfel: • clasa a III-a de calitate - 22.30 % din lungimea râurilor interioare ; • clasa a IV-a de calitate – 72.81% din lungimea râurilor interioare; • clasa a V-a de calitate – 4.89% din lungimea râurilor interioare.
Tabel 2.2.2.1.1. Încadrarea tronsoanelor de râu caracteristice pe clase de calitate conform
Ordinului MAPM nr. 1146/2002 pentru anul 2005
BAZIN HIDROGRAFIC ARGES
LUNGIMEA ( km) CURSUL DE APĂ TRONSONUL Tot. I. II. III. IV V
Izvoare – Moşteni 11 - - - 11 - CÂLNIŞTEA
Moşteni – ieşire judeŃ 58 - - 58 - -
GLAVACIOC Intrare judeŃ – ieşire judeŃ 69 - - - 69 - SERICU Izvoare – confl. Glavacioc 30 - - - 30 -
MILCOVĂł Intrare judeŃ – ieşire judeŃ 14 - - 14 - -
TOTAL BAZIN 182 - - 72 110 -
BAZIN HIDROGRAFIC VEDEA LUNGIMEA ( km) CURSUL DE
APĂ TRONSONUL
Tot. I. II. III. IV V Intr. Judet – Roşiorii de Vede 38 - - 38 - - Roşiorii de Vede - Alexandria 38 - - - 38 - Alexandria – am. confl. Teleorman
19 - - - 19 -
VEDEA
confl. Teleorman – confl. Dunăre 29 - - - 29 - BRATCOV Izvor – confl. Vedea 39 - - - - 39
BURDEA Intrare judeŃ – confl. Vedea 63 - - - 63 -
CÂINELUI Intr. judet – confl. Vedea 67 - - - 67 -
CLĂNIłA Intr. judet – confl. Teleorman 70 - - - 70 -
Intr. judet – confl. ClăniŃa 64 - - - 64 - TELEORMAN Av. confl. ClăniŃa – confl. Vedea 32 - - - 32 -
TOTAL BAZIN
459 - - 38 382 39
BAZIN HIDROGRAFIC CĂLMĂłUI
32
LUNGIMEA ( km) CURSUL DE APĂ
TRONSONUL Tot. I II III IV V
Intr. judet – CălmăŃui 6 - - 6 - - CĂLMĂłUI CălmăŃui – confl. Dunăre 89 - - - 89 -
URLUI Izvoare – confl. CălmăŃui 62 - - 62 - -
TOTAL BAZIN 157 - - 68 89 -
Sursa: AN “ Apele Române” – DirecŃia Apelor Argeş – VedeaPiteşti
Dacă se face o comparaŃie cu anul 2004, se constată că tendinŃele de evoluŃie pe termen scurt a calităŃii cursurilor de apă, pe sectoarele de râu analizate, au fost de înrăutăŃire. Astfel, se constată creşterea ponderii tronsoanelor de apă încadrate la clasele a IV-a şi a V-a de calitate, respectiv scăderea lungimii tronsoanelor de apă de clasa a III-a de calitate. FaŃă de lungimea totală a râurilor investigate, ponderea tronsoanelor cu apă este prezentată în figura 4.2.1.3.
• clasa a III-a de calitate a scăzut de la 43.86% în 2004 (350 de km) la 22.30% în 2005 (178 km);
• clasa a IV-a de calitate a crescut de la 56.14% în 2004 (448 km) la 72.81% în 2005 (581 km);
• în anul 2005, pârâul Bratcov (39 km în judeŃul Teleorman) se încadrează în clasa a V-a de calitate.
Evolu Ńia calit ăŃii râurilor interioare
0
50
100
[%]
2004 43.86 56.14 0
2005 22.3 72.81 4.89
Clasa III Clasa IV Clasa V
Figura 2.2.2.1.1. EvoluŃia calităŃii râurilor interioare
FaŃă de anul 2004 se constată următoarele:
� în bazinul hidrografic Vedea, 99 km au trecut de la clasa a III - a de calitate la clasa a IV-a, pe cursurile de apă Câinelui şi Teleorman, iar 39 km (Bratcov) au trecut de la clasa a IV-a la clasa a V-a;
� în bazinul hidrografic Argeş, 79 km au trecut de la clasa a III-a de calitate, la clasa a IV-a pe cursurile de apă Glavacioc şi Sericu;
� în bazinul hidrografic CălmăŃui, se constată îmbunătăŃirea calităŃii apei pe un tronson de 6 km pe râul CălmăŃui.
Referitor la indicatorii de calitate fizico-chimici, se constată următoarele: • din punct de vedere al salinităŃii, concentraŃiilor de metale şi substanŃe toxice organice,
cursurile de apă s-au încadrat, în general, în clasa I-a de calitate; • din punct de vedere al regimului de oxigen, râurile se încadrează în clasele I şi II de
calitate; • calitatea râurilor este afectată de prezenŃa nutrienŃilor: amoniu, azotiŃi, ortofosfaŃi, fosfor
total.
33
Tabelul 2.2.2.1.2. Indicatori fizico-chimici Nr. crt.
Cursul de apă Indicatorii care au depăşit valoarea limită conform Ordinului M.A.P.M. 1146/2002
1 CÂLNIŞTEA NH4+, PO4
3-, PT, Mg 2 GLAVACIOC NH4
+, PO43-, PT
3 SERICU NH4+, PO4
3-, NO2 (Parc 38); PO4
3-, PT , Na, Cl (am. cf. Glavacioc) 4 MILCOVĂł NH4
+, Rf, Na, Cl 5 VEDEA NH4
+, PO43-, PT, Na
6 BRATCOV NH4+, PO4
3-, PT, CBO5, CCOMn 7 1.1.1 BURDEA NH4
+, PO43-, PT
8 1.1.2 CÂINELUI NH4+, PO4
3-, PT
9 1.1.3 CLĂNIłA PO43-, PT
10 1.1.4 TELEORMAN NH4+, PO4
3-, PT, Na
11 CĂLMĂłUI PO43-, PT , NO2, Na, Rf
12 URLUI PO43-, Na, Mg
Sursa: AN “ Apele Române” – DirecŃia Apelor Argeş – VedeaPiteşti Referitor la indicatorii biologici sunt prezentaŃi în tabelul 2.2.2.1.3. Se constată că
râurile interioare se încadrează, în general, în clasele a III-a şi a IV-a de calitate:
Tabel 2.2.2.1.3. Indicatori biologici Clasa de calitate conform
Ordinului MAPM 1146/2002 Indicatori biologici
Cursul de apă SecŃiunea de control
Index saprob MZB
Clasa de calitate
BH VEDEA
P.H. Alexandria 2.38 III Vedea Am. cf . Dunăre 2.86 IV
P.H. Tătărăşti 2.96 IV Teleorman P.H. Mârzăneşti 2.33 III Bratcov Am. cf .Vedea 2.37 III Burdea Am. cf . Vedea 2.78 IV Câinelui Am. cf .Vedea 2.68 III ClaniŃa Am. cf . Teleorman 2.15 III BH ARGEŞ Câlniştea Moşteni 2.54 III Glavacioc Com. Baciu 2.39 III
Parc 5 2.30 II MilcovăŃ Am. cf. Glavacioc 2.89 IV Parc 38 (Schela Videle)
2.49 III Sericu
Am. cf . Glavacioc 2.22 II BH CĂLMĂłUI
34
CălmăŃui Com. CălmăŃui - - CălmăŃui Am. Lac Suhaia 2.83 IV Urlui Am. cf. CălmăŃui 2.21 II
Sursa: AN “ Apele Române” – DirecŃia Apelor Argeş – VedeaPiteşti
Sursele potenŃiale care conduc la încărcarea apelor de suprafaŃă cu diferiŃi poluanŃi pot fi surse punctiforme sau / şi surse difuze.
În general, cota cea mai mare din potenŃialul de poluare în cazul surselor de poluare punctiforme aparŃine unităŃilor din domeniile gospodăriei comunale şi zootehniei; urmează apoi, agenŃii economici din industria extractivă (SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud)
Poluarea difuză se referă la intrări de poluanŃi în mediul acvatic cu o provenienŃă mai greu de identificat şi controlat. Este aici inclusă în special poluarea din agricultură, datorită administrării de fertilizatori, depunerile solide şi / sau lichide din atmosferă. Sursele difuze, de asemenea, includ poluările cauzate de consumul de produse / materii prime prin industrie (industria extractivă) sau populaŃie. Calitatea cursurilor de apă, în anul 2005, a fost afectată şi de precipitaŃiile abundente prelungite care au determinat creşterea debitelor de apă şi producerea de inundaŃii.
SC Petrom SA Bucureşti – Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat, realizează un program de automonitorizare a cursurilor de suprafaŃă şi a apei subterane din zona de activitate a schelelor petroliere, începand cu anul 2001, prin care se urmăreşte: - stabilirea gradului de contaminare a apelor de suprafaŃă, în general ape curgătoare, cu
fluide produse de sonde (tiŃei, apă de zăcământ); - evaluarea tendinŃelor poluării resurselor de apă (de suprafaŃă şi subterană) pentru
amplasamentul studiat; - identificarea zonelor unde concentraŃia agenŃilor poluanŃi depăşeşte pragul de
intervenŃie, în vederea aplicării măsurilor care să ducă la eliminarea surselor de poluare.
Monitorizarea s-a realizat în secŃiuni de control pe cursurile de apă: MilcovăŃ, Teleorman, ClăniŃa, Glavacioc şi Sericu. Indicatorii de calitate monitorizaŃi: pH, conductivitate electrică, total hidrocarburi petroliere (THP).
În cursul anului 2005 s-au înregistrat depăşiri ale concentraŃiilor maxime admise la indicatorii de calitate determinaŃi în unele puncte de control: • pârâul MilcovăŃ: s-au efectuat determinări în secŃiunile de control staŃia de apă Crângu
– Frumos, amonte şi aval Depozit 160, aval schelă – zona Parc 6. ConcentraŃia de produse petroliere a depăşit valoarea limită pentru clasa a II-a de calitate (0.1 mg/l) în secŃiunile “staŃia de apă Crângu – Frumos” şi “aval schelă”. Valorile conŃinutului de hidrocarburi petroliere indică afectarea calităŃii pârâului MilcovăŃ şi necesitatea aplicării unor măsuri pentru reducerea gradului de poluare.
• pârâul Sericu: pod Parc 43 şi traversare conductă Parc 38 – Parc 28 – se constată depăşirea valorii limită pentru clasa a V-a de calitate la indicatorul cloruri în punctul de control pod Parc 43 în sem. II 2005.
• pârâul Glavacioc – sonda 1031 – depăşirea valorii limită pentru clasa a II-a de calitate la indicatorul hidrocarburi petroliere în sem. II 2005.
• râurile ClăniŃa, Teleorman nu prezintă în general depăşiri pentru indicatorii de calitate determinaŃi în zona de activitate a Schelei Videle.
în zona de activitate a Schelei Poeni, analizele fizico-chimice efectuate nu au pus în evidenŃă afectarea calităŃii apelor de suprafaŃă cu poluanŃii specifici industriei petroliere.
35
Starea fluviului Dun ărea Dunărea este principalul colector al apelor curgătoare ale României , parcurgând în Ńara noastră, de la intrare până la vărsare 1075 km. JudeŃul Teleorman este mărginit la sud , pe o distanŃă de 87 km de Dunăre, care constituie în acelaşi timp şi limita naturală dintre România şi Bulgaria. Principalul afluent al Dunării pe sectorul român, corespunzător judeŃului Teleorman este râul Vedea.
Din punct de vedere fizico-chimic, indicatorii de calitate, ca şi în anul 2004, corespund condiŃiilor prevazute de Ordinului MAPM nr. 1146/2002 pentru clasa a II-a de calitate în toate secŃiunile de supraveghere (tabel 4.2.3.).
Tabel 2.2.2.1.4. Calitatea apei fluviului Dunărea Clasa de calitate Cursul de
apă SecŃiunea de
control RO Nut Sal Met STO Categoria de
calitate Am. cf . Olt I II I I I II Am. Turnu Măgurele
I II I I I II
Am. Zimnicea I II I I I II
Dunăre
Am. cf . Vedea
I II I I I II
Sursa: SGA Teleorman Fluviul Dunărea, în punctele de supraveghere Turnu Măgurele şi Zimnicea, se încadrează în clasa a II-a de calitate din punct de vedere microbiologic conform prevederilor Ordinului MAPM nr. 1146/2002.
2.2.2.2 Starea lacurilor
Lacurile prezintă modificări ale indicatorilor de calitate comparativ cu efluentul principal, datorită stagnării apei un anumit timp, insolaŃiei puternice şi fenomenelor de stratificare termică şi minerală.
Stagnarea apei în lac conduce la o decantare naturală a materiilor în suspensie, apa lacurilor fiind mai limpede şi mai puŃin sensibilă la condiŃiile meteorologice. Apa lacurilor se caracterizează, în general printr-un conŃinut mai ridicat în substanŃe organice, nutrienŃi şi biomasă planctonică, ce pot avea repercursiuni şi asupra unor indicatori organoleptici fizici: gust, miros, culoare, turbiditate si pH.
Expertizele efectuate asupra calităŃii Lacului Suhaia de către AN “Apele Române” – SGA Teleorman au pus în evidenŃă încadrarea lacului în clasa a IV-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic, respectiv în categoria lacurilor hipertrofe din punct de vedere al indicatorilor procesului de eutrofizare. Referitor la valorile pentru biomasa fitoplanctonică, Lacul Suhaia se află în stadiul trofic eutrof.
Tabel 2.2.2.2.1. Calitatea apei fluviului Dunărea Clasa de calitate Cursul de
apă SecŃiunea de
control RO Nut Sal Met STO Categoria de
calitate Am. cf . Olt I II I I I II Am. Turnu Măgurele
I II I I I II
Am. Zimnicea I II I I I II
Dunăre
Am. cf . Vedea
I II I I I II
Sursa: SGA Teleorman
36
Fluviul Dunărea, în punctele de supraveghere Turnu Măgurele şi Zimnicea, se încadrează în clasa a II-a de calitate din punct de vedere microbiologic conform prevederilor Ordinului MAPM nr. 1146/2002.
2.2.2.3 Starea apelor subterane Apele subterane reprezintă una din resursele naturale ale judeŃului din care se
asigură necesarul de apă pentru consum în scop potabil şi menajer. ProtecŃia resurselor de apă subterană împotriva epuizării, degradării şi poluării
prezintă o importanŃă deosebită, fapt pentru care apa subterană a fost monitorizată prin intermediul a 25 foraje hidrogeologice de ordinul I, situate în luncile râurilor, şi un foraj de adâncime situat pe hidrostructura Vedea.
Din datele furnizate de catre AdministraŃia Natională “Apele Române”–DirecŃia Apelor Argeş-Vedea Piteşti, pentru anul 2005, se constată că valorile indicatorilor analizaŃi se încadrează în limitele admise conform STAS-ului nr. 1342/1991 cu excepŃia indicatorilor prezentaŃi în tabelul 4.3:
Tabel 2.2.2.3.1. Calitatea apelor subterane Nr.crt.
Foraj monitorizat Hidrostructura Cod foraj
Indicatorii de calitate care au depăşit limitele admise cf. STAS 1342/1991
1 Videle Glavacioc F1 CCOMn 2 Alimăneşti Vedea –Olt F1 CCOMn, azotiŃi, fosfaŃi 3 Ciureşti Vedea F1 - 4 Roşiorii de Vede Vedea F1 fosfaŃi 5 Peretu Vedea F3 - 6 Alexandria Vedea F1 CCOMn, fosfaŃi 7 Alexandria Vedea F2 CCOMn, fosfaŃi 8 Bragadiru Vedea F1 fosfaŃi 9 Tătărăşti Teleorman F2 CCOMn 10 Lada Teleorman F2 CCOMn, fosfaŃi, sulfaŃi,
calciu, amoniu 11 Vităneşti Teleorman F1 CCOMn, amoniu, fosfaŃi 12 Vităneşti Teleorman F2 CCOMn, fosfaŃi 13 Olteanca Vedea-Olt F1 - 14 Piatra Vedea-Olt F1 - 15 Suhaia Vedea-Olt F1 CCOMn, amoniu 16 Ciurari Vedea-Teleorman F1 CCOMn, fosfaŃi 17 Merişani Teleorman-Glavacioc F1 CCOMn, amoniu, azotiŃi,
fosfaŃi 18 Valea Cireşului Vedea-Argeş F1 CCOMn, fosfaŃi 19 Cioceşti Cotmeana F1 CCOMn 20 Balta Sărată CălmăŃui F1 CCOMn, fosfaŃi 21 Lisa CalmăŃui F1 CCOMn, fosfaŃi 22 Lisa CalmăŃui F2 - 23 Turnu Măgurele Dunăre F3 azotiŃi 24 Turnu Măgurele Dunăre F6 amoniu 25 Pietroşani Dunăre F1 amoniu 26 Alexandria Vedea (pleistocen
inferior) FA -
Sursa: AN “ Apele Române” – DirecŃia Apelor Argeş – VedeaPiteşti
37
Se constată, la majoritatea forajelor, depăşiri ale valorilor limită la indicatorii
CCOMn, fosfaŃi, amoniu şi, la 3 foraje, la indicatorul azotiŃi. Cauzele contaminării acviferului freatic sunt multiple şi cumulative, dar potenŃialul cel mai ridicat de poluare a apelor subterane îl au sursele difuze. Asfel, prezenŃa substanŃelelor organice şi a fosfaŃilor poate fi generată de aplicarea de produse pentru fertilizare şi combaterea dăunătorilor pe unele categorii de terenuri arabile, cât şi de depozitarea necontrolată a deşeurilor menjere şi a dejecŃiilor de animale. De asemenea, prezenŃa nitriŃilor în apa subterană peste limitele admise nu poate fi legată de o sursă de poluare punctiformă. O sursă cu pondere importantă o reprezintă spălarea permanentă a solului de către precipitaŃiile atmosferice contaminate cu diferiŃi oxizi de azot (NOx) şi antrenarea acestora de către precipitaŃii şi apa de irigaŃii către acviferele freatice. La aceasta se adaugă sursele cu caracter aleator, generate de aplicarea de îngrăşăminte chimice în agricultură.
ActivităŃile legate de exploatarea ŃiŃeiului sunt surse potenŃiale de poluare a apelor subterane cu produse petroliere şi apă sărată, ca urmare a unor accidente tehnologice petrecute la instalaŃiile petroliere.
Programul de automonitorizare a apei subterane, realizat de SNP Petrom – Sucursala Videle, a urmărit indicatorii specifici unei eventuale poluări cu fluide produse de sonde (ŃiŃei sau apă de zăcământ) – pH, conductivitate electrică, conŃinut total de hidrocarburi petroliere, consum chimic şi biochimic de oxigen, cloruri. Monitorizarea s-a realizat în puŃuri sau fântâni gospodăreşti din localităŃile Talpa, Ciuperceni, Vătaşi şi Buteşti. De asemenea, Schela Videle a executat 5 foraje de observaŃie, foraje care au fost monitorizate începând cu trim. IV 2002. Determinările au pus în evidenŃă următoarele aspecte: • în zona de activitate a Schelei Videle, calitatea apelor freatice este afectată la două
foraje de observaŃie din vecinătatea batalului de şlam petrolier (poluare mixtă cu ŃiŃei şi apă de zăcământ), la forajului Grup 63 (poluare, în special cu apă sărată) şi la două fântâni gospodăreşti din localitatea Ciuperceni (poluare cu apă de zăcământ). Impurificarea pânzei freatice în zona batalului de şlam s-a produs, cel mai probabil, datorită activităŃii fostului parc de separatoare pe amplasamentul căruia s-a construit actualul batal.
• ca urmare a activităŃii Schelei Poeni, în anul 1993, s-a constatat poluarea pânzei freatice în localităŃile Vătaşi şi Buteşti prin pătrunderea în subteran a apei sărate. Gospodăriile afectate de poluarea cu apă sărată au fost racordate la reŃeaua de apă potabilă a Schelei de Petrol Poeni. În anul 1998, în urma realizării “ Studiului privind gradul de poluare cu apă de zăcământ a pânzei freatice din zonele Vătaşi şi Buteşti” s-a constatat prezenŃa unei poluări cu apă de zăcământ şi s-au identificat sursele potenŃiale de poluare. Determinările din anul 2005 au evidenŃiat menŃinerea impurificării cu apă de zăcământ în punctele de control: izvor Glavacioc în localitatea Buteşti şi 2 fântâni gospodăreşti în localitatea Vătaşi.
Din aceste date rezultă că resursele acvifere freatice, în special, prezintă un risc ridicat la poluare, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Este important de precizat că poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil şi, ca atare, depoluarea acestui tip de apă este extrem de anevoioasă dacă nu chiar imposibilă, cu consecinŃe grave asupra folosirii la alimentarea în scopuri potabile. Acest lucru a dus la condamnarea unor captări din acviferul freatic şi la căutarea şi punerea în funcŃiune a unor noi fronturi de captare, ceea ce a implicat eforturi şi cheltuieli apreciabile. De aceea, în cadrul politicii de gospodărire a calităŃii apelor, trebuie să primeze măsurile de prevenire a proceselor de degradare calitativă, de fapt a tuturor resurselor de apă.
38
2.2.2.4. SituaŃia apelor uzate menajere şi industriale Utilizarea şi gospodărirea resurselor de apă reflectă în general dinamica sectoarelor
economice în care se regăsesc principalii consumatori: populaŃia, industria şi agricultura. Volumul total de ape evacuat în surse de suprafaŃă a fost de 20.814 mil m3, din
care 83.78 % (17.438 mil m3/an) a reprezentat volumul de ape uzate care necesită epurare. Principalii receptori ai apelor evacuate sunt bazinele hidrografice Dunăre şi Vedea, cu ponderea volumelor de 53,3 % şi respectiv 37.5 % din volumul total restituit. SituaŃia volumelor de ape evacuate în emisari, pe bazine hidrografice, în anul 2005, este prezentată în tab. 2.2.2.5.1.
Tabelul 2.2.2.4.1. – Volume de ape evacuate în 2005
Bazin hidrografic Volum total evacuat [milioane mc]
Dunărea CălmăŃui Vedea Argeş 20.814 11.084 0.582 7.805 1.343
Sursa: AN “ Apele Române” – DirecŃia Apelor Argeş – Vedea Piteşti Pe parcursul anului 2005, A.P.M. Teleorman a efectuat analize fizico-chimice la 17
surse de poluare care evacuează ape uzate în cursuri de suprafaŃă, dintre care enumerăm: SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele, SC Suinprod SA Zimnicea, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria , SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele etc. – tabel 2.2.2.4.2
Tabel 2.2.2.4.2– Surse de poluare care evacuează ape uzate în cursuri de
suprafaŃă Nr. crt.
Agent economic Profil activitate Emisar Volum ape uzate evacuate
(mil. mc)
BH VEDEA 1 Depoul
Exploatare Marfă Roşiorii de Vede
transporturi Vedea 0.02
2 S.C. Apa Serv SA. Sucursala Roşiorii de Vede
captare şi prelucrare apă pentru alimentare
Vedea 1.111
3 S.C. Apa Serv S.A. Sucursala Alexandria
captare şi prelucrare apă pentru alimentare
Vedea 3.27
4 Spital Pneumoftiziologie Roşiorii de Vede
sãnãtate Bratcov 0.013
5 Spitalul de Psihiatrie Poroschia
sănătate Vedea 0.015
6 Compania de
Transport transport Bratcov 0.05
39
Feroviar Bucureşti SA – punct de lucru Roşiorii de Vede
BH ARGEŞ 7 Primăria
Drăgăneşti-Vlaşca
captare şi prelucrare apă pentru alimentare
Câlniştea 0.007
8 SCA Teleorman Dragăneşti –Vlaşca
Cercet. Agricole
Suhat 0.009
9 SC Petromservice SA – suc. Poeni – grup industrial
Ind.extractivă Glavacioc 0.009
10 Primăria Videle -
Publiserv
captare şi prelucrare apă pentru alimentare
Glavacioc 0.395
BH DUNĂRE - CĂLMĂłUI
11 SC Aqua Tur SRL Tr. Măgurele
captare şi prelucrare apă pentru alimentare
Dunărea 2.374
12 SC Donau Chem SRL Tr. Măgurele-evac. G1
ind. chim. îngrăşăm.
Dunărea 7.764
13 SC SUINPROD SA Zimnicea – fr. Zimnicea
zootehnie
Dunărea 0.194
Analizele efectuate la apele uzate deversate au pus în evidenŃă situaŃii de depăşiri
ale concentraŃiilor prevăzute în autorizaŃiile de gospodărire a apelor sau ale valorilor limită admisibile prevăzute de NTPA – 001, la majoritatea surselor în special la indicatorii: azot amoniacal, detergenŃi, substanŃe extractibile, Ptotal (staŃii de epurare ape uzate urbane); azot amoniacal, substanŃe organice, Ptotal (zootehnie):
Dintre cauzele care au condus la depăşirea valorilor limită admise la evacuarea apelor în cursurile de suprafaŃă enumerăm: - nefuncŃionarea la întreaga capacitate şi la parametrii proiectaŃi a staŃiilor de epurare (ex., SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, etc. ) - capacităŃi necorespunzătoare ale instalaŃiilor de epurare (SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria SA, SC Suinprod SA Zimnicea, Spitalul TBC Roşiorii de Vede) - soluŃiile de epurare şi evacuare adoptate iniŃial, necorespunzatoare şi neconforme cu legislaŃia actuală (utilizarea în agricultură a apelor uzate epurate rezultate din zootehnie) - lipsa unor instalaŃii de epurare (SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele) pentru ape uzate cu un conŃinut ridicat de ioni de amoniu)
40
- funcŃionarea cu intermitenŃă a proceselor tehnologice precum şi restructurarea producŃiei prin casarea unor instalaŃii ( acid sulfuric) şi conservarea instalaŃiilor Amoniac Sybetra şi acid azotic III (SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele ) - întreŃinerea şi exploatarea necorespunzătoare a instalaŃiilor de epurare. Se impun o serie de măsuri privind reducerea emisiilor punctiforme la staŃiile de epurare a apelor industriale, urbane şi a apelor uzate din zootehnie prin extinderea capacităŃilor de epurare, reabilitarea acestora şi exploatarea corespunzătoare. Majoritatea agenŃilor economici, la care s-au înregistrat depăşiri la indicatorii apelor uzate evacuate, au ca obiect de activitate epurarea apelor uzate urbane sau din zootehnie. Valorile ridicate la indicatorul materii totale în suspensie se datorează exploatării necorespunzatoare a obiectivelor de epurare. Se constată însă o reducere a debitelor evacuate, acestea nedepăşind debitele autorizate.
CONCLUZII
• Prelevările de apă au reprezentat, în anul 2007, 77.4% din totalul cerinŃelor de apă programate din surse directe, datorită supraestimării cerinŃelor de apă pentru anumite sectoare economice, în special pentru agricultură. La nivel de judeŃ, în 2007, se constată creşterea gradului de utilizare a apei la 77.4% faŃă de 44.5% cât s-a realizat în anul 2006. Din totalul prelevărilor de apă realizate în anul 2007, 9395 mii mc de apă au fost captaŃi din surse de ape subterane (18.6%) şi 40994 mii mc au fost captaŃi din surse de ape de suprafaŃă (81.4 %).
• Pe râurile interioare, faŃă de anul 2006, tendinŃele de evoluŃie pe termen scurt a calităŃii cursurilor de apă din punct de vederea fizico-chimic, pe sectoarele de râu analizate, au fost de îmbunătăŃire. Astfel, se constată creşterea ponderii tronsoanelor de apă încadrate la clasele a II-a şi a III-a de calitate, respectiv scăderea lungimii tronsoanelor de apă de clasa a IV-a de calitate şi nu au fost tronsoane de apă încadrate în clasa a V-a. Comparativ cu anul 2006, se constată îmbunătăŃirea calităŃii râurilor interioare şi din punct de vedere al indicatorilor biologici, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006.
• Conform standardele de calitate prevăzute de Ordinul MAGA nr. 161/2006, fluviul Dunărea se încadrează în clasa a II-a de calitate atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi din punct de vedere al indicatorilor biologici.
• Referitor la calitatea lacurilor monitorizate: Suhaia, Lacul Sărat, Moşteni, Acum. Roşiori şi Acum. Furculeşti, se constată depăşiri ale standardelor de calitate pentru clasa a II-a, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006, în cazurile lacurilor: Moşteni, Acum. Roşiori şi Acum. Furculeşti. Din punct de vedere biologic, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006, lacurile monitorizate s-au încadrat în gradul de trofie hipertrof, iar Lacul Sărat în gradul de trofie eutrof.
• În ceea ce priveşte apele subterane, se constată că valorile indicatorilor analizaŃi se încadrează în limitele admise conform STAS-ului nr. 1342/1991, cu excepŃia a 16 foraje hidrogeologice indicatorilor la care s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită la unul sau mai mulŃi indicatori (Fe, Mn,Zn).
• se poate considera că activităŃile legate de exploatarea ŃiŃeiului în zona de activitate a SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud reprezintă surse potenŃiale de poluare a cursurilor de suprafaŃă, în special râurile MilcovăŃ şi Sericu, precum şi a calităŃii apelor subterane, cu produse petroliere şi/sau apă sărată.
• Din volumul total de ape uzate care necesită epurare, evacuate în surse de suprafaŃă, 47.5% au fost insuficient epurate şi 52.5% au fost epurate suficient. Referitor la aportul
41
de ape uzate insuficient epurate repartizat pe activităŃi din economia naŃională, cota cea mai mare aparŃine unităŃilor din domeniul gospodăriei comunale (96%). Principalii receptori ai apelor evacuate sunt bazinele hidrografice Dunăre şi Vedea, cu ponderea volumelor de 68.1 %, respectiv 28.6 % din volumul total restituit.
• Referitor la calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în mediul urban, se constată că un număr mare de probe analizate nu au fost corespunzătoare din punct de vedere al parametrilor chimici, în special în municipiul Alexandria şi oraşele Zimnicea şi Videle; din punt de vedere al parametrilor bacteriologici numărul probelor necorespuntătoare a fost redus. În mediul rural, calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat se încadrează, în general, în concentraŃiile admise pentru indicatorii chimici, dar 8.75% din probe au fost necorespunzătoare din punct de vedere bacteriologic.
• Principala resursă de apă potabilă în judeŃul Teleorman este apa subterană, cu excepŃia municipiului Turnu Măgurele unde apa potabilă este asigurată din fluviul Dunăre. În mediul urban, distribuŃia apei potabile se realizează în sisteme centralizate pentru în toate municipiile şi oraşele, dar reŃeaua de distribuŃie este, în general, subdimensionată în raport cu necesităŃile şi, pe anumite sectoare, prezintă un grad avansat de uzură. În anul 2007, lungimea reŃelei de distribuŃie a apei potabile în localităŃile urbane a fost de 338.57 km, asigurând alimentarea cu apă potabilă a unui număr de 90053 locuitori. Se constată că volumul de apă potabilă produsă dar pierdută sau furată din sistemul de distribuŃie este mare în toate localităŃile urbane. Programul de distribuŃie al apei potabile în localităŃile urbane este continuu, 24 ore/zi, 7 zile/săptămână. În mediul rural, la nivelul anului 2007, numai 27 localităŃi din 84 au beneficiat de reŃele de distribuŃie a apei potabile în sistem centralizat, cu o lungime totală de 320.74 km.
• Preluarea apelor uzate urbane în localităŃile urbane ale judeŃului Teleorman este asigurată de reŃele de canalizare cu o lungime de 189.99 km, deservind un număr de 78718 de locuitori. Dimensiunea şi starea reŃelelor existente sunt insuficiente şi pe anumite sectoare prezintă stare avansată de uzură şi nu corespund standardelor moderne în acest domeniu. Pentru reŃeaua de canalizare existentă sunt necesare atât măsuri de reabilitare pe anumite tronsoane, cât şi măsuri de extindere în toate localităŃile urbane.
• În ceea ce priveşte reŃelele de canalizare în localităŃile rurale, acestea sunt deficitare. Asfel, din cele 84 de localităŃi rurale din judeŃul Teleornan, numai 2 localităŃi dispun de reŃele de canalizare. Pentru prevenirea poluării mediului generată de lipsa reŃelelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare în mediul rural, până în anul 2022, în judeŃul Teleorman, se va derula un program în vederea implementării sistemelor centralizate de colectare şi epurare a apelor uzate în localităŃile cu peste 2000 l.e.
2.2.3. Starea solurilor Prin poziŃia, natura şi rolul său, solul este un component al biosferei şi produs al interacŃiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând o zonă specifică de concentrare a organismelor vii, a energiei acestora, produse ale metabolismului şi descompunerilor. Solurile determină producŃia agricolă şi starea pădurilor, condiŃionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi servesc ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reŃinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanŃilor, cum sunt substanŃele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte
42
substante chimice. Solurile, prin proprietăŃile lor de a întreŃine şi a dezvolta viaŃa, de a se regenera, filtrează poluanŃii, îi absorb şi îi transformă. Poluarea solului ca fenomen şi proces este foarte veche, strâns legată de multiplele activităŃi umane desfăşurate de-a lungul diferitelor etape ale dezvoltării economico-sociale ale judeŃului, începând cu dezvoltarea intensivă a agriculturii şi mai accentuat în etapele industrializării şi urbanizării din ultimul timp, activităŃi care, pe lângă efectele pozitive remarcabile, au dus uneori la degradarea solului, respectiv la dereglarea funcŃionării normale a acestuia până la distrugerea completă pe suprafeŃe mari cu efecte deosebite pentru calitatea solului.
Calitatea solului rezultă din interacŃiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenŃiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiŃiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puŃin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităŃile industriale şi urbane. Evaluarea calităŃii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. Degradarea solului şi a vegetaŃiei (inclusiv păduri) este produsă de poluarea aerului în zona marilor platforme industriale, de folosirea iraŃională a fertilizarilor şi a substanŃelor fitosanitare, de depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi urbane, de deteriorarea sistemelor de irigaŃii şi de combatere a eroziunii, precum şi de fenomenele naturale cum ar fi seceta, ori excesul de umiditate. Tipurile de poluare şi degradare a solului intalnite in judetul Teleorman, clasificate dupa natura şi sursa poluantului, sunt următoarele:
- poluarea solului prin lucrări de excavare (balastiere, foraje); - poluarea solului prin acoperirea cu deşeuri solide ; - poluarea solului cu produse petroliere ; - poluarea solului cu substanŃe purtate de aer. Solurile cele mai poluate se află, în general, în vecinătatea surselor primare. Pe
măsură însă ce înaltimea coşurilor de evacuare a emisiilor creşte, poluarea solului din imediata apropiere a sursei se reduce ca intensitate, extinzându-se însă suprafaŃa supusă poluării. Dintre sursele antropice amintim: uzinele termoenergetice, industria chimică, industria extractivă, industria alimentară, transporturile, agricultura şi silvicultura.
Principalii poluanŃi rezultaŃi din activităŃile industriale desfăşurate în judeŃ sunt: produse petroliere şi săruri de la industria de extracŃie a petrolului, metale (în special plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc) din transporturi, NOx, şi SOx care generează produşi acizi şi care rezultă din arderile de combustibil din centrale termice şi transporturi .
Dezvoltarea judeŃului Teleorman se bazează în principal pe potenŃialul exceptional al solului; astfel, fondul funciar indică predominanta terenului agricol (85,65% din suprafata totala), terenul arabil detinând soluri de calitate superioară .
Tabel 2.2.3.1 RepartiŃia solurilor pe categorii de folosinŃe Nr. crt.
Categoria de folosint ă
Suprafa Ńa (ha)
%
1 arabil 455783 100,1 2 paşuni 34516 98,8 3 faneŃe 1070 80,5 4 vii 7354 98,6 5 livezi 240 99,2
TOTAL AGRICOL 497.580 498963 (Sursa: DADR Teleorman)
43
Diversitatea condiŃiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a pretabilităŃii solurilor pentru agricultură. Încadrarea terenurilor din judeŃul Teleorman în clase de pretabilitate pentru categoriile de folosinŃa: arabil, păşuni, vii şi livezi este prezentată in tabelul nr. 5.2.2.1.
Tabelul nr.2.2.3.2. Clase de calitate Nr. crt.
Localitatea Arabil Păşuni Vii Livezi
1 Turnu Măgurele II II II III 2 Ciuperceni I II II I 3 Islaz II III III II 4 LiŃa II I II I 5 Alexandria II IV II I 6 Nanov II IV II I 7 Poroschia II II II I 8 Roşiorii de Vede II III II II 9 Videle III V II II 10 Crevenicu II V III II 11 Zimnicea I III II II 12 Balaci III II II II 13 BabaiŃa II III II II 14 Blejeşti II V II III 15 Bogdana I V II I 16 Botoroaga II IV II I 17 Bragadiru I IV II I 18 Brânceni II III II III 19 Bujoreni II IV II I 20 Bujoru I III II III 21 Buzescu II III III II 22 Călineşti II IV II IV 23 CălmăŃuiu II III II IV 24 CălmăŃuiu de Sus II IV II II 25 Cervenia I III II II 26 Ciolăneşti II II II V 27 ConŃeşti I III II II 28 Cosmeşti III V II III 29 Crângeni II II II IV 30 Crângu II II II IV 31 Dideşti III I II II 32 Dobroteşti III I II II 33 Drăcşenei II II II III 34 Drăgăneşti Vlaşca I IV II I 35 Drăgăneşti Vede III III II II 36 Furculeşti I IV II V 37 Frumoasa I I II III 38 Gălăteni II III III II 39 Gratia III V II III 40 Izvoarele I II II II 41 Lisa I III II III 42 Lunca I III II III 43 Mavrodin II IV III IV 44 Măgura II III I IV
44
45 Măldăieni II III III II 46 Mereni II V III III 47 Mârzăneşti II III II III 48 Moşteni II III II I 49 Năsturelu II III II II 50 Necşeşti II II II V 51 Olteni II III II II 52 Orbeasca II II II II 53 Peretu II V II III 54 Piatra I V II II 55 Pietroşani I III II I 56 Plosca II V II III 57 Plopii Slaviteşti II II II IV 58 Poeni III II II V 59 Purani I III II IV 60 Putineiu I III III IV 61 Rădoieşti III III II II 62 Răsmireşti I III II IV 63 Salcia II V II V 64 Săceni III I II III 65 Scrioaştea II III II II 66 Scurtu Mare II V II III 67 Seaca I I II I 68 SfinŃeşti III III II II 69 Segarcea Vale I III II III 70 Siliştea III V II III 71 Siliştea Nouă III II II V 72 Sârbeni II II II V 73 Slobozia Mindră I III II III 74 Smârdioasa II III II II 75 Stejaru II III II II 76 Suhaia II IV II II 77 Ştorobăneasa II III II II 78 Talpa III IV II IV 79 Tătărăştii de Jos III II II V 80 Tătărăştii de Sus III II II V 81 Traianu I II II IV 82 Trivale Moşteni II III III II 83 Troianu II III II II 84 łiganeşti II II II II 85 Vedea III III II II 86 Viişoara I IV II II 87 Vârtoape III III II II 88 Zâmbreasca II IV II II
(Sursa: O.S.P.A. Teleorman) Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de
manifestare a celorlalŃi factori de mediu faŃă de plante. Fertilitatea solului este capacitatea solului de a asigura neîntrerupt nevoile de apă şi
substanŃe minerale nutritive pentru plante, precum şi condiŃiile fizice, chimice şi biochimice necesare acestora.
45
Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate. Aprecierea calitativă a solurilor şi împărŃirea lor pe clase de calitate este exprimată printr-un indicator de calitate – nivelul de pretabilitate la modul de folosinŃă arabilă. Clasificarea teritoriului judeŃului pe clase de calitate agricolă, exprimate prin nivelul de pretabilitate la arabil, este determinat în funcŃie de factorii limitativi cu intensitatea cea mai mare - tabelul nr. 2.2.2.6.3.Se constată că ponderea cea mai mare o au în judeŃ solurile grele, cu rezistenŃă mare la arat din totalul terenurilor arabile analizate.
Tabelul nr. 2.2.3.3– Clase de rezistenŃă a solului la arat
Clase de rezistenŃă a solului la arat (ha )
Categoria de folosinŃă
SuprafaŃa (ha ) 2005 Foarte mică
(soluri
uşoare)
Mijlocie
(soluri mijlocii)
Foarte mare
(soluri grele)
Extrem de mare
(soluri foarte grele)
Arabil 453063 4176,4 143639,8 305085,8 161 (Sursa: O.S.P.A. Teleorman)
Principalele restric Ńii ale calit ăŃii solurilor
Poluarea solului ca fenomen şi proces este foarte veche, strâns legată de multiplele activităŃi umane desfăşurate de-a lungul diferitelor etape ale dezvoltării economico-sociale a judeŃului, începând cu dezvoltarea intensivă a agriculturii şi mai accentuat în etapele industrializării şi urbanizării din ultimul timp, activităŃi care, pe lângă efectele pozitive remarcabile, au dus uneori la degradarea solului, respectiv la dereglarea funcŃionării normale a acestuia până la distrugerea completă a sa pe suprafeŃe mari cu efecte deosebite pentru calitatea solului. Calitatea solului rezultă din interacŃiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenŃiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiŃiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puŃin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităŃile industriale şi urbane. Evaluarea calităŃii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. Degradarea solului şi a vegetaŃiei (inclusiv păduri) este produsă de poluarea aerului în zona marilor platforme industriale, de folosirea iraŃională a fertilizărilor şi a substanŃelor fitosanitare, de depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi urbane, de deteriorarea sistemelor de irigaŃii şi de combaterea eroziunii precum şi de fenomenele naturale cum ar fi seceta sau excesul de umiditate.
InfluenŃele dăunătoare asupra solurilor se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcŃiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar ceea ce este şi mai grav, în afectarea calităŃii produselor agricole şi a securităŃii alimentare, cu urmări serioase asupra calităŃii vieŃii omului. Aceste restricŃii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice, etc), fie de acŃiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri factorii menŃionaŃi pot acŃiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităŃii solurilor şi chiar anularea funcŃiilor acestora. JudeŃul Teleorman are o suprafaŃă agricolă de 498963 ha, din care 455783 ha teren arabil. Din punct de vedere pedologic, judeŃul dispune de soluri cu potenŃial de producŃie ridicat, cu fertilitate naturală bună, mai ales în zona de sud, unde se regăsesc soluri de tip cernoziom (54%); soluri brun-roşcate şi vertisoluri, situate în partea de nord a judeŃului (35%), cu fertilitate naturală mai scăzută, permeabilitatea şi porozitatea mai mică, reacŃia solului fiind moderat – puternic acidă, le conferă un potenŃial de producŃie mai slab.
46
SituaŃia terenurilor cu soluri degradate rezultată în baza studiilor pedologice şi agrochimice executate la nivelul judeŃului Teleorman este prezentată in tabelul nr. 2.2.2.6.4.
Tabelul nr. 2.2.3.4. SituaŃia terenurilor cu soluri degradate Terenuri cu textură grea, terenuri tasate care necesită scarificări
391639 ha
Soluri poluate(cuprinzând cele cu eroziune, exces de apă, sărături,acidifiere)
173807 ha
Soluri gleizate 30176ha
Soluri pseudogleizate 13979 ha
Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Teleorman a efectuat studii privind
principalii indici agrochimici caracteristici unităŃilor agricole pentru întegul teritoriu agricol al judeŃului. În tabelele nr. 5.2.3.2 – 5.2.3.6 este prezentată situaŃia calităŃii solurilor cu privire la: reacŃia solurilor – pH, fosfor şi potasiu mobil, azot (dupa indice azot ) şi humus.
Referitor la reacŃia solului (pH) se remarcă diferenŃieri între zona nordică a judeŃului – soluri acide şi zona sudică – soluri alcaline.
Tabelul nr. 2.2.3.5 – ReacŃia solului la pH
ReacŃia solului (pH) SuprafaŃa (ha) % Puternic acidă + Moderat acidă
58287 11,68
Slab acidă 252342 50,57 Neutră 130612 26,18 Slab alcalină 41256 8,27 Moderat puternic bazică 16466 3,30
Se constată că starea de fertilitate azotică naturală a solurilor este deficitară.
Asigurarea terenurilor agricole cu potasiu mobil şi humus este bună. Tabelul nr. 2.2.3.6. Starea de asigurare a solurilor cu fosfor mobil Aprovizionare cu fosfor SuprafaŃa (ha) % Aprovizionare foarte slabă 52812 11 Aprovizionare slabă 120126 24 Aprovizionare mijlocie 200124 40 Aprovizionare bună 82282 17 Aprovizionare foarte bună 43619 8
Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Teleorman avertizează asupra
aprovizionării slabe şi foarte slabe cu fosfor (pe aproximatoiv 35% din totalul suprafeŃei agricole), fapt ce afectează şi calitatea produselor agricole obŃinute de pe aceste terenuri.
Tabelul nr . 2.2.3.7. Starea de asigurare a solurilor cu potasiu mobil
Aprovizionare cu potasiu SuprafaŃa (ha) % Aprovizionare slabă 7115 1,43 Aprovizionare mijlocie 61239 12,27 Aprovizionare bună 231735 46,44
47
Aprovizionare foarte bună 198874 39,86
Tabelul nr. 2.2.3.8. - Starea de fertilitate azotică naturală a solurilor Fertilitatea azotică naturală SuprafaŃa (ha) % Slabă şi foarte slabă 179089 35,89 Fertilitate azotică mijlocie 292026 58,53 Fertilitate azotică bună 27629 5,54 Fertilitate azotică foarte bună
219 0,04
Tabelul nr. 2.2.3..9. - Asigurarea cu humus a solurilor
Asigurarea cu humus SuprafaŃa (ha) % Foarte mică 152 0,03 Mică 51899 10,40 Mijlocie 301280 60,38 Mare 145632 29,19
(Sursa: O.S.P.A. Teleorman) CerinŃele creşterii producŃiei agricole au determinat o exploatare intensivă a solului care a condus la reducerea rezervelor de substanŃe nutritive disponibile plantelor. Cunoaşterea stării de fertilitate a solului se realizează prin cartarea agrochimică diferenŃiat, pe parcele, ceea ce permite aplicarea raŃională, corectă şi echilibrată a îngrăşămintelor chimice în cadrul unor tehnologii performante de cultură. Utilizarea neraŃională a îngrăşămintelor determină excesul unor elemente nutritive (azotaŃi şi fosfaŃi) care poate să provoace fenomene de dezechilibrare în nutriŃia plantelor, ducând la scăderea producŃiei, mai ales în cazul folosirii unor doze foarte mari şi unilaterale a îngrăşămintelor, având efect fitotoxic. Unele îngrăşăminte industriale conŃin impurităŃi (cadmiu, crom, plumb, nichel, vanadiu, zinc şi altele) care se pot acumula în orizonturile superficiale ale solului. Acest fenomen prezintă riscul de contaminare a solurilor şi implicit al produselor alimentare. Excesul de îngrăşăminte chimice duce, de asemenea, la dereglarea ciclului natural al azotului. CantităŃile de azot introduse artificial în sol nu pot fi preluate integral de plante, conducând la un exces de nitraŃi, care, prin levigare pot ajunge în circuitul apei şi pot polua astfel şi apele subterane sau de suprafaŃă.
Tabelul nr. 2.2.3.10. Utilizarea îngrăşămintelor în judeŃ, în anul 2005
Anul 2005 Nr. crt.
Tip îngrăşământ
SuprafaŃa fertilizată ( ha)
Cantitate ( to/an)
% din suprafaŃa
arabilă
ObservaŃii
1 Organice 3750 57250 0,82 15,26 t/ha 2 Amendamente 0
Chimice total 426094 20841 93,48 0,04 t/ha - azotoase 322482 14900 7,12 - fosfatice 99658 5712 21,86
3
- potasice 3954 229 0,87 Total 429844 78091 94,30
(Sursa: D.A.D.R. Teleorman)
48
În perioada 2000-2005, suprafaŃa fertilizată organic a scăzut semnificativ, în anul 2005, reprezentând 0,82% din suprafaŃa efectiv fertilizată. În timp ce cantitatea de îngrăşăminte organice aplicate a fost în medie comparabilă cu anul 2004, aproximativ 15 t/ha, cantitatea de îngrăşăminte chimice aplicate a scăzut pe unitatea de suprafaŃă de la 65,7 kg/ha în 2004, la 48,9 kg/ha în anul 2005. Se remarcă faptul că în perioada anterioară 2000-2002 suprafeŃele fertilizate au fost foarte mici, suprafaŃa totală fertilizată crescând progresiv. Astfel s-a ajuns de la 306 056 ha în anul 2000 la 429 844 ha fertilizate (94,3% din suprafaŃa arabilă a judeŃului), în anul 2005.
Produse fitosanitare (utilizare, import, export)
În tabelul nr. 2.2.2.6.4 se prezintă situaŃia cantităŃilor de pesticide aplicate în perioada 2000-2005 în judeŃul Teleorman.
Se constată o creştere în 2005 faŃă de 2004 a suprafeŃei tratate. CantităŃile de erbicide şi fungicide aplicate aproape s-au dublat, faŃă de anul anterior, dar s-a înregistrat o scădere la substanŃele insecticide şi acaricide.
Tabel nr. 2.2.3.11. EvoluŃia utilizării pesticidelor în anul 2005
Anul 2005 Nr. crt. Tip produs SuprafaŃa
(ha) Cantitate ( kg , l/an)
kg/ha
1 Erbicide 275662 328000 2 Fungicide 102500 44000 3 Insecticide şi
acaricide 83100 14000
Total 461262 386000 0,83
SuprafaŃa tratată a crecut în perioada 2000–2005 de la 247741 ha, la 461262 ha, în timp ce consumul mediu de pesticide pe unitatea de suprafaŃă a scăzut continuu în perioada 2000-2005: de la 2.18 kg/ha în 2000 - la 0.83 kg/ha în 2005, ceea ce demonstrează că aceste substanŃe sunt folosite cu responsabilitate crescută în ultima perioadă.
