PLANUL SECTORIAL DE CERCETARE- PROGRAMUL · PDF file1. Identificarea celor mai bune practici la nivel european privind serviciile electronice de e–Guvernare; 2. Elaborarea de rapoarte

© ICI Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului document în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, multiplicare etc.) este interzisa dacă nu există acordul scris al ICI.

Documentaţia conţine un studiu/raport de cercetare pe suport hârtie având 85 pagini şi un CD conţinând respectivul studiu/raport de cercetare.

PLANUL SECTORIAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE AL MSI 2015-2017

PROGRAMUL “AGENDA DIGITALĂ PENTRU ROMÂNIA – SECŢIUNEA: SERVICII

ELECTRONICE”

NR. CONTRACT / DATA Act adiţional

145/ 10.07.2015

DENUMIRE PROIECT „eGuvernare şi Interoperabilitate: Propuneri de soluţii în implementarea Cadrului European de Interoperabilitate la nivel naţional - exemple de bune practici în Statele Membre ale Uniunii Europene”

ETAPA DE ELABORARE 1: Studiu privind cele mai bune practici la nivel european și modalitățile de implementare a interoperabilității pentru sistemele de e-Guvernare

NR. VOL. / VERSIUNE 1/1

TERMEN DE PREDARE 30 NOIEMBRIE 2015

AUTORITATE CONTRACTANTĂ MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI PENTRU SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

CONDUCEREA UNITĂŢII ELABORATOARE

DIRECTOR GENERAL, Prof. dr. ing. Doina Banciu

…........................................................

………………………………………………………….…

DIRECTOR ŞTIINŢIFIC, Dr.ing. Neculai Andrei

…........................................................

………………………………………………………….…

DIRECTOR PROIECT, Prof. dr. ing. Doina Banciu

…........................................................

………………………………………………………….…

LOCALITATEA Bucureşti LUNA NOIEMBRIE ANUL 2015

CCS145 - „eGuvernare şi Interoperabilitate: Propuneri de soluţii în implementarea Cadrului European de Interoperabilitate la nivel naţional - exemple de bune practici în Statele Membre ale Uniunii Europene”

Pagina 1 din 85

Plan sectorial: MSI

Proiect: e-Guvernare și Interoperabilitate: „Propuneri de soluții în

implementarea Cadrului European de Interoperabilitate la nivel național – exemple de bune practici din State Membre ale Uniunii

Europene”

Etapa I noiembrie 2015.

Denumire etapă: Studiu privind cele mai bune practici la nivel european și modalitățile de implementare a interoperabilității pentru sistemele

de e-Guvernare.

Rezultat: Raport de cercetare privind cele mai bune practici la nivel european și modalitățile de implementare a interoperabilității pentru sistemele

de e-Guvernare.

Activităţi:

AI.1 – Studierea și analiza privind gradul de implementare și utilizare a serviciilor

electronice la nivel european și național

AI.2 - Identificarea celor mai bune practici privind gestionarea serviciilor electronice

de e-Guvernare la nivel european.

AI.3 - Analiza modalităților de implementare a interoperabilității pentru serviciile de e-Guvernare

AI.4 - Realizarea site-ului Web al proiectului

AI.5 – Managementul proiectului


Pagina 2 din 85

COLECTIV DE ELABORARE

Prof. univ. dr. ing. Doina BANCIU, Director General, Cercetător Ştiinţific I

Drd. ec. Monica ANGHEL, Cercetător Ştiinţific III

Ing. Radu BONCEA, Cercetător Ştiinţific III

Dr. Carmen Elena CÎRNU, Cercetător Ştiinţific III

Lucian DUMITRESCU, Programator Ajutor

Drd. ec. Andrei NEAGOE, Economist

Georgeta Simona OPREA, Ref. Economist în Marketing

Ovidiu OPREA, Ref. Economist în Marketing

Cristina PEREȚENU, Cercetător Ştiinţific III

Mat. Carmen ROTUNĂ, Cercetător Ştiinţific

Roxana SAVA, Ref. în Administraţia Publică

Vlad IACOB, Programator

Dr. ec. Alin ZAMFIROIU, Cercetător Ştiinţific III


Pagina 3 din 85

CUPRINS

1. Introducere .............................................................................................................5

1.1. Scopul proiectului ..................................................................................................5 1.2. Obiectivele şi fazele proiectului ...............................................................................5 1.3. Obiectivele fazei actuale ........................................................................................7 1.4. Rezumatul fazei actuale .........................................................................................7 1.5. Scurt istoric al guvernării electronice ..................................................................... 13 2. Modele de guvernare digitală ............................................................................... 18

2.1. Modelul de diseminare bazat pe broadcast .............................................................. 19 2.2. Modelul fluxului critic .............................................................................................. 20 2.3. Modelul de analiză comparativă .............................................................................. 20 2.4. Modelul grupului de lobby şi presiune ...................................................................... 21 2.5. Modelul serviciului interactiv.................................................................................... 22 3. Contextul legislativ european al pieței serviciilor electronice ................................. 23

3.1. Directiva Serviciilor (123/2006) ................................................................................ 23 3.2. Agenda Digitală i2020 ............................................................................................ 33 4. Cele mai bune practici la nivel european și modalitățile de implementare a interoperabilității pentru sistemele de e-Guvernare: modele de servicii electronice la nivel transfrontalier .................................................................................................... 41

4.1. Stadiul actual al serviciilor electronice la nivel transfrontalier în Uniunea Europeană ... 41 4.2. Studiu privind analiza nevoilor de servicii transfrontaliere și evaluare asupra barierelor organizaționale, legale, tehnice și semantice existente la nivelul Uniunii Europene ............ 42 4.3. Lansarea și implementarea proiectelor-pilot la nivel transfrontalier............................. 43

4.3.1. „e-Justice Communication via On-line Data Exchange” („Comunicarea e-Justice via Schimbul de Date On-line”) - e-CODEX .............................................................. 46 4.3.2. “Secure IdenTity AcrOss BoRders LinKed” (“Identitate On-line Securizată Transfrontalieră”) – STORK/STORK 2.0. .................................................................. 47 4.3.3. „European Patients – Smart Open Services” (“Pacienți Europeni – Servicii Deschise Inteligente”) – epSOS ............................................................................... 48 4.3.4. „Pan-European Public Procurement On-Line” („Achiziții Publice On -line Pan-europene”) - PEPPOL ............................................................................................. 49

4.4. Analiza SWOT a proiectelor-pilot la scară largă transfrontaliere co-finanțate de către Comisia Europeană ...................................................................................................... 51

4.4.1. Recomandări ale Uniunii Europene cu privire la serviciile publice de bază în format electronic (e-Guvernare) ............................................................................... 52


Pagina 4 din 85

5. Scurt istoric al implementării e-Guvernării în România ........................................... 55

5.1. Lista selectivă a legislației naționale pentru e-Guvernare .......................................... 56 5.2. Cronologia implementării proceselor de e-Guvernare la nivel național în contextul aderării României la UE ................................................................................................ 58 5.3. Agenda Digitală pentru România ............................................................................. 60 5.4. Analiză asupra stadiului actual al profilului digital național ......................................... 64

5.4.1. Piețele de broadband (internet de bandă largă) din România ........................... 64 5.4.2. Activitatea on-line și aptitudinile digitale ale utilizatorilor din România ............... 65 5.4.3. Competențe digitale/Aptitudini TIC.................................................................. 67 5.4.4. e-Commerce – Comerț on-line ....................................................................... 68

5.5. e-Guvernare în România ........................................................................................ 69 a. „Simple Procedures On-line for Cross-border Services” („Proceduri Simple On-line pentru Serviciile Transfrontaliere”) - SPOCS ................................................................... 70

Scurt istoric și stadiul actual al implementării SPOCS în România ............................. 72 b. “European Simple Electronic Networked Services” (“Servicii Europene Simple Electronice Conectate”) - e-SENS .................................................................................................... 74

Stadiul actual al implementării e-SENS în România .................................................. 76 6. Concluzii și direcții viitoare de cercetare la nivelul UE ........................................... 77

6.1. Concluzii................................................................................................................ 77 6.2. Direcții viitoare de cercetare la nivelul Uniunii Europene ........................................... 78

6.2.1. „Connecting Europe Facility – CEF” ................................................................ 78 6.2.2. Infrastructurile de servicii digitale – ISD........................................................... 79

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ 82


Pagina 5 din 85

1. INTRODUCERE

1.1. Scopul proiectului

Proiectul își propune crearea unui set de recomandări pentru rezolvarea unor probleme

legate de situația actuală a domeniului și a tematicii abordate, după cum urmează:

- identificarea și selectarea celor mai bune practici utilizate în statele membre UE,

referitoare la e-Guvernare și interoperabilitate și, pe această bază, elaborarea de

propuneri de soluții de implementare a Cadrului European de Interoperabilitate la

nivel național.;

Propunerile de soluții vor asigura corelarea cu cerințele explicite din cadrul „Agendei

Digitale pentru România” și alinierea Rom âniei la „Strategia pentru Europa 2020”.

1.2. Obiectivele şi fazele proiectului

În vederea realizării scopului propus, proiectul va avea următoarele obiective specifice:

1. Identificarea celor mai bune practici la nivel european privind serviciile electronice

de e–Guvernare;

2. Elaborarea de rapoarte tehnice privind gestionarea procedurilor serviciilor de e-

Guvernare de către funcționari publici și catre cetățeni;

3. Analiza implementării soluțiilor software și e -Serviciilor propriu-zise la nivel național ;

4. Definirea unei metodologii pentru gestionarea operațiunilor de e -Guvernare la nivel

național;

5. În definirea obiectivelor proiectului s-au luat în considerare obiectivele specifice din

Planul sectorial privind facilitarea condițiilor necesare funcționării serviciilor de e-

Guvernare, interoperabilitate prin corelarea liniilor strategice de dezvoltare în

adaptarea contextului naț ional la standardele/recomandările europene.

Etapele de realizare ale proiectului stabilite a se realiza pe toată durata cercetării sunt

următoarele:


Pagina 6 din 85

Nr. crt.

Anul Denumire fază/activități Termen de predare

1. 2015 Studiu privind cele mai bune practici la nivel european și

modalitățile de implementare a interoperabilității pentru

sistemele de e-Guvernare.

AI.1 - Studierea și analiza privind gradul de implementare și utilizare a serviciilor electronice la nivel european și național. AI.2 - Identificarea celor mai bune practici privind gestionarea serviciilor electronice de e-Guvernare la nivel european. AI.3 - Analiza modalităților de implementare a interoperabilității pentru serviciile de e-Guvernare. AI.4 - Realizarea site-ului Web al proiectului. AI.5 - Managementul proiectului.

30.11.2015

2. 2016 Studiu privind etapele aferente procesului de gestionare a

operațiunilor de oferire/furnizare a serviciilor de e-

Guvernare

AII.1 - Analiza modelelor de arhitecturi și fluxuri operaționale a serviciilor electronice la nivel european. AII.2 - Definirea criteriilor de utilizare și gestionare a serviciilor de e-Guvernare. AII.3 - Analiza cerintelor privind solutiile de implementare. AII.4 - Actualizarea site-ului Web al proiectului. AII.5 - Managementul proiectului.

29.11.2016

3. 2017 Elaborarea propunerilor de soluții privind implementarea

CEI la nivel national.

AIII.1 - Elaborarea unui raport tehnic privind gestionarea serviciilor electronice de e-Guvernare de către cetățeni și funcționarii publici din Romania AIII.2 - Elaborarea unui set de recomandari privind structurarea și gestionarea într-o modalitate interoperabilă a operațiunilor electronice de furnizare a serviciilor publice de e-Guvernare AIII.3 - Actualizarea site-ului de prezentare al proiectului. AIII.4 - Coordonarea etapei.

30.11.2017


Pagina 7 din 85

1.3. Obiectivele fazei actuale

Principalul obiectiv al acestei faze se concretizează în identificarea realizărilor pe plan

internațional și definirea stadiului actual al cunoașterii în domeniul serviciilor publice

electronice. S-au analizat, printre altele, următoarele documente şi proiecte:

- Directiva Serviciilor (123/2006);

- Agenda Digitală i2020;

- Proiectele la scară largă cofinaţate de către Comisia Europeană: e-SENS,

SPOCS, e-CODEX, PEPPOL, etc.

1.4. Rezumatul fazei actuale

În conformitate cu obiectivul și activitățile primei etape a proiectului „eGuvernare şi

Interoperabilitate: Propuneri de soluţii în implementarea Cadrului European de

Interoperabilitate la nivel naţional - exemple de bune practici în Statele Membre ale Uniunii

Europene”, raportul de cercetare este alcătuit din șase (6) capitole ce descriu amănunțit

subiectul propus spre studiere în cadrul proiectului sectorial menționat.

Primul capitol reprezintă o scurtă introducere în istoricul guvernării electronice

(inițiative, politici, strategii și elemente definitorii la nivel global) coroborat cu descrierea

planurilor de acțiuni ale Comisiei Europene ce au dus la implementarea TIC în cadrul

administrațiilor publice de pe teritoriul UE. Având, deci, în vedere faptul că studiul de față

vizează identificarea celor mai bune practici la nivel european și modalitățile de

implementare a interoperabilității pentru sistemele de e -Guvernare, în final studiul urmărind

și gradul de implementare a guvernării bazate pe noile tehnologii (e-Guvernare) din

România, se prezintă istoria dezvoltării conceptului de e-Guvernare și principalele inițiative

pentru punerea în practică a “Societății Informaționale” sau a „Societății Cunoașterii”

precum și principalele strategii la nivel european incluzând planurile de acțiuni: ”eEurope”,

”eEurope+”,”eEurope 2005”, „Strategia i2010”, „Agenda Digitală i2020”.

Cel de-al doilea capitol intitulat sugestiv “Modele de guvernare digitală” prezintă

modelele de guvernare electronică bazate pe TIC care vizează sprijinirea utilizării

tehnologiilor informațion ale în mediile guvernamentale. Rolul jucat de TIC (tehnic, de

suport, inovator) include transmiterea şi standardizarea serviciilor de guvernare, modul în


Pagina 8 din 85

care oamenii pot accesa aceste servicii sau pot participa în sfera guvernării (“guvernare

participativă”). Noţiunea de guvernare digitală se bazează pe procesul gestiunii informaţiilor

conform căruia participarea egalitară şi atingerea scopurilor publice, pot întâmpina

obstacole într-o utilizare privată a informaţiilor sau în prezenţa limitării accesului sau

distribuţiei informaţiilor. Principalele modele descrise în lucrare sunt:

- Modelul de diseminare bazat pe broadcast se bazează pe transmiterea sau

diseminarea informaţiilor utile din procesul guvernării care există deja în domeniul

public, într-un domeniu public mai larg prin utilizarea TIC sau a mediilor convergente.

Prin acest model, guvernele pot decide nivelul de acces al cetăţenilor la informaţii,

iar informaţiile sunt oferite on-line. Strategia de a construi portaluri guvernamentale

orientate către cetăţeni reprezintă un nou pas în implementarea TIC în mediul

guvernării și în implicarea cetățeanului de rând în procesul de guvernare. În acest

mod, informaţiile şi serviciile sunt descrise şi accesibile on-line pe baza unor criterii

de căutare alese de cetăţeni.

- Modelul fluxului critic se bazează pe transmiterea şi diseminarea informaţiilor cu

valoare critică pentru o audienţă ţintă prin TIC sau alte medii convergente. Conform

acestui model, guvernele trebuie să definească un set de informaţii şi valorile

asociate ale acestora pentru utilizatorii ţintă, precum şi procesele şi instrumentele

prin care le distribuie. Tehnologiile de informare şi comunicare oferă oportunităţi

interesante de identificare şi gestiune a profilelor ţintă (de ex. crearea unor domenii

rezervate pe Web), precum şi protecţia informaţiilor împotriva accesului neautorizat.

- Modelul de analiză comparativă se bazează pe utilizarea TIC în explorarea

informaţiilor disponibile în domeniile publice şi private şi compararea acestora cu un

set de informaţii cunoscute. Acest model poate fi prezentat ca o strategie

integratoare a aplicării TIC în guvernare.

- Modelul grupului de lobby şi presiune se bazează pe stabilirea unui plan şi a unui

flux orientat de informaţii pentru construirea unei alianţe virtuale puternice care să

completeze acţiunile din lumea reală. Comunităţile virtuale sunt formate pe baza

împărtăşirii aceloraşi valori şi interese, iar aceste comunităţi la rândul lor, se

asociază în viaţa reală grupurilor sau activităţilor pentru acţiuni concertate.


Pagina 9 din 85

- Modelul serviciului interactiv se bazează pe participarea directă a indivizilor în

procesele de guvernare. În mod fundamental, TIC are potenţialul de a aduce în

reţeaua electronică orice individ şi să permită un flux de informaţii interactive între

aceştia. În acest model guvernarea se bazează pe TIC, fapt ce-i conferă un caracter

de o mai mare obiectivitate şi transparenţă în procesele de luare a deciziilor. Acest

model face posibil ca diferitele servicii oferite de un guvern să fie în mod direct

disponibile cetăţenilor săi într-o manieră interactivă. Astfel, se poate deschide un

canal interactiv guvern - consumator - guvern (G2C2G) de comunicare şi informare

privind diferitele aspecte ale guvernării.

În continuare, în cadrul celui de-al treilea capitol, raportul de cercetare prezintă

contextul legislativ european al pieței serviciilor electronice, respectiv Directiva Serviciilor

(123/2006) care stabilește un cadru juridic general privind serviciile și ia în considerare

fiecare tip de activitate sau profesie. Directiva încearcă să ofere un sistem de reglementare

unitar și își propunea în 2006 să contribuie la o modernizare progresivă și coordonată a

sistemelor naționale de reglementare pentru toate activitățile de servicii. De asemenea, un

loc important în cadrul studiului, este acordat „Agendei Digitale i2020” care este descrisă

detaliat.

În ceea ce privește capitolul patru (4) “Cele mai bune practici la nivel european și

modalitățile de implementare a interoperabilității pentru sistemele de e-Guvernare: modele

de servicii electronice la nivel transfrontalier”, în principal, s-a urmărit prezentarea stadiului

actual al serviciilor electronice la nivel transfrontalier în Uniunea Europeană, cele mai bune

practici la nivel european și modalită țile de implementare a interoperabilității pentru

sistemele de e-Guvernare cu modele de servicii electronice la nivel transfrontalier.

Luând în considerare studiile efectuate și rezultatele relevate de către acestea,

începând cu anul 2009, Comisia Europeană a lansat prin programul de co-finanțare CIP-

ICT-PSP – ICT - Policy Support Programme as part of the Competitiveness and Innovation

framework Programme, o serie de proiecte-pilot la scară largă ce au avut și au ca scop

principal crearea și dezvoltarea de soluții informatice (software) a căror implementare în

cadrul autorităților publice din Uniunea Europeana au dus și vor duce la desființarea

barierelor digitale în UE.


Pagina 10 din 85

Astfel Comisia Europeană a inițiat co -finanțarea primelor proiecte-pilot în domeniile cele

mai stringente/importante din punct de vedere digital. Proiectele-pilot la scară largă (PSL),

au fost dezvoltate și implementate în cadrul Programului de sprijinire a politicii TIC (CIP -

ICT-PSP) în cinci domenii principale: eID, eProcurement, eBusiness, eHealth și eJustice

pentru a angrena autoritățile publice, furnizorii de servicii și centrele de cercetare din

întreaga UE .

În cadrul capitolului sunt prezentate pe larg și cele șapte proiecte -pilot la scară largă

care au creat și testat o serie de soluții software care să dea posibilitatea serviciilor digitale

transfrontaliere menționate mai sus să devină o realitate pe întreg teritoriul Uniunii

Europene:

• „e-Justice Communication via On-line Data Exchange” („Comunicarea e-Justice via

Schimbul de Date On-line”) - e-CODEX are ca obiectiv îmbunătățirea accesului

transfrontalier al cetățenilor și al întreprinderilor la servicii juridice pe întreg teritoriul

Uniunii Europene, precum și de a îmbunătăți interoperabilitatea între autoritățile

judiciare din cadrul UE.

• “Secure IdenTity AcrOss BoRders LinKed” (“Identitate On-line Securizată

Transfrontalieră”) – STORK/STORK 2.0 are ca obiectiv stabilirea unei platforme de

interoperabilitate europeană de tip eID – e-Identification, care va permite cetățenilor

să stabilească noi “e-relații” (obținerea credențialelor universitare pentru studiile

efectuate în străinătate, recuperarea datoriilor, etc.) în afara granițelor, doar prin

scanarea cărților de identitate naționale. Autentificarea transfrontalieră a

utilizatorului pentru astfel de “e-relații” va fi aplicată și testată în cadrul proiectului și

prin intermediul a celor patru proiecte-pilot (SPOCS, e-CODEX, epSOS, PEPPOL)

care vor utiliza serviciile guvernamentale deja existente în statele membre ale UE.

• „European Patients – Smart Open Services” (“Pacienți Europeni – Servicii Deschise

Inteligente”) – epSOS vizează asigurarea asistenței medicale transfrontaliere pentru

cetățenii europeni.

• „Pan-European Public Procurement On-Line” („Achizi ții Publice On-line Pan-europene”) –

PEPPOL a avut scopul de a simplifica procedurile electronice de achiziții publice în


Pagina 11 din 85

afara granițelor, prin elaborarea unor standarde tehnologice, care ar putea fi puse în

aplicare de către administrațiile/autoritățile publice din UE.

• „Simple Procedures On-line for Cross-border Services” („Proceduri Simple On-line

pentru Serviciile Transfrontaliere”) – SPOCS s-a derulat în perioada 2009 – 2012 și

a dezvoltat mai multe inițiative de implementare de e -Servicii prin PCU în diferite țări

membre.

