FITOTERAPIA AFECTIUNILOR RESPIRATORII

TERAPIA PRIN PLANTEFITOTERAPIA

Boala este văzută astăzi ca un dezechilibru care apare între om şi mediul exterior, între componentele energetice ale sale sau între sistemele de organizare ale fiinţei umane. Acest dezacord, care afectează uneori însăşi viaţa, se poate remedia apelând la terapia naturistă care foloseşte agenţii naturali ca : aerul, apa, lumina, mişcarea, căldura, frigul, alimentaţia, plantele. În lume, se înregistrează o revenire spectaculoasă la medicina naturistă, homeopatică şi, mai ales, la fitoterapie.

APARAT RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care asigura mecanismul respiraţiei: al ventilaţiei pulmonare, ca si al schimburilor de gaze de la nivelul alveolelor pulmonare hematoza. Acestea sînt: căile respiratorii superioare (cavităţile nazale şi faringele), cele inferioare (laringe, trahee şi bronhii) şi plâmînîi, ca organe principale ale actului respirator.Organele aparatului respirator au o origine comuna cu cele ale aparatului digestiv. Căile respiratorii superioare iau naştere din extremitatea cefalică o intestinului primitiv, iar căile respiratorii inferioare şi pîâmînii, din endodermul intestinului anterior, prin mugurele laringotraheal . Acest mugure da naştere laringelui, traheei şi celor două bronhii primitive din extremitatea cărora se vor dezvolta cei doi plămîni în sens lateral. Acolo iau naştere şi cavităţile pleurale, în care plămînii, în dezvoltarea lor, se acoperă de mezoteliul celomic, ce va da naştere seroaselor respective.

BOLILE INFECTO-CONTAGIOASE

Bolile contagioase sunt produse de un microorganism patogen (microb, virus, ciupercă) pătruns în organism, pe care corpul nu reuşeşte să-l distrugă la poarta de intrare. Bolnavul este conta gios în prima parte a bolii şi poate răspândi boala fie direct, fie prin intermediul obiectelor pe care le atinge. Gripa şi guturaiul, dar şi bolile contagioase ale copilăriei (varicelă, rubeolă, rujeolă, parotidită epidemică) sunt cele mai frecvente din categoria bolilor infecţioase.

BOLILE INFECTO-CONTAGIOASE

GRIPAGUTURAIULADENOVIROZELE

GRIPA

Boală acută contagioasă cu durată de şapte-zece zile, caracterizată prin febră şi simptome ale aparatului respirator - tuse, strănut, coriză. Este produsă de virusul gripal, care îşi modifică foarte rapid tulpina. Poate fi periculoasă la copii şi bătrâni, persoane cu imunitate scăzută. Debutul bolii este brusc, cu febră, frisoane, dureri de cap. Semnele bolii durează două-şase zile, iar în acest timp bolnavul este obosit, are dureri mari de cap, dureri musculare, febră mare. Gripa se poate complica cu infecţii microbiene ale plămânului - pneumonii, bronho-pneumonii, dacă nu este tratată la timp. Se recomandă repausul la pat, regimul alimentar bogat în vitamine, combaterea febrei, a tusei şi a durerilor musculare.

GRIPA

FitoterapieCa tratament complementar, pe lângă medicaţia prescrisă de doctor, se pot folosi cu succes o serie de plante medicinale.Ceai de flori de soc - are acţiune sudoripară şi combate febra. Se beau 3 căni pe zi, dintr-o infuzie cu 2 linguriţe de plantă la o cană de apă.Infuzie de flori de tei - are acţiune antitermică şi calmantă. Se prepară din două linguriţe de plantă la o cană de apă. Pentru un ceai mai concentrat se măreşte cantitatea de plantă şi perioada de infuzare.Decoct de coajă de salvie - acţionează împotriva durerilor musculare. Decoctul se obţine din două linguri de coajă de salvie pentru o cană cu apă şi se administrează câte trei linguri pe zi, îndulcit cu miere de albine sau zahăr.Ceai de ghinţură - combate rapid şi eficient febra. Planta (o linguriţă) se fierbe timp de 15 minute în o jumătate de litru de apă. Se bea înainte de masă, îndulcit cu miere.Infuzia de busuioc - are acţiune sudoripară şi calmantă şi se prepară dintr-o linguriţă de plantă la o cană de apă clocotită.Scorţişoara şi cuişoarele - au o puternică acţiune antivirotică. Se face o infuzie combinată cu o linguriţă din cele două plante pisate mărunt la o cană cu apă.