FaŃă de anul 2004, în anul 2005 a crescut atât suprafaŃa tratată, cât şi cantitatea totală de produse fitosanitarea utilizate.
Soluri afectate de reziduuri zootehnice Ca urmare a scăderii şeptelului, cantităŃile de poluanŃi zootehnici au scăzut mult în
ultima perioadă, iar trecerea de la creşterea animalelor în complexe, la creşterea în gospodării a redus într-o anumită măsură concentrarea reziduurilor în anumite puncte şi disiparea reziduurilor pe suprafeŃe mai întinse dar cu o încărcare mai redusă.
DejecŃiile provenite de la porci şi păsări, precum şi nămolul provenit din staŃiile de epurare, răspândite pe sol fără o tratare prealabilă adecvată, constitue o sursă de poluare a solului şi pot prejudicia buna exploatere a acestuia. Până în prezent nu s-au aplicat soluŃiile adoptate iniŃial de utilizare a apelor uzate provenite de la compexele zootehnice pentru irigaŃii. În vederea prevenirii impactului negativ asupra calităŃii solului şi a apelor subterane, A.P.M. Teleorman a impus, prin Planul Local de AcŃiune pentru Mediu, măsuri de monitorizare a calităŃii solurilor pe care se vor aplica apele uzate sau dejecŃiile animaliere provenite din sectorul zootehnic, monitorizarea calităŃii apelor uzate, monitorizarea calităŃii apelor subterane, întocmirea unui plan de valorificare a dejecŃiilor în funcŃie de suprafeŃele de teren agricol disponibile şi calitatea solului.
49
Măsuri de mediu legate de agricultură - crearea de sisteme şi structuri viabile de organizare, producŃie şi gestionare a
exploatătiilor agricole de dimensiuni optime, moderne, adecvate aplicării tehnicii şi tehnologiilor eficiente în producŃia agricolă,
- ajustarea structurală a producŃiei agricole prin crearea unei structuri adecvate ramurilor şi subramurilor agriculturii corespunzator potenŃialului resurselor funciare şi ansamblului de factori pentru agricultură;
- înzestrarea tehnică şi tehnologică a agriculturii prin relansarea şi dezvoltarea ramurilor industriale autohtone pentru agricultură;
- elaborarea şi implementarea sistemelor, mecanismelor şi pârghiilor economico-financiare, potrivit cerintelor de competitivitate internă şi externă şi compatibilizare cu PAC ale UE;
- ajustarea echitabilă a raportului de preşuri îndustrie-agricultură; - politici adecvate de stimulare, susŃinere şi protecŃie a producătorilor agricoli; - demonopolizarea sistemelor de aprovizionare a agricultorilor şi de desfacere a
produselor lor; - stimulente pentru diversificarea producŃiei agricole şi pentru cresterea valorii
adăugate a acesteia; - restructurarea şi reorganizarea învaŃământului agricol de toate gradele
corespunzator noilor cerinŃe ale dezvoltării durabile a agriculturii şi mediului rural. IrigaŃii SuprafaŃa agricolă irigată este
suprafaŃa amenajată pentru irigat, pe care în anul calendaristic a fost distribuită apă pe cale artificială, în vederea dezvoltării plantelor în condiŃii optime.
În anul 2005, în condiŃiile în care judeŃul Teleorman a fost afectat de inundaŃii, din totalul de 152 666 ha, ce reprezenta suprafaŃa amenajată pentru irigaŃii, deşi a fost contractată cu beneficiarii o suprafaŃă de 29 541 ha în vederea irigării, s-au irigat numai 1004 ha. Categoriile de culturi irigate în anul 2005 sunt prezentate în tabelul 5.3.4.
Tabel nr. 2.2.3.12. Categorii de culturi irigate în 2005 Nr. crt.
Tip cultură SuprafaŃă irigată (ha)
1. Grâu 410 2. Legume 53 3. Orez 140 4. Alte culturi 401 Total 1004
Poluarea solurilor în urma activităŃilor din sectorul industrial
50
Calitatea solului rezultă din interacŃiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenŃiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiŃiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puŃin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităŃile industriale şi urbane. Evaluarea calităŃii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. Degradarea solului este produsă de poluarea aerului în zona marilor platforme industriale, de folosirea iraŃională a fertilizarilor şi a substanŃelor fitosanitare, de depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi urbane, de deteriorarea sistemelor de irigaŃii şi de combatere a eroziunii, precum şi de fenomenele naturale cum ar fi seceta sau excesul de umiditate.
Principalele surse de poluare a solului în judeŃ sunt: agricultura, Schelele petroliere, industria chimică reprezentată de combinatul de îngrăşăminte chimice SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele (SC Turnu SA), depozite necontrolate de deşeuri menajere.
În judeŃul Teleorman industria extractivă este reprezentată de activitatea a trei schele petroliere: Videle, Poeni şi Ciureşti, care aparŃin SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat (SNP PETROM - Sucursalele Videle şi Piteşti). Prin specificul activităŃii lor, schelele petroliere au dispersate sursele de poluare în întreaga zonă în care sunt amplasate instalaŃiile tehnologice şi, prin condiŃiile de exploatare şi fiabilitate a conductelor şi instalatiilor, pot deveni surse de poluare permanente sau accidentale cu impact atât asupra aerului atmosferic, cât şi asupra solului şi apelor de suprafaŃă, respectiv subterane. Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere
Directiva 2001/80/EC privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanŃi proveniŃi din instalaŃii mari de ardere a fost transpusă în legislaŃia românească prin HG 541/17 mai 2003, modificată şi compeltată de HG 322/2005.
Prevederile HG 541/ 2003 se aplică instalaŃiilor mari de ardere a căror putere termică nominală este egală sau mai mare de 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat.
În anexele care fac parte integrantă din hotărâre sunt stabilite: - valorile limită de emisie pentru dioxidul de sulf , dioxidul de azot si pulberi, aplicabile
instalaŃiilor mari de ardere funcŃie de puterea termică a instalaŃiei şi tipul de combustibil ( solid, lichid sau gazos).
- proceduri pentru măsurarea şi evaluarea emisiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi pulberi provenite din instalatiile mari de ardere. În judeŃul Teleorman, au fost identificaŃi 2 operatori industriali care deŃin instalaŃii LCP: � SC Terma Serv SRL Alexandria – 1 instalaŃie LCP (termoficare) – cazan apă
fierbinte cu o putere termică nominală de 58 MW; combustibil utilizat – păcura. Anul punerii în functiune 1983, instalaŃie de tip I.
� SC Calor Serv SA Turnu Magurele – 1 instalaŃie cu două activităŃi LCP (termoficare) - Cazan apă fierbinte CAF1 cu o putere termică nominală de 58 MW; combustibil
utilizat – gaz metan. Anul punerii în funcŃiune 1970, instalaŃie de tip I. - Cazan apă fierbinte CAF 2 cu o putere termică nominală de 58 MW; combustibilul
utilizat în prezent – gaz metan. Anul punerii în functiune 1982, instalaŃie de tip I. Acestă instalaŃie a fost prevăzută cu focar mixt (păcură şi gaz metan). În prezent se utilizează numai gaz metan. Monitorizarea emisiilor de dioxid de sulf , dioxid de azot şi pulberi provenite de la
instalaŃiile mari de ardere se realizează de către titularul activităŃii în conformitate cu
51
prevederile anexei nr. 2, secŃiunea A a HG 541/ 2003, asfel încât datele rezultate din măsurători să poate fi utilizate în realizarea obiectivelor monitorizării emisiilor de poluanŃi: - evaluarea de conformare: monitorizarea este necesară pentru a identifica performanŃele instalaŃiei, prin aceasta permiŃând autorităŃilor să verifice comformitatea cu reglementările în vigoare şi/sau condiŃiile din autorizaŃie. - raportările de mediu ale emisiilor industriale: monitorizarea este necesară pentru a genera informaŃii pentru rapoarte despre performanŃele de mediu ale industriei, de exemplu pentru a satisface obligaŃiile de raportare din Directiva IPPC sau Registrul European al Emisiilor de PoluanŃi (EPER). Alte obiective adiŃionale pentru sarcina de monitorizare sunt : - raportarea pentru inventarul de emisii ( exemplul naŃional si internaŃional) - evaluarea celor mai bune tehnici disponibile (exemplu la nivel de companie sau UE) - evaluarea impactului asupra mediului ( exemplu pentru admisii modelate, hărŃi cu încărcătură de poluanŃi) - negocierea de sarcini ( exemple normele de emisie, îmbunatăŃirea programelor) - stabilirea sau perceperea de costuri şi /sau taxe cu privire la mediu - planificarea şi administrarea creşterii eficienŃei - alegerea domeniului potrivit şi frecvenŃei de inspecŃie şi actiune de corectare în cooperare cu autorităŃiile competente - optimizarea proceselor cu privire la emisii.
Oxizi de sulf şi oxizi de azot din gazele reziduale, rezultate din procesul de ardere a combustibililor, sunt principalii poluanŃi cu efect acidifiant asupra calităŃii factorilor de mediu. Ajunşi în atmosfera liberă, aceşti poluanŃi pot fi transportaŃi la distanŃe mari de sursă, unde, prin intermediul precipitaŃiilor se depun pe sol sau în apă. De asemenea, centralele termice, reprezintă una din cele mai importante surse de poluare cu particule în suspensie. În mod similar, emisiile de pulberi din gazele de ardere ajung pe sol sau în apele de suprafaŃă şi chiar în cele subterane. Pe termen scurt sau lung, în funcŃie de sursa lor şi, implicit, de substanŃele pe care le conŃin, pulberile în suspensie pot avea efecte negative asupra mediului, respectiv asupra sănătăŃii umane, în principal. Pulberile rezultate de la instalaŃiile de ardere care utilizează drept combustibil păcura, pot conŃine nichel plumb, crom, cadmiu, arsen, cupru, mercur, zinc.
A.P.M. Teleorman a monitorizat calitatea solului în zona de activitate a centralelor termice care funŃionează cu păcură. Analizele fizico-chimice efectuate la probele de sol recoltate din zona SC Terma Serv SRL Alexandria nu au pus în evidenŃă, comparativ cu proba martor, un impact semnificativ al sursei asupra calităŃii solului. Se constată că pH-ul nu se situeză în domeniul acid, iar concentraŃiile de azotaŃi şi sulfaŃi din sol sunt scăzute. În ceea ce priveşte poluarea solului cu plumb, nu au fost depăşite pragurile de alertă sau de intervenŃie prevăzute de HG 756/1997 pentru acest indicator. Valorile înregistrate se situează sub 20 mg Pb/kg sol.
Monitorizarea calităŃii solului
În cursul anului 2005, pentru expertiza calităŃii solurilor din punct de vedere al poluării chimice, A.P.M. Teleorman a efectuat 280 analize fizico-chimice în zona schelelor petroliere Videle şi Poeni, în zona complexului zootehnic SC Suinprod Zimnicea, în zona centralelor termice din municipiile Alexandria (SC Terma Serv SRL, SC Cicalex SA şi SC Koyo România SA) şi Roşiorii de Vede (SC Robema SA şi SC Spicul SA) şi în zona unităŃilor industriale SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele.
Ca indicatori ce caracterizează fenomenele care afectează calitatea solului s-au avut în vedere: pH, cloruri, humus, nitraŃi, fier, sulfaŃi, conŃinut total de săruri solubile, plumb.
52
În general, expertizele efectuate nu au pus în evidenŃă un impact semnificativ al surselor de poluare asupra calităŃii solului exceptând anumite zone în care îşi desfăşoară activitatea Schelele petroliere Poeni şi Videle. Comparativ cu proba martor, se constată concentraŃii mai mari la indicatorii conŃinut total de săruri solubile şi cloruri, în special în zona sondelor de injecŃie I9 şi I10 ce aparŃin Schelei petroliere Poeni. De asemenea, concentraŃii mai mari s-au înregistrat la indicatorul conŃinut total de săruri solubile în unele puncte de control situate în zona Schelei petroliere Videle – Parc nr. 26, Parc nr. 38, Parc 28, Schela petroliera Poeni– Parc nr.22 , Depozit nr. 9.
2.2.4. Starea pădurilor
Pădurea are un rol predominant în redresarea mediului, în reglarea şi menŃinerea echilibrului ecologic pe mari suprafeŃe. Pădurile reprezintă în primul rând o valoare ecologicã şi în al doilea rând o valoare economicã. Există o corelaŃie strânsă între suprafaŃa împădurită şi cantitatea de precipitaŃii cãzute.
Conservarea biodiversităŃii şi a peisajului forestier se asigură, în principal, prin constituirea de parcuri naŃionale şi alte arii protejate în fondul forestier şi în vegetaŃia forestiera din afara acestuia, după caz. Constituirea acestora se face la propunerea instituŃiilor de specialitate şi a altor foruri stiinŃifice, pe baza cercetărilor întreprinse în acest scop şi se aprobă prin lege. Pădurile ocupă un loc important în cadrul economiei noastre nationale deoarece cuprind un sfert din suprafata totală a Ńării. Ele servesc la apărarea terenurilor agricole împotriva secetei, a alunecărilor de teren, la ameliorarea şi refacerea calităŃilor naturale ale solului, la purificarea aerului, pentru păsunatul animalelor, exercitarea vânătorii, agrement. Func Ńia economic ă a pădurii
FuncŃia economică a pădurii are o importanŃă deosebită, aceasta fiind o resursă naturală necesară dezvoltării durabile a judeŃului. Aceasta este dovedită de faptul că, pădurea este o producătoare de materie primă (lemnul) pentru multe domenii de activitate, iar produsele sale nelemnoase(accesorii) precum: răşina, substanŃele tanante, fructele de pădure şi plantele medicinale, pot fi valorificate economic şi cu multiple utilizări. ] Valoarea economică a pădurior judeŃului este dată de volumul de masă lemnoasă pe picior care este de 2307,385 mii mc., cât şi de produsele nelemnoase ale pădurii.
În raport cu funcŃiile pe care le îndeplinesc pădurile se încadrează în două grupe funcŃionale:
a) Grupa I cuprinde păduri cu funcŃii speciale de protecŃie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes naŃional, păduri pentru recreere, păduri pentru ocrotirea genofondului şi ecofondului.
b) Grupa a-II-a cuprinde păduri cu funcŃii de producŃie şi protecŃie în care se urmăreşte să se realizeze în principal, masa lemnoasă de calitate superioară şi alte produse ale pădurii şi concomitent, protecŃia factorilor de mediu.
Pe grupe funcŃionale situaŃia pădurilor în judeŃul Teleorman se prezintă astfel: - în grupa I – păduri cu funcŃii speciale de protecŃie – 16886 ha. - în grupa a II a – păduri de producŃie şi protecŃie – 10427 ha.
SuprafeŃele de teren acoperite cu păduri, pe categorii de proprietari şi grupe funcŃionale sunt cele din tabelul următor:
Tab. 2.2.4.1 Categoriile de proprietate ale pădurilor SuprafeŃe de pădure (ha)
53
Nr. crt.
Destinatar Gr I-a (protecŃie)
Gr a II-a (producŃie şi protecŃie)
1. RNP 14957 9315 2. UnităŃi administrativ-
teritoriale 29 31
3. Persoane juridice 27 31 4. Persoane fizice 1873 1050 TOTAL 16886 10427
În judeŃul Teleorman ponderea principală este deŃinută de pădurile cu funcŃie de
producŃie de masă lemnoasă destinată prelucrării industriale şi consumului populaŃiei. Din complexul biologic al pădurii, în afară de lemn, s-au recoltat şi valorificat economic diferite produse nelemnoase: plante medicinale (sunătoare, soc, tei, coada şoricelului, urzica, rostopască, păducel) şi fructe de pădure (măceşe) din flora sălbatică sub formă întreagă sau de flori, frunze, fructe.
De asemenea, pădurea asigură vânatul în stare vie sau sub formă de produse, iar speciile admise la vânat în judeŃul Teleorman au fost: căprior, mistreŃ, iepure, vulpe, dihor, nevăstuică, bizam, iar dintre speciile de păsări de interes vânătoresc au fost admise:fazanul, prepeliŃa, potârnichea, gâsca salbatică, raŃa sălbatică, găinuşa de baltă, becaŃina comună, sitar de pădure, lisiŃa, sturzul, porumbelul sălbatic, turturica, guguştiucul, nagâŃul, graurul, gârliŃa mare.
SuprafaŃa totală a fondului forestier a judeŃului a fost în anul 2005 de 29525 ha.
Tabel. 2.2.4.2. Fondul forestier
EsenŃa Forma de proprietate SuprafaŃă (ha)
Masă lemnoasă brută (mii mc)
Proprietate de stat 296 11.840 Proprietate privată 20 0.800 În afara fondului forestier 0 0.000
Răşinoase
Total 316 12.640 Proprietate de stat 23976 2037.960 Proprietate privată 3021 265.785 În afara fondului forestier 0 0.000
Foioase
Total 26997 2294.745 Proprietate de stat 24272 2049.800 Proprietate privată 3041 257585 În afara fondului forestier 0 0.000
TOTAL
Total 27313 2307.385 În anul 2005 din fondul forestier proprietate publică a statului a fost pus în circuitul
economic un volum de masă lemnoasă de 56,5 mii mc., situaŃia fiind prezentată în tabelul următor:
Tab. 2.2.4.3. Păduri –recoltări
-mii mc- Nr. crt.
Locul de recoltare
Răşinoase Fag Stejar Alte specii tari
Alte specii moi
Total
1. Păduri 0.0 0.0 12.6 18.8 25.1 56.5
54
proprietate publicã a statului
2. Păduri proprietate publicã a unitãŃilor
3. Păduri proprietate privatã
4. VegetaŃie forestierã din afara FFN
TOTAL 0.0 0.0 12.6 18.8 25.1 56.5
Starea pădurilor Pădurea este o sursă inestimabilă, un bun de interes naŃional şi reprezintă baza
economică a producŃiei de lemn şi alte produse specifice forestiere, dar la fel de importante sunt şi funcŃiile speciale de protecŃie, esenŃiale pentru protecŃia solului împotriva eroziunii, îmbunătăŃirea bilanŃului hidric şi asigurarea purităŃii apelor, ameliorarea factorilor climatici dăunători.
Tab. nr. 2.2.4.4. Starea şi evoluŃia pădurilor
Categorii SuprafeŃe (ha) Estimare pagube (mil lei)
1 2 3 4 5 Răşinoase 0 0 Incendii Foioase 0 0 Răşinoase 0 0 InundaŃii Foioase 81 116421 RON Răşinoase 0 0 Secetă Foioase 0 0
incipientă 0 0 medie 0 0 răşinoase avansată 0 0 incipientă 0 0 medie 0 0
Poluare
foioase avansată 0 0
răşinoase 0 0 Alte cauze foioase 0 0 răşinoase 0 0 S
upra
feŃe
afe
ctat
e de
div
erse
cau
ze
Total foioase 0 0
SuprafeŃe tratate pentru combaterea insectelor şi paraziŃilor vegetali
5105
SuprafeŃe regenerate 194 SuprafeŃe împădurite şi reîmpădurite 114
55
Tab. nr. 2.2.4.5. Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring forestier
Grad uscare Nr. crt.
DENUMIRE Suprafata afectata
(ha) I II III IV
Volum extras (m3)
1. Fenomen uscare la răşinoase
296 7 9 2 12 45
2. Fenomen uscare la foioase
18322 577 422 52 69 10887
3. Total fenomen uscare
18618 584 431 54 81 10932
SuprafeŃe din fondul forestier parcurse cu tăieri
Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor sunt:
- tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri successive, tăieri progresive şi tăieri rase, ăieri grădinărite, cvasigrădinărite şi transformate) şi în crâng, tăieri de substituiri – refacere a arboretelor slab productive şi degradate
- tăieri de conservare - tăieri de produse accidentale (produse accidentale > 60 ani) - operaŃiuni de igienă şi curăŃire a pădurilor - tăieri de îngrijire în pădurile tinere (degajări, curăŃiri, rărituri).
SituaŃia suprafeŃelor parcurse cu tăieri în judeŃul Teleorman este prezentată în tabelul următor:
Tab. 2.2.4.6. SuprafeŃe din fondul forestier parcurse cu tăieri - hectare-
În fondul forestier Proprietate publică
Denumirea indicatorilor
Total (2+3+4
+5) A statului
UnităŃi administrativ
teritoriale
Proprietate privată
În vegetaŃia forestieră din afara fondului
forestier
0 1 2 3 4 5 Tăieri de regenerare
342 342
Tăieri de regenerare în codru
296 296
Tăieri successive din care: ultima tăiere
0 0
Tăieri progresive din care: ultima tăiere
223 223
Tăieri grădinărite, cvasigrădinărite şi transformate
115 115
56
Tăieri rase 73 73 Tăieri de regenerare în crâng
29 29
Tăieri de substituiri – refacere a arboretelor slab productive
16 16
Tăieri de conservare
1 1
Tăieri de produse accidentale
365 365
Produse accidentale în arborete >60 ani
334 334
OperaŃiuni de igienă şi curăŃire a pădurilor
4548 4548
Tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăŃiri, rărituri)
930 930
Tăieri de transformare a păşunilor împădurite
0 0
Zone cu deficit de vegetaŃie forestieră şi disponibilităŃi de împădurire
SuprafaŃa totală a judeŃului Teleorman acoperită cu pădure reprezintă un procent
mic (sub 5 %), acesta fiind considerat un judeŃ deficitar în păduri, ceea ce a determinat ca pe toată suprafaŃa judeŃului să se realizeze lucrări de împădurire. Trebuie menŃionat faptul că, în anul 2005, suprafaŃa propusă pentru împădurire a fost de 114 ha.
Lucrările de împădurire au vizat în principal instalarea salcâmului, stejarului pedunculat, plopului, cerului şi salciei. SuprafeŃe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
În judeŃul Teleorman, în anul 2005 nu au existat cazuri de scoatere a suprafeŃelor
din fondul forestier pentru alte utilizări. SuprafeŃe de păduri regenerate în anul 2005
57
Lucrările de regenerare a pădurilor executate, asigură atât instalarea şi menŃinerea vegetaŃiei forestiere, cât şi creşterea productivităŃii arboretelor, asigurarea cu continuitate a producŃiei de lemn şi intensificarea funcŃiilor de protecŃie exercitate de pădure.
SuprafaŃa pe care au fost executate lucrări de regenerare totală este de 308 ha din care suprafeŃe împădurite şi reâmpădurite 114 ha şi regenerări naturale 194 ha.
Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor a fost necesară
luarea unor măsuri de conservare în ecosistemel forestiere, avându-se în vedere rolul benefic al pădurii în protejarea mediului:
- interzicerea păşunatului; - supravegherea turismului necontrolat si adoptarea unui turism ecologic; -eradicarea utilizării fertilizanŃilor chimici şi a combaterii chimice a dăunătorilor
forestieri; -interzicerea tăierilor ilegale de arbori; -continuarea lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu respectarea
severă a prevederilor amenajamentelor; -extinderea suprafeŃelor împădurite, bazate pe studii amănunŃite legate de categoria
(zona) în care se impun aceste lucrări; -asigurarea unei paze permanente a fondului forestier. Starea de conservare a ecosistemelor forestiere este relativ bună, iar în urma
verificărilor efectuate în acestea de către personalul comp. ProtecŃia naturii, nu au fost constatate aspecte de păşunat excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj.
Pe teritoriul judeŃului Teleorman există un număr de 3 arii naturale protejate
declarate prin Hotărârea de Guvern nr.2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone şi 10 monumente ale naturii cu o suprafaŃă totală de 1584 ha, reprezentând 0,27% din suprafaŃa judeŃului. Balta Suhaia are o suprafaŃă de 1.722 ha, situată în lunca Dunării în fruntea terasei inferioare a fluviului. Dintre plantele existente aici, unele sunt specii ce figurează în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România, iar în biotopurile acestei arii protejate există specii de păsări ocrotite prin Directiva nr. 79/409/EEC privind conservarea speciilor de păsări sălbatice.
În baza avizului Academiei Române şi a scrisorii de recomandare a Ministerului Apelor şi ProtecŃiei Mediului, s-a adoptat de către Consiliul Local Suhaia, Hotărârea nr.10/29.03.2002 privind declararea BălŃii Suhaia ca zonă protejată de interes local cu statutul de arie de protecŃie avifaunistică, conform OUG 236/2000 şi a Legii 462/2001, până la declararea acesteia prin Hotărâre de Guvern.
Balta Suhaia este considerată arie de protecŃie specială avifaunistică, deoarece biotopurile caracteristice acestei zonei umede din punct de vedere ornitologic evidenŃiază existenŃa unor specii de păsări înscrise în Directiva 79/409/EEC privind conservarea speciilor de păsări sălbatice
Pădurea Troianu este declarată prin HG 2151/2004 rezervaŃie naturală pentru protejarea speciei de Paeonia peregrina var. romanica (bujor românesc) şi are o suprafaŃă de 70,80 ha,
Ostrovul Gâsca este declarat rezervaŃie naturală prin HG 2151/2004. Are o suprafaŃă de 57,6 ha. Reprezintă, de asemenea, un loc de pasaj, mai rar de cuibărit pentru unele specii de păsări
58
Monumente ale Naturii
Pe baza avizului favorabil al Academiei Române nr.310/11.04.2002 a fost emisă Hotărârea Consiliului Local al Oraşului Zimnicea privind declararea ca monumente ale naturii a 10 arbori seculari de pe raza oraşului Zimnicea.
Tabel 2.2.6.1. Monumentele naturii din jude Ńul Teleorman
Nr.crt.
Denumirea monumentului naturii
Locul unde este situat monumentul naturii
Caracteristici
1. Castan porcesc(Aesculus hippocastanum)
StaŃia CFR Zimnicea – str. Eroilor
CircumferinŃa 3m; înălŃime 17m
2. Castan porcesc(Aesculus hippocastanum)
StaŃia CFR Zimnicea – str. Eroilor
CircumferinŃa 3,30m; înălŃime 17m
3. Castan porcesc(Aesculus hippocastanum)
StaŃia CFR Zimnicea – str. Eroilor
CircumferinŃa 2,80m; înălŃime 17m
4. Stejar (Quercus robur) StaŃia CFR Zimnicea – str. Eroilor
CircumferinŃa 4,10m; înălŃime 23m
5. Stejar (Quercus robur) StaŃia CFR Zimnicea – str. Eroilor
CircumferinŃa 2,80m; înălŃime 25m
6. Stejar (Quercus robur) StaŃia CFR Zimnicea – str. Eroilor
CircumferinŃa 3m; înălŃime19m
7. Salcâm japonez(Sophora japonica)
StaŃia CFR Zimnicea – str. Eroilor
CircumferinŃa 2,05m; înălŃime 21m
8. Salcâm japonez(Sophora japonica)
StaŃia CFR Zimnicea – str. Eroilor
CircumferinŃa 2,25m; înălŃime 19m
9. Salcâm japonez(Sophora japonica)
StaŃia CFR Zimnicea – str. Eroilor
CircumferinŃa 3,20m; înălŃime 22m
10.
Stejar (Quercus robur) Curtea cantonului CFR nr.267 Zimnicea –str.Tr.Măgurele, la barieră
CircumferinŃa 3,20m; înălŃime 19,5m
2.2.5 Starea radioactivit ăŃii mediului
În urma măsurătorilor efectuate de staŃia de radioactivitate (RA) din cadrul APM Teleorman s-a constatat că toate valorile înregistrate (aerosoli atmosferici, depuneri din precipitaŃii atmosferice, ape de suprafaŃă, vegetaŃie spontană, sol necultivat, debitul dozei gama în aer) se situeaza în limitele fondului natural.
59
2.2.6 Starea aşezărilor umane
2.2.6.1 Starea calit ăŃii aerului şi a zgomotului
JudeŃul Teleorman, cu o suprafaŃă de aproximativ 5790 km2, are un număr de 422314 locuitori, reprezentând aproximativ 2% din populaŃia României. Pe ansamblu, densitatea populaŃiei este de 72.9 loc/km2, sub media pe Ńară. In judeŃ sunt 236 aşezări umane organizate în 89 de localităŃi, din care 5 urbane (3 municipii şi 2 oraşe). Ponderea populaŃiei din mediu urban este de 33.46 % ( 141884 locuitori). Se poate aprecia că oraşele, raportate la numărul de locuitori, se situează în categoria localităŃilor cu mai puŃin de 20000 de locuitori – Zimnicea şi Videle, respectiv 3 oraşe cu o populaŃie cuprinsă între 20000 – 100000 de locuitori. Municipiul Alexandria se evidenŃiază printr-o populaŃie de 51737 locuitori având o densitate de 541 loc/Km2.Municipiul Roşiorii de Vede are un număr de 32208 locuitori cu o densitate de 437.9 loc/Km2. Cea mai redusă populaŃie dintre aşezările urbane o deŃine Oraşul Videle 11764 locuitori având o densitate de 149.5 loc/Km2.
Principalele localităŃi urbane în care s-au înregistrat depăşiri de concentraŃii maxime admisibile ale substanŃelor poluate în aer, în anul 2005, sunt prezentate în tabelul 9.4.5.
Tabelul 2.2.6.1. Concentra Ńii de poluan Ńi în localit ăŃile urbane
VariaŃia concentraŃiei Denumirea localităŃii şi a
substanŃei poluante U.M.
media maxima
FrecvenŃa depăşirii concentraŃiei
maxime admisibile/valorii
limită (%) Municipiul Alexandria
Pulberi în suspensie PM10
µg/mc
70.16
365.04
58.02
Municipiul Turnu Măgurele
Pulberi în suspensie PM10 Pulberi sedimentabile Amoniac Dioxid de azot Ozon
µg/mc g/mp/lună µg/mc µg/mc µg/mc
32.93 9.38
22.28 9.10
73.22
126.13 17.49
3046.48 500
182.96
17.93 8.33 0.70 0.07
valoarea Ńintă a fost depăşită în peste 25 zile
Oraş Zimnicea Pulberi în suspensie PM10 Sulfura de carbon Monoxid de carbon Ozon
µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc
46.01 1.95 0.69
54.48
167.41 50
12.71 123.90
35.98 0.39 0.14
valoarea Ńintă nu a fost depăşită în peste 25 zile
60
Nivelul zgomotului Habitatul modern se caracterizează prin deteriorarea continuă a mediului sonor
urban. Fiind unul dintre cei mai greu de influenŃat agenŃi de stres din mediu, zgomotul se profilează ca o prioritate pentru politicile integrate de mediu şi sănătate.
Zgomotul poate fi definit ca un ansamblu de sunete care nu sunt dorite şi neaşteptate, sursa fiind activitatea umană în legătură cu procesul de urbanizare, de dezvoltare industrială, transporturi, etc. Efectele zgomotului pot varia de la un individ la altul, de la tulburări auditive sau psihologice până la perturbări ale somnului. Tipurile de zgomot sunt clasate după activităŃile umane care îl provoacă: trafic rutier, feroviar, aerian, industrie, construcŃii. Dintre diferitele surse de zgomot, se pare că cel provocat de circulaŃia rutieră este cel mai des reclamat.
Traficul rutier reprezintă principala sursă de zgomot cu implicaŃii asupra mediului. Aceasta se datorează faptului că oraşele reprezintă mari aglomerări de populaŃie şi în acelaşi timp sunt străbătute de reŃele dense de trafic rutier. De asemenea, multe din localităŃile aparŃinând mediului rural sunt situate în vecinătatea unui drum naŃional cu un important flux de trafic.
Reducerea nivelului de zgomot exterior datorat circulaŃiei rutiere se realizează printr-o serie de norme constructive şi de funcŃionare a autovehiculelor, cât şi prin măsuri administrative: devierea circulaŃiei, reducerea numărului de opriri şi porniri, reglementarea vitezei de circulaŃie în oraşe etc.
În marea majoritate a localităŃilor urbane, împreună cu PoliŃia Rutieră s-au stabilit traseele pentru mijloacele grele de transport în aşa fel încât să ocolească aglomerările urbane. Astfel s-a realizat o fluidizare a circulaŃiei prin crearea de sensuri unice pe unele artere de circulaŃie
2.2.6.2 Starea zonelor verzi şi a zonelor de recreere
JudeŃul Teleorman este aşezat în plin şes cu veri foarte cãlduroase şi ierni geroase, care suprasolicitã organismul uman. Din această cauzã sunt necesare zone verzi care amelioreazã climatul, creşte umiditatea, reduc radiaŃiile, moderând variaŃiile de temperaturã şi au rol protector faŃã de impuritãŃile atmosferice (reŃinerea pulberilor, micşorarea concentraŃiei gazelor nocive şi atenuarea zgomotelor).
VegetaŃia constituie elementul dominant ce se asociază cu diverse dotări ce pot contribui la îndeplinirea funcŃiilor ecologice, sanitar igienice, utilitar economice, odihnă şi agrement, social culturale, estetice. În cele 5 orase şi municipii din judeŃ, suprafaŃa totală a zonelor verzi este de 192.622 ha. SituaŃia spaŃiilor verzi (din interiorul şi exteriorul localităŃilor) în cele 5 municipii si oraşe se prezintă astfel: • municipiul Alexandria :
- zone de agrement şi parcuri – 30.19 ha - spaŃii verzi – 6.465 ha
• municipiul Roşiorii de Vede - zone de agrement şi spaŃii verzi – 21,347 ha - spaŃii verzi – 8.54 ha
• municipiul Turnu Măgurele - zone de agrement şi parcuri – 2,7 ha - spaŃii verzi – 86 ha; unde sunt incluse:
• oraşul Zimnicea - zone de agrement şi parcuri – 2.5 ha - spaŃii verzi – 5,5 ha
• oraşul Videle - zone de agrement şi parcuri – 12.9 ha
61
- spaŃii verzi – 16.48 ha În localităŃile rurale suprafaŃa spatiilor verzi organizate special este foarte micã, dar
aici clădirile fără etaj sau cu puŃine etaje sunt protejate printr-o zonă verde proprie fiecărei locuinŃe. În centrul unor comune s-au creat parcuri cu suprafeŃe mici cu rol mai mult estetic, deoarece în vecinătatea acestora se găsesc pajişti întinse precum şi terenuri arabile cultivate, care au rolul de a înlocui proprietăŃile zonelor verzi.
Mediul urban – obiective şi măsuri Protejarea mediului înconjurător în contextul dezvoltării durabile implică
adoptarea şi implementarea unui sistem de management preventiv în domeniul energiei şi tehnologiilor, utilizarea raŃională a resurselor naturale cu valoare economică şi potential limitat, abordarea integrată a gestiunii deşeurilor, constituindu-se într-o acŃiune colectivă, cu misiunea de a redresa, conserva, şi ocroti mediul, fiind rezultanta unei colaborări între structurile statului, operatorii economici şi societatea civilă. şi regionalizării.
Deteriorarea capitalului natural va duce la creşterea şi acumularea în mediu a substanŃelor poluante, cu efecte directe asupra proceselor specifice ale mediului, dintre acestea fiind suficient să menŃionăm schimbările climatice, distrugerea stratului de ozon, acidifierea mediului, acumularea de metale grele sau poluanŃi organici persistenŃi, toate acestea cu urmări grave asupra sănătăŃii umane, dar şi a componentelor capitalului natural în ansamblu.
O dezvoltare durabilă a României este strict dependentă de menŃinerea Capitalului Natural în starea sa actuală; elaborarea unor opŃiuni de dezvoltare durabilă presupune considerarea acelor căi de dezvoltare socio-economică având un impact cât mai mic asupra Capitalului Natural, precum şi dimensionarea unor planuri de exploatare pe termen lung a acestuia, asigurându-se o dezvoltare socio-economică constantă, în paralel cu o reală protecŃie a mediului.
În ultimele decenii complexitatea urbană a crescut, datorită schimbărilor fundamentale în sferele instituŃionale, spaŃiale, economice, tehnologice şi de mediu.
AutorităŃile locale trebuie să aibă în vedere, la elaborarea programelor locale de dezvoltare economică şi socială, recomandările ConferinŃei NaŃiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, 1990 privind dezvoltarea durabilă:
-aşezarea în centrul preocupărilor urbanistice a fiinŃei umane ce trebuie să se dezvolte sănătos în armonie cu natura;
-protecŃia mediului înconjurător; -evaluarea în permanenŃă a mediului ambiant şi a tot ce se face, se gândeşte şi se
decide în plan urbanistic; -dezvoltarea urbană să se facă în echilibru cu nevoile de dezvoltare şi securitate,
conservare şi protejare a mediului înconjurător, pentru generaŃiile prezente şi viitoare; -comunităŃile locale să fie permanent informate asupra activităŃilor şi materialelor cu
grad de risc, iar cetăŃenii să aibă acces la procesele de elaborare a deciziilor la nivelul comunităŃii;
-obiectivele manageriale privind dezvoltarea economică şi urbană trebuie să fie în concordanŃă cu principiul prevenirii şi precauŃiei în protejarea mediului, precum şi cu asumarea răspunderii în caz de dezastre ecologice, conform principiului „poluatorul plăteşte”.
Prin urmare, problema cheie a dezvoltării durabile o reprezintă reconcilierea dintre două aspiraŃii umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecŃia şi îmbunătăŃirea stării mediului, ca singură cale pentru asigurarea bunăstării atât a generaŃiilor prezente, cât şi a celor viitoare.
62
2.2.7.1. Situa Ńia deşeurilor 2.2.7.1. Deşeurile menajere Generarea cantităŃilor de deşeuri menajere şi asimilabil menajere este influenŃată
de factori din afara gospodăriei de deşeuri: populaŃia, economia, sistemele de canalizare, sistemele de încălzire, activităŃile de construcŃii, comportamentul şi educaŃia producătorilor de deşeuri şi nivelul de trai.
Tabel 2.2.7.1.1. Cantit ăŃile de de şeuri generate în jude Ń (tone/an) Nr. crt. Tipuri principale de de şeuri
Cod deşeu
Cantitate 2005
Deşeuri municipale şi asimilabile din comer Ń, industrie şi institu Ńii, din care:
20 15 01 126 694,2
1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaŃie
20 03 01 63 347,1
2 Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerŃ, industrie, instituŃii
20 03 01 8 868
Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv des. din construcŃii şi demolări), din care:
20 01 15 01
8 330,9
- hartie şi carton 20 01 01 15 01 01
137
- sticlă 20 01 02 15 01 07
- plastic 20 01 39 15 01 02
92,9
- metale 20 01 40 15 01 04
8 100
- lemn 20 01 38 15 01 03
1
- biodegradabile 20 01 08 -
3
- altele 20 01 15 01
-
4 Deşeuri voluminoase 20 03 07 1 200 5 Deşeuri din gradini si parcuri 20 02 6 334 6 Deşeuri din pieŃe 20 03 02 2 533 7 Deşeuri stradale 20 03 03 5 067 8 Deşeuri generate şi necolectate 20 01
15 01 31 014,2
Nămoluri de la sta Ńiile de epurare ora şeneşti, din care:
19 08 05 3 416
1 Cantitate valorificată (s.u.) 19 08 05 - 2 Cantitate depozitată (s.u.) 19 08 05 3 416 Deşeuri din construc Ńii şi demol ări, din care: 17 27 000 1 Deşeuri inerte 17 - 2 Deşeuri în amestec 17 27 000 TOTAL de şeuri generate: - 157 110,2
63
Dintr-un număr de 422 314 locuitori ai judeŃului, cca 33,5% beneficiază de servicii de salubritate în mediul urban, în mediul rural aceste servicii fiind în curs de organizare şi dotare.
In cele 5 localităŃi urbane funcŃionează 5 societăŃi specializate în gestionarea deşeurilor menajere, existând deficienŃe de funcŃionare datorită dotărilor insuficiente şi numărului redus de personal specializat. Un număr de 51 localităŃi rurale au înfiinŃat servicii de salubrizare dar nu sunt operaŃionale din lipsă de fonduri şi dotări .
Nivelul de dotare a agenŃilor de salubrizare pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec a fost in anul 2005 de 485 containere de 4 mc, deservite de 14 autotransportoare container, 19 tractoare cu remoră şi 2 autocamioane basculante. Pentru colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, la nivelul judetului Teleorman
dotarile sunt nesemnificative - 34 containere in mediul urban.
În localitatile urbane şi alte 67 localităŃi rurale începând cu anul 2003 s-a inceput colectarea selectivă de la populaŃie a deşeurilor de hârtie, carton şi ambalaje tip PET; în scopul valorificării/reciclăriii acestora, dar rezultatele obŃinute au fost minime. Valorificarea deşeurilor municipale prin operatorii de salubritate nu s-a făcut la nivel corespunzător,dotările în acest sens find nesemnificative.
CompoziŃia deşeurilor menajere rezultate se prezintă astfel:
Tabel 2.2.7.1.2. Compozi Ńia deşeurilor menajere Hârtie, carton
%
Sticlă
%
Metale
%
Plastice
%
Lemn
%
Materiale organice
%
Altele
%
Total
4 3.3 2.3 6.7 2 73 8.7 100 %
hartie
sticla
metale
plastice
lemn
materiale organice
Fig.2.2.7.1. CompoziŃia deşeurilor menajere
64
CantităŃile de deşeuri valorificabile preluate direct de la populaŃie de către agenŃii
economici specializaŃi, au cunoscut creşteri semnificative la deşeurile de mase plastice, celelalte fie au stagnat cantitativ, fie au crescut nesemnificativ.
Deşeurile de ambalaje rezultate de la populaŃie şi agenŃi economici sunt colectate în majoritate neselectiv, fiind eliminate la depozitele menajere. CantităŃile de deşeuri de ambalaje colectate direct de la populaŃie şi agenŃi economici prin operatorii de colectare/valorificare autorizati sunt: Tabel 2.2.7.1.3. Deşeuri valorificate
Tip deşeu – valorificat de la populaŃie Anul Hârtie- carton
( tone ) Mase plastice
(tone ) Metale ( tone )
2003 114,1 11,9 5 511,1 2004 112 12 8 583 2005 137 92,95 8 100
CapacităŃile operatorilor de colectare/valorificare sunt suficiente pentru hârtie/carton şi metale, dar nu sunt suficiente pentru mase plastice, sticlă, cauciuc şi textile, fiind necesare eforturi organizatorice în acest sens din partea autorităŃilor publice locale şi agenŃilor economici implicaŃi.
În cursul anului 2005 agenŃii economici autorizaŃi şi specializaŃi în colectarea şi valorificarea deşeurilor provenite de la populaŃie şi agenŃi economici au realizat procesarea următoarelor cantităŃi totale:
Tabel 2.2.7.1.4. Cantit ăŃi de deşeuri procesate
1.2 Cantitate /tone Denumire material
Colectata Valorificata Eliminata Sticla 169,50 169,05 0 PET 86,37 78,48 0 PE 6,5819 6,476 0 Hirtie/carton 275,971 253,782 0 Uleiuri uzate 263,724 314,123 0 Acumulatori auto 169,84 186,107 0 Anvelope uzate 136,59 109,105 0 Deseuri lemnoase 2365,22 2369,88 0 Rumegus 712,18 697,64 0 Feroase 27796,39 26575,06 0 Neferoase 139,533 108,53 0
Vehicule : - colectate 519 buc.
- colectate si tratate 375 buc. - colectate si netratate 144 buc.
Din care prin Programul national de innoirea parcului auto : - colectate 154 buc.
- colectate si tratate 10 buc. - colectate si netratate 144 buc.
65
Pentru colectarea deseurilor echipamentelor electrice si electronice (DEEE) in
judetul Teleorman au fost stabilite doua puncte de colectare in orasul Alexandria. Nămoluri provenite de la tratarea apelor Nămolurile biologice rezultate de la cele 6 staŃii de epurare municipală sunt
depozitate pe platforme de fermentare anaerobă şi deshidratare, apoi când umiditatea scade sub 60% sunt transportate la depozitele urbane. Nămolul rezultat din fose septice este transportat la proxima staŃie de epurare orăşenescă. Pe lângă aceste staŃii de epurare municipale, la nivelul judeŃului funcŃionează 12 staŃii de epurare industrială şi 18 staŃii de preepurare industrială. Cantitatea de nămoluri rezultată de la staŃiile de epurare şi preepurare a fost de cca. 20 479 tone / an nămol umed şi 3 416 tone substantă uscată . Cantitatea de nămol chimic rezultat de la agenŃii economici din judeŃ a fost de cca. 19,439 t/an. Nămolurile chimice sunt neutralizate şi deshidratate, cantitatea de substanŃă uscată fiind de cca. 2,48 tone/an .
În judeŃul Teleorman funcŃionează 2 instalaŃii de producere a biogazului în cadrul obiectivelor: staŃia de epurare urbană Alexandria – 73 000 mc/an biogaz, folosit ca agent combustibil în centrala termică proprie şi staŃia de epurare urbană Roşiorii de Vede – 25 000 mc/an biogaz, folosit ca agent combustibil în centrala termică proprie.
Nu se valorifică potenŃialul energetic ( biogazul) al nămolurilor biologice decât în proporŃie de 10% pentru nevoi interne. Tabel 7.
Centrele de depozitare a deşeurilor În judeŃul Teleorman există un număr de 92 comune, 3 municipii şi 2 oraşe de la
care rezultă o cantitate de cca. 340 000 mc /an deşeuri urbane menajere, care sunt depozitate în aproximativ 318 depozite stabilite prin PUG, ocupând o suprafaŃă de cca. 182 ha.
Din cele 318 depozite finale prevazute in Planurile Urbanistice Generale ale localităŃilor, sunt exploatate pentru depozitarea deseurilor menajere un număr de 89 depozite, diferenŃa de 229 depozite urmând a fi desfiinŃate prin valorificarea compostului şi curăŃarea terenului ocupat.
Pentru implementarea Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor transpusa prin HG 349/2005,Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004 si Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1274/2005, in judetul Teleorman sunt prevazute inchideri ale depozitelor menajere urbane in anul 2007 si inchideri ale depozitelor de deseuri menajere rurale pana la data de 16.07.2009, concomitent cu realizarea proiectului ” Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Teleorman”, care va deveni operabil incepand din anul 2008” ca alternativa finantata prin programul ISPA al UE la aceste inchideri de depozite.
In prezent deşeurile menajere si asimilabil menajere, rezultate de la populaŃie şi agenŃii economici din judeŃul Teleorman sunt colectate in majoritate neselectiv şi transportate la depozite neconforme stabilite de autorităŃile locale, fie în mod centralizat prin unităŃile de salubrizare urbane, fie in mod individual în localităŃile rurale, unde nu funcŃionează încă aceste servicii.
Starea optima de salubritate a localităŃilor se va realiza prin promovarea unui sistem adecvat si integrat de gestionare a deseurilor la nivelul întregului judet, care va corespunde reglementarilor naŃionale si europene.
Potrivit Strategiei nationale, regionale si judetene de gestionare a deseurilor , Consiliul Judetean Teleorman, a initiat proiectul ,, Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Teleorman” având urmatoarele obiective principale:
� menŃinerea şi îmbunatatirea sănătăŃii populaŃiei şi a calităŃii vieŃii;
66
� dezvoltarea durabilă prin mentinerea si imbunatatirea capacitatii productive şi de suport a sistemelor ecologice naturale;
� evitarea polării prin măsuri preventive; � conservarea diversităŃii biologice şi reconstrucŃia ecologică a sistemelor
deteriorate; � principiul ,, poluatorul plăteşte “; � stimularea activităŃii de redresare a mediului ; � integrarea României în Uniunea Europeana. Proiectul este finanŃat prin programul ISPA al UE având următorii parametrii tehnici
şi financiari : • valoarea totala a investitiei este de 21.514.000 euro ; • depozitul ecologic judetean va avea capacitatea de 1700 000 mc; • cantitatea de deseuri menajere colectate va fi de 291t/zi= 106 305 t/an; • depozitul se va compune din 4 celule, ocupand o suprafata de 23 ha ; • statia de compostare aferenta depozitului va avea capacitatea de 25 t/zi= 9125 t/an; • cantitatea depozitata va fi de cca. 40% iar cantitatea valorificata de 60%; • capacitatea de selectare a deseurilor reciclabile va fi de 25 t/zi; • personalul de deservire va fi de cca. 200 salariati; • durata de functionare va fi de minimum 30 ani ; • lucrari de inchiderea depozitelor existente; • realizarea in fiecare comuna a unor platforme de tranzit ; • capacitati de transport de la localitati la depozitul ecologic.
Sistemul de gestionare a deşeurilor menajere propus cuprinde urmatoarele operatiuni: � precolectare selectivă; � colectare; � transport; � sortarea materialelor reciclabile colectate; � tratarea şi valorificarea; � depozitarea finala.
Depozitul este amplasat in centrul judetului fiind situat in extravilanul comunei Mavrodin, aproximativ egal departat de toate zonele limitrofe judetului.
Amplasarea depozitului ecologic a fost făcută în acord cu deciziile legale privind protecŃia aşezărilor umane şi alte interese ecologice, sociale şi economice, respectându-se distanŃele faŃă de zonele protejate.
Proiectul este de importanta regionala fiind emis de catre ARPM-Pitesti, acordul integrat de mediu nr. 9/31.10.2005 .
Lucrarile acestui proiect vor demara in trim. IV. 2005, prima celula de depozitare intrand in functiune la 01.01.2008 .
Prin realizarea acestui proiect judeŃul Teleorman va îndeplini toate cerinŃele ce-i revin din procesul de negocieri al Capitolului 22- Mediu pentru sectorul de gestionare a deşeurilor, menajere.
