Plante Vindecatoare Daci

8/13/2019 Plante Vindecatoare Daci

http://slidepdf.com/reader/full/plante-vindecatoare-daci 1/22

Plantele vindecatoare ale dacilor

Stiinta vindecatoare a dacilor se bucura deatata faima in antichitate, incat remediilefolosite de ei erau recomandate de mariimedici ai timpului, in scrierile lor. Salvateca prin minune de furia timpului, uneledintre ele au supravietuit pana azi,oferindu-ne informatii de exceptie, despre

plantele magice ale taumaturgilor daci.Paginile pe care le publicam reprezinta oadaptare dupa Medicina in Dacia, lucrareaunui mare si regretat istoric clujean: oan!oratiu "risan Medicii vestiti ai #ntichitatii stiau care sunt

plantele de leac folosite de daci si, uniidintre ei, chiar au consemnat numele daciceale unora dintre acestea, precum siintrebuintarile lor. Din pacate, nu ne-auramas direct de la daci marturii despre artavindecarii cu ajutorul plantelor, dar esteindeajuns ca grecii si romanii le admirau

priceperea si ne-au transmis aceastaadmiratie prin scrierile lor. Doi sunt autoriicare ne invata despre plantele de leac aledacilor: Dioscoride si Pseudo-#puleius. Multe dintre indicatiile cunoscute de dacisunt in concordanta perfecta cu ceea cestim astazi despre compozitia chimica aplantelor si cu intrebuintarea lor in



medicina populara sau stiintifica, ceea cedemonstreaza o profunda cunoastere decatre daci a efectelor vindecatoare ale

acestor plante. #stazi este momentul, maimult ca oricand, sa ne intoarcem sprestiinta si intelepciunea celor de demult. Pana acum, numele plantelor de leac daciceau fost intens studiate din punct de vederelingvistic, si pe baza lor s-a incercat si se

incearca reconstituirea limbii dacice.$ireste ca, totodata, s-au facut si uneleidentificari botanice. n randurile de mai josne-am propus ca, tinand seama derezultatele la care au ajuns lingvistii %referindu-ne adica doar la acele plante acaror denumire este considerata cu

certitudine drept dacica, sa vedem in cemasura indicatiile terapeutice preconizatede catre Dioscoride si, implicit, de catrevindecatorii daci au si astazi o justificare. n acest scop vom incerca, pentru fiecaredin cele &' de plante medicinale cunoscute

cu siguranta de catre daci, si care au foststudiate cu mijloacele medicinei stiintifice,sa vedem in ce masura compozitia chimicaori alte caracteristici ale lor justifica sau nuindicatiile terapeutice notate de Dioscoride.(om adauga, cand va fi cazul, mentiuniprivind utilizarile plantei respective inmedicina noastra populara si vom semnala



daca ea se foloseste si azi in practicafarmaceutica.

nainte de a trece la enumerarea plantelordacice, se mai cuvine spus ca numarul celorcunoscute si utilizate de catre stramosiinostri a fost cu siguranta mult mai maredecat cel din opera lui Dioscoride, iar dintreburuienile consemnate de savantul antic,ne vom referi doar la cele pe care lingvistii

le-au selectat drept autentic dacice. ata acum plantele, in ordine alfabetica: '. #niarsexe )*nobr+chis viciaefolia Scop.,arba saraca, Sparceta, altarina #re puterea de a vindeca abcesele simple.

auta cu vin este buna in retentia de urina,iar ca alifie, amestecata cu untdelemn, estesudorifica. u a fost studiata de catremedicina stiintifica. u se cunoasteutilizarea ei, nici in medicina stiintifica sinici in cea populara.

&. oudathla )#nchusa officinalis /., /imbaboului, Miruta Pusa in vin, pare sa fie binefacatoare)inveselitoare, sudorifica. $lorile acesteiplante au aceeasi compozitie ca si orragoofficinalis )/imba mielului, posedand, pelanga mucilagiu, o mica proportie de nitratde potasiu si o materie albuminoida.