• “European Simple Electronic Networked Services” (“Servicii Europene Simple

Electronice Conectate”) - e-SENS, supranumit “mother LSP”, reprezintă continuarea

firească a celor cinci proiecte la scară largă (LSP) co-finanțate de către Comisia

Europeană și descrise anterior:

• SPOCS – Simple Procedures On-line for Cross-border Services;

• e-CODEX – e-justice Communication via On-line Data EXchage;

• epSOS - European Patients – Smart Open Services;

• PEPPOL – Pan-European Procurement On-Line;

• STORK - Secure IdenTity AcrOss BoRders LinKed.

e-SENS se desfășoară în perioada 01.04.2013 – 31.03.2016 și are ca bază de pornire

rezultatele celor cinci proiecte LSP. Astfel, cu e-SENS se va asigura un înalt grad de

maturizare și perfecționare al building blocks-urilor (soluții software în domenii precum e-

Business, e-Health, etc.) deja dezvoltate până în prezent. Totodată, prin e-SENS se vor

introduce și noi domenii de cercetare precum: Business life-cycle, Semantics, Processes

and Documents, etc. Combinația de tehnologii noi, specificații deschise, arhitecturi inovatoare și disponibilitatea informațiilor din sectorul public va putea oferi beneficii cetățenilor, utilizând un număr mic

de resurse.

Capitolul cinci (5) prezintă, de asemenea, un scurt istoric al implementării e-Guvernării

în România, cadrul legislativ pentru e-Guvernare, cronologia implementării proceselor de e-

Guvernare la nivel național în contextul aderării României la UE, recomandările Uniunii

Europene cu privire la serviciile publice de bază în format electronic (e-Guvernare) şi

implicarea României în proiectele SPOCS și e -SENS.


Pagina 12 din 85

O parte importantă a acestui capitol și implicit a acestui raport de cercetare este modul în care România și -a asumat obiectivele ”Agendei Digitale Europa 2020” prin documentul-

cadru ”Agenda Digitală pentru România” care se bazează pe 4 piloni de acțiune:

• DOMENIUL DE ACȚIUNE 1 – e-Guvernare, interoperabilitate, securitatea

rețelelor și sistemelor informatice, Cloud Computing și media sociale;

• DOMENIUL DE ACȚIUNE 2 – TIC în educație, sănătate și cultură;

• DOMENIUL DE ACȚIUNE 3 – e-Commerce, TIC și cercetare-dezvoltare-inovare;

• DOMENIUL DE ACȚIUNE 4 – Bandă largă (broadband) și infrastructura de servicii

digitale.

În aceeași măsură capitolul prezintă și o analiză asupra stadiului actual al profilului

digital național ( broadband; activitate on-line și aptitudinile digitale ale utilizatorilor din

România; competențe digitale/aptitudini TIC; comerț electronic) precum și gradul de

implementare a guvernării bazate pe noile tehnologii (e-Guvernare) din România.

Capitolul șase (6) discută atât despre direcțiile viitoare de cercetare de la nivelul UE

(CEF Telecom și Infrastructurile de Servicii Digitale – ISD) cât și despre concluziile ce se

impun la finalul raportului de cercetare. În cadrul capitolului final se pune accent îndeosebi

pe crearea și lansarea website -ului aferent proiectului sectorial ca parte integrantă la

îndeplinirea obiectivelor și activităților primei etape. Astfel, se prezintă câteva capturi de

ecran relevante cu paginile principale ale website-ului ce poate fi accesat la adresa

www.interegov.ro.

Raportul de cercetare conține șase capitole desfășurate pe 79 de pagini și se încheie

firesc, cu o bibliografie comprehensivă împărțită în catego rii precum: “Cărți”, “Studii și

articole” și bineînțeles “Resurse Web”.

http://www.interegov.ro/�


Pagina 13 din 85

1.5. Scurt istoric al guvernării electronice

Istoria dezvoltării conceptului de eGuvernare este strâns legată de istoria societății

informaționale globale iar elementele definitorii ale strategiei și politicilor pentru societatea

bazată pe cunoaștere presupun dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații, crearea unor

instrumente software adecvate, dezvoltarea unui conținut digital și mai ales crearea

abilităților pentru utilizarea informației și valorificarea ei în folos propriu.

De-a lungul timpului au existat numeroase inițiative pentru punerea în practică a

Societății Informaționale sau a Societății Cunoașterii:

• 1994 – Societatea informațională globală a fost lansată la summit -ul șefi lor de stat și

de guvern ai țărilor G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, UK, SUA), de la

Napoli din 1994;

• 1995 – Bruxelles – Conferința internațională privind societatea informațională, care a

luat în discuție modul de implementare a unei infrast ructuri informaționale

competitive la nivel planetar;

• 1996 – Comisia Europeană a elaborat cartea verde ”Viața și munca în societatea

informației: omul pe primul loc”;

• 1997 – s-a adoptat în Estonia ”Declara ția de la Tartu”. Documentul a fost adoptat de 59

de participanți din 19 țări și prevedea că în societatea bazată pe informație omul se află

în centrul atenției (ameliorarea condițiilor de viață și muncă ale cetățeanului, dezvoltarea

și stimularea sa intelectuală prin facilitarea accesului la cunoaștere);

• 1998 – Grupului G7 i s-a alăturat și Rusia și au fost lansate ”Proiectele Pilot G8”

pentru dezvoltarea societății informaționale în domeniul educației, culturii, comerțului,

sănătății, mediului și administrației publice. În toate proiectele-pilot G8 omul se află

în centrul atenției și preocupările specialiștilor din domeniu vizează ameliorarea

condițiilor de viață și muncă ale cetățeanului concomitent cu dezvoltarea și

stimularea sa intelectuală prin facilitarea accesului la informație;

• 2001 – Comisia Europeană a lansat planul de acțiuni ”eEurope” dedicat țărilor

membre UE;


Pagina 14 din 85

• 2002 – Comisia Europeană a elaborat planul de acțiuni ”eEurope+” dedicat țărilor în

curs de aderare. Acțiunile cuprinse în acest plan vizau strategii și politici dezvoltate

la nivel național;

• 2002 – GTREN („Global Terrabyte Research Network”) crea o nouă dimensiune a

Internetului, de 1000 de ori mai rapidă;

• 2005 – Comisia Europeană a elaborat un document intitulat ”eEurope 2005” care

avea ca obiective majore stimularea serviciilor, aplicațiilor și conținutului digital pe de

o parte iar pe de altă parte dezvoltarea comunicațiilor de bandă largă și creșterea

securității rețelelor. Măsurile politice au vizat dezvoltarea serviciilor din domeniul

culturii bazate pe interoperabilitate, și comuni cații în bandă largă și conectarea în

bandă largă a tuturor școlilor și universităților, bibliotecilor, muzeelor și arhivelor;

• 2005 – Comisia Europeană a lansat „Strategia i2010”;

• 2010 – Comisia Europeană lansează „Agenda Digitală i2020”, conform căreia

utilizatorii trebuie să își formeze o cultură a informației digitale și a comunicării, o

cultură informațională individuală. Cultura informațională trebuie susținută de

administrație prin crearea unor servicii publice informatizate pentru care este

necesară realizarea unor ac țiuni de susținere cum ar fi:

realizarea unei infrastructuri;

- conectarea comunităților izolate prin tehnologie wireless;

- implementarea conceptului de ”Ghișeu electronic public”;

- folosirea cartelelor inteligente (smart cards);

organizarea unor cursuri de pregătire continuă;

asigurarea interoperabilității între diverse sisteme informatice;

“eEurope 2005” viza:

crearea unui cadru pentru investiții private;

crearea de locuri de muncă;

creșterea productivității;

modernizarea serviciilor publice;

participarea tuturor la societatea informațională globală pentru toți cetățenii.


Pagina 15 din 85

Consiliul European a solicitat Comisiei Europene în cadrul unei reuniuni la Barcelona să

redactaze un plan de acțiune care să asigure o securitate sporită pentru Internet, IPV6 și a

informației pentru eGovernment, eHealth și eBusiness etc.

Totodată, “eEurope 2005” a reprezentat o parte importantă a strategiei de la Lisabona

care era orientată către coeziunea socială și către transformarea economiei europene în

cea mai dinamică și mai competitivă economie. De aceea planul de acțiune “eEurope 2005”

a conținut măsuri pentru includerea tehnologiilor informației în toate domeniile (crearea de

platforme multiple pentru diverse tipuri de servicii). Planul de acțiuni avea două grupur i mari

de subacțiuni care se susțineau reciproc: stimularea serviciilor și implicit dezvoltarea de

conținut digital pe de o parte, iar pe de altă parte dezvoltarea infrastructurii (rețele de bandă

largă și securitatea rețelelor).

De asemenea, planul de acț iuni viza:

• servicii publice on-line moderne (eGuvernare);

• servicii de eLearning;

• servicii de eHealth;

• un mediu de eBusiness dinamic;

• disponibilitate largă pentru accesul la rețelele de comunicare (internet ieftin și rapid);

• infrastructură informațională sigură (securitatea informației și rețelelor).

Acest plan de acțiuni trebuia susținut prin instrumente financiare ale statelor care în

aplicau.

Planul “eEurope 2005” recomanda 4 instrumente de implementare a acestuia:

• măsuri politice pentru reexaminarea și armonizarea legislației la nivel național și

european;

• întărirea interoperabilității;

• îmbunătățirea accesului la rețele de comunicații;

• dezvoltarea și implementarea unor strategii naționale în domeniu pentru

implementarea societății informaționale în țări le Europei.


Pagina 16 din 85

“eEurope 2005” a identificat acele domenii în care, printr-o politică publică adecvată se

poate realiza o valoare adăugată la activități și acțiuni în viața socio -economică a unei țări.

Planul s-a axat pe un set limitat de acțiuni cu ținte cheie bine definite:

1. conectarea serviciilor administrației publice și școlilor la rețelele de bandă largă;

2. realizarea de servicii publice interactive accesibile tuturor și pe platforme multiple;

3. servicii de sănătate on-line;

4. reexaminarea și armonizarea legislației privind eBusiness;

5. crearea unei forțe pentru securitatea infrastructurilor cibernetice (“Cyber Security

Task Force”).

Primele instrumente de implementare au fost:

• facilitarea schimbului de experiență de bune practici și proiecte demonstrative d ar și

de prezentare a experienței acumulate în urma eșecurilor;

• măsuri politice pentru monitorizarea și evaluarea performanțelor;

• coordonarea globală a politicilor existente care să producă sinergie între acțiunile

propuse.

Strategia i2010 lansată în 2005 avea ca obiective:

• dezvoltarea spațiului informațional european;

• susținerea inovării și a investițiilor în cercetare – dezvoltare;

• realizarea unor servicii publice performante bazate pe noile tehnologii coroborate cu

ridicarea calității vieții.

Acțiunile unitare la nivelul Europei se înscriu în trei elemente strategice descrise în

documentul de la Lisabona:

• transformarea Uniunii Europene într-o alternativă viabilă;

• dezvoltarea societății cunoașterii și inovării prin dezvoltarea TIC;

• crearea de locuri de muncă cu înaltă calificare și bine plătite;

Eficiența implementării planurilor de acțiune se poate grupa astfel:

• din punct de vedere politic s-au creat condiții pentru aderarea la Uniunea Europeană

a altor țări care nu erau încă membre UE (România și al Bulgaria);


Pagina 17 din 85

• din punct de vedere legislativ s-a creat un cadru unitar la nivel european pentru

Societatea Informațională;

• integrarea mai facilă a cetățenilor în spațiul european, indiferent de etnie și de

apartenența la o anumită naționalitate.

Efectele vizate au fost parțial atinse iar crearea sistemelor de informare bazate pe noile

tehnologii în toate domeniile de activitate au devenit, în mod evident, o cerință obligatorie

impusă de dezvoltarea socială și economică la nivel global.

i2010 a pus accent pe dezvoltarea economiei digitale. În acord cu această strategie,

Parlamentul European și Consiliul Europei au stabilit un program multianual, un calendar

pentru un conținut digital în Europa care să fie accesibil și utilizabil. Obiectivul central

pentru eContent este difuzarea informației în aria interesului public. eContent și strategia

i2010 vizează eliminarea așa -zisului ”digital divide” de fapt diminuarea discriminării dintre

cei care știu și pot utiliza calculatorul și cei care nu știu și/sau nu pot utiliza ca lculatorul

pentru că nu au condiții, fapt generat de efectele economice și sociale asupra mediului în

care aceștia trăiesc.


Pagina 18 din 85

2. MODELE DE GUVERNARE DIGITALĂ Modelele de guvernare electronică bazate pe TIC împărtăşesc ideea sprijinirii utilizării

TIC în mediile guvernamentale. Rolul jucat de TIC se poate manifesta sub diferite forme.

Aceste forme includ transmiterea şi standardizarea serviciilor de guvernare, modul în care

oamenii pot accesa aceste servicii sau pot participa în sfera guvernării. Noţiunea de

guvernare digitală se bazează pe procesul gestiunii informaţiilor conform căruia participarea

egalitară şi atingerea scopurilor publice, pot întâmpina obstacole într-o utilizare privată a

informaţiilor sau în prezenţa limitării accesului sau distribuţiei informaţiilor. O guvernare

bună implică posibilitatea accesului deschis şi continuu la informaţiile critice, într-un cadru

social capabil să susţină participarea cetăţenilor şi a jucătorilor cheie în procesul de luare a

deciziilor.

Astfel, TIC poate juca diferite roluri:

• rol tehnic - TIC ca infrastructură pentru guvernare şi procesele acesteia; prin acest

rol ajută la creşterea automatizării şi a eficienţei guvernării;

• rol de suport - Tehnologiile comunicațiilor și informației sunt activatoare pentru

guvernare, adică tehnologiile permit extinderea consensului dintre utilizatori şi

guverne şi îmbunătăţesc astfel eforturile acestora din urmă pentru implicarea

cetăţenilor (participare);

• rol inovator - Tehnologiile comunicațiilor și informației pot fi elem entul conducător în

proiectarea unui nou serviciu sau a unei noi oferte, prin deschiderea unor oportunităţi

sub noi forme de interacţiune cu comunitatea.

Cetăţenii, asociaţiile şi comunitatea pot participa direct în procesul de luare a deciziilor

pe baza caracteristicilor interactive a tehnologiilor de reţea. Forumurile, discuţiile on-line,

consultările sau sistemele de vot electronice sunt soluţiile tehnologice care sporesc

implicarea cetăţenilor şi a altor jucători în mediul virtual al informaţiilor.

Problema care apare este identificarea modului în care procesele TIC pot fi introduse şi

gestionate prin relaţiile dintre guverne şi cetăţeni sau guverne şi mediile de afaceri.

Conform analizei experienţei internaţionale de utilizare a TIC în sfera guvernamentală,

există cinci posibile modele de guvernare digitală. Definirea şi descrierea acestor modele


Pagina 19 din 85

depinde de caracteristicile şi organizarea accesului la informaţii şi de fluxurile dintre

diferitele categorii de jucători (cetăţeni, afaceri, asociaţii şi organe guvernamentale).

Contrar unei abordări “top-down” în difuzia şi implementarea Tehnologiilor

comunicațiilor și informației, în acest domeniu, un nivel mai ridicat al accesului la informaţii

oferă o participare mai democratică. În prezent, există o tendinţă de deplasare de la

modelul de comunicare tip “broadcast” la o infrastructură de comunicare de tip “many-to-

many”. Prin creşterea nivelului şi a intensităţii interacţiunii, TIC poate suporta şi transforma

geometria accesului la informaţii şi fluxuri. Cel mai important lucru este faptul că TIC poate

creşte gradul de democraţie în termeni referitori la transparenţa mai ridicată a proceselor de

luare a deciziilor sau prin reducerea nivelelor ierarhiei în fluxurile de informaţii. Limitările

rezultă din accesul fizic redus la infrastructură (de ex. PC) sau din abilitatea cognitivă

redusă a cetăţenilor în gestionarea unui mediu de lucru electronic.

Astfel, modelele de guvernare electronică trebuie să ţină cont de înţelegerea fluxului de

informaţii pentru proiectarea unui proces de guvernare eficient bazat pe TIC.

2.1. Modelul de diseminare bazat pe broadcast

Acest model se bazează pe transmiterea sau diseminarea informaţiilor utile din

procesul guvernării care există deja în domeniul public, într-un domeniu public mai larg prin

utilizarea TIC sau a mediilor convergente. Prin acest model, guvernarea poate creşte

difuzia de informaţii pentru a obţine transparenţa în relaţiile cu cetăţenii şi mediul de afaceri

şi pentru a promova obţinerea unei opinii informate. Cu cât este mai înalt nivelul

informaţiilor, cu atât este mai ridicată atenţia în luarea deciziilor.

Informaţiile on-line se pot referi la:

• hotărâri guvernamentale şi legislaţie;

• adrese de contact cu oficiali locali/regionali/naţionali;

• planuri guvernamentale, bugete, rapoarte de performanţă;

• decizii juridice importante pentru opinia publică care pot crea precedente pentru alte

acţiuni viitoare.


Pagina 20 din 85

Prin acest model, guvernele pot decide nivelul de acces al cetăţenilor la informaţii, iar

informaţiile sunt oferite on-line. Strategia de a construi portaluri guvernamentale orientate

către cetăţeni este o nouă strategie a guvernelor. În acest mod, informaţiile şi serviciile sunt

descrise şi accesibile on-line pe baza unor criterii de căutare alese de cetăţeni.

2.2. Modelul fluxului critic

Acest model se bazează pe transmiterea şi diseminarea informaţiilor cu valoare critică

pentru o audienţă ţintă prin TIC sau alte medii convergente. Conform acestui model,

guvernele trebuie să definească un set de informaţii şi valorile asociate ale acestora pentru

utilizatorii ţintă, precum şi procesele şi instrumentele prin care le distribuie. Tehnologiile de

informare şi comunicare oferă oportunităţi interesante de identificare şi gestiune a profilelor

ţintă (de ex. crearea unor domenii rezervate pe Web), precum şi protecţia informaţiilor

împotriva accesului neautorizat.

Acest model accentuează partea informativă a tehnologiilor de reţea prin faptul că

informaţia de valoare poate fi pusă on-line prin instrumente şi soluţii de codificare (de ex.

baze de date) şi oferite celor interesaţi numai în anumite condiţii (prin înregistrare, cu plată,

etc.). Informaţiile pot fi clasificate în informaţii cu specific administrativ (de ex. financiare,

taxe, etc.) studii de cercetare, informaţii aparţinând unor alte domenii specifice (de ex.

sectorul cultural). În acest model, guvernele pot obţine beneficii de pe urma implicării

directe a utilizatorilor interesaţi de definirea setului de informaţii necesare şi a modului în

care aceştia le pot accesa – soluţii tehnologice, condiţii de timp, etc.

2.3. Modelul de analiză comparativă

Acest model se bazează pe utilizarea TIC în explorarea informaţiilor disponibile în

domeniile publice şi private şi compararea acestora cu un set de informaţii cunoscute.

Rezultatul pozitiv al acestui model este învăţarea bazată pe strategie şi argumente. În

esenţă, modelul asimilează continuu cele mai bune practici din diferite domenii de

guvernare pe care apoi le foloseşte pentru a evalua alte practici de guvernare. După aceea,

va folosi rezultatul pentru a încuraja schimbările pozitive şi pentru a influenţa opinia publică

despre aceste practici de guvernare.


Pagina 21 din 85

Acest model poate fi prezentat ca o strategie integratoare a aplicării TIC în guvernare.

El oferă noi intrări pentru înnoirea serviciului şi iniţiative de experimentare a soluţiilor

tehnologice pentru satisfacerea scopurilor publice. Pe de o parte, poate fi o comparaţie

între iniţiativele şi strategiile altor guverne în guvernarea electronică la nivel naţional şi

internaţional. În acest caz avantajele constau în schimbul de experienţă, de exemplu

promovarea unor proiecte comune. Pe de altă parte, modelul poate fi considerat primul pas

în cazul unei strategii de reutilizare a soluţiilor tehnologice şi a aplicaţiilor, iar pe de altă

parte, comparaţia poate fi efectuată prin analiza impactului politicilor şi programelor mai

vechi promovate de guvernare. Participarea interactivă a cetăţenilor poate juca un rol

important într-o astfel de evaluare şi comparare.

2.4. Modelul grupului de lobby şi presiune

Acest model se bazează pe stabilirea unui plan şi a unui flux orientat de informaţii

pentru construirea unei alianţe virtuale puternice care să completeze acţiunile din lumea

reală. Comunităţile virtuale sunt formate pe baza împărtăşirii aceloraşi valori şi interese, iar

aceste comunităţi la rândul lor, se asociază în viaţa reală grupurilor sau activităţilor pentru

acţiuni concertate.

Modelul construieşte un moment al proceselor din viaţa reală prin adăugarea opiniilor şi

intereselor exprimate de comunităţile virtuale. Puterea acestui model este reprezentată de

diversitatea comunităţii virtuale şi de ideile, experienţa şi resursele acumulate prin această

formă virtuală de interconectare.

Modelul este capabil să mobilizeze şi să influenţeze resursele umane şi informaţiile din

afara barierelor geografice, instituţionale sau birocratice şi să le folosească pentru acţiuni

concertate. Opus modelului de broadcast, acest model de guvernare digital, reprezintă una

dintre cele mai importante forme de exploatare în mod benefic a cunoştinţelor cetăţenilor şi

utilizatorilor interesaţi de serviciile şi problemele guvernării. El beneficiază de strategiile

eficiente de creştere a participării electronice (e-participation), prin care comunităţile îşi pot

exprima opiniile şi pot face sugestii pe baza unor dezbateri publice, forumuri, propuneri de

proiecte sau presiuni în procesele de luare a deciziilor. Viziunile comune şi interesele

partajate grupează oamenii în colectivităţi şi îi face să participe on-line la întâlniri.

Rezultatele interacţiunilor şi discuţiilor on-line pe anumite teme pot fi luate în considerare de


Pagina 22 din 85

către politicieni şi de procesele în care se iau deciziile referitoare la domeniile temelor

respective. Modelul poate fi folosit de guverne pentru a încuraja dezbaterile publice pe

probleme unde opiniile şi experienţa cetăţenilor sau asociaţiilor este relevantă şi de aceea,

poate deveni un instrument de extindere a practicilor democratice şi de îmbunătăţire a

practicilor de guvernare. Se poate face o paralelă între acest model şi strategia interactivă

de marketing. În acelaşi mod firmele exploatează cunoştințele clienţilor prin implicarea

comunităţilor în procesele de înnoire a produselor şi serviciilor.