GUTURAIUL

Boală acută, infecţioasă şi contagioasă a căilor respiratorii, caracterizată prin rinoree şi simptome generale uşoare: febră, indispoziţie generală de câteva zile. Debutul se caracterizează cu o ridicare a temperaturii până la 38 de grade, senzaţie de uscăciune a mucoasei nazale, strănuturi, nas înfundat. Apoi apar o rinoree abundentă, cefaleea, indispoziţia. Boala se poate complica cu sinuzită, bronşită, laringită. Este indicat repausul la pat pentru 2-3 zile şi evitarea aglomeraţiilor. Regimul alimentar trebuie să fie bogat în lichide, vitamine, dulciuri şi făinoase.

GUTURAIUL

FitoterapieCeai de flori de tei - are acţiune antitermică şi calmantă. Se prepară din două linguriţe de plantă la o cană de apă.Infuzie de flori de soc - se beau 3-4 căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriţă de plantă la o cană cu apă.

ADENOVIROZE

Sunt infecţii larg răspândite, cauzate de un grup de virusuri numite adenovirusuri care provoacă rinite, faringite, pneumonii, adenite, meningite. De cele mai multe ori sunt însoţite de febră ridicată şi stare generală proastă. Pot da complicaţii grave, dacă nu sunt tratate la timp, datorită inflamării glandelor adenoidale. Tratamentul naturist este doar un adjutant al tratamentul medicamentos.

ADENOVIROZE

FitoterapieInfuzia de muşeţel - are acţiune calmantă şi decongestivă. Se prepară dintr-o linguriţă de plantă la o cană cu apă şi se pot bea două-trei căni pe zi. Se poate face şi gargară, într-o concentraţie mai ridicată.Infuzia de scorţişoară şi cuişoare - cu o puternică acţiune antivirotică. Infuzia de prepară dintr-o linguriţă din fiecare substanţă, măcinată fin, la o cană de apă fiartă.

BOLILE APARATULUI RESPIRATOR

BRONSITELEASTMUL BRONSICABCESUL PULMONAR

BRONSITE

Este inflamaţia mucoasei care căptuşeşte arborele bronşic. Cauza bronşitei acute este fie o infecţie cauzată de frigul umed, fie o sensibilitate a mucoasei bronşice la un element alergen (praf, polen, fum, substanţe chimice). Simptomele bronşitei sunt înfundarea nasului, strănutul, senzaţia de usturime în gât, răguşeala. În câteva zile apar febra, durerile de cap, senzaţiile de oboseală şi tusea uscată, chinuitoare.

BRONSITE

FitoterapieSiropul de smochine - este foarte eficient în combaterea tusei persistente. Se fierb 500 de grame de smochine într-un litru de apă. După ce cantitatea de apă scade la jumătate, lichidul se strecoară şi se adaugă 250 grame miere. Din siropul rezultat se iau două-trei linguriţe pe zi. În acelaşi mod se poate prepara sirop de dovlecei sau gulii, recomandate, şi ele, în bronşite.Infuzie de cimbu sau cimbru de grădină - din 2 linguriţe de plantă la o cană cu apă. Se bea, pe parcursul unei zile, câte o cană din ceaiul îndulcit cu miere de tei sau salcâm.Infuzie de scai vânăt - este cea mai eficientă în cazul tusei uscate. Se pot bea 2-3 căni pe zi, dintr-o infuzie preparată cu o linguriţă de plantă la o cană de apă clocotită.

ASTMUL BRONSIC

Boala se caracterizează prin accese de sufocare determinate de spasmul bronhiolelor. Fenomenul este determinat de apariţia factorilor alergeni (polen, peri, praf). De obicei criza survine brusc, de cele mai multe ori noaptea, bolnavul fiind trezit din somn de o sete de aer. El are impresia că se sufocă, că respiraţia îi este blocată. Remediul cel mai bun este identificarea factorului alergen şi îndepărtarea lui, dar în timpul crizelor de astm se pot folosi câteva tratamente naturiste eficiente.

BOLILE APARATULUI RESPIRATOR

BRONSITELEASTMUL BRONSICABCESUL PULMONAR

ASTMUL BRONSIC

FitoterapieTrei fraţi pătaţi - este planta cu cea mai puternică acţiune antialergică. Se face o infuzie cu o linguriţă de plantă la o cană cu apă fierbinte. Se pot bea 2-3 căni pe zi, în cure de o lună.Feniculul - este antispastic, expectorant şi antibronşitic. Se face o infuzie din 20-25 de fructe zdrobite la o cană cu apă. Ceaiul se bea după mesele principale, câte trei căni pe zi.Infuzia de isop - are efect bronhodilatator şi expectorant. Se pot bea 2-3 căni pe zi, îndulcit cu miere sau cu zahăr, cu înghiţituri mici.Ceaiul de coada şoricelului - este un puternic antispastic bronşic, are acţiune antialergică, antiseptică şi bronhodilatatoare. Se prepară o infuzie din trei linguriţe de plantă la o jumătate de litru de apă şi se bea pe parcursul unei zile întregi.