2.2.7.2. Situa Ńia deşeurilor industriale
Pentru implementarea Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor transpusa prin HG 349/2005 si Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, in judetul Teleorman sunt prevazute inchideri ale depozitelor industriale dupa cum urmeza:
• 4 depozite de deşeuri industriale aparŃinând SC DONAU CHEM SRL (SC TURNU SA) - Turnu Măgurele : batal fosfogips – an de inchidere 31.12.2006, haldă carbonat de
67
calciu - an de inchidere 01.01.2007-16.07.2009 , haldă cenuşă pirită - an de inchidere 31.12.2006, depozit namol tratare - an de inchidere 31.12.2006.
• 5 depozite slam petrolier apartinand SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud: depozit parc 1 Videle (Marsa, judet Giurgiu), batal slam Poeni, depozit Anghelesti (judet Giurgiu), depozit Potlogi (judet Dambovita), depozit temporar Poeni – an de inchidere 31.12.2006.
Cantitatea deşeurilor de producŃie stocată este de peste 3 000 000 tone compusă din deşeuri valorificabile (nevalorificate încă din diferite motive) şi din deşeuri nevalorificabile. Din totalul deşeurilor stocate ponderea cea mai mare o deŃin deşeurile care provin din industria chimică:
- fosfogips cca 532 500 tone ocupând 62 ha; - cenusa de pirita cca 1 074 108 tone care ocupă o suprafaŃă de 52,2 ha; - carbonat de calciu cca 726 094 tone ocupând 1,2 ha; - namol tratare cca 49,5 tone care ocupa 4 ha; - slam petrolier cca 3 502 tone- capacitatea depozitului 8000 mc, ocupând o suprafaŃă
de 1,2 ha. Carbonatul de calciu a rezultat ca deşeu pâna în anul 1996, de la fabricarea La nivelul judeŃului Teleorman, sunt organizate 3 depozite pentru deşeuri
periculoase aparŃinând SC DONAU CHEM SRL -Turnu Măgurele şi SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat în care sunt depozitate importante cantităŃi de cenuşă pirită , respectiv şlam petrolier. ♦ Slamul petrolier rezultat din activitatea SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat , incepand din anul 2004 se depozitează în batalul temporar de şlam ce aparŃine Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud , care ocupă o suprafaŃă de 11 227 mp şi o capacitate de 20 000 tone. ♦ Cenusa de pirita cca 1 074 108 tone provine din anii anteriori (deseu rezultat in urma prelucrarii piritei in instalatia de acid sulfuric, instalatie ce a fost oprita in anul 1990, in prezent aceasta fiind dezafectata), ocupa o suprafaŃă de 52,2 ha.
♦ Deşeurile de materiale şi echipamente cu conŃinut de bifenili policloruraŃi sunt depozitate în condiŃii de siguranŃă , în depozite amenajate de 38 agenŃi economici deŃinători, urmand a fi eliminate etapizat pana in anul 2010 conform HG 173/ 2000 modificata prin HG 291/2005.
♦ Deşeurile de ulei uzat sunt stocate temporar, de agenŃii economici implicaŃi, în depozite amenajate conform HG 662/2001 modificată şi republicată ulterior.
♦ SituaŃia depozitelor de deşeuri de pesticide, se prezintă astfel:
Tabel 2.2.7.2.1. Depozite deseuri de pesticide in anul 2005 - judetul Teleorman
Nrcrt
Societate comerciala (denumire si adresa)
Depozit (denumire si adresa)
Deseuri pesticide identificate
Deseuri pesticide neidentificate
Ambalaje pesticide(kg
)
Solide (kg)
Lichide (l)
Solide (kg)
Lichide (l)
0 1 2 3 4 5 6 7
68
1 SA Sarbeni com. Sarbeni 350 301 100 115 12.7 2 SA Vlasia
Cosmesti sat Ciuperceni,comCosmesti
0 200 450 1080 92
3 SA Dumbrava Silistea
com. Silistea 0 0 1500 0 8
4 SA Calugaru Botoroaga
com. Botoroaga
0 0 300 270 7
5 SC Agrozootehnica SA Mavrodin
Ferma Babaita 0 0 0 1800 80
6 SA Unirea Sarbeni
sat Udeni , com. Sarbeni
130 0 30 263 68
7 SA Garofita Blejesti
com. Blejesti 0 0 20 280 45.5
8 SA Bujoreni com. Bujoreni 0 415 800 677 412.8 9 SA
Tatarastii de Sus
com. Tatarastii de Sus
0 0 250 860 65
10 SA Recolta Botoroaga
sat Tarnava,com. Botoroaga
0 0 0 700 25
11 SA Troianul com. Troianul 1315 503 0 1100 47.2 12 SA Zooveg
Lita com. Lita 0 735 0 0 83
13 SA 1907 Slobozia Mandra
com. Slobozia Mandra
0 0 1160 0 16
14 SA Brancoveanca
com. Plopii Slavitesti
0 0 175 115 12
15 SC Agroindustriala SA Tr. Magurele
Ferma Olt 0 0 50 200 10.2
Ferma Lita 0 0 300 1600 84 16 Primaria
Crangu SC Capatana &Co SNC Crangu
0 0 1200 0 12
17 SA Agromturris Tr. Magurele
Turnu Magurele
0 0 30 0 0.6
18 SA Seaca com. Seaca 400 60 0 0 14 19 SA
Agroparti Putineiu
com. Putineiu 200 0 0 0 3
20 Primaria Salcia
com. Salcia 100 0 0 0 1
69
21 SC Panacom SA Tr. Magurele
Turnu Magurele
0 0 190 790 52
22 SA Dunarea com. Ciuperceni
10 200 0 0 10.2
23 Primaria Crangeni
com. Crangeni 0 0 1095 0 27
24 SC Agromec SA Crangeni
punct lucru Balta Sarata
2050 0 0 0 70
25 SC Conservturris SA Tr. Magurele
Turnu Magurele
0 0 0 69 3
26 SC Agrozootehnica SA Rosiorii de Vede
Rosiorii de Vede
0 80 0 20 5
27 SA Didesti com.Didesti 0 0 250 0 1.5 28 Primaria
Radoiesti com. Radoiesti
0 0 200 1250 13.2
29 SA Dobrotesti
com. Dobrotesti
1020 0 0 450 5.8
30 SA Albesti sat Albesti,com.Vedea
20 55 10 0 39.7
31 SA Socetu sat Socetu,com. Stejaru
20 48.4 0 150 4
32 SA Dorobantu Rosiorii de Vede
Rosiorii de Vede
23 360 52 25 9.2
33 SA Kalinderu
sat Tecuci,com.Balaci
0 0 460 0 2.5
34 SA Muntenia Furculesti
com. Furculesti
0 0 1000 0 6.6
35 SC Agrozootehnica SA Mavrodin
com. Mavrodin 0 420 50 250 23
36 SA Plosca com. Plosca 0 0 4000 0 2.5 37 SA Vlasca com.
Draganesti Vlasca
2538,6 0 0 0 2.5
38 SA Calnistea
com. Botoroaga
563 0 0 0 5
70
Botoroaga 39 Primaria
Rasmiresti Com. Rasmiresti
1555 1820 90 50 42
TOTAL
10554,6
5197,4 13762 12114 1423,7
TOTAL GENERAL
24 316,6 KG deseuri pesticide
17 267,4LITRI deseuri pesticide
1423,7KG ambalaje
CONCLUZII
� Gestionarea Locală a deşeurilor urbane (colectare, selectare, transport, depozitare, procesare, eliminare) , nu s-a facut până în prezent conform Normelor si Directivelor U.E., în sistem organizat şi integrat. Eliminarea controlată a deşeurilor la nivel local ( Directiva Consiliului 75/442 EEC) nu se realizează în totalitate controlat; în judeŃ există încă depozitări neconforme cu HG349/2005, tehnicile actuale de eliminare a deşeurilor prin depozitare fiind deficitare.
� Deşeurile menajere rezultate de la populaŃie şi agenŃi economici sunt colectate neselectiv şi transportate la depozitele stabilite de autorităŃile locale fie organizat în localităŃile urbane, fie individual în localităŃile rurale.
Autoritatile locale nu au implementat eficient actele normative emise în domeniul gestionării deşeurilor datorită:
• lipsei resurselor financiare necesare realizării obligaŃiilor legale ( serviciul de salubritate, dotări, amenajări, investiŃii , documentatii etc.) ;
• educaŃia deficitară a cetăŃenilor în acest domeniu; • inexistenŃa monitorizarii activităŃii de gestionare a deşeurilor.
2.2.8. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de arta
Majoritate a monumentelelor istorice din judeŃul Teleorman se găsesc într-o stare avansată de degradare, care reclamă intervenŃii urgente pentru consolidare, conservare şi restaurare, în funcŃie de specificul şi particularităŃile fiecărui caz în parte.
PuŃine din monumentele istorice din judeŃul Teleorman au beneficiat până în prezent de lucrări de conservare-restaurare. În perioada interbelică, dintre cele incluse în lista oficială, doar câteva au avut parte de asemenea intervenŃii, precum biserica de lemn ,, Sf. Nicolae” din Sericu (1926), biserica de lemn ,,Sf. Nicolae”din Merişani- BăbăiŃa (1939-1940) şi biserica ,,Sf. Dumitru” a fostei mănăstiri Draganeşti (1935-1936). În perioada regimului totalitar a fost restaurată doar cula de la Frasinet (1976), dar s-au realizat o serie de lucrări de consolidare şi reparaŃii la bisericile de lemn: ,,Sf. Nicolae” din Sârbenii de Jos (1958) şi ,,Cuvioasa Paraschiva” din Bujoreni (1960-1962 şi 1976-1978), precum şi la bisericile: ,,Naşterea Maicii Domnului” din Butculeşti (1950), ,,Adormirea Maicii Domnului”din Dideşti (1955) şi ,,Sf. Dumitru” din Coşoteni (1976). Alte biserici, care în prezent sunt incluse în lista oficială, au avut parte de lucrări de consolidare, refacere şi repictare, de cele mai multe ori avându-se în vedere mai puŃin valoarea lor istorică şi arhitecturală.
Totuşi, în perioada 1992-1998 au fost realizate lucrări de consolidare-restaurare la câteva monumente de arhitectură din judeŃul Teleorman, respectiv: Şcoala primară din Sericu şi Şcoala generală nr.5 din Alexandria (din fondurile Ministerului EducaŃiei NaŃionale); foişorul şi capela familiei Victor Antonescu din Vităneşti (din fondurile
71
Consiliului JudeŃean Teleorman); catedrala,,Sf. Alexandru” din Alexandria şi biserica ,,Sf. Dumitru” din Coşoteni, a fostei mănăstiri Drăgăneşti (la ambele obiective lucrările sunt în curs de realizare, cu fonduri ale Ministerului Culturii). În aceeaşi perioadă, DirecŃia Monumentelor Istorice a susŃinut, din fonduri proprii, realizarea proiectelor de consolidare-restaurare pentru: biserica ,,Sf. Voievozi” din Smârdioasa, Şcoala generală nr.5 din Alexandria, biserica ,,Sf. Dumitru” din Coşoteni şi ruinele Mănăstirii Plăviceni (pentru acest ultim obiectiv, proiectul este în stadiul de finalizare). Concomitent, o serie de lăcaşuri de cult din judeŃ, aflate pe lista monumentelor istorice, au beneficiat de lucrări de consolidare şi repictare, realizate cu resurse proprii, cum este cazul bisericilor din localităŃile: Plosca (1992, ,,Adormirea Maicii Domnului”), Scrioaştea (1995, ,,Adormirea Maicii Domnului”), Pietroşani (1996-1997, ,,Adormirea Maicii Domnului”), Piatra (1996, ,,Cuvioasa Paraschiva”), Zâmbreasca (1997, ,,Sf. Apostoli Petru şi Pavel”), Plopi-Dracşenei ( 1997, ,,Sf. Gheorghe”). În acelaşi context trebuie făcută precizarea că, în prezent, nici unul dintre cele patru aşezăminte monahale-mănăstirile de la Baldovineşti, Drăgăneşti şi Plăviceni şi schitul de la Dideşti – n-a fost reintegrat. Cu atât mai mult atitudinea faŃă de aceste monumente ar trebui să implice grija de a conserva măcar puŃinul rămas.
Starea de ansamblu a monumentelor de arhitectură din judeŃul Teleorman impune o concluzie, şi anume că, dacă nu se va acŃiona unitar, în următorii ani, printr-o conlucrare eficientă între autorităŃile publice locale – judeŃene, municipale, oraşeneşti şi comunale – şi factorii cu responsabilităŃi în domeniu – de la nivel naŃional şi judeŃean, pe de o parte, şi proprietarii sau beneficiarii monumentelor, pe de altă parte, există riscul de a se pierde mare parte din acest important patrimoniu de interes local, judeŃean şi naŃional.
2.2.9 Poluări accidentale
În cursul anului 2005, în judeŃul Teleorman s-au înregistrat 2 poluări accidentale cu produse petroliere, prin spargerea de conducte care transportau ŃiŃei şi apă sărată. Factorul de mediu afectat a fost, în general, solul.
Tabel 2.2.9. Poluări accidentale în 2005
Nr. crt.
Agent economic poluator / data
poluării
Factor de mediu afectat
Natura poluantului
ObservaŃii
1. SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud / 17.02.2005
Sol-250 mp Apa – râul Glavacioc in zona localităŃii Buteşti (irizaŃii)
łiŃei şi apă sărată 7 mc
Spargere conducta magistrală de transport ŃiŃei între Parc 19 – depozitul 9 în zona localităŃii Buteşti, supratraversare râul Glavacioc, la cca. 200 m de malul stâng
2. SC CONPET SA Ploieşti / 28.02.2005
Sol 300 mp
łiŃei 3 t
Spargere conducta magistrală transport ŃiŃei Icoana – Cartojani la cca. 1 km nord de Depozitul 9 al SNP Petrom SA Bucureşti – Sucursala Videle, Schela petrolieră Poeni
3. SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele / 27.06.2005
Apa NutrienŃi – azot amoniacal şi azotiŃi
Evacuare ape uzate insuficient epurate în Dunăre - braŃ
72
IntervenŃiile în situaŃia producerii acestor evenimente deosebite au constat în:
- deplasarea unei echipe formata din reprezentantii APM Teleorman, Garda Nationala de Mediu-Comisariatul Judetean Teleorman si in situatiile de poluare a apelor au fost prezenti si reprezentantii SGA Teleorman pentru constatarea fenomenului si dispunerea de masuri pentru sistarea si eliminarea cauzelor ce au generat poluarea, precum si pentru inlaturarea efectelor negative ale poluarii; - prelevare probe de apa si efectuarea de analize fizico-chimice.
Poluări cu efect transfrontier În judeŃul Teleorman există două zone importante din punct de vedere al poluării
trasfrontieră: Turnu Măgurele, unde se află combinatul de îngrăşăminte chimice SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele şi Zimnicea. Poluarea produsă de combinatul de la Turnu Măgurele afectează localitatea Nicopole din Bulgaria, în timp ce oraşul Zimnicea este afectat de poluarea transfrontieră produsă de combinatul de vâscoză şi celuloză din localitatea Svistov, de pe malul bulgăresc. Pentru monitorizarea emisiilor din aceste zone, în judeŃul Teleorman există trei staŃii automate în oglindă cu staŃiile bulgăreşti, în cadrul Programului PHARE CBC RO9911.02.01, “Sistemul de monitorizare comună a calităŃii aerului în oraşele de la graniŃa româno-bulgară de la Dunărea de Jos”. PoluanŃii principali sunt amoniacul, produs de combinatul de îngrăşăminte chimice SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele şi sulfura de carbon produsă de combinatul de vâscoză şi celuloză din localitatea Svistov.
Deoarece standardele de calitate a aerului nu stipulează un prag de alertă sau o caracterizare a episodului de poluare pentru amoniac şi sulfură de carbon, în cadrul programului de monitorizare comună a calităŃii aerului în oraşele de la graniŃa româno-bulgară de la Dunărea de Jos s-a încheiat un protocol între cele două ministere din România şi Bulgaria, în data de 27.06.2003. Acest protocol stabileşte valorile maxime pentru care se face schimb de informaŃii între autorităŃile celor două Ńări.
În anul 2005, în oraşul Zimincea s-au înregistrat două episoade de poluare (depăşirea de trei ori a valorii limită negociate, înregistrată timp de trei ore consecutive) în luna decembrie. Sursa de poluare răspunzătoare o constituie obiectivul Svilosa – combinat de vâscoză şi celuloză, situat pe malul bulgăresc, în localitatea Svistov.
La indicatorul amoniac - valoarea maximă înregistrată în anul 2005 la staŃia automată de monitorizare Nicopole a fost de 463,03µg/mc, iar valoarea limită negociată a fost depăşită cu frecvenŃa de 0,15%. Nu s-au înregistrat episoade de poluare conform protocolului mai sus menŃionat (depăşirea de trei ori a valorii limită orare negociate, timp de trei ore consecutive).
2.2.9.1. Zone critice din punct de vedere al polu ării aerului
Zona critică sau zona fierbinte este zona pe teritoriul căreia se înregistrează depăşiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, faŃă de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale stării mediului cu o serie de consecinŃe asupra sănătăŃii oamenilor, economiei şi capitalului natural al Ńării. In zonele industrializate, din cauza emisiilor mari în atmosferă a noxelor specifice fiecarui tip de industrie, apar zone cu risc de poluare atmosferică.
Combinatul de îngrăşăminte chimice de la Turnu Măgurele – SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele, reprezintă un obiectiv cu potenŃial de risc chimic. Principalele surse ce pot declanşa evenimente care să conducă la apariŃia riscului pentru factorul de mediu aer – emisii amoniac sunt:
- instalaŃiile Uree I şi II – coloana de sinteză; - instalaŃia de amoniac Kellogg ;
73
- traseele de conducte şi recipienŃii Kellogg; - depozitul de amoniac şi traseele de conducte. În cursul anului 2005, în zona Turnu Măgurele, s-au înregistrat depăşiri ale valorilor
limită la indicatorii de calitate ai aerului în special la indicatorii amoniac şi dioxid de azot. Indicatorul amoniac a fost determinat, prin măsurători medii orare, la cele două
staŃii automate de monitorizare din Turnu Măgurele. Deoarece standardele de calitate a aerului nu stipulează o valoare maximă
admisibilă pentru amoniac, pentru un timp de mediere orară, concentraŃiile medii orare au fost raportate la o valoare limită de 250 µg/mc negociată cu partea bulgară. Se constată o frecvenŃă de depaşire a valoarii limită orare negociate de 2.03 % la staŃia Turnu 2 şi respectiv de 0.70 % la staŃia Turnu 1. Comparativ cu anul 2004, numărul de depăşiri ale valorii limită orare negociate a crescut semnificativ, ca urmare a creşterii producŃiei industriale a instalaŃiilor generatore de emisii de amoniac.
ConcentraŃiile medii zilnice au depăşit, de asemenea, concentraŃia maximă admisibilă (CMA) conform STAS 12574/87 - 100 µg/mc. FrecvenŃa de depăşire a CMA pe 24 ore a fost de 6.03 % la StaŃia Turnu 2, respectiv 1.92 % la staŃia Turnu 1. Precizăm că valoarea limită negociată cu partea bulgară pentru amoniac – probe medii zilnice – este aceeaşi cu valoarea maximă admisibilă conform STAS 12574/87.
Pe parcursul anului 2005, nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă la indicatorul amoniac - depăşirea de trei ori a valorii limită orare negociate, timp de trei ore consecutive – situaŃie precizată în Protocolului încheiat între cele doua ministere din România şi Bulgaria, în data de 27.06.2003.
Referitor la indicatorul dioxid de azot, nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă – 400 µg/mc, măsurat timp de 3 ore consecutive - conform Ordinul MAPM nr. 592/2002 la nici o staŃie de monitorizare a calităŃii aerului.
2.2.9.2 Zone critice din punct de vedere al polu ării apelor de suprafa Ńă
În judeŃul Teleorman, industria extractivă este reprezentată de activitatea a trei schele petroliere: Videle, Poeni şi Ciureşti, care aparŃin SC Petrom SA Bucureşti - Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud. Schele petroliere au generat în judeŃ şi activităŃi conexe cum sunt cele de foraj, construcŃii, eploatări drumuri petroliere, transport ŃiŃei, grupuri industriale şi sociale. Prin specificul activităŃii lor, schelele petroliere au dispersate sursele de poluare în întreaga zonă în care sunt amplasate instalaŃiile tehnologice şi, prin condiŃiile de exploatare şi fiabilitate a conductelor şi instalaŃiilor, pot deveni surse de poluare permanente sau accidentale cu impact atât asupra aerului atmosferic cât şi asupra solului şi apelor de suprafaŃă, respectiv subterane.
Apele de suprafaŃă şi subterane sunt afectate în mod diferit, atât în ceea ce priveşte natura poluantului (apă sărată, ŃiŃei, poluare mixtă), cât şi intensitatea lui.
De asemenea, teritoriul judeŃului este traversat de conductele magistrale de transport ŃiŃei către rafinăriile Astra şi Petrobrazi ce aparŃin SC CONPET SA Ploieşti.
Referitor la cursurile de apă ce străbat zona de activitate a schelelor petroliere, zonele critice privind poluarea cu fluide petroliere sunt: • Schela petrolieră Videle: cursurile de apă MilcovăŃ, Sericu, Teleorman, ClăniŃa, şi
Glavacioc; • Schela petrolieră Poeni: cursurile de apă Glavacioc, Dâmbovnic, Valea de Margine,
Jirnov. ActivităŃile legate de exploatarea ŃiŃeiului sunt, de asemenea, surse potenŃiale de
poluare a apelor subterane cu produse petroliere şi apă sărată, ca urmare a unor accidente tehnologice petrecute la instalaŃiile petroliere.
74
În zona de activitate a Grupului de zăcăminte Videle – Vadu Lat, începand cu anul 1982 s-a făcut resimŃită impurificarea cu cloruri a pânzei freatice la un număr de 105 gospodării individuale din satul Ciuperceni, comuna Cosmeşti. Pentru asigurarea necesarului de apă potabilă a nevoilor gosodăreşti ale populaŃiei din zona respectivă, Grupul de zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud a realizat o reŃea de alimentare cu apă potabilă a gospodăriilor afectate din satul Ciuperceni.
Ca urmare a activităŃii Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud , în anul 1992, s-a constatat poluarea pânzei freatice în localităŃile Vătaşi şi Buteşti prin pătrunderea în subteran a apei sărate. Gospodăriile afectate de poluarea cu apă sărată au fost racordate la reŃeaua de apă potabilă a Schelei de Petrol Poeni.
Programul de automonitorizare a apei subterane, realizat de SC PETROM SA Bucureşti, Grupul de Zăcăminte Videle – Vadu Lat şi Grupul de Zăcăminte Preajba Nord şi Sud, a urmărit indicatorii specifici unei eventuale poluări cu fluide produse de sonde (ŃiŃei sau apă de zăcământ). Monitorizarea s-a realizat în puŃuri sau fântâni gospodăreşti din localităŃile Talpa, Ciuperceni, Vătaşi şi Buteşti. Schela Videle a executat 5 foraje de observaŃie, foraje care au fost monitorizate începand cu trim. IV 2002. � Calitatea apelor de suprafaŃă şi subterane poate fi afectată şi de aplicarea de fertilizatori şi pesticide pe terenurile agricole. � Deversările de ape uzate neepurate corespunzător în staŃiile de epurare urbane sau industriale reprezintă o sursă potenŃială de poluare a apelor de suprafaŃă contribuind la perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice. � Platformele de deşeuri menajere din localităŃile judeŃului, precum şi fermele zootehnice pentru creşterea suinelor şi păsărilor reprezintă importante surse de poluare a apelor subterane şi de suprafaŃă cu substanŃe organice, compuşi ai azotului, precum şi încărcare biologică.
2.2.9.3 Zone critice din punct de vedere al calit ăŃii apelor subterane
Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Teleorman, pe baza studiilor de cartare agrochimică, a întocmit sinteza cu privire la principalii indici agrochimici caracteristici unităŃilor agricole de producŃie. În judeŃul Teleorman, situaŃia terenurilor degradate se prezintă astfel: - terenuri cu textură grea, terenuri tasate care necesită scarificări; - soluri afectate de eroziune - soluri cu exces de umiditate - soluri sărăturate - soluri acide - soluri poluate cu apă sărată, ŃiŃei sau poluare mixtă (apă sărată şi ŃiŃei) - soluri gleizate - soluri pseudogleizate.
Zonele critice sub aspectul degradării solurilor din punct de vedere calitativ, în judeŃul Teleorman sunt: - zona de nord, unde s-a accentuat acidifierea solului; - zona Zimnicea – Turnu Măgurele, unde s-a accentuat sărăturarea solurilor; - zona Videle – Poieni, unde îşi desfăşoară activitatea schelele petroliere, iar terenurile au un grad ridicat de tasare.
75
3 Probleme/Aspecte de Mediu Prioritare din Jude Ńul TELEORMAN
3.1 Descrierea metodologiei de identificare, evalu are şi selectare a problemelor / aspectelor de mediu
Evaluarea problemelor de mediu reprezintă un profil al condiŃiilor de mediu
existente într-o arie geografică bine definită (oraş, zonă, judeŃ, regiune). Acest profil reprezintă la, rândul său, o imagine cât mai clară a stării actuale a factorilor de mediu: apă, aer, sol.
Obiectivele procesului de evaluare a problemelor de mediu constau în : • Furnizarea unei analize clare a problemelor cheie de mediu pentru comunitate ; • Furnizarea informaŃiilor privind impactul activităŃilor instituŃiilor publice, private şi
individuale asupra mediului, precum şi privind modul în care acestea pot îmbunătăŃi şi proteja mediul ;
• Stabilirea unui nivel iniŃial al condiŃiilor de mediu care să constituie reperul faŃă de care se va masura eficienŃa acŃiunilor de îmbunatăŃire;
• Conştientizarea publicului în raport cu problemele de mediu şi implicarea cetăŃenilor în acŃiunile pentru îmbunătăŃirea mediului;
• Facilitarea stabilirii relaŃiilor şi parteneriatului între participanŃii la implementarea acŃiunilor, ceea ce poate conduce la noi oportunităŃi de acŃiune.
Analiza SWOT şi analiza critică a stării mediului au constituit pentru Grupul de
Lucru punctul de pornire în identificarea, evaluarea şi selectarea problemelor/aspectelor de mediu la nivelul judeŃului Teleorman.
Sursele de date din judeŃul Teleorman au fost în general autorităŃile locale: Consiliul JudeŃean, AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului, Garda NaŃională de Mediu – Comisariatul JudeŃean Teleorman, primăriile, instituŃiile publice cu atribuŃii în domeniul protecŃiei mediului. Alte surse de date au fost reprezentate de societăŃi de stat şi private, organizaŃii neguvernamentale, agenŃii economici, precum şi cetăŃenii.
Colectarea datelor s-a făcut cu ajutorul unor chestionare care au fost trimise tuturor factorilor implicaŃi şi au fost primite completate. Pe baza datelor colectate şi procesate au fost identificate problemele/aspectele de mediu individuale, clasificate apoi în categorii de probleme.
Pentru identificarea şi clasificarea problemelor/aspectelor de mediu au fost utilizate, ca ghiduri, Manualul pentru Elaborarea şi Implementarea Planurilor Locale de AcŃiune pentru Mediu (elaborat în cadrul Proiectului Phare RO 0006.14.03), planurile de acŃiune pentru mediu elaborate până în prezent pentru alte judeŃe.
De asemenea, au fost luate în considerare prevederile Planului National pentru ProtecŃia Mediului şi ale Planului de Dezvoltare Regională pentru Regiunea 3 Sud – Muntenia, precum şi planurile locale de dezvoltare.
Ierarhizarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităŃilor pentru acŃiune s-au efectuat utilizând metoda analizei multicriteriale, descrisă mai jos.
Ierarhizarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităŃilor pentru acŃiune s-au efectuat în conformitate cu Metodologia de Evaluare şi Implementare a PLAM, utilizând metoda analizei multicriteriale, descrisa mai jos. a. Grupul de Lucru pentru PLAM a stabilit urmatoarele criterii:
• Criterii pentru ierarhizare: o În ce măsură problema afectează sănătatea umană.
76
Fundamentare - Pericolul existent sau potenŃial asupra vieŃii umane este inacceptabil. Sănătatea publică trebuie să fie protejată. ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă, reducerea riscului şi diminuarea neplăcerilor trebuie să aibă o mare prioritate. o In ce masură problema afectează mediul. Fundamentare - Necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităŃii. Un mediu natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiŃii esentiale pentru menŃinerea vieŃii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă. o În ce masură problema generează neconformarea cu cerinŃele legale. Fundamentare - Necesitatea respectării/îndeplinirii obligaŃiilor legale actuale şi în perspectivă.
• Criterii pentru stabilirea priorităŃilor pentru acŃiune: o Care sunt costurile asociate soluŃionării problemei. Fundamentare - Prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluŃionării problemei. o În ce masură abordarea problemei aduce beneficii sănătaŃii publice/mediului. Fundamentare - Prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluŃionării problemei. PriorităŃile cele mai mari le au problemele a căror solutionare are asociate costuri mici şi beneficii mari.
b. Fiecarui criteriu i s-a asociat o scara calitativă şi anume: � mare; � mediu; � redus;
c. Scării calitative i s-a asociat o scară cantitativă: Criterii ierarhizare (1, 2, 3):
� mare = 3; � mediu = 2; � redus = 1.
Criterii stabilire priorităŃi: Criteriul 4 Criteriul 5
� mare = 1 mare = 3 � mediu = 2 mediu = 2 � redus = 3 redus = 1
d. Fiecarui criteriu i s-a asociat o pondere: � criteriul 1 - pondere 5; � criteriul 2 - pondere 4; � criteriul 3 - pondere 3.
Criteriilor pentru stabilirea priorităŃilor pentru acŃiune nu li s-au acordat ponderi . In caz contrar un criteriu poate determina priorităŃile în detrimentul celuilalt criteriu.
e. Ierarhizarea problemelor de mediu s-a efectuat prin utilizarea următoarelor matrici: Matrice etapa I
Criteriul PM - XX - YY ----
Criteriul 1 Mare
Criteriul 2 Mare
Criteriul 3 Redus
Matrice etapa II
Criteriul PM - XX - YY ----
77
Criteriul 1 3
Criteriul 2 3
Criteriul 3 1
Matrice etapa III
Criteriul PM - XX - YY ----
Criteriul 1 (ponderea 5)
5 x 3 = 15
Criteriul 2 (ponderea 4)
4 x 3 = 12
Criteriul 3 (ponderea 3)
3 x 1 = 3
Matrice etapa IV
Criteriul PM - XX - YY ----
Criteriul 4 Mare
Criteriul 5 Mediu
Matrice etapa V
Criteriul PM - XX - YY ----
Criteriul 4 1
Criteriul 5 2
Matrice etapa VI
Criteriul PM - XX - YY ----
Criteriul 4 1 x 30 = 30
Criteriul 5 2 x 30 = 60
Total 90
Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii. Scorul pe criterii este egal cu produsul dintre scara cantitativă a criteriului şi scorul problemei rezultat din matricea III pentru ierarhizare. Procedura s-a aplicat fiecarei probleme individuale de mediu din cadrul fiecăreia dintre cele 15 categorii de probleme.
3.2 Descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor / aspectelor de mediu
SecŃiunea următoare include descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor de mediu din judeŃul Teleorman, pe baza rezultatelor obŃinute de la diferitele autorităŃi cât şi în urma consultărilor în cadrul Grupului de lucru, avându-se în vedere sursele majore de poluare identificate şi influenŃa lor asupra mediului şi sănătaŃii umane. Membrii Grupului de Lucru, cu consultarea Comitetului de Coordonare PLAM au identificat 13 categorii de probleme de mediu.
78
PM-01 CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE
Resursele de apă ale judeŃului sunt constituite din apele de suprafaŃă – râuri, lacuri, fluviul Dunărea – şi ape subterane.
Totalul rezervelor exploatabile la nivelul judeŃului este de 1639277 mc/zi. Cât priveşte nivelul pânzei freatice în bazinele hidrografice aferente judeŃului Teleorman, forajele de observaŃie din reŃeaua AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” indică valori reduse în zonele joase, din luncile râurilor şi valori mai mari pentru interfluvii.
În judeŃ alimentarea cu apă se asigură prin sisteme centralizate de distribuŃie a apei în 16 localităŃi din care 5 în mediul urban şi 11 în mediul rural.Alimentarea cu apă potabilă în mediu urban se realizeză atât din sursa subterană cât şi din sursa de suprafaŃă.În mediu urban se folosesc staŃii de tratare cu filtre şi dezinfecŃie cu clor, iar acolo unde apa este captată din sursa subterană, se asigură doar dezinfecŃia cu clor.
Datorită avariilor intervenite în sistemul de alimentare şi instalaŃiilor învechite, nu se asigură o alimentare continuă cu apă potabilă.Alimentarea centralizată nu asigură necesităŃile întregii populaŃii, existând zone neracordate la reŃeaua de apă potabilă.Costurile de exploatare sunt crescute ceea ce determină livrarea apei la costuri ridicate, datorită pierderilor din reŃea.
La nivelul localităŃilor rurale necesarul de apă potabilă este în mare parte asigurat prin fântâni particulare săpate la diferite adâncimi, care uneori prezintă o calitate necorespunzatoare datorită concentraŃiilor mari de nitriŃi şi nitraŃi, iar în zonele petroliere datorită valorilor mari la indicatorii sodiu şi cloruri.
Impactul asupra s ănătaŃii umane constă în apariŃia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă poluată provenită din surse de suprafaŃă sau surse subterane de mică adâncime (fântâni particulare). Având în vedere numărul de locuitori expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.
Impactul asupra mediului constă în diminuarea resurselor naturale de apă. Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii se datorează debitelor reduse de apă destinată
consumului populaŃiei (nesatisfacerea cerinŃelor). Având în vedere cele prezentate anterior se impune realizarea de sisteme
centralizate de alimentare cu apa la nivelul tuturor localităŃiilor.
PM–02 POLUAREA APELOR DE SUPRAFA łĂ
Calitatea apelor de suprafaŃă este influenŃată de deversările de ape uzate epurate necorespunzător în cadrul staŃiilor de epurare orăşeneşti şi industriale (capacităŃile de epurare sunt insuficiente).
Poluarea apelor de suprafaŃă are loc şi datorită remanenŃei în sol a îngrăşămintelor folosite neraŃional şi infiltraŃiilor de la dejecŃiile animaliere şi depozitelor de deşeuri neamenajate.
Au fost cazuri în care s-a constatat poluarea apelor de suprafaŃă interioare cu produse petroliere scurse din conducte, iar pe Dunăre de la scăpările accidentale de la nave.
Fermele zootehnice pentru creşterea suinelor şi păsărilor (SC Pigalex SA Alexandria, SC AT Grup SA Dragăneşti Vlasca, SC Romcip SA Salcia, SC Euro Casa Prod SRL, SC Suinprod SA - ferma Zimnicea şi Dracea) – reprezintă importante surse de poluare a apelor de suprafaŃă cu substanŃe organice, amoniac precum şi cu încarcatură biologică. În general, ele sunt evacuate în emisari fără epurare corespunzătoare chiar dacă sistemele de epurare a apei reziduale există, ele sunt subdimensionate şi nu foarte eficiente.
79
Impactul asupra s ănătăŃii umane constă în apariŃia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă provenită din surse de suprafaŃă poluate datorită evacuării în emisar a apelor uzate neepurate sau epurate necorespunzator. Având în vedere numărul de locuitori expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.
Impactul asupra mediului constă în poluarea apelor de suprafaŃă ceea ce conduce atât la modificarea compoziŃiei chimice şi microbiologice, cât şi la creşterea cantităŃii de nutrienŃi ce favorizează apariŃia fenomenului de eutrofizare, modificându-se astfel condiŃiile pentru ecosisteme acvatice.
Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii este semnificativ şi se datorează poluării apelor de suprafaŃă utilizate atât ca sursă de apă potabilă, cât şi ca fond piscicol. De asemenea, apare imposibilitatea utilizării cursurilor de apă pentru activităŃi de agrement.
Activitatea de exploatare, sortare şi spălare a balastului are şi ea un impact considerabil asupra mediului. Activitatea balastierelor prin transportul agregatelor crează disconfort locuitorilor din vecinatatea acestora.Impactul asupra mediului constă în poluarea cursurilor de apă cu suspensii, scăderea nivelului de oxigen în apă, creşterea turbidităŃii, afectarea florei şi faunei acvatice impactul fiind considerabil. Impactul asupra calităŃii vieŃii include imposibilitatea de a folosi malurile râurilor din zona balastierelor pentru agrement precum şi terenuri scoase din circuitul agricol. PM-03 POLUAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE
Industria extractivă în judeŃul Teleorman este reprezentată de SNP Petrom – Sucursala Petrom Videle – Schelele Videle si Poeni. În zona de activitate a schelelor petroliere, solurile şi apa sunt afectate în mod diferit, atât în ceea ce priveşte natura poluantului (poluarea cu ŃiŃei, poluarea cu apă sărată, poluare mixtă) cât şi intensitatea lui. SuprafeŃele poluate sunt dispersate în jurul careurilor de sonde, pe traseul conductelor de transport a produselor petroliere şi a apei sărate, în jurul parcurilor de separatoare afectând teritoriile localităŃilor: Poeni, Siliştea, Cosmeşti, Blejeşti, Gratia, Scurtu, Talpa, Videle, Ciolăneşti. Impactul asupra s ănătăŃii umane Efectul asupra sănătăŃii umane este legat de problema poluării apelor subterane cu apă sărată şi/sau ŃiŃei. Alte efecte sunt potenŃiale schimbări în ecosistemul acvatic, cauzate de scurgerile de apă sărată şi ŃiŃei de la instalaŃiile tehnologice, considerate semnificative. Impactul asupra mediului Impactul asupra apelor subterane şi a cursurilor de apa prin poluări accidentale cu fluide a fost evaluat ca semnificativ. Impactul asupara calit ăŃii vie Ńii - funcŃionarea îndelungată şi în condiŃii defectuoase a instalaŃiilor aferente schelelor petroliere au afectat puŃurile individuale ale locuitorilor, reducând posibilitatea folosirii acestor resurse ca surse de apă poatabilă şi suprafeŃe de teren agricol. Impactul este considerat mare atât în ceea ce priveşte apa cât şi pentru sol.
Calitatea solului şi a apei subterane este afectată şi de activitatea SC Foraj Sonde SA Bucureşti – SecŃia Videle şi Poeni. Procesul tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului şi a pânzei freatice cu diverse fluide (fluid de foraj, diferite soluŃii folosite la tratarea fluidului de foraj), reziduuri (detritusul) şi substanŃe chimice vehiculate în cazul unor situaŃii accidentale datorate deversărilor necontrolate, fisuri sau neetanseităŃi ale conductelor. Declanşarea în timpul forajului sondei a erupŃiilor libere necontrolabile reprezintă un risc cu impact major asupra factorilor de mediu sol, apă de suprafaŃă, ape subterane, aer, floră şi faună. AgenŃii poluanŃi în acest caz sunt hidrocarburile lichide şi gazele arse, fluid de foraj, apă de zăcământ.
80
Impactul asupra s ănătăŃii umane - având în vedere ca distanŃa dintre amplasamentul sondei şi zonele locuite este suficient de mare, în cazul, desfăşurării normale a procesului de foraj se estimează ca impactul asupra aşezărilor umane şi a stării de sănătate a populaŃiei este redus. Există riscul afectării calităŃii apelor subterane cu fluide de foraj, substanŃe chimice în condiŃiile nerespectării măsurilor de protecŃie necesare în desfăşurarea activităŃii, riscul fiind evaluat ca semnificativ Impactul asupra mediului – activitatea de foraj poate produce un impact mare asupra solului şi subsolului prin poluarea acestora cu diverse fluide, substanŃe chimice, dacă nu se respectă măsurile de protecŃie necesare şi prin executarea necorespunzătoare a lucrărilor de amenajare a careului sondei şi a drumului de acces. De asemenea, riscul a fost evaluat ca semnificativ pentru apă Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii – Poluarea accidentală a apelor de suprafaŃă, a pânzei freatice şi solului reduce posibilitatea folosirii acestor resurse ca surse de apă potabilă şi ca terenuri agricole, impactul fiind semnificativ. De asemenea în urma prospecŃiunilor geologice şi a lucrărilor de foraj pentru noi sonde de extracŃie se impune reconstrucŃia ecologică a zonei.
Poluarea solului şi a apelor subterane este generată şi de depozitarea necontrolată a deşeurilor, de exfiltraŃiile de la depozitele de deşeuri, de rezidurile zootehnice, datorită depozitării necontrolate a acestora în bataluri neamenajate în vederea fermentării.
De asemenea, poluarea solului se datorează şi traficului rutier (poluare cu metale grele). PM-04 APE UZATE MENAJERE ŞI INDUSTRIALE
Din activităŃile menajere rezultă ape uzate care prin debite şi caracteristici reprezintă surse de poluare a cursurilor de apă. Dezvoltarea urbană asociată cu creşterea nivelului de trai al rezidenŃilor va conduce la creşterea debitelor de ape uzate de tip fecaloid-menajer atât din localităŃile urbane, cât şi din localităŃile rurale.
Sisteme de canalizare şi staŃii de epurare există în : Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea şi Videle, dar ele nu au dotarea necesară unei epurări corespunzatoare, iar capacitatea lor de epurare este insuficientă. În localităŃile Dragăneşti Vlaşca şi Piatra există reŃele de canalizare prin care se evacuează ape uzate menajere direct în emisari. Sistemele de canalizare în localităŃile urbane nu acoperă întreaga suprafaŃă a localităŃii şi sunt într-o stare de degradare care permite infiltrări mari de ape uzate menajere în subsol şi pânza freatică. Dacă pentru localităŃile urbane problema epurarii apelor uzate menajere este parŃial rezolvată prin existenŃa unor staŃii de epurare, în cazul localităŃilor rurale aceasta este o problema nerezolvată care se acutizează în timp. Dezvoltarea reŃelelor de alimentare cu apă se va face într-un ritm mai accelerat decât al reŃelelor de canalizare/staŃii de epurare, ceea ce va duce la multiplicarea surselor de poluare a apelor de suprafaŃă cu ape uzate de tip menajer.
Un alt aspect caracteristic este evacuarea în reŃele de canalizare orăşeneşti a apelor reziduale provenite din activităŃi economice, uneori fără o prealabilă epurare.
Apele uzate industrial insuficient epurate evacuate de pe platforma chimică a SC Turnu SA în fluviul Dunărea prezintă frecvente depăşiri ale valorilor limită impuse prin actele de reglementare.
Impactul asupra s ănătăŃii umane – include boli hidrice, boli infecŃioase în cazul consumului accidental de apă din surse de suprafaŃă sau subterane infestate cu ape uzate menajere neepurate sau insuficient epurate având în vedere numărul locuitorilor expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.
Impactul asupra mediului – apele uzate menajere din sistemele orăşeneşti de canalizare, insuficient epurate, provoacă poluarea majorităŃii râurilor din judeŃ, modificând condiŃiile pentru ecosistemele acvatice. Apar modificari ale compoziŃiei chimice şi
81
microbiologice a apelor de suprafaŃă afectate. Datorită creşterii cantităŃii de nutrienŃi apare fenomenul de eutrofizare cu efecte extrem de grave asupra ecosistemelor acvatice.
Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii – este semnificativ şi include afectarea fondului piscicol (a pescuitului), imposibilitatea folosirii cursurilor de apă respective pentru activităŃi de agrement. Evacuările de ape uzate industriale în fluviul Dunărea (aceasta asigură alimentarea cu apă a localităŃilor din aval) pot avea un impact semnificativ asupra alimentărilor cu apă. PM-05 ASPECTE GENERATE DE ACTIVITĂłILE AGRICOLE
Agricultura, prin particularităŃile sale (utilizarea solului, întreŃinerea proceselor biologice naturale), reprezintă una din activităŃile economice cu influenŃă directă asupra solului.
InfluenŃa agriculturii asupra solului şi implicit asupra mediului este determinată în principal de : modul de utilizare a suprafeŃelor agricole, amenajări agricole, aplicarea îngrăşămintelor chimice, naturale şi a pesticidelor. CerinŃele creşterii producŃiei agricole au determinat o exploatare intensivă a solului care a condus la reducerea rezervelor de substanŃe nutritive disponibile plantelor.
Cunoaşterea stării de fertilitate a solului necesită o cartare agrochimică deferenŃiat, pe parcele, ceea ce ar permite aplicarea raŃională, corectă şi echilibrată a îngrăşămintelor chimice în cadrul unor tehnologii performante de cultură. Excesul unor elemente nutritive poate să provoace fenomene de dezechilibrare a nutriŃiei plantelor cu scăderea producŃiei, mai ales în cazul folosirii unor doze foarte mari şi unilaterale a îngrăşămintelor, având efect fitotoxic.
În judeŃul Teleorman prezenŃa nitriŃilor şi nitraŃilor în apa subterană peste limitele admise nu poate fi legată de o sursă de poluare punctiformă. Cauzele contaminării acviferului freatic cu azotaŃi sunt multiple şi cumulative. Astfel, o sursă cu pondere importantă o constituie spălarea permanentă a solului de către precipitaŃiile atmosferice contaminate cu diferiŃi oxizi de azot (NO2) şi antrenarea acestora de către precipitaŃiile şi apa de irigaŃii către acviferele freatice. O altă sursă cu pondere o constituie apa din cursurile de suprafaŃă (râuri, lacuri) în care s-au evacuat ape uzate încărcate cu azotaŃi. La aceste două surse cu funcŃionalitate continuă se adaugă sursele cu caracter aleator, generate de aplicarea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile.
Din aceste date rezultă că resursele acvifere freatice, în special, prezintă un risc ridicat la poluare, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Este important de precizat că poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil şi, ca atare, depoluarea acestui tip de apă este extrem de anevoioasă dacă nu chiar imposibilă cu consecinŃe grave asupra folosirii la alimentarea în scopuri potabile.
Fermele zootehnice pentru creşterea suinelor şi păsărilor (SC Pigalex SA Alexandria, SC AT Grup SA Dragăneşti Vlasca, SC Romcip SA Salcia, SC Euro Casa Prod SRL, SC Suinprod SA - ferma Zimnicea şi Dracea) – reprezintă importante surse de poluare a apelor de suprafaŃă, solului, subsolului şi pânzei freatice cu substanŃe organice, amoniac precum şi cu încărcătură biologică. În general, ele sunt evacuate în reŃele de canalizare sau în emisari fără epurare corespunzatoare chiar dacă sistemele de epurare a apei reziduale există, ele sunt subdimensionate şi nu foarte eficiente. Gestionarea necorespunzatoare a deşeurilor specifice activităŃii (dejecŃii) şi a apelor reziduale provoacă emisii de germeni în atmosferă şi mirosuri.Pentru reducere acestor surse de poluare a apelor de suprafaŃă, solului, subsolului şi pânzei freatice cu substanŃe organice, amoniac precum şi cu încărcătură biologică sau stabilit măsuri în planurile de acŃiune din autorizaŃile integrate de mediu.
82
Impactul asupra s ănătăŃii umane – efectele semnificative includ boli hidrice, boli contagioase provocate de consumul sau contactul cu apele infestate cu ape reziduale de la fermele zootehnice. Contaminarea microbiologică a atmosferei generează riscul unor boli infecŃioase în cazul locuitorilor din vecinatatea fermelor zootehnice. Impactul asupra mediului – include eutrofizarea apelor de suprafaŃă cu efecte considerabile asupra florei şi faunei acvatice, poluarea solului şi afectarea subsolului şi a pânzei freatice.
Impactul asupara calit ăŃii vie Ńii – este considerabil şi include mirosurile neplăcute datorate gestionării necorespunzatoare a deşeurilor specifice, cheltuieli suplimentare pentru tratarea apelor, imposibilitatea consumării apei din pânza freatică.
PM-06 POLUAREA ATMOSFEREI
ActivităŃile poluatore pentru atmosferă specifice judeŃului sunt următoarele: - procesele de combustie - centralele termice care utilizeză combustibil lichid (motorina, păcura, CLU, combustibil tip M), gaz natural - traficul rutier intens - - arderea combustibililor în gospodăriile particulare – această activitate constituie de asemenea o sursă de emisii. - instalaŃiile de îmbuteliere GPL - prin emisiile de compuşi organici volatili (COV), generate de pierderile (scăpările) din timpul îmbutelierii. - staŃiile de distribuŃie carburanŃi lichizi (benzinăriile) - prin emisiile de COV generate de manevrarea şi stocarea produselor petroliere.
O altă cauză importantă a poluării aerului o reprezintă industria, mai ales ca zonele industriale sunt de obicei asezate în apropierea zonelor urbane. Astfel că, o varietate de substanŃe cu potenŃial poluator ajung în aer. Dintre cele mai importante substanŃe care afectează sănătatea umană şi mediul, pe lângă cele care sunt generate de procesele de combustie (SO2, NO2, NO, CO, CO2) se mai pot adăuga: pulberi cu un conŃinut variat în metale (Pb, Cd), hidrocarburi, metan, hidrogen sulfurat, etc. Este de menŃionat ca arderea combustibililor solizi determină creşterea substanŃială a aportului proceselor de combustie la poluarea atmosferei cu substanŃe periculoase (în principal hidrocarburi aromatice policiclice şi compuşi cloruraŃi – substanŃe cu potenŃial cancerigen).
