INTRODUCERE

Strategia de Securitate Nationala a Romaniei la Cap. intitulat REPERELE BUNEI GUVERNARI: ADMINISTRATIE PUBLICA PROFESIONISTA SI EFICIENTA; JUSTITIE DEMOCRATICA; COMBATEREA CORUPTIEI reflecta faptul ca, buna guvernare constituie o condiie esenial a securitii i prosperitii, instrumentul prin care democraia trece din planul conceptelor i al teoriilor, n planul vieii reale. Ea este unitatea de msur cumulativ prin care viaa social valideaz rezultatul alegerilor democratice, probeaz realismul programelor i capacitatea forelor politice de a-i ndeplini promisiunile, cu stricta respectare a standardelor democratice. Buna guvernare evalueaz succesul msurilor de combatere a insecuritii, inechitii i srciei i stabilete coreciile necesare.

Desi, la finele anului 2008, au fost puse bazele unei administratii publice moderne si eficiente prin intarirea capacitatii institutionale la nivelul intregului sistem al administratiei publice, determinand o sporire a increderii cetetanului in actul de justitie, o reducere semnificativa a actelor de coruptie prin implementarea unor politici de preventie bazate pe o cooperare eficienta intre puterea executiva, puterea legislativa, puterea judecatoreasca, puterile locale si societatea civila, incepand cu anul 2009 Romania a fost si este afectata de doua fenomene nefavorabile respectiv, criza economica mondiala si implementarea de catre fostul Guvern a unor masuri macro-economice, care au amplificat severitatea recesiunii economice cu implicatii majore in reducerea capacitatii de productie si a productivitatii, pierderea pietelor externe de desfacere a marfurilor, reducerea alarmanta a ivestiilor straine, blocaj financiar, somaj si inflatie galopanta.

Toate acestea, coroborate cu lipsa unor masuri eficiente de protectie sociala, au determinat o crestere a numarului faptelor antisociale, fenomen ce pune in pericol grav ordinea publica si siguranta cetateanului.

Ordinea public reprezint starea de legalitate, de echilibru i de pace, corespunztoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor legale i de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor i libertilor constituionale, precum i funcionarea structurilor specifice statului de drept i se caracterizeaz prin credibilitatea instituiilor, sntatea i morala public, starea de normalitate n organizarea i desfurarea vieii politice, sociale i economice, n concordan cu normele juridice, etice, morale, religioase i de alt natur, general acceptate de societate.

Sigurana publica (cetateanului) reprezint sentimentul de linite i ncredere, pe care l confer serviciul poliienesc pentru aplicarea msurilor de meninere a ordinii i linitii publice, a gradului de siguran al persoanelor, colectivitilor i bunurilor, precum i pentru realizarea parteneriatului societate civil-poliie, n scopul soluionrii problemelor comunitii, al aprrii drepturilor, libertilor i intereselor legale ale cetenilor.

Pana la finele anului 2008, aceste concepte au stat la baza reformarii Sistemului de ordine publica romanesc, sistem ce a cunoscut importante transformari circumscrise procesului de tranzitie catre o societate democratica, in care statul de drept, drepturile si libertatile cetateanului sunt garantate.

SITUATIA ACTUALA

Incepand cu anul 2009 am asistat la o destructurare a Sistemului de ordine publica ca urmare a implementarii unei strategii de reforma bazata exclusiv pe disponibilizari masive de personal ca urmare a subfinantarii bugetului alocat Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), invocandu-se in mod eronat angajarile masive de persoanal din perioada 2007-2008 (aprox. 20.000 de oameni), angajari care s-au facut ca urmare a eliminarii serviciului militar obligatoriu.

Aceste masuri au afectat, in principal:

gradul de siguranta si protectie pentru cetateni;

capacitatea structuilor abilitate in combaterea infractionalitatii;

rolul preventiv si descurajator la nivel stradal al structurilor specializate;

Increderiea populatiei in structurile politienesti;

managenebtul situatiilor de urgenta prin cresterea timpului de raspuns;

siguranata traficului rutier (Romnia se afl pe locul al doilea n topul european al accidentelor rutiere mortale, ara noastr fiind depit doar de Grecia.); climatul general de ordine si siguranta publica capacitatea de raspuns la solicitarile cetatenilor privind eliberarea documentelor, conform competentelor.Disponibilizarile au avut loc in contextul inexistentei unei Strategii a resurselor umane care sa identifice solutii pentru compensarea efectelor determinate de aceste eliminari masive de personal, avand drept urmari:

cresterea deficitului de personal, in principal a celui operativ;

cresterea neincrederii in profesiile ocupationale specifice segmentului ordine si siguranta publica si a celui specific managementului situatiilor de criza ; discriminarea celor disponibilizati fata de cei care au incetat raporturile de serviciu cu MAI, pentru situatii similare.Cea mai afectata a fost siguranta cetetenilor din mediul rural (aprox. 10.000.000 locuitori) si aceasta ca urmare a reorganizarii politiei rurale, in conditiile in care in Romnia, spaiul rural reprezint circa 90% din suprafaa rii, iar ponderea locuitorilor din mediul rural - printre cele mai ridicate din Europa - se ridic la 47,3% din totalul populaiei. In acest sens, la nivelul MAI a fost elaborata si se afla in curs de implementare, incepand cu 1 septembrie 2012, Conceptia de eficientizare a activitatii politiei in mediul ruralPer ansamblu, putem aprecia ca, masurile dezastruase implementate in perioada 2009-mai 2012 pe segmentul ordine publica si siguranta cetetanului au determinat o crestere a vulnerabilitatii sigurantei cetateanului, amplificarea fenomenului infractional si dezvoltarea criminalitatii organizate, concomitent cu scaderea capacitatii de raspuns a institutiilor statului de drept la solicitarile cetateanului, la riscurile si amenintarile specifice.Sursele potentiale de instabilitate interna deriva, in principal, din