ABCES PULMONAR

Colecţie purulentă produsă în plămân în urma pătrunderii prin căile respiratorii a unor microbi (stafilococi, streptococi, pneumococi). Poate fi o complicaţie a unei pneumonii sau bronho pneumonii. Debutul bolii este brusc, cu frisoane, junghiuri toracice şi tuse, însoţită sau nu de expectoraţie. În vindecarea abcesului pulmonar este obligatoriu tratamentul medicamentos, dar fitoterapia poate avea efecte spectaculoase.

ABCES PULMONAR

FitoterapieCura de o lună de zile cu roua cerului şi lichen de piatră, într-o soluţie infuzată, de patru linguriţe de plante la o cană cu apă fierbinte.

PRODUSE VEGETALE CU ACTIUNE EXPECTORANTA

Expectorantele reprezintă un grup de substanţe naturale, semisintetice sau sintetice care produc fluidificarea sputei prin modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale secreţiei bronhice, stimularea mecanismelor de eliminare a sputei. Sputa este produsul evacuat din căile respiratorii prin tuse, un act reflex, constituit din exudat, puroi, sânge.

PRIMULA FLORES

Denumirea uzuala: Ciubotica cucului (lat. Primula elatior) si o alta specie (lat. Primula officinalis); denumiri diverse: anglicel, anclicel, tata oii, tata vacii.Scurta descriere:Ciubotica cucului face parte din familia Primulaceae si este foarte raspandita in tara noastra. este o planta erbacee, vivace, cu rizom scurt in opamant, gros si cilindric, de culoare brun-inchisa la exterior, albicioasa la interior, din care pornesc numeroase radacini. Are o rozeta cu frunze ovale, paroase si ingustate la baza. In luna aprilie apare tulpina florifera, catifelat-oparoasa, terminandu-se cu o inflorescenta multiflora. Florile sunt de culoare galben-aurie.La Primula officinalis florile se recolteaza primavara devreme sau toamna tarziu, iar la Primula elatior, in timpul infloririi.Calitati curative si actiune farmaceutica:Saponozide triterpenice (primulozida) , vitamina C si flavonozide.Au actiune expectoranta, emetica si secretolitica.

IPECACUANHAE RADIX

Acţiune şi întrebuinţări În doze mici emetina are acţiune expectorantă

crescând volumul şi fluiditatea secreţiilor bronşice. În doze mari este emetică. Emetina acţionează şi imunomodulator.

În tratamentul afecţiunilor căilor respiratorii superioare preparatele din Ipecacuanhae radix acţionează nu numai expectorant, ci şi imunostimulator.

Proprietăţi expectorante are şi cefelina. Unii autori sunt de părere că emetina este principalul alcaloid răspunzător de acţiunea expectorantă, acţiunea emetică fiind datorată, mai ales, cefelinei.

Produsul vegetal este datorat se administrează în bronşită acută şi cronică; se recomandă administrarea în faza incipientă a bronşitei acute în cazul în care tusea este seacă, cu secreţie bronşică moderată, dar foarte consistentă. Nu este indicată administrarea produsului vegetal în situaţiile în care secreţia bronşică este fluidă şi abundentă.

ALTHAEA OFFICINALIS

ALTHAEAE FOLIUM Produsul vegetal reprezintă frunzele

recoltate de la specia Althaea officinalis, din familia Malvaceae, denumită popular nalbă mare.

ALTHAEAE RADIX Produsul este constituit din rădăcinile

decorticate ale speciei Althaea officinalis, din familia Malvaceae, denumită popular nalbă mare. Produsul medicamentos se recoltează de la exemplarele de 2 - 3 ani (plante de cultură).

ALTHAEA OFFICINALIS

ALTHAEAE FOLIUMAcţiune şi

întrebuinţăriPrin mucilagul obţinut

produsul vegetal are un efect emolient şi expectorant, fiind indicat în tratamentul tusei iritative

ALTHAEAE RADIXAcţiune şi întrebuinţăriProdusul, sub forma

maceratului, are acţiune emolientă, fiind indicat în tratamentul tusei iritabile; extractul total şi fracţiunea polizaharidică s-au dovedit a avea un efect antitusiv, semnificativ statistic. Pentru mucilagul din rădăcinile de Althaea s-a pus în evidenţă o acţiune imunostimulatoare de bună calitate.