2.5. Modelul serviciului interactiv

Acest model deschide noi căi de participare directă a indivizilor în procesele de

guvernare. În mod fundamental, TIC are potenţialul de a aduce în reţeaua electronică orice

individ şi să permită un flux de informaţii interactive între aceştia. În acest model

guvernarea se bazează pe TIC, fapt ce-i conferă un caracter de o mai mare obiectivitate şi

transparenţă în procesele de luare a deciziilor.

Acest model face posibil ca diferitele servicii oferite de un guvern să fie în mod direct

disponibile cetăţenilor săi într-o manieră interactivă. Astfel, se poate deschide un canal

interactiv guvern – consumator - guvern (G2C2G) de comunicare şi informare privind

diferitele aspecte ale guvernării.

În timp ce modelul anterior considera implicarea comunităţilor şi a grupurilor locale ca

jucători cheie în procesul guvernării electronice, prezentul model este focalizat în principal

asupra individului, printr-o formă de interacţiune “unu-la-unu”. Cetăţenii sunt consideraţi

clienţii guvernului cărora acesta trebuie să le ofere servicii on-line prin intermediul

platformelor tehnologice interactive. Diferenţa faţă de alte modele este faptul că

interacţiunea este elementul cheie al acestei forme de guvernare. Modelele pun accentul pe

importanţa implicării cetăţenilor datorită nivelului ridicat al acestora în cunoaşterea

evenimentelor şi condiţiilor locale şi globale. În acest mod aceste cunoştinţe se pot exploata

activ şi strategic pentru realizarea scopurilor publice.


Pagina 23 din 85

3. CONTEXTUL LEGISLATIV EUROPEAN AL PIEȚEI S ERVICIILOR ELECTRONICE

3.1. Directiva Serviciilor (123/2006)

În ultimii ani au existat o serie de acțiuni paralele cu un obiectiv comun: definirea

strategiei europene privind Societatea Informațională pe continent în strânsă conexiune cu

dezvoltarea strategiilor pentru Societatea Informațională pe alte continente.

Directiva europeană a serviciilor (123/2006) stabilește un cadru juridic general privind

serviciile și ia în considerare fiecare tip de activitate sau profesie. Directiva încearcă să

ofere un sistem de reglementare unitar și își propun ea în 2006 să contribuie la o

modernizare progresivă și coordonată a sistemelor naționale de reglementare pentru toate

activitățile de servicii.

Dispozițiile acestei directive au în vedere crearea unei piețe libere europene pentru

servicii acolo unde piața trebuie deschisă concurenței. Ea se adresează doar prestatorilor

stabiliți într-un stat membru și nu contravine în nici un fel acordurilor stabilite de organisme

sau alte structuri internaționale care se ocupă cu comerțul de servicii.

La nivelul Comisiei Europene se consideră că este important să se creeze un spațiu

fără frontiere pentru prestarea de servicii în cadrul comunității. Fără acest cadru nu se

poate consolida integrarea tuturor țărilor europene în Uniunea Europeană și nu se poate

promova progresul economic și social în mod echilibrat și durabil.

Considerentele care au stat la baza acestei directive au fost:

• promovarea în comunitatea europeană a unei dezvoltări armonioase, echilibrate și

durabile a activității economice;

• promovarea unui nivel ridicat de ocupare a for ței de muncă și de protecție socială;

• egalitate între bărbați și femei;

• creștere durabilă și fără inflație;

• un grad ridicat de competivitate și de convergență a performanței economice;

• au nivel ridicat de protecție și ameliorare a calității mediului;

• creșterea nivelului și calității vieții;

• coeziune economică și socială – fără discrepanțe mari între state;


Pagina 24 din 85

• solidaritate între statele membre.

În directivă se menționează: ”pentru a promova creșterea economică și creșterea de

locuri de muncă în Uniunea Europeană este esențială o piață a serviciilor competitivă”.

De fapt directiva urmărește să sprijine dezvoltarea transfrontalieră a serviciilor oferind

consumatorilor o mai mare posibilitate de a alege (o gamă mai largă de servicii) coroborat

cu oferirea de servicii de o calitate mai bună la un preț mai scăzut. Acest deziderat nu se

poate atinge fără eliminarea barierelor:

• proceduri administrative excesiv de greoaie;

• insecuritate juridică în activitățile transfrontaliere;

• lipsa de încredere între statele membre.

În prezent serviciile reprezintă 70% din PIB în majoritatea statelor membre. Din acest

motiv se consideră că serviciile sunt motorul dezvoltării economice și de creștere a

numărului locurilor de muncă.

Directiva europeană a serviciilor (123/2006) exclude o serie de servicii din domeniul

TIC. Serviciile de transport, transport urban și serviciile portuare nu sunt incluse.

Serviciile de îngrijire a sănătății și cele farmaceutice sunt excluse, dar acest lucru nu

înseamnă că serviciile medicale prestate într-un stat membru nu pot fi rambursate de către

statul de reședință al beneficiarului serviciilor.

Alte directive care sunt în strânsă legătură cu Directiva europeană a serviciilor:

• Directiva 2002/19 privind accesul la rețelele de comunic ații electronice și la

infrastructura asociată;

• Directiva 2002/20 privind autorizarea rețelelor și serviciilor electronice;

• Directiva 2002/21 privind cadrul de reglementare comun pentru rețelele și serviciile

de comunicații electronice;

• Directiva 2002/22 privind serviciile universale și drepturile utilizatorilor cu privire la

rețelele și serviciile electronice de comunicații;


Pagina 25 din 85

• Directiva 2002/58 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității

în sectorul comunicațiilor publice (directiv a asupra confidențialității și comunicațiilor

electronice).

Directiva europeană a serviciilor (123/2006) acordă un spațiu larg serviciilor publice

desfășurate de către autoritățile administrației publice cu proceduri specifice fiecărei

administrații din statele membre. ”După exemplul unor inițiative de modernizare în ceea ce

privește bunele practici administrative la nivel comunitar sau național este necesar să se

stabilească principii de simplificare administrativă”. De asemenea, se recomandă statelor

membre să adopte formulare armonizate la nivel comunitar care să fie utilizate ca

echivalente pentru certificate, atestate, etc.

În fapt Directiva europeană a serviciilor (123/2006) solicită statelor membre să faciliteze

accesul la servicii prin simplificarea procedurilor administrative și prin asigurarea unei

informări corespunzătoare inclusiv bazată pe TIC. Ea recomandă crearea unui ghișeu unic

(pentru o mai bună colaborare între prestatorul de servicii și utilizatorul acestor servicii) prin

care să se rezolve toate procedurile și formalitățile necesare realizării unui serviciu.

O componentă importantă a acestei directive o reprezintă serviciile publice oferite de

stat. În perioada 2006 – 2010 au apărut și ale documente ale Comisiei Europene care

recomandă și sprijină dezvoltarea de servicii electronice în țările membre. Acest lucru a fost

necesar datorită evoluției Societății Informaționale în Europa pe de o parte, iar pe de altă

parte datorită eficienței dovedite a tehnologiei informației în desfășurarea în bune condiții a

serviciilor publice, indiferent de locul unde se desfășoară acestea.

Ca o consecință directă, Comisia Europeană a lansat o altă directivă în ceea ce

privește punctul unic de contact. Directiva prevede crearea unui singur punct de contact

pentru informarea și asigurarea serviciilor publice electronice.

Există o serie de servicii lansate de CE, (toate statele membre fiind obligate să le

realizeze) care trebuie să asigure un cadru unitar pentru toți cei care doresc să le utilizeze:

• taxe și impozite;

• documente personale (certificat de naștere, buletin, pașaport, etc.)

• relația cu autoritatea poliției;


Pagina 26 din 85

• sănătate;

• înmatricularea autovehiculelor, etc.

Aceste servicii sunt raportate de România la Comisia Europeană, iar în afara acestor

servicii recomandate sunt prevăzuți și indicatori de evaluare a modului de implementare a

serviciilor respective în țările membre. România este obligată să prezinte Comisiei modul în

care sunt îndepliniți indicatorii privind serviciile publice. În analizele efectuate de C omisia

Europeană asupra nivelului de dezvoltare al țărilor membre, sunt luate în considerare

documentele transmise de acestea privind evaluarea serviciilor publice. Periodic, Comisia

Europeană, pe baza acestor date elaborează statistici și prognoze care au ca obiectiv

general stabilirea bazei reale pentru dezvoltarea de strategii viitoare în domeniu.

Serviciile publice oferite cetățenilor de către administrația publică trebuie bazate pe

noile tehnologii ale informației și comunicațiilor și să aibă în vedere , în egală măsură, atât

legislația națională cât și directivele europene care privesc modul de realizare a serviciilor

publice. În acest context guvernarea bazată pe noile tehnologii trebuie să asigure cadrul

necesar dezvoltării tuturor activităților care privesc desfășurarea funcțiilor publice (servicii

cât mai bune la costuri cât mai reduse).

Conform literaturii de specialitate, guvernarea bazată pe noile tehnologii reprezintă

ansamblul de sisteme și resurse specifice managementului public care au ca obie ctiv

optimizarea actului administrativ prin utilizarea noilor tehnologii ale informației și

comunicațiilor. Astfel, se consideră că guvernarea bazată pe noile tehnologii este suficient

de bine reprezentată de așa -zisul templu al guvernării electronice. În fapt, eGuvernare

reprezintă creșterea calității și accesibilității serviciilor guvernamentale pentru cetățeni,

pentru mediul de afaceri, pentru funcționarii publici și pentru diferitele structuri ale

administrației publice centrale pe de o parte și locale pe de altă parte.

În literatura de specialitate sunt folosiți termenii:

• G2C – Guvern către cetățean

• G2B – Guvern către mediul de afaceri;

• G2E – Guvern către funcționarii publici;

• G2G – Guvern către guvern.


Pagina 27 din 85

La baza acestor elemente stau 2 structuri fără de care nu există guvernare electronică:

• încrederea în actul de guvernare bazat pe noile tehnologii, confidențialitatea datelor

și informațiilor între guvern și ceilalți actori participanți la actul de guvernare

electronică (cetățeni, mediu de afaceri, funcționari publici, guvern) și siguranța în

acțiuni, tranzacții, proceduri și procese desfășurate în cadrul eGuvernare;

• Infrastructura de comunicații și tehnologia informației – asigurarea tehnică

(informatică) a infrastructurii necesare pentru desfășurarea actului de eGuvernare.

Aceasta semnifică asigurarea numărului suficient de calculatoare și acces la

acestea, asigurarea unei conectivități corespunzătoare, asigurarea unei interfețe

prietenoase, ușurința în utilizare.

G2C – sistemul de relații on-line Guvern – Cetățean

Caracteristici:

• facilitarea comunicării între guvern și cetățean (eliminarea barierelor de comunicare

atât de la administrație către cetățean cât și de la cetățean către administrație) adică

participarea propriu-zisă a cetățeanului la deciziile comunității în care există (de

exemplu: modul de adoptare a actelor normative – HG, legi, OM, decizii ale consiliilor

locale, etc.). Publicarea acestora înaintea adoptării pe site-urile structurilor emitente

permite cetățenilor să fie informați pe de o parte iar pe de altă parte să participe cu

propuneri concrete la documentele respective.

• îmbunătățirea serviciilor publice – anumite servicii pot fi accesibile cetățeanului în

momentul și locul pe care acesta îl dorește. De exemplu plata taxelor și impozitelor

pentru proprietățile care se află în alte localități decât cea de domiciliu se poate

efectua prin intermediul serviciilor de tip taxe și impozite on -line. Prin accesarea site-

ului corespunzător plății ta xelor și impozitelor din localitatea în care cetățeanul are

proprietățile după care, prin instrumente specifice (ebanking) să poată efectua plățile

efective de aici rezultând costuri reduse pentru cetățeni, eficiență în colectarea

taxelor și impozitelor pe ntru stat dar și reducerea componentelor birocratice ale

actului administrativ și acces extins, nelimitat în timp și spațiu la orice tip de serviciu

destinat comunității. Caracteristicile specifice serviciilor publice de genul orar de

lucru cu publicul sau servicii închise în zilele de odihnă sau de sărbători nu


Pagina 28 din 85

influențează în nici un fel serviciul public propriu-zis. Astfel, orice cetățean din orice

parte a lumii se poate informa asupra tipului de servicii oferite de administrație,

asupra unor elemente de larg interes, norme, reglementări, fără a mai depinde de

funcționarul public nici ca timp, cunoștințe sau corectitudine a informațiilor furnizate.

Astfel, interfața cetățean – administrație se transformă într -o relație instituționalizată,

obiectivă și consistentă din punctul de vedere al schimbului de informații.

• creșterea productivității și eficienței administrației publice în raport cu cetățeanul. Un

element cheie este integrarea serviciilor – asigurarea unor servicii integrate pentru

anumite probleme (de exemplu schimbarea domiciliului unei persoane implică

automat numeroase schimbări – permis de conducere, adrese bănci, taxe și

impozite, facturi, etc. Un serviciu integrat din acest punct de vedere înseamnă că

prin actualizarea într-un singur loc a domiciliului persoanei respective, această

actualizare să fie transmisă tuturor instituțiilor care operează cu informația respectivă

sau partajarea datelor privind o anumită persoană. În sistemul clasic aceste lucruri

înseamnă timp pierdut și resurse cheltuite ori de câte ori cetățeanul trebuie să se

adreseze cu această problemă la diferite instituții administrative. G2B – sistemul de relații on-line Guvern – Mediu de afaceri

Caracteristici:

• reducerea birocrației coroborat cu accesul facil la informațiile de interes privind

mediul de afaceri. În activitatea de afaceri este cunoscut că interacțiunea cu

guvernul nu este realizată întotdeauna în cele mai bune condiții. Instituțiile și

funcționarii publici pot avea abordări diferite, aleatorii în rela ție cu mediul de afaceri ceea

ce conduce la nesiguranță și încredere între parteneri. De aceea, crearea unor

instrumente de comunicare digitală sau a unor proceduri bazate pe noile tehnologii vor

ușura atât sarcina administra ției publice cât și a reprezentanților mediului de afaceri prin

scurtarea timpului necesar proceselor de business (cercetare, marketing, producție,

desfacere);

• creșterea eficienței în achiziții și urmărirea proiectelor. Toate guvernele își

desfășoară activitatea pe baza unor structuri ce se realizează de cele mai multe ori

prin programe și proiecte. Lansarea acestor proiecte, achiziționarea serviciilor pentru


Pagina 29 din 85

proiectele respective, urmărirea acestora pot fi realizate mult mai ușor pr in adoptarea

proce4durilor moderne de tehnologia informației;

• în ceea ce privește mediul de afaceri propriu -zis, adoptarea unor proceduri

electronice privind activitățile specifice de business acceptate și de guvern poate

conduce evident la creșterea și îm bunătățirea activității mediului de afaceri

(înregistrarea on-line a unor companii, utilizarea semnăturii electronice, decontarea

plăților prin eBanking) și a activității economice.

• în egală măsură, în această componentă trebuie incluse procese specifice actului de

business: achiziții electronice, licitații on-line pe diverse tipuri de servicii pe care le poate

oferi mediul de afaceri;

• un element important este dat de construirea unor procese care să asigure

imparțialitatea, transparența și securitatea în relația G2B;

• tendința actuală este ca guvernul să promoveze realizarea de servicii electronice în

diverse domenii de activitate având la bază cadrul normativ corespunzător la nivel

național și în acord cu directivele, normele, reglementările impuse la nivel european

sau mondial. G2E – sistemul de relații on-line Guvern – funcționarul public

Caracteristici:

• funcționarii publici din sistemele clasice își desfășoară activitatea în conjuncturi în

care hârtia are un rol fundamental;

• implementarea proceselor de gestionare a documentelor într-o administrație

simplifică relația dintre guvern și funcționarul public – procesele interne sunt mult

simplificate cu efect direct asupra timpului și eficienței lucrului;

• simplificarea proceselor interne în cadrul structurii administrative;

• funcționarul public trebuie să deprindă abilități de utilizare a calculatorului ceea ce

semnifică îmbunătățirea semnificativă a accesului la informație pentru orice

funcționar public;

• activitatea funcționarului public conectat on-line și la superior dar și la cetățean face

ca actul specific administrației să poată fi permanent evaluat;


Pagina 30 din 85

• utilizarea informațiilor comune astfel: eventualele erori comise de un anumit

funcționar pot fi vizibile și direct identificabile în condițiile accesului la f luxul

informațional a mai multor persoane, fie executanți, fie decidenți;

• corectarea erorilor se poate face mult mai rapid acolo unde sunt acestea observate,

crescând astfel eficien ța actului administrativ propriu-zis în condițiile eGuvernării;

• posibilitatea adoptării/promovării imediate și unitare a unor reglementări dispuse de un

decident (persoană fizică, persoană fizică autorizată, instituție publică) altfel spus o

decizie luată la un anume nivel și care trebuie respectată la toate nivelurile. Această

decizie poate fi transmisă imediat tuturor structurilor interesate, existând astfel o mai

bună interfață între funcționarul public și cetățean. La nivel central se asigură o coerență

decizională în administrație (ceea ce se decide într-un anumit palier se poate transmite

imediat tuturor celor interesa ți); G2G – sistemul de relații on -line Guvern – Guvern (modul în care activitățile

administrative în cadrul unui guvern, al instituțiilor deconcentrate și / sau descentralizate și

al administrației publice locale se desfășoară în spiritul eficientizării activității).

Caracteristici:

• introducerea noilor tehnologii în procesele de decizie, comunicare, informare în

cadrul structurilor sus-amintite;

• deși e prezentat în extremă, e cel mai important element al guvernării bazate pe

noile tehnologii;

• G2G reprezintă motorul guvernării moderne care influențează toate celelalte

componente ale templului guvernării electronice;

• asigurarea G2G presupune redefinirea unui flux de informații atât la orizontală cât și pe

verticală precum și o politică de decizie informațională în cadrul fluxului respectiv;

• creșterea eficienței interne a structurii administrative prin abordarea integrată a

tipurilor de servicii desfășurate la nivelul unei entități administrative;

• reducerea cheltuielilor prin eliminarea paralelismelor, a unor servicii adiacente

necesare în sistemele tradiționale (servicii pentru organizarea fișelor de personal în

fișiere manuale) care pot fi înlocuite în G2G cu baze de date dedicate și a


Pagina 31 din 85

cheltuielilor de deplasare sau întreținere a unor sedii dedicate pentru arhive de mari

dimensiuni (arhive de eliberare permise, certificate de înmatriculare, etc.);

• asigurarea G2G trebuie să se bazeze pe elemente de interoperabilitate:

informaționale, tehnologice și funcționale.

În ultimii 10 ani numărul de servicii bazate pe eGuvernare, oferite cetățenilor a crescut

progresiv datorită următorilor factori:

• nevoii de eficientizare a actului administrativ;

• dezvoltării fără precedent a mijloacelor de comunicație și a echipamentelor asociate

(telefoane mobile, PDA, etc.);

• creșterii abilităților cetățenilor de a utiliza calculatorul datorită unor politici adecvate la

nivel mondial, european și național;

• intensificării circulației cetățenilor europeni între diferite stat și deopotrivă la nivel

mondial, ceea ce a condus la necesitatea rezolvării unor aspecte administrative (plăți

de impozite, taxe, schimbări de nume, etc.) din locul în care se află cetățeanul

respectiv.

Furnizarea serviciilor de informare online către cetățeni și mediul de afacer i se dezvoltă

pe 4 paliere:

a. informare și documentare – furnizarea informațiilor despre activitățile instituțiilor

publice și despre serviciile publice;

b. interacțiunea unidirecțională de la administrație către cetățean sau mediul de afaceri

(la acest nivel sunt caracteristice descărcările de formulare prin Internet,

transmiterea de la structurile administrației către utilizatori a unor documente

prestabilite – înștiințări de plată, etc.);

c. interacțiune bidirecțională – comunicare între utilizatori și structuri ale administrației (în

acest caz utilizatorul / cetă țeanul poate completa formularul on-line, se poate autentifica

prin mijloace electronice (semnătura electronică), poate avea un dialog interactiv în

raport cu propriile necesită ți);

d. asigurarea tranzacțiilor, mai ales în situația achizițiilor publice (pe acest palier

circulația informației este bidirecțională iar conținutul acesteia este fie informativ


Pagina 32 din 85

asupra unui subiect dat – informații privind achiziția de bunuri sau plăți prin mijloace

electronice).

La nivelul Comisiei Europene, încă din 2005 s-a stabilit un număr de servicii de bază pe

care trebuie să le realizeze administrațiile publice astfel încât să poată implementa

conceptul de eGuvernare. Aceste servicii se referă în principal la interfața G2C și au

încercat să acopere o arie foarte largă de servicii necesare fiecărui cetățean în raport cu

administrația (12 servicii):

1. plata taxelor și impozitelor;

2. căutarea de locuri de muncă;

3. informare asupra ajutoarelor oferite de serviciile sociale și o bținerea acestora prin

servicii on-line;

4. eliberarea de acte cu caracter personal (acte de identitate, permise de conducere,

pașapoarte, etc.);

5. înmatricularea autovehiculelor;

6. autorizații de construcție;

7. servicii privind schimbarea adresei de domiciliu;

8. servicii de obținere a certificatelor de căsătorie, deces, naștere, etc.;

9. servicii specifice actului medical (consultații on -line, programarea consultațiilor,

informare asupra serviciilor oferite de diverse instituții, etc.);

10. acces la fondurile digitale ale bibliotecilor (consultare cataloage, obținere

documente, etc.);

11. înscrierea la universități sau alte instituții de învățământ;

12. solicitări și reclamații la structuri ale ordinii și siguranței.