Medicina stiintifica a constatat ca plantaare proprietati emoliente, sudorifice sidiuretice. 0ste recomandata contra

guturaiului, bronsitei, iritatiilor rinichilor siretentiei urinare. Pentru a usuratranspiratia se foloseste sub forma deinfuzie sau decoct in bolile infectioase, carujeola ori scarlatina. Medicina populara n-ointrebuinteaza.

1. "inouboila )r+onia alba /., Mutatoare,mparateasa, rei, "ucurbetea, Muratoarecu poame negre, 2igva de pamant $runzele, fructul si radacinile acestei planteau efecte puternice3 din cauza aceasta sepune, cu sare, pe ulceratii si pe cangrene.

4adacina plantei curata si netezeste pieleasi elimina petele de soare. De asemenea,indeparteaza vanataile ochilor sau ale fetei,inlatura inflamatiile si sparge abcesele.0ste buna in epilepsie, in apoplexie si ajutacelor care au ameteli.

Daca se bea in cantitate mica, ajuta celormuscati de vipera. *moara fatul. 5neori,tulbura mintea, iar daca este pusa in vulva,face sa vina si cel de al doilea copil)gemelar. auta, este diuretica. Se dadispepticilor, la convulsii, si celor care audureri din pricina coastelor rupte. 0stebuna contra durerilor de splina. aile cufiertura din aceasta planta sunt bune la



durerile menstruale si provoaca avortul.Sucul scos din radacina, in timpul verii,ajuta la eliminarea flegmei. $ructul este

bun la raie si lepra.

2ot fructul, daca este baut cu fiertura degrau, face sa vina laptele la lauze. Din punct de vedere chimic, planta contineun alcaloid toxic, brionina, un principiuamar, brionitina, fecula, guma, un oleu si

rezina. S-a constatat ca aceasta planta esteun purgativ drastic si un bunantihemoragic. Se foloseste in atoniatubului digestiv. uruiana cunoaste o larga folosire interapeutica populara romaneasca, mai alesradacina, intrebuintata ca hemostatic si

impotriva durerilor de cap. n anat, candcineva zacea de lingoare, i se punea subspinare vita de imparateasa, cu fructe cutot, iar imparateasa scoasa proaspat se taiafelii si se punea pe talpile picioarelor.4adacina rasa si amestecata cu unturaranceda se intrebuinteaza pentru

vindecarea cheliei. n Muntii #puseni,radacina proaspata ori macerata in rachiuse folosea extern, la tratarea durerilorreumatice. 6. "oadama ori "oalama )#lisma plantago-a7uatica /., /imbarita, "odru, /imbabaltilor, /imba broastei, /imba oii,Patlagina apei, Podbeal de apa



0ste racoritoare si astringenta, fiind bunapentru mancarimi si pentru ulceratiile

invechite, care rod tesuturile. n medicinanoastra populara, planta se foloseste laparalizii )pocitura si la lingoare )febratifoida. 8. "oicolida sau "oicodila )Ph+salisal9e9engi /., Papalau, "ireasa ovreilor,

esicuri, uruiana de buba, arba bubei $ructul acestei plante, daca este baut,curata icterul, fiind un bun diuretic. Suculstors din planta si uscat la umbra isipastreaza intreg efectul.Din punct devedere chimic, planta contine o substanta

amara, numita fisalina, iar fructul contineacid citric, fiind comestibil. Medicina stiintifica a constatat ca fructeleacestei plante, consumate in cantitatemare, produc diureza si purgatie. 0le suntindicate in bolile care se manifesta prin

calculoza. De asemenea, se recomanda inedemul generalizat. Medicina noastra populara ointrebuinteaza la vindecarea bubelor, adurerilor de masele si de urechi. De o largautilizare se bucura in afectiunile veterinare,pentru vindecarea durerilor de gura alevitelor, a durerilor de picioare si in dalac.