FOENICULI FRUCTUS

Acţiune şi întrebuinţăriDatorită uleiului volatil, produsul

vegetal are acţiune antiseptic-expectorantă (prin mecanism secretomotor şi secretolitic), fiind indicată administrarea sa în afecţiuni ale căilor respiratorii superioare.

De asemenea, fructele de fenicul împreună cu fructele de chimion, se administrează ca sirop în terapia pediatrică în afecţiuni ale tractului respirator.

MALVA SILVESTRIS SI MALVA GLABRA

MALVAE FLOS Produsul este constituit din florile

recoltate de la speciile de Malva silvestris şi Malva glabra, din familia Malvaceae, denumită popular nalbă

Acţiune şi întrebuinţări Ca emolient, sub formă de infuzie şi

decoct. MALVAE FOLIUM Produsul este constituit din frunzele

recoltate de la două specii de Malva, Malva silvestris şi Malva neglecta, ambele din familia Malvaceae, denumite popular nalbă.

Acţiune şi întrebuinţări Ca emolient

LIQUIRITIAE RADIX

Acţiune şi întrebuinţări În medicina tradiţională chineză acest produs

vegetal este extrem de frecvent utilizat. Se consideră că ar fi al doilea produs vegetal, ca frecvenţă a utilizării, după ginseng.

Se apreciază că administrarea de preparate de licviriţia ca antitusive este la fel de eficientă ca şi administrarea de codeină, siguranţa pacientului fiind totală, deoarece nu există riscul unui abuz, iar durata tratamentului este limitată.

De asemenea, prezenţa în produsul vegetal a unei mari cantităţi de mucilag face ca extractul apos, respectiv picăturile antitusive preparate din acesta, să calmeze iritaţiile mucoaselor respiratorii; totodată este un bun expectorant deoarece determină o creştere a secreţiilor bronşice. Toate aceste aspecte farmacologice justifică eficienţa tratamentelor cu preparate din licviriţia în congestii pulmonare, laringeale şi în bronşite.

SAPONARIA OFFICINALIS

Acţiune şi întrebuinţăriProdusul se foloseşte ca

expectorant.Nu se supradozează fiind toxică;

rădăcina de săpunariţă se utilizează marunţită(tăiată în bucăţele foarte mici), nu se pulverizează, pulberea este iritantă pentru mucoasa nazală. Popular acestei pulberi i se spune praf de strănuntat

FARFARAE FOLIUM

Acţiune şi întrebuinţări În medicina tradiţională orientală

frunzele de podbal se administrează în astm, bronşită şi alte afecţiuni respiratorii.

Produsul vegetal are proprietăţi antitusive fiind utilizat în tusea de diferite etiologii, bronşite, traheite, bronhopneumopatie cronică, astm bronşic.

În inflamaţiile de la nivelul tractului respirator superior mucilagul acţionează emolient; sub forma unei pelicule fine acoperă mucoasa, calmând instalaţia şi diminuând reflexul de tuse.

PLANTAGINIS FOLIUM

Produsul medicamentos este constituit din amestecul frunzelor ce se recoltează de la trei specii de Plantago: Plantago lanceolata, Plantago media, Plantago major din familia Plantaginaceae, denumite popular pătlagină. Din această cauză este considerat un drog colectiv.

Acţiune şi întrebuinţări Produsul vegetal are proprietăţi emoliente şi

imunostimulatoare. Intern Plantaginis folium se utilizează în tratamentul

afecţiunilor respiratorii (bronşite cronice, faringite, laringite). Acţiunea emolientă a extraselor apoase din Plantaginis folium este datorată mucilagului.

În ceea ce priveşte acţiunea expectorantă, aceasta este datorată mucilagului care exercită o acţiune iritantă slabă asupra mucoasei gastrice declanşând, pe cale reflexă, o hipersecreţie traheobronşică.

VERBASCI FLOS

Acţiune şi întrebuinţăriFlorile au actiune

expectoranta in bronsite si tuse, precum şi proprietăţi emoliente.

se utilizează sub formă de infuzii

PRODUSE VEGETALE CU ACŢIUNE VASOCONSTRICTOARE

EPHEDRAE HERBAReprezintă părţile aeriene recoltate de la mai multe specii de Ephedra: Ephedra sinica, Ephedra equisetina, Ephedra intermedia, Ephedra geriardiana, Ephedra distachya, Ephedra major din familia Ephedraceae.