În 2005 Uniunea Europeană a propus o listă minimală de 8 servicii on-line pe care

guvernele trebuie să le ofere mediului de afaceri. În categoria aceasta sunt incluse activități

specifice mediului de afaceri în relație cu administrația publică:

1. achiziții publice on-line;

2. servicii privind sectorul fiscal (declararea TVA, notificări privind fiscalitatea, etc.);

3. servicii privind sectorul vamal (plata on-line a taxelor vamale, urmărirea coletelor, etc.);

4. plata taxelor pentru întreprinderi;

5. servicii de plată ale contribuțiilor sociale ale angajaților;


Pagina 33 din 85

6. servicii privind obținerea de diverse autorizații (de ex.: autorizații de mediu),

permise, etc.;

7. servicii privind înregistrarea de noi întreprinderi;

8. furnizarea de date pentru statistici necesare administrației publice.

Serviciile propuse de UE sunt urmărite în spațiul european atunci când se evaluează

nivelul de implementare al conceptului de eGuvernare într-o țară.

Componentele G2C și G2B reprezintă mediul extern iar componentele G2G și G2E

reprezintă circuitul intern (serviciile interne) al guvernării electronice care nu este vizibil

pentru cetățean și mediul de afaceri. În componenta G2C elementul esențial e

interoperabilitatea, adică integrarea într-o manieră unitară a informațiilor, proceselor și

procedurilor pe diverse niveluri administrative. Eficiența acestei com ponente este

determinantă pentru asigurarea calității actului de guvernare bazat pe noile tehnologii. De

aceea unul dintre elementele cheie ale dezvoltării procesului de eGuvernare este

asigurarea interoperabilității sistemelor existente în diverse instituții administrative.

Componenta G2E asigură numai interfața între structura administrației și angajații săi

(funcționarii publici) prin diverse tipuri de servicii on-line.

3.2. Agenda Digitală i2020

“Agenda Digitală pentru Europa” (ADE)1 este una dintre cele şapte iniţiative-pilot ale

Strategiei Europa 20202

Agenda Digitală reprezintă un instantaneu al problemelor şi oportunităţilor actuale şi al

celor previzibile, ea urmând să evolueze în funcţie de experienţa dobândită şi de

schimbările rapide din domeniile tehnic şi social.

şi are ca scop definirea rolului esenţial pe care utilizarea

tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) va trebui să îl joace în realizarea obiectivelor

Uniunii Europene pentru anul 2020. ADE a fost lansată în mai 2010 și a fost creată și

pentru a maximiza utilizarea tehnologiilor digitale de către cetățenii și antreprenorii UE,

având în vedere faptul că așa -numita „economie digitală” crește cu o rată de șapte ori mai

mare decât restul economiei UE.

1 http://europa.eu/legislation_summaries/information_society/strategies/si0016_ro.htm; 2 http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm;

http://europa.eu/legislation_summaries/information_society/strategies/si0016_ro.htm�

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm�


Pagina 34 din 85

La baza redactării acestui document au stat identificarea obstacolelor principale în

dezvoltarea domeniului TIC şi în valorificarea potenţialului său în beneficiul Strategiei

Europa 2020. Astfel, în urma analizei s-au identificat următoarele probleme/obstacole:

Dezvoltarea Tehnologiei Informației, deși a fost puternic susținută de Comisia Europeană

în ultimii 20 de ani (prin planuri de acțiune precum eEurope, prin susținerea cercetării în

domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor în cadrul programelor FP5, FP6, FP7) nu a

condus la rezultatele pe care Europa le aștepta în acest domeniu. Nerealizările Comisiei

Europene prin dezvoltarea sectorului TIC în întreaga Europă s-au datorat unor cauze care au

fost analizate de comisie. Aceste cauze au stat la baza dezvoltării strategiei i2020, care

încearcă în linii mari să elimine obstacolele care au făcut ca previziunile privind dezvoltarea

economică a Europei pe bază de TIC să nu fie atinse:

1. piețele digitale fragmentate (în Europa nu există în anul 2010 o piață digitală unică

atât pentru conținut digital cât și pentru servicii comerciale sau culturale). Sunt o

serie de cauze, unele legate de cadrul normativ, diferit de la țară la țară sau de lipsa

încrederii consumatorilor în serviciile on-line și chiar plățile electronice care nu sunt

suficient de răspândite în Europa;

2. lipsa de interoperabilitate – numeroase produse și servicii în domeniul electronic nu

sunt suficient standardizate astfel încât, coroborat cu lipsa de coordonare între

diverse autorități publice au condus la o fragmentare a serviciilor și a aparatelor

utilizate de către cetățenii europeni;

3. creșterea criminalității cibernetice și lipsa de încredere în rețelele de telecomunicații.

Lipsa de încredere a cetățenilor europeni în utilizarea serviciilor on-line se datorează

în mare măsură creșterii numărului de infracțiuni cibernetice. Europa trebuie să creeze anumite structuri de răspuns de tip CERT (Computer Emergency Response

Team) astfel încât fenomenul de cybercrime să fie limitat. Pe de altă parte,

tehnologiile avansate care permit controlul persoanelor (fie local, fie la distanță)

ridică o serie de probleme care pot viza legislația europeană privind protecția datelor

personale și a vieții private. În acest sens există o directivă europeană adoptată de

către toate țările europene care reglementează modul de utilizare a datelor

personale (Directiva 95/46/CE).


Pagina 35 din 85

4. lipsa investițiilor în rețelele de telecomunicații. Accesul la rețelele de mare viteză este

limitat. Este nevoie de investiții pentru a avea rețele rapide și competitive. În 2010

România nu deține o rețea de mare viteză suficient de extinsă care să permită accesul

din toate col țurile țării la rețeaua Internet;

5. efort insuficient în dezvoltarea cercetării și inovării în Europa. Investițiile în cercetare

sunt mult mai mici decât în America și Japonia. Cercetarea este fragmentată în

diverse proiecte în diferite țări iar IMM -urile nu sunt stimulate suficient pentru

dezvoltarea creativității. În concluzie, avantajul intelectual al cercetării nu se

transformă în avantaj concurențial a l inovării de pe piață;

6. nivelul scăzut de alfabetizare digitală și lipsa competențelor în domeniul TIC. Deși

sunt numeroase instituții publice de învățământ superior cunoscute în Europa, totuși

Europa se confruntă cu o creștere a lipsei de competitivitate profesională în

domeniul TIC. De asemenea, se remarcă un nivel scăzut de alfabetizare digitală

care are valori diferite de la țară la țară;

7. oportunități pierdute de soluționare a unor provocări societale. În fapt se constată că

potențialul TIC nu este valorificat pentru a rezolva probleme de real și larg interes la

nivel european (de ex.: schimbările climatice și alte aspecte care influențează mediul

înconjurător, îmbătrânirea populației, creșterea costurilor legate de sănătate,

dezvoltarea serviciilor publice mai eficace, integrarea persoanelor cu handicap,

digitizarea patrimoniului cultural european și valorificarea acestuia pentru toți

cetățenii Europei);

Această analiză a Comisiei Europene a permis identificarea unor domenii de acțiune pe

care trebuie să le aibă în vedere întreaga Europă precum și identificarea a 16 acțiuni cheie

care să susțină domeniile identificate. Cele 8 domenii identificate de Comisia Europeană pe

baza analizei efectuate sunt de fapt ele însele niște obiective pe care trebuie să le atingă

acțiunile viitoarei Europe:

1. o piață digitală unică și dinamică;

2. interoperabilitate și standardizare (pentru circulația datelor);

3. încredere și securitate;

4. acces rapid și ultrarapid la Internet;


Pagina 36 din 85

5. acțiuni legate de cercetare și inovare (găsirea de noi soluții informatice pentru

problemele existente în viața societății);

6. creșterea gradului de alfabetizare digitală, dezvoltarea competențelor digitale și

favorizarea incluziunii;

7. avantajele TIC pentru societate în Uniunea Europeană;

8. aspectele internaționale ale Agendei Digitale.

La fiecare domeniu au fost precizate de către Comisia Europeană acțiunile cheie. În

2010 ele sunt doar lansate urmând ca mecanismele propriu-zise să fie dezvoltate în

următorii ani.

Strategiile europene ca și planurile de acțiune pe diverse domenii de activitate adoptate

în consens de țările Uniunii Europene au influență directă asupra strategiilor și planurilor

dezvoltate de țările membre. Acestea își dezvoltă propriile strategii în acord cu strategiile

europene precum și planuri de acțiuni concrete menite să contribuie la atingerea

obiectivelor generale stipulate la nivel european.

a) o piață digitală unică și dinamică;

Acțiuni cheie:

1. simplificarea acordării și a gestionării drepturilor de autor și acordarea licențelor

transnaționale prin:

• consolidarea coordonării şi a transparenţei în domeniul gestionării drepturilor

(online) şi mărirea numărului de licenţe paneuropene acordate, prin propunerea

unei directive-cadru privind gestiunea colectivă a drepturilor până în 2010;

• crearea unui cadru juridic pentru a facilita digitalizarea şi diseminarea operelor

culturale în Europa;

• revizuirea până în 2010 a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informaţiilor

din sectorul publicincluzând și elementele de cost al accesului şi a utilizării

acestui tip de informații;

2. garantarea finalizării spațiului unic de plată în euro (SEPA) prin adoptarea de măsuri

juridice obligatorii precizând o dată limită pentru migrare. Coroborat cu această măsură

se impune şi facilitarea creării unui cadru european interoperabil de facturare electronică,


Pagina 37 din 85

prin publicarea unei comunicări privind facturarea electronică (eInvoicing) şi prin

instituirea unui forum al tuturor părţilor interesate;

3. propunerea unei revizuiri a directivei privind semnătura electronică (eSignature) în

vederea furnizării unui cadru juridic corespunzător pentru recunoaşterea şi

interoperabilitatea transfrontalieră a sistemelor de autentificare electronică securizată

(secure eAuthentication systems);

4. revizuirea cadrului de reglementare al protecției dat elor cu caracter personal. Această

acțiune este menită pe de o parte să consolideze încrederea cetățenilor în procedurile

electronice de stocare a datelor care îi privesc iar pe de altă parte să protejeze drepturile

cetățenilor asupra propriilor lor informații;

b) interoperabilitate și standardizare;

5. standardizarea în domeniul tehnologiei informației este extrem de importantă iar

Comisia Europeană și -a propus să revizuiască standardele la nivel european în

scopul modificării normelor de implementare a standardelor din domeniul tehnologiei

informației și comunicațiilor. În acest fel Comisia Europeană apreciază că se va putea

permite utilizarea standardelor promovate de anumite foruri sau consorții în domeniu.

c) încredere și securitate;

6. promovarea unor politici în domeniul securităţii reţelelor şi informaţiilor consolidate şi de

nivel înalt, inclusiv a unor iniţiative legislative cum ar fi modernizarea ENISA – European

Network and Information Security Agency (Agenţia Europeană pentru Securitatea

Reţelelor Informatice şi a Datelor), coroborat cu alte măsuri care să permită o reacţie mai

rapidă în caz de atacuri cibernetice, inclusiv crearea unei echipe CERT (Computer

Emergency Response Team) pentru instituţiile UE;

7. stabilirea unor măsuri, inclusiv a unor iniţiative legislative, vizând combaterea atacurilor

cibernetice îndreptate împotriva sistemelor informatice şi a unor norme în materie privind

jurisdicţia în spaţiul cibernetic la nivel european şi internaţional, până în 2013;

Aceste măsuri vizau întreaga Europă (instituții publice sau private) și în prezent nu

există o legislație adecvată pentru oprirea atacurilor cibernetice.


Pagina 38 din 85

d) acces rapid și ultrarapid la Internet;

8. adoptarea în 2010 a comunicării privind banda largă, care stabileşte cadrul comun de

acţiune la nivelul UE şi al statelor membre pentru a îndeplini obiectivele de bandă

largă prevăzute de Strategia Europa 2020, între care:

- consolidarea şi raţionalizarea, în acest cadru, a finanţării benzii largi rapide prin

instrumente ale UE până în 2014;

- realizarea unui Program privind politica europeană în domeniul spectrului radio prin

care se va institui o politică strategică şi coordonată în domeniul spectrului radio la

nivelul UE, în scopul creşterii eficienţei managementului spectrului radio şi

maximizării beneficiilor pentru consumatori şi pentru întreprinderi;

- publicarea unei recomandări, în 2010, destinate încurajării investiţiilor în reţelele NGA (Next Generation Access Networks – reţele de acces de nouă generaţie) prin

măsuri de reglementare clare şi eficace. e) acțiuni legate de cercetare și inovare;

9. atragerea unor investiţii private mai mari prin utilizarea strategică a achiziţiilor publice

precomerciale şi a parteneriatelor public-privat, prin utilizarea fondurilor structurale pentru

cercetare şi inovare şi prin menţinerea unui ritm de creştere anuală de 20 % a bugetului

de cercetare şi dezvoltare în sectorul TIC cel puţin pe durata PC7;

În 2005, cele 25 de țări ale Uniunii Europene alocau mai puțin de 1,9% din PIB pentru

cercetare – dezvoltare. În aceea și perioadă SUA alocau 2,67% din PIB, Coreea de Sud 2,99%

din PIB iar Japonia 3,17% din PIB. În Uniunea Europeană nu toate statele membre alocă

același buget cercetării. De exemplu Suedia şi Finlanda sunt deja mult deasupra ţintei de 3% în

vreme ce în Germania, Danemarca, Austria şi Franţa intensitatea activităţilor de cercetare -

dezvoltare depăşeşte media statelor membre UE. De aceea Comisia Europeană propune ca

activitatea de cercetare să aibă bugete mai mari astfel încât rezultatele cercetării să poată

impulsiona creșterea economică la nivel european. De altfel, Europa deţine o pondere de 34%

din piaţa mondială de TIC, iar valoarea adăugată în sectorul TIC este de 23%.

f) creșterea gradului de alfabetizare digitală, dezvoltarea competențelor digitale și a

incluziunii;

10. propunerea competenţelor şi alfabetizării digitale ca prioritate în Regulamentul privind

Fondul Social European (2014-2020);


Pagina 39 din 85

11. elaborarea, până în 2012, de instrumente de recunoaştere a competenţelor speciali știlor

şi utilizatorilor TIC, în contextul cadrului european privind calificările profesionale şi

EUROPASS-ului şi a unui Cadru european pentru profesioniştii din domeniul TIC în

scopul creşterii competenţelor şi mobilităţii speciali știlor TIC în Europa.

g) avantajele TIC pentru societate în Uniunea Europeană;

12. evaluarea până în 2012 a îndeplinirii de către sectorul TIC a calendarului de adoptare a

metodologiilor comune de măsurare pentru propria performanţă energetică a sectorului,

precum şi pentru emisiile de gaze cu efect de seră ale acestuia, şi propunerea de

măsuri, acolo unde este necesar;

13. lansarea de acţiuni pilot pentru asigurarea accesului online în condiţii de securitate a

cetăţenilor europeni la fişele lor medicale până în 2015 şi în vederea implementării pe

scară largă, până în 2020, a serviciilor de telemedicină;

14. propunerea ca până în 2012, să se stabilească o serie de recomandări care să

definească un set minimal de date privind pacienţii pentru interoperabilitatea

registrelor medicale care se accesează electronic în ansamblul statelor membre;

15. propunerea, până în 2015, a unui model sustenabil de finanţare a bibliotecii digitale

publice a UE, Europeana, şi digitizarea conţinutului acesteia;

16. propunerea ca până în 2012 să se ia o Decizie a Parlamentului şi a Consiliului care

să asigure recunoaşterea reciprocă a e-identificării şi a e-autentificării în întreaga

Uniune Europeană pe bază de servicii de „autentificare online” care să fie furnizate în

toate statele membre (care să utilizeze documentele oficiale corespunzătoare,

eliberate de sectorul public sau privat);

h) aspectele internaționale ale Agendei Digitale.

Acțiunile cheie promovate de Uniunea Europeană în scopul implementării strategiei

Europa 2020 (O agendă digitală pentru Europa) sunt strâns legate de guvernarea

electronică, adică de oferirea de servicii on-line tuturor cetățenilor Europei.

În contextul guvernării electronice acțiunile care trebuie realizate prin măsuri și proiecte

adecvate sunt acțiunile 1-5, 13, 16.

Pentru asigurarea încrederii cetățenilor în procedurile specifice eGuvernării sunt absolut

necesare acțiunile 3, 6, 7 și 13.


Pagina 40 din 85

Acțiunile domeniului F sunt absolut necesare pentru a putea fi utilizate la nivel național

și european și pentru procedurile propuse de guvernele statelor membre pentru guvernarea

bazată pe noile tehnologii. Este evident că oricât de performante ar fi procedurile și

procesele de eGuvernare, ele nu pot fi implementate fără existența unor abilități ale

cetățenilor de a folosi TIC. De aceea acțiunea de alfabetizare digitală și de competențe

digitale reprezintă acțiunea cheie fundamentală pentru utilizatorii la scară largă a

procedurilor legate de eGuvernare.

În concluzie, din punctul de vedere al eGuvernării, acțiunile cheie stabilite de Agenția

Digitală pentru Europa a Uniunii Europene are în vedere trei categorii de măsuri orientate către:

1. dezvoltarea abilităților cetățenilor și creșterea competențelor în domeniul TIC;

2. creșterea încrederii cetățenilor europeni în acțiunile cu caracter digital de orice tip ar fi

acestea (servicii on-line, păstrarea datelor personale și a celor medicale, etc.);

3. dezvoltarea de proceduri pentru susținerea cercetării – dezvoltării în domeniul

tehnologiei informației.

Cele trei elemente sprijinite de guvernarea bazată pe noile tehnologii și pe

implementarea la scară largă a telecomunicațiilor conduc la implementarea serviciilor

performante pentru eGuvernare.


Pagina 41 din 85

4. CELE MAI BUNE PRACTICI LA NIVEL EUROPEAN ȘI MODALITĂȚILE DE IMPLEMENTARE A INTEROPERABILITĂȚII PENTRU SISTEMELE DE E-GUVERNARE: MODELE DE SERVICII ELECTRONICE LA NIVEL TRANSFRONTALIER

4.1. Stadiul actual al serviciilor electronice la nivel transfrontalier în Uniunea Europeană

Planul de acțiune privind guvernarea electronică al Comisiei Europene pentru perioada

2011-20153

Astfel, acesta identifică patru priorități politice, pe baza Declarației de la Malmö

a fost creat și este în prezent în curs de implementare, pe întreg teritoriul UE,

cu scopul de a sprijini furnizarea unei noi generații de servicii de guvernare electronică

pentru cetățenii și administrațiile Uniunii Europene.

4

1. responsabilizarea cetățenilor și a întreprinzătorilor cu privire la utilizarea serviciilor

electronice;

:

2. consolidarea mobilității în cadrul pieței unice;

3. activarea eficienței și eficacității;

4. crearea elementelor-cheie și a pre-condițiilor necesare pentru a permite actorilor implicați

să acționeze. Planul de acțiune intenționează să sprijine instrumentele de politici publice naționale și

europene, susținând astfel, procesul de tranziție al e -Guvernării către o nouă generație de

servicii de guvernare electronică deschise, flexibile, transfrontaliere și colaborative la nivel

local, regional, național și european.

Un alt obiectiv al Planului de ac țiune este acela de a optimiza condi țiile pentru dezvoltarea

serviciilor de guvernare electronică transfrontaliere oferite cetățenilor și întreprinderilor,

indiferent de țara lor de origine. Acest aspect include dezvoltarea unui mediu care promovează

interoperabilitatea sistemelor și a elementelor-cheie, după cum urmează:

• semnătura electronică - eSignature5

3

;

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0743:FIN:EN:PDF; 4https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/ministerial-declaration-on-eGuvernare-malmo.pdf; 5 https://ec.europa.eu/digital-agenda/node/6806;

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0743:FIN:EN:PDF�

https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/ministerial-declaration-on-egovernment-malmo.pdf�

https://ec.europa.eu/digital-agenda/node/6806�


Pagina 42 din 85

• identificarea electronică - eIdentification6

Serviciile vor fi astfel, accesibile de pe teritoriul UE, vor consolida Piața Unică Digitală

. 7

Comisia Europeană va conduce prin exemplu în ceea ce privește punerea în aplicare în

continuare a guvernării electronice în cadrul organizației sale. Obiectivul este de a spori

adoptarea de servicii de guvernare electronică: ținta principală fiind ca până în 2015, 50% din

cetățeni și 80% din întreprinderi ar trebui să folosească serviciile de e-Guvernare.

și vor completa legislația deja existentă în domenii, precum identificarea electronică - eID,

achizițiile publice electronice – e-Procurement, e-justiție – e-Justice, e-sănătate – e-Health,

mobilitate și securitate socială, în același timp oferind beneficii concrete pen tru cetățeni,

companii/întreprinderi și guverne din Europa.

4.2. Studiu privind analiza nevoilor de servicii transfrontaliere și evaluare asupra barierelor organizaționale, legale, tehnice și semantice existente la nivelul Uniunii Europene

În epoca în care TIC sunt vizualizate precum un instrument de transformare și reprezintă

un catalizator și un stimulent de reformă, sectorul public trebuie să s e adapteze și să se

conformeze la noile tehnologii. Astfel, în perioada 2008-2011, Comisia Europeană a efectuat

o serie de studii8

Luând în considerare faptul că se pot aduce beneficii deosebit de mari prin utilizarea TIC

pentru a dezvolta/implementa servicii publice digitale (servicii de e-Guvernare) la nivel

transfrontalier, s-a constatat în urma studiului efectuat, faptul că multe servicii publice on-line nu

funcționau dincolo de frontierele fizice ale statelor membre sau implicau proceduri mult prea

greoaie pentru a fi accesibile, reducând astfel, mobilitatea întreprinzătorilor și cetățenilor.

cu privire la evaluarea necesității implementării de servicii electronice transfrontaliere pe teritoriul UE, printre care și Studiul privind analiza nevoilor de servicii

transfrontaliere și evaluarea asupra barierelor organizaționale, legale, tehnice și semantice

existente la nivelul Uniunii Europene.