. Dielleina )!+osc+amus niger /.,Masalarita, ebunarita

Planta provoaca nebunie si somn greu, fiindde aceea dificil de folosit. * varietate aacestei buruieni are efecte mai moderate sieste buna pentru tratamente. Se folosesteimpotriva scurgerilor fierbinti, impotrivadurerilor de urechi si a durerilor la organelegenitale feminine. Se mai poate intrebuinta

impotriva inflamatiei ochilor, a picioarelorsi a altor regiuni ale corpului. Samanta plantei este buna la tuse si catar,impotriva scurgerilor de ochi, a scurgerilorfemeiesti si a hemoragiilor. Pusa in vin,planta este indicata in podagra, la

inflamarea testiculelor sau la umflareasanilor in urma nasterii. Se mai folosestepentru cataplasme anodine. $runzele seintrebuinteaza la preparareamedicamentelor ce potolesc durerile. Deasemenea, ele alunga febrele continue.$runzele fierte provoaca o usoara ratacire a

mintii. 4adacina fiarta in otet este buna ladurerile de dinti si poate fi folosita in apade gura. n medicina stiintifica se extrage dinaceasta planta hiosciamina si scopolamina.$iertura ei este calmanta, analgezica,antispasmodica, sedativa si hipnotica.$runzele de maselarita intra in preparatele



antiastmatice, iar uleiul este intrebuintatextern, pentru alinarea durerilor in nevrite,reumatism etc. Medicina noastra populara

foloseste aceasta planta la durerile demasele etc. ;. Diesema )(erbascum phlomoides /.,/umanare, /umanare tepoasa, "oadaboului, "oada lupului, "oada mielului,"oada vacii, /umanarica, "oravatic, /ipan

0ste cunoscuta ca planta de leac inca insecolele (-( i."h., de catre hipocratici. 0steamintita si de Plinius. 4adacina acesteiplante este astringenta si se da cu vin celorcare au diaree. $iertura este buna pentrurupturi, spasme si tuse invechita. Daca se

clateste gura cu ea, ajuta la durerile dedinti. $runzele fierte in apa se pun, subforma de cataplasme, pe umflaturi siabcesele ochilor. "u miere si vin este bunala ulceratiile din cangrena seaca. "u otetvindeca ranile si ajuta celor intepati descorpioni. $runzele, sub forma de

cataplasme, sunt bune in arsuri. Medicina stiintifica foloseste florile acesteiplante ca expectorant si emolient. Seintrebuinteaza in afectiunile cailorrespiratorii superioare. ntra in compunereaceaiurilor antibronsitice si pectorale. Pelanga actiunea sa pectorala, ceaiul servestela cataplasme emoliente.



Medicina noastra populara folosesteaceasta planta contra tusei, raguselii,

tuberculozei si astmului. Se maiintrebuinteaza in afectiunile cataraleintestinale, dizenterie, hemoroizi, retentiaurinei, lipsa poftei de mancare, reumatism,tulburari menstruale. Din aceeasi planta sefac cataplasme, care se aplica pe inflamatii,ulceratii, furuncule, panaritii etc. Sucul

amestecat cu otet se foloseste la arsuri, casi contra migrenelor cu ameteala. <. Doctila, "hodela, Dochela )#jugachamaepit+s /., 2amaita de camp $runzele acestei plante, daca sunt baute cu

vin timp de sapte zile, lecuiesc icterul, iardaca sunt baute 6= de zile, lecuiescsciatica. Planta se da suferinzilor de ficat sicelor care urineaza greu. 0ste buna la oricefel de colici. $ramantata cu smochine,usureaza scaunul. #mestecata cu miere,este un bun purgativ. 0limina resturile din

uter, vindeca intarirea sanilor, usuca ranilesi vindeca herpesul. S-a constatat ca plantaare actiune diuretica, antispastica silaxativa. n 0vul Mediu s-a folosit in icter.Medicina populara n-o intrebuinteaza. >. Duodela sau Diodela )#chillea millefolium/., "oada soricelului, #lunele, Sorocina



auta in fiertura simpla sau amestecata cuotet si miere, buruiana inlatura inflamatiilesi elimina fierea. $oloseste si astmaticilor

sau melancolicilor. Planta fara flori ajuta, infiertura, celor cu litiaza sau celor caresufera de guta. $iertura acestei plante estebuna, sub forma de bai, la uterul sclerozatsi inflamat. Dioscoride o mai recomandasub forma de cataplasme, afirmand cavindeca erizipelul si flegmoanele.