Acţiune şi întrebuinţăriProdusul vegetal este utilizat de peste 2000 ani în medicina tradiţională chineză în tratamentul astmului bronşic, tusei, gripei, febrei, a migrenei şi congestiilor nazale.Efectele farmacologice şi utilizările terapeutice ale produsului Ephedrae herba sunt datorate conţinutului în alcaloizi.Efedrina şi pseudoefedrina acţionează la nivelul aparatului respirator (bronhodilatator). Efedrina se administrează în tuse seacă, bronşită, congestie nazală, forme uşoare de astm, rinită alergică, sinuzită, răceli banale.Pseudoefedrina intră în componenţa unor preparate folosite în tratamentul congestiilor nazale.Efedrina şi pseudoefedrina induc o serie de efecte adverse (tahicardie, insomnie, anxietate).

PRODUSE VEGETALE CU ACŢIUNE IMUNOSTIMULATOARE

ECHINACEAE RADIX / HERBA Reprezintă rădăcinile recoltate de

la speciile Echinacea purpurea, Echinacea augustifolia şi Echinacea pallida, din familia Asteraceae, cunoscute sub denumirea de pălăria soarelui.

Acţiune şi întrebuinţări Preparatele din Echinacea sunt utilizate în

profilaxia şi tratamentul infecţiilor, în special a celor de la nivelul tractului respirator superior, fiind eficiente mai ales în infecţiile produse de germeni rezistenţi la antibiotice, recidivante şi chiar generalizate.

Efectele favorabile sunt datorate, în primul rând, creşterii capacităţii de apărare a organismului.

În cazul speciilor de Echinacea se poate vorbi de un fitocomplex cu proprietăţi imunostimulatoare.

TILIAE FLORES

Florile de tei se folosesc în tuse, răceală, având acţiune emolientă şi sudorifică.

Papaver rhoeas

Codeina, numită şi metilmorfină, este un alcaloid natural din opiu. Concentraţia sa în extractul de opiu (meconat) variază între 0,7% şi 2,5%. Sinteza industrială a codeinei se face prin O-metilarea morfinei. Are proprietăţi analgezice mult mai slabe decât morfina, dar este mai avantajoasă decât aceasta în privinţa acţiunii antitusive.

Cel mai frecvent se administrează oral, sub formă de săruri de codeină: sulfat sau fosfat. Este inclusă în multe combinaţii alături de paracetamol, aspirină şi alte antiinflamatoare nonsteroidiene, deoarece în aceste asocieri componentele îşi potenţează reciproc efectul analgezic.

APARAT RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care asigura mecanismul respiraţiei: al ventilaţiei pulmonare, ca si al schimburilor de gaze de la nivelul alveolelor pulmonare hematoza. Acestea sînt: căile respiratorii superioare (cavităţile nazale şi faringele), cele inferioare (laringe, trahee şi bronhii) şi plâmînîi, ca organe principale ale actului respirator.Organele aparatului respirator au o origine comuna cu cele ale aparatului digestiv. Căile respiratorii superioare iau naştere din extremitatea cefalică o intestinului primitiv, iar căile respiratorii inferioare şi pîâmînii, din endodermul intestinului anterior, prin mugurele laringotraheal . Acest mugure da naştere laringelui, traheei şi celor două bronhii primitive din extremitatea cărora se vor dezvolta cei doi plămîni în sens lateral. Acolo iau naştere şi cavităţile pleurale, în care plămînii, în dezvoltarea lor, se acoperă de mezoteliul celomic, ce va da naştere seroaselor respective.

De la muşeţel se culeg florile .

Ceaiul de muşeţel calmează durerile de stomac, de dinţi , se floseşte contra răcelii şi la spălarea rănilor mici.

MUŞEŢELUL

MU

ŞE

ŢE

LU

L

De la această plantă se utilizează florile şi vârfurile înflorite.

Ceaiul de sunătoare este bun contra bolilor de stomac, inflamaţiilor de gingie şi durerilor de dinţi.

SUNĂTOAREA

Menta este o plantă ierboasă cu miros plăcut şi gust răcoritor.

Ceaiul de mentă este folosit în bolile de stomac, ficat, rinichi, în situaţii de greţuri, etc.

IZMA (MENTA)

MEN

TA

COADA-ŞORICELULUI

ALTE

PLANTE

MEDICINALE

ROSTOPASCA

ALTE

PLANTE

MEDICINALE

MACUL

ALTE

PLANTE

MEDICINALE