6 https://ec.europa.eu/digital-agenda/node/50812; 7 http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/our-goals/pillar-i-digital-single-market; 8https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/final-report-study-analysis-needs-cross-border-services-and-

assessment-organisational-legal.


http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/our-goals/pillar-i-digital-single-market�

https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/final-report-study-analysis-needs-cross-border-services-and-assessment-organisational-legal�



Pagina 43 din 85

Prin urmare, Agenda digitală pentru Europa și Planul de Acțiune privind Guvernarea

Electronică 2011- 2015 au scopul comun de a facilita următoarele:

• înființarea și conducerea unei afaceri, oriunde în Europa, independent de locația inițială;

• mobilitatea întreprinderii de studii, oriunde în Europa, independent de locația inițială;

• mobilitatea angajării, oriunde în Europa, independent de locația inițială;

• mobilitatea domiciliului, oriunde în Europa, independent de locația inițială;

• posibilitatea pensionării, oriunde în Uniunea Europeană, independent de loca ția inițială.

În sprijinul atingerii acestor obiective, a fost lansat, printre altele și Studiul privind analiza

nevoilor de servicii transfrontaliere și evaluare asupra barierelor organizaționale, legale, tehnice

și semantice existente la nivelul Uniunii Europene, în urma căruia s-au investigat și inventariat

situațiile reale în care cetățenii UE își doreau să întreprindă diferite acțiuni transfrontaliere iar

opțiunile oferite de către autoritățile publice nu erau fezabile.

Astfel, studiul debutează cu consemnarea serviciilor publice digitale deja existente și

continuă cu analiza gradului de cerere și ofertă pentru aceste servicii. Totodată, este

prezentată analiza costurilor pentru punerea în aplicare a serviciilor publice digitale

transfrontaliere dar și analiza de cost-beneficiu atât pentru furnizorii de servicii, cât și pentru

utilizatori.

Nu în ultimul rând s-a examinat existența barierelor digitale ce împiedicau la momentul

respectiv punerea în aplicare a serviciilor publice transfrontaliere.

În concluzie, s-au formulat o serie de recomandări, care au rezultat din datele agregate

și corelate, în așa fel încât să se permită identificarea serviciilor cu cel mai mare impact.

4.3. Lansarea și implementarea proiectelor-pilot la nivel transfrontalier

Având în vedere studiile efectuate și rezultatele relevate de către acestea, începând cu

anul 2009, Comisia Europeană a lansat prin programul de co-finanțare CIP-ICT-PSP9

9

- ICT

Policy Support Programme as part of the Competitiveness and Innovation framework

Programme (CIP), o serie de proiecte-pilot la scară largă ce au avut și au ca scop principal

crearea și dezvoltarea de soluții informatice (software) a căror implementare în cadrul

http://ec.europa.eu/information_society/activities/ict_psp/about/index_en.htm;

http://ec.europa.eu/information_society/activities/ict_psp/about/index_en.htm�


Pagina 44 din 85

autorităților publice din Uniunea Europeana au dus10

Luând în considerare rezultatele studiilor efectuate și necesitățile unei populații

crescânde, dar și emergența rapidă a următoarei decade a secolului XXI, Comisia

Europeană a inițiat co -finanțarea primelor proiecte-pilot în domeniile cele mai

stringente/importante din punct de vedere digital:

și vor duce la desființarea barierelor

digitale în Uniunea Europeană.

• e-Identitate (e-Identification – e-ID);

• e-Sănătate (e-Health);

• achiziții publice on-line (e-Procurement);

• e-Justiție (e-Justice);

• e-Business.

Dezvoltarea și implementarea de servicii publice în domeniile digitale de mai sus

reprezintă un pas important spre Europa anului 2020 care, conform obiectivelor Agendei

Digitale va fi un continent conectat (#ConnectedContinent11

Astfel, proiectele-pilot la scară largă (PSL), au dezvoltat și dezvoltă soluții practice

testate în cazuri reale de serviciile guvernamentale din Europa.

) la toate nivelurile.

Multe servicii publice, cum ar fi documente personale, creanțele fiscale, procedurile de

înregistrare a unei companii sau plata TVA-ului sunt disponibile on-line, dar acest lucru nu

este întotdeauna valabil și la nivel transfrontalier. La fel ca și serviciile digitale din sectorul

privat, serviciile publice digitale transfrontaliere reprezintă „pietrele de temelie” pentru

construirea unui continent conectat și a unei piețe unice digit ale.

Proiectele-pilot la scară largă (PSL), au fost dezvoltate și implementate în cadrul

Programului de sprijinire a politicii TIC (CIP-ICT-PSP) în cinci domenii principale: eID,

eProcurement, eBusiness, eHealth și eJustice pentru a angrena autoritățile publice, furnizorii

de servicii și centrele de cercetare din întreaga UE .

Pe parcursul derulării, cele șapte proiecte -pilot la scară largă au creat și testat o serie

de soluții software care să dea posibilitatea serviciilor digitale transfrontaliere menționate

10 http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/simple-procedures-on-line-cross-border-services-%E2%80%93-digital-barriers-taken-down; 11 http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/connected-continent-single-telecom-market-growth-jobs.

http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/simple-procedures-on-line-cross-border-services-%E2%80%93-digital-barriers-taken-down�

http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/connected-continent-single-telecom-market-growth-jobs�


Pagina 45 din 85

mai sus să devină o realitate pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Fiecare componentă a

soluțiilor software dezvoltate de cele șapte proiecte, este formată la rândul ei, dintr-un

număr de componente (cod comun), folosește o serie de standarde și specificații și toate au

o caracteristică cheie: acestea sunt destinate să fie adoptate (de către administrațiile

publice și de către cetățeni) ca parte a serviciilor publice on -line, fapt ce va transforma serviciile menționate în “servicii publice on-line transfrontaliere”.

Una din multiplele provocări ce ține de sustenabilitatea pr oiectelor este aceea de a

extinde influența benefică a PLS -urilor și de a înlesni reutilizarea unităților software

componente în varii domenii legate de politici publice la nivel european. Scopul în acest caz

este de a pune în aplicare pe deplin serviciile publice digitale transfrontaliere.

În prezent, trei PSL-uri sunt încă în desfășurare:

• e-SENS - “European Simple Electronic Networked Services” (“Servicii Europene

Simple Electronice Conectate”);

• e-CODEX – „e-Justice Communication via On-line Data Exchange”

(„Comunicarea e-Justice via Schimbul de Date On-line”);

• STORK 2.0 - “Secure IdenTity AcrOss BoRders LinKed” („Identitate On-line Securizată

Transfrontalieră”);

și patru sunt finalizate:

• SPOCS - Simple Procedures On-line for Cross-border Services” („Proceduri Simple

On-line pentru Serviciile Transfrontaliere”);

• epSOS - „European Patients – Smart Open Services”(“Pacienți Europeni – Servicii

Deschise Inteligente”);

• PEPPOL - „Pan-European Public Procuement On-Line” („Achiziții Publice On-line Pan-

europene”);

• STORK “Secure IdenTity AcrOss BoRders LinKed” („Identitate On-line Securizată

Transfrontalieră”).

Aceste soluții software reprezintă dărâmarea granițelor digitale în Europa, mulți ani

după ce barierele fizice au fost deja eliminate.


Pagina 46 din 85

4.3.1. „e-Justice Communication via On-line Data Exchange” („Comunicarea e-Justice via Schimbul de Date On-line”) - e-CODEX

Scopul proiectului e-CODEX este acela de a îmbunătăți accesul transfrontalier al

cetățenilor și al întreprinderilor/antreprenorilor la servicii juridice pe întreg teritoriul Uniunii

Europene, precum și de a îmbunătăți interoperabilitatea între autoritățile judiciare din cadrul

UE.

Astfel, e-CODEX reprezintă o funcționalitate ce furnizează o metodă mai simplă

(digitală) ce facilitează schimbul de informații juridice între țările UE. Totodată, prin

furnizarea/utilizarea de servicii on-line la nivel transfrontalier, e-CODEX contribuie și la

reducerea birocrației, indiferent de diferențele dintre sistemele juridice ale statelor membre

UE.

Obiectivele proiectului pot fi enumerate (pe scurt) după cum urmează:

• contribuții la punerea în aplicare a cadrului juridic al UE și a planului de acțiune

referitor la e-Justiție, cu respectarea principiului subsidiarității;

• realizarea interoperabilității între sistemele judiciare naționale existente;

• permiterea tuturor statelor membre să lucreze împreună spre un sistem judiciar mai

eficient în Europa;

• îmbunătățirea eficacității și eficienței de prelucrare a numărului tot mai mare de

proceduri transfrontaliere, în special în materie civilă, penală și comerciale;

• contribuții la crearea unui mediu mai sigur pentru cetățenii din interiorul UE

• modernizarea sistemelor judiciare din Europa;

• facilitarea accesului la sistemele de justiție din Europa;

• creșterea numărului de colaborări și schimburi între sistemele judiciare ale statelor

membre.

Într-un cuvânt:

• acces ușor și sigur la informații și proceduri juridice în alte state membre ale UE

pentru antreprenori/întreprinderi și cetățeni;

• o mai mare eficacitate transfrontalieră a proceselor judiciare prin intermediul unor

standarde comune și o mai mare interoperabilitate a sistemelor informatice;


Pagina 47 din 85

• îmbunătățirea eficienței proceselor judiciare transfrontaliere prin intermediul unor

standarde și soluții care ușurează și facilitează acest gen de activități.

4.3.2. “Secure IdenTity AcrOss BoRders LinKed” (“Identitate On-line Securizată

Transfrontalieră”) – STORK/STORK 2.0.

Scopul proiectului STORK și al succesorului său STORK 2.0 este de a stabili o

platformă de interoperabilitate europeană de tip eID – e-Identification, care va permite

cetățenilor să stabilească noi “e-relații” (obținerea credențialelor universitare pentru studiile

efectuate în străinătate, recuperarea datoriilor, etc.) în afara granițelor, doar prin scanarea

cărților de identitate naționale.

Autentificarea transfrontalieră a utilizatorului pentru astfel de “e-relații” va fi aplicată și

testată în cadrul proiectului și prin intermediul a celor patru proiecte -pilot (SPOCS, e-

CODEX, epSOS, PEPPOL) care vor utiliza serviciile guvernamentale deja existente în

statele membre ale UE. În timp însă, furnizorii de servicii/antreprenorii, vor deveni, de

asemenea, conectați la platforma de e -ID, contribuind astfel la creșterea numărului de

servicii transfrontaliere disponibile pentru utilizatorii europeni.

Astfel, după implementarea acestor soluții software în cadrul administrațiilor publice din

Europa, se presupune că orice utilizator, fie el cetățean (persoană fizică) sau antreprenor

(persoană juridică) ar trebui să fie în măsură să demareze on-line procedurile pentru:

• deschiderea unei companii;

• returnarea taxelor;

• obținerea documentelor universitare, etc.,

fără ca prezența fizică a individului să fie necesară în statul respectiv; singura

formalitate necesară pentru a accesa serviciile menționate anterior, fiind aceea de a

introduce datele personale folosind mijloacele de e-Identificare (eID) naționale, platforma

STORK obținând garanția necesară (pentru o autentificare efectuată în siguranță) de la

guvernul statului de rezidență al utilizatorului.

Rolul platformei STORK este acela de a identifica un utilizator care este într-o sesiune

on-line cu un furnizor de servicii și trimiterea datelor personale ale utilizatorului la solicitarea

respectivului serviciu. În timp ce furnizorul de servicii poate solicita diverse tipuri de date,


Pagina 48 din 85

utilizatorul va controla întotdeauna datele pentru a fi trimise. Consimțământul expres al

proprietarului datelor, utilizatorul, este întotdeauna necesar înainte ca datele sale să poată

fi trimise la furnizorul de servicii ce le solicită.

Platforma nu va stoca niciodată date cu caracter personal, astfel încât nu există date ce

pot fi pierdute sau transmise în altă parte.

Această abordare centrată pe utilizator nu a fost selectată spre a constitui pilonul

central al STORK doar pentru a satisface anumite preferințe filosofice de tip homocentrist 12

4.3.3. „European Patients – Smart Open Services” (“Pacienți Europeni – Servicii Deschise Inteligente”) – epSOS

,

ci în conformitate cu cerințele legislative ale diferitelor state membre implicate, care obligă

la măsuri concrete ce trebuie luate pentru a garanta că drepturile fundamentale ale unui

cetățean, cum ar fi: dreptul la confidențialitate, dreptul la viață privată, etc., sunt respectate.

Proiectul epSOS încearcă să ofere (prin rezultatele sale) asistență medicală

transfrontalieră pentru cetățenii europeni.

Obiectivele principale ale proiectului sunt:

• îmbunătățirea calității și siguranța asistenței medicale pentru cetățenii care

călătoresc într-o altă țară europeană; • dezvoltarea unui cadru practic transfrontalier de e-sănătate și a unei infrastructuri

TIC care să permită accesul securizat la informații privind sănătatea pacientului între

diferitele sisteme medicale din Europa.

epSOS contribuie semnificativ la siguranța pacienților prin reducerea frecvenței de erori

medicale și prin asigurarea accesului rapid la documente medicale critice, precum și prin

creșterea accesibilității cetățeanului la medicamentele prescrise de către medicul curant în

străinătate. În situații de urgență, această documentație oferă personalului medical

informații medicale salvatoare și reduce repetarea procedurilor de diagnostic.

Conceptele tehnice, juridice și organizatorice elaborate în cadrul proiectului au constituit

obiectul unei ample etape practice de testare, așa numita fază “pilot” a proiectului.

12 http://www.merriam-webster.com/dictionary/homocentric;

http://www.merriam-webster.com/dictionary/homocentric�


Pagina 49 din 85

Astfel, epSOS a testat servicii de e-sănătate transfrontaliere în următoarele domenii:

• într-o primă fază:

- fișa pacientului13

- utilizarea transfrontalieră a rețetelor electronice („e-Prescription” - sau sisteme „e-

Medication”);

: un document electronic (on-line) ce oferă acces la datele

medicale importante aferente tratamentului pacienților;

• în faza de proiect extins – 2011 – 2014:

- echipa proiectului epSOS a consolidat, actualizat și operaționalizat serviciile de

management, securitate, semantică și standarde ale identificării electronice -

ID-ului - pentru epSOS.

Mai mult decât atât, proiectul epSOS oferă și o serie de servicii suplimentare, cum ar fi:

• accesul pacienților la datele lor medicale – fișa de pacient;

• accesul medicilor curanți/pacienților la sumarul medicației – Medication Related

Overview (MRO)14

Pentru prima dată, pacienții din Europa au posibilitatea de a utiliza servicii de e-

sănătate transfrontaliere, atunci când solicită asistență medicală în țările participante la faza

pilot epSOS - fie ca turiști, antreprenori, navetiști, studenți sau simpli cetățeni.

.

4.3.4. „Pan-European Public Procurement On-Line” („Achiziții Publice On-line Pan-europene”) - PEPPOL

Proiectul pan-european de achiziții publice on -line – PEPPOL - a fost un proiect pilot

finanțat în comun de către Comisia Europeană și instituțiile membre ale consorțiului.

Proiectul a fost inițiat în anul 2008 cu scopul de a simplifica procedurile electronice de

achiziții publice în afara granițelor, prin elaborarea unor standarde tehnologice, care ar

putea fi puse în aplicare de către administrațiile/autoritățile publice din UE.

Obiectivul general a fost acela de a permite întreprinderilor/antreprenorilor să comunice

electronic (on-line) cu orice administrație/autoritate/instituție guvernamentală europeană, să

crească eficiența și să reducă costurile în procesul de achiziții publice. 13http://www.epsos.eu/faqglossary/glossary.html?tx_a21glossary[uid]=542&tx_a21glossary[back]=3&cHash=664db3ef32; 14 http://www.epsos.eu/epsos-services/extension-phase-services.html.

http://www.epsos.eu/faqglossary/glossary.html?tx_a21glossary%5buid%5d=542&tx_a21glossary%5bback%5d=3&cHash=664db3ef32�

http://www.epsos.eu/epsos-services/extension-phase-services.html�


Pagina 50 din 85

În acord cu specificațiile pentru procesele de achiz iții publice transfrontaliere, proiectul PEPPOL a contribuit la dezvoltarea unei infrastructuri pan-europene IT, bazată pe

standarde. PEPPOL nu a înlocuit, ci a construit în continuare pe punctele forte existente ale

sistemelor naționale de e-Procurement, prin utilizarea tehnologiilor informației și

comunicațiilor, permițând astfel, o conectare transfrontalieră între variile guverne ale

statelor membre ale Uniunii Europene.

Proiectul permite, prin rezultatele sale implementate, accesul la infrastructura de transport IT bazată pe standarde, prin punctele de acces și oferă servicii pentru e-

Procurement prin utilizarea de formate de documente electronice standardizate.

PEPPOL a dezvoltat “caietul de sarcini privind interoperabilitatea proceselor

antreprenoriale” (“Business Interoperability Specifications” - BIS) pentru procesele comune

de e-Procurement cum ar fi:

• Caietul de Sarcini electronic (e-Catalogue);

• Comenzi on-line (e-Orders);

• Facturi electronice (e-Invoices);

• Specificația intitulată “Dosarul Virtual al Companiei” („Virtual Company Dossier”) a fost

dezvoltată pentru ca furnizorii să prezinte informații despre companie într -un format

standardizat și “re-utilizabil”;

• e-Semnătură - serviciul pan-european de validare a documentelor.

aceste specificații asigură standardizarea documentelor electronice

interschimbate și validate în cadrul unei rețele deschise securizate între

punctele de acces de primire și trimitere pentru cumpărătorii din sectorul

public și pentru furnizorii lor din Europa;

PEPPOL BIS pune în aplicare rezultatele workshop-ului CEN15 pentru „Interfețe de

afaceri interoperabile pentru achizițiile publice în Europa” (CEN WS BII16

15 CEN – Comitetul European de Standardizare;

). Prin PEPPOL și

16 http://www.cenbii.eu/;

http://www.cenbii.eu/�


Pagina 51 din 85

prin implementarea sa în mai multe state membre și țări asociate UE, rezultate din CEN WS

BII au fost deja testate și și-au dovedit utilitatea lor în practică.

La sfârșitul lunii august 2012, proiectul PEPPOL a fost finalizat iar serviciile și

responsabilitățile sale au fost preluate de către asociația non-profit OpenPEPPOL.

4.4. Analiza SWOT a proiectelor-pilot la scară largă transfrontaliere co-finanțate de către Comisia Europeană

Pentru eficientizarea rezultatelor prezentei cercetări, s-a considerat imperios necesară

efectuarea unei Analize SWOT. Astfel, studiul de față a putut beneficia de una dintre cele

mai importante tehnici manageriale ce poate stabili poziția strategică a unei organizații sau

după caz, a implementării la nivel național a unui program de finanțare al Comisiei

Europene (CIP-ICT-PSP prin LSP-uri).

Prin urmare, după cum se poate observa din imaginea de mai jos (Fig. 3.1.), cele mai

multe „probleme” se înregistrează în cadrul secțiunilor “Puncte slabe”/”Amenințări”, ceea ce

determină evident, o implementare mult mai greoaie la nivelul unei populații ce prezintă

reticență la schimbare și într-un mediu administrativ, dar și non -oficial, în cadrul cărora nu

există o cultură a implementării proiectelor europene suficient de dezvoltată.

Mai mult decât atât, contextul politico-economic european actual (criza de securitate

din Ucraina, criza economică din Grecia, etc.) dar și parcimonia financiară a autorităților

române în ceea ce privește costurile de implementare și menținere a sustenabilității

rezultatelor proiectelor europene, sunt indicatori clari ai unei analize SWOT dominate de

aspecte negative.


Pagina 52 din 85

Figura 1. Analiza SWOT a proiectelor-pilot transfrontaliere co-finanțate de către Comisia

Europeană.

4.4.1. Recomandări ale Uniunii Europene cu privire la serviciile publice de bază în

format electronic (e-Guvernare)

Trecerea la guvernul electronic este măsurată pe baza a două categorii de indicatori:

procentajul serviciilor publice de bază furnizate prin mijloace electronice în scopul informării

sau al completării de formulare.

În luna februarie a anului 2001, Comunitatea Europeană a propus o listă de 20 de

servicii publice de bază, care să fie incluse în serviciile oferite de către “e-Guvernare”.

Furnizarea acestor servicii în format electronic se poate face la diferite nivele de

complexitate:

Nivelul 1 Informare: furnizarea informaţiilor despre serviciile publice.

Nivelul 2 Interacţiune: descărcarea de formulare de pe Internet.

Nivelul 3 Interacțiune bi-direcţională: procesarea formelor, inclusiv

autentificare. Nivelul 4 Tranzacţii: transmiterea informaţiilor, luarea deciziilor şi a livrării

(inclusiv efectuarea plăţilor prin mijloace electronice).


Pagina 53 din 85

Tabel 1. Lista serviciilor publice de bază pentru cetățeni propusă pentru evaluare

Nr. crt.

Servicii publice pentru cetăţeni

1. Taxele pe venit: declaraţie, notificare asupra evaluării

2. Servicii de găsire a unui loc de munca prin intermediul oficiilor de munca

3. Contribuţii la securitatea socială (3 din cele 4 care urmează):

• Facilităţi acordate şomerilor

• Deduceri pentru copii

• Costuri medicale (rambursare sau plata directă)

• Burse pentru studenţi

4. Documente personale (pașaport şi permis pentru conducătorii auto)

5. Înmatriculare mașini (noi, utilizate sau importate)

6. Cereri pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie

7. Declaraţii către poliţie

8. Biblioteci publice (disponibilitatea cataloagelor instrumente de căutare)

9. Certificate (de naştere, de căsătorie): cerere şi livrare

10. Înscriere la universităţi/facultăţi

11. Anunţarea schimbării de domiciliu (schimbarea adresei)

12. Servicii legate de sănătate (consultanţă interactivă referitoare la disponibilitatea

serviciilor în diferite spitale, programări pentru consultaţii)


Pagina 54 din 85

Tabel 2. Lista serviciilor publice de bază pentru mediul de afaceri propuse pentru evaluare

Nr. crt. Servicii publice pentru mediul de afaceri

1. Contribuţie socială pentru angajaţi

2. Taxe ale companiei: declarare, notificare

3. TVA: declarare, notificare

4. Înmatricularea unei noi companii

5. Transmiterea de date către oficiile de statistică

6. Declaraţii vamale

7. Permise legate de protecţia mediului

8. Achiziţii publice


Pagina 55 din 85

5. SCURT ISTORIC AL IMPLEMENTĂRII E-GUVERNĂRII ÎN ROMÂNIA

După cum este cunoscut şi după cum a fost stabilit în capitolele anterioare, e-

Guvernarea înseamnă oferirea de servicii publice în format electronic pentru cetăţeni şi

mediul de afaceri. Asigurarea disponibilităţii permanente a informaţiilor publice prin Internet

a reprezentat întotdeauna și reprezintă în continuare una din Priorit ăţile Guvernului

României.