Emisiile de SO2, NOx, NH3, fluoruri, pulberi, CO, CO2, rezultate din activitatea combinatului de îngrăşăminte chimice – SC Donau Chem SRL (instalaŃiilor de acid azotic, amoniac, uree, azotat de amoniu, acid fosforic, NPK si centrale termice pentru producerea aburului tehnologic) generează riscul apariŃiei de afecŃiuni acute şi cronice ale sistemului respirator, intoxicaŃii. Este de menŃionat că pe platforma industrială sunt amplasate şi depozitele de cenuşă de pirită, deşeu rezultat din procesul de fabricare a acidului sulfuric. Deşi nu există date relevante cu privire la afectarea sănătăŃii umane, având în vedere emisiile mari de poluanŃi atmosferici s-a apreciat că impactul este semnificativ.
De asemenea, fermele de animale şi de păsări constituie surse importante de emisie în atmosferă a unor poluanŃi specifici: metan generat de fermentaŃia enterică şi de descompunerea dejecŃiilor şi amoniac generat de descompunerea dejecŃiilor.
Depozitele de deşeuri menajere din judeŃ, nu sunt ecologice din punct de vedere constructiv şi operaŃional (nu sunt prevăzute cu sisteme pentru colectarea şi recuperarea gazelor de depozit, nu se operează pe celule cu închidere zilnică, etc.) constituie surse de poluare a atmosferei cu metan şi alŃi compuşi organici, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, particule, germeni patogeni.
JudeŃul Teleorman prezintă condiŃii favorabile formării poluanŃilor secundari. Astfel, formarea ozonului troposferic este favorizată de emisiile importante de oxizi de azot şi de
83
compuşi organici volatili (inclusiv metan), precum şi de condiŃiile climatice caracterizate de durate mari de insolatie.
Formarea sulfaŃilor în atmosferă este favorizată de emisiile de oxizi de sulf generate de arderea combustibililor lichizi şi a cărbunelui.
Impactul asupra s ănătăŃii umane . Principalul risc pentru sănătatea populaŃiei este reprezentat de expunerea la poluanŃii atmosferici cu diferite grade de toxicitate, generaŃi de procesele de combustie în surse stationare şi mobile şi de procesele industriale. Utilizarea carbunelui şi lemnelor pentru încalzirea rezidenŃială prin sisteme proprii sau centralizate determină creşterea accentuată a riscului prin poluarea atmosferei din localităŃi cu substanŃe cu potenŃial cancerigen. De asemenea, traficul rutier contribuie la creşterea riscului prin poluarea atmosferei cu particule respirabile încarcate cu metale grele, înclusiv cancerigene.
Impactul asupra calităŃii atmosferei generat de către procesele de ardere, având asociat riscul pentru sănătatea umană, are o extindere spaŃiala mare, cuprinzând toate zonele locuite din judeŃ.
Impactul generat de sursele industriale, fermele de animale, depozitele de deşeuri şi de alte surse se manifestă pe arii mai restrânse, afectând populaŃia aflată în vecinatatea surselor.
Un risc potenŃial pentru sănătatea populaŃiei este reprezentat de poluanŃii secundari, cum sunt ozonul troposferic şi sulfaŃii din atmosferă.
Impactul asupra mediului . Riscul direct pentru mediul natural este reprezentat de: expunerea vegetaŃiei din interiorul şi din vecinatatea localităŃilor şi a căilor de trafic intens la poluarea cu gaze acide şi cu ozon, contaminarea solului cu depuneri acide şi cu metale grele. Riscul direct pentru mediul construit este reprezentat de prezenŃa în aer a gazelor acide şi a particulelor care determină creşterea ratelor de coroziune. De asemenea, continuarea practicii de ardere a lemnului reprezintă o ameninŃare pentru ecosistemele forestiere.
Riscul indirect este reprezentat de gazele cu efect de seră, ale căror efecte se manifestă la nivelul întregului glob. În judeŃul este prezent fenomenul de deşertificare, acesta fiind unul dintre efectele încălzirii climei ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Emisiile de gaze acide contribuie la acidifierea precipitaŃiilor. Depunerile acide umede reprezintă un risc atât pentru ecosisteme, cât şi pentru mediul construit.
Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii . Efectele principale asupra calităŃii vieŃii sunt legate de: scăderea valorilor estetice ale peisajului generată de emisiile de gaze arse şi de fum, disconfortul generat de mirosuri, creşterea costurilor pentru îngrijirea medicală şi pentru întreŃinerea locuinŃelor. PM-07 DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL: P ĂDURI, HABITATE NATURALE, FLORA ŞI FAUNA SALBATIC Ă Habitatele naturale
În conformitate cu prevederile Directivelor 92/43/CEE si 79/409/CEE, A.P.M. Teleorman a urmărit în ultimii ani să atingă scopurile principale impuse de acestea: • Asigurarea biodiversităŃii prin conservarea habitatelor naturale precum şi a florei şi
faunei sălbatice; • Readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor
din flora şi fauna salbatică de interes comunitar. În acest sens, A.P.M. Teleorman a avut ca obiectiv principal identificarea ecosistemelor naturale neafectate antropic, înaintând forurilor competente propuneri pentru punerea sub protecŃie a acestora.
84
Unul dintre habitatele de ape dulci din judeŃul Teleorman este Balta Suhaia(declarat ă arie de protec Ńie special ă avifaunistic ă prin HG 2151/2004) , sit ce concetrează importante specii ce sunt protejate prin Directiva Păsări şi prin convenŃiile internaŃionale ratificate de România (ConvenŃia de la Berna - Legea 13/1993, ConvenŃia de la Bonn - Legea 13/1998).Chiar dacă acest habitat a fost supus mai multor tipuri de influenŃe negative , se întâlnesc totuşi diverse specii de flora şi faună specifice zonei de luncă a Dunării, fiind foarte bine reprezentată ornitofauna în acest areal.
Pentru conservarea speciei de bujor românesc (Paeonia peregrina var. românica), prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie naturală protejată(rezervaŃie naturală) pentru Pădurea Troianu.
Pentru conservarea ornitofaunei şi protec Ńia florei s ălbatice , prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie naturală protejată (rezervaŃie naturală) pentru Ostrovul Gâsca. Referitor la flora şi fauna acvatică a fluviului Dunăre, impactul produs de eliminarea luncii inundabile din anii 1970 este uşor sesizabila şi după aproape 30 de ani.
Impactul asupra sanatatii umane. Pădurea oferă posibilităŃi de recreere, odihnă, generează valori care nu au putut fi evaluate decât aproximativ, având un efect benefic asupra sănătaŃii umane Schimbările climatice şi dezechilibrul ecologic care se pot produce prin degradarea mediului natural au un impact semnificativ asupra sănătăŃii umane.
Impactul asupra mediului datorită degradării pădurilor are loc prin reducerea cantităŃii de oxigen din aer şi mărirea cantităŃii de dioxid de carbon care influentează clima planetei prin efectului de seră , dereglarea debitului râurilor datorită eroziunii malurilor, eroziunea solului şi producerea de alunecări de teren precum şi distrugerea florei şi faunei care duce la dispariŃia de specii produce mari dereglări în ecosistem . Datorită efectelor pe care le are degradarea mediului natural reprezinta un risc major pentru ecosistem.
Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii. Efectele principale asupra calităŃii vieŃii generate de degradarea mediului natural sunt legate de scăderea posibilităŃiilor de recreere, de pericolele cauzate de alunecările de teren, de extremele climatice datorate efectului de seră, de scăderea valorilor peisagistice.
PM-08 PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NAT URALE
Datorită schimbărilor în timp ale regimului hidrologic şi acŃiunii mecanice a apei pe fluviul Dunărea s-a constatat că s-au produs degradări de maluri care pot genera inundarea unor suprafeŃe de teren şi pot pune în pericol şi securitatea locuitorilor din zonă.
De asemenea sunt porŃiuni pe râurile interioare unde lipsesc amenajările de maluri pentru evitarea inundaŃiilor, existând pericolul inundaŃiilor în acele zone.
Seceta şi deşertificarea reprezintă o problemă majoră la nivelul judeŃului Teleorman. Deşertificarea este determinată de interacŃiunile complexe dintre factorii fizici, biologici, politici, sociali, culturali şi economici şi are drept rezultat degradarea terenurilor (sunt afectate îndeosebi terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic).
Cele mai evidente efecte ale deşertificării sunt degradarea pădurilor şi scăderea producŃiei de alimente.
La nivelul judeŃului Teleorman, toate instituŃiile de profil, împreună cu administraŃia publică locală, au avut în vedere identificarea terenurile degradate, precum şi situaŃia juridică a acestora, în vederea găsirii soluŃiilor optime pentru reabilitarea lor.
Impactul asupra s ănătăŃii umane constă în faptul că inundaŃiile pot pune în pericol viaŃa oamenilor prin înec, apariŃia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă provenită din surse subterane de mică adâncime (fântâni particulare) poluate cu substanŃe organice şi
85
biologice purtate de torenŃii care spală deşeurile menajere şi deşeurile provenite din activitătile zootehnice. Contaminarea microbiologică a atmosferei generază riscul unor boli infectioase în cazul locuitorilor din jurul zonelor în care bălteşte apa.Având în vedere numărul redus de locuitori expuşi, riscul a fost evaluat ca fiind mediu.
Impactul asupra mediului constă în poluarea solului şi apelor subterane. Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii este semnificativ şi se datorează poluării solurilor şi
apelor subterane utilizate ca sursă de apă potabilă. De asemenea, mirosurile datorate activităŃilor zootehnice şi depozitării necorespunzatoare a deşeurilor menajere au un impact semnificativ asupra calitatii vietii.
PM-09 ASIGURAREA STĂRII DE SĂNATATE
Odata cu dezvoltarea puternică a aşezărilor umane, cu manifestări de poluare
tot mai frecvente, cu implicaŃii profunde, complexe, conceptul de calitate a mediului s-a diversificat, referindu-se la calitatea aerului, apei şi solului în raport cu starea de sănătate a populaŃiei.
Asupra sănătăŃii putem distinge efecte directe şi indirecte ale aerului poluat. Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a
populaŃiei ca urmare a expunerii la agenŃii poluanŃi. Aceste efecte se pot traduce în ordinea gravităŃii prin: creşterea mortalităŃii, creşterea morbidităŃii, apariŃia unor simptome sau modificări fiziopatologice, apariŃia unor modificări fiziologice discrete şi/sau încarcarea organismului cu agentul sau agenŃii poluanŃi. În condiŃii obişnuite expunerea la un singur poluant este excepŃională, de obicei populaŃia fiind expusă acŃiunii unui amestec de poluanŃi în concentraŃii relativ mici. Din această cauză apariŃia unor intoxicaŃii acute este foarte rară.
Efectele indirecte sunt reprezentate de modificări produse de poluarea aerului asupra mediului. Astfel pot fi alterate flora şi fauna, rezultând pagube economice, precum şi grave dezechilibre ecologice.
Unul din cele mai mari pericole potenŃiale ale mediului pentru sănătate cauzate de industrie provine din procese indirecte determinate de schimbările climatice, încalzirea globală sau deprecierea stratului de ozon, presiunea asupra disponibilităŃilor alimentare ca urmare a recoltelor slabe sau a distrugerii florei şi faunei.
Impactul activităŃii economice asupra mediului se repercutează asupra sănătăŃii umane, la nivel local, regional sau global.
Pentru urmărirea impactului poluării mediului asupra sănătaŃii populaŃiei este necesară urmărirea anumitor indicatori de sănătate, care pot scoate în evidenŃă gradul în care sănătatea poate fi influenŃată în urma expunerilor de durată scurtă sau a expunerilor pe durate lungi.
La nivelul judetului Teleorman nu s-au făcut studii privind starea de sănătate a populaŃiei în raport cu calitatea factorilor de mediu. Se consideră că pentru populaŃie o sursă de infecŃie este reprezentată de subsolurile insalubre şi lipsa apei calde, acestea fiind în acelaşi timp şi o sursă de poluare a factorilor de mediu.
PM-10 URBANIZAREA MEDIULUI
JudeŃul Teleorman este aşezat în plin şes cu veri foarte cãlduroase şi ierni geroase, care suprasolicită organismul uman. Din această cauză sunt necesare zone verzi care amelioreazã climatul, creşte umiditatea, reduc radiaŃiile, moderând variaŃiile de temperatură şi au rol protector faŃă de impurităŃile atmosferice ( reŃinerea pulberilor, micşorarea concentraŃiei gazelor nocive şi atenuarea zgomotelor ).
86
SpaŃiile verzi din ecosistemul urban reprezintă principalele habitate pentru diverse specii de faună sălbatică. De aceea, în activitatea de amenajare a teritoriului, se pune un accent deosebit pe extinderea acestora şi pe evitarea fenomenului de insularizare. Zonele verzi reprezintă o condiŃie indispensabilă a unei vieŃi urbane normale. Ele au în primul rând un rol estetic, dar contribuie în mod esenŃial la atenuarea poluării atmosferice: neuralizează unii poluanŃi, filtrează praful, oferă protecŃie împotriva zgomotului. De asemenea, au rol în regularizarea umidităŃii aerului şi a temperaturii. VegetaŃia constituie elementul dominant ce se asociază cu diverse dotări ce pot contribui la îndeplinirea funcŃiilor ecologice, sanitar igienice, utilitar economice, odihnă şi agrement, social culturale, estetice. SuprafaŃa totală a spaŃiilor verzii este de 259,32 ha cea mai mare pondere o deŃine municipiul Alexandria reprezentând 100 ha, cea mai mică parte o deŃine Zimnicea cca. 8 ha. În municipiul Turnu Măgurele suprafaŃa totală a spaŃiilor verzii este de cca.86 ha, iar în municipiul Roşiorii de Vede suprafaŃa spaŃiilor verzii reprezintă 48,84 ha.
Situa Ńia spa Ńiilor verzi la nivelul jude Ńului Teleorman în anul 2006 Municipiul/ oraşul
Suprafa Ńa total ă spa Ńii verzii (ha)
Suprafa Ńa spa Ńiu verde mp/locuitor
Zone de agrement
Total judeŃ 259.32 82,37 50,29 Alexandria 100 19,39 30,19 Roşiorii de Vede 48,84 15,32 2 Turnu Măgurele 86 28,52 2,7 Zimnicea 8 5,16 2,5 Videle 16,48 13,98 12,9 * Date furnizate de Institutul NaŃional de Statistică – DirecŃia JudeŃeană de Statistică Teleorman
Tabel nr.8.1.3.1 SuprafaŃa de spaŃii verzi ce revine fiecărui locuitor din mediul urban este de 82,37m2/loc., dar aceasta nu este uniform distribuită în oraşele judeŃului. Cele mai mari suprafeŃe se constată în Turnu Măgurele (28,52 m2/loc.) şi Videle (13,98 m2/loc.), iar cea mai redusă suprafaŃă se remarcă în oraşul Zimnicea (5.16 m2/loc.). În municipiile Alexandria şi Roşiorii de Vede suprafaŃa de spaŃii verzi este de 19,39 m2/loc., respectiv 15,32 m2/loc. Prelucrările statistice s-au realizat pe baza datelor (număr de locutori, suprafaŃa zonelor verzi) furnizate de primăriile localităŃilor urbane. În localităŃile rurale suprafaŃa spatiilor verzi organizate special este foarte micã, dar aici clădirile fără etaj sau cu puŃine etaje sunt protejate printr-o zonă verde proprie fiecărei locuinŃe. În centrul unor comune s-au creat parcuri cu suprafeŃe mici cu rol mai mult estetic, deoarece în vecinătatea acestora se găsesc pajişti întinse precum şi terenuri arabile cultivate, care au rolul de a înlocui proprietăŃile zonelor verzi.
Impactul asupra s ănătăŃii umane . Impactul asupra sănătăŃii umane se manifestă prin disconfort psihic generat de poluarea fonică, de poluarea din traficul rutier.
Impactul asupra mediului . Afectarea calităŃii mediului prin poluare fonică, estetică şi peisagistică.
Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii . Disconfort peisagistic generat de construcŃii neterminate, de garaje construite impropriu şi de lipsa spaŃiilor verzi pentru recreere.
PM-11 PROBLEME GENERATE DE GESTIUNEA NECORESPUNZAT OARE A DEŞEURILOR
In judeŃul Teleorman sunt stabilite prin planuri urbanistice generale PUG-uri 318
depozite urbane şi rurale pentru deşeuri solide, deservind o populaŃie de 456831 locuitori.
87
Din punct de vedere al legislaŃiei de mediu depozitele nu sunt autorizate, datorită neconformării la standardele de protecŃia mediului şi lipsei de resurse financiare necesare realizării documentaŃiilor şi a lucrărilor de conformare.
Dintre deficienŃele prezentate de aceste depozite, se menŃionează următoarele: - nu sunt impermeabilizate, levigatul infiltrându-se în pânza freatică şi solul limitrof,
poluându-le cu substanŃe organice: azot amoniacal, nitraŃi, sulfuri, cloruri, metale, etc.; - nu sunt dotate cu sisteme de control şi urmărire a gazului de depozit emis în
atmosferă acesta conŃinând CH4, CO2, H2S, COV, etc.; - nu sunt prevăzute cu elemente necesare automonitorizării şi intervenŃiei în situaŃia
depăşirii limitelor admisibile; - nu sunt supravegheate, existând pericolul declanşării fenomenului de autoaprindere,
care generează în atmosferă poluanŃi de tipul dioxinelor, furanilor, hidrocarburilor etc.; - nu sunt prevăzute cu sistem de pază, existând pericolul propagării de către oameni
şi animale a unor agenŃi patogeni; - nu sunt delimitate, suprafaŃa extinzându-se în unele cazuri necontrolat.
Impactul asupra s ănătăŃii umane Depozitele de deşeuri menajere sunt potenŃiale surse de îmbolnăvire a populaŃiei
prin agenŃi patogeni propagaŃi de insecte, rozătoare, păsări, levigatul infiltrat în apa freatică şi sol, poluanŃii degajaŃi în atmosferă, mirosurile pestilenŃiale, etc.
Se consideră că impactul asupra sănătăŃii umane este semnificativ datorită pericolului de provocare a unor boli hidrice şi infecŃioase prin consumul de apă potabilă provenită din stratul freatic afectat de infiltrări ale levigatului. Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu apă, aer, sol în zona depozitelor de deşeuri generază riscuri pentru sănătatea umană cu precădere în cazul celor amplasate în zona limitrofă localităŃilor şi cursurilor de apă.
Impactul asupra mediului Levigatul neepurat produce prin infiltrare şi/sau scurgeri poluarea solului , a apei
freatice şi a apelor de suprafaŃă. Gazul de depozit şi fenomenele de autoaprindere generează în atmosferă poluanŃi pe arii extinse. In zonele de amplasare a depozitelor de deşeuri solide, se înregistrează o creştere substanŃială a gradului de disconfort şi au loc modificări ale ecosistemelor. Avand în vedere aceste aspecte se consideră că impactul asupra mediului este mare.
Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii Depozitarea deşeurilor solide deteriorează estetic peisajul zonelor, creează stare
de disconfort şi imposibilitatea de a se amplasa în vecinatate: zone rezidenŃiale, parcuri, zone de agrement şi recreere.
Impactul asupra calităŃii vieŃii datorită disconfortului creat de aceste obiective este evaluat ca fiind semnificativ avându-se în vedere disconfortul creat de aceste obiective.
PM-12 EDUCAłIA ECOLOGICA Principalele cauze generatoare ale problemelor referitoare la educaŃia ecologică sunt legate de cele trei componente esenŃiale în dezvoltarea structurii civile de opinie:
• dezvoltarea instituŃională a ONG-urilor • dezvoltarea parteneriatelor cu structurile de stat, administraŃie locală şi agenŃi
poluatori • informarea publică şi accesul la informaŃie.
Dezvoltarea instituŃională a ONG-urilor este deficitară datorită lipsei fondurilor necesare. Comunitatea locală nu are resursele necesare realizării acestei dezvoltări a infrastructurii liderilor comunitari. Nu există programe locale sau naŃionale de finanŃare care să fie dedicate dezvoltării ONG-urilor.
88
Creşterea structurilor comunitare este îngreunată, voluntariatul fiind dominant în cadrul acestor structuri.
Lipsa suportului tehnic şi logistic crează probleme în dezvoltarea profesionalismului în cadrul structurilor, a performanŃelor de grup, precum şi a implementării unui sistem informaŃional performant. În multe situaŃii, oportunităŃile de finantare pentru dezvoltarea de proiecte nu sunt accesibile unor grupuri comunitare.
Un prim pas în creşterea capabilităŃii acestora a fost făcut prin crearea unor parteneriate şi colaborări, dar există încă impedimente în realizarea unor parteneriate cu instituŃii descentralizate sau cu administraŃia locală, generate de lipsa unui dialog eficient.
Accesul la informaŃia de mediu este reglementat prin lege, dar există factori care îngreunează acest acces:
• InformaŃii care se furnizează numai contra cost; • InformaŃii de mediu declarate ca având caracter secret; • Lipsa sistemelor de monitorizare integrată a componentelor de mediu
reprezentative pentru întreaga arie a judeŃului, lipsa sistemelor de automonitorizare la unităŃile poluatoare;
• Lipsa programelor de cercetare care să fundamenteze ştiinŃific relaŃia mediu-poluare-sănătate umană;
• Lipsa diseminării unor rezultate obŃinute în cadrul unor programe de cercetare. Dezvoltarea legislaŃiei de mediu şi a celei conexe a condus la crearea de servicii
specifice atât în cadrul instituŃiilor administraŃiei publice locale şi a altor instituŃii guvernamentale, cât şi în cadrul unităŃilor poluatoare. Totuşi, capacitatea acestor servicii nu este întotdeauna corespunzătoare. De asemenea, managementul intern de mediu din cadrul unităŃilor poluatoare nu este la nivelul necesităŃilor actuale.
În judeŃul Teleorman nu există un sistem comunitar structurat de educaŃie şi instruire în domeniul mediului care să includă atât publicul larg, cât şi persoanele cu atribuŃii şi răspunderi în domeniul protecŃiei mediului.
AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Teleorman s-a implicat într-o campanie susŃinută de promovare a generoaselor idei de conservare şi protecŃie a mediului înconjurător, de sensibilizare a opiniei publice şi a factorilor de răspundere locală în raport cu problematica specifică.
Această campanie s-a concretizat într-o relaŃie consecventă cu mass-media locală cum ar fi publicarea săptămânală a unor articole vizând tematica de mediu în ziarele locale. Cu ocazia zilelor cu semnificaŃie majoră pentru conservarea şi protecŃia mediului înconjurător au fost organizate întâlniri cu elevii, concursuri tematice şi au fost concepute afişe dedicate evenimentelor respective în scopul sensibilizării a opiniei publice locale.
Cu acest prilej s-a constatat un interes real în rândul tinerilor pentru problematica de mediu. Tinerii au demonstrat o puternică participare afectivă, punându-se astfel bazele unei atitudini pozitive în viaŃa lor faŃă de un subiect de mare actualitate pe plan internaŃional - protecŃia şi conservarea factorilor de mediu.
ÎnŃelegând necesitatea menŃinerii unui interes continuu pentru integrarea preocupărilor locale cu specific de mediu în contextul internaŃional actual, precum şi importanŃa manifestării unei atitudini consecvent active şi lucide în acest sens A.P.M Teleorman s-a ocupat de sistematizarea posibilităŃilor de finanŃare externă, de studierea tuturor oportunităŃilor vizând problematica de mediu, în scopul obŃinerii de noi fonduri pentru judeŃul Teleorman .
A.P.M consideră că ar fi necesară implicarea mai multor instituŃii pentru activitatea de educaŃie ecologică şi alocarea de fonduri pentru realizarea materialelor informative. Se constată că deşi s-au făcut eforturi pentru educarea populaŃiei privind colectarea selectivă a deşeurilor, comunitatea nu a perceput ca rezolvarea acestei probleme ar fi o necesitate pentru o dezvoltare durabilă.
89
Impactul asupra s ănatăŃii umane . Lipsa unei temeinice educaŃii ecologice a populaŃiei poate conduce la accentuarea riscului la care este ea însăşi expusă, prin perpetuarea unor practici daunătoare cum ar fi depozitarea necontrolată a deşeurilor, arderea în spaŃiu deschis a unor deşeuri, etc.
Lipsa unei corecte înŃelegeri a problemelor de mediu de către unii manageri de unităŃi poluatoare poate întârzia aplicarea soluŃiilor de remediere, ducând la prelungirea perioadelor de expunere a populaŃiei.
Impactul asupra mediului . Lipsa educaŃiei ecologice conduce la accentuarea degradării mediului sau la diminuarea eficienŃei măsurilor de remediere.
Impactul asupra calit ăŃii vie Ńii . Lipsa educaŃiei ecologice poate determina diminuarea valorilor estetice ale peisajului, disconfort olfactiv, afectarea comportamentului uman faŃă de semeni şi de natură.
Problemele individuale identificate au fost evaluate ca având impact mediu sau redus.
PM-13 ÎNTĂRIREA CAPACITĂłII A.P.M TELEORMAN
Principalele probleme necesare a fi abordate în întărirea instituŃionalizată a
autorităŃii de mediu sunt legate de managementul eficient al resurselor umane, prin instruirea, utilizarea şi motivarea eficientă a acestora .
Făcând o analiză pentru identificarea reală a necesităŃilor A.P.M Teleorman, Ńinând cont de implicaŃiile pentru implementarea directivelor Uniunii Europene şi sarcinile multiple ale personalului, se constată un deficit de personal la nivelulul A.P.M Teleorman.
Deoarece poluarea nu are frontiere, atât poluarea aerului, cât şi a apei putând avea un impact pe o zonă mai largă se impune abordarea acestor probleme de mediu la un nivel regional şi naŃional.
3.3 Selectarea problemelor prioritare şi sinteza problemelor / aspectelor de mediu prioritare selectate
Ierarhizarea şi prioritizarea s-a realizat prin metoda analizei multicriterială descrisă la capitolul 3.1 Ńinând cont de urmatoărele:
- pentru criteriul 4 – care sunt costurile asociate soluŃionarii problemei – s-a luat în considerare următoarele plaje de valori:
• Costuri mici < 500.000 EURO – 3 puncte • Costuri medii 500.000 EURO – 1.000.000 EURO – 2 puncte • Costuri mari > 1.000.000 EURO – 1 punct
- pentru criteriul 5 - în ce masura abordarea problemei aduce beneficii sănătaŃii – s-a Ńinut cont de numărul de populaŃie afectată astfel:
• Numar populaŃie > 20.000.000 locuitori – 3 puncte • Numar populaŃie 10.000.000-20.000.000 locuitori – 2 puncte • Numar populaŃie < 10.000.000 locuitori – 1 punct
Procesul de luare a deciziilor pentru stabilirea priorităŃilor a fost „Metoda vot ării prin vot deschis” . Grupul de lucru a evaluat fiecare problemă în parte prin discuŃii deschise şi a procedat la vot deschis pentru fiecare problemă identificată în vederea prioritizării şi ierarhizării acestora, Ńinând cont de criteriile enumerate mai sus, argumentând fiecare votul său.
Rezultatele proceselor de ierarhizare şi prioritizare sunt prezentate mai jos. În continuare se prezintă lista exhaustivă a problemelor de mediu identificate în
judeŃul Teleorman împreună cu punctajul obŃinut la ierarhizare:
90
Cod problema
Problema de mediu Ierarhizare
PM-01 Calitatea necorespunzatoare si cantitatea ins uficienta a apei potabile
24.5
PM-01-01 Asigurarea parŃială şi necorespunzătoare cu apă potabilă a localităŃilor urbane: Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle
25
PM-01-02 Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzatoare a apei potabile în localităŃile rurale
24
PM-02 Poluarea apei de suprafata 23.4 PM-02-01 Poluarea apelor de suprafaŃă (pâraul MilcovăŃ şi Sericu)
datorată scăpărilor accidentale de ŃiŃei şi ape de zăcământ în zona de activitate a SNP Petrom – Schela Videle
28
PM-02-04 Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuarea de ape uzate insuficient epurate de la SC Suinprod SA Zimnicea - Ferma Zimnicea
28
PM-02-05 Poluarea apei pârâului Bratcov generată de evacuări de ape uzate insuficient epurate de la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) Roşiorii de Vede
20
PM-02-02 Poluarea râului CălmăŃui generată de evacuarea de ape uzate neepurate de la SC Romcip SA Salcia
28
PM-02-03 Poluarea râului CălmăŃui generată de evacuarea de ape uzate neepurate de la SC Suinprod SA Zimnicea - Ferma Dracea
28
PM-02-06 Poluarea apelor de suprafaŃă (râul Teleormanul) datorată evacuării de ape uzate neepurate (lipsă staŃie de epurare) de la SC Pigalex SA Alexandria
20
PM-02-08 Degradarea malurilor şi albiei minore a râului Vedea datorită activitaŃii balastierelor
16
PM-02-07 Poluarea apelor de suprafaŃă datorată scăpărilor accidentale de ŃiŃei şi apa de zăcământ în zona de activitate a SNP Petrom – Schela Poeni
19
PM-03 Poluarea solului si apelor subterane 23.1 PM-03-01 Poluarea solului şi apelor subterane cu produse petroliere şi
ape de zăcământ în zona schelelor petroliere Videle, Poeni 31
PM-03-02 Poluarea solului şi apelor subterane generată de exfiltratii din depozitele de deşeuri urbane şi rurale
28
PM-03-08 Poluarea solului şi apei subterane generată de lipsa reŃelelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare în mediul rural
27
PM-03-03 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC Avicola Buftea SA Turnu Măgurele
26
PM-03-04 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC King Hause SRL Mavrodin
26
PM-03-05 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca
26
91
PM-03-06 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC Avikaf Prod Impex SRL Videle
26
PM-03-07 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor animaliere SC Romcip SA Salcia şi SC Pigalex SA Alexandria
23
PM-03-09 Poluarea solului generată de antrenarea particulelor cu conŃinut de metale grele din depozitele de cenuşă de pirită generată de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
22
PM-03-10 Poluarea solului cu particule şi metale generată de emisiile din transportul rutier
20
PM-03-11 Poluarea solului cu particule şi compuşi acizi generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultate din instalaŃiile de ardere SC Terma Serv SRL Alexandria
19
PM-03-14 Poluarea solului şi apei subterane generată de stocarea temporară incorectă a dejecŃiilor animaliere în gospodăriile individuale
16
PM-03-13 Poluarea solului generată de depozitarea necorespunzatoare a deşeurilor (gips) rezultate din activitatea SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
15
PM-03-12 Poluarea solului generată de exfiltraŃii de ape uzate cu încarcare organică din bataluri
19
PM-04 Ape uzate menajere si industriale 24.7 PM-04-06 Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuări de ape uzate
industriale insuficient epurate de la SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
31
PM-04-01 Poluarea râului Vedea generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a municipiului Alexandria datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
31
PM-04-02 Poluarea râului Vedea generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate din staŃia de epurare a municipiul Roşiorii de Vede datorită uzurii fizice şi morale a echipamentelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
28
PM-04-03 Poluarea apei fluviului Dunărea generată de evacuarea de ape uzate menajere şi industriale insuficient epurate de la staŃia de epurare a mun. Turnu Măgurele datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
27
PM-04-07 Poluarea apei fuviului Dunăre generată de evacuări de ape uzate industriale insuficient epurate de la SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
27
PM-04-04 Poluarea apei fluviului Dunăre generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a oraşului Zimnicea datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru
27
92
controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
PM-04-05 Poluarea apei râului Glavacioc generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a oraşului Videle datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
19
PM-04-09 Poluarea apei râului Vedea generată de evacuările de ape uzate industriale insuficient epurate de la Depoul CFR Roşiorii de Vede
19
PM-04-10 Poluarea apei pârâului Bratcov generată de evacuările de ape uzate industriale insuficient epurate de la Compania de Transport Feroviar Roşiorii de Vede SA
19
PM-05 Probleme/aspecte generate de activitatile agr icole (cresterea animalelor si culturi de vegetale)
19.6
PM-05-01 Poluarea solului şi apelor subterane generată de utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice în agricultură
25
PM-05-03 Necesitatea introducerii celor mai bune tehnici disponibile în activitatea de creştere a animalelor
19
PM-05-04 Poluarea solului şi apelor subterane, afectarea calităŃii produselor generate de utilizarea preponderentă a îngrăşămintelor chimice în detrimentul îngrăşămintelor organice naturale
20
PM-05-05 Monitorizare insuficientă a calităŃii solului şi apei subterane pentru evaluarea zonelor unde se practică activităŃi agricole (culturi vegetale, creşterea animalelor)
18
PM-05-02 Afectarea calităŃii aerului şi solului prin arderea miriştilor 16 PM-06 Poluarea atmosferei 21.1
PM-06-01 Poluarea aerului cu NH3, NOx, SO2, CO2, CO, fluoruri şi pulberi generate de activităŃile de pe platforma chimică a SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
36
PM-06-02 Poluarea aerului cu NOx, SO2, CO2, CO, şi pulberi generate de activitatea SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
24
PM-06-03 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din activitatea de extracŃie şi generare abur tehnologic Schelele Videle, Poeni.
23
PM-06-04 Poluarea atmosferei datorită emisiilor de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile mari de ardere cu puterea nominală >50 MW în municipiul Alexandria – SC Terma Serv SRL
24
PM-06-05 Poluarea atmosferei generată de staŃiile de preparare a mixturilor asfaltice SC Teldrum SA Alexandria, Primăria Alexandria, SC Urbis SA Roşiorii de Vede
21
PM-06-11 Poluarea aerului cu compuşi organici volatili generată de emisiile rezultate din utilizarea solvenŃilor
16
PM-06-06 Poluarea aerului cu NO, SO2, CO2, CO si alte gaze si pulberi si oxizi metalici rezultate din activitatile de:vopsire vagoane, Compania de transport Feroviar Rosiorii de Vede
24
PM-06-07 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile de ardere în municipiul Roşiorii de
19
93
Vede – SC Terma Confort SRL
PM-06-08 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile de ardere în Videle – SC Publiserv SA
19
PM-06-09 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile de ardere şi utilizarea solvenŃilor la SC Koyo România SA Alexandria
19
PM-06-10 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din activitatea de refrigerare (NH3) şi producere abur tehnologic la SC Cicalex SA Alexandria
19
PM-06-13 Poluarea aerului generată de emisiile de compuşi organici volatili rezultaŃi din activitaŃile de aprovizionare, depozitare şi distribuŃie de SNP Petrom Bucureşti Sucursala PECO Teleorman şi alte staŃii de distribuŃie carburanŃi
15
PM-06-12 Poluarea aerului generată de emisiile rezultate din producŃia secundară de fontă cenuşie
15
PM-07 Degradarea mediului natural si construit: paduri, h abitate naturale, flora si fauna salbatica
18.0
PM-07-01 Lipsa inventarierii riguroase a speciilor de floră spontană şi faună salbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman
18
PM-07-02 Administrarea eficientă a retelei judetene de arii naturale protejate.
18
PM-07-03 Necesitatea atribuirii in custodie a noilor arii naturale protejate(Pădurea Pojorâtele şi Ostrovul Mare) în vederea conservării speciilor de floră spontană şi faună salbatică
18
PM-08 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale s i antropice
16.0
PM-08-01 Pericole de inundaŃii generate de lipsa amenajărilor şi protecŃiei împotriva inundaŃiilor pe cursuri de apă
24
PM-08-02 Terenuri supuse eroziunii 14 PM-08-03 ExistenŃa solurilor tasate 14 PM-08-04 ExistenŃa terenurilor cu exces de umiditate 14 PM-08-05 ExistenŃa solurilor acide 14
PM-09 Problematica starii de sanatate a populatiei in rel atie cu poluarea mediului
16.5
PM-09-01 Sistem deficitar de monitorizare a evoluŃiei sănătăŃii populaŃiei în raport cu calitatea mediului
19
PM-09-02 AbsenŃa datelor privind cuantificarea efectelor poluării mediului asupra sănătăŃii umane.
14
PM-10 Probleme/aspecte generate de urbanizarea medi ului 20.0
PM-10-01 Diminuarea şi degradarea spaŃiilor verzi în localităŃile urbane 21
PM-11 Probleme generate de gestiunea necorespunzatoare a deseurilor
27.0
PM-11-01 Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor menajere în localităŃile urbane şi rurale
36
PM-11-04 Poluarea aerului cu substante toxice şi periculoase generată de incinerarea necorespunzatoare a deşeurilor spitaliceşti din judeŃul Teleorman
22
94
PM-11-02 Poluarea mediului datorată gestiunii deşeurilor industriale toxice şi periculoase
28
PM-11-03 Poluarea mediului datorată depozitării necorespunzatoare a deşeurilor industriale - cenuşă de pirită şi fosfogips generată de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
22
PM-12 Aspecte privind educarea ecologica a publicul ui 16.0 PM-12-01 EducaŃia ecologică scazută la nivel comunitar 16 PM-12-02 Lipsa de cunoştinŃe privind legislaŃia de mediu în vigoare,
drepturi, obligaŃii şi responsabilităŃi a persoanelor fizice şi juridice
16
PM-13 Intarirea capacitatii institutionale a APM Te leorman 19.5
PM-13-01 PosibilităŃi limitate ale APM de control şi aplicare a măsurilor coercitive asupra poluatorilor
21
PM-13-02 Necesitatea autorizării laboratoarelor de analize fizico-chimice conform Ordinului MAPM 370/2003
18
PM-13-03 Resurse umane insuficiente pentru desfăşurarea activităŃii APM având în vedere noile sarcini pentru implementarea Directivelor UE şi derularea proiectelor cu finanŃare externă
18
PM-13-04 Lipsa echipamentelor pentru controlul emisiilor la sursă 18
Scor ierarhizare
Nr. crt.
Problema de mediu Ierarhizare
1. Probleme generate de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor 27.0
2. Ape uzate menajere şi industriale 24.7 3. Calitatea necorespunzătoare şi cantitatea insuficientă a apei potabile 24.3 4. Poluarea apei de suprafaŃă 23.4 5. Poluarea solului şi apelor subterane 23.1 6. Poluarea atmosferei 21.1 7. Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului 20.0
8. Probleme/aspecte generate de activitaŃile agricole (creşterea animalelor şi culturi de vegetale)
19.6
9. Intărirea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman 19.5
10. Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate naturale, flora şi fauna salbatică
18.0
11. Problematica stării de sănătate a populaŃiei în relaŃie cu poluarea mediului
16.5
12. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice 16.0 13. Aspecte privind educarea ecologică a publicului 16.0
Raportul privind Evaluarea Problemelor de Mediu conŃine definirea şi evaluarea în
detaliu a fiecărei probleme de mediu, pe categorii şi pe probleme individuale, în raport cu criteriile analizei comparative a riscului, luându-se în considerare prevederile legislaŃiei naŃionale, reglementărilor şi standardelor privind protecŃia mediului în vigoare. În conformitate cu metodologia descrisă în puctul 3.1 s-a procedat la stabilirea priorităŃilor pentru acŃiune.
95
Rezultatele sunt prezentate cu scoruri în lista de mai jos.
Cod problema
Problema de mediu Prioritizare
PM-01 Calitatea necorespunzatoare si cantitatea ins uficienta a apei potabile
97.5
PM-01-01 Asigurarea parŃială şi necorespunzătoare cu apă potabilă a localităŃilor urbane: Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle
100
PM-01-02 Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzatoare a apei potabile în localităŃile rurale
95
PM-02 Poluarea apei de suprafata 88.5 PM-02-01 Poluarea apelor de suprafaŃă (pâraul MilcovăŃ şi Sericu) datorată
scăpărilor accidentale de ŃiŃei şi ape de zăcământ în zona de activitate a SNP Petrom – Schela Videle
112
PM-02-04 Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuarea de ape uzate insuficient epurate de la SC Suinprod SA Zimnicea - Ferma Zimnicea
112
PM-02-05 Poluarea apei pârâului Bratcov generată de evacuări de ape uzate insuficient epurate de la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) Roşiorii de Vede
80
PM-02-02 Poluarea râului CălmăŃui generată de evacuarea de ape uzate neepurate de la SC Romcip SA Salcia
84
PM-02-03 Poluarea râului CălmăŃui generată de evacuarea de ape uzate neepurate de la SC Suinprod SA Zimnicea - Ferma Dracea
84
PM-02-06 Poluarea apelor de suprafaŃă (râul Teleormanul) datorată evacuării de ape uzate neepurate (lipsă staŃie de epurare) de la SC Pigalex SA Alexandria
80
PM-02-08 Degradarea malurilor şi albiei minore a râului Vedea datorită activitaŃii balastierelor
80
PM-02-07 Poluarea apelor de suprafaŃă datorată scăpărilor accidentale de ŃiŃei şi apa de zăcământ în zona de activitate a SNP Petrom – Schela Poeni
76
PM-03 Poluarea solului si apelor subterane 89.9 PM-03-01 Poluarea solului şi apelor subterane cu produse petroliere şi ape
de zăcământ în zona schelelor petroliere Videle, Poeni 124
PM-03-02 Poluarea solului şi apelor subterane generată de exfiltratii din depozitele de deşeuri urbane şi rurale
112
PM-03-08 Poluarea solului şi apei subterane generată de lipsa reŃelelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare în mediul rural
108
PM-03-03 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC Euro Casa Prod SRL Turnu Măgurele
104
PM-03-04 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC AT Grup Prod Impex SRL Draganesti Vlasca
104
PM-03-05 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de la SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca
104
PM-03-06 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor de
104
96
la SC Euro Casa Prod SRL Turnu Măgurele
PM-03-07 Poluarea solului şi apei subterane generată de depozitarea şi folosirea incorectă a dejecŃiilor animaliere SC Romcip SA Salcia şi SC Pigalex SA Alexandria
92
PM-03-09 Poluarea solului generată de antrenarea particulelor cu conŃinut de metale grele din depozitele de cenuşă de pirită generată de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
88
PM-03-10 Poluarea solului cu particule şi metale generată de emisiile din transportul rutier
80
PM-03-11 Poluarea solului cu particule şi compuşi acizi generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultate din instalaŃiile de ardere SC Terma Serv SRL Alexandria
76
PM-03-14 Poluarea solului şi apei subterane generată de stocarea temporară incorectă a dejecŃiilor animaliere în gospodăriile individuale
64
PM-03-13 Poluarea solului generată de depozitarea necorespunzatoare a deşeurilor (gips) rezultate din activitatea SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
60
PM-03-12 Poluarea solului generată de exfiltraŃii de ape uzate cu încarcare organică din batalurile
38
PM-04 Ape uzate menajere si industriale 93.1 PM-04-06 Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuări de ape uzate
industriale insuficient epurate de la SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
124
PM-04-01 Poluarea râului Vedea generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a municipiului Alexandria datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
124
PM-04-02 Poluarea râului Vedea generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate din staŃia de epurare a municipiul Roşiorii de Vede datorită uzurii fizice şi morale a echipamentelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
112
PM-04-03 Poluarea apei fluviului Dunărea generată de evacuarea de ape uzate menajere şi industriale insuficient epurate de la staŃia de epurare a mun. Turnu Măgurele datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
108
PM-04-07 Poluarea apei fuviului Dunăre generată de evacuări de ape uzate industriale insuficient epurate de la SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
108
PM-04-04 Poluarea apei fluviului Dunăre generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a oraşului Zimnicea datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
108
97
PM-04-05 Poluarea apei râului Glavacioc generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a oraşului Videle datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
76
PM-04-09 Poluarea apei râului Vedea generată de evacuările de ape uzate industriale insuficient epurate de la Depoul CFR Roşiorii de Vede
57
PM-04-10 Poluarea apei pârâului Bratcov generată de evacuările de ape uzate industriale insuficient epurate de la Compania de Transport Feroviar Roşiorii de Vede
57
PM-05 Probleme/aspecte generate de activitatile agr icole (cresterea animalelor si culturi de vegetale)
82.2
PM-05-01 Poluarea solului şi apelor subterane generată de utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice în agricultură
100
PM-05-03 Necesitatea introducerii celor mai bune tehnici disponibile în activitatea de creştere a animalelor
95
PM-05-04 Poluarea solului şi apelor subterane, afectarea calităŃii produselor generate de utilizarea preponderentă a îngrăşămintelor chimice în detrimentul îngrăşămintelor organice naturale
80
PM-05-05 Monitorizare insuficientă a calităŃii solului şi apei subterane pentru evaluarea zonelor unde se practică activităŃi agricole (culturi vegetale, creşterea animalelor)
72
PM-05-02 Afectarea calităŃii aerului şi solului prin arderea miriştilor 64 PM-06 Poluarea atmosferei 86.7
PM-06-01 Poluarea aerului cu NH3, NOx, SO2, CO2, CO, fluoruri şi pulberi generate de activitatile de pe platforma chimică a SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
144
PM-06-02 Poluarea aerului cu NOx, SO2, CO2, CO, şi pulberi generate de activitatea SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
96
PM-06-03 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din activitatea de extracŃie şi generare abur tehnologic Schelele Videle, Poeni.
92
PM-06-04 Poluarea atmosferei datorită emisiilor de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile mari de ardere cu puterea nominală >50 MW în municipiul Alexandria – SC Terma Serv SRL
96
PM-06-05 Poluarea atmosferei generată de staŃiile de preparare a mixturilor asfaltice SC Teldrum SA Alexandria, Primăria Alexandria, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede
84
PM-06-11 Poluarea aerului cu compuşi organici volatili generată de emisiile rezultate din utilizarea solvenŃilor
80
PM-06-06 Poluarea aerului cu NO, SO2, CO2, CO si alte gaze si pulberi si oxizi metalici rezultae din activitatile de:vopsire vagoane, Compania de transport Feroviar Rosiorii de Vede
96
PM-06-07 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile de ardere în municipiul Roşiorii de Vede – SC Apa Serv SA
76
PM-06-08 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile de ardere în Videle – SC Publiserv SA
76
PM-06-09 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile de ardere şi utilizarea solvenŃilor la SC Koyo România SA Alexandria
76
98
PM-06-10 Poluarea aerului generată de emisiile de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din activitatea de refrigerare (NH3) şi producere abur tehnologic la SC Cicalex SA Alexandria
76
PM-06-13 Poluarea aerului generată de emisiile de compuşi organici volatili rezultaŃi din activitaŃile de aprovizionare, depozitare şi distribuŃie de SNP Petrom Bucureşti Sucursala PECO Teleorman şi alte staŃii de distribuŃie carburanŃi
75
PM-06-12 Poluarea aerului generată de emisiile rezultate din producŃia secundară de fontă cenuşie
60
PM-07 Degradarea mediului natural si construit: pad uri, habitate naturale, flora si fauna salbatica
90.0
PM-07-01 Lipsa inventarierii riguroase a speciilor de floră spontană şi faună salbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman
90
PM-07-02 Administrarea eficientă a retelei judetene de arii naturale protejate. 90
PM-07-03 Necesitatea atribuirii in custodie a noilor arii naturale protejate(Pădurea Pojorâtele şi Ostrovul Mare) în vederea conservării speciilor de floră spontană şi faună salbatică
90
PM-08 Pericole generate de catastrofe/fenomene natu rale si antropice
59.2
PM-08-01 Pericole de inundaŃii generate de lipsa amenajărilor şi protecŃiei împotriva inundaŃiilor pe cursuri de apă
72
PM-08-02 Terenuri supuse eroziunii 56 PM-08-03 ExistenŃa solurilor tasate 56 PM-08-04 ExistenŃa terenurilor cu exces de umiditate 56 PM-08-05 ExistenŃa solurilor acide 56
PM-09 Problematica starii de sanatate a populatiei in relatie cu poluarea mediului
66.0
PM-09-01 Sistem deficitar de monitorizare a evoluŃiei sănătăŃii populaŃiei în raport cu calitatea mediului
76
PM-09-02 AbsenŃa datelor privind cuantificarea efectelor poluării mediului asupra sănătăŃii umane.