Medicina stiintifica a constatat ca plantaare proprietati amar-aromatice, fiindintrebuintata drept tonic. 0ste hemostatica,coleretica, antiinflamatoare si regenerativa.#u fost obtinute, cu uleiul esential alplantei, bune rezultate in bolile de piele.

$lorile intra in compozitia ceaiurilorantiastmatice, laxative, antihemoragice,gastrice si calmante ale colicilor. 0xtractul si infuzia plantei au influentafavorabila in malarie, in inflamatiileficatului si splinei. 5tilizarea ei determina

coborarea tensiunii sangelui si are actiuneanticonvulsivanta si calmanta. 0ste un bunmedicament contra tusei si inflamatiilorbronsice. Se intrebuinteaza, de asemenea,in bolile vezicii urinare. Stimuleazaactivitatea stomacului. n medicina populara, planta este folositacontra durerilor de piept si in orice



afectiune digestiva. Se mai utilizeazapentru stimularea poftei de mancare sicuratirea sangelui, in bolile de nervi,

durerile de sale si hemoroizi. '=. D+n )5rtica dioica /., 5rzica, 5rzicamare, 5rzica de padure $runzele acestei plante vindeca, sub formade cataplasme, muscaturile de caine si

ulceratiile cangrenoase saucarcinomatoase. uruiana este buna laluxatii, umflaturi, parotidite, tumori axilare,abcese. Se aplica cu ceara celor care suferade splina. $runzele, introduse in nari, sefolosesc la scurgerile de sange. #juta latulburarile menstruatiei. Samanta, bauta cu

vin indulcit, este un bun afrodisiac. "umiere, ajuta in astm. De asemenea, este folositoare la inflamatiacoastelor sau a plamanilor. 0ste un bunexpectorant. $runzele, fierte cu cochilii descoica, inmoaie scaunul. ndeparteaza

umflaturile intestinale si sloboade urina.autura de frunze fierte usureaza durerilemenstruale. ?argara cu sucul planteiindeparteaza inflamatiile epiglotei.Plantaeste bogata in vitamine #, &, @, precum siin clorofila. Perii contin, pe langa acidformic, histamina, acetilcolina sihidroxitriptamina, precum si substanterasinoase.



Medicina stiintifica a stabilit ca planta areactiune hemostatica in toate felurile de

hemoragii, si ca poate combate constipatia.De asemenea, s-a constatat ca, princontinutul sau bogat in clorofila, inlesnesteregenerarea sangelui. 0ste si un bun diuretic, utilizat cu succes inlitiaze si in reumatism. #juta la icter,

enterocolite, gastralgii, cataruri bronsice,stari astmatice. 0ste folosita si in unele bolide piele. #re, de asemenea, un efectantisudorific. Sub forma de salata folosestela combaterea avitaminozelor # si @. 0steun bun stimulent al epitelizariitegumentelor si un antisupurativ. n

medicina noastra populara, urzica sefoloseste cu unele din indicatiilepreconizate in medicina stiintifica, mai alesla tratamentul reumatismelor. ''. ?uoleta )/ithospermum arvense /.,Margeluse, Mei pasaresc

Samanta acestei plante, bauta cu vin,sfarama pietrele la rinichi si da drumulurinei. Planta a fost intrebuintata camedicament in 0vul Mediu. "ercetarilemoderne au demonstrat ca are o actiuneantigonadotropica si antitireotropica. nmedicina populara nu se intrebuinteaza.



'&. Mendruta )(eratrum album, Strigoaie,Steregoaie

$ructul acestei plante, zdrobit si baut cuvin, cam o ceasca mare, foloseste celor cudizenterie si colici. Dioscoride afirma caopreste si fluxul menstrual. Medicina stiintifica intrebuinteaza plantacu prudenta, pentru ca se pot produceaccidente. #ctiunea ei este toxica, narcotico

% stupefianta si iritanta. #lcaloizii, mai alesalcaloizii esteri, determina efectehipotensive puternice, dar de interesterapeutic destul de restrans. ndustria demedicamente extrage din aceasta planta uncomplex de alcaloizi, indicati pentrutratamentul bolii hipertensive. 0xtractele

pot fi folosite la combaterea unorectoparaziti. n medicina noastra populara,steregoaia se intrebuinteaza ca insecticid sipentru tratamentul raiei. '1. Mizela )2h+mus vulgaris /., /amaioara,"imbru, /amaita