Oferirea de servicii publice în format electronic reprezintă o alternativă mai eficientă şi

mai ieftină, care permite Guvernului să fie mai aproape de cetăţeni şi să-şi adapteze

serviciile conform cerinţelor acestora. În consecinţă, site-urile ministeriale facilitează

accesul direct la informaţii publice sau la angajaţii diferitelor departamente.

Strategia de e-Guvernare a României include o combinaţie a următoarelor elemente:

• încurajarea competiţiei pe piaţa de telecomunicaţii;

• transformarea guvernului prin intermediul tehnologiei informaţiei şi a “e-business”;

• realizarea achiziţiilor publice în format electronic;

• atragerea investiţiilor în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei17

e-Guvernarea necesită un nivel adecvat de securitate şi protecţie a datelor cu caracter

personal, precum şi o infrastructură dezvoltată de comunicaţii şi tehnologia informaţiei.

.

Pentru modernizarea procesului de guvernare prin mijloace electronice, cunoscută sub denumirea de “e-Guvernare”, România a participat la programul comunitar IDA

(Interchange Data between Administrations)18, încă din perioada de pre-aderare la UE

(1993-2000)19

Implementarea conceptului de “e-Guvernare” s-a bazat şi se bazează pe existenţa unor

infrastructuri adecvate de tip informaţional, instituţional şi tehnologic, de cadru legislativ

.

17 Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informaţiei, e-Guvernare: de la concept la realitate, Guvernul României,

România în Societatea Informaţională, Bucureşti, Decembrie 2001; 18Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informaţiei, e-Guvernare: de la concept la realitate, Guvernul României,

România în Societatea Informaţională, București, decembrie 2001. 19 http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/index_ro.htm;

http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/index_ro.htm�


Pagina 56 din 85

compatibil, de resurse umane pregătite corespunzător şi nu în ultimul rând, de o gândire

strategică şi de coordonare.

5.1. Lista selectivă a legislației naționale pentru e-Guvernare

În ceea ce priveşte cadrul legislativ naţional, pe lângă pachetul de legi iniţiat în anul

2001 de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) – dar

neexcluzând-ul pe acesta, enumerăm în cele ce urmează o parte din legislația națională 20

• HOTĂRÂRE nr. 922 din 1 septembrie 2010 privind organizarea şi funcţionarea

Punctului de contact unic electronic;

privind e-Guvernarea:

• LEGE nr. 68 din 16 aprilie 2010 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a

furniza servicii în România;

• HOTĂRÂRE nr. 1439 din 18 noiembrie 2009 privind înființarea Centrului Național de

Management pentru Societatea Informaţională şi a Centrului Naţional „România Digitală”;

• HOTĂRÂRE nr. 862 din 22 iulie 2009 privind modificarea și completarea Hotărârii

Guvernului nr. 1085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind

unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a

funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, referitoare

la implementarea Sistemului Electronic Naţional;

• ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 49 din 01 iunie 2009 privind libertatea de stabilire a

prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România;

• LEGE nr. 506 din 17 noiembrie 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal

şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice;

• HOTĂRÂRE nr. 1085 din 11 septembrie 2003 pentru aplicarea unor prevederi ale

Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în

exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,

prevenirea şi sancţionarea corupţiei, referitoare la implementarea Sistemului

Electronic Naţional;

20 http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc.html;

http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc.html�


Pagina 57 din 85

• HOTĂRÂRE nr. 542 din 17 mai 2003 pentru aprobarea Normelor de utilizare a

sistemului electronic de colectare a datelor statistice şi aprobarea listei cercetărilor

statistice incluse în sistemul electronic;

• HOTĂRÂRE nr. 504 din 24 aprilie 2003 pentru aprobarea Programului de aplicare a

Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în

exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,

prevenirea şi sancţionarea corupţiei;

• LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea

transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de

afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei;

• HOTĂRÂRE nr. 1308 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea Normelor

metodologice pentru aplicarea Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic;

• LEGE nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comerţul electronic – Republicare;

• HOTĂRÂRE nr. 181 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind implementarea Sistemului electronic de încasare a impozitelor şi taxelor locale;

• HOTĂRÂRE nr. 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice

de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

• HOTĂRÂRE nr. 1259 din 13 decembrie 2001 privind aprobarea Normelor tehnice şi

metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică;

• LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

• LEGE nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică.

Conform normelor de drept internaţional, normele legislative ale Uniunii Europene

primează în faţa normelor legislative naţionale.

Astfel, mai jos se vor enumera principalele Directive europene ce au stat la baza creării

normelor legislative naţionale enumerate mai sus:

• Directiva 1999/93/EC privind semnătura electronică;

• Directiva 2000/31/EC privind comerțul electronic;

• Directiva 2003/98/EC privind reutilizarea informațiilor din sectorul public;

• Directiva 2006/123/EC privind serviciile în cadrul pieței interne.


Pagina 58 din 85

5.2. Cronologia implementării proceselor de e-Guvernare la nivel național în contextul aderării României la UE

Coordonarea la nivel strategic şi integrarea sistemelor informatice naţionale a fost asigurată, la nivel guvernamental, prin Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informaţiei

(GPTI) şi MCTI, începând cu anul 2001 până în momentul aderării României la UE - 2007.

Componenta G2C presupune modernizarea generalizată a serviciilor publice, care

trebuie să se concentreze pe necesităţile cetăţenilor. Pentru a fi cu adevărat eficiente,

serviciile publice trebuie să fie disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână. Cetăţenii vor

putea interacţiona cu Guvernul de acasă, de la serviciu sau chiar în timpul deplasărilor lor.

Furnizarea serviciilor guvernamentale se va face în continuare pe mai multe canale,

atât în mod tradiţional, cât şi prin mijloace electronice, pentru a permite cetăţenilor să

opteze între aceste variante.

România a întreprins demersuri pentru a crea Portalul Guvernamental, care va oferi

cetăţenilor un mod simplu, sigur şi rapid de a accesa prin Internet o întreagă gamă de

servicii publice. Acesta nu va înlocui contactul direct cu furnizorii de servicii publice. El va

oferi cetăţenilor opţiuni pentru modalitatea de a accesa serviciile guvernamentale.

Proiectele pilot lansate de MCTI în anul 2001 se încadrează în lista serviciilor publice

de bază propuse de Comunitatea Europeană şi sunt considerate absolut necesare pentru

implementarea conceptului de “e-Guvernare”.

Pentru valorificarea potenţialului oferit de “e-Guvernare” în modernizarea Administraţiei

Publice locale, Guvernul României a aprobat, în luna septembrie 2001, strategia “e-

Administraţie” care este parte integrantă a componentei G2C din “e-Guvernare”.

Tehnologia informaţiei trebuie să servească la unificarea logică dintre structurile

organizaţiilor guvernamentale (G2G). Pentru a asigura o abordare coordonată a integrării de

sisteme, instituţiile guvernamentale trebuie sa fie “gata de conectare”. Aceasta implică

dezvoltarea şi publicarea unui plan de e-Guvernare cuprinzător, care să adopte standarde

Internet deschise. În acelaşi timp, trebuie să fie definită agenda de implementare care trebuie

să fie susţinută într-o abordare de sus în jos, de la miniştri şi de la nivelul de vârf al conducerii.


Pagina 59 din 85

Acest plan va conţine elemente de infrastructură tehnică, aplicaţii on-line şi toate politicile

ce guvernează implementarea şi utilizarea tehnologiei informaţiei pentru furnizarea de servicii

publice în format electronic. Se impune dezvoltarea unei strategii de e-Guvernare care

necesită colaborarea dintre instituţii, pentru a determina în mod coerent ce este fezabil şi ce

nu este fezabil din punctul acestora de vedere.

Implementarea “e-Guvernare” presupune utilizarea unui standard pentru schimbul de

informaţii, prin intermediul căruia utilizatorii pot crea şi partaja documente ce rulează pe

orice reţea locală sau extinsă, ajutând instituţiile guvernamentale să integreze aplicaţiile

caracterizate de o mare diversitate tehnologică. De asemenea, implementarea cu succes a

“e-Guvernare” face necesară definirea unei arhitecturi coerente de aplicaţii şi a unui set

predefinit de servicii generice şi instrumente pentru dezvoltarea, implementarea şi

administrarea ulterioară a aplicaţiilor. Această arhitectură trebuie actualizată pentru a

asigura corespondenţa cu cerinţele utilizatorilor şi cu noile tehnologii care apar.

România este semnatară a declaraţiei politice de implementare a “e-Guvernare”,

agreată de miniştrii statelor membre şi ai statelor candidate, la 30 noiembrie 2001, la

Bruxelles. Prin această declaraţie, ţările semnatare au aprobat decizia realizării unui portal

European care să asigure accesul oricărui cetăţean al Europei, prin intermediul mijloacelor

electronice, la serviciile publice de bază.

Într-un studiu realizat de World Markets Research Center în luna octombrie 200121

În luna noiembrie 2001 România, împreună cu Republica Macedonia (FYROM), Albania,

Cipru şi Grecia, a semnat un Memorandum de înţelegere pentru facilitarea transferului de

informaţii şi a comunicării printr-un proiect de guvernare electronică dezvoltat la nivel regional.

, cu privire la stadiul de implementare a conceptului de “e-Guvernare”, România a obținut un

procentaj de 30,7%, faţă de SUA cu 57,2%, Franţa cu 40,1%, Germania cu 40,6%, Anglia cu

47,1% şi Suedia cu 29,4%. Criteriile după care a fost realizată această evaluare sunt: servicii

on-line, publicaţii, baze de date on-line, politici de protecţie a datelor cu caracter personal,

politici de securitate, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. De precizat, că în România

legile privind protecţia datelor cu caracter personal au fost promulgate în noiembrie 2001.

21 http://www.worldmarketsanalysis.com/e_gov_report.html ;

http://www.worldmarketsanalysis.com/e_gov_report.html�


Pagina 60 din 85

Acţiunile agreate cu ocazia semnării acestui memorandum sunt: crearea, prin mecanisme

sigure, a unei reţele digitale interguvernamentale între părţi, realizarea unui portal global pentru

toate ţările participante, cu legături către site-urile guvernamentale şi informaţiile de interes

comun, realizarea de eforturi comune în vederea implementării unei abordări unitare a

problemei documentelor electronice cu caracter administrativ de interes transnaţional,

interconectarea administraţiilor publice, crearea de site-uri pentru traduceri şi protecţia datelor.

În calitate de angajator, Guvernul îşi va putea îmbunătăţi eficienţa managementului

intern, va putea reduce costurile administrative şi va putea determina apariţia unei noi culturi

“e-Guvernare”, prin utilizarea mijloacelor electronice în comunicarea şi în tranzacţiile pe care

le derulează cu angajaţii săi, funcţionarii publici (G2E).

Pentru a implementa eficient societatea informaţională în România există o strategie

coerentă şi bine definita şi au fost realizate testări prin proiectele pilot din anul 2001, care

vor fi ulterior extinse la nivel naţional, în funcţie de decizia luata de GPTI.

Paşii întreprinşi din anul 2001 şi până în prezent, de România, nu sunt încă suficienţi

pentru realizarea obiectivelor prevăzute în planul eEurope+, dar reprezintă dovada voinţei

politice şi a capabilităţilor României de a se integra în societatea informaţională europeană. În

acest fel, România va participa activ la fluxul internaţional de informaţii.

Societatea Informaţională nu necesită doar o schimbare tehnologică, ci şi una

economică şi culturală, la nivelul mentalităţilor. Pentru a avea succes în implementarea

societăţii informaţionale, este nevoie de viziune, de utilizarea de noi tehnologii, de

angajament, de finanţări şi de un parteneriat activ între sectorul public, sectorul privat,

societatea civilă şi mediul academic.

În acest proces de dezvoltare, România are nevoie de întregul sprijin politic și economic

pe care Comunitatea Europeană îl poate acorda.

5.3. Agenda Digitală pentru România

Viziunea Ministerului pentru Societatea Informaționa lă – autoritatea guvernamentală

responsabilă cu implementarea Agendei Digitale în România - include creșterea informatizării

serviciilor publice, cu scopul creșterii transparenței și implementarea tehnologiilor de tip Cloud


Pagina 61 din 85

Computing pentru eficientizarea activității și reducerea costurilor, conducând în mod direct la

creșterea competitivității economice a României.

De asemenea, o țintă importantă pentru România vizează realizarea interoperabilității

între sistemele informatice. Această nevoie are implicați i atât orizontale, în cadrul

administrației publice, cât și sectoriale, privind în principal sectorul educațional, de sănătate

și cultură. Interoperabilitatea sistemelor informatice la nivel național conduce la eficientizare

din punct de vedere economic, în timp ce interoperabilitatea sistemelor informatice la nivel

regional conduce la eficientizarea comunicării și coordonării acestor sisteme, la asigurarea

valorii adăugate prin utilizarea de externalizări rezultate la nivel regional. La final, dar nu în

ultimul rând, se vizează creșterea accesului și gradului de utilizare al aplicațiilor de e -

Guvernare în rândul cetățenilor și al companiilor din România. Primul pas în această

direcție pentru România, este reprezentat de continuarea informatizării și a sofisticării

accesului la serviciile publice informatizate.

În vederea accesării fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2014 -2020,

Ministerului pentru Societatea Informațională, care are misiunea de a realiza politica

Guvernului în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, i-au fost impuse două

condiții ex-ante:

• realizarea Strategiei Naţionale Agenda Digitală pentru România;

• realizarea Planului Naţional NGA, ca parte componentă a strategiei.

În momentul de faţă, acestea se află postate pe site-ul ministerului22

La nivel național, România și -a asumat obiectivele Agendei Digitale Europa 2020 și

susține dezvoltarea activităților pe următorii piloni de acțiune:

pentru consultare

publică. Până în prezent au fost parcurse două etape de consultări cu Comisia Europeană

și se lucrează la operarea observațiilor primite. Atunci când se va ajunge la o versiune

finală, această strategie va fi aprobată prin Hotărâre a Guvernului.

DOMENIUL DE ACȚIUNE 1 – e-Guvernare, interoperabilitate, securitatea rețelelo r și

sistemelor informatice, Cloud Computing și media sociale

22 http://digitalagenda.ro/;

http://digitalagenda.ro/�


Pagina 62 din 85

Până în prezent, România a reușit să crească semnificativ gradul de utilizare a serviciilor

de e-Guvernare ajungând ca 31% din cetățenii acestei țări să utilizeze cu succes servicii

electronice de guvernare (obiectivul European pentru finalul anului 2015 fiind de 50%).

De asemenea, acțiunile României, vor urmări îmbunătățirea interoperabilității sistemelor

informatice ale instituțiilor publice, printr -o perspectivă pragmatică, orientată pe sistem și set

de date și introducerea Cloud -ului guvernamental, care presupune costuri reduse de

operare, eficiență energetică, flexibilitate în dezvoltarea de noi servicii on-line și aliniere la

standarde europene. Dezvoltarea în ariile de e-Guvernare și Cloud Computing presupune

standardizarea bazelor de date, a procedurilor de lucru și conduce implicit la un serviciu

public mai rapid și mai transparent. Îmbunătățirea serviciilor on -line va fi realizată și cu

implicarea directă a utilizatorilor finali prin mecanisme de e-participare.

• Obiectivele strategice avute în vedere:

o eficientizarea administrației publice și scăderea cheltuielilor administrației publice;

o creșterea accesului la servicii publice electronice;

o îmbunătățirea mediului de afaceri;

o îmbunătățirea guvernanței asupra implementării serviciilor publice informatizate;

o creșterea încrederii prin asigurarea securității rețelelor și sistemelor informatice.

DOMENIUL DE ACȚIUNE 2 – TIC în educație, sănătate și cultură

Competențele de tip TIC au devenit în ult imii ani esențiale procesului de învățare, odată

cu dezvoltarea tehnologiilor și implicit a produselor de tip e -learning, România făcând parte

din grupul de țări în care disciplinele de tip TIC sunt transversale.

Se au în vedere și serviciile publice cu va loare adăugată ridicată de tip e-sănătate,

precum și promovarea conținutului cultural digital național.

• Obiectivele strategice specifice acestui domeniu de acţiune sunt:

• susținerea dezvoltării de competențe TIC;

• asigurarea incluziunii sociale pentru creșt ere economică;

• susținerea procesului de învățare și gestionare a activității asistate TIC;

• dezvoltarea infrastructurii TIC și de aplicații în domeniile de interes sectorial:

educație, sănătate și cultură.


Pagina 63 din 85

DOMENIUL DE ACȚIUNE 3 – e-Commerce, TIC și cercetare-dezvoltare-inovare Piața Unică Digitală este promovată prin sporirea securității on -line, prin finanțarea

dezvoltării de platforme on-line pentru tranzacționarea bunurilor și a serviciilor, atât la nivel

național, cât și transfrontalier. Totodată, în următorii ani va fi susținută inovarea prin

produse și servicii TIC.

• Obiectivele strategice previzionate sunt:

• susținerea e-Commerce pentru realizarea creșterii economice și dezvoltarea

Pieței Unice Digitale la nivel European;

• creșterea numărului de locuri de muncă în sectorul TIC.

DOMENIUL DE ACȚIUNE 4 – Bandă largă (broadband) și infrastructura de servicii

digitale

Infrastructura de comunicații electronice are o importanță extrem de ridicată, fiindcă stă

la baza oricărei implementări de soluții TIC, a utilizării de servicii de e -Guvernare, precum și

a realizării oricărei tranzacții on-line.

Agenda Digitală a României, presupune și îmbunătățirea accesului din punctele

îndepărtate geografic pentru susținerea disponibilității la internet atât a populației

defavorizate, cât și pentru crearea posibi lității de acces și de racordare la internet a echipamentelor TIC. În acest sens, Ministerul pentru Societatea Informațională - MSI a

inițiat Proiectul Ro-NET23

Dezvoltarea de infrastructură de comunicaţii electronice şi de servicii electronice vizează în

același timp facilitarea incluziunii sociale, creșterea gradului de alfabetizare digitală și

îmbunătățirea competențelor digitale, atât prin oferirea de condiții de acces la internet și PC, cât

, în calitate de beneficiar. Prin acest proiect se urmărește

realizarea rețelelor de distribuție în zonele rurale nedeservite utilizându-se fonduri

structurale. Acest proiect a parcurs până în acest moment etapele de consultare cu

Comisia Europeană, urmând să se treacă la achiziția de servicii pentru realizarea

infrastructurii. Constituirea rețelelor de tip „back-haul”, în zone care nu sunt deservite în

prezent, va reduce costurile inițiale de investiții pentru operatorii comerciali şi îi va încuraja

în extinderea acoperirii cu reţelele proprii a acestor zone rurale defavorizate

comunicaţional, creându-se astfel, facilităţi în oferirea de servicii la preţuri accesibile.

23 http://www.mcsi.ro/Minister/Proiect-Ro-NET/Proiecte/Proiectul-Ro-NET;

http://www.mcsi.ro/Minister/Proiect-Ro-NET/Proiecte/Proiectul-Ro-NET�


Pagina 64 din 85

și prin susținerea de facilitatori ai procesului de învățare (ex. profesori, bibliotecari,

reprezentanți TIC în tele-centrele instituite în țară).

În ceea ce privește raportul dintre locuințele care au acces la internet și cele care au

acces la conexiune de tip bandă largă, în România se poate observa în 2012 că din 54%

gospodării cu acces la internet, 50% beneficiază de conexiune de tip bandă largă.

Ministerul pentru Societatea Informațională consideră că serviciile electronice și

comunicațiile electronice sunt factori decisivi pentru creșterea productivității tuturor

sectoarelor economiei, iar piața unică a comunicațiilor electronice alături de aplicațiil e de

comerț electronic și semnătura electronică este esențială pentru competitivitatea UE în

contextul economiei globale.

5.4. Analiză asupra stadiului actual al profilului digital național

Cetățenii Uniunii Europene beneficiază de servicii și rețele digitale de bază, însă,

conform analizelor, rapoartelor și studiilor efectuate 24

Astfel, pentru a remedia aceste probleme și pentru a atinge obiectivele propuse în cadrul

Agendei Digitale pentru Europa, Comisia Europeană, va adopta în decursul anului 2014 mai

multe propuneri pentru a pune în aplicare o varietate de măsuri concrete ce vor răspunde

solicitării Consiliului European de a crea „Piața Unică de Telecom”. Crearea acestui instrument

(„Piața Unică de Telecom”) va duce treptat la rezolvarea tuturor problemelor ce cauzează

astăzi obstacole în îndeplinirea obiectivelor mai sus menționate.

, prezintă un deficit în ceea ce privește

principalele și viitoarele beneficii ale așa -numitei „revoluții digitale”, din cauza problemelor

existente în cadrul pieței de telecom din Europa.

5.4.1. Piețele de broadband (internet de bandă largă) din România

În ceea ce privește disponibilitatea rețelelor de bandă largă (broadband) fixe, din

păcate, scorul României este relativ scăzut, însă în ceea ce privește disponibilitatea de acces la servicii de generație următoare - Next Generation, aceasta este mai bună decât

media UE, iar accesul la bandă largă ultra-rapidă (cel puțin 100 Mbps) este unul dintre cele

mai ridicate din UE. Totodată, România are cea mai scăzută rată de utilizare a rețelelor de

24 EU Scoreboard: Annual digital progress rankings: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-528_en.htm;

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-528_en.htm�


Pagina 65 din 85

bandă largă fixe, iar scorul privitor la accesul la rețele de bandă largă mobile rămâne unul

dintre cele mai scăzute din UE.