56
PM-10 Probleme/aspecte generate de urbanizarea medi ului 80.0
PM-10-01 Diminuarea si degradarea spatiilor verzi in localitatile urbane 84
PM-11 Probleme generate de gestiunea necorespunzato are a deseurilor
95.5
PM-11-01 Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor menajere în localităŃile urbane şi rurale
144
PM-11-04 Poluarea aerului cu substante toxice şi periculoase generată de incinerarea necorespunzatoare a deşeurilor spitaliceşti din judeŃul Teleorman
88
PM-11-02 Poluarea mediului datorată gestiunii deşeurilor industriale toxice şi periculoase
84
PM-11-03 Poluarea mediului datorată depozitării necorespunzatoare a deşeurilor industriale - cenuşă de pirită şi fosfogips generată de SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
66
PM-12 Aspecte privind educarea ecologica a publicul ui 80.0 PM-12-01 EducaŃia ecologică scazută la nivel comunitar 80
99
PM-12-02 Lipsa de cunoştinŃe privind legislaŃia de mediu în vigoare, drepturi, obligaŃii şi responsabilităŃi a persoanelor fizice şi juridice
80
PM-13 Intarirea capacitatii institutionale a APM Te leorman 78.0
PM-13-01 PosibilităŃi limitate ale APM de control şi aplicare a măsurilor coercitive asupra poluatorilor
84
PM-13-02 Necesitatea autorizării laboratoarelor de analize fizico-chimice conform Ordinului MAPM 370/2003
72
PM-13-03 Resurse umane insuficiente pentru desfăşurarea activităŃii APM având în vedere noile sarcini pentru implementarea Directivelor UE şi derularea proiectelor cu finanŃare externă
72
PM-13-04 Lipsa echipamentelor pentru controlul emisiilor la sursă 72
Scor prioritizare
Nr.crt Cod problema
Problema de mediu Prioritizare
1. PM-01 Calitatea necorespunzatoare şi cantitatea insuficientă a apei potabile
97.5
2. PM-11 Probleme generate de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor 95.5 3. PM-04 Ape uzate menajere şi industriale 93.1 4. PM-02 Poluarea apei de suprafaŃă 88.5 5. PM-07 Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate
naturale, flora şi fauna sălbatică 90.0
6. PM-03 Poluarea solului şi apelor subterane 89.9 7. PM-06 Poluarea atmosferei 86.7 8. PM-05 Probleme/aspecte generate de activitatile agricole (creşterea
animalelor şi culturi de vegetale) 82.2
9. PM-10 Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului 80.0 10. PM-12 Aspecte privind educarea ecologică a publicului 80.0 11. PM-13 Intărirea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman 78.0 12. PM-09 Problematica stării de sănătate a populaŃiei în relaŃie cu poluarea
mediului 66.0
13. PM-08 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice 59.2 Procesul de stabilire a prioritatilor de mediu pentru actiune bazat pe analiza multicriteriala a evidentiat urmatoarele probleme ca avand cea mai mare prioritate pentru solutionare:
Cod
problem ă Problema de mediu Prioritizare
PM-01 Calitatea necorespunz ătoare şi cantitatea insuficient ă a apei potabile
PM-01-01 Asigurarea parŃială şi necorespunzătoare cu apă potabilă a localităŃilor urbane: Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle
100
PM-01-02 Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzătoare a apei potabile în localităŃile rurale
100
PM-02 Poluarea apei de suprafa Ńă
100
PM-02-01 Poluarea apelor de suprafaŃă (pâraul MilcovăŃ şi Sericu) datorată scăpărilor accidentale de ŃiŃei şi ape de zăcământ în zona de activitate a SNP Petrom – Schela Videle
112
PM-02-04 Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuarea de ape uzate insuficient epurate de la SC Suinprod SA Zimnicea - Ferma Zimnicea
112
PM-02-02 Poluarea râului CălmăŃui generată de evacuarea de ape uzate neepurate de la SC Romcip SA Salcia
84
PM-02-03 Poluarea râului CălmăŃui generată de evacuarea de ape uzate neepurate de la SC Suinprod SA Zimnicea - Ferma Dracea
84
PM-03 Poluarea solului şi apelor subterane PM-03-01 Poluarea solului si apelor subterane cu produse petroliere si
ape de zăcământ în zona schelelor petroliere Videle, Poeni 124
PM-03-02 Poluarea solului şi apei subterane generată de lipsa reŃelelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare în mediul rural
112
PM-04 Ape uzate menajere şi industriale PM-04-06 Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuări de ape uzate
industriale insuficient epurate de la SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
124
PM-04-01 Poluarea râului Vedea generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a municipiului Alexandria datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
124
PM-04-02 Poluarea râului Vedea generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate din staŃia de epurare a municipiul Roşiorii de Vede datorită uzurii fizice şi morale a echipamentelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
112
PM-04-03 Poluarea apei fluviului Dunărea generată de evacuarea de ape uzate menajere şi industriale insuficient epurate de la staŃia de epurare a mun. Turnu Măgurele datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
108
PM-05 Probleme/aspecte generate de activit ăŃile agricole (creşterea animalelor şi culturi de vegetale)
PM-05-01 Poluarea solului şi apelor subterane generată de utilizarea pesticidelor în agricultură
100
PM-05-03 Necesitatea introducerii celor mai bune tehnici disponibile în activitatea de creştere a animalelor
95
PM-06 Poluarea atmosferei PM-06-01 Poluarea aerului cu NH3, NOx, SO2, CO2, CO, fluoruri şi
pulberi generate de activitatile de pe platforma chimică a SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
144
PM-06-02 Poluarea aerului cu NOx, SO2, CO2, CO, şi pulberi generate de activitatea SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
96
PM-06-04 Poluarea atmosferei datorită emisiilor de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile mari de ardere cu puterea nominală >50
96
101
MW în municipiul Alexandria – SC Terma Serv SRL
PM-06-06 Poluarea atmosferei datorită emisiilor de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile mari de ardere cu puterea nominală >50 MW în municipiul Turnu Magurele – SC Calor Serv SRL
96
PM-07 Degradarea mediului natural şi construit: p ăduri, habitate naturale, flor ă şi faun ă salbatic ă
PM-07-01 Lipsa inventarierii riguroase a speciilor de floră spontană şi faună salbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman
90
PM-07-02 Administrarea eficientă a retelei judetene de arii naturale protejate.
90
PM-07-03 Necesitatea atribuirii in custodie a noilor arii naturale protejate(Pădurea Pojorâtele şi Ostrovul Mare) în vederea conservării speciilor de floră spontană şi faună salbatică
90
PM-08 Pericole generate de catastrofe/fenomene natu rale şi antropice
PM-08-01 Pericole de inundaŃii generate de lipsa amenajarilor şi protecŃiei împotriva inundaŃiilor pe cursuri de apa
72
PM-09 Problematica st ării de s ănătate a popula Ńiei în rela Ńie cu poluarea mediului
PM-09-01 Sistem deficitar de monitorizare a evoluŃiei sănătăŃii populaŃiei în raport cu calitatea mediului
76
PM-10 Probleme/aspecte generate de urbanizarea medi ului
PM-10-01 Diminuarea şi degradarea spaŃiilor verzi în localităŃile urbane 84
PM-11 Probleme generate de gestiunea necorespunzato are a deşeurilor
PM-11-01 Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzatoare a deşeurilor menajere în localităŃile urbane şi rurale
144
PM-11-04 Poluarea aerului cu substante toxice şi periculoase generată de incinerarea necorespunzătoare a deşeurilor spitaliceşti din judeŃul Teleorman
88
PM-12 Aspecte privind educarea ecologic ă a publicului PM-12-01 EducaŃia ecologică scazută la nivel comunitar 85 PM-12-02 Lipsa de cunoştinŃe privind legislaŃia de mediu în vigoare,
drepturi, obligaŃii şi responsabilităŃi a persoanelor fizice şi juridice
85
PM-13 Intărirea capacit ăŃii institu Ńionale a APM Teleorman
PM-13-01 PosibilităŃi limitate de control şi de aplicare a mşsurilor coercitive ale APM asupra poluatorilor
84
PM-13-02 Resurse umane insuficiente pentru desfăsurarea activităŃii APM Ńinând cont de noile sarcini pentru implementarea Directivelor UE şi derularea proiectelor cu finanŃare externă
72
PM-13-03 Resurse umane insuficiente pentru desfăşurarea activităŃii APM având în vedere noile sarcini pentru implementarea Directivelor UE şi derularea proiectelor cu finantare externă
72
PM-13-04 Lipsa echipamentelor pentru controlul emisiilor la sursă 72
Planul Local de AcŃiune pentru Mediu al JudeŃului TELEORMAN
4.1 AcŃiuni strategice pentru protecŃia mediului în judeŃul TELEORMAN
Introducere
Atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman, este împuternicită şi obligată să aplice legislaŃia de protecŃie a mediului în judeŃul Teleorman.
Potrivit Programului de AcŃiune pentru Mediul Înconjurător aprobat prin HG. 455/23.05.2001, privind aprobarea Planului de acŃiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Teleorman îi revin obligaŃii privind: protecŃia şi conservarea naturii şi a diversităŃii biologice; dezvoltarea şi administrarea reŃelei de arii protejate; apărarea împotriva calamităŃilor naturale şi accidentelor; protecŃia ecosistemului Dunării; ecologizarea agriculturii; aplicarea fermă a legislaŃiei de mediu la sistemul de norme, standarde şi reglementări al Uniunii Europene; dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă; gestiunea deşeurilor urbane şi industriale; consolidarea capacităŃilor instituŃionale şi formarea competenŃelor necesare; constituirea fondului de mediu; facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităŃi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a judeŃului; conservarea şi dezvoltarea capitalului uman în domeniul mediului; îmbunătăŃirea sistemului educaŃional formativ şi informativ în vederea formării unei educaŃii civice şi ecologice a populaŃiei; dezvoltarea durabilă a judeŃului.
Prin realizarea PLAM, APM Teleorman întocmeşte o strategie pentru protecŃia mediului înconjurător, la nivelul judeŃului.
Pentru ca PLAM să fie eficient, este necesar ca recomandările ce rezultă din acesta să fie corelate cu celelalte procese de planificare atât la nivelul diferitelor sectoare de activitate, cât şi la nivelul administraŃiilor judeŃene locale (Planul de amenajare al teritoriului, Planul general al infrastructurii, Bugete anuale). PLAM serveşte astfel drept ghid pe termen lung al acŃiunilor pentru mediu ale comunităŃii.
Totodată, acest document reprezintă o bază oficială pentru elaborarea planurilor de finanŃare, pentru elaborarea şi aprobarea proiectelor prioritare de investiŃii de mediu, inclusiv prin colaborarea internaŃională. În acest fel, PLAM deschide perspectiva îmbunătăŃirii condiŃiilor de mediu, a sănătăŃii şi a calităŃii vieŃii populaŃiei din judeŃul Teleorman.
Stabilirea, obiectivelor, Ńintelor şi indicatorilor
În vederea elaborării PLAM pentru fiecare tip de problemă identificată s-au stabilit : Obiective generale - reprezintă elemente de îndrumare strategică a eforturilor pe termen
lung pentru rezolvarea problemei de mediu. Obiectivele generale oferă oportunitatea stabilirii consensului între părŃile interesate în legătură cu ceea ce se urmăreşte a se realiza într-o perioadă definită de timp. Ele oferă cadrul ce asigură formularea şi implementarea unui set de obiective şi acŃiuni pentru mediu. Obiectivele generale stabilite în cadrul PLAM pentru judeŃul Teleorman sunt specificate în cadrul fiecărei matrici plan.
Obiective specifice - reprezintă pentru fiecare obiectiv general angajamentele care trebuie atinse pentru realizarea acestora. Dezvoltarea obiectivelor specifice debutează cu revederea evaluării problemelor/aspectelor de mediu descriind în cadrul acestor evaluări cauzele şi impactul problemei respective asupra mediului. Obiectivele reformulează problema într-o manieră afirmativă şi îndrumă selectarea tipurilor de acŃiuni necesare a fi realizate într-o perioadă de timp.
Obiectivele specifice stabilite în cadrul PLAM pentru judeŃul Teleorman sunt specificate în cadrul fiecărei matrici plan.
Odată stabilite obiectivele generale şi specifice s-au selectat Ńintele şi indicatorii utilizaŃi în măsurarea eficienŃei acŃiunilor ce se vor întreprinde.
łintele sunt sarcinile cuantificabile necesare a fi implementate într-un anumit interval de timp. łintele stabilite în cadrul PLAM pentru judeŃul Teleorman sunt specificate în cadrul fiecărei matrici plan.
Indicatorii sunt instrumente cuantificabile utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în implementarea PLAM. Indicatorii ajută la evaluarea stadiului de realizare a obiectivului propus. Indicatorii stabiliŃi în cadrul PLAM sunt specificaŃi în cadrul fiecărei matrici plan.
Pe baza obiectivelor generale, a obiectivelor specifice şi a Ńintelor stabilite, s-au identificat acŃiunile necesare pentru atingerea acestora.
Recomand ări cadru pentru protejarea componentelor de mediu
În procesul de identificare al problemelor ce afectează apele de suprafaŃă şi subterane din judeŃul Teleorman s-a stabilit faptul că riscurile majore sunt legate de neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei prelevate şi evacuate. Pentru rezolvarea problemei s-a considerat necesar a fi atinse următoarele obiective specifice:
• Asigurarea cantităŃii şi calităŃii apei potabile în mediul urban; • Asigurarea apei potabile în mediul rural; • Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere din localităŃile urbane; • Canalizarea şi epurarea apelor uzate în mediul rural; • ProtecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din activităŃi agricole; • Reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane cauzate de substanŃe
periculoase. Pentru atingerea primelor patru obiective specifice este necesară implicarea autorităŃilor
locale şi judeŃene care au o responsabilitate directă în legătură cu acestea şi pot folosi o gamă largă de instrumente specifice. Între instrumentele care se pot aplica se menŃionează acordarea de asistentă în identificarea de surse de finanŃare şi promovarea de noi tehnologii, cu accent deosebit pe utilizarea de tehnologii curate. AutorităŃile locale ar trebui să aibă în vedere situaŃia existentă în prezent, putând promova stimulente sau facilităŃi economice, atingerea unui nivel corespunzător de pregătire a personalului angajat şi promovarea bunelor practici.
Pornind de la recomandările UE (Directiva 91/271/EEC), s-a stabilit că orice localitate cu peste 2000 locuitori echivalenti trebuie să dispună de sisteme centralizate de canalizare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate. În prezent, în judeŃul Teleorman există sisteme de canalizare şi staŃii de epurare în localităŃile urbane. Pentru localităŃile rurale în cea mai mare parte reŃelele de canalizare lipsesc şi doar unele comune dispun de reŃele de canalizare parŃiale. Pentru localităŃile urbane, sistemele de canalizare nu acoperă în totalitate aceste localităŃi, iar staŃiile de epurare necesită lucrări de extindere şi modernizare. Pentru rezolvarea acestor probleme în mediul rural se recomandă realizarea lucrărilor necesare pe grupe de localităŃi (sate) care să Ńină seama de condiŃiile concrete fizico-geografice şi nu de apartenenŃă administrativ teritorială.
Un aspect care nu trebuie neglijat este acela al utilizării eficiente a resurselor de apă atât la utilizatorii casnici, cât şi la cei industriali, aspect care poate fi rezolvat prin realizarea unui bun management în alimentarea şi consumul de apă.
Un domeniu prioritar în managementul general al apei la nivelul judeŃului trebuie să se refere şi la asigurarea cu apă potabilă de bună calitate pentru toŃi locuitorii.
În ceea ce priveşte poluarea apelor cu nitraŃi proveniŃi din surse aferente activităŃilor agricole este necesar a se delimita cele patru surse principale de poluare:
• nitraŃi proveniŃi din mineralizarea deşeurilor şi dejecŃiilor menajere; • nitraŃi proveniŃi din fermentarea nedirijată sau dirijată necorespunzător a deşeurilor şi a
apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; • nitraŃi proveniŃi din îngrăşăminte chimice; • nitraŃi proveniŃi din mineralizarea humusului.
O cerinŃă a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol să aplice recomandările privind modul de depozitare, transport şi utilizare a diferitelor tipuri de îngrăşăminte chimice şi organice şi să cunoască foarte bine condiŃiile de aplicare a acestora.
În ceea ce priveşte posibila poluare a apelor cu substanŃe periculoase este recomandabil a se cunoaşte situaŃia existentă şi a se monitoriza secŃiunile în care concentraŃia unor astfel de substanŃe nu s-a înscris în valorile limită admisibile, astfel încât să se prevină pericolele şi accidentele în care sunt implicate substanŃe periculoase.
Recomand ări cadru pentru componenta de mediu aer ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului Obiective generale:
• Măsuri de îmbunătăŃire a calităŃii aerului prin scăderea emisiilor; • Sprijinirea introducerii de „tehnologii curate“; • Transpunerea legislativă şi implementarea cerinŃelor UE.
Obiective specifice: • APM Teleorman asigură monitorizarea permanentă a calităŃii atmosferei prin “Sistemul
comun de monitorizare a calităŃii aerului în zona de frontieră româno-bulgară” elaborat în cadrul proiectului PHARE CBC RO9911;
• Implementarea proiectului PHARE 000-623-03 – „Dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) pentru emisiile de compuşi organici volatili (COV), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) şi metale grele din surse staŃionare în regiunile de frontieră dintre Bulgaria şi România, de-a lungul Dunării inferioare”;
• Implementarea proiectului PHARE CBC RO 2003/005-701-03- „Dezvoltarea unui program de management al calităŃii aerului pentru regiunea română, de-a lungul graniŃei cu Bulgaria, pe cursul inferior al Dunării”
• Implementarea proiectului PHARE CBC RO 2003/005-551.04.11.01 “Procurarea de echipamente necesare in scopul creearii unui sistem adecvat de monitorizare si raportare a radioactivitatii mediului”
• Conştientizarea conducerilor unităŃilor poluatoare în vederea automonitorizării emisiilor; • Înlocuirea combustibililor solizi şi lichizi cu gaze naturale, prin realizarea reŃelei de
aducŃiune şi distribuŃie a gazelor naturale; • Se recomandă conservarea fondului forestier atât pentru producŃia de biomasă dar şi
pentru funcŃiile de protecŃie a mediului înconjurător şi anume: funcŃia hidrologică, funcŃia de protecŃie a solului şi de asigurare a stabilităŃii terenurilor, funcŃia de ameliorare a factorilor climatici şi aceea de purificare a atmosferei.
Recomand ări cadru pentru componenta de mediu sol
Strategia judeŃeană de îmbunătăŃire a calităŃii solului trebuie să se focalizeze în special pe:
• reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri urbane şi rurale amenajate necorespunzător;
• reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri industriale; • reducerea poluării datorată deversării de apă sărată şi ŃiŃei; • diminuarea efectelor fenomenelor naturale (eroziune, alunecări de teren, ş.a.);
În acest sens este recomandată implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, care să aibă la bază promovarea următoarelor principii:
• prevenirea apariŃiei deşeurilor; • minimizarea cantităŃii de deşeuri produse; • promovarea reciclării şi reutilizării; • optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel
valorificate. Reducerea poluării datorată deversării de apă sărată şi ŃiŃei se poate realiza prin limitarea
efectelor negative asupra solului, apelor subterane şi vegetaŃiei prin aplicarea unor măsuri corespunzătoare pe diferitele componente şi anume: extracŃie, transport, depozitare.
Diminuarea efectelor fenomenelor naturale implică refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective, dar este necesară şi aplicarea măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic şi agricol cât mai bun.
Recomand ări cadru pentru p ăduri, zone naturale şi arii protejate Protec Ńia ecosistemului Dun ării Obiective generale:
• Intensificarea preocupărilor privind recunoaşterea importanŃei fostei lunci inundabile a Dunării în controlul poluării cu nutrienŃi a apelor fluviului;
• Implicarea celorlalte autorităŃi locale şi naŃionale în evaluarea posibilului potenŃial de reconstrucŃie ecologică a fostei lunci inundabile a Dunării;
• Monitorizarea permanentă a calităŃii apelor Dunării; • Inventarierea şi supravegherea surselor de poluare a apelor Dunării; • Asigurarea schimbului de informaŃii şi date cu organele teritoriale pentru protecŃia mediului
din Bulgaria, cu respectarea prevederilor ConvenŃiei de la Helsinki (1992) privind protecŃia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaŃionale, ale ConvenŃiei de la Sofia (1994) privind cooperarea pentru protecŃia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, precum şi ale ConvenŃiei internaŃionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave;
• Realizarea de instalaŃii portuare pentru prelucrare, stocare şi tratare a deşeurilor provenite de la navele fluviale.
Obiective specifice: • APM Teleorman împreună cu SGA Teleorman va realiza şi reactualiză inventarul surselor
potenŃial poluatoare ale fluviului Dunărea; • APM Teleorman împreună cu Garda de Mediu va controla respectarea prevederilor
documentelor de autorizare şi ale programelor de conformare, sancŃionând, la nevoie, nerespectarea acestora;
• Impulsionarea şi colaborarea cu celelalte autorităŃi locale în realizarea obiectivelor care vizează protecŃia calităŃii apelor Dunării şi a întregului ecosistem al acesteia. ProtecŃia şi conservarea naturii şi a diversităŃii biologice Obiective generale:
• Evaluarea diversităŃii biologice în judeŃ; • Stimularea participării la acŃiunile de conservare a diversităŃii biologice a organizaŃiilor
neguvernamentale din judeŃ;
• Stimularea participării autorităŃilor locale ONG-uri şi a altor entităŃi interesate la acŃiunile de conştientizare şi informare a publicului cu privire la necesitatea protejării şi conservării naturii şi diversităŃii biologice.
Obiective specifice: • APM Teleorman se va implica, alături de autoritatea centrală de mediu şi Academia
Româna în inventarierea speciilor de floră şi faună sălbatică de interes ştiinŃific pe teritoriul judeŃului;
• Colaborarea cu autorităŃile teritoriale pentru agricultură, silvicultură, cu Prefectura şi Primăriile din judeŃ pentru identificarea terenurilor degradate pentru alte folosinŃe şi împădurirea lor precum şi realizarea perdelelor de protecŃie, potrivit prevederilor legale;
• Supravegherea comerŃului cu flora şi fauna sălbatică din judeŃ prin autorizarea persoanelor fizice şi juridice care recoltează/capturează flora/fauna sălbatică în vederea comercializării lor pe piaŃă internă.
Administrarea ariilor protejate din judeŃ
• Conservarea diversităŃii biologice prin organizarea reŃelei judeŃene de arii protejate; • Verificarea respectării legislaŃiei în domeniul protecŃiei naturii şi a modului de administrare
al ariilor naturale protejate din judeŃul Teleorman conform legislaŃiei de mediu în vigoare; • Inventarierea ecosistemelor terestre şi acvatice naturale neafectate antropic în vederea
declarării unor noi arii naturale protejate. Obiective specifice:
• Administrarea eficienta a noilor arii naturale protejate, prin incredintarea in custodie a acestora (Pădurea Pojorâtele si Ostrovul Mare).
Recomand ări cadru pentru ecologizarea agriculturii şi dezvoltarea rural ă
durabil ă Obiective generale:
• Încurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurală durabilă; • ProtecŃia, conservarea şi refacerea diversităŃii biologice specifice agrosistemelor prin
încurajarea proiectelor care vizează aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile;
• Colaborarea cu instituŃiile de profil pentru inventarierea terenurilor degradate aparŃinând fondului funciar, în vederea reabilitării acestora.
Obiective specifice: • Promovarea propunerilor de proiecte care vizează ecologizarea agriculturii locale; • Supravegherea continuă a calităŃii factorilor de mediu din zona rurală a judeŃului
Teleorman; • SusŃinerea propunerilor de finantare pentru accesarea Instrumentelor Structurale.
Recomand ări cadru pentru extinderea spa Ńiilor verzi din zonele urbane
Obiectiv general: • Urmărirea respectării normelor Regulamentului General de Urbanism privind raportul
număr locuitori/spaŃii verzi în localităŃile urbane. Obiectiv specific:
• Realizarea de noi spaŃii verzi în interiorul localităŃilor urbane din judeŃ şi îmbunătăŃirea celor existente.
Recomand ări cadru privind gestiunea de şeurilor urbane şi industriale Obiective generale: APM Teleorman va încuraja şi colabora pentru:
• Aplicarea planului judeŃean de gestionare a deşeurilor; • Aplicarea unor tehnologii moderne care generează mai puŃine deşeuri; • Utilizarea deşeurilor în scopuri economice; • Crearea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor urbane şi industriale; • Implementarea unor instrumente economice locale a căror aplicare să contribuie la
micşorarea cantităŃilor de deşeuri, reciclarea şi reutilizarea acestora; • Eliminarea depozitării necontrolate; • ReconstrucŃia ecologică a zonelor care au fost afectate de depozitarea deşeurilor; • Realizarea unui depozit ecologic de deşeuri menajere în judeŃul Teleorman; • Recuperarea unui procent de 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje; • Reciclarea unui procent de 25% din greutatea totala a materialelor de ambalaj conŃinute în
deşeurile de ambalaj recuperate cu un procent de minim 15% din greutatea fiecărui tip de material de ambalaj;
• Recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje până în anul 2010; • Reducerea cu 35% a cantităŃii de deşeuri biodegradabile municipale produse/depozitate în
anul 2001 şi raportată în anul 2002, până în anul 2017; • Gospodărirea deşeurilor menajere urbane şi rurale în sistem integrat conform normelor UE
şi legislaŃiei în vigoare. Obiective specifice:
• Realizarea proiectului „ Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor în JudeŃul Teleorman” • Realizarea proiectului „Asistenta Tehnica pentru Pregatirea Proiectelor in Sectorul de Apa
Potabila si Apa Uzata din Romania – Reabilitarea si extinderea retelelor de canalizarea si reabilitarea statiilor de epurare mediul urban"
Recomand ări cadru pentru îmbun ătăŃirea sistemului educa Ńional formativ şi informativ în vederea form ării unei educa Ńii civice şi ecologice a popula Ńiei
Obiective generale:
• Colaborarea, încurajarea şi sprijinirea oricăror iniŃiative ale celorlalŃi factori interesaŃi în educarea ecologică a populaŃiei judeŃului;
• Întocmirea unui plan local de acŃiune pentru educarea civică şi ecologică a populaŃiei; • Colaborarea cu organizaŃiile neguvernamentale din judeŃ în scopul formării unei educaŃii
civice şi ecologice a populaŃiei. Obiective specifice
• Impulsionarea elevilor spre acŃiuni cu caracter ecologico-aplicativ; • Educarea populaŃiei şcolare în vederea depozitării controlate şi selective a deşeurilor; • Colaborarea cu organizaŃiile nonguvernamentale pentru realizarea filmelor ecologico-
educative necesare pentru formarea tinerilor în spiritul răspunderii civice faŃă de mediul înconjurător;
• Utilizarea tuturor mijloacelor specifice activităŃii de informare şi educare ecologică a populaŃiei judeŃului.
• Marcarea tuturor evenimentelor importante din domeniul protecŃiei mediului, în scopul sensibilizării opiniei publice.
Recomand ări cadru pentru ap ărarea împotriva calamit ăŃilor naturale şi
polu ărilor accidentale Obiective generale:
• Sporirea capacităŃii de prevenire, control şi intervenŃie în caz de calamităŃi naturale şi poluări accidentale, prin realizarea unui sistem perfecŃionat de monitorizare integrată a factorilor de mediu;
• Informarea operativă a autorităŃii centrale de mediu, a altor autorităŃi locale (Prefectura, Garda de Mediu, Consiliul JudeŃean, Comisia JudeŃeană şi Municipală de Apărare Împotriva Fenomenelor Periculoase, administraŃia publică locală) asupra oricăror evenimente deosebite care aduc prejudicii mediului şi sănătăŃii publice;
• Încurajarea dezvoltării unor sisteme de automonitorizare la agenŃii economici a căror activitate creează un impact deosebit asupra mediului şi care prezintă un grad sporit de risc la poluări accidentale;
• Încurajarea dotării agenŃilor economici cu mijloace de intervenŃie rapidă în caz de poluare accidentală;
• Colaborarea permanentă cu Comisia de Apărare Împotriva InundaŃiilor şi Fenomenelor Meteorologice Periculoase în vederea abordării celor mai bune măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor calamităŃilor naturale asupra mediului înconjurător, precum şi a complicaŃiilor care pot decurge din astfel de situaŃii.
Obiective specifice: • Intensificarea preocupărilor pentru atragerea de fonduri, în vederea dotării APM Teleorman
cu aparatură mobilă performantă de laborator pentru monitorizarea emisiilor; • Impunerea obligativităŃii asigurării pentru daune, conform art. 81 din Legea 137/1995,
republicată cu modificările şi completările ulterioare a agenŃilor economici ce desfăşoară activităŃi cu impact semnificativ asupra mediului;
• APM Teleorman va asigura o bună funcŃionare a fluxului informaŃional în cazul producerii calamităŃilor naturale şi accidentelor de mediu, în vederea soluŃionării acestora în timp util;
• APM Teleorman, împreună cu Garda de Mediu , va acŃiona conform legii, solicitând obiectivelor economice cu riscuri majore de impact asupra mediului măsuri speciale pentru evitarea accidentelor de mediu.
Identificarea priorităŃilor pentru acŃiune
Următorul pas în elaborarea PLAM este identificarea acŃiunilor specifice. În timp ce viziunea comunităŃii asigură cadrul general, iar obiectivele şi Ńintele de mediu servesc drept jaloane pentru identificarea acŃiunilor, acŃiunile servesc la atingerea obiectivelor şi Ńintelor.
Obiectivul de mediu reprezintă o transcriere a problemei de mediu într-o manieră afirmativă, anticipativă şi exprimă în mod sintetic tipurile de acŃiuni esenŃial a fi realizate într-un anumit interval de timp.
łintele reprezintă sarcini cuantificabile necesare a fi realizate în intervalul de timp specificat.
Indicatorii reprezintă măsura realizării obiectivelor de mediu şi a Ńintelor, precum şi măsura îmbunătăŃirii vieŃii populaŃiei din comunitate prin rezultatele obŃinute.
AcŃiunile reprezintă activităŃile concrete care servesc la atingerea obiectivelor şi Ńintelor.
Planul Local de AcŃiune pentru Mediu conŃine pentru fiecare problemă individuală de mediu, un set de acŃiuni coerente şi consistente a căror implementare convergentă face posibilă soluŃionarea problemei căreia i se adresează.
Baza pentru identificarea şi selectarea acŃiunilor posibile a constat pe de o parte în punctele tari existente în judeŃ la nivelul autorităŃilor, instituŃiilor şi societăŃii civile, iar pe de altă parte în oportunităŃile oferite de forŃele exterioare judeŃului (legislaŃie, posibilitatea unor finanŃări din bugetul statului sau surse externe), cum sunt:
• Necesitatea respectării şi aplicării legislaŃiei existente în domeniul protecŃiei mediului şi administraŃiei publice locale;
• Necesitatea atingerii standardelor UE, în domeniul protecŃiei mediului; • Fenomenul de transpunere a Directivelor UE în legislaŃia naŃională; • Suportul autorităŃii administrative (Prefectura, Consiliul JudeŃean) pentru PLAM; • ExperienŃa şi capacitatea în managementul mediului a autorităŃilor judeŃene; • ExistenŃa unor proiecte şi acŃiuni pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor de mediu din judeŃ,
inclusiv prin colaborare internaŃională; • ExistenŃa unui mediu de afaceri propice.
Identificarea şi selectarea acŃiunilor posibile a avut în vedere, de asemenea, punctele slabe existente (lipsa de fonduri, personal insuficient, insuficienta colaborare cu instituŃii din alte domenii), urmărindu-se compensarea acestora prin acŃiuni care să vizeze îmbunătăŃirea şi/sau întărirea capacităŃilor unor domenii.
Planul Local de AcŃiune pentru Mediu oferă o bună oportunitate pentru instituirea unei colaborări benefice între instituŃii, pentru realizarea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat, organizaŃii şi cetăŃeni în vederea soluŃionării problemelor de mediu, precum şi pentru obŃinerea unor beneficii economice şi sociale.
AcŃiunile posibile selectate incluse în Planul Local de AcŃiune au fost grupate în cinci categorii:
• Măsuri tehnologice – acŃiuni care implică eforturi colective sau individuale pentru soluŃionarea problemelor de mediu, care pot fi administrate fie de administraŃia locală, fie de companii de utilităŃi, societăŃi, contractori privaŃi;
• AcŃiuni legislative şi de reglementare – acŃiuni care solicită societăŃilor conformarea cu reglementările de mediu specifice şi implementarea de măsuri pentru reducerea poluării mediului;
• Stimulente economice – acŃiune care conduce la modificarea comportării poluatorilor prin scutirea de taxe pentru a-i stimula în găsirea celor mai eficiente mijloace de reducere a poluării;
• Educarea publicului şi instruirea personalului - programele de educare a publicului joacă un rol crucial în educarea cetăŃenilor şi a societăŃilor cu diferite profiluri privind conformarea cu noile cerinŃe de mediu şi modul de realizare a sprijinului public pentru programele de mediu;
• Programele comunităŃii – activităŃi care implică acŃiuni colective sau individuale ale membrilor comunităŃii pentru soluŃionarea unor probleme de mediu.
Identificarea criteriilor de selectare a acŃiunilor
Considerând că PLAM este un document extensiv şi complet, el este recomandat ca o acŃiune propusă. Pentru aceasta este mai întâi necesar să se stabilească un set de criterii pe baza cărora vor fi selectate priorităŃile.
Criteriile stabilite reflectă atât sistemul de valori şi preocupările Comitetului de Coordonare, cât şi fezabilitatea economică, tehnică şi legislativă a implementării acŃiunilor specifice. Stabilirea
unui set de criterii este foarte importantă pentru determinarea secvenŃei de implementare a acŃiunilor individuale.
S-a identificat un set de criterii care au permis evaluarea avantajelor relative ale fiecărei acŃiuni şi selectarea celei mai potrivite acŃiuni care să conducă la atingerea obiectivelor şi a Ńintelor. Criteriile de evaluare asigură, de asemenea, o fundamentare obiectivă şi transparenŃa pentru luarea deciziilor.
În selectarea şi aplicarea criteriilor s-au luat în considerare următoarele aspecte: • Durata de tranziŃie necesară transpunerii şi implementării legislaŃiei de mediu europene în
România, corespunzător acŃiunilor identificate pentru judeŃul Teleorman utilizând cerinŃele de conformare cu legislaŃia UE.
• PrezenŃa în planurile şi strategiile judeŃene, regionale şi naŃionale ca priorităŃi reprezentative;
• Raportul cost/eficienŃă, permite compararea costurilor relative ale mai multor acŃiuni; • Fezabilitate tehnică, permite evaluarea unei tehnologii; • EficienŃa, permite evaluarea unei acŃiuni în raport cu modul de realizare a obiectivelor şi
Ńintelor şi cu eficienŃa sa în reducerea sau prevenirea efectelor negative asupra sănătăŃii populaŃiei sau ecologice;
• Impactul financiar, permite evaluarea impactului financiar asupra membrilor comunităŃii; • Autoritatea statutară, permite evaluarea autorităŃii legale a instituŃiilor guvernamentale
locale şi a altor instituŃii de implementare în raport cu acŃiunile de implementare; • Echitatea, permite evaluarea beneficiilor şi costurilor unei acŃiuni distribuite pe persoane
afectate şi comunitate; • Flexibilitatea, permite evaluarea posibilităŃii de modificare a acŃiunii în timp, în funcŃie de
schimbările demografice, de mediu, economice şi legislative; • Perioada de implementare, permite evaluarea în raport cu intervalul de timp necesar, a
implementării unei acŃiuni; • Acceptabilitatea/Suportabilitatea, permite evaluarea în raport cu nivelul de acceptare a
acŃiunii de către public sau de către Consiliul JudeŃean, precum şi în raport cu sprijinul din partea participanŃilor;
• Impactul asupra mediului, permite evaluarea în raport cu impactul asupra mediului generat de construcŃiile sau activităŃile de operare implicate în acŃiune, precum şi în raport cu mărimea acestui impact.
• AmeninŃările la adresa sănătăŃii umane, mediului şi calităŃii vieŃii, este evaluat impactul asupra sănătăŃii umane şi mediului;
• Impactul asupra forŃei de muncă permite evaluarea în raport cu creşterea/scăderea numărului de locuri de muncă.
Această listă nu este limitată, putându-se lua în considerare şi alte aspecte cum sunt:
• Rezultatul ierarhizării problemelor de mediu; • Numărul persoanelor care beneficiază de rezolvarea unei anumite probleme de mediu; • Efectul pe termen lung al rezolvării unei anumite acŃiuni de mediu, cât şi timpul necesar
pentru implementarea acŃiunii; • ObŃinerea unor efecte multiple, cum ar fi utilizarea tehnologiilor curate şi a obŃinerii unor
efecte în cascadă; • Viteza şi uşurinŃa desfăşurării procesului de implementare.
Identificarea, analizarea şi selectarea acŃiunilor
Analiza şi selectarea acŃiunilor reprezintă nucleul procesului de luare a deciziilor. Este
pasul când se decide asupra celor mai eficiente acŃiuni în atingerea scopurilor şi Ńintelor de mediu. Pentru a reduce lista de acŃiuni rezultată şi a selecta câteva subiecte de acŃiune, s-a propus un proces în doua etape:
� Realizarea listei de acŃiuni preferate; � Selectarea acŃiunilor bazate pe analizele specifice comunităŃii.
Prima etapa în procesul de selectare a acŃiunilor este elaborarea unei liste preferate de acŃiuni care este supusă apoi unei analize riguroase, prin aplicarea criteriilor de evaluare asupra unei liste de acŃiuni stabilite prin contribuŃie multidisciplinară.
După elaborarea listei de acŃiuni, următoarea etapă constă în efectuarea analizelor specifice comunităŃii în vederea fundamentării listei finale de acŃiuni prioritare.
Pe baza procesului de selecŃie descris mai sus şi utilizând criteriile selectate, a fost identificată următoarea listă de categorii de acŃiuni de mediu ce urmează a fi implementate în judeŃul Teleorman:
� Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă; � Retehnologizarea staŃiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti şi industriale; � Retehnologizarea proceselor industriale poluante; � Construirea de depozite ecologice urbane şi rurale; � Dotarea corespunzătoare a fiecărei localităŃi cu echipamente pentru colectarea şi
depozitarea selectivă a deşeurilor; � Identificarea soluŃiilor pentru eliminarea deşeurilor periculoase; � Împădurirea zonelor afectate de eroziuni şi refacerea malurilor degradate; � Implementarea cadrului legislativ pentru protecŃia şi conservarea biodiversităŃii locale; � Extinderea spaŃiilor verzi urbane; � Asigurarea condiŃiilor necesare pentru protecŃia sănătăŃii şi creşterea nivelului de trai în
mediul urban; � Asigurarea bazei materiale şi umane pentru realizarea educaŃiei ecologice; � Creşterea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman.
Planul Local de Ac Ńiune pentru Mediu al jude Ńului TELEORMAN
Pentru fiecare problemă de mediu identificată s-au întocmit matrici plan, având următoarea structură: - obiectiv general; - obiectiv specific; - Ńinta; - indicator; - acŃiune; - responsabili; - termen.
4.2.1 Matricile-plan pentru solu Ńionarea problemelor de mediu prioritare
4.2.1.1.Matricea-plan pentru problema Calitatea şi cantitatea apei potabile
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
1.b.1 Creşterea capacităŃii de captare şi distribuŃie a apei potabile în localităŃile urbane, în vederea asigurării debitelor necesare
I.d.1.1 % Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate
I.e.1.1 Reabilitare staŃia de tratare şi captare din Dunăre în municipiul Turnu Măgurele
Consiliul Local Turnu Măgurele Consiliul JudeŃean
2010
I.e.1.2 Realizarea staŃiei de tratare apă potabilă pentru oraşul Videle în vederea asigurării calităŃii corespunzătoare
Consiliul Local Videle Consiliul JudeŃean
2010
I. Asigurarea parŃială şi necorespunzătoare cu apă potabilă a localităŃilor urbane: Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle
I.a.1 Creşterea capacităŃii de captare, distribuŃie şi tratare a apei potabile în localităŃile urbane
I.b.2 Creşterea eficienŃei staŃiilor de tratare apă potabilă pentru localităŃile urbane: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea şi Videle în vederea asigurării calităŃii corespunzătoare în conformitate cu standardele UE
I.c.1 Asigurarea cantitativă şi calitativă cu apă potabilă a populaŃiei în mediul urban
I.d.1.2 % Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate I.d.1.3
I.e.1.3 Reabilitarea staŃiilor de tratare a apei potabile în localităŃile urbane: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea.
Consiliile Locale Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea Consiliul JudeŃean
2010
I.d.1.3 % Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate
I.e.1.4 Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producător şi consumator
SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Zimnicea, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Sucursala Videle Consiliile Locale
2013
I.d.1.4 % Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate
I.e.1.5 Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate transa I si II in municipiile Alexandria, Turnu Magurele, Rosiorii de Vede
SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, Consiliile Locale
2010
I.d.1.5 % Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate
I.e.1.6 Reabilitare fronturi de puturi, aductiuni si rezervoare in municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele
SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, Consiliile Locale
2010
I.d.1 % Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate
I.e.1.7Reabilitare statie de pompare in municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele
SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, Consiliile Locale
2010
I.b.3 Folosirea raŃională a resurselor de apă, creşterea fiabilităŃii şi durabilităŃii sistemului de alimentare cu apă
I.c.2 Reducerea pierderilor de apă în reŃeaua de distribuŃie
I.d.2.1 % lungime conducte de distribuŃie înlocuite % de reducere a pierderilor pe reŃea
I.e.2.1 Realizarea lucrarilor de extindere a reŃelelor de distribuŃie a apei potabile în localităŃile urbane: Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle
SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Zimnicea, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Sucursala Videle Consiliile Locale
2010
II. Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzătoa
II.a.1 Implementarea sistemelor centralizate de captare, tratare şi distrbuŃie a apei potabile în
II.b.1 Asigurarea capacităŃii de captare şi tratare a apei potabile în localităŃile rurale
II.c.1 Asigurarea cantitativă şi calitativă cu apă potabilă a populaŃiei în mediul rural
II.d.1.1 Valoarea costurilor Debite din rezerve exploatabile din subteran
II.e.1.1 Actualizarea resurselor de apa potabilă din subteran şi calitatea acestora pentru zonele rurale
Consiliile Locale SGA
2018
II.d.1.2 Număr studii % valoarea investiŃiei Număr staŃii de tratare apă potabilă Debitul asigurat de apă potabilă prin captări din subteran
II.e.1.2 Realizarea staŃiilor de captare şi de tratare a apei potabile în localităŃile rurale; identificarea localităŃilor rurale ce pot fi deservite de aceleaşi staŃii de captare şi tratare a apei potabile în funcŃie de resursele de apă existente şi cerinŃele de apă
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale rurale
2015 - 2018
II.d.1.3 Indicatori chimici calitativi ai apei potabile furnizate Indicatori bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate
II.e.1.3 Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producător şi consumator
Operatorii sistemelor de alimentare cu apă potabilă
Consiliile Locale rurale
2018
II.d.2.1 % valoarea investiŃiei Număr racorduri la reŃeaua centralizată a apei potabile Lungimea reŃelei de distribuŃie
II.e.2.1 Realizarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile în 75 de localităŃi rurale
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
2018
necorespunzătoare a apei potabile în localităŃile rurale
potabile în localităŃile rurale
II.b.2 Asigurarea capacitaŃii de distribuŃie a apei potabile în localităŃile rurale
mediul rural
II.d.2.2. % valoarea investiŃiei Număr racorduri la reŃeaua centralizata de distributie a apei potabile Lungimea reŃelei de distribuŃie
II.e.2.2 Extinderea şi reabilitarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile existente în 9 localităŃi rurale; utilizarea de conducte rezistente la coroziune şi inerte din punct de vedere chimic în raport cu apa.
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
2018
4.2.1.2.Matricea-plan pentru problema Probleme generate de gestiunea necorespunz ătoare a de şeurilor
I.d.2.3 Valoare investiŃii private
II.e.2.3 Identificarea mecanismelor economice pentru încurajarea investiŃiilor publice si/sau private în sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
2018
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
I.e.1.1 Finalizarea proiectului. Consiliul JudeŃean
2008
I.e.1.2 Inchiderea depozitelor urbane de deşeuri.
Consiliile locale: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea, Videle
2007
I.e.1.3 DesfiinŃarea depozitelor de deşeuri rurale existente.
83 Consilii locale rurale
2007
I.b.1 Realizarea proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeŃul Teleorman”.
I.c.1.1 Colectarea, transportul, valorificarea şi depozitarea în condiŃii ecologice a deşeurilor menajere produse în judeŃul Teleorman precum şi închiderea depozitelor de deşeuri existente.
I.d.1.1 populaŃie deservită 100%
I.e.1.4 Monitorizarea post închidere a depozitelor de deşeuri
Consiliile locale 2037
I.e.1.5 Gestionarea (fabricare, recuperare, reutilizare, reciclare) ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către agenŃii economici şi autorităŃile locale conform HG 349/2002 şi Ordinului MAPM 1190/2003.
2010
I.Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor
I.a.1 Gospodărirea deşeurilor menajere urbane şi rurale în sistem integrat conform normelor UE şi legislaŃiei în vigoare
I.b.2 Recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje .
I.c.2.2 Reducerea cantităŃilor de deşeuri eliminate prin depozitare.
I.d.1.2 recuperate 50%
I.d.1.3 reciclate 25%
I.e.1.6 Stimularea agenŃilor economici, persoanelor fizice şi persoanelor juridice care colectează selectiv.
AgenŃii economici Producatori de ambalaje, Consiliile locale
2010
I.e.1.7 Colectarea selectivă , reciclarea, compostarea şi recuperarea energiei ( ex. valorificare în agricultură , producere biogaz)
2010
I.e.1.8 Stimularea economică a persoanelor fizice şi juridice pentru colectarea şi valorificarea selectivă.
2010 I.d.1.4 reciclate 50%
I.e.1.9 Colectarea selectivă , reciclarea, compostarea şi recuperarea energiei ( ex. valorificare în agricultură , producere biogaz)
Consiliile locale, şi producatorii de deşeuri
2010
I.e.1.10 Stimularea agenŃilor economici, persoanelor fizice şi persoanelor juridice care colectează selectiv.
Consiliile locale, şi producatorii de deşeuri
2016
I.d.1.5 reciclate 75%
I.e.1.11 Colectarea selectiva, reciclarea, compostarea şi recuperarea energiei (ex. valorificare în agricultură , producere biogaz).
2016
I.c.3.Valorificarea
deşeurilor de la staŃiile de
epurare
I.d.3.3 CantitaŃi de nămol utilizate
I.e.1.12 Utilizarea în siguranŃa a nămolurilor de la staŃiile de epurare în agricultura.
DetinăŃorii de staŃii de epurare şi deŃinătorii de terenuri
permanent
I.b.5 Reducerea cantitaŃilor de deşeuri de echipamente electrice şi electronice
I.c.5 Valorificarea deşeurilor de echipamente electrice, electronice şi restricŃiile de folosire a anumitor substanŃe periculoase în echipamentele electrice şi electronice.
I.d.3.4 Cantitatea colectata - cel putin 2 Kg deşeu/locuitor/an pana la 31.12.2006; - cel putin 3kg deşeu/locuitor/an pana la data de 31.12.2007; - 4 kg deşeu/locuitor/an pana la 31.12.2008;
I.e.2.1 Colectarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.
Producătorii si importatorii de echipamente electrice, electonice
2006 – 2008
I.d.3.5 Cantitatea reutilizata reciclata, valorificarea - cel putin 25 % din obiectivul de reutilizare/reciclare şi valorificare până la 31.12.2006; - cel putin 50% din obiectivul reutilizare/reciclare şi valorificare până la 31.12.2007; - cel putin 75% din obiectivul de reutilizare/reciclare si valorificare totala până la31.12.2007;
I.e.2.2 Reutilizarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de echipamente electrice, electronice.
Producătorii si importatorii de echipamente electrice, electronice
2006 - 2008
I.c.6 Colectarea şi valorificarea uleiurilor uzate
I.d.3.6 CantitaŃi colectate şi valorificate
I.e.3.10 Colectare şi recuperare a uleiurilor uzate, urmata de valorificarea lor
AgenŃi economici specializaŃi
permanent
I.e.3.11 Valorificarea cenuşilor de pirită şi carbonatului de calciu
SC Donau Chem SRL
2011
I.a.2 Refacerea ecologică a terenurilor degradate datorită funcŃionării fostului
I.b.4 DesfiinŃarea depozitelor de cenuşi piritice, carbonat de calciu, namol, fosfogips
I.c.7 Dezafectarea depozitelor de cenuşi piritice, carbonat de calciu, namol,
I.d.3.7 Suprafete reabilitate.
I.e.3.1.2 Reabilitarea suprafeŃei aferente
SC Donau Chem SRL
2013
4.2.1.3.Matricea-plan pentru problema Ape uzate menajere şi industriale
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
fostului Combinat de Îngrăşăminte Chimice Turnu Măgurele I.a.3. Reabilitarea suprafetelor degradate datorita depozitarilor de deseuri industriale din industria extractiva
I.b.5. Inchiderea depozitelor de deseuri periculoase din industria extractiva
calciu, namol, fosfogips I.c.8 Dezafectarea depozitelor neconforme
I.d.3.8. Suprafete reabilitate
I.e.3.13. Lucrari de inchiderea si reabilitarea depozitelor
SC Petrom SA
2007
II.e.1Reducerea impactului asupra mediului produs de eliminarea deşeurilor medicale în crematorii.
2009
II.e.2Incinerarea deşeurilor medicale in instalatii autorizate
2009
II.e.3Executarea lucrărilor de construcŃii in vederea inchiderii crematoriilor
2009
II. Poluarea aerului cu substanŃe toxice şi periculoase generată de incinerarea necorespunzătoare a deşeurilor spitaliceşti din judeŃul Teleorman
II.a.1 Incinerarea corespunzatoare a deşeurilor spitaliceşti.
II.b.1 Realizarea a trei incineratoare zonale (Alexandria, Videle, Roşiorii de Vede) pentru deşeuri periculoase şi deşeuri rezultate din activitatea medicală.
II.c.1 Eliminarea deşeurilor spitaliceşti în limitele stabilite prin HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor
II.d.1.1Număr de crematorii
închise Cantitatea de
deşeuri medicale incinerata
II.c.2 100 %
II.e.1Reducerea impactului asupra mediului produs de eliminarea deşeurilor medicale în crematorii.