$iertura din aceasta planta, bauta cu sare sicu otet, ajuta la eliminarea prin scaun asecretiilor provenite din inflamatii. $iartacu miere, e de folos celor care nu potrespira decat in pozitie ridicata,astmaticilor. De asemenea, elimina viermiiintestinali, porneste fluxul menstrual siface sa vina si al doilea copil gemelar. #re



si efect abortiv. 0ste, de asemenea, un bundiuretic.

Planta, amestecata cu miere curata pieptul3macerata in otet, indeparteaza, sub formade cataplasma, edemele recente sihematoamele. De asemenea, inlaturaexcrescentele carnoase si negii. 2inuta invin si preparata sub forma de alifie, plantaeste buna pentru cei ce sufera de ischias.

Pusa in mancare, foloseste celor cu vedereslaba. Dioscoride mai afirma ca buruianaeste utilizabila, sub forma de condiment, side catre cei sanatosi. Datorita proprietatilor dezinfectante aleacestei plante, medicina stiintifica

utilizeaza uleiul ei la tratamentul proceselorinfectioase ale intestinelor, rinichilor sivezicii urinare. 0xtractul este recomandatin tusea convulsiva, procesele pulmonarefebrile, inflamatiile bronhiale purulente,emfizemul pulmonar, afectiunile cailorurinare, bolile infectioase ale tractului

gastro-intestinal. Planta intra in compozitiasiropului contra tusei si a tonicului amar. Medicina noastra populara folosestecimbrul contra durerilor abdominale,colicilor si durerilor de cap. De asemenea,se foloseste la tratamentul tusei si al tuseiconvulsive, ca expectorant. Planta mai esteindicata in tuberculoza, indigestii, retentia



de urina si pentru stimularea ficatului si arinichilor.

'6. Priadila )"lemantis vitalba /., "urpen,(ita alba, #rchi, /uminoasa Dioscoride spune ca tulpina acestei planteeste diuretica, porneste fluxul menstrual siinlatura durerile de splina. De asemenea,trebuie recomandata epilepticilor,

paraliticilor si celor care au ameteli. Pisatein vin, frunzele acestei plante sunt de folos,sub forma de cataplasme, la ulceratiile dela gatul animalelor de jug )rosaturiinfectate, precum si in luxatii. Planta n-afost studiata din punctul de vedere alcontinutului chimic si nu este folosita de

medicina stiintifica. n schimb, curpenul este utilizat inmedicina noastra populara, la paralizii3 semai foloseste contra tusei si pentrucresterea parului. '8. Propodila, Procedila )Potentilla reptans

/., "inci degete, arba degetelor, *chiulboului Daca radacina acestei plante se fierbe cuapa, pana ce lichidul scade la o treime, siapoi se ia in gura, durerile de dinti selinistesc. $iertura vindeca ulceratiileputrede ale gurii. Sub forma de gargara,inlatura inflamatiile faringiene. #juta la



diaree si dizenterie, de asemenea,artriticilor si celor cu ischias. 4adacinamacerata in otet, aplicata sub forma de

cataplasme, vindeca herpesurile. Plantavindeca, de asemenea, scrofulele siinduratiile pielii, umflaturile, anevrismele,abcesele, erizipelele, excrescentele de pedegete, calozitatile si raia. Sucul radaciniitinere este bun la bolile de ficat si plamanisi poate fi folosit si impotriva otravirilor.

$runzele plantei, baute cu hidromel sau vintaiat cu apa, sunt folositoare in frigurileciclice: la febra care apare din patru inpatru zile, se beau cate patru frunze, lafebra din trei in trei zile, cate trei, iar la ceazilnica cate una.