Astfel, în lumina celor expuse, România ar trebui să îmbunătățească și să înlesnească

accesul la rețelele de bandă largă și să promoveze în continuare investițiile în infrastructura

de bandă largă.

În 2012, 89,8% din gospodăriile din România aveau acces la rețelele de bandă largă

fixe standard - față de media UE de 95,5%. În același timp, 63,7% din gospodăriile din România au avut acces la rețele de tip Next Generation, capabile să ofere o viteză de cel

puțin 30 Mbps – față de media UE de 53,8%.

În ianuarie 2013, operatorul tradițional a avut o cotă de piață mai mică în comparație cu

media UE (28,7% față de 42,3% în UE). DSL-ul are o pondere foarte scăzută pe piața din

România (28% din totalul de abonamente de pe piață, spre deosebire de 73,8% în UE), dar

accesul la rețelele de tip Next Generation a fost răspândit la scară largă (65% fa ță de 20% în

UE). Numărul de abonamente de bandă largă fixă (considerat ca un procent din populație) a

fost de numai 16,6% (cea mai mică medie din UE), în ianuarie 2013, dar cu 1,4 puncte

procentuale mai mare decât în 2012. Cota de piață de conexiuni de mare viteză (cel puțin 30

Mbps) a fost semnificativ mai mare decât media UE (46,8% fa ță de 14,8% în UE), iar cota de

piață de conexiuni ultra-rapide (cel puțin 100 Mbps) a reprezentat 18,9% din toate

abonamentele - față de 3,4% în UE.

În ceea ce privește rețelele de internet mobile de generația a treia (HSPA), acestea au

fost disponibile pentru 96,2% din populație în 2012 (96,3% în UE). Între timp,

disponibilitatea rețelelor de internet mobile de generația a patra (LTE) s -a situat la 23,6%

din populație (26,2% în UE). Rata de utilizare (abonamentele ca procent din populație) de

bandă largă mobilă a fost de doar 27,4% în ianuarie 2013, mai jos decât media UE de

54,5%.

5.4.2. Activitatea on-line și aptitudinile digitale ale utilizatorilor din România

Economia UE a fost marcată de recesiune începând cu anul 2009 și până în prezent.

Conform ultimelor statistici furnizate de către Comisia Europeană, PIB-ul anual este prevăzut

să scadă cu 0,1% în cadrul UE și cu 0,4% în zona Euro, pe parcursul anului 2014. Șomajul


Pagina 66 din 85

este la un nivel inacceptabil în multe state membre, în special pentru tineri. Constrânse de

către gradul ridicat de îndatorare, guvernele naționale sunt presate să reducă cheltuielile

publice.

Astfel, având în vedere tabloul sumbru creionat mai sus, putem deduce că există prea

puține surse potențiale de creștere și de reducere a șomajului. Una dintre cele mai

importante surse este progresul tehnologic, incluzând aici digitizarea și adoptarea sa de

către societate.

Adoptarea TIC și adaptarea mediului de afaceri la noile tehnologii, reprezintă un factor-

cheie al competitivității pentru orice persoană fizică sau juridică. De aceea, în cele ce

urmează, vom analiza profilul digital al cetățeanului român raportat la media UE.

În 2012 rata de utilizare regulată (cel puțin o dată pe săptămână) a Internetului în

România era de 43% din totalul populației , semnificativ sub media UE de 70%. Cu toate

acestea însă, aceasta reprezintă o creștere importantă (șase (6) puncte procentuale) a ratei

de utilizare regulate față de anul 2011 și reprezintă totodată, un pas important în alinierea

României la media UE. Totuși, r atele de utilizare regulată a Internet-ului ale statelor

membre ce conduc în acest top sunt în jur de 90% și deci un continuu efort pe termen lung

este necesar pentru ca România să poată ajunge la niveluri apropiate. În plus, conform

statisticilor, se pare că 48% din populație nu a folosit niciodată Internetul, mai mult decât

dublu față de rata medie a UE de 22%, deși a existat o reducere semnificativă (de circa 6

puncte procentuale) a numărului de non-utilizatori, față de anul precedent, arătând astfel că

România înregistrează un progres bun în conectarea populației sale la rețelele de Internet .

În ceea ce privește persoanele defavorizate, rata de utilizare regulată a Internetului a

fost de 24%, cu 30 de puncte procentuale sub media UE de 54%.

29% din populația României accesează Internet-ul în fiecare zi, ceea ce demonstrează

faptul că o majoritate de 67% sunt utilizatori frecvenți. Ca și în cazul utilizatorilor obișnuiți ,

rata utilizării frecvente a crescut substanțial în ultimul an, cu cel puțin 6 puncte procentuale.

Noi date privind utilizarea mobilă a Internet-ului arată că, în România accesul la

Internet prin intermediul dispozitivelor mobile este sub media UE, după cum urmează: în

timp ce o medie de 36% din cetățenii UE au accesat Internetul departe de domiciliu sau


Pagina 67 din 85

locul de muncă în 2012, în România aceeași rată a fost de 7%. Statele membre ce conduc

clasamentul în ceea ce privește cea mai mare rată de acces mobil la Internet includ: țările

nordice, Marea Britanie și Luxemburg, cu rate cuprinse între 56% și 70%. Mai mult decât

atât, întreprinderile din România sunt, de asemenea, cu 26% sub media UE (48%), în ceea

ce privește oferirea personalului, a dispozitivelor portabile pentru accesarea Internetului

spre utilizare în interes de serviciu.

În România, cele mai populare activități on -line sunt trimiterea/primirea de email-uri

(38%), citirea/descărcarea de pe diverse site-uri de ziare/știri (34%, + 2 puncte procentuale

față de anul 2011) și găsirea de informații despre bunuri și servicii (31%, +1 punct

procentual față de anul 2011). Corespunzător cu rata de utilizare regulată a Internet -ului,

care este sub media UE, cetățenii români au, de asemenea, cea mai scăzută rată de

utilizare medie a majorității serviciilor on -line.

Pe lângă toate acestea, rapoartele relevă faptul că România prezintă un grad redus al

utilizării serviciilor de Internet banking, utilizarea Internetului pentru servicii de călătorie și de

cazare, precum și pentru vânzarea și cumpărarea on-line, ceea ce sugerează un nivel foarte

scăzut de încredere în legătură cu tranzac țiile financiare on-line.

5.4.3. Competențe digitale/Aptitudini TIC

Având în vedere faptul că doar 35% din cetățenii români au un anumit nivel de

competențe informatice, putem afirma că acest procentaj reprezintă cea mai scăzută rată

de competențe informatice din UE și este semnificativ mai mică decât media de 67%. În

plus, rata de competențe informatice, a scăzut cu aproximativ patru (4) puncte procentuale

față de anul 2011.

Analizând raportul25

25

ce prezintă distribuția competențelor TIC ca fiind de nivel „mare”,

„mijlociu” și „mic”, putem observa faptul că în România 14% din po pulație are competențe

TIC de nivel mic, procentaj similar cu media UE de 16%; totodată, ratele de calificare de tip

„mediu” (13%) și „înalt” (8%) sunt semnificativ mai mici (-12 puncte procentuale și respectiv

-18 puncte procentuale).

https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/RO%20internet%20use_0.pdf;

https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/RO%20internet%20use_0.pdf�


Pagina 68 din 85

UE suferă de un deficit de competențe profesionale în domeniul TIC și specialiștii

previzionează că până în anul 2015 vor exista aproximativ 900.000 de locuri de muncă

neocupate, în Europa, în acest domeniu. Noi date statistice relevă faptul că, deși problema

ocupării acestor posturi este existentă la nivel transfrontalier și în unele state membre situația

este stringentă, acest obstacol devenind și mai sever în alte țări.

Astfel, în România, 4% din companii au recrutat sau au încercat să recruteze specialiști

TIC în anul 2011 (conform unui studiu efectuat în anul 2012), acest procent fiind sub media

UE de 8%.

25% dintre acestea (1% din firme) au raportat diverse dificultăți de recrutare a acestui

tip de angajați.

5.4.4. e-Commerce – Comerț on-line

Gradul de adopție, de cătr e utilizatorii români, al așa -numitului fenomen e-Commerce

este deosebit de scăzut, având în vedere faptul că doar 5% din cetățenii țării au achiziționat

produse și servicii on -line în anul 2011, comparativ cu 45%, în medie, în UE. Acest

procentaj de 5% s-a păstrat constant, în România, atât pe parcursul anului 2011 cât și în

anul 2012.

Similar majorității țărilor membre UE, cetățenii României achiziționează on-line produse

și servicii de la producători/vânzători naționali, după cum urmează:

• 5% din cetățenii români au efectuat achiziții on-line de la vânzătorii naționali;

• 1% au efectuat achiziții on-line din alte țări ale UE.

Media, la nivelul UE, pentru achiziții on -line de la vânzători naționali, este de 41%,

comparativ cu 11% pentru vânzători non-naționali. Cu toate acestea, cele mai ridicate rate

de utilizare ale comerțului on-line sunt de aproape 70%, de aproape 12 ori mai mari decât

rata observată aici.

Din păcate, după cum relevă studiul efectuat, în anul 2012, România a avut unul dintre

cele mai mici procente de companii implicate în activități de e –Commerce (5%, cu 1 punct

procentual mai mult decât în anul 2011), comparativ cu media UE de 14%.

Același lucru este valabil și pentru IMM-uri: doar 5% (1 punct procentual mai mult decât

în anul 2011) din IMM-urile prezente pe piețele din România au fost implicate în activități de


Pagina 69 din 85

e-Commerce în anul 2012, în timp ce media UE, pentru același tip de activități și pentru

aceeași perioadă, a fost de 13% . 7% din companiile românești au efectuat achiziții on-line

în anul 2012 (cu două (2) puncte procentuale mai puțin !!! față de anul 2011), față de o

medie UE de 16% (19% în 2011). Totodată, se remarcă faptul că proporția, din cifra de

afaceri a întreprinderilor, realizată prin intermediul e-Commerce în anul 2011 a fost de 4%,

cu mult sub media UE de 15%.

5.5. e-Guvernare în România

Raportul sintetic al Comisiei Europene26

Astfel, după o scurtă, dar concisă introducere în profilul de țară (urmărind indicatori

precum: populația, PIB/cap de locuitor, conexiunea la broadband, rata șomajului, nr. de

companii existente pe piață, nr. de start-ups, nr. de studenți) coordonate coloristic

comparativ cu media UE27+

ce privește gradul de implementare și

maturitate al guvernării bazate pe noile tehnologii (e-Guvernare) din România, urmărește să

aducă în atenția autorităților și instituțiilor regulatoare situația actuală – “state of play” – a e-

Guvernării la nivel național.

27

Raportul prezintă varii aspecte importante ale analizei efectuate cum ar fi:

- de unde rezultă o situație negativă doar în ceea ce privește

rata șomajului, relevată a fi semnificativ mai mare decât media UE 27+ - deducem situația

la nivel real a guvernării electronice din România.

1. gradul de maturitate al implementării guvernării electronice la nivel național pe

domeniu;

2. mobilitate transfrontalieră;

3. transparență guvernamentală;

4. guvernare orientată către utilizator;

5. gradul de eficacitate al guvernării;

6. “key enablers”.

26http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/dae/document.cfm?action=display&doc_id=5567; 27 UE27+ - Statele membre UE (exceptând Croația) și țările asociate/candidate (Islanda, Norvegia, Turcia) ;

http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/dae/document.cfm?action=display&doc_id=5567�


Pagina 70 din 85

Aspectele investigate reprezintă domeniile-cheie ale implementării eficiente a e-

Guvernării, stabilite prin standardizare la nivel european. Se pot observa, astfel, domeniile

în care România a înregistrat progrese, dar și situațiile unde s -au întrunit factori ce au

determinat stagnări.

În decursul anului 2012, 37% dintre cetățenii români au utilizat Internet-ul pentru servicii

de guvernare electronică, o creștere spectaculoasă de 24 puncte procentuale față de anul

precedent, iar 4% din populație a transmis - via Internet - formulare completate către varii

instituții/autorități ale administrației publice. Din păcate însă, această analiză relevă faptul că

aceste valori sunt încă sub media UE27 de 44% - pentru utilizarea Internetului de către

cetățenii unui stat membru și respectiv 22% - pentru transmiterea de formulare completate

către instituții/autorități ale administrației publice.

De asemenea, tot în cadrul acestui studiu, considerăm demn de remarcat faptul că 63%

dintre întreprinderile românești folosesc Internetul pentru interacțiunea cu autoritățile

publice, ceea ce este (din nou) sub media UE27 de 87%.

a. „Simple Procedures On-line for Cross-border Services” („Proceduri Simple On-line pentru Serviciile Transfrontaliere”) - SPOCS

Directiva 2006/123/EC28 privind serviciile pentru piața internă, adoptată de Parlamentul

și Consiliul European pe 12 decembrie 2006, își propune să stabilească cadrul general

pentru facilitarea exercitării libere a dreptului de stabilire a furnizorilor de servicii și a

circulației serviciilor în spațiul european, cu păstrarea unei calități înalte a serviciilor

(articolul 1)29

Obiectivul Directivei serviciilor este exploatarea potențialului de creștere a pieței

serviciilor în Europa prin îndepărtarea barierelor legale și administrative, care pot sta în

calea dezvoltării acestui sector. Măsurile de simplificare prevăzute de Directiva serviciilor

.

28 Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul

pieţei interne, JO L 376, 27.12.2006. 29 Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul

pieţei interne, JO L 376, 27.12.2006.


Pagina 71 din 85

au ca scop creșterea transparenței serviciilor furnizate pe piața unică europeană, atât

pentru IMM-uri, cât și pentru cetățeni.

Implementarea Directivei serviciilor presupune crearea unor Puncte de Contact Unice

(PCU) la nivelul fiecărei țări membre. Aceste PCU acționează ca noduri intermed iare între

furnizorii de servicii și administrațiile publice naționale. Scopul principal al acestor “ghișee

unice” este acoperirea următoarelor două func ții:

• diseminarea informației;

• gestiunea scenariilor pentru managementul și procesarea solicitărilor.

Proiectul SPOCS a fost un proiect la scară largă (Large Scale Project – LSP) co-

finanțat de Comisia Europeană prin “Programul de sprijinire a politicii în domeniul

tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor 30

Proiectul SPOCS a început în anul 2009 și s -a derulat până la sfârșitul anului 2012.

Consorțiul acestui proiect a fost format din parteneri din 16 țări membre. Din România a

participat în proiect, începând cu anul 2011, Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în

Informatică – ICI București.

, care încurajează inovarea şi competitivitatea

prin extinderea utilizării TIC şi prin optimizarea valorificării acestora în rândul cetăţenilor,

întreprinderilor şi administraţiilor publice”. Acest program a dispus de un buget de peste 3,6

miliarde euro pentru perioada 2007 - 2013.

SPOCS a dezvoltat în diferite țări membre mai multe inițiative de implementare de e -

Servicii prin PCU. Un pilot de succes este procedura de deschidere a unei afaceri – în

speță o agenție de turism – în cadrul acestui exercițiu -pilot, Austria a obținut rezultate foarte

bune. La inițiativa de pilotare s -au aliat Grecia, Lituania, Polonia și Malta. Astfel, cu ajutorul

acestui proiect implementat în România, orice agent de turism român își va putea deschide

o sucursală sau chiar o nouă afacere în Austria – spre exemplu, dar în același timp, orice

întreprinzător austriac va putea face același lucru în România.

Echipa de dezvoltare a proiectului SPOCS, din cadrul Institutului Național de Cercetare -

Dezvoltare în Informatică – ICI București, și -a propus să implementeze pilotul acestui

30 http://ec.europa.eu/information_society/activities/ict_psp/index_en.htm;

http://ec.europa.eu/information_society/activities/ict_psp/index_en.htm�


Pagina 72 din 85

proiect pe platforma națională ce aparține PCU 31

Avantajele directe ale implementării rezultatelor acestui proiect sunt:

din România, având în vedere faptul că

această abordare este conformă cu cerințele Uniunii Europene.

• alinierea României la Directiva Serviciilor (123/2006);

• vizibilitate la nivel european;

• accesul oricărui cetățean la PCU-ul național – cerință solicitată de CE;

• posibilitatea de a oferi un exemplu cu rezultate internaționale în ceea ce privește

domeniul e-Serviciilor;

• posibilitatea conectării PCU-ului național cu alte PCU-uri din Uniunea Europeană.

Scurt istoric și stadiul actual al implementării SPOCS în România

ICI București a participat activ la dezvoltarea tuturor componentelor tehnice ale

proiectului SPOCS care să poată conduce la atingerea obiectivelor acestuia.

Astfel, la începutul anului 2012, ICI București a fost solicitat de către Consorțiul SPOCS

pentru includerea României printre țările care pilotează infrastructura și serviciile dezvolt ate

în cadrul proiectului.

Pilotul a constat în principal în furnizarea prin PCU a serviciului de înregistrare pentru

furnizarea de servicii în România a oricărui agent de turism autorizat într-o țară membră UE. Pilotul a fost implementat în colaborare cu Centrul Național „România Digitală” (CNRD)

– actualmente Agenția pentru Agenda Digitală a României (AADR) - care operează PCU și

cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) care acordă licențele pentru

furnizarea serviciilor de turism în România.

Dificultățile principale ale acestui pilot au fost generate de stadiul incipient al PCU (în

perioada 2011 - nov. 2012) și de procedurile administrative relativ complicate.

Astfel, accelerarea implementării acestui pilot în România a presupus realizarea unor

pași foarte importanți, printre care:

1. Definirea completă în cadrul PCU a procedurii de acordare a licenței de turism și

activarea conexiunii MDRT la PCU.

31 http://www.edirect.e-guvernare.ro/PISEGWeb/PISEGPortal.portal;

http://www.edirect.e-guvernare.ro/PISEGWeb/PISEGPortal.portal�


Pagina 73 din 85

2. Aprobarea unor reglementări care să simplifice procedura de acordare a licenței de

turism pentru agenți autorizați într -o țară membră și care să permită derularea on-

line (sau cu precădere on-line) a acestei proceduri.

3. Luarea unor măsuri pentru recunoașterea semnăturilor electronice emise de

autorități de certificare din țările membre. 4. Realizarea pașilor necesari pentru conectarea la PCU a Oficiului Național al

Registrului Comerțului – ONRC - (pentru agenții de turism din țările membre care

doresc să își deschidă o filială în România).

5. Adaptarea și interconectarea modulelor software dezvoltate în cadrul proiectului

SPOCS cu platforma software pe care funcționează PCU.

Coordonatorii pachetului de lucru 5 (WP5) – „Pilotare” din cadrul SPOCS au recomandat

ca exercițiul implementării acestui serviciu în România să fie tratat în așa fel încât să

servească drept model pentru celelalte țări membre sau asociate care sunt în aceeași situație

cu România în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice electronice.

În continuare, în afara derulării acestui pilot, ICI Bucure ști a participat în cadrul SPOCS la

dezvoltarea unor module software, în special în pachetele de lucru 1 și 4 (WP1 -WP4). În

cadrul acestui pachet de lucru, ICI București a înregistrat cele mai semnificative succese,

având în vedere aprecierile pozitive obținute de la coordonatorii de pachet – specialiștii din

cadrul Ministerului Economiei din Olanda (MINEZ).

Proiectul SPOCS a beneficiat de o prelungire de 6 luni (01.06.2012 – 31.12.2012),

perioadă în care conducerea pachetelor de dezvoltare a solu țiilor software - WP1-WP4 – a fost

preluată de specialiștii din cadrul ICI București, la cererea expresă a colegilor din cadrul

MINEZ. Cererea s-a bazat pe aprecierile întregului consor țiu la adresa muncii colegilor din ICI

și pe gradul de încredere ridicat ce l-au prezentat programatorii din cadrul institu ției române.

Astfel, o dată cu finalizarea proiectului, se poate afirma că următoarele obiective au fost

îndeplinite:

• implementarea Directivei Serviciilor în România și alinierea la legislația europeană;

• vizibilitatea României la nivel european ca membru de proiect PSL (nu toate țările

membre ale UE sunt membre ale acestei serii de proiecte);


Pagina 74 din 85

• vizibilitatea ICI București la nivel european ca instituție conducătoare din partea

României a proiectului;

• conectarea PCU România la rețeaua PCU din UE și crearea procedurilor

administrative necesare pentru ca orice antreprenor din UE să își poată deschide o

sucursală în România și invers => îndeplinirea exercițiului -pilot;

• vizibilitatea României, a ICI București, a AADR și a MCSI la nivel european prin

editarea unui articol publicat în cadrul blog-ului oficial al Comisiei Europene privind

Agenda Digitală – Digital Agenda for Europe Blog32

b. “European Simple Electronic Networked Services” (“Servicii Europene Simple Electronice Conectate”) - e-SENS

. Articolul descrie povestea de

succes a României în ceea ce privește implementarea pilotului , prezintă aspecte

deosebit de importante ce demonstrează sustenabilitatea SPOCS – existența

procedurilor în cadrul PCU chiar și după terminarea proiectului și a fost scris la

cererea expresă a Comisiei Europene reprezentată prin Dl. Serge Novaretti – ofițer de proiect al e-SENS.

Proiectul e-SENS – European Simple Electronic Network Services - supranumit “mother

LSP”, reprezintă continuarea firească a celor cinci proiecte la scară largă (LSP) co-finanțate

de către Comisia Europeană și descrise anterior:

• SPOCS – Simple Procedures On-line for Cross-border Services;

• e-CODEX – e-justice Communication via On-line Data EXchage;

• epSOS - European Patients – Smart Open Services;

• PEPPOL – Pan-European Procurement On-Line;

• STORK - Secure IdenTity AcrOss BoRders LinKed.

e-SENS se desfășoară în perioada 01.04.2013 – 31.03.2016 și este coordonat de către

Ministerul de Justiție al landului Nordrhein -Westphalia (Germania) , iar consorțiul cuprinde

instituții publice din peste 16 state membre UE.