2009
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
I.c.1 Reducerea cu 90% a ionilor de amoniu prin striparea din apele uzate rezultate de la instalaŃiile Uree I şi Uree II
I.d.1.1 Concentratia ionlor de amoniu in apele uzate rezultate de la instalaŃiile Uree I şi Uree II
I.e.1 InstalaŃie de hidroliză-stripare a ionilor de amoniu
SC Donau Chem SRL
2007
I.c.2 Reducerea cu 75% a ionilor de amoniu şi azotat prin recuperarea acestora de la instalaŃiile azotat de amoniu soluŃie şi azotat de amoniu granulat, NPK1 şi NPK2
I.d.2.1 Concentratia ionlor de amoniu şi azotat
I.e.2 InstalaŃie de recuperare a ionilor de amoniu şi azotat din apele uzate deversate de la instalaŃiile azotat de amoniu granulat, NPK1, NPK2, azotat de amoniu soluŃie
SC Donau Chem SRL
2010
I.e.3.1 StaŃie finală de epurare a apelor uzate rezultate de pe platforma chimică
SC Donau Chem SRL
2010
I. Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuări de ape uzate industriale insuficient epurate de la staŃia de epurare de la SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
I.a.1 Diminuarea poluării apelor fluviului Dunăre
I.b.1 Diminuarea cantităŃilor de poluanŃi evacuaŃi în fluviul Dunărea
I.c.3 Reducerea emisiilor de fosfor total şi sulfaŃi rezultaŃi de la fabricarea acidului fosforic pana la incadrarea in valorile limita prevazute de legislatie
I.d.3.1 ConcentraŃia poluanŃilor emişi I.d.3.2 număr depăşiri ale valorilor limită
I.e.3.2 Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate
SC Donau Chem SRL
2013
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
II.e.1.1 Extinderea şi modernizarea obiectelor componente ale staŃiei de epurare în vederea creşterii debitului de ape uzate ce necesită epurare de la 315 l/s la 543 l/s
Consiliul Local Alexandria SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria
2013 II.b.1 ÎmbunătăŃirea calităŃii apei râului Vedea
II.c.1 Creşterea capacităŃii şi eficienŃei staŃiei de epurare Asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apei epurate prevăzuŃi de standardele europene
II. d. 1.1 Debitul de ape uzate epurate II.d. 1.2 Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate II.d. 1. 2 EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS
II.e.1.2 Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate
Consiliul Local Alexandria
SC Apa Serv SA Sucursala a Alexandria
2013
II. Poluarea râului Vedea generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate de la staŃia de epurare a municipiului Alexandria datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
II.a.1 Reducerea impactului apelor uzate insuficient epurate evacuate în râul Vedea de staŃia de epurare a municipiului Alexandria
II.b.2 Preluarea pentru epurare a întregii cantităŃi de ape uzate menajere şi industriale şi ape meteorice în vederea epurării
II.c.2 Asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apelor uzate evacuate în râul Vedea
II.d.2.1 Număr de racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare a apelor uzate şi meteorice Lungimea reŃelei centralizate de canalizare a apelor uzate şi apelor meteorice Valoarea investiŃiilor
II.e.2.1 Extinderea reŃelei de canalizare
Consiliul Local Alexandria
SC Apa Serv SA Sucursala
Alexandria
2010
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
III.b.1 ÎmbunătăŃirea calităŃii apei râului Vedea
III.c.1 Creşterea capacităŃii şi eficienŃei staŃiei de epurare. Asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apelor epurate prevăzuŃi de standardele europene
III.d.1.1 Debitul de ape uzate epurate III.d.1.2 Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate III.d.1.3 EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS
III.e.1.1 Retehnologizarea staŃiei de epurare în vederea funcŃionării acesteia la întreaga capacitate existentă şi asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apelor epurate prevăzuŃi de standardele europene III.e.1.2 Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate
Consiliul Local Roşiorii de
Vede SC Apa Serv SA Sucursala
Roşiorii de Vede
2015 III. Poluarea râului Vedea generată de evacuarea de ape uzate menajere insuficient epurate din staŃia de epurare a municipiul Roşiorii de Vede datorită uzurii fizice şi morale a echipamentelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
III.a.1 Reducerea impactului apelor uzate insuficient epurate evacuate în râul Vedea de staŃia de epurare a mun icipiului Roşiorii de Vede
III.b.2 Preluarea pentru epurare a întregii cantităŃi de ape uzate menajere şi industriale şi ape meteorice în vederea epurării
III.c.2 Asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apelor uzate evacuate în râul Vedea
III.d.2.1 Număr racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare a apelor uzate şi meteorice. Lungimea reŃelei centralizate de canalizare a apelor uzate şi meteorice. Valoarea investiŃiilor.
III.e.2 Extinderea reŃelei de canalizare a apelor menajere cu 43 km şi reŃelei de canalizare a apelor pluviale cu 10 km
Consiliul Local Roşiorii de Vede SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede
2013
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
IV. Poluarea apei fluviului Dunărea generată de evacuarea de ape uzate menajere şi industriale insuficient epurate de la staŃia de epurare a mun. Turnu Măgurele datorată uzurii fizice şi morale a obiectelor staŃiei de epurare, automonitorizare insuficientă pentru controlul intern al calităŃii apei în scopul stabilirii proceselor de corecŃie necesare
IV.a.1 Reducerea impactului potenŃial al apelor uzate insuficient epurate evacuate în fluviul Dunăre de staŃia de epurare a municipiului Turnu Măgurele
IV.b.1 ÎmbunătăŃirea calităŃii apei fluviului Dunăre ca sursă de apă potabilă
IV.c.1.1 Creşterea capacităŃii şi eficientei staŃiei de epurare IV.c.1.2 Asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apei epurate prevăzuŃi de standardele europene
IV.d.1.1 Debitul de ape uzate epurate IV.d.1.2 Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate IV.d.1.3 EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS
IV.e.1.1 Modernizarea staŃiei de epurare existente în vederea reducerii consumurilor energetice şi creşterii eficienŃei treptei mecanice IV.e.1.2 Extinderea staŃiei de epurare cu trepte biologice IV.e.1.3 Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apei uzate deversate şi asigurarea integrală a parametrilor de calitate apelor epurate prevăzuŃi de standardele europene IV.e.1.4 Construirea unei instalaŃii de clorinare
Consiliul Local Turnu Măgurele SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele
2013
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
IV.b.2 Preluarea pentru epurare a întregii cantităŃi de ape uzate menajere şi industriale, precum şi apelor meteorice în vederea epurării
IV.c.2 Asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apelor uzate evacuate în fluviul Dunăre
IV.d.1.2 Număr de racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare a apelor uzate şi meteorice IV.d.2.2 Lungimea reŃelei centralizate de canalizare a apelor uzate şi meteorice Valoarea investiŃiilor
IV.e.2 Extinderea reŃelei de canalizare a apelor menajere cu 31.4 km
Consiliul Local Turnu Măgurele SC Aqua Tur SRLTurnu Măgurele
2010
4.2.1.4.Matricea-plan pentru problema Poluarea apei de suprafa Ńa
Problema Obiectiv general
Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
I.e.1.1 Repararea susŃinută şi periodică a conductelor cu grad avansat de uzură şi protejare cu inhibitori de coroziune.
Sucursala Petrom Videle Periodic
I. Poluarea apelor de suprafaŃă (pâraul MilcovăŃ şi Sericu) datorată scăpărilor accidentale de ŃiŃei şi ape
I.a.1 Reducerea impactului activităŃii schelelor petroliere asupra apelor de suprafaŃă
I.b.1 Identificarea zonelor unde concentraŃia agenŃilor poluanŃi depăşeşte pragul de intervenŃie, în vederea
I.c.1 Încadrarea concentraŃiei poluanŃilor (hidrocarburi petroliere, indicatori ai regimului de salinitate) în valorile limită
I.d.1 ConcentraŃiile de poluanŃi (hidrocarburi petroliere, indicatori ai regimului de salinitate) în apele de suprafaŃă
I.e.1.2 Consolidarea digurilor de protecŃie, întreŃinerea careurilor sondelor de pe versanŃi şi realizarea de bazine colectoare a scurgerilor impermeabilizate, cu golirea periodică a acestora.
Sucursala Petrom Videle
Permanent
Problema Obiectiv general
Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
de zăcământ în zona de activitate a SNP Petrom – Schela Videle
aplicării măsurilor care să ducă la eliminarea surselor de poluare
conform Ordinului MAPM nr. 1146/2002, referitor la obiectivele de referinŃa privind clasificarea calităŃii apelor de suprafaŃă
I.e.1.3 Monitorizarea calităŃii apei pârâurilor MilcovăŃ şi Sericu
Sucursala Petrom Videle
Semestrial
II. Poluarea fluviului Dunărea generată de evacuarea de ape uzate insuficient epurate de la SC Suinprod SA Zimnicea - Ferma Zimnicea
II.a.1 Reducerea impactului potenŃial asupra calităŃii fluviului Dunărea datorat evacuării de ape uzate insuficient epurate
II.b.1 Creşterea eficienŃei staŃiei de epurare
II.c.1 Reducerea cantitaŃii de poluanŃi evacuaŃi în Dunare prin utilizarea apelor uzate în agricultura
II.d.1 EficienŃa staŃiei de epurare
II.e.2.1 Modernizare si extindere statie de epurare mecano - biologica pentru realizarea calitatii apei pentru irigare – ferma Zimnicea
SC Suinprod SA Zimnicea
2010
II.e.2.2 ExecuŃia de bazine de stocare a apei de irigat
SC Suinprod SA Zimnicea
2009
II.e.2.3 AchiziŃionarea de utilaje pentru irigat
SC Suinprod SA Zimnicea
2010
III.e.2.4 Executarea lucrărilor de modernizare staŃie de epurare a apelor uzate
SC Suinprod SA Zimnicea
Ferma Dracea
2010
III.e.2.5 ExecuŃia de bazine de stocare a apei de irigat
SC Suinprod SA Zimnicea
Ferma Dracea
2009
III.e.2.6 AchiziŃionarea de utilaje pentru irigat.
SC Suinprod SA Zimnicea Ferna Dracea
2010
Problema Obiectiv general
Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
III.d.1.1 - Debit ape uzate epurate - EficienŃa staŃiei de epurare - % MTS - EficienŃa staŃiei de epurare - %CBO5
III.e.3.1 Reabilitarea staŃiei de epurare ape uzate
SC Romcip SA Salcia
2011
III.b.1 Epurarea apelor uzate
III.c.1 ÎmbunătăŃirea calităŃii apei râului CălmăŃui
III.d.1.2 Lungimea reŃelei de canalizare
III.e.3.2 Reabilitarea reŃelei de canalizare pentru preluarea apelor uzate
SC Romcip SA Salcia
2011
III. Poluarea râului CălmăŃui generată de evacuarea de ape uzate neepurate de la SC Romcip SA Salcia
III.a.1 Reducerea impactului potenŃial asupra calităŃii râului CălmăŃui datorat evacuării de ape uzate neepurate
III.b.2 Utilizarea apelor uzate epurate pentru irigarea şi fertilizarea solului
III.c.2. Asigurarea integrală a parametrilor de calitate ai apei epurate, prevăzuŃi de standardele europene
III.d.2 Număr studii
III.e.2 Realizarea unor studii privind posibilităŃile de utilizare a apelor uzate epurate pentru irigarea şi fertilizarea solului
SC Romcip SA Salcia
2011
4.2.1.5.Matricea-plan pentru problema Degradarea mediului natural şi construit: p ăduri, habitate naturale, flor ă şi faună sălbatic ă
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
I.e.1.1 IniŃierea unui studiu ştiinŃific privind identificarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific din arealele inventariate
APM
2010
I.e.1.2 IniŃierea şi implementarea unor programe de instruire specifică pentru persoanele implicate în activitatea de inventariere
APM Consiliul
JudeŃean, Consilii Locale
2010
I. Lipsa inventarierii riguroase a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman
I.a.1 Crearea bazei de date pentru evaluarea stării şi evoluŃiei florei şi faunei
I. b.1 Inventarierea riguroasa a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman
I.c.1 Inventarierea riguroasă a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman
I.d.1Numarul speciilor de floră spontană şi faună sălbatică inventariate pe areale. I.d.2 Arealele inventariate.
I.e.1.3 IniŃierea şi implementarea programului de inventariere a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific din judeŃul Teleorman, pe baza parteneriatului între autorităŃile locale, medii ştiinŃifice, ONG-uri, cetăŃeni şi alte entităŃi interesate.
APM Consiliul
JudeŃean, Consilii Locale,
ONG -uri
2010
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
II.e.2.1 Exercitarea acŃiunilor privind realizarea protecŃiei efective a ariilor protejate (Balta Suhaia, Pădurea Troianu, Ostrovul Gâsca) delimitare, marcaje, panouri etc.
Custozii ariilor protejate
2008
II.e.2.2 Promovarea de acŃiuni privind conştientizarea şi informarea publicului referitoare la necesitatea protejării şi conservării biodiversităŃii prin crearea ariilor protejate.
Consiliile Locale
Inspectoratul Şcolar
Custozii ariilor protejate
APM
permanent
II.Administrarea eficientă a retelei judetene de arii naturale protejate.
II.a.1Conservarea „in situ” a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică din ariile naturale protejate (Balta Suhaia,Pădurea Troianu, Ostrovul Gâsca)
II.b.1 Monitorizarea modului de administrare al ariilor naturale protejate(Balta Suhaia, Pădurea Troianu, Ostrovul Gâsca) de catre custozii acestora
II.c.Indeplinirea obligatiilor asumate de catre custozi prin incheierea conventiei de custodie a ariilor naturale protejate (Balta Suhaia, Pădurea Troianu, Ostrovul Gasca).
II.d.1 Lista elementelor de conservare identificate. II.d.2 Număr de arii protejate. II.d.3. Număr Planuri de Management.
II.e.2.3 Întocmirea Planului de Management al fiecărei arii protejate.
Custozii ariilor protejate
2007
III.Necesitatea atribuirii in custodie a noilor arii naturale protejate(Pădurea Pojorâtele şi Ostrovul Mare) în vederea conservării speciilor de floră
III.a.Conservarea „in situ” a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică din noile arii naturale protejate (Pădurea Pojorâtele, Ostrovul Mare)
III.b.Atribuirea in custodie a noilor arii naturale protejate(Padurea Pojoratele,Ostrovul Mare) în scopul conservării “in situ” a speciilor de floră
III.c Administrarea eficienta a noilor arii naturale protejate care nu necesita structuri de administrare special constituite(Pădurea Pojorâtele, Ostrovul
III.d.1. Număr de noi arii protejate atribuite in custodie. III.d.2. Număr de Regulamente
III.e.3.1 Atribuirea calităŃii de custode a noilor arii naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite
APM 2008
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
spontană şi faună salbatică
spontană şi faună . Mare) si Planuri de Management.
III.e.3.2 Întocmirea Regulamentului şi Planului de Management al noilor arii naturale protejate.
Custozii noilor arii naturale protejate
2009
4.2.1.6.Matricea-plan pentru problema Poluarea solului şi apelor subteran e
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
I.b.1 Reducerea suprafeŃelor afectate de poluare
I.c.1 Redarea în circuitul agricol a suprafeŃelor de teren poluate cu ŃiŃei şi apă sărată
SuprafaŃa de teren redata în circuitul agricol
I.e.1.1 Modernizarea instalaŃiilor şi parcurilor de colectare ŃiŃei. I.e.1.2 Dezafectarea instalaŃiilor scoase din uz I.e.1.3 Executarea de lucrări agropedoameliorative.
Eşalonat
2007
I.b.2 Minimizarea impactului exploatării petroliere asupra apelor subterane
1.c.2 Reducerea concentraŃiei de poluanŃi (hidrocarburi petroliere, cloruri), în apele subterane, conform legislaŃiei de mediu
ConcentraŃiile de poluanŃi (THP, cloruri), în apele subterane
1.e.2.1 Injectarea apei reziduale cu ajutorul sondelor de injecŃie în straturi de mare adâncime 1.e.2.2 Utilizarea coloanelor sondelor placate la interior cu tuburi PVC 1.e.2.3 Monitorizarea calităŃii apelor subterane
Sucursala Petrom Videle Schela Videle
Permanent
Semestrial
I. Poluarea solului şi apelor subterane cu produse petroliere şi ape de zăcământ în zona schelelor petroliere Videle, Poeni
I.a.1 Reducerea impactului activităŃilor petroliere asupra solului şi apei subterane
I.e.3.2 Refacere teren degradat cu tiŃei şi apă sarată in zona parcurilor 20, 24 - Sectia a III-a Poeni
S.N.P. Petrom Schela Poeni
2010
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
I.e.3.4 Amenajare careuri sonde cu impermeabilizarea rampei de tubing si tiji : - Sectia a III-a , 37 sonde ( cele enumerate mai sus)
S.N.P. Petrom Schela Poeni
2008
II.Poluarea solului şi apelor subterane datorită lipsei staŃiilor de epurare
II.a.1 Reducerea impactului activităŃilor asupra solului şi apei subterane
II.b.1 Reducerea suprafeŃelor afectate de poluare
II.c.1 Redarea în circuitul agricol a suprafeŃelor de teren poluate.
II.d.1Calitatea apei din pânza freatică
II.e.4.1 Reabilitarea puŃului existent în incintă, în vederea monitorizării calităŃii apei din pânza freatică.
S.C Cerealcom S.R.L
2010
II.d.2 valoarea investiŃiei
II.e.4.2 Realizare proiect instalaŃie de preepurare - execuŃie instalaŃie de preepurare
S.C Art Desing S.R.L
2006 - 2011
II.d.3 valoarea investiŃiei
II.e.4.3 ExecuŃie puŃ de observare în zona rezervoarelor de carburanŃi pentru controlul apei subterane
S.C DACRI PROD COM S.R.L
2009
II.d.2 Redarea suprafeŃei în circuitul agricol
II.e.4.4 Realizarea decontaminări solului şi dezafectare rezervor.
S.C Filiala de ÎntreŃinere şi Servicii Energetice Serv. SA, Sucursala Oltenia A.I.S.E Alexandria
2007
II.e.4.6 ExecuŃie puŃ de observare în zona rezervoarelor de carburanŃi pentru controlul apei subterane.
S.C Cerealcom S.A Roşiorii de Vede
2009
II.d.4 EficienŃa staŃiilor de epurare
II.e.4.7 Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în municipile Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele şi Zimnicea.
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale urbane
2013 -2015
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
III.d.3.1 %Valoare investiŃie
III.e.3.1 Proiectarea staŃiilor de epurare şi a reŃelelor de canalizare in mediul rural
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale urbane
III.d.3.2. -%valoare investiŃie -Număr de abonaŃi/staŃie de epurare -Debit de apa uzata epurata -EficienŃa staŃiilor de epurare
III.e.3.2 Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în localităŃile rurale
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale rurale
III.d.3.3. -%valoare investiŃie -Lungime reŃea de canalizare -Număr racorduri la reŃeaua centralizata de canalizare
III.e.3.3 Realizarea reŃelelor de canalizare în localităŃile rurale
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale rurale
III Poluarea solului şi a apelor subterane generata de lipsa reŃelelor de canalizare şi a staŃiilor de epurare în mediul rural
III.a.1 Implementarea sistemelor centralizate de colectare şi epurare a apelor uzate menajere provenite din mediul rural (aglomerari umane cu peste 2000 l.e.) – 83 localitati
III.b.1 Realizarea staŃiilor de epurare mecano-biologice şi a reŃelelor de canalizare în localităŃile rurale
III.c.1 Reducerea poluării solului şi a apelor subterane cu NT , PT, săruri, substanŃe organice
III.d.3.4 Indicatori fizico-chimici şi biologici de calitate ai apelor uzate epurate
III.e.3.4 Implementarea unui sistem de monitorizare a emisiilor de poluanŃi din apele uzate în vederea respectării valorilor limita admise de legislaŃia de mediu
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale rurale
2015 – 18 localitatea rurale
2015 – 2018
localitatea rurale
2018 2022 – 44 localitatea rurale
IV.Refacerea unor zone prin împădurirea malurilor degradate
IV.a.1 Refacerea şi menŃinerea echilibrului ecologic în bazinele hidrografice din judeŃul Teleorman
IV.b.2 Împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman
IV.c.3 Redarea in circuitul agricol a suprafeŃelor malurilor degradate a cursurilor de apa din judeŃul Teleorman
IV.d.1.1 SuprafaŃa malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman
IV.e.4.1. ReconstrucŃia ecologică şi împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman.
Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele cu maluri degradate.
2010
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
V. Eliminarea procesului de eroziune şi degradare a solului
V.a.1Reducerea gradului de poluare şi îmbunătăŃire a condiŃiilor de viaŃă a locuitorilor din judeŃ
V.b.2 ObŃinerea unor beneficii din expolatarea raŃională a plantaŃiilor
V.c.3 Crearea unui cadru adecvat pentru practicarea activităŃilor în aer liber
V.d.5.1 Armonizarea peisajului natural cu cel artificial
V.e.5.1. Împădurirea terenurilor degradate în judeŃul Teleorman
Consiliile locale din judeŃ ce deŃin în proprietate terenuri degradate
2010
4.2.1.7.Matricea-plan pentru problema Poluarea atmosferei
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
I.c.1.1 Reducerea cantitatii de poluanŃi cu 35% la instalaŃiile Uree I şi Uree II
I.d.1.1 Concentratii de poluanti la emisii
I.e.1.1 Modernizarea instalaŃiei Uree I şi Uree II
SC Donau Chem SRL 2010
I.c.1.2 Reducerea cantităŃii de poluanŃi cu 35% la instalaŃia azotat de amoniu granulat
I.d.1.2 Concentratii de poluanti la emisii
I.e.1.2 Schimbarea sistemului de granulare la instalaŃia azotat de amoniu granulat
SC Donau Chem SRL 2011
I Poluarea aerului cu NH3, NOx, SO2, CO2, CO, fluoruri şi pulberi generate de activităŃile de pe platforma chimica a SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
I.a.1 Reducerea cantităŃilor de poluanŃi atmosferici
I.b.1 Reducerea cantităŃilor de amoniac şi pulberi emise în atmosfera la instalaŃiile Uree I, Uree II şi azotat de amoniu
I.c.1.3 Incadrarea I.d.1.3 I.e.1.3 SC Donau 2013
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
emisiilor de poluanti reyultati de la instalatiile Uree I şi Uree II si azotat de amoniu granulat
Concentratiile de poluanti Număr determinări ce depăşesc valorile limita admise
Implementareaunui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃiile Uree I, Uree II şi azotat de amoniu granulat Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃiile Uree I, Uree II şi azotat de amoniu granulat
Chem SRL
I.d.2.1Concentratii de poluanŃi emisi
I.e.1.4 Modernizarea instalaŃiei acid azotic II
SC Donau Chem SRL
2008
I.b.2 Reducerea cantităŃilor de oxizi de azot emise în atmosfera la instalaŃia de obŃinere a acidului azotic
I.c.2 Reducerea cu 85% cantităŃilor de oxizi de azot emişi în atmosfera
I.d.2.2 Număr determinări ce depăşesc valorile limita admise
I.e.1.5 Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃia de acid azotic II
SC Donau Chem SRL
2013
III.c.1 Respectarea valorilor limita ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi conform HG 541/2003
II.d.1.1 Valoare investiŃie % de reducere a emisiilor de NOx şi pulberi
II.e.3.1 Retehnologizarea cazanului de apa fierbinte CAF-5M în vederea creşterii randamentului termic şi reducerii emisiilor de poluanŃi atmosferici
SC Terma Serv SRL Alexandria Consiliul Local Alexandria
2012 II. Poluarea atmosferei datorita emisiilor de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din instalaŃiile mari de ardere cu puterea nominala >50 MW în municipiul Alexandria – SC Terma Serv SRL
II.a.1 Asigurarea calităŃii aerului ambiental în conformitate cu Ordinul 592/2002 în zona de sud a municipiului Alexandria prin controlul poluării industriale
II.b.1 Reducerea emisiilor de poluanŃi atmosferici: SO2, NOx şi pulberi
II.d.1.2 Valoare investiŃie % de reducere a emisiilor de NOx şi pulberi
II.e.3.3 Dezafectarea utilajelor şi instalaŃiilor închise de pe amplasament
SC Terma Serv SRL Alexandria
2012
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
II.c.3 Respectarea valorilor limita ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi conform HG 541/2003
II.d.1.3 Valoare investiŃie % reducere emisii de SO2
% reducere emisii de NOx % reducere emisii de pulberi
II.e.3.4 Reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi prin utilarea cu echipamente de depoluare
SC Terma Serv SRL Alexandria Consiliul Local Alexandria
2012
II.c.4 Respectarea valorilor limita ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi conform HG 541/2003
II.d.4 Număr determinări ce depăşesc valorile limita admise
II.e.3.5 Monitorizarea lunară a emisiilor de poluanŃi în atmosferă.
SC Terma Serv SRL Alexandria Consiliul Local Alexandria
2004 şi permanent
III.Poluarea aerului cu NO, SO2, CO2, CO si alte gaze si pulberi si oxizi metalici rezultae din activitatile de:vopsire vagoane; - sablare subansamble vagoane; - forjare piese si subansable material rulant
III.a.1 Reducere cantitatilor de poluanti atmosferici
III.b.1Reducerea cantitatilor de gaze emise in atmosfera, rezultate din activitati de: - vopsire - forjare
III.c.1 Reducerea cantitatilor de gaze emise in atmosfera
III.d.1 Reducerea cu 75% a cantitatilor de gaze emise in atmosfera Numar determinari ce depasesc valori limita admise
III.e.3.1 Achizitionare echipamente si sisteme performante de ventilatie si captare poluanti pentru activitati de vopsire, sablare si forjare, avand in vedere utilizarea noilor tehnologii de vopsire cu vopsea pe baza de apa cu continut majorat de substanta uscata.
Compania de transport feroviar Bucuresti
2010 -2011
IV. Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili rezultaŃi din depozitarea, descărcarea şi distribuŃia benzinei
IV.a.1 Asigurarea calităŃii aerului ambiental în conformitate cu Ordinul 592/2002
IV.b.1Reducerea de poluanŃi organici volatili
IV.c.1 Respectarea valorilor limită ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi conform HG 541/2003
IV.d.1 Număr determinări ce depăşesc valorile limită admise
IV.e.4.1 Monitorizerea lunară a emisiilor de poluanŃi în atmosferă.
SC CALOR SERV SRL Turnu Măgurele
permanent
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
la terminale.
V.e.1.2 Dezafectarea utilajelor şi instalaŃiilor închise de pe amplasament.
SC CALOR SERV SRL Turnu Măgurele
2012
4.2.1.8.Matricea-plan pentru problema Probleme/aspecte generate de activit ăŃile agricole (cre şterea animalelor şi culturi de vegetale)
Problema Obiectiv general
Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabil
i Termen
I.d.1.1 Cantitatea de pesticide
I.e.1.1 Utilizarea cu precădere a pesticidelor din clasele de toxicitate III şi IV, cu remanenta şi efect rezidual scăzut.
AgenŃii Economici
Începând cu 2004.
I.d.1.2 Cantitatea de pesticide şi îngrăşăminte pe ha.
I.e.1.2 Aplicarea dozelor optime cu ajutorul unor utilaje care sa asigure o împrăştiere uniforma a pesticidelor şi îngrăşămintelor pe terenurile agricole.
AgenŃii Economici Începând cu
2004.
I.d.1.3 ConcentraŃia de nitraŃi şi pesticide în apa subterana
I.e.1.3 Elaborarea şi implementarea unui plan de monitorizare a calităŃii apelor subterane pentru zonele vulnerabile şi potenŃial vulnerabile
AgenŃii economici, DSP, SGA Începând cu
2004.
I. Poluarea solului şi apelor subterane generata de utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice în agricultură
I.a.1 Diminuarea poluării solului şi apei subterane datorita utilizării pesticidelor în agricultură
I.b.1 Diminuarea impactului asupra solului şi apei subterane datorita utilizării pesticidelor în agricultura
I.c.1 Elaborarea unor studii privind conŃinutul de pesticide şi reducerea concentraŃiei acestora în sol şi apa subterana.
I.d.1.4 SuprafeŃe agricole pe care se practica agricultura ecologica
I.e.1.4 Încurajarea aplicării tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile
DADR, DirecŃia de ProtecŃie a Plantelor, AgenŃii economici .
permanent
Problema Obiectiv general
Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabil
i Termen
II. Necesitatea introducerii celor mai bune tehnici disponibile in activitatea de crestere a animalelor
II.a.1 Implementarea celor mai bune tehnici disponibile in vederea reducerii emisiilor de poluanti in atmosfera, sol si ape subterane
II.b.1 Diminuarea impactului asupra atmosferei, solului si a apei subterane asociata practicilor actuale de eliminare finala a dejectiilor provenite din cresterea pasarilor
II.c.1 Reducerea emisiilor de amoniac si metal in atmosfera si reducerea poluarii solului si a apelor subterane cu NO, PO, saruri, substante organice
II.d.1 % reducere a emisiilor de amoniac şi metan
II.e.1.1 Retehnologizarea halelor şi implementarea sistemului de creştere a pasărilor la sol la SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca, SC Euro Casa Prod SRL
SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca
2006-2011
II.d.2 EficienŃa staŃiei de epurare Debit ape uzate epurate
II.e.1.2 Modernizarea sistemelor de ventilatie artificiala in hale
SC Pigalex SA Alexandria
2006-2011
II.d.2 Lungimea reŃelei de canalizare
II.e.1.3 Reabilitarea canalizării interioare (refacere, reparaŃii la camine şi conducte)
SC Pigalex SA Alexandria
2006-2011
II.e.1.4 Amenajarea unui singur batal pentru stocarea dejecŃiilor, în incinta unitaŃii pentru stocarea dejecŃiilor, astfel : - impermeabilizarea radierului şi taluzelor batalului cu un strat de geomembrana - executarea de drenuri colectoare a scurgerilor de dejecŃii în cazul deteriorării accidentale a membranei şi desurubarea acestor drenuri intr-o basa colectoare.
SC Pigalex SA Alexandria
2008
4.2.1.9.Matricea-plan pentru problema Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
I.e.1.1 Amenajarea peisagistică de-a lungul arterelor transeuropene şi a celor de acces în oraş cu rol de plantaŃii de protecŃie
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
2008 I.b.1 Mărirea spatiilor verzi în localităŃile urbane
I.c.1 Asigurarea raportului locuitor/ spaŃiu verde în conformitate cu standardele în vigoare
I.d.1.1 Asigurarea mediei de 12 m2
spaŃiu verde/locuitor
I.e.1.2 Realizarea de suprafeŃe verzi în interiorul oraşului şi îmbunătăŃirea celor existente
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
2008
I. Diminuarea şi degradarea spatiilor verzi în localităŃile urbane
I.a.1 Cresterea suprafetei spatiilor verzi
I.b.2 Reamenajarea zonelor de agrement din localităŃile urbane
I.c.2 Asigurarea zonelor verzi în spatiile de agrement urbane
I.d.2 SuprafaŃa reamenajata
I.e.1.3 Salubrizarea plantaŃiilor îmbătrânite şi refacerea lor cu puiet în zonele de agrement din localităŃile urbane
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
2008
4.2.1.10.Matricea-plan pentru problema Aspecte privind educarea ecologica a publicului
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
I.e.1.1 Realizarea de materiale informative şi educaŃionale
APM Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
Inspectoratul şcolar, ONG
2004 şi permanent
I. EducaŃia ecologica scăzută la nivel comunitar
I.a.1 Creşterea gradului de conştientizare şi implicare a publicului în problemele legate de ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului înconjurător
I.b.1 Crearea unui sistem eficient de informare şi conştientizare a publicului
I.c.1 Conştientizarea şi implicarea populaŃiei de toate vârstele în problemele de mediu
I.d.1.1 Număr de acŃiuni organizate Număr de publicaŃii editate Număr de programe comunitare promovate
I.e.1.2 IniŃierea de acŃiuni cu asigurarea participării comunitarii
APM Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
Inspectoratul şcolar, ONG
2004 şi permanent
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
Număr de conferinŃe de presa
I.e.1.3 Informarea populaŃiei cu privire la starea calităŃii mediului
APM
2004 şi permanent
I.b.2 Formarea cadrelor didactice necesare pentru predarea educaŃiei ecologice în şcoală
I.c.2 Creşterea gradului de instruire a elevilor
I.d.1.2 Numărul de cadre didactice Numărului de ore de educaŃie ecologica
I.e.1.4 Organizarea de seminarii, cursuri de instruire pentru cadrele didactice care vor fi formate pentru predarea educaŃiei ecologice
Inspectoratul Şcolar Consiliul JudeŃean
permanent
I.b.3 Dotarea tuturor instituŃiilor care desfăşoară activităŃi de educaŃie ecologica cumaterialul necesar desfăşurării educaŃiei ecologice
I.c.3 Creşterea gradului de instruire pe tematica protecŃiei mediului înconjurător
I.d.1.3 Numărul de materiale informative cu caracter educativ în domeniul protecŃiei mediului
I.e.1.5 Realizarea unor materiale de sinteză şi aplicaŃii în domeniul ecologiei, protecŃiei mediului şi sănătate umană.
Consiliul JudeŃean Consiliile LocaleAPM
permanent
II.c.1 Crearea grupurilor expert în protecŃia mediului şi ecologie
II.d.2.1 Număr de instituŃii implicate Număr de persoane implicate
II.e.1.1 ÎmbunătăŃirea calităŃii şi conŃinutului informaŃional al bazei de date, permiŃând accesul tuturor categoriilor de populaŃie la informaŃia de mediu
APM InstituŃiile publice care deŃin informaŃii de mediu
permanent II. Lipsa de cunoştinŃe privind legislaŃia de mediu în vigoare, drepturi, obligaŃii şi responsabilităŃi a persoanelor fizice şi juridice
II.a.1 Creşterea gradului de conştientizare a persoanelor fizice şi juridice privind protecŃia mediului înconjurător
II.b.1 Creşterea nivelului de educaŃie ecologica prin crearea grupurilor expert în domeniul protecŃiei mediului
II.c.2 Implicarea grupurilor expert în creşterea nivelului de educaŃie ecologica a persoanelor fizice şi juridice
II.d.2.2 Număr acŃiuni realizate Număr de întâlniri Număr instituŃii implicate
II. e.2 Acordarea de consultanta şi asistenta tehnica în domeniul implementării legislaŃiei armonizate pentru protecŃia mediului
APM
2004 şi permanent
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
II.e.3 Instruirea reprezentanŃilor mass-media, în vederea creşterii nivelului de obiectivitate ce trebuie sa se regăsească în informaŃiile de mediu furnizate populaŃiei
APM 2004 şi permanent
II.b.2 ÎmbunătăŃirea implicării mass-media în informarea corecta şi conştientizarea populaŃiei asupra problemelor de mediu
II.c.3 Creşterea eficienŃei fluxului informaŃional de mediu ce are loc prin intermediul mass-media
II.d.2.3
- Număr de acŃiuni
- Număr participanŃi
II.e.4 Creşterea numărului de informaŃii de mediu furnizate prin intermediul mass-media
APM 2004 şi permanent
4.2.1.11.Matricea-plan pentru problema ZGOMOT SI VIBRATII IN AGLOMERARI URBANE
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łintă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
I.e.1.1 Monitorizarea zgomotului si vibratiilor
APM Teleorman permanent I. Zgomot şi vibraŃii în aglomerări urbane
I.a.1 Asigurarea limitelor admisibile pentru zgomot si vibraŃii
I.b.1 Realizarea sistemului de monitoring al zgomotului şi al vibraŃiilor
I.c.1 Încadrarea în prevederile legale STAS 10009/1988 HG 321/2005 (Directiva 2002/49/CE)
I.d.1.1 Număr măsuratori cu/fără depăsiri ale limitelor I.d.1.2. Tipuri şi număr acŃiuni realizate
I.e.1.2 Punerea la dispoziŃia publicului a informaŃiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale.
Autoritatile administratiei publice locale Autoritatea pentru Transporturi
permanent
I.e.1.3 Realizarea rutelor ocolitoare în aglomerări urbane
Administratia nationala a Drumurilor
2015
I.e.1.4 Realizarea perdelelor de protecŃie ( căi de transport şi zone industriale)
Consiliile locale Administratia Nationala a Drumurilor
2007
4.2.1.12.Matricea-plan pentru problema Întărirea capacita Ńii institu Ńionale a APM Teleorman
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsa
bili Termen
II.Structuri organizatorice instabile neconcordante cu obiectivele generale/specifice de protecŃie a mediului înconjurator
II.a.1 Realizarea de structuri organizatorice stabile, în concordanta cu obiectivele generale/specifice
II.b.1 Întărirea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman
II.c.1 Atingerea obiectivelor stabilite de legislaŃia armonizată conform Directivelor UE
II.d.1 Tipuri şi număr de acŃiuni realizate
II.e.1.1 Realizarea unei structuri organizatorice adaptată cerinŃelor şi compatibila cu celelalte autoritaŃi de mediu.
ANPM 2007 - 2010
II.a.2 Organizarea instituŃională stabilită şi completa la nivelul agenŃilor eonomici cu impact semnificativ asupra mediului
II.b.2 Intarirea capacitaŃii instituŃionale a agenŃilor economici în abordarea problemelor de mediu
II.c.2 Aplicarea corecta a legislaŃiei armonizate la nivelul comunitaŃii
II.d.2 1. Număr de conformări 2.Incadrarea în standarde 3. Număr de autorizaŃii integrate 4. Tipuri şi număr acŃiuni realizate
II.e.2.1 Crearea de sisteme de management de mediu la nivelul agenŃilor economici ale căror activitaŃi au impact semnificativ asupra mediului
Agentii economici ale caror
activitati au impact
semnificativ asupra
mediului
2008
II.e.3 Realizarea sistemului de automonitoring
Agentii economici ale caror
activitati au impact
semnificativ asupra
mediului
2008
4.2.1.13. Matricea-plan pentru problema Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice
Problema Obiectiv general Obiectiv specific łint ă Indicator Ac Ńiune Responsabili Termen
I.Amenajarea terenurilor afectate
I.a.1Eliminarea pericolului
I.b.1Reducerea suprafeŃelor afectate
I.c.1 Scoaterea de sub efectul
I.d.1 Indiguiri-16,5 Km
I.e.1Amenajarea impotriva inundatiilor
Consiliile locale din judeŃ ce
2009
de inundati in judetul Teleorman
inundării de fenomenul de inundare şi de băltire
inundabil a gospodăriilor şi ternurilor din zonă.
raului Teleorman, Cotmeana, Vedea si Vedita, in zona localitatiilor Tatarasti de jos, Orbeasaca, Tiganesti - Branceni
deŃin în proprietate baraje de pământ, Consiliul JudeŃean
II.d.1 Regularizare = 7 km Îndiguire = 7 km
II.e.1 Regularizare râu Glavacioc si Sericu si
reabilitare baraj Furculesti in zona loc. Videle
DirecŃia de ape Argeş –Vedea 2010
II.d.2 Regularizare = 24 km
II.e.2 Regularizare râu Calmatui intre localitatiile Salcia - Patria.
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
2012
II.d.3 Acumulare neprmanenta
II.e.3 Regularizare râu Burdea in localitatea Beuca.
DirecŃia de ape Argeş –Vedea 2009
II.d.4 Consolidarea-128 m Berma -2 Km Reab dig – 2,6 Km
II.e.4 Punerea in siguranta dig nr.5 rau Vedea la confluenta cu Dunarea si a digului nr.6 la Dunare
DirecŃia de ape Argeş –Vedea 2008
II. Pericole de inundaŃii generate de lipsa amenajărilor şi protecŃiei împotriva inundaŃiilor pe cursuri de apa
Eliminarea pericolului inundării
Reducerea suprafeŃelor afectate de fenomenul de inundare şi de băltire.
Scoaterea de sub efectul inundabil a gospodăriilor şi terenurilor din zona.
II.d.5 Suprainaltare pe L -24 Km
II.e.5 Marimea clasei de important digurilor nr.1 si 4 de la 10% la 5%
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
2015
II.d.6 1buc stavila mecanism ridicare
II.e.6 Reabilitare echipament hidromecanic baraj Crangeni
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
2010
II.d.7 Amenajare2 Km
II.e.7 Amenajare torent com Storobanea
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
2011
II.d.8 Regularizare 5 Km
II.e.8 Regularizare rau Clanita loc. Galateni
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
2010
II.d.9 Regularizare si indiguire 2Km
II.e.9 Regularizare si indiguire rau Teleorman in localitatea Trivale Mosteni
DirecŃia de ape Argeş –Vedea 2015
II.d.10 Consolidare 0,5 Km
II.e.10Consolidare mal drept rau Vedea la Rosiorii de Vede
DirecŃia de ape Argeş –Vedea 2014
II.d.11 Reprofilare 0,9 Km Consolidare 0,3 Km
II.e.11Consolidare mal stang rau Vedea la Nenciulesti DirecŃia de ape
Argeş –Vedea 2008
II.d.12 Consolidare 1.0 Km
II.e.12 Consolidare mal drept rau Vedea la Nanov - Adamesti
DirecŃia de ape Argeş –Vedea 2010
II.d.13 Consolidare 10,5 Km
II.e.13 Consolidare mal drept rau Vedea la Poroschia
DirecŃia de ape Argeş –Vedea 2011
II.d.14 Consolidare 0,4 Km
II.e.14 Consolidare mal stang rau Vedea la amonte pod Bragadiru
DirecŃia de ape Argeş –Vedea 2008
II.d.15 Reparare baraj 1 buc
II.e.15 Reabilitare baraj – polder Baldovesti II rau Cainelui
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
2015
II.d.16 Regularizare si indiguire 2 Km
II.e.16 Regularizare si indiguire rau Teleorman in localitatea Storobaneasa sat Beiu
DirecŃia de ape Argeş –Vedea 2014
II.d.17 Regularizare 2,2 Km Indiguire 2,5 Km
II.e.17 Regularizare rau Calnistea la Draganesti Vlasca
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
2012
132
5. Planul de implementare a acŃiunilor Pentru implementarea PLAM trebuie asigurate baza legală (autorizarea acŃiunilor) şi
baza financiară pentru realizarea acestor acŃiuni.Trebuie menŃionat că singura instituŃie care are putere financiară, economică şi administrativă pentru implementarea PLAM este Consiliul JudeŃean.
Consiliul JudeŃean administrează bugetul anual, stabileşte priorităŃile, realizează împreună cu primăriile planurile şi programele locale, planurile de dezvoltare socio-economică şi de investiŃii . PLAM furnizează direcŃia eficientă pentru planificarea anuală a bugetului, pregătirea planurilor de dezvoltare judeŃene, procesele de proiectare a infrastructurii. Integrarea recomandărilor PLAM în diverse procese de reglementare pe plan local furnizează mecanisme adecvate de aplicare care să asigure reducerea poluării şi utilizarea eficientă a surselor.
AcŃiunea comună a tuturor factorilor implicaŃi în protecŃia mediului trebuie să asigure o dezvoltare durabilă a societăŃii, PLAM oferind soluŃii pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor de mediu conform standardelor Uniunii Europene.
Responsabilitatea implementării acŃiunilor cuprinse în PLAM revine unor diverse instituŃii, precum: Consiliile Locale, Consiliul JudeŃean, furnizorii de servicii şi unităŃi industriale, precum şi instituŃii cu atribuŃii în activitatea de protecŃia mediului.
Principalele acŃiuni preliminare fazei de implementare a PLAM se consideră a fi următoarele:
• Insuşirea PLAM de către toŃi factorii de decizie locali şi unirea tuturor fortelor capabile să implementeze acŃiunile prevăzute de acestea;
• AcŃiuni pentru susŃinerea pe mai departe a procesului de implementare a PLAM, de evaluare a rezultatelor de actualizare şi îmbunătăŃire a acestuia;
• Conştientizarea publicului cu privire la problemele de mediu şi crearea cadrului adecvat pentru implicarea reală a publicului la luarea deciziilor;
• Schimbarea la toate nivelurile a mentalităŃii privitoare la problemele de mediu şi la soluŃiile de rezolvare a acestora;
• Stabilirea unei ierarhii a localităŃiilor în funcŃie de problemele de mediu în vederea alocării corespunzătoare a fondurilor disponibile din bugetele locale şi alte surse de finanŃare.
Comitetul de Coordonare nu este responsabil cu implementarea, atribuŃiile pe termen lung ale acestuia fiind monitorizarea implementării PLAM şi actualizarea continuă a acestuia .
5.1 Elaborarea planului de implementare
Pentru implementarea acŃiunilor din PLAM s-a întocmit matricea – plan de implementare în care au fost specificate obiectivele specifice, acŃiunile, responsabilii pentru realizarea acestor acŃiuni, instituŃiile desemnate pentru supravegherea acŃiunilor desfăşurate şi cooperarea cu responsabilii de acŃiuni. De asemenea, au fost stabilite sursele potenŃiale de finanŃare interne şi externe şi termenele propuse pentru realizarea acŃiunilor.
133
5.2 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru soluŃionarea problemelor de mediu prioritare
5.2.1 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Calitarea şi cantitatea apei potabile
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare Creşterea capacităŃii de captare şi distribuŃie a apei potabile în localităŃile urbane în vederea asigurării debitelor necesare
Reabilitare staŃia de tratare şi captare din Dunăre în municipiul Turnu Măgurele
Consiliul Local Turnu Măgurele
Consiliul JudeŃean
Consiliul Local Turnu Măgurele Consiliul JudeŃean
2010
Buget de stat, Buget local,
Realizarea staŃiei de tratare apă potabilă pentru oraşul Videle în vederea asigurării calităŃii corespunzătoare
Consiliul Local Videle Consiliul JudeŃean Teleorman
Consiliul JudeŃean
2010 Buget de stat, Buget local,
FinanŃare UE,
Reabilitarea staŃiilor de tratare a apei potabile în localităŃile urbane: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea
Consiliile Locale Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea
Consiliul JudeŃean
2010 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE,
Creşterea eficienŃei staŃiilor de tratare apă potabilă pentru localităŃile urbane: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea şi Videle în vederea asigurării calităŃii corespunzătoare în conformitate cu standardele UE
Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producător şi consumator
SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Zimnicea, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Sucursala Videle Consiliile Locale
DSP APM
2010 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE,
134
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate transa I si II in municipiile Alexandria, Turnu Magurele, Rosiorii de Vede
SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, Consiliile Locale
Consiliul JudeŃean
2010
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Reabilitare fronturi de puturi, aductiuni si rezervoare în municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele
Consiliile Locale Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede,
Consiliul JudeŃean
2010
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Reabilitare statie de pompare in municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele
Consiliile Locale Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede,
Consiliul JudeŃean
2010
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Folosirea raŃională a resurselor de apă, creşterea fiabilităŃii şi durabilităŃii sistemului de alimentarea cu apă
Realizarea lucrărilor de extindere a reŃelelor de distribuŃie a apei potabile în localităŃile urbane: Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle
SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Sucursala Zimnicea, SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Sucursala Videle Consiliile Locale
Consiliul JudeŃean
2010
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE,
Asigurarea capacităŃii de captare şi tratare a apei potabile în localităŃile rurale
Actualizarea resurselor de apa potabila din subteran şi calitatea acestora pentru zonele rurale Consiliile Locale
SGA Consiliile Locale
2018 FinanŃare UE, Buget de stat,
Buget local,
135
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare Realizarea staŃiilor de captare şi de tratare a apei potabile în localităŃile rurale; identificarea localităŃilor rurale ce pot fi deservite de aceleaşi staŃii de captare şi tratare a apei potabile în funcŃie de resursele de apă existente şi cerinŃele de apă
Consiliile Locale
Consiliul JudeŃean
2015 -2018 FinanŃare
UE, Buget de stat, Buget local,
Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producător şi consumator
Operatorii sistemelor de alimentare cu apă potabilă Consilii Locale
DSP
2018 FinanŃare UE, Buget de stat, Buget local,
Realizarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile în 75 de localităŃi rurale
Consiliile Locale
Consiliul JudeŃean
2018 FinanŃare UE, Buget de stat,
Buget local, Extinderea şi reabilitarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile existente în 9 localităŃi rurale; utilizarea de conducte rezistente la coroziune şi inerte din punct de vedere chimic în raport cu apa.
Consiliile Locale
Consiliul JudeŃean
2018 FinanŃare UE, Buget de stat,
Buget local,
Asigurarea capacităŃii de distribuŃie a apei potabile în localităŃile rurale
Identificarea mecanismelor economice pentru încurajarea investiŃiilor publice si/sau private în sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă Consiliile Locale
Consiliul JudeŃean
2018 FinanŃare UE, Buget de stat, Buget local,
136
5.2.2 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Probleme generate de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare Finalizarea proiectului Consiliul Judetean
Teleorman Consiliul JudeŃean, APM 2008
FinanŃare UE, Buget de stat, Buget local
Inchiderea depozitelor urbane de deşeuri Consiliile locale : Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea, Videle
Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale
2007 Buget de stat, Buget local, Surse Externe
DesfiinŃarea depozitelor de deşeuri rurale existente.
83 Consilii locale Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale
2007 Buget local, FinanŃare UE
Realizarea proiectului ,, Sistem integrat de management al deşeurilor in judeŃul Teleorman”.
Monitorizarea post închidere a depozitelor de deşeuri
Consiliile locale Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale
2037 Buget local, Surse externe
Gestionarea (fabricare, recuperare, reutilizare, reciclare) ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către agenŃii economici şi autorităŃile locale conform HG 349/2002 şi Ordinului MAPM 1190/2003
Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale
2010 Buget de stat, Buget local, Surse Externe
Recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje .
Stimularea agenŃilor economici, persoanelor fizice şi persoanelor juridice care colectează selectiv.
AgenŃii economici producători de ambalaje, Consiliile locale
Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale
2010 Buget de stat, Buget local, Surse Externe
Colectarea selectivă , reciclarea, compostarea şi recuperarea energiei ( ex. valorificare în agricultură , producere biogaz)
Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale
2009
Surse proprii, Surse externe, Buget local
Reducerea cantitatilor de deşeuri biodegradabile depozitate.
Stimularea economică a persoanelor fizice şi juridice pentru colectarea şi valorificarea selectivă
Consiliile locale şi producătorii deşeuri
Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale
2009
Surse externe, Buget local, Buget de stat
137
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare Colectarea selectivă , reciclarea, compostarea şi recuperarea energiei (ex. valorificare în agricultură, producere biogaz).
Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale
2016
Surse proprii, Surse externe, Buget local
Stimularea economică a persoanelor fizice şi juridice pentru colectarea şi valorificarea selectivă.
Consiliile locale şi producătorii de deşeuri Consiliile locale şi producătorii de deşeuri
Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale
2016
Surse externe, Buget local, Buget de stat
Valorificarea deseurilor de la statiile de epurare
Utilizarea in siguranta a namolurilor de la statiile de epurare in agricultura.