Daca se beau, timp de 1= de zile, cate 1= defrunze zilnic, ea ajuta epilepticilor. Deasemenea, inlatura repede icterul, daca sebea sucul frunzelor, cate trei cesti zilnic.(indeca apoi ranile si fistulele, precum siexcrescentele de pe unghii, daca estefolosita sub forma de cataplasma, cu miere

si cu sare. Planta se mai intrebuinteaza laherniile intestinale si la hemoragii. S-a constatat ca, din punct de vederechimic, planta contine o proportie ridicatade tanin. Medicina stiintifica utilizeazacalitatile ei la tratamentul diareei, aldizenteriei. S-a constatat ca poseda si oactiune hemostatica, iar extern grabeste



cicatrizarea ranilor si a ulceratiilor,favorizand, pe de alta parte, vindecareagingivitelor si stomatitelor. n medicina

noastra populara nu se intrebuinteaza. '. 4iborasta )/appa maior ?artn.,rusture 4adacina acestei plante, bauta impreuna cuseminte de pin, este de folos celor care

scuipa sange si la puroieri. #plicata princataplasme este buna la luxatii, iarfrunzele, sub aceeasi forma, ajuta laulceratiile vechi. Medicina stiintifica a constatat ca aceastaplanta are o actiune diuretica,

hipoglicemianta si antiseptica, dar silaxativa, sudorifica si depurativa, astfelincat adeseori furunculoza dispare, oricarear fi vechimea infectiei. 0xtractul mai are siefecte carminative. Dar toate aceste reactiinu sunt studiate in suficienta masura.

"eaiul de frunze de brusture esterecomandat in bolile de stomac, guta,reumatism. Pentru uz extern, se recurge, inplagile purulente, ulceratii pe picioare sifurunculoza, la infuzia de seminte. Plantaare si proprietati hemostatice si seadministreaza in epistaxis. #pa de brusturese intrebuinteaza la spalarea gurii, fiinddezinfectanta si antiputrida. Se crede ca



uleiul in care s-a macerat radacina debrusture inlesneste cresterea parului,intrand de aceea in compozitia unor uleiuri

de par.n medicina noastra populara,frunzele de brusture se folosesc latratamentul ranilor, al ulceratiilor si, inspecial, al furunculozei. Se administreazaintern in diferite boli. ';. Salia )Datura stramonium /., "iumafaie,

#laur, olondarita $runzele, fructul si sucul acestei plante,tinute in vin si aplicate sub forma decataplasme, fac sa iasa aschiile de lemn sautot ce-a intrat strain in corp. auta, fierturavindeca retentia de urina, sparge pietrele

din vezica urinara si porneste menstruatia. Sunt atestate proprietatile antiastmaticeale plantei, drept care este folosita laconfectionarea tigarilor antiastmatice.Datorita scopolaminei, ea are o actiuneasemanatoare atropinei3 calmeaza

excitatiile psihomotrice, fiind utilizata deaceea in tratamentul par9insonului si alcoreei. #sociata cu morfina, se foloseste lacalmarea unor dureri foarte puternice sipentru pregatirea narcozei in chirurgie. #reefecte midriatice, utilizabile in oftalmologiesi la combaterea raului de mare. nmedicina noastra populara, planta se



foloseste, sub forma de cataplasme, la rani,iar frunzele in insomnii.

'<. Sciare )Dipsacus pilosus /., (argaciobanului, Scaius Dioscoride afirma ca radacinile acesteiplante, fierte in vin si pisate pana capatagrosimea unui amestec de ceara cuuntdelemn, vindeca, aplicate local,

crapaturile si fistulele anale. Se credea caeste un bun medicament impotrivaexcrescentelor si negilor. #ltii pretindeauca viermisorii de pe capul plantei vindecafrigurile cu accese din patru in patru zile. u s-a precizat compozitia chimica aplantei, pentru ca nu este utilizata nici in

medicina stiintifica, nici in cea populara. '>. Stirsozila )0r+thraea centaurium Pers.,$ierea pamantului, $loare de friguri,"intaura, $rigor, $rigurica, Potroaca,Scanteuta de friguri, tintaura