Proiectul are ca bază de pornire rezultatele celor cinci proiecte LSP. Astfel, cu e-SENS

se va asigura un înalt grad de maturizare și perfecționare al building blocks-urilor (soluții 32 https://ec.europa.eu/digital-agenda/blog/;

https://ec.europa.eu/digital-agenda/blog/�


Pagina 75 din 85

software în domenii precum e-Business, e-Health, etc.) deja dezvoltate până în prezent. Totodată, prin e-SENS se vor introduce și noi domenii de cercetare precum: Business life-

cycle, Semantics, Processes and Documents, etc.

Combinația de tehnologii noi, specificații deschise, arhitecturi inovatoare și

disponibilitatea informațiilor din sectorul public va putea oferi beneficii cetățenilor, utilizând

un număr mic de resurse.

Astfel, proiectul are ca obiective principale:

• alinierea tehnică cu LSP-urile anterioare;

• consolidarea și extinderea building blocks-urilor;

• dezvoltarea infrastructurii pentru servicii publice interoperabile.

Pachetele de lucru sunt structurate într-un mod în care volumul de muncă din cadrul

unui pachet să fie gestionat din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, având coerență și consistență. Prin urmare, proiectul e-SENS este divizat în șase pachete de lucru de bază:

• WP1 - Management de proiect (Coordonare Generală, Gestionarea administrativă și

juridică);

• WP2 - Comunicare și Marketing;

• WP3 - Sustenabilitate și eGuvernare pe termen lung;

• WP4 - Centrul de expertiză a proiectelor juridice;

• WP5 – Pilotarea (un pilot dezvoltat în cadrul proiectului);

• WP6 - Livrarea building blocks-urilor.

e-SENS reprezintă un pas necesar pentru deblocarea potențialului serviciilor

transfrontaliere și pentru a defini standardele specifice acestor servicii.

Pilotul proiectului își propune să realizeze:

1. îmbunătățirea securității tehnice atunci când se fac afaceri la nivel național și

transfrontalier, deschizând calea către depășirea obstacolelor juridice în Europa;

2. îmbunătățirea eficienței și eficacității generale care să conducă la mai multe servicii de tip self-service pentru utilizator, având ca rezultat o guvernare eficientă;

3. facilitarea posibilității de a derula afaceri în străinătate sau de a beneficia de servicii

din altă țară decât cea de origine;


Pagina 76 din 85

4. sprijinirea cetățenilor atunci când călătoresc pentru turism, sau pentru a lucra în altă

țară.

Toate statele membre și țările asociate UE din cadrul proiectului vor avea responsabilitatea deosebită de a comunica mesajul e-SENS responsabililor guvernamentali și locali, iar

consorțiul european va continua să învețe din experiența statelor membre și a țărilor asociate

pentru a asigura reutilizarea celor mai bune practici naționale.

Stadiul actual al implementării e-SENS în România România este reprezentată de către ICI București în cadrul e-SENS, iar instituția

este implicată în toate pachetele de lucru cu accent pe pachetul WP6, sub-pachetul WP6.2 – e-Documents – pe care specialiștii români îl și coordonează.

Totodată, ICI București este foarte activ în cadrul pachetului WP3, unde specialiștii

sunt implicați în crearea și dezvoltarea unei soluții cât mai eficiente pentru sustenabilitatea

proiectului chiar și după ce acesta se va fi încheiat.

În aceeași măsură, membrii echipei române a proiectului sunt implicați în pachetul de

lucru 2 (WP2) – Diseminare și Comunicare, având în vedere faptul că orice realizare a

proiectului trebuie să fie diseminată la nivel (cel puțin) european pentru a putea fi re-utilizată în

sistem open-source. Astfel, una din realizările echipei de diseminare a e-SENS din cadrul ICI

București, a fost participarea la numeroase târguri de profil din UE, în cadrul cărora s-au

prezentat soluțiile software și rezultatele proiectului.


Pagina 77 din 85

6. CONCLUZII ȘI DIREC ȚII VIITOARE DE CERCETARE LA NIVELUL UE

6.1. Concluzii

Având în vedere cele expuse în capitolele anterioare se poate afirma că deși România

nu are un nivel de implementare al guvernării electronice foarte performant, totuși

implementarea serviciilor electronice la nivelul administrației publice centrale este inițiată,

iar un rol foarte important în cadrul acestui demers îl constituie participarea în proiectele

europene ce au avut și au ca scop cercetare în domeniul menționat.

Ca o urmare firească a implicării României în cadrul proiectelor europene, Ministerul

Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională a lansat Programul Sectorial “Agenda

Digitală pentru România” în cadrul căruia se finanțează proiecte ce abordează marile teme

ale documentului cadru menț ionat, cum ar fi: Big Data, servicii publice electronice, etc.

Astfel, proiectul „eGuvernare şi Interoperabilitate: Propuneri de soluţii în

implementarea Cadrului European de Interoperabilitate la nivel naţional - exemple de bune practici în Statele Membre ale Uniunii Europene” își propune în cadrul primei

etape de realizare atât o radiografiere a situației actuale a serviciilor publice electronice la

nivelul UE (inclusiv România) cît și diseminarea rezultatelor raportului de cercetare prin

crearea website-ului aferent proiectului.

Website-ul proiectului poate fi accesat la adresa www.interegov.ro și conține

informații de interes public cu privire la proiectul menționat și informații detaliate ce privesc

îndeplinirea obiectivelor primei etape.

De asemenea, site-ul conține informații importante referitoare la Cadrul European de

Interoperabilitate, stadiul actual al serviciilor publice electronice din România dar și

contextul european al e-Guvernării.

http://www.interegov.ro/�


Pagina 78 din 85

Figura 2. Capturi de ecran - website-ul proiectului;

Sursă: www.interegov.ro

6.2. Direcții viitoare de cercetare la nivelul Uniunii Europene

6.2.1. „Connecting Europe Facility – CEF” reprezintă următorul pas în construirea

Pieței Digitale Unice a Uniunii Europene, prin propunerea Comisiei Europene ce a definit

CEF ca fiind unul dintre cele mai importante elemente ale Programului Cadru Financiar

Multianual 2014-2020 (cunoscut și ca Horizon2020).

Perspectiva de conectare UE la internet de mare viteză în bandă largă (“broadband”) și

accesul la infrastructurile de servicii digitale, reprezintă pietrele de temelie ale unei piețe

unice moderne care să permită creșterea comunicării între statele membre, a serviciilor și


Pagina 79 din 85

afacerilor, permițând astfel pieț elor noi (aflate încă în dezvoltare), cum ar fi “cloud

computing”, „internetul obiectelor” (IoT – „Internet of Things”) sau aplicațiilor de tip „ big

data” să își exploateze întregul lor potențial.

Prin urmare, mecanismul ”Connectig Europe Facility” - CEF Digital este ancorat în

Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, care a

clasat infrastructurile digitale în prim-planul celei mai importante inițiative a revoluției

digitale: Agenda digitală pentru Europa (ADE).

CEF Digital dispune de un buget de 1,14 miliarde de euro, din care 170 de milioane de

euro sunt alocate activităților de bandă largă, în timp ce 970 milioane de euro sunt dedicate pentru infrastructurile de servicii digitale (ISD), furnizarea de servicii transfrontaliere în rețea

pentru cetățeni, întreprinderi și administrații publice.

În contextul Europe Infrastructure Package33

• îmbunătăți competitivitatea economiei europene, în special a întreprinderilor mici și

mijlocii (IMM);

, Comisia Europeană a propus pentru prima

dată, o serie de orientări ce cuprind obiectivele și prioritățil e pentru rețelele în bandă largă și

pentru infrastructurile de servicii digitale în domeniul telecomunicațiilor. Orientările menționate,

identifică proiecte de interes comun pentru dezvoltarea infrastructurilor de servicii digitale (ISD)

și rețele de bandă largă de mare viteză, cu scopul de a:

• favoriza interconectarea și interoperabilitatea rețelelor naționale;

• accesul la astfel de rețele.

Prin intermediul ADE, UE și-a fixat obiective ambițioase pentru broadband până în anul

2020, iar CEF este dedicat pentru a stimula și sprijini proiecte de interes comun pentru

implementarea și operarea infrastructurilor de servicii digitale (ISD).

6.2.2. Infrastructurile de servicii digitale – ISD

Concret, când ne referim la ISD-uri (așa cum se poate observa și din Fig. 2), vorbim

despre modulele software create, dezvoltate și îmbunătățite în cadrul proiectelor LSP

(SPOCS, STORK, STORK 2.0, PEPPOL, epSOS, e-CODEX și e -SENS) pe parcursul a

33 https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/europe-infrastructure-package;

https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/europe-infrastructure-package�


Pagina 80 din 85

aproximativ opt ani (2009-2016). În esență, aceste module software (e -Delivery, e-ID, e-

Signature, e-Safe, e-Documents și Semantics) au fost maturate și îmbunătățite în mod

constant în cadrul e-SENS și de altfel, create în mod special și vizionar pentru a reprezenta

baza (pietrele de temelie) pentru CEF.

Imaginea de ansamblu a acestei componente a Pieței Unice Digitale este:

Figura 3. Imaginea de ansamblu a ISD-urilor

ISD vor facilita interacțiunea transfrontalieră și trans -sectorială între administrațiile

publice europene. Acest lucru, la rândul său, va permite furnizarea de servicii esențiale

pentru întreprinderi și cetățeni în diverse domenii, cum ar identificarea electronică și

achizițiile publice, precum și serviciile de sănătate interoperabile.

Proiectele vor fi centrate ferm pe implementarea unui număr relativ mic de infrastructuri

trans-europene bazate pe soluții tehnice și organizatorice mature și care vizează sprijinirea

schimburilor și colaborării cu și în cadrul sectorului public din întreaga UE.

Componenta de bandă largă a programului urmărește să contribuie la realizarea

obiectivelor Agendei Digitale printre care și conectarea tuturor gospodăriilor europene la

internet de 30 de megabiți pe secundă până în 2020 și conectarea /abonarea a cel puțin

50% din gospodării la internet de peste 100 de megabiți pe secundă în același orizont de

timp - 2020. Având în vedere aceste obiective, CEF are ca scop facilitarea unui flux eficient

de investiții private și publice pentru a stimula i mplementarea și modernizarea rețelelor de

bandă largă.

În ceea ce privește cadrul financiar multianual (2014-2020), cel pu țin 15% din bugetul CEF

va fi alocat pentru broadband, iar cel puțin o treime din proiectele de bandă largă ce vor fi

sprijinite financiar în cadrul CEF, vor beneficia de viteze de peste 100 Mbps.

CEF Telecom este implementat prin programul cadru de finanțare multianuală,

identificând prioritățile și acțiunile care urmează să fie lansate în cursul anului.

Oportunitățile de finanțare din cadrul Horizon2020 pentru anul 2014 au fost lansate și


Pagina 81 din 85

implementate deja și singura oportunitate de finanțare încă disponibilă în acest moment este cea referitoare la ISD-urile pentru identificare și autentificare electronică – e-ID.

Programul cadru de finanțare multianuală pentru anul 2015 a fost adoptat în noiembrie

2014. Activitățile sunt implementate fie prin anunț public pentru achiziții pre-comerciale fie

prin anunț public pentru propuneri. Majoritatea informațiilor specifice ace stor tipuri de

anunțuri se găsesc în cadrul Portalului Participanților la Proiectele finanțate de către

Comisia Europeană la adresa:

http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/home.html.

Anumite componente inițiale ce implementează ISD -uri au fost deja dezvoltate și pot fi

refolosite, întrucât acesta a fost, de altfel, și scopul principal al acestor demersuri:

reutilizarea modulelor software create. Acestea sunt modulele software pentru celelalte

ISD-uri și pot fi utilizate de către orice stakeholder ce are nevoie să inițieze servicii digitale

transfrontaliere. Totodată, pentru a veni în întâmpinarea utilizatorilor, aceste module

software reutilizabile sunt disponibile și listate în cadrul catalogului de servicii digitale

reutilizabile ce se găsește on-line la adresa:

https://joinup.ec.europa.eu/community/cef/home.

http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/home.html�

https://joinup.ec.europa.eu/community/cef/home�


Pagina 82 din 85

BIBLIOGRAFIE

A. CĂRȚI

1. BANCIU D., e-Taxe prin InfoChioşc – Plata taxelor şi impozitelor prin sisteme electronice. Bucureşti: Editura Tehnică, 2002.

2. BANCIU D.; MANDA C.; MANDA C. C.; Administraţia publică şi cetăţeanul: autorităţi,

servicii, informaţie publică, Bucureşti: Editura Tehnică, 1997.

3. BANCIU D.; NICA D., Le gouvernement electronique. Concepts appliques en Roumanie. Bucureşti: Editura Tehnică, 2005.

B. STUDII ȘI ARTICOLE 4. ***, Borderless eGovernment services for Europeans: 6th European Ministerial

Conference. In: Research*eu. Focus magazine, No. 12, “build, connect, grow”

Edition, Luxembourg, February 2012, ISSN: 1831-1903.

5. ***, Cele 16 inițiative ale CE pentru Piața Unică Digitală a e-Uniunii. În Comunicații

Mobile. Revista afacerilor telecom @ Mobile Media, Ediția 131, București, aprilie-mai

2015, ISSN: 1454-6949. 6. ***, e-CODEX: making access to justice easier across borders. In: Research*eu.

Focus magazine, No. 12, “build, connect, grow” Edition, Luxembourg, February

2012, ISSN: 1831-1903.

7. ***, eGovernment and the Digital Agenda for Europe. In: Research*eu. Focus

magazine, No. 12, “build, connect, grow” Edition, Luxembourg, February 2012,

ISSN: 1831-1903. 8. ***, e-Government Interoperability: Guide. United Nations Development Programme

with the support of IBM, ORACLE, ISBN: 978-974-13-1616-8. 9. ***, epSOS: better access to healthcare abroad. In: Research*eu. Focus magazine,

No. 12, “build, connect, grow” Edition, Luxembourg, February 2012, ISSN: 1831-

1903.

10. ***, European e-Government and the Large Scale Pilot Projects implementing cross-

border public services. In: Research*eu. Focus magazine, No. 12, “build, connect,

grow” Edition, Luxembourg, February 2012, ISSN: 1831-1903.


Pagina 83 din 85

11. ***, Funding the eGovernment Large Scale Pilot Projects. In: Research*eu. Focus


ISSN: 1831-1903. 12. ***, Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informaţiei, e-Guvernare: de la concept

la realitate, Guvernul României, România în Societatea Informaţională, Bucureşti,

Decembrie 2001;

13. ***, PEPPOL: saving money, helping small businesses. In: Research*eu. Focus


ISSN: 1831-1903. 14. ***, Piața Unică Digitală – următoarea provocare pentru europeni. În: Comunicații

Mobile. Revista afacerilor telecom @ Mobile Media, Ediția 127, București, august -

septembrie 2014, ISSN: 1454-6949.

15. ***, SPOCS: taking down digital barriers to cross-border business. In: Research*eu.

Focus magazine, No. 12, “build, connect, grow” Edition, Luxembourg, February

2012, ISSN: 1831-1903. 16. ***, STORK: making life easier, public services more secure. In: Research*eu. Focus


ISSN: 1831-1903.

17. ***, Study – „Survey of Schools, ICT and Education” (SMART 2010/0039).

18. ***, Study "Impact Assessment for Legislation on Mutual Recognition and

Acceptance of e-Identification and Authentication across Borders" (SMART

2011/0075).

19. ***, Towards the „Future Internet”, experiment by experiment. In: Research*eu.

Results magazine, No. 19, Luxembourg, February 2013, ISSN: 1831-9947.

20. BANCIU D., e-Romania – structura informaţională pentru procesul de guvernare. La:

Conferinţa IDG România „e-Guvernare – perspective şi necesităţi”, Ediţia a II-a,

Bucureşti 30 Septembrie 2009. 21. BANCIU D., Info-chioşc: prima punere în practică a conceptului de e-Guvernare. În:

PC World, nr. 5, pag. 66-67, București, 2002.

http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=8489�




Pagina 84 din 85

22. BANCIU D.; MANDA C., Strategia de realizare a unui sistem de informare în

administraţie, În: Tribuna Economică, Economie şi Administraţie Locală, nr.7, pag. 3-

5, București, 1996. 23. SANDU L., “Ce schimbări poate produce Agenda Digitală pentru România”. În:

Market Watch, nr. 176/15 iunie-15 iulie 2015, ISSN: 1582-7232. C. RESURSE WEB

24. “A framework for measuring national e-Readiness” [on-line]. Disponibil la: http://ict4d.dk/uploads/general/A-Framework-for-Measuring-Natonal-EReadiness.pdf.

25. Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie

2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne, JO L 376, 27.12.2006 [on-line]. Disponibil la:

http://eurlex.europa.eu/legalcontent/RO/ALL/;ELX_SESSIONID=6YqLJPcXbg2L4gN6H9zw

WJggJLk0bj87J0psvw7GDKNyvNpl7t1n!1607080604?uri=CELEX:32006L0123.

26. epSOS Extension Phase Services [on-line]. Disponibil la:

http://www.epsos.eu/epsos-services/extension-phase-services.html.

27. European Union/Commission Smart City/Urban Europe 2020 Strategies in Romania

[on-line]. Disponibil la: http://www.connectedcity.ro/blog.php?f=10#.

28. Final Report - Study on Analysis of the Needs for Cross-Border Services and

Assessment of the Organisational, Legal, Technical and Semantic Barriers (SMART

2011/0074) [on-line]. Disponibil la: https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/final-report-study-analysis-needs-cross-border-

services-and-assessment-organisational-legal;

29. Ministerial Declaration on eGuvernare approved unanimously in Malmö, Sweden, on 18

November 2009 [on-line]. Disponibil la: https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/ministerial-declaration-on-

eGuvernare-malmo.pdf;

30. Participation to the EU-funded Seventh Framework Programme for Research (FP7) in

ICT [on-line]. Disponibil la: https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/scoreboard/romania#participation-to-the-eu-funded-

seventh-framework-p;

31. PCU România [on-line]. Disponibil la: http://www.edirect.e-guvernare.ro/PISEGWeb/PISEGPortal.portal.

http://ict4d.dk/uploads/general/A-Framework-for-Measuring-Natonal-EReadiness.pdf�

http://eurlex.europa.eu/legalcontent/RO/ALL/;ELX_SESSIONID=6YqLJPcXbg2L4gN6H9zwWJggJLk0bj87J0psvw7GDKNyvNpl7t1n!1607080604?uri=CELEX:32006L0123�

http://eurlex.europa.eu/legalcontent/RO/ALL/;ELX_SESSIONID=6YqLJPcXbg2L4gN6H9zwWJggJLk0bj87J0psvw7GDKNyvNpl7t1n!1607080604?uri=CELEX:32006L0123�

http://www.epsos.eu/epsos-services/extension-phase-services.html�

http://www.connectedcity.ro/blog.php?f=10�



https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/ministerial-declaration-on-eGuvernare-malmo.pdf�

https://ec.europa.eu/digital-agenda/sites/digital-agenda/files/ministerial-declaration-on-eGuvernare-malmo.pdf�

https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/scoreboard/romania#participation-to-the-eu-funded-seventh-framework-p�

https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/scoreboard/romania#participation-to-the-eu-funded-seventh-framework-p�

http://www.edirect.e-guvernare.ro/PISEGWeb/PISEGPortal.portal�


Pagina 85 din 85

32. Programul CIP ICT PSP [on-line]. Disponibil la: http://ec.europa.eu/information_society/activities/ict_psp/about/index_en.htm.

33. Raportul de Competitivitate Globală 2003-2004 [on-line]. Disponibil la: http://www.food-mac.com/index.php?option=com_content&view=article&id=207:emforum-

2003&catid=66:competitiveness-archive&Itemid=99.

34. Romania e-Guvernment State of Play Factsheet [on-line]. Disponibil la: http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/dae/document.cfm?action=display&doc

_id=5567.

35. Site-ul Agendei Digitale pentru România (ADR) [on-line]. Disponibil la: http://digitalagenda.ro/.

36. Site-ul Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR) [on -line]. Disponibil la: http://www.aadr.ro/.

37. Site-ul oficial al Comisiei Europene pentru Strategia Europa 2020 [on-line]. Disponibil

la: http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm.

38. Site-ul Organizației Digital Governance [on-line]. Disponibil la: http://www.digitalgovernance.org/.

39. Site-ul Ministerului pentru Societatea Informațională – MSINF [on-line]. Disponibil la: http://www.mcsi.ro/.

40. ***, Simple Procedures On-line for Cross-border Services – digital barriers taken

down [on-line]. Disponibil la: https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/simple-procedures-

on-line-cross-border-services-%E2%80%93-digital-barriers-taken-down.

41. Studiu CE asupra necesității implementării unei serii de servicii electronice de

încredere la nivelul UE (eSignature, e-ID, etc.) [on-line]. Disponibil la: https://ec.europa.eu/digital-agenda/node/6806;

https://ec.europa.eu/digitalagenda/node/50812.

42. The European eGuvernare Action Plan 2011-2015 Harnessing ICT to promote

smart, sustainable & innovative Government [on-line]. Disponibil la: http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0743:FIN:EN:PDF

43. ***,UE și România [on-line]. Disponibil la: http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/index_ro.htm.

http://ec.europa.eu/information_society/activities/ict_psp/about/index_en.htm�

http://www.food-mac.com/index.php?option=com_content&view=article&id=207:emforum-2003&catid=66:competitiveness-archive&Itemid=99�

http://www.food-mac.com/index.php?option=com_content&view=article&id=207:emforum-2003&catid=66:competitiveness-archive&Itemid=99�



http://digitalagenda.ro/�

http://www.aadr.ro/�

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm�

http://www.digitalgovernance.org/�

http://www.mcsi.ro/�

https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/simple-procedures-online-cross-border-services-%E2%80%93-digital-barriers-taken-down�

https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/simple-procedures-online-cross-border-services-%E2%80%93-digital-barriers-taken-down�


https://ec.europa.eu/digitalagenda/node/50812�

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0743:FIN:EN:PDF�

http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/index_ro.htm