Detinatorii de statii de epurare si detinatorii de terenuri
Consiliul Judetean, Consiliile locale, APM
permanent Surse externe, Buget local, Buget de stat
Reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice si electronice
Colectarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.
Producatorii si importatorii de echipamente electrice, electonice
Consiliul Judetean, Consiliile locale, APM
2006 – 2008
Surse externe, Buget local, Buget de stat
Reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice si electronice
Reutilizarea, reciclarea si valorificarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.
Producatorii si importatorii de echipamente electrice, electronice
Consiliul Judetean
2006 - 2008 Surse externe, Buget local, Buget de stat
Valorificarea cenuşilor de pirită şi carbonatului de calciu
SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
APM SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
2013
Surse proprii Buget de stat, Buget local
DesfiinŃarea depozitelor de cenusi piritice, carbonat de calciu, namol, fosfogips
Reabilitarea suprafetelor aferente SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
APM, GNM 2013
Surse proprii Buget de stat, Buget local
Incetarea activitatii de depozitare in depozitele neconforme pentru deseuri periculoase din industria extractiva
Lucrari de inchiderea si reabilitarea depozitelor
SC Petrom SA
APM, GNM 2007
Surse proprii Buget de stat, Buget local
Reducerea impactului asupra mediului produs de arderea deseurilor medicale in crematorii.
Reducerea impactului asupra mediului produs de eliminarea deşeurilor medicale în crematorii
Spitalul Caritas Rosiorii de Vede Spitalul Zimnicea
APM GNM
2009 Surse proprii Buget de stat, Buget local
138
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare Incinerarea deşeurilor medicale in instalatii autorizate
Spitalul Caritas Rosiorii de Vede Spitalul Zimnicea
APM GNM
2009 Surse proprii Buget de stat, Buget local
Executarea lucrărilor de construcŃii in vederea inchiderii crematoriilor
Spitalul Caritas Rosiorii de Vede Spitalul Zimnicea
APM GNM
2009 Surse proprii Buget de stat, Buget local
Reducerea impactului asupra mediului produs de eliminarea deşeurilor medicale în crematorii
Spitalul Caritas Rosiorii de Vede Spitalul Zimnicea
APM GNM
2009 Surse proprii Buget de stat, Buget local
5.2.3 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Ape uzate menajere şi industriale
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare
Termen
Surse de finanŃare
InstalaŃie de hidroliză-stripare ioni de amoniu SC Donau Chem SRL APM, SGA, DSP 2007
Buget de stat, Buget local,
Surse externe
InstalaŃie de recuperare a ionilor de amoniu şi azotat din apele uzate deversate din instalaŃiile azotat de amoniu granulat NPK1, NPK2, azotat de amoniu soluŃie
SC Donau Chem SRL APM, SGA, DSP 2010
Buget de stat, Buget local,
FinanŃare UE
StaŃie finală de epurare a apelor uzate rezultate de pe platforma chimică
SC Donau Chem SRL APM, SGA, DSP 2010
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Diminuarea cantităŃilor de poluanŃi evacuaŃi în fluviul Dunărea
Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate
SC Donau Chem SRL APM, SGA, DSP 2013
Buget de stat Buget local, FinanŃare UE
ÎmbunătăŃirea calităŃii apei râului Vedea
Extinderea şi modernizarea obiectelor componente ale staŃiei de epurare în vederea creşterii debitului de ape uzate ce necesită epurare de la 315 l/s la 543 l/s
Consiliul Local Alexandria
SC Apa Serv SA Sucursala
Alexandria
APM, SGA, DSP, Consiliul JudeŃean
2013 Buget de stat, Buget local,
FinanŃare UE
139
Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate
Consiliul Local Alexandria
SC Apa Serv SA Sucursala
Alexandria
APM, SGA, DSP 2013 Buget de stat, Buget local,
FinanŃare UE
Preluarea pentru epurare a întregii cantităŃi de ape uzate menajere şi industriale şi ape meteorice în vederea epurării
Extinderea reŃelei de canalizare Consiliul Local Alexandria
SC Apa Serv SA Sucursala
Alexandria
APM, DSP, Consiliul JudeŃean
2010 Buget de stat Buget local, FinanŃare UE
Retehnologizarea staŃiei de epurare în vederea funcŃionării acesteia la întreaga capacitate existentă şi asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apelor epurate prevăzuŃi de standardele europene
Consiliul Local Roşiorii de Vede
SC Urbis SA Roşiorii de Vede
APM, SGA, DSP, Consiliul JudeŃean
2015
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
ImbunătăŃirea calităŃii apei râului Vedea
Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate
Consiliul Local Roşiorii de Vede SC Apa Serv SA Sucursala Roşiorii de Vede
APM, DSP, Consiliul JudeŃean
2015
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE,
Preluarea pentru epurare a întregii cantităŃi de ape uzate menajere şi industriale şi ape meteorice în vederea epurării
Extinderea retelei de canalizare ape menajere cu 43 km şi reŃelei de canalizare ape pluviale cu 10 km
Consiliul Local Rosiorii de Vede SC Apa Serv SA Sucursala Rosiorii de Vede
APM, DSP, Consiliul JudeŃean
2013
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Modernizarea staŃiei de epurare existente în vederea reducerii consumurilor energetice şi creşterii eficienŃei treptei mecanice
Consiliul Local Turnu Măgurele SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
APM, SGA, DSP, Consiliul JudeŃean
2013 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Extinderea staŃiei de epurare cu trepte biologice Consiliul Local Turnu Măgurele SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
APM, SGA, DSP, Consiliul JudeŃean
2013
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
ÎmbunatăŃirea calităŃii apei fluviului Dunărea ca sursă de apă potabilă
Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apei uzate deversate şi asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apei epurate prevazuŃi de standardele europene
Consiliul Local Turnu Măgurele SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
APM, SGA, DSP 2013
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
140
Construirea unei instalaŃii de clorinare Consiliul Local Turnu Măgurele SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
APM, , DSP 2013
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Preluarea pentru epurare a întregii cantităŃi de ape uzate menajere şi industriale şi ape meteorice în vederea epurării
Extinderea reŃelei de canalizare ape menajere cu 31,4 km
Consiliul Local Turnu Măgurele SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
APM, SGA, DSP, Consiliul JudeŃean
2010 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
5.2.4 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Poluarea apei de suprafaŃă
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supravegh
ere cooperare
Termen Surse de finanŃare
Repararea susŃinută şi periodică a conductelor cu grad avansat de uzură şi protejare cu inhibitori de coroziune.
APM Sucursala
Petrom Videle
Periodic
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Consolidarea digurilor de protecŃie, întreŃinerea careurilor sondelor de pe versanŃi şi realizarea de bazine colectoare scurgeri impermeabilizate cu golirea periodică a acestora.
APM Sucursala
Petrom Videle
Permanent
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Identificarea zonelor unde concentraŃia agenŃilor poluanŃi depăşeşte pragul de intervenŃie, în vederea aplicării măsurilor care să ducă la eliminarea surselor de poluare
Monitorizarea calităŃii apelor de suprafaŃă ale pârâurilor MilcovăŃ şi Sericu
Sucursala Petrom Videle
APM, SGA
Semestrial
Buget de stat, Buget local,
Creşterea eficienŃei staŃiei de epurare
Modernizare si extindere statie de epurare mecano - biologica pentru realizarea calitatii apei pentru irigare – ferma Zimnicea
SC Suinprod SA Zimnicea
APM, SGA SC
Suinprod SA
Zimnicea
2010 Buget de stat Buget local FinanŃare UE
141
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supravegh
ere cooperare
Termen Surse de finanŃare
ExecuŃia de bazine de stocare a apei de irigat SC Suinprod SA Zimnicea APM, SGA
2009
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
AchiziŃionarea de utilaje pentru irigat SC Suinprod SA- Ferma Zimnicea
APM, SGA 2010
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Executarea lucrarilor de modernizare statie de epurare a apelor uzate APM, SGA
2010 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE,
Executia de bazine de stocare a apei de irigat
APM, SGA
2009 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE,
Achizitionarea de utilaje pentru irigat
SC Suinprod SA – Ferma
Dracea
APM, SGA
2010 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE,
Reabilitarea staŃiei de epurare ape uzate
APM, SGA 2011
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE,
Epurarea apelor uzate
Reabilitarea reŃelei de canalizare pentru preluarea apelor uzate
APM 2011
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE,
Utilizarea apelor uzate epurate pentru irigarea şi fertilizarea solului
Realizarea unor studii privind posibilităŃile de utilizare a apelor uzate epurate pentru irigarea şi fertilizarea solului
SC Romcip SA Salcia
APM 2011
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE,
142
5.2.5 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate naturale, flora şi fauna salbatică
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili
Supraveghere
cooperare
Termen Surse de finanŃare
IniŃierea unui studiu ştiinŃific privind identificarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific din arealele inventariate.
APM MMDD 2010
Buget de stat
Surse externe
IniŃierea şi implementarea unor programe de instruire specifică pentru persoanele implicate în activitatea de inventariere.
APM Consiliul JudeŃean
Consilii locale
MMDD 2010
Buget de stat
Surse externe
Inventarierea riguroasă a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman
IniŃierea şi implementarea programului de inventariere a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific din judeŃul Teleorman, pe baza parteneriatului între autorităŃile locale, medii ştiinŃifice, ONG-uri, cetăŃeni şi alte entităŃi interesate.
APM Consiliul JudeŃean Consilii
locale,ONG-uri
MMDD 2010
Buget de stat
Surse externe
Monitorizarea modului de administrare al ariilor naturale protejate(Balta Suhaia, Pădurea Troianu, Ostrovul Gâsca) de catre custozii acestora
Exercitarea acŃiunilor privind realizarea protecŃiei efective a ariilor protejate (Balta Suhaia, Pădurea Troianu, Ostrovul Gâsca) delimitare, marcaje, panouri etc
Custozii ariilor protejate Custozii
ariilor protejate
2008 Buget de
stat, Buget local
Promovarea de acŃiuni privind conştientizarea şi informarea publicului referitoare la necesitatea protejării şi conservării biodiversităŃii prin crearea ariilor protejate.
Consiliile Locale Inspectoratul Şcolar
Custozii ariilor protejate
APM
Consiliile Locale
Inspectoratul Şcolar
Custozii ariilor
protejate APM
permanent Buget de
stat, Buget local, FinanŃare
UE
143
Întocmirea Planului de Management al fiecărei arii protejate. Custozii ariilor protejate
Custozii ariilor
protejate
2007 Surse proprii
Atribuirea in custodie a noilor arii naturale protejate(Pădurea Pojorâtele, Ostrovul Mare) în scopul conservării “ in situ” a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică.
Atribuirea calităŃii de custode a noilor arii naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite.
APM MMDD ANPM
2008 Buget de stat
Întocmirea Regulamentului şi Planului de Management al noilor arii naturale protejate.
Custozii ariilor protejate
APM 2009 Surse proprii
5.2.6 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Poluarea solului şi apelor subterane
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare Modernizarea instalaŃiilor şi parcurilor de colectare ŃiŃei.
Sucursala Petrom Videle 2007 Buget local
Buget de stat
Dezafectarea instalaŃiilor scoase din uz Sucursala Petrom Videle 2007 Buget local
Buget de stat
Reducerea suprafeŃelor afectate de poluare
Executarea de lucrări agropedoameliorative OSPA 2007 Buget local Buget de stat
Injectarea apei reziduale cu ajutorul sondelor de injecŃie în straturi de mare adâncime
Sucursala Petrom Videle Permanent Buget local
Buget de stat Utilizarea coloanelor sondelor placate la interior cu tuburi PVC
Sucursala Petrom Videle Permanent Buget local
Buget de stat
Minimizarea impactului exploatării petroliere asupra apelor subterane
Monitorizarea calităŃii apelor subterane
Sucursala Petrom Videle Schela Videle
Sucursala Petrom Videle Permanent Buget local
Buget de stat Refacere teren degradat cu titei si apa sarata in zona parcurilor 20, 24 - Sectia a III-a Poeni
S.N.P. Petrom Schela Poeni
Sucursala Petrom Videle
2010 Buget local Buget de stat
Limitarea efectelor negative asupra solului, apelor subterane şi vegetaŃiei Amenajre careuri sonde cu impermeabilizarea rampei
de tubing si tiji : - Sectia a III-a, 37 sonde ( cele enumerate mai sus)
S.N.P. Petrom Schela Poeni
Sucursala Petrom Videle
2008 Buget local, Buget de stat
144
Reabilitarea puŃului existent în incintă, în vederea monitorizării calităŃii apei din pânza freatică.
S.C Cerealcom S.R.L
S.C Cerealcom S.R.L
2010 Buget local, Buget de stat
Realizare proiect instalaŃie de preepurare - execuŃie instalaŃie de preepurare
S.C Art Desing S.R.L
S.C Art Desing S.R.L
2006-2011 Buget local, Buget de stat, FinanŃare UE
ExecuŃie puŃ de observare în zona rezervoarelor de carburanŃi pentru controlul apei subterane
S.C DACRI PROD COM
S.R.L
S.C DACRI PROD COM
S.R.L
2009 Buget local, Buget de stat, FinanŃare UE
Realizarea decontaminări solului şi dezafectare rezervor.
S.C Filiala de ÎntreŃinere şi
Servicii Energetice Serv. SA, Sucursala
Oltenia A.I.S.E Alexandria
S.C Filiala de ÎntreŃinere şi
Servicii Energetice Serv. SA, Sucursala
Oltenia A.I.S.E Alexandria
2007
Buget local, Buget de stat, FinanŃare UE
ExecuŃie puŃ de observare în zona rezervoarelor de carburanŃi pentru controlul apei subterane.
S.C Cerealcom S.A Roşiorii de
Vede
S.C Cerealcom S.A Roşiorii de
Vede
2009 Buget local, Buget de stat, FinanŃare UE
Reducerea suprafetelor afectate de poluare
Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în municipile Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele şi Zimnicea.
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale urbane
Consiliul JudeŃean
Consiliile Locale urbane
2013 -2015 Buget local,
Buget de stat, FinanŃare UE
Împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman
ReconstrucŃia ecologică şi împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman.
Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele cu
maluri degradate
Consiliile locale ale localităŃilor
situate în zonele cu maluri degradate
2010
Buget local, Buget de stat, FinanŃare UE
ObŃinerea unor beneficii din expolatarea raŃională a plantaŃiilor
Împădurirea terenurilor degradate în judeŃul Teleorman
Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele cu
maluri degradate
Consiliile locale ale localităŃilor
situate în zonele cu maluri degradate
2010
Buget local, Buget de stat, FinanŃare UE
Realizarea staŃiilor de epurare mecano-biologice şi a reŃelelor de
Proiectarea staŃiilor de epuare şi a reŃelelor de canalizare
Consiliile Locale rurale
Consiliul JudeŃean
2015 – 18 localitati
Buget local, Buget de stat,
145
Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în localităŃile rurale Realizarea retelelor de canalizare în localităŃile rurale
canalizare în localităŃile rurale
Implementarea unui sistem de monitorizare a emisiilor de poluanŃi din apele uzate în vederea respectării valorilor limită admise de legislaŃia de mediu
rurale 2015 – 18 localitati rurale
2022 – 44 localitati rurale
FinanŃare UE
5.2.7 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Poluarea atmosferei
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare Modernizarea instalaŃiei Uree I şi Uree II SC Donau Chem
SRL APM 2010 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Schimbarea sistemului de granulare la instalaŃia azotat de amoniu granulat SC Donau Chem
SRL APM 2011 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Reducerea cantităŃilor de amoniac şi pulberi emise în atmosferă la instalaŃiile Uree I, Uree II şi azotat de amoniu
Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃiile Uree I, Uree II şi azotat de amoniu granulat
SC Donau Chem SRL
APM 2013 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Modernizarea instalaŃiei acid azotic II SC Donau Chem SRL
APM 2008 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Reducerea cantităŃilor de oxizi de azot emise în atmosferă la instalaŃia de obŃinere a acidului azotic
Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃia de acid azotic II
SC Donau Chem SRL APM 2013
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Retehnologizarea cazanului de apă fierbinte CAF-5M în vederea creşterii randamentului termic şi reducerii emisiilor de poluanŃi atmosferici
SC Terma Serv SRL
Consiliul Local
Alexandria
2012 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Dezafectarea utilajelor si instalatiilor inchise de pe amplasament
SC Terma Serv SRL Alexandria
Consiliul Local
Alexandria
2012 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Reducerea emisiilor de poluanŃi atmosferici: SO2, NOx şi pulberi
Reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi prin utilarea cu echipamente de depoluare
SC Terma Serv SRL Alexandria
Consiliul Local
Alexandria
2012 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
146
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare Monitorizarea lunară a emisiilor de poluanŃi în atmosferă. SC Terma Serv
SRL
Consiliul Local
Alexandria
2004 si permane
nt
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Reducerea cantitatilor de gaze emise in atmosfera, rezultate din activitati de: - vopsire - forjare
Achizitionare echipamente si sisteme performante de ventilatie si captare poluanti pentru activitati de vopsire, sablare si forjare, avand in vedere utilizarea noilor tehnologii de vopsire cu vopsea pe baza de apa cu continut majorat de substanta uscata.
Compania de transport feroviar Bucuresti APM
2010-2011 Buget de stat,
Buget local, FinanŃare UE
Monitorizerea lunară a emisiilor de poluanŃi în atmosferă. SC CALOR SERV SRL Turnu Magurele
Consiliul Local Turnu Măgurele
permanent
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Reducerea de poluanŃi organici volatili
Dezafectarea utilajelor şi instalaŃiilor închise de pe amplasament.
SC CALOR SERV SRL Turnu Magurele
APM Consiliul
Local Turnu Măgurele
2012 Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
5.2.8 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Probleme/aspecte generate de activit ăŃile agricole (cre şterea animalelor şi culturi de vegetale)
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare Utilizarea cu precădere a pesticidelor din clasele de toxicitate III şi IV, cu remanenŃă şi efect rezidual scăzut.
AgenŃii economici
DADR Incepând
cu 2004.
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Aplicarea dozelor optime cu ajutorul unor utilaje care să asigure o împrăştiere uniformă a pesticidelor şi îngrăşămintelor pe terenurile agricole.
AgenŃii economici
DADR Incepând
cu 2004.
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Elaborarea şi implementarea unui plan de monitorizare a calităŃii apelor subterane pentru zonele vulnerabile şi potenŃial vulnerabile
AgenŃii economici, DSP, SGA
DADR Incepând cu 2004.
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Diminuarea impactului asupra solului şi apei subterane datorită utilizării pesticidelor în agricultură
Incurajarea aplicării tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile
DADR, ProtecŃia Plantelor, AgenŃii economici .
DADR
2007
Surse externe, Buget de stat, Buget local
147
Retehnologizarea halelor şi implementarea sistemului de creştere a păsărilor la sol la SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca , SC Avikaf Prod Impex SRL Videle, SC King House SRL Mavrodin, SC Avicola Buftea Turnu Măgurele
SC AT Grup Prod Impex SRL Drăganeşti Vlaşca SC Avikaf Prod Impex SRL Videle
APM
2006-2011
Surse externe, Buget de stat, Buget local
Modernizarea sistemelor de ventilatie artificiala in hale APM
2006-2011
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Reabilitarea canalizarii interioare ( refacere, reparatii la camine si conducte) APM
2006-2011
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
Diminuarea impactului asupra atmosferei, solului şi a apei subterane asociată practicilor actuale de eliminare finală a dejecŃiilor provenite din creşterea păsărilor
Amenajarea unui singur batal pentru stocarea dejectiilor, in incinta unitatii pentru stocarea dejectiilor, astfel : - impermeabilizarea radierului si taluzelor batalului cu un strat de geomembrana - executarea de drenuri colectoare a scurgerilor de dejectii in cazul deteriorarii accidentale a membranei si desurubarea acestor drenuri intr-o basa colectoare
SC Pigalex SA Alexandria SC Pigalex SA Alexandria SC Pigalex SA Alexandria
APM
2008
Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE
5.2.9 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili
Supraveghere cooperare
Termen
Surse de finanŃare
Amenajarea peisagistică de-a lungul arterelor transeuropene şi a celor de acces în oraş cu rol de plantaŃii de protecŃie
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
APM
2008 Buget local, Buget de stat
Mărirea spaŃiilor verzi în localităŃile urbane
Realizarea de suprafeŃe verzi în interiorul oraşelor şi îmbunătăŃirea celor existente
Consiliile Locale
APM Consiliul JudeŃean 2008 Buget local,
Buget de stat
Reamenajarea zonelor de agrement din localităŃile urbane
Salubrizarea plantaŃiilor îmbătrânite şi refacerea lor cu puiet în zonele de agrement din localităŃile urbane
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
APM Consiliul JudeŃean 2008 Buget local,
Buget de stat
148
5.2.10 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Aspecte privind educarea ecologic ă a publicului
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare Realizarea de materiale informative şi educaŃionale
APM Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
Inspectoratul Şcolar, ONG
APM
2004 şi permanent Buget de
stat
IniŃierea de acŃiuni cu asigurarea participării comunităŃii
APM Consiliile Locale
Inspectoratul Şcolar, ONG-uri
Consiliul JudeŃean
APM
2004 şi permanent
Buget de stat,
Surse externe
Informarea populaŃiei cu privire la starea calităŃii mediului APM
APM 2004 şi
permanent
Buget de stat
Organizarea de seminarii, cursuri de instruire pentru cadrele didactice care vor fi formate pentru predarea educaŃiei ecologice
Inspectoratul Şcolar Consiliul JudeŃean APM
permanent Buget de stat,
Surse externe
Crearea unui sistem eficient de informare şi constientizare a publicului
Realizarea unor materiale de sinteză şi aplicaŃii în domeniul ecologiei, protecŃiei mediului şi sănătate umană.
APM, DSP
APM, DSP
permanent Buget de stat,
Surse externe
ÎmbunătăŃirea calităŃii şi conŃinutului informational al bazei de date, permiŃând accesul tuturor categoriilor de populaŃie la informaŃia de mediu
APM InstituŃiile publice care deŃin informaŃii de mediu
APM
permanent Buget de
stat
Creşterea nivelului de educaŃie ecologică prin crearea grupurilor expert în domeniul protecŃiei mediului
Acordarea de consultanŃă şi asistenŃă tehnică în domeniul implementării legislaŃiei armonizate pentru protecŃia mediului APM
APM
2004 şi permanent
Buget de stat,
Buget local,
FinanŃare UE
ÎmbunătăŃirea implicării mass-media în informarea corectă şi constientizarea populaŃiei asupra problemelor de mediu
Instruirea reprezentanŃilor mass-media, în vederea creşterii nivelului de obiectivitate ce trebuie să se regăsească în informaŃiile de mediu furnizate populaŃiei
APM APM
2004 şi permanent
Buget de stat,
Surse externe
149
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare Creşterea numărului de informaŃii de mediu
furnizate prin intermediul mass-media APM
APM
2004 şi permanent
Buget de stat,
Buget local,
FinanŃare UE,
5.2.10 Matricea – plan de implementare a acŃiunilor pentru problema ZGOMOT ŞI VIBRAłII ÎN AGLOMERĂRI URBANE
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare
Termen
Surse de finanŃare
Monitorizarea zgomotului şi vibraŃiilor APM Teleorman AutorităŃile administraŃiei publice locale
AutorităŃile administraŃiei publice locale
APM
permanent Buget de
stat, Buget local
Punerea la dispoziŃia publicului a informaŃiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale
AutorităŃile administraŃiei publice locale
AutorităŃile administraŃiei publice locale
Autoritatea pentru
Transporturi
permanent Buget de
stat, Buget local
Realizarea rutelor ocolitoare în aglomerări urbane AdministraŃia naŃională a Drumurilor
APM AdministraŃia naŃională a Drumurilor
2015 Buget de stat,
Buget local
Realizarea sistemului de monitoring al zgomotului şi al vibraŃiilor
Realizarea perdelelor de protecŃie(căi de transport şi zone industriale)
Consiliile locale AdministraŃia NaŃională a Drumurilor
APM Consiliile locale AdministraŃia naŃională a Drumurilor
2007 Buget de
stat, Buget local
5.2.11 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Întărirea capacit ăŃii institu Ńionale a APM Teleorman
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare Termen Surse de
finanŃare
150
Realizarea unei structuri organizatorice adaptata cerinŃelor şi compatibile cu celelalte autorităŃi de mediu
ANPM
APM
2007 -2010 Buget de stat,
Surse externe
Întărirea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman
Crearea de sistem de management de mediu la nivelul agenŃilor economici ale căror activităŃi au impact semnificativ asupra mediului
AgenŃii economici ale
căror activităŃi au impact
semnificativ asupra mediului
APM
2008 Buget de
stat, Surse
externe
Întărirea capacităŃii instituŃionale a agenŃilor economici în abordarea problemelor de mediu
Realizarea sistemului de automonitoring AgenŃii economici ale
căror activităŃi au impact
semnificativ asupra mediului
APM
2008 Buget de
stat, Surse
externe
5.2.12 Matricea-plan de implementare a acŃiunilor pentru problema Pericole generate de catastrofe / fenomene naturale şi antropice
Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare
Termen
Surse de finanŃare
Reducerea suprafeŃelor afectate de fenomenul de inundare şi de băltire
Amenajarea impotriva inundatiilor raului Teleorman, Cotmeana, Vedea si Vedita, in zona localitatiilor Tatarasti de jos, Orbeasaca, Tiganesti - Branceni
Consiliile locale din judeŃ ce deŃin în proprietate baraje de pământ,
Consiliul JudeŃean APM 2009
Buget de stat,
Surse externe
Regularizare râu Glavacioc si Sericu si reabilitare baraj Furculesti in zona loc. Videle
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI Consiliul Local Videle
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI 2010
Buget de stat,
Surse externe
Regularizare râu Calmatui intre localitatiile Salcia - Patria. DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI Consiliile Locale Salcia- Piatra
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI 2012
Buget de stat,
Surse externe
Reducerea suprafeŃelor afectate de fenomenul de inundare şi de băltire
Regularizare râu Burdea in localitatea Beuca. DirecŃia de ape Arges –Vedea
PITEŞTI Consiliul Local Beuca
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI 2009
Buget de stat,
Surse externe
151
Punerea in siguranta dig nr.5 rau Vedea la confluenta cu Dunarea si a digului nr.6 la Dunare.
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI 2008
Buget de stat,
Surse externe
Marimea clasei de important digurilor nr.1 si 4 de la 10% la 5% DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI 2015
Buget de stat,
Surse externe
Reabilitare echipament hidromecanic baraj Crangeni DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI Consiliul Local Crangeni
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
2010
Buget de stat,
Surse externe
Amenajare torent com Storobanea DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI Consiliul Local Storobaneasa
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
2011
Buget de stat,
Surse externe
Regularizare rau Clanita loc. Galateni DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI Consiliul Local Galateni
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
2010
Buget de stat,
Surse externe
Regularizare si indiguire rau Teleorman in localitatea Trivale Mosteni
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI Consiliul Local Trivale Mosteni
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
2015
Buget de stat,
Surse externe
Consolidare mal drept rau Vedea la Rosiorii de Vede DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI Consiliul Local Rosiorii de Vede
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
2014
Buget de stat,
Surse externe
Consolidare mal stang rau Vedea la Nenciulesti
DirecŃia de ape Argeş –Vedea DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI Consiliul Local Nenciulesti
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
2008
Buget de stat,
Surse externe
Consolidare mal drept rau Vedea la Nanov - Adamesti DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI Consiliul Local Nanov - Adamesti
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
2010
Buget de stat,
Surse externe
Consolidare mal drept rau Vedea la Poroschia DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI Consiliul Local Nanov - Adamesti
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
2011
Buget de stat,
Surse externe
152
Consolidare mal stang rau Vedea la amonte pod Bragadiru DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI Consiliul Local Bragadiru
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
2008
Buget de stat,
Surse externe
Reabilitare baraj – polder Baldovesti II rau Cainelui DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
2015
Buget de stat,
Surse externe
Regularizare si indiguire rau Teleorman in localitatea Storobaneasa sat Beiu
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
2014
Buget de stat,
Surse externe
Regularizare rau Calnistea la Draganesti Vlasca DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
2012
Buget de stat,
Surse externe
153
6. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor
6.1 Elaborarea Planului de Monitorizare şi de Evaluare
Un sistem de monitorizare şi de evaluare eficient are o contribuŃie deosebit de importantă la atingerea obiectivelor şi Ńintelor de mediu. Baza pentru monitorizarea PLAM şi pentru cuantificarea rezultatelor este reprezentată de indicatori, care sunt legaŃi direct de obiectivele şi Ńintele de mediu stabilite în procesul de planificare pentru soluŃionarea problemelor/aspectelor de mediu din judeŃ. Implementarea corespunzatoare a Planului Local de AcŃiune pentru Mediu în judeŃul Teleorman se va face folosind şi contribuŃia elementelor ce rezultă din monitorizarea şi evaluarea sa. Procesul de evaluare şi monitorizare furnizează informaŃii curente, sistematice care sprijină procesul de implementare. Procesul de monitorizare şi evaluare oferă cadrul pentru: • compararea eforturilor de implementare cu scopul şi obiectivele iniŃiale; • determinarea progresului făcut pentru obŃinerea rezultatelor scontate; • determinarea încadrării în schemele de timp propuse în proiect. Obiectivele esenŃiale ale sistemului de monitorizare sunt: • verifică implementarea şi stabileşte revizuirea PLAM; • stabileşte echipa de monitorizare şi persoana care raportează Comitetului de Coordonare stadiul PLAM; • identifică beneficiarul şi beneficiile acŃiunilor realizate; • stabileşte dacă acŃiunile au fost realizate şi dacă efectele sunt cele prevăzute. Toate aceste elemente au roluri corective şi preventive, astfel încât implementarea PLAM să se facă în condiŃii de eficienŃă. Comitetul de Coordonare, care are responsabilitatea de monitorizare a implementarii PLAM, va desemna o echipă de monitorizare şi evaluare pentru a ajuta la proiectarea modului de abordare a evaluării şi la evaluarea rezultatelor proiectului. Această echipă va fi alcătuită din experŃi în evaluarea proiectelor, agenŃii responsabile cu furnizarea datelor despre mediu şi instituŃii de implementare, precum şi agenŃi economici care au cerinŃe de mediu specifice. Echipa de monitorizare şi evaluare va colecta date de la fiecare instituŃie de implementare, aceste informaŃii vor fi folosite ca bază a evaluării eficienŃei eforturilor de implementare. În acest fel se va putea aprecia în ce măsură obiectivele au fost atinse, care dintre acŃiuni au fost realizate, iar în cazul unor disfuncŃionalităŃi se poate decide ce intervenŃii sau ce modificări sunt necesare pentru a atinge scopul propus. Sistemul de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor PLAM are trei funcŃii principale: • De a verifica faptul că planul de acŃiune este în proces de implementare, precum şi de a furniza
o metodologie de revizuire a PLAM. Fiecare acŃiune din PLAM este încredinŃată spre implementare unei autorităŃi principale, cu o persoană nominalizată care are responsabilitatea de realizare a acestei acŃiuni. De asemenea, pentru fiecare acŃiune este desemnată o autoritate principală pentru monitorizare, cu o persoană nominalizată. Printre responsabilii de monitorizare pot fi incluşi şi responsabilii pentru implementare. Responsabilii pentru implementare şi pentru monitorizare au responsabilitatea raportării rezultatelor către Comitetul de Coordonare, în vederea revizuirii periodice de către acesta a stadiului de realizare a acŃiunilor.
• De a identifica beneficiul anticipat acŃiunilor şi efectul asupra problemei de mediu respective.
154
• De a monitoriza atât problema de mediu, cât şi efectele acŃiunii/acŃiunilor pentru soluŃionarea acesteia, prin măsurarea, urmărirea şi evaluarea rezultatelor implementării în vederea obŃinerii feedback-ului necesar pentru revizuirea şi actualizarea PLAM.
Monitorizarea este o activitate complexă. Majoritatea problemelor de mediu se schimbă continuu, fiind influenŃate de populaŃie, presiuni de dezvoltare, procese noi de producŃie, schimbări legislative, tehnici noi pentru reducerea poluării, aspecte fiscale şi aşa mai departe. Din aceste motive, se poate ivi situaŃia în care acŃiunile PLAM au fost corect implementate, dar una sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede decât s-a estimat, astfel încât este necesară prevederea de acŃiuni suplimentare pentru soluŃionare în următorul PLAM revizuit. De asemenea, este posibilă şi situaŃia inversă, în care o prăbuşire a unui anumit sector industrial sau a pieŃei agricole poate elimina cauza care a generat problema. În acest caz, acŃiunile prevăzute în PLAM pentru această problemă trebuie oprite, iar resursele alocate trebuie transferate pentru alte acŃiuni. Deoarece multe dintre acŃiunile prevăzute de PLAM nu vor conduce la soluŃionarea problemelor respective în cursul celor trei ani prevăzuŃi ca ciclu pentru revizuirea/actualizarea PLAM, este foarte importantă evaluarea cantitativă a efectelor acestor acestor acŃiuni, pentru ca rezultatele acestei evaluări să fie luate în considerare la elaborarea următorului PLAM. Ca urmare a rapoartelor primite, Comitetul de Coordonare va informa constant comunitatea locală asupra progresului realizat privind implementarea PLAM. Este foarte importantă împărtăşirea rezultatelor programului de monitorizare, comunicarea şi diseminarea acestor rezultate membrilor comunităŃii. De asemenea, Prefectura JudeŃului Teleorman, Consiliul JudeŃean Teleorman, Consiliile Locale, precum şi toate instituŃiile implicate în proces trebuie să cunoască stadiul realizării PLAM. În continuare este prezentat modelul de matrice ce poate fi utilizat, în acest format, pentru monitorizarea implementării acŃiunilor şi pentru evaluarea anuală sintetică a rezultatelor. Aspectele de detaliu privind monitorizarea problemelor şi acŃiunilor/proiectelor incluse în PLAM vor fi înscrise în fişe individuale. De asemenea, se vor întocmi fişe individuale pentru evaluarea rezultatelor implementării acŃiunilor/proiectelor.
155
6.2 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru soluŃionarea problemelor de mediu prioritare
6.1.1 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Calitatea şi cantitatea apei potabile
PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE PROGRAM DE MONITORIZARE
ACłIUNEA / TERMEN RESPONSABILI DE IMPLEMENTARE AcŃiune de
monitorizare Termen de
monitorizare Indicatorul monitorizat
Responsabili de monitorizare
Cui raportează
Reabilitare staŃia de tratare şi captare din Dunăre în municipiul Turnu Măgurele
Consiliul Local Turnu Măgurele Consiliul JudeŃean Teleorman
Stadiul de realizare a acŃiunii
anual % Valoare investiŃie
Consiliul Local Turnu Măgurele
APM CC, GL, CJ
Realizarea staŃiei de tratare apă potabilă pentru oraşul Videle în vederea asigurării calităŃii corespunzătoare.
Consiliul Local Videle Consiliul JudeŃean
Stadiul de realizare a acŃiunii
anual % Valoarea investiŃiei Debitul de apă tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate
DSP Consiliul Local Videle
APM CC, GL, CJ
Reabilitarea staŃiilor de tratare a apei potabile în localităŃile urbane: Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea
Consiliile Locale Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle Consiliul JudeŃean
Stadiul de realizare a acŃiunii
anual % Valoarea investiŃiei Debitul de apă tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate
DSP Consiliul Local Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle
APM CC, GL, CJ
Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producator şi consumator
SC Apa Serv SA Sucursala Alexandria, SC Aqua Tur Turnu Magurele, SC Apa Serv SA Sucursala Zimnicea, SC Apa Serv Sucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Scucursala Videle Consiliile Locale
Implementarea unui sistem de monitorizare ai indicatorilor fizico-chimici şi bacteriologici ai apei potabile Elaborarea programelor
anual % Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici
DSP Consiliile Locale Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle
APM CC, GL, CJ, DSP
156
de monitorizare a indicatorilor de calitate ai apei potabile
calitativi ai apei potabile furnizate
Reabilitarea sistemului de colectare ape uzate transa I si II in municipiile Alexandria, Turnu Magurele, Rosiorii de Vede
SC Apa Serv SA Scucursala Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Scucursala Roşiorii de Vede, Consiliile Locale Stadiul de realizare a
acŃiunii
anual Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate
SC Apă-Canal Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Urbis Roşiorii de Vede, Consiliile Locale
APM CC, GL, CJ
Reabilitare fronturi de puturi, aductiuni si rezervoare in municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele
SC Apa Serv SA Scucursala, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Scucursala Roşiorii de Vede, Consiliile Locale Stadiul de realizare a
acŃiunii
anual Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate
SC Apă-Canal Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Urbis Roşiorii de Vede, Consiliile Locale
APM CC, GL, CJ
Reabilitare statie de pompare in municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede, Turnu Magurele
SC Apa Serv SA Scucursala Alexandria, SC Apa Serv SA Scucursala Turnu Măgurele, SC Apa Serv SA Scucursala Roşiorii de Vede, Consiliile Locale
Stadiul de realizare a acŃiunii
anual Valoarea investiŃiei Debitul de apa tratat Indicatori chimici şi bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate
SC Apă-Canal Alexandria, SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele, SC Urbis Roşiorii de Vede, Consiliile Locale
APM CC, GL, CJ
Realizarea lucrarilor de extindere a reŃelelor de distribuŃie a apei potabile în localităŃile urbane: Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea şi Videle
SC Apa Serv SA Scucursala Alexandria, SC Apa Serv SA Scucursala Turnu Măgurele, SC Urbana Zimnicea, SC Apa Serv SA Scucursala Roşiorii de Vede, SC Apa Serv SA Scucursala Videle Consiliile Locale
Stadiul de realizare a acŃiunii
anual
% lungime conducte de distribuŃie înlocuite % reducere a pierderilor pe reŃea
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea si Videle
APM CC, GL, CJ
157
Actualizarea resurselor de apă potabilă din subteran şi calitatea acestora pentru zonele rurale
Consiliile Locale SGA
Identificarea surselor de finanŃare 2018
valoarea costurilor SGA
APM CC, GL, CJ
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
Elaborare studii în vederea identificării localităŃilor rurale ce pot fi deservite de aceleaşi staŃii de captare şi tratare a apei potabile
anual
Număr studii Consiliile Locale APM CC, GL, CJ
Realizarea staŃiilor de captare şi de tratare a apei potabile în localităŃile rurale; identificarea localităŃilor rurale ce pot fi deservite de aceleaşi staŃii de captare şi tratare a apei potabile în funcŃie de resursele de apă existente şi cerinŃele de apă
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
Stadiul realizării staŃiilor de captare şi de tratare a apei potabile în localităŃile rurale
anual
% valoarea investiŃiei Număr de staŃii de tratare apă potabilă Debitul asigurat de apă potabilă prin captări din subteran
Consiliile Locale
APM CC, GL, CJ
Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producător şi consumator/2018
Operatorii sistemelor de alimentare cu apă potabilă Consiliile Locale
Înfiin Ńarea laboratoarelor de analize fizico-chimice şi bacteriologice
anual
Indicatori chimici calitativi ai apei potabile furnizate Indicatori bacteriologici calitativi ai apei potabile furnizate
DSP
Consiliile Locale
APM CC, GL, CJ, DSP
Realizarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile în 75 de localităŃi rurale/2018
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
Stadiul realizării sistemelor de distribuŃie a apei potabile în 75 de localităŃi rurale anual
% valoarea investiŃiei Număr de racorduri la reŃeaua centralizată de apă potabilă Lungimea reŃelei de distribuŃie
Consiliile Locale APM CC, GL, CJ
Extinderea şi reabilitarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile existente în 9 localităŃi rurale; utilizarea de conducte
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
Stadiul de realizare a acŃiunii
anual
% valoarea investiŃiei Număr de racorduri la
Consiliile Locale APM CC, GL, CJ
158
rezistente la coroziune şi inerte din punct de vedere chimic în raport cu apa/2018
reŃeaua centralizată de apă potabilă Lungimea reŃelei de distribuŃie
Identificarea mecanismelor economice pentru încurajarea investiŃiilor publice şi/sau private în sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă/2018
Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
InvestiŃii publice şi/sau private în sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă
anual Valoare investiŃii private
Consiliile Locale Consiliul JudeŃean
APM CC, GL, CJ
6.1.2 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Probleme generate de gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor
2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE Program de monitorizare
AcŃiunea / Termen Responsabili de implementare AcŃiune de monitorizare Termen de
monitorizare Indicatorul monitorizat
Responsabili de monitorizare
Cui raportează
Finalizarea proiectului/2008 Consiliul JudeŃean Teleorman
- urmărirea realizării stadiului fizic şi valoric a proiectului
2008 - fizic şi valoric Consiliul JudeŃean CC, CJ, APM
Inchiderea depozitelor urbane de deşeuri./2007
Consiliile locale : Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea, Videle
- verificarea documentaŃiilor şi a condiŃiilor de monitorizare post închidere a depozitelor urbane de deşeuri.
2007
- suprafeŃe redate circuitului iniŃial (ha) şi număr depozite închise
Consiliile Locale : Alexandria, Tr. Măgurele, Roşiorii de Vede , Zimnicea, Videle
CC, CJ, APM
DesfiinŃarea depozitelor de deşeuri rurale existente./2007
83 Consilii locale - urmărirea acŃiunilor de desfiinŃare a depozitelor de deşeuri rurale existente.
2007 - suprafeŃe redate circuitului iniŃial (ha)
84 Consilii Locale CC, CJ, APM
Monitorizarea post închidere a depozitelor de deşeuri /2037
Consiliile locale - prelevarea probelor şi determinarea caracteristicilor cantitative şi calitative ale levigatului, gazului de depozit, analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafaŃă, , foraje pentru investigare calitate ape subterane, aer ambiental şi sol.
2037 - rezultatele determinărilor
Consiliile Locale, CC, CJ, APM
Gestionarea (fabricare, recuperare, reutilizare, reciclare)
AgenŃii economici producători de
- verificarea cantităŃilor de ambalaje şi deşeuri de ambalaje
2010 procentual
AgenŃii economici producători de
CC, CJ, APM
159
ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către agenŃii economici şi autorităŃile locale conform HG 349/2002 şi Ordinul MAPM 1190/2003./2010
ambalaje, Consiliile locale
colectate şi reciclate 50% recuperate, 25% reciclate
ambalaje, Consiliile locale
Stimularea agenŃilor economici , persoanelor fizice şi persoanelor juridice care colectează selectiv/2010
AgenŃii economici producători de ambalaje, Consiliile locale
- număr iniŃiative normative locale 2010 - numărul iniŃiativelor
AgenŃii economici producători de ambalaje, Consiliile locale
CC, CJ, APM
Colectarea selectivă , reciclarea, compostarea si recuperarea energiei ( ex. valorificare în agricultură , producere de biogaz)./2009
Consiliile locale, şi producătorii deşeuri
- verificarea cantităŃilor de deşeuri colectate selectiv şi valorificate
2009 - reducere procentuală la 50%
Consiliile locale, şi producătorii deşeuri
CC, CJ, APM
Stimularea economică a persoanelor fizice şi juridice pentru colectarea şi valorificarea selectivă./2009
Consiliile locale, şi producătorii deşeuri - număr iniŃiative normative locale 2009
- numărul iniŃiativelor
Consiliile locale, şi producătorii deşeuri
CC, CJ, APM
Colectarea selectivă , reciclarea, compostarea si recuperarea energiei (ex. valorificare în agricultură, producere de biogaz)./2016
Consiliile locale, şi producătorii de deşeuri
- verificarea cantităŃilor de deşeuri colectate selectiv şi valorificate
2016
- reducere procentuală la 35%
Consiliile locale, şi producătorii deşeuri
CC, CJ, APM
Stimularea economică a persoanelor fizice şi juridice pentru colectarea şi valorificarea selectivă./2016
Consiliile locale, şi producatorii deşeuri
- număr iniŃiative normative locale 2016 - numărul initiativelor
Consiliile locale, şi producătorii deşeuri
CC, CJ, APM
Utilizarea in siguranta a namolurilor de la statiile de epurare in agricultura.
Detinatorii de statii de epurare si detinatorii de terenuri
- urmărirea utilizări unei staŃii de epurare
- permanent - număr staŃii de epurare
APM CC, CJ, APM
Colectarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.
Producatorii si importatorii de echipamente electrice, electonice
- realizarea colectări deşeurilor de echipamente electrice şi electronice
2006 – 2008 - reducere procentuală
APM, Consiliul JudeŃean
CC, CJ, APM
Reutilizarea, reciclarea si valorificarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.
Producatorii si importatorii de echipamente electrice, electronice
- urmărirea reciclări, valorificări, deşeurilor de echipamente electice şi electronice
2006 – 2008 - reducerea impactului asupra mediului
APM, Consiliul JudeŃean
CC, CJ, APM
160
Colectare si recuperare a uleiurilor uzate, urmata de valorificarea lor
Agenti economici specializati - realizarea colectări uleiurilor
uzate permanent - fizic şi valoric APM, Consiliul
JudeŃean CC, CJ, APM
Eliminarea echipamentelor cu continut de PCB/PCT conform planului de eliminare aprobat
Operatorii economici detinatori
- raportare la APM si transmitere documente de eliminare
permanent
- cantitati de echipamentelor cu continut de PCB/PCT eliminate
Operatori economici, APM,
GNM APM
Valorificarea cenuşilor de pirită şi carbonatului de calciu
SC Turnu SA Turnu Măgurele
-valorificarea cantităŃilor cenuşilor de pirită şi carbonatului de calciu
2011 - cantitatea valorificată
APM, Consiliul JudeŃean
CC, CJ, APM
Reabilitarea suprafetei aferente depozitelor
SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele
- realizarea lucrărilor de ecologizare
2013 - suprafaŃa ecologizata
Operatorul economic, APM, GNM, Consiliul
JudeŃean
CC, CJ, APM
Reducerea impactului asupra mediului produs de arderea deseurilor medicale in crematorii/2009
Consiliul JudeŃean, Autoritatea de Sănătate Publică, DirecŃia Sanitar Veterinară, APM
- urmărirea reduceri impactului produs de arderea deşeurilor
2009 - fizic şi valoric APM, DSP, DSV CC, CJ, APM
Incinerarea deseurilor medicale impreuna cu deseurile periculoase industriale/2009
Consiliul JudeŃean, Autoritatea de Sănătate Publică, DirecŃia Sanitar Veterinară, APM
- verificarea incineratoarelor de deşeuri medicale şi deşeuri periculoase
2009 - fizic şi valoric APM, DSP, DSV CC, CJ, APM
Executarea lucrărilor de construcŃii in vederea inchiderii crematoriilor
Consiliul JudeŃean, Autoritatea de Sănătate Publică, DirecŃia Sanitar Veterinară, APM
- urmărirea reduceri impactului produs de arderea deşeurilor
2009 - reducerea impactului asupra mediului
APM, DSP, DSV CC, CJ, APM
Reducerea impactului asupra mediului produs de eliminarea deşeurilor medicale în crematorii.