#ctiunea vindecatoare a acestei plante eracunoscuta inca de hipocratici si Plinius.Dioscoride consemneaza ca, sub forma decataplasma, planta verde cicatrizeazaranile, curata ulceratiile vechi si le inchide.$iarta si bauta, inlesneste evacuarea fierii.$iertura folosita pentru clisma este buna laguta, decongestioneaza si indeparteazadurerile. Sucul este bun in afectiunile de



ochi, pentru ca, amestecat cu miere, curatatot ce intuneca pupila. Sucul aplicat peorganele genitale feminine porneste

menstruatia si este abortiv. aut, folosestemult la bolile de nervi. Medicina stiintifica a constatat ca plantaare proprietati antifebrile, fiind cel mai buninlocuitor al chininei. Sub forma de prafurisau de infuzie, se administreaza pentru

fortificarea stomacului si pentrucombaterea fierbintelilor, indicandu-se sipentru regenerarea sangelui, la anemici, intulburarile circulatorii, in cazurile deepuizare, la bolnavii febrili, pentrustimularea sistemului nervos etc. Se mairecomanda ca stimulent al poftei de

mancare sau in bolile de rinichi si ficat.0xtern, se utilizeaza la bolile de piele. Medicina noastra populara o folosestepentru calitatile ei febrifuge, apoi contraarsurilor stomacale, a ragaielii, greturilor siimpulsului de a vomita, contra flatulentei, a

colicilor, diareei, in bolile de inima etc.0xtern, decoctul se foloseste la spalaturiale pielii bolnave. &=. 2endila, 2eidila )Mentha piperita /.,zma, zma buna, ?ingiurna, Minta auta si aplicata sub forma de cataplasmeplantale, este de folos celor muscati de



serpi. $iertura are efecte diuretice. #juta sila fracturi, spasme si celor cu respiratieanevoioasa. De asemenea, este buna

impotriva colicilor, precum si pentrutratamentul holerei si al paraliziei. auta cuvin, planta serveste ca antidot al otravurilorsi curata icterul. auta cu sare si cu miere,omoara viermii intestinali. #celasi efect ilare daca este consumata cruda, zdrobita.$oloseste si acelora care sufera de

elefantiaza, daca este ingerata in marecantitate, iar dupa aceea se bea zer.$ructele zdrobite, introduse in vagin, suntabortive si pornesc menstruatia. #lbestecicatricile negre, daca este folosita subforma de cataplasme. ndeparteaza pungilede sub ochi. 0ste de folos celor care sufera

de sciatica. #re, de asemenea, efectsudorific. Sucul plantei, picurat in urechi,omoara viermii. Medicina stiintifica recurge frecvent laaceasta planta pentru proprietatile eicalmante, anticonvulsionante si

anticatarale. Se foloseste sub forma deinfuzii in tulburarile digestive si secretorii,de pilda in gastroenterite, diareea cuvarsaturi, colici si convulsii, hepatita, litiazabiliara si renala, dismenoree. "eaiul bautrece in cantitati mici este antiemetizant.5leiul esential administrat extern prezintaactiune anestezica valorificata indermatologie si oto-rino-laringologie.



0xtractul de frunze are efecte colagoge.Planta este puternic sudorifica, diuretica sifortifica sistemul nervos. Se foloseste in

diareea catarala, in convulsiile isterice si invarsaturi. n industria noastra farmaceutica mentaintra in compozitia mai multor preparate sia numeroase ceaiuri.Planta are o largautilizare si in medicina populara

romaneasca. Se foloseste contrainsomniilor, sub forma de cataplasme lacombaterea durerilor reumatice si subforma de ceai la deranjamentele gastrice.2ot ceai de menta se da copiilor a carorvezica urinara functioneaza defectuos. Semai foloseste contra iritatiilor si in unele

boli de piele. Plantele vindecatoare ale dacilor &'. 5sazila )"+noglossum officinale /.,#rariel, /imba cainelui, #ratiel, Plescaitarosie, Poalele matii

$runzele acestei plante, zdrobite siamestecate cu grasime veche de porc,vindeca muscaturile de caine, chelia siarsurile. $iarta, bauta cu vin, planta estelaxativa. #ctiunea cea mai importanta aplantei este cea calmanta. Medicina noastrapopulara n-o foloseste

Documents

Plante Vindecatoare Daci