Consiliul JudeŃean, Autoritatea de Sănătate Publică, DirecŃia Sanitar Veterinară, APM
- urmărirea reduceri impactului produs de arderea deşeurilor
2009 - reducerea impactului asupra mediului
APM, DSP, DSV CC, CJ, APM
6.1.3 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Ape uzate menajere şi industriale
2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE
161
Program de monitorizare AcŃiunea / Termen Responsabili de
implementare AcŃiune de monitorizare
Termen de monitorizare Indicatorul monitorizat
Responsabili de
monitorizare
Cui raportează
InstalaŃie de hidroliză-stripare ioni de amoniu/2007
SC Donau Chem SRL
Punerea în funcŃiune a instalaŃiei de hidroliză-stripare ioni de amoniu
2007 reducerea cu 90% a ionilor de amoniu SGA, APM
CC, GL, APM
InstalaŃie de recuperare a ionilor de amoniu şi azotat din apele uzate deversate din instalaŃiile azotat de amoniu granulat NPK1, NPK2, azotat de amoniu soluŃie/2010
SC Donau Chem SRL
Punerea în funcŃiune a instalaŃiei de recuperare a ionilor de amoniu şi azotat
2010
reducerea cu 75% a ionilor de amoniu şi
azotat SGA, APM CC, GL,
APM
StaŃie finală de epurare a apelor uzate rezultate de pe platforma chimică/2010
SC Donau Chem SRL
FuncŃionare staŃie finală de epurare
2010
% reducere a concentraŃiei poluanŃilor emişi sub valorile limită prevăzute de legislaŃia în vigoare
SGA, APM CC, GL,
APM, SGA
Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate /2013
SC Donau Chem SRL
Sistem automat de monitorizare 2013
număr depăşiri ale valorilor limită SGA, APM
CC, GL, APM, SGA
Extinderea şi modernizarea obiectelor componente ale staŃiei de epurare în vederea creşterii debitului de ape uzate ce necesită epurare de la 315 l/s la 543 l/s. / 2013
Consiliul Local Alexandria SC Apa Serv SA
Scucursala Alexandria
Modernizarea staŃiei de epurare
2013
-Debitul de apă uzată epurat -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS
SGA, APM CC, GL,
APM, SGA
Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate /2013 Consiliul Local
Alexandria SC Apa-Canal Alexandria
Sistem automat de monitorizare
2013
-Debitul de apă uzată epurat -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS
SGA, APM CC, GL,
APM, SGA
Extinderea reŃelei de canalizare /2010 Consiliul Local Alexandria
Extindere reŃea canalizare 2010
-Număr racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare a apelor uzate
Consiliul Local
Alexandria CC, GL,
162
SC Apa Serv SA
Scucursala Alexandria
şi meteorice -Lungimea reŃelei centralizate de canalizare a apelor uzate şi meteorice -Valoarea investiŃiilor
Retehnologizarea staŃiei de epurare în vederea funcŃionării acesteia la întreaga capacitate existentă şi asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apei epurate prevăzuŃi de standardele europene/2015
Consiliul Local Roşiorii de Vede SC Apa Serv SA
Scucursala Roşiorii de Vede
Retehnologizare staŃie de epurare 2015
-Debitul de ape uzate epurate -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS
SGA, APM CC, GL,
APM, SGA
Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calitatii apelor uzate deversate /2015
Consiliul Local Roşiorii de Vede SC Apa Serv SA
Scucursala Roşiorii de Vede
Sistem automat de monitorizare
2015
-Debitul de ape uzate epurate -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS
SGA, APM CC, GL,
APM, SGA
Extinderea reŃelei de canalizare ape menajere cu 43 km şi reŃelei de canalizare ape pluviale cu 10 km/2013
Consiliul Local Rosiorii de Vede SC Apa Serv SA
Scucursala Rosiorii de Vede
Extindere reŃea canalizare 2013
-Număr racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare a apelor uzate şi meteorice -Lungimea reŃelei centralizate de canalizare a apelor uzate şi meteorice -Valoarea investiŃiilor
Consiliul Local
Rosiori de Vede CC, GL,
Modernizarea staŃiei de epurare existente în vederea reducerii consumurilor energetice şi creşterii eficienŃei treptei mecanice/2013
Consiliul Local Turnu Măgurele SC Aqua Tur Turnu Măgurele
Modernizarea staŃiei de epurare
2013 -Debitul de ape uzate epurate -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS
SGA, APM CC, GL,
APM, SGA
Extinderea staŃiei de epurare cu trepte Consiliul Local Modernizarea staŃiei de 2013 -Debitul de ape uzate SGA, APM CC, GL,
163
biologice/2013 Turnu Măgurele SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele
epurare epurate -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS
APM, SGA
Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calităŃii apelor uzate deversate şi asigurarea integrală a parametrilor de calitate a apei epurate prevăzuŃi de standardele europene /2013
Consiliul Local Turnu Măgurele SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele
Sistem automat de monitorizare
2013
-Debitul de ape uzate epurate -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS
SGA, APM CC, GL,
APM, SGA
Construirea unei instalaŃii de clorinare/2013 Consiliul Local Turnu Măgurele SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele
Construire instalaŃie 2013
-Debitul de ape uzate epurate -Indicatori fizico-chimici şi biologici ai apelor uzate epurate -EficienŃa staŃiei de epurare: % CBO5, %MTS
SGA, APM CC, GL
Extinderea reŃelei de canalizare ape menajere cu 31.4 km/2010
Consiliul Local Turnu Măgurele SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele
Extindere reŃea canalizare
2010 -Număr de racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare a apelor uzate şi apelor meteorice -Lungimea reŃelei centralizate de canalizare a apelor uzate şi meteorice -Valoarea investiŃiilor
Consiliul Local Turnu
Măgurele
CC, GL
6.1.4 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Poluarea apei de suprafaŃă
2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE Responsabili de Program de monitorizare
164
Program de monitorizare AcŃiunea / Termen implementare
AcŃiune de monitorizare Termen de monitorizare Indicatorul monitorizat
Responsabili de
monitorizare
Cui raportează
Repararea susŃinută şi periodică a conductelor cu grad avansat de uzură şi protejare cu inhibitori de coroziune/Periodic
Sucursala Petrom Videle
Repararea conductelor cu grad avansat de uzură
Periodic
ConcentraŃiile de poluanŃi (hidrocarburi petroliere, indicatori ai regimului de salinitate) în apele de suprafaŃă
Sucursala Petrom Videle
CC, GL,APM
Consolidarea digurilor de protecŃie, întreŃinerea careurilor sondelor de pe versanŃi şi realizarea de bazine colectoare a scurgerilor impermeabilizate, cu golirea periodică a acestora/permanent
Sucursala Petrom Videle
Consolidare diguri de protecŃie, întreŃinerea careurilor sondelor şi realizarea de bazine
colectoare
Permanent
ConcentraŃiile de poluanŃi (hidrocarburi petroliere, indicatori ai regimului de salinitate) în apele de suprafaŃă
Sucursala Petrom Videle
CC, GL,APM
Monitorizarea calităŃii apei pârâurilor MilcovăŃ şi Sericu/semestrial
Sucursala Petrom Videle
Calitatea apelor de suprafaŃă
Semestrial
ConcentraŃiile de poluanŃi (hidrocarburi petroliere, indicatori ai regimului de salinitate) în apele de suprafaŃă
Sucursala Petrom Videle, SGA
CC, GL,APM
Modernizarea si extinderea statie ape epurare mecano-biologica pentru realizarea calitatii apei pentru irigare ferma Zimnicea.
SC Suinprod SA Zimnicea
Modernizarea staŃei de epurare
2010 Valoarea investiŃiei EficienŃa staŃiei de epurare
SC Suinprod SA Zimnicea
CC, GL,APM
Executia de bazine de stocare a apei de irigat SC Suinprod SA
Zimnicea Elaborare proiect 2009
Creşterea capacităŃi pentru irigat
SC Suinprod SA Zimnicea
CC, GL,APM
Achizitionarea de utilaje pentru irigat SC Suinprod SA Zimnicea
Urmărirea achiziŃionări
de utilaje 2010
Creşterea capacităŃi pentru irigat SC Suinprod
SA Zimnicea CC,
GL,APM
Dezafectarea a 2 hale nepoluate SC Suinprod SA Zimnicea Ferma Dracea
Elaborare proiect 2007 Creşterea capacităŃi pentru irigat
SC Suinprod SA Zimnicea Ferma Dracea
CC, GL,APM
Executarea lucrarilor de modernizare statie de epurare a apelor uzate
SC Suinprod SA Zimnicea Ferma Dracea
Elaborare proiect 2008 EficienŃa staŃiei de epurare
SC Suinprod SA Zimnicea Ferma Dracea
CC, GL,APM
Executia de bazine de stocare a apei de irigat
SC Suinprod SA Zimnicea
Elaborare proiect 2009
Creşterea capacităŃi pentru irigat
SC Suinprod SA Zimnicea Ferma Dracea
CC, GL,APM
165
Ferma Dracea Achizitionarea de utilaje pentru irigat SC Suinprod
SA Zimnicea Ferma Dracea
Urmărirea achiziŃionări
de utilaje 2010
Creşterea capacităŃi pentru irigat
SC Suinprod SA Zimnicea Ferma Dracea
CC, GL,APM
Reabilitarea staŃiei de epurare ape uzate /2011
SC Romcip SA Salcia
Elaborare proiect 2011
Debit ape uzate epurate. EficienŃa staŃiei de epurare - % MTS. EficienŃa staŃiei de epurare - %CBO5
SC Romcip SA Salcia
CC, GL,APM
Reabilitarea reŃelei de canalizare pentru preluarea apelor uzate/2011
SC Romcip SA Salcia
Elaborare proiect 2011 Lungimea reŃelei de
canalizare SC Romcip SA
Salcia CC,
GL,APM
Realizarea unor studii privind posibilităŃile de utilizare a apelor uzate epurate pentru irigarea şi fertilizarea solului/2011
SC Romcip SA Salcia
Realizare studii 2011 număr studii SC Romcip SA Salcia
CC, GL,APM
6.1.5 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate naturale, flora şi fauna salbatică
2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE Program de monitorizare
AcŃiunea / Termen Responsabili
de implementare AcŃiune de monitorizare Termen de
monitorizare Indicatorul monitorizat
Responsabili de monitorizare Cui raportează
Initierea unui studiu ştiinŃific privind identificarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de floră spontană şi faună salbatică de interes ştiinŃific din arealele inventariate/2010
APM
Elaborare studiu ştiinŃific privind identificarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de floră spontană si faună salbatică de interes ştiinŃific din arealele inventariate
2010
Număr de specii flora spontană şi faună salbatică inventariate pe areale Număr de areale inventariate
Institute ştiinŃifice APM, CC, GL
IniŃierea şi implementarea unor programe de instruire specifică pentru persoanele implicate în activitatea de inventariere/2010
APM Consiliul Judetean
Consilii locale
Elaborare Programe de instruire specifică pentru persoanele implicate în activitatea de inventariere
2010
Număr de specii flora spontană şi faună salbatică inventariate pe areale Număr de areale
Institute ştiinŃifice
APM, CC, GL
166
inventariate
IniŃierea şi implementarea programului de inventariere a speciilor de floră spontană şi faună salbatică de interes ştiinŃific din judetul Teleorman, pe baza parteneriatului între autorităŃile locale, medii ştiinŃifice, ONG-uri, cetăŃeni şi alte entităŃi interesate/2010
APM Consiliul JudeŃean
Consilii locale, ONG-uri
Elaborare program de inventariere a speciilor de floră spontană şi faună salbatică de interes ştiinŃific din judetul Teleorman, pe baza parteneriatului între autorităŃile locale, medii ştiinŃifice, ONG-uri, cetăŃeni şi alte entităŃi interesate
2010
Număr de specii flora spontană şi faună salbatică inventariate pe areale Număr de areale inventariate
Institute ştiinŃifice APM, CC, GL
Exercitarea acŃiunilor privind realizarea protecŃiei efective a ariilor protejate (Balta Suhaia, Pădurea Troianu, Ostrovul Gâsca) : delimitare, marcaje, panouri,etc.
Custozii ariilor protejate
- urmărirea realizări acŃiunilor de delimitare, marcaje, panouri privind ariile protejate
2008 - număr de acŃiuni Custozii ariilor
protejate
APM, CC, GL
Promovarea de acŃiuni privind conştientizarea şi informarea publicului referitoare la necesitatea protejării şi conservării biodiversităŃii prin crearea ariilor naturale protejate.
Consiliile Locale Inspectoratul Şcolar Custozii ariilor protejate APM
- conştientizarea şi informarea publicului cu privire la necesitatea protejării şi conservării biodiversităŃii prin crearea ariilor naturale protejate
permanent
- număr de acŃiuni
Custozii ariilor protejate
APM, CC, GL
Întocmirea Planului de Management al fiecărei arii naturale protejate.
Custozii ariilor protejate
- urmărirea realizării Planului de management al ariilor protejate
2007 - număr de acŃiuni
APM
APM, CC, GL
Atribuirea calităŃii de custode a noilor arii naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite/2008
APM -evaluarea solicitărilor primite şi încredinŃarea în custodie a noilor arii naturale protejate
2008
-număr de evaluări MMDD ANPM
CC, GL
Întocmirea Regulamentului şi a Planului de Management al noilor arii naturale protejate/2009.
Custozii ariilor protejate
- urmărirea realizării Regulamentului si a Planului de management al ariilor protejate
2009
- număr de acŃiuni APM
APM, CC, GL
167
6.1.6 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Poluarea solului şi apelor subterane
2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE Program de monitorizare
AcŃiunea / Termen Responsabili de implementare AcŃiune de
monitorizare Termen de
monitorizare Indicatorul monitorizat
Responsabili de monitorizare
Cui raportează
Modernizarea instalaŃiilor şi parcurilor de colectare ŃiŃei./2007
SNP Petrom Sucursala Petrom Videle Schela Videle
Elaborare proiect anual
SuprafaŃa de teren redată în circuitul agricol
SNP Petrom Sucursala Petrom Videle
CC, GL
Dezafectarea instalaŃiilor scoase din uz/2007
SNP Petrom Sucursala Petrom Videle Schela Videle
Dezafectarea instalaŃiilor
anual
SuprafaŃa de teren redată în circuitul agricol
SNP Petrom Sucursala Petrom Videle
CC, GL
Executarea de lucrări agropedoameliorative/2007
SNP Petrom Sucursala Petrom Videle Schela Videle
Executarea lucrării anual
SuprafaŃa de teren redată în circuitul agricol
OSPA CC, GL
Injectarea apei reziduale cu ajutorul sondelor de injecŃie în straturi de mare adâncime/permanent
SNP Petrom Sucursala Petrom Videle Schela Videle
Injectarea apei reziduale
anual
ConcentraŃiile de poluanŃi (hidrocarburi petroliere, cloruri), în apele subterane
SNP Petrom Sucursala Petrom Videle
CC, GL
Utilizarea coloanelor sondelor placate la interior cu tuburi PVC/permanent
SNP Petrom Sucursala Petrom Videle Schela Videle
Utilizarea coloanelor sondelor placate cu tuburi de
PVC
anual
ConcentraŃiile de poluanŃi (hidrocarburi petroliere, cloruri), în apele subterane
SNP Petrom Sucursala Petrom Videle
CC, GL
Monitorizarea calităŃii apelor subterane/permanent
SNP Petrom Sucursala Petrom Videle Schela Videle
Calitatea apelor subterane
anual
ConcentraŃiile de poluanŃi (hidrocarburi petroliere, cloruri), în apele subterane
SGA CC, GL
Amenajre careuri sonde cu impermeabilizarea rampei de tubing si tiji : - Sectia a III-a, 37 sonde ( cele enumerate mai sus)/2008
SNP Petrom Sucursala Petrom Videle Schela Poeni
Amenajre careuri
anual SuprafeŃe redate în circuitul productiv Număr şi tipuri acŃiuni de ecologizare
APM Garda de Mediu
Schela Poeni CC, GL
168
Reabilitarea puŃului existent în incintă, în vederea monitorizării calităŃii apei din pânza freatică.
S.C Cerealcom S.R.L
- urmărirea monitorizării calităŃii apei din pânza freatică
2011
Număr de acŃiune APM S.C Cerealcom
S.R.L CC, GL
Realizare proiect instalaŃie de preepurare - execuŃie instalaŃie de preepurare
S.C Art Desing S.R.L
- elaborare proiect 2006 - 2011
%Valoare investiŃie APM S.C Art Desing
S.R.L CC, GL
ExecuŃie puŃ de observare în zona rezervoarelor de carburanŃi pentru controlul apei subterane
S.C DACRI PROD COM
S.R.L
- stadiul de realizare a lucrărilor
2009
%Valoare investiŃie APM S.C DACRI PROD COM
S.R.L
CC, GL
Realizarea decontaminări solului şi dezafectare rezervor.
S.C Filiala de ÎntreŃinere şi
Servicii Energetice Serv. SA, Sucursala Oltenia A.I.S.E
Alexandria
- stadiul de realizare a lucrărilor
2007
SuprafeŃe redate în circuitul productiv
APM S.C Filiala de ÎntreŃinere şi
Servicii Energetice Serv. SA, Sucursala Oltenia A.I.S.E
CC, GL
ExecuŃie puŃ de observare în zona rezervorelor de carburanŃi pentru controlul apei subterane.
S.A Roşiorii de Vede
- stadiul de realizare a lucrărilor
2009
%Valoare investiŃie APM S.C Cerealcom S.A Roşiorii de
Vede
CC, GL
Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în municipile Alexandria, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele şi Zimnicea.
Consiliul JudeŃean
Consiliile Locale urbane
Realizarea staŃiilor de epurare 2013 - 2015
%Valoare investiŃie Consiliul JudeŃean
Consiliile Locale urbane
CC, GL
ReconstrucŃia ecologică şi împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman.
Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele
cu maluri degradate
Realizarea reconstrucŃie ecologică 2010
%Valoare investiŃie Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele
cu maluri degradate
CC, GL
Împădurirea terenurilor degradate în judeŃul Teleorman
Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele
cu maluri degradate
Împădurirea terenurilor degradate 2010
%Valoare investiŃie Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele
cu maluri degradate
CC, GL
Proiectarea staŃiilor de epuare şi a reŃelelor de canalizare
Consiliile Locale rurale
Elaborare proiect
%Valoare investiŃie Consiliul JudeŃean
CC, GL
169
Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în localităŃile rurale
Consiliile Locale rurale
Realizarea staŃiilor de epurare
-%valoare investiŃie -Numar de abonaŃi/staŃie de epurare -Debit de apă uzată epurată -EficienŃa staŃiilor de epurare
Consiliul JudeŃean CC, GL
Realizarea reŃelelor de canalizare în localităŃile rurale
Consiliile Locale rurale
Realizare de reŃele de canalizare
-%valoare investiŃie -Lungime reŃea de canalizare -Număr racorduri la reŃeaua centralizată de canalizare
Consiliul JudeŃean
CC, GL
Implementarea unui sistem de monitorizare a emisiilor de poluanŃi din apele uzate în vederea respectării valorilor limită admise de legislaŃia de mediu
Consiliile Locale rurale
Emisiile de poluanŃi în apă
2015 – 18 localităŃi rurale
2015 – 18 localităŃi rurale
2022 – 44 localităŃi rurale
Indicatori fizico-chimici şi biologici de calitate ai apelor uzate epurate
Consiliul JudeŃean
CC, GL
6.1.7 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Poluarea atmosferei
2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE Program de monitorizare
AcŃiunea / Termen Responsabili de implementare AcŃiune de monitorizare Termen de
monitorizare Indicatorul monitorizat
Responsabili de monitorizare
Cui raportează
Modernizarea instalaŃiei Uree I şi Uree II/2010
SC Donau Chem SRL
Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile
anual Concentratii de poluanti la emisii
APM CC, GL, CJ
Schimbarea sistemului de granulare la instalaŃia azotat de amoniu granulat/2011
SC Donau Chem SRL
Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile
anual Concentratii de poluanti la emisii
APM CC, GL, CJ
Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃiile Uree I, Uree II şi azotat de amoniu granulat/2013
SC Donau Chem SRL
-Elaborarea unui program de monitorizare a emisiilor de poluanŃi atmosferici -Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor şi raportarea datelor la APM Teleorman
anual Concentratiile de poluanti Număr determinări ce depăşesc valorile limita admise
APM CC, GL, CJ
Modernizarea instalaŃiei acid azotic SC Donau Chem Aplicarea celor mai bune tehnici anual Reducerea cantităŃilor APM CC, GL, CJ
170
II/2008 SRL disponibile de oxizi de azot emisi în atmosferă cu 85%
Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor la instalaŃia de acid azotic II/2013
SC Donau Chem SRL
-Elaborarea unui program de monitorizare a emisiilor de poluanŃi atmosferici -Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor şi raportarea datelor la APM Teleorman
anual Număr determinări ce depăşesc valorile limita admise
APM CC, GL, CJ
Retehnologizarea cazanului de apă fierbinte CAF-5M în vederea creşterii randamentului termic şi reducerii emisiilor de poluanŃi atmosferici/2007
SC Terma Serv SRL
Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile
anual Valoare investiŃie % de reducere a emisiilor de NOx şi pulberi
APM CC, GL, CJ
Dezafectarea utilajelor si instalatiilor inchise de pe amplasament
SC Terma Serv SRL Alexandria
Elaborarea unui program de monitorizare a emisiilor de poluanŃi atmosferici Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor şi raportarea datelor la APM Teleorman
2012 Număr măsurători ce depăşesc valorile limită admise
APM CC, GL, CJ
Reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi prin utilarea cu echipamente de depoluare
SC Terma Serv SRL Alexandria
Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile
2012 Valoare investiŃie % de reducere a emisiilor de SO2, NOx şi pulberi
APM CC, GL, CJ
Monitorizarea lunară a emisiilor de poluanŃi în atmosferă.
SC Terma Serv SRL
Elaborarea unui program de monitorizare a emisiilor de poluanŃi atmosferici Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor şi raportarea datelor la APM Teleorman
2004 si permanent
Număr măsurători ce depăşesc valorile limită admise
APM CC, GL, CJ
Achizitionare echipamente si sisteme performante de ventilatie si captare poluanti pentru activitati de vopsire, sablare si forjare, avand in vedere utilizarea noilor tehnologii de vopsire cu vopsea pe baza de apa cu continut majorat de substanta uscata/ 2010-2011
Compania de transport feroviar Bucuresti
Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile
2010-2011 Număr măsurători ce depăşesc valorile limită admise
APM CC, GL, CJ
171
Monitorizerea lunară a emisiilor de poluanŃi în atmosferă.
SC CALOR SERV SRL Turnu Magurele
Elaborarea unui program de monitorizare a emisiilor de poluanŃi atmosferici Implementarea unui sistem automat de monitorizare a emisiilor şi raportarea datelor la APM Teleorman
permanent Număr măsurători ce depăşesc valorile limită admise
APM CC, GL, CJ
Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile Dezafectarea utilajelor şi instalaŃiilor închise de pe amplasament.
SC CALOR SERV SRL Turnu Magurele
Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile
2012 Valoare investiŃie % de reducere a emisiilor de NOx şi pulberi
APM CC, GL, CJ
6.1.8 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Probleme/aspecte generate de activităŃile agricole (creşterea animalelor şi culturi de vegetale)
2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE
Program de monitorizare AcŃiunea / Termen Responsabili de
implementare AcŃiune de monitorizare Termen de monitorizare
Indicatorul monitorizat
Responsabili de
monitorizare
Cui raportează
Utilizarea cu precadere a pesticidelor din clasele de toxicitate III şi IV, cu remanenŃă şi efect rezidual scăzut/permanent
AgenŃii Economici
Tipuri de pesticide utilizate
anual
Cantitatea de pesticide
DADR CC, GL
Aplicarea dozelor optime cu ajutorul unor utilaje care să asigure o împraştiere uniformă a pesticidelor şi îngrăşămintelor pe terenurile agricole/permanent
AgenŃii Economici
Aplicarea dozelor optime anual
Cantitatea de pesticide şi îngrăşăminte pe hectar
DADR CC, GL
Elaborarea şi implementarea unui plan de monitorizare a calităŃii apelor subterane pentru zonele vulnerabile şi potenŃial vulnerabile/2015
AgenŃii economici, DSP, SGA
Planul de monitorizare anual Concentratia de nitraŃi şi pesticide în apa subterană
SGA CC, GL
Incurajarea aplicării tehnologiilor DADR, DirecŃia de Aplicarea tehnologiilor 2007 SuparafeŃe agricole DADR CC, GL
172
favorabile unei agriculturi durabile/2007
ProtecŃie a Plantelor, AgenŃii economici .
favorabile pe care se practică agricultura ecologică
Retehnologizarea halelor şi implementarea sistemului de creştere a păsărilor la sol la: SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca/2005-2011 SC Avikaf Prod Impex SRL Videle/2006-2011 SC King House SRL Mavrodin/2009 SC Avicola Buftea Turnu Măgurele/2005-2011
SC AT Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti Vlaşca SC Avikaf Prod Impex SRL Videle SC King House SRL Mavrodin, Avicola Buftea Turnu Măgurele
Stadiul de realizare a acŃiunii 2006 - 2011 % reducere a emisiilor de amoniac şi metan
APM APM CC, GL
Modernizarea sistemelor de ventilatie artificiala in hale
Stadiul de modernizare a sistemelor de ventilaŃie artificială în hale
2006 – 2011 Eficienta statiei de epurare Debit ape uzate epurate
APM, SGA APM CC, GL
Reabilitarea canalizarii interioare ( refacere, reparatii la camine si conducte)
Reabilitare retea de canalizare 2006 -2011 Lungimea retelei de canalizare
APM, SGA APM CC, GL
Amenajarea unui singur batal pentru stocarea dejectiilor, in incinta unitatii pentru stocarea dejectiilor, astfel : - impermeabilizarea radierului si taluzelor batalului cu un strat de geomembrana - executarea de drenuri colectoare a scurgerilor de dejectii in cazul deteriorarii accidentale a membranei si desurubarea acestor drenuri intr-o basa colectoare
SC Pigalex SA Alexandria
Calitatea apelor uzate epurate si calitatea solurilor fertilizate
2006 – 2011 Indicatori fizico-chimici si biologici
APM, SGA, OSPA
APM CC, GL
6.1.9 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului
2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE Program de monitorizare
AcŃiunea / Termen Responsabili de implementare AcŃiune de
monitorizare Termen de
monitorizare Indicatorul monitorizat
Responsabili de monitorizare
Cui raportează
173
Amenajarea peisagistică de-a lungul arterelor transeuropene şi a celor de acces în oraş cu rol de plantaŃii de protecŃie /2008
Consiliul JudeŃean, Consiliile Locale
Stadiul realizării acŃiunii
Anual Asigurarea mediei de 12 m2 spaŃiu verde/locuitor
APM CC, GL
Realizarea de suprafeŃe verzi în interiorul oraşului şi îmbunatăŃirea celor existente/2008
Consiliul JudeŃean, Consiliile Locale
Stadiul realizării acŃiunii
Anual Asigurarea mediei de 12 m2 spaŃiu verde/locuitor
APM CC, GL
Salubrizarea plantaŃiilor îmbătrânite şi refacerea lor cu puiet în zonele de agrement din localităŃile urbane/2008
Consiliul JudeŃean, Consiliile Locale
Stadiul realizării acŃiunii
Anual SuprafaŃa reamenajată
APM CC, GL
6.1.10 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Aspecte privind educarea ecologică a publicului
2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE Program de monitorizare
AcŃiunea / Termen Responsabili de implementare AcŃiune de
monitorizare Termen de
monitorizare Indicatorul monitorizat
Responsabili de
monitorizare
Cui raportează
Realizarea de materiale informative şi educaŃionale/2004 şi permanent
APM Consiliul JudeŃean Consiliile Locale
Inspectoratul Şcolar, ONG
Elaborare de materiale
anual
Număr de acŃiuni organizate Număr de publicaŃii editate
Consiliul JudeŃean
APM
CC, GL
IniŃierea de actiuni cu asigurarea participării comunităŃii/2004 şi permanent
APM Consiliile Locale
Inspectoratul Şcolar, ONG
Realizarea de acŃiuni de educaŃie ecologică pentru comunitate
anual
Număr de programe comunitare promovate
Consiliul JudeŃean
APM
CC, GL
Informarea populaŃiei cu privire la starea calităŃii mediului/2004 şi permanent APM
Informarea populaŃiei prin comunicate şi conferinŃe de presă
anual
Număr de conferinŃe de presă APM
CC, GL
Organizarea de seminarii, cursuri de instruire pentru cadrele didactice care vor fi formate pentru predarea educaŃiei ecologice/permanent
Inspectoratul Şcolar Consiliul JudeŃean
Organizarea de seminarii, cursuri de
instruire
anual
Numărul de cadre didactice Număr de ore de educaŃie ecologică
APM
CC, GL
Realizarea unor materiale de sinteză şi aplicaŃii în domeniul ecologiei, protecŃiei mediului şi sănătate umană/permanent.
APM, DSP Realizare de materiale şi mediatizarea
acestora
anual
Numărul de materiale informative cu caracter educativ în domeniul protecŃiei mediului
APM
CC, GL
ÎmbunătăŃirea calităŃii şi conŃinutului APM Stadiul realizării anual Număr de instituŃii CC, GL
174
informaŃional al bazei de date, permiŃând accesul tuturor categoriilor de populaŃie la informaŃia de mediu/permanent
InstituŃiile publice care deŃin informaŃii de mediu
acŃiunii implicate Număr de persoane implicate
APM
Acordarea de consultanŃă şi asistenŃă tehnică în domeniul implementării legislaŃiei armonizate pentru protecŃia mediului/2004 şi permanent
APM
Acordarea de consultanŃă şi asistenŃă
tehnică
anual
Număr acŃiuni realizate Număr de întâlniri Număr instituŃii implicate
APM CC, GL
Instruirea reprezentanŃilor mass-media, în vederea creşterii nivelului de obiectivitate ce trebuie să se regăsească în informaŃiile de mediu furnizate populaŃiei/2004 şi permanent
APM Organizarea de
întâlniri de lucru
anual
APM CC, GL
Creşterea numărului de informaŃii de mediu furnizate prin intermediul mass-media/2004 şi permanent
APM Furnizarea de comunicate de presă şi
organizarea de conferinŃe de presă
anual
Număr de acŃiuni Număr participanŃi
APM CC, GL
6.1.11 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Zgomot şi vibraŃii în aglomerări urbane
2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE
Program de monitorizare AcŃiunea / Termen Responsabili de
implementare AcŃiune de monitorizare
Termen de monitorizare
Indicatorul monitorizat
Responsabili de monitorizare
Cui raportează
Monitorizarea zgomotului şi vibraŃiilor APM Teleorman AutorităŃile administraŃiei publice locale
Încadrarea in prevederile legale Stas 10009/1988 HG 321/2005 (Directiva 2002/49/CE)
permanent Număr măsurători cu/fără depăşiri ale limitelor
APM
CC, CL
Punerea la dispoziŃia publicului a informaŃiilor AutorităŃile Încadrarea in permanent Număr măsurători APM CC, CL
175
privind zgomotul ambiental şi efectele sale administraŃiei publice locale
prevederile legale Stas 10009/1988 HG 321/2005 (Directiva 2002/49/CE)
cu/fără depăşiri ale limitelor
Realizarea rutelor ocolitoare în aglomerări urbane AdministraŃia naŃională a Drumurilor
Încadrarea in prevederile legale Stas 10009/1988 HG 321/2005 (Directiva 2002/49/CE)
2015 Număr măsurători cu/fără depăşiri ale limitelor
APM
CC, CL
Realizarea perdelelor de protecŃie(căi de transport şi zone industriale)
Consiliile locale AdministraŃia NaŃională a Drumurilor
Încadrarea in prevederile legale Stas 10009/1988 HG 321/2005 (Directiva 2002/49/CE)
2007 Număr măsurători cu/fără depăşiri ale limitelor
APM
CC, CL
6.1.12 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Întărirea capacităŃii institu Ńionale a APM Teleorman
2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE Program de monitorizare
AcŃiunea / Termen Responsabili de implementare AcŃiune de
monitorizare Termen de
monitorizare Indicatorul monitorizat Responsabili
de monitorizare
Cui raportează
Realizarea unei structuri organizatorice adaptate cerinŃelor şi compatibilă cu celelalte autorităŃi de mediu
APM Atingerea obiectivelor stabilite de legislaŃia
armonizată conform
Directivelor UE
2007 Tipuri şi număr de acŃiuni realizate
ANPM CC, CL
Crearea de sisteme de management de mediu la nivelul agenŃilor economici ale căror activităŃi au impact semnificativ asupra mediului
APM Aplicarea corectă a legislaŃiei
armonizate la
2007 Număr de conformări Tipuri şi număr acŃiuni
realizate
AgenŃii economici ale căror activităŃi
au impact
CC, GL
176
nivelul comunităŃii
semnificativ asupra
mediului Realizarea sistemului de automonitoring APM Aplicarea
corectă a legislaŃiei
armonizate la nivelul
comunităŃii
2007 Număr de conformări Tipuri şi număr acŃiuni
realizate
AgenŃii economici ale căror activităŃi
au impact semnificativ
asupra mediului
CC, GL
6.1.13 Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a acŃiunilor pentru problema Pericole generate de catastrofe / fenomene naturale şi antropice
2. PLAN DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE ALE AC łIUNILOR PREV ĂZUTE
Program de monitorizare AcŃiunea / Termen Responsabili de
implementare AcŃiune de monitorizare
Termen de monitorizare Indicatorul monitorizat Responsabili de
monitorizare Cui
raportează Amenajarea impotriva inundatiilor raului Teleorman, Cotmeana, Vedea si Vedita, in zona localitatiilor Tatarasti de jos, Orbeasaca, Tiganesti - Branceni
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
PITEŞTI
Regularizare rau Vedea si Teleorman
2009 Indiguiri-16,5 Km; DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, CL
Regularizare râu Glavacioc si Sericu si reabilitare baraj Furculesti in zona loc. Videle
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Regularizare rau Glavacioc si Sericu
2010 Regularizare = 7 km; Îndiguire = 7 km;
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Regularizare râu Calmatui intre localitatiile Salcia - Patria.
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Regularizare râu Calmatui
2012
Regularizare = 24 km; DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Regularizare râu Burdea in localitatea Beuca.
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Regularizare râu Burdea 2009
Acumulare nepermanenta DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Punerea in siguranta dig nr.5 rau Vedea la confluenta cu Dunarea si a digului nr.6 la Dunare.
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Regularizare diguri 2008 Consolidare – 128 m; Reabilitare dig – 2,6 Km;
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Marimea clasei de important digurilor nr.1 si 4 de la 10% la
DirecŃia de ape Argeş –Vedea
Suprainaltare diguri 2015 Suprainaltare pe L= 24 Km; DirecŃia de ape Argeş –Vedea
CC, GL
177
5% PITEŞTI PITEŞTI Reabilitare echipament hidromecanic baraj Crangeni
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Reparatii stavilare si mecanism de ridicare 2010
1 buc stavilare mechanism ridicare
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Amenajare torent com Storobanea
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Amenajare torent 2011 Amenajare 2 Km DirecŃia de ape
Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Regularizare rau Clanita loc. Galateni
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Regularizare rau 2010 Regularizare 5 Km DirecŃia de ape
Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Regularizare si indiguire rau Teleorman in localitatea Trivale Mosteni
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Regularizare si indiguire rau 2015
Regularizare si indiguire 2 Km;
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Consolidare mal drept rau Vedea la Rosiorii de Vede
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Consolidare mal 2014 Reprofilare 0,9 Km; Consolidare 0,3 Km;
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Consolidare mal stang rau Vedea la Nenciulesti
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Consolidare mal 2008 Consolidare 0,5 Km; DirecŃia de ape
Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Consolidare mal drept rau Vedea la Nanov - Adamesti
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Consolidare mal 2010 Consolidare 1,0 Km; DirecŃia de ape
Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Consolidare mal drept rau Vedea la Poroschia
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Consolidare mal 2011 Consolidare 0,5 Km; DirecŃia de ape
Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Consolidare mal stang rau Vedea la amonte pod Bragadiru
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Consolidare mal 2008 Consolidare 0,4 Km; DirecŃia de ape
Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Reabilitare baraj – polder Baldovesti II rau Cainelui
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Reabilitare baraj 2015 Reparare baraj 1 buc DirecŃia de ape
Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Regularizare si indiguire rau Teleorman in localitatea Storobaneasa sat Beiu
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Regularizare si indiguire 2014
Regularizare si indiguire 2 Km;
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
Regularizare rau Calnistea la Draganesti Vlasca
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
Regularizare rau 2012 Regularizare 2,2 Km Indiguire 2,5 Km
DirecŃia de ape Argeş –Vedea PITEŞTI
CC, GL
178
179
6.3 Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de AcŃiune pentru Mediu al judeŃului Teleorman
Procesul de evaluare a rezultatelor implementării PLAM constă, în esenŃă, în compararea rezultatelor obŃinute prin procesul de monitorizare, cu obiectivele şi Ńintele stabilite în Planul de AcŃiune şi în Planul de Monitorizare, incluzând şi modul de respectare a termenelor propuse.
Scopurile principale ale procesului de evaluare sunt: o Cunoşterea stadiului implementării acŃiunilor; o Cunoaşterea efectelor acŃiunilor asupra problemei de mediu căreia i-au fost adresate
aceste acŃiuni; o Furnizarea elementelor pentru ajustarea acŃiunilor în funcŃie de noile realităŃi; o Furnizarea datelor şi informaŃiilor pentru actualizarea şi revizuirea PLAM.
Procesul de evaluare este, ca întregul proces PLAM, un proces continuu.
Datele şi informaŃiile obŃinute prin analiza comparativă a rezultatelor monitorizării cu acŃiunile propuse şi cu efectele estimate privind soluŃionarea problemelor de mediu vor sta la baza unui Raport de Evaluare a rezultatelor PLAM.
Responsabilitatea evaluării rezultatelor revine Comitetului de Coordonare, în acest proces fiind însă implicate toate celelalte structuri organizatorice ale PLAM (coordonatorul PLAM, Grupul de Lucru, Comitetul de Analiză Tehnică), precum şi responsabilii direcŃi pentru implementarea şi monitorizarea PLAM. De asemenea, Comitetul de Coordonare va decide, după caz, implicarea şi altor persoane sau grupuri în acest proces. InstituŃiile responsabile de implementare vor fi în mai mare măsură capabile să utilizeze rezultatele evaluării dacă participă şi îşi însuşesc procesul de evaluare.
Elaborarea Raportului de Evaluare a rezultatelor PLAM pentru judeŃul Teleorman va fi
efectuată anual. La elaborarea raportului vor fi luate în considerare atât elementele incluse în matricea de monitorizare şi evaluare prezentată în secŃiunea anterioară, cât şi alte elemente noi care pot apărea pe parcursul desfăşurării activităŃilor de implementare PLAM. De asemenea, se vor lua în considerare toate datele şi informaŃiile detaliate din fişele individuale de monitorizare a acŃiunilor şi problemelor (conform Manualului de Elaborare şi Implementare PLAM). Intrucât procesul de evaluare va fi un proces transparent, matricea menŃionată va servi perfect pentru prezentarea sintetică a rezultatelor comparative obŃinute în implementarea PLAM.
În pregătirea evaluării vor fi luate în considerare: o EficienŃa acŃiunii în atingerea efectelor estimate; o Modul de respectare a termenelor, menŃionându-se corecŃiile necesare; o Modul de conformare a costurilor cu cele planificate; o Abilitatea de administrare a diferiŃilor factori din aria de responsabilitate a
coordonatorilor implementării; o DificultăŃile întâmpinate; o Modul în care experienŃa acumulată în implementare serveşte la îmbunătăŃirea unor
proiecte viitoare şi sugestiile de îmbunătăŃire.
180
Problemele cele mai importante care vor fi luate în considerare în utilizarea rezultatelor evaluării sunt:
o Identificarea punctelor pentru care se consideră necesare modificări ale politicilor şi
programelor; o Identificarea autorităŃilor care să efectueze aceste modificări; o Identificarea instituŃiilor de implementare la care trebuie făcute modificări şi a celor
care vor decide aceste modificări; o Identificarea datei la care se vor efectua aceste modificări.
łelul final al procesului de evaluare constă în îmbunătăŃirea continuă a PLAM în acord cu
dinamica dezvoltării sociale şi economice, cu politicile naŃionale, regionale şi judeŃene privind dezvoltarea corelată cu protecŃia mediului. Acest Ńel se va reflecta în revizuirea periodică a PLAM.
Comitetul de Coordonare PLAM are responsabilitatea informării permanente a comunităŃii asupra atingerii obiectivelor şi Ńintelor din Planul de AcŃiune şi din Planul de Implementare.
Membrii comunităŃii vor fi informaŃi asupra stării condiŃiilor de mediu, a îmbunătăŃirilor aduse acestor condiŃii şi a acŃiunilor care trebuie efectuate în continuare pentru atingerea obiectivelor de mediu.
6.4 Termen pentru revizuirea Planului Local de AcŃiune pentru Mediu al judeŃului Teleorman
Pornind de la faptul că Planul Local de AcŃiune al judeŃului Teleorman va fi implementat începând cu anul 2004, revizuirea acestuia a fost stabilită astfel: prima revizuire în anul 2006 - 2007, an premergător anului aderării României la Uniunea Europeană, iar următoarele revizuiri la intervale de câte trei ani.
Harta ariilor protejate existente si propuse BALTA SUHAIA - arie de protectie avifaunistica
OSTROVUL GASCA - propunere arie de protectie avifaunistica
PADUREA TROIANUL – propunere rezervatie naturala
Surse de impurificare SC Turnu SA Turnu Magurele SC Urbana SA Zimnicea
SC TAC SA Turnu Magurele SC Urbis SA Rosiori de Vede SC UVCP SA Turnu Magurele SC Apa Canal SRL Alexandria SC Suinprod SA Zimnicea SC Publiserv SA Videle
Sistemul de supraveghere a calitatii apelor de suprafata
Sectiuni de ordinul I Sectiuni de ordinul II
1
2
3
4
5
6
7
8
Harta depozite municipale şi depozite industriale de deşeuri
Depozite deşeuri industriale periculoase Depozite deşeuri industriale Depozite menajere municipale
SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE AL CALITĂłII AERULUI
Surse majore de poluare: 1. SC Turnu SA 2.SC Donau Chem SRL 3.SC Koyo Romania 4.SC Terma Serv SA 5.SC Urbis SA Rosiorii de Vede 6. Compania de Transport Feroviar SA Rosiorii de Vede StaŃii automate pentru poluanŃi gazoşi : 1.Turnu Măgurele-1, 2.Turnu Măgurele-2 , Zimnicea Puncte supraveghere poluanŃi gazoşi : 1.APM Alexandria, 2.Sud-Est Alexandria Pulberi sedimentabile Alexandria(str. HCC, sediu APM,str. Kogalniceanu,str. Negru Voda,statia meteo) Turnu Magurele(str. Grivitei,str. Abatorului,port,sediu SC Electroturris SA,sediu FNC) Rosiori de Vede (str. Ceaus Mitrea,str. Calisari) Videle(str. Salcimilor,statia meteo) Zimnicea (str. Oltului,statia meteo) Pulberi in in suspensie(PM10) : 1.Turnu Magurele –1, 2.Turnu Magurele-2, Zimnicea, Alexandria
SIRBENII
TIGANESTI
IZVOARELE
BUJORU
NECSESTI
DIDESTI
FURCULESTI
DEAL
DRACSENEI
CALINESTI
MARE
TATARASTII DE SUS
BRAGADIRU
PIETROSANI
SEGARCEA
ISLAZ
SILISTEA GUMESTI
DOBROTESTI
SALCIA
SACENI
MOSTENI
MOSTENI
FRUMOASA
TRAIAN
MAGURA
CIOLANESTII DIN
TATARASTII DE JOS
ORBEASCA
SMIRDIOASA
NASTURELU
BABAITA
SILISTEA
VITANESTI
GALATENI
SCURTU
BLEJESTI
CREVENICU
MERENI
OLTENI
POENI
SUHAIA
RASMIRESTI
MIRZANESTI
STOROBANEASA
CERVENIA
CONTESTI
VIISOARA
SLOBOZIA MINDRA
CALMATUIU
COSMESTI
CALMATUIU DE SUS
ZIMBREASCA
SCRIOASTEADE VEDE
BUJORENI
CIUPERCENI
MAVRODIN
DRAGANESTIVLASCA
BOTOROAGA
SFINTESTI
PUTINEIUBOGDANA
CRINGENI
TROIANUL
DRAGANESTI
TRIVALEA-
LISA
PIATRA
POROSCHIA
NANOV
PLOSCA
BALACI
VIRTOAPELE DE SUS
RADOIESTI VALE
VEDEA
PERETU
BUZESCU
CRINGU
SEACA
PLOPIISLAVITESTI
LITA
GRATIA
MALDAENI
LUNCA
BRINCENI
TALPA-
JUDETUL DIMBOVITA
JUDETUL ARGES
JUDETUL
GIURGIU
JUD
ET
UL
OL
T
ALEXANDRIA
TURNU MAGURELE
ROSIORIIDE VEDE
VIDELE
STEJARU
SOLURI DEGRADATE
LEGENDA
Soluri acide
Soluri poluate cu titei si apa sarata
Soluri alcaline
Statii de epurare-reg sud muntenia
Nr. Aglomerare Termen Nr.crt. conformare locuitori
echivalenti existenta necesara 2005 2007 2008 2010 2013 2015 2017 20180 1 2 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Alexandria 2013 117288 M+B R,M,(tr.tertiara) 29322000
Rosiori de Vede 2015 54000 M+B R,M,(tr.tertiara) 13500000
Peretu 2015 8870 0 statie M+B noua 1064400
Orbeasca 2015 8615 0 statie M+B noua 1033800
Plosca 2015 6998 0 statie M+B noua 839760
Babaita (include Frasinet) 2015 6661 0 statie M+B noua 799320
Mavrodin (include Nenciulesti) 2015 6066 0 statie M+B noua 727920
Tiganesti 2015 5727 0 statie M+B noua 687240
Dobrotesti 2015 5324 0 statie M+B noua 638880
Maldaieni 2015 5014 0 statie M+B noua 601680
Poroschia 2015 4864 0 statie M+B noua 875520
Bragadiru 2015 4824 0 statie M+B noua 868320
Buzescu 2015 4649 0 statie M+B noua 836820
Tatarastii de Jos 2015 4613 0 statie M+B noua 830340
Marzanesti 2015 4458 0 statie M+B noua 802440
Scrioastea 2015 4416 0 statie M+B noua 794880
Vartoape 2015 4200 0 statie M+B noua 756000
Calinesti 2015 4085 0 statie M+B noua 735300
Contesti 2017 3945 0 statie M+B noua 710100
17
18
19
13
14
15
16
9
10
11
12
5
6
7
8
1
2
3
4
Statie de epurareCosturi (euro)
Nanov 2017 3879 0 statie M+B noua 698220
Storobaneasa 2017 3831 0 statie M+B noua 689580
Dracsanei (include Crangu) 2017 3818 0 statie M+B noua 687240
Ciolanesti 2017 3778 0 statie M+B noua 680040
Olteni 2017 3716 0 statie M+B noua 668880
Tatarastii de sus 2017 3538 0 statie M+B noua 636840
Cervenia 2017 3483 0 statie M+B noua 626940
Trivale Mosteni 2017 3461 0 statie M+B noua 622980
Galeteni 2017 3436 0 statie M+B noua 618480
Vedea 2018 3431 0 statie M+B noua 617580
Vitanesti 2018 3312 0 statie M+B noua 596160
Magura 2018 3171 0 statie M+B noua 570780
Branceni 2018 3150 0 statie M+B noua 567000
Izvoarele 2018 3061 0 statie M+B noua 550980
Silistea Gumesti 2018 2998 0 statie M+B noua 539640
Smardioasa 2018 2898 0 statie M+B noua 521640
Frumoasa 2018 2737 0 statie M+B noua 492660
Radoiesti 2018 2619 0 statie M+B noua 471420
Balaci 2018 2561 0 statie M+B noua 460980
Talpa 2018 2444 0 statie M+B noua 439920
Stejaru 2018 2318 0 statie M+B noua 417240
Draganesti de vede 2018 2305 0 statie M+B noua 414900
Scurtu Mare 2018 2219 0 statie M+B noua 399420
Turnu Magurele 2013 72920 M R,M,+tr,secundara 18230000
41
42
37
38
39
40
33
34
35
36
29
30
31
32
25
26
27
28
21
22
23
24
20
si tr.tertiaraZimnicea 2015 43200 M+B R,M,(tr.tertiara) 10800000
Suhaia 2015 5162 0 statie M+B noua 619440
Pietrosani 2017 3694 0 statie M+B noua 664920
Seaca 2018 3061 0 statie M+B noua 550980
Nasturelu 2018 3044 0 statie M+B noua 547920
Lisa 2018 2965 0 statie M+B noua 533700
Viisoara 2018 2321 0 statie M+B noua 417780
Traian 2018 2257 0 statie M+B noua 406260
Bujoru 2018 2195 0 statie M+B noua 395100
825960
777600
621840
836820
719820
621900
Videle 2015 15120 M+B R,M,(tr.tertiara) 3780000
Botoroaga 2015 6886 0 statie M+B noua 826320
Draganesti Vlasca 2015 5200 0 statie M+B noua 624000
Silistea include Purani 2015 4525 0 statie M+B noua 814500
Blejesti 2015 4293 0 statie M+B noua 772740
Poeni 2017 3566 0 statie M+B noua 641880
Mereni 2017 3436 0 statie M+B noua 618480
Gratia 2018 3177 0 statie M+B noua 571860
Cosmesti 2018 2818 0 statie M+B noua 507240
65
66
67
61
62
63
64
59
60
56
55
49
50
51
52
45
46
47
48
43
44
0 statie M+B noua
57Segarcea Vale
58Lita 2017 3455
2017 3999
0 statie M+B noua
statie M+B noua
0 statie M+B noua
Slobozia Mandra 2015 4649 0
5182
2015 6480Islaz
53Lunca
Plopii Slavitesti 2015
54
2015
0 statie M+B noua
0 statie M+B noua6883
Furculesti 2015 4069 0 statie M+B noua 732420
Piatra 2015 4055 0 statie M+B noua 729900
Crangu (include Dracea) 2017 3734 0 statie M+B noua 672120
Troianu 2017 3645 0 statie M+B noua 656100
Crangeni 2017 3637 0 statie M+B noua 654660
Salcia 2017 3611 0 statie M+B noua 649980
Putineiu 2018 3022 0 statie M+B noua 543960
Bogdana 2018 2922 0 statie M+B noua 525960
Calmatuiu de Sus 2018 2851 0 statie M+B noua 513180
Calmatuiu 2018 2681 0 statie M+B noua 482580
Total jud. Teleorman 0 0 0 0 47552000 49154160 12539160 1305684077
73
74
75
76
69
70
71
72
68
177
Bibliografie
1. Ghid de implementare a Programelor de AcŃiune pentru Mediu în Europa centrală şi de Est – Paul Markowitz, Institutul pentru ComunităŃi Durabile (ISC), Montpelier, Vermont, USA în cooperare cu Centrul Regional de ProtecŃia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est (REC), Szentendre, Hungary, 2001
2. Manual pentru elaborarea şi implementarea planurilor locale de acŃiune pentru mediu
la nivel judeŃean – Proiect PHARE RO 0006.14.03, 2002 – 2004
3. Metodologie pentru elaborarea şi implementarea programului local de acŃiune pentru protecŃia mediului – Proiect PHARE RO 9804.04.001, 2000 – 2001
4. Planul local de acŃiune pentru mediu – JudeŃul Maramureş - Proiect PHARE RO
9804.04.001, 2000 – 2001
5. Planul local de acŃiune pentru mediu – JudeŃul Timiş - Proiect PHARE RO 9804.04.001, 2000 – 2001
6. Planul local de acŃiune pentru mediu – PLAM Deva, JudeŃul Hunedoara - Centrul
Regional de ProtecŃia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est, 2002
7. Planul local de acŃiune pentru mediu – PLAM Râmnicu Vâlcea, JudeŃul Vâlcea - Centrul Regional de ProtecŃia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est, 2002
8. Planul local de acŃiune pentru mediu – PLAM ReşiŃa, JudeŃul Caraş Severin - Centrul
Regional de ProtecŃia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est, 2003