abordarea gresita a crizei economico-financiare internationale care a dus la bulversarea mediului economico-financiar si saracirea fara precedent a populatiei;

insuficienta resurselor alocate pentru exercitarea corespunzatoare a atributiilor de ordine publica si utilizarea ineficienta, uneori chiar abuziva a acestora;

profesionalizarea modului de operare a mediilor criminale si structurilor crimei organizate;

persistenta unor disfunctionalitati in relatiile dintre institutiile statului pe linia ordinii si sigurantei publice;

generalizarea coruptiei in institutii si politizarea acestora la toate nivelurile, inclusiv cele de executie;

reactia indecisa a autoritatilor in diferite situatii si finalitatea judiciara scazuta;

retorica defaimatoare a unor factori de decizie la adresa structurilor de ordine publica ce a dus la scaderea sub limita admisa a credibilitatii acestora;

ignorarea activitatii preventive.

In acest context, prin prisma interesului national, trebuie actionat pentru redobandirea statutului de zona stabila si factor generator de securitate la granita de est a UE prin intarirea statului si institutiilor sale, combaterea eficienta a coruptiei si criminalitatii, restructurarea si modernizarea sistemului de ordine si siguranta publica in care MAI sa devina o institutie apta sa-si exercite pe deplin functiile de asigurare a ordinii publice, a sigurantei cetateanului precum si indeplinirea integrala a obligatiilor asumate in plan national, european si international.

ORDINEA PUBLICA SI SIGURANTA CETATEANULUI

Abordarea acestei problematici porneste de la constatarea scaderii alarmante a sigurantei cetateanului, a cresterii fenomenului infractional si a criminalitatii, a dezvoltarii structurilor de tip mafiot, concomitent cu erodarea actului de comanda prin politizarea excesiva a acestuia.

DIRECTII DE ACTIUNE

restructurarea structurilor nationale si locale de ordine publica astfel incat, acestea sa devina organisme puternice, calificate si capabile sa-si exercite functiile esentiale de asigurare a sigurantei cetetanului si a ordinii publice nationale; elaborarea si implementarea unor politici ce se vor orienta preponderent spre cresterea calitatii serviciilor publice prin instituirea de standarde conforme cu reglementarile si directivele emise de Consiliul European in acest domeniu, in scopul compatibilizarii acestora cu structurile similare din spatiu UE; cresterea sigurantei cetateanului prin combaterea fenomenului infrctional stradal si cresterea sigurantei civice in zona institutiilor de invatamant preuniversitar; prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului Ministerului Administratiei si Internelor; elaborarea si implementarea unei Strategii de Prevenire si Combatere a Criminalitatii, strategie ce va stabili prioritatile si rolul autoritailor, scolilor, familiei si societatii civile in prevenirea si combaterea acestui flagel; prevenirea si combaterea crimei organizate;

prevenirea si combaterea traficului ilicit de droguri si alte substante interzise

scaderea dinamicii accidentelor de circulatie si a urmarilor acestora, in special a celor urmate de pierderea de vieti omenesti;

reducerea timpului de raspuns prin eficientizarea sistemelor de gestionare a situatiilor de urgenta si protectie a infrastructuilor critice

promovarea unei strategii pe termen mediu i lung care s aib la baz desfurarea unui dialog politic bilateral interactiv cu principalii parteneri de cooperare externi din domeniul afacerilor interne.In acest sens, in scopul asigurarii unui climat propice de ordine publica si siguranta a cetateanului, vom avea in vedere urmatoarele obiective principale:

1.RECONSTRUCTIA SISITEMULUI INSTITUTIONAL DE ORDINE PUBLICA

Restructurarea Ministerului Administratiei si Internelor, preponderant pe criteriul disponibilizarilor, a generat o scadere a sigurantei cetetanului, o scadere a increderii populatiei in aceasta institutie si o crestere alarmanta a numarului infractiunilor de toate genurile.

Pornind de la ceste considerente, vom actiona pentru restabilirea autoritatii structurilor de aplicare a legii, prin:

reforma institutionala in scopul eliminarii suprapunerilor de atributii si transformarii structurilor centrale n structuri suple de conducere, reglementare i control, comcomitent cu directionarea principalelor resuselor umane, materiale si financiare catre structurile operative;

intarirea posturilor de politie comunale in scopul restabilirii climatului de siguranta al ceteanului din mediul rural;

redefinirea si elaborarea de noi standarde de calitate pentru serviciile publice astfel incat lucratorul MAI sa beneficieze de proceduri standard de operare/interventie care sa ii asigure protectia in fata legii;

elaborarea si implementarea unei strategii de management a resurselor umane care sa asigure stabilitatea in sistem a lucratorului MAI, sa puna accent pe formarea continua a acestuia la standarde europene, iar politica de recrutare, selectie si promovare a personalului sa fie bazata pe criterii de perfomanta si in concordanta cu nevoile reale ale institutiei;

reformarea sistemului de monitorizare si evaluare a structurilor si personalului astfel incat acesta sa se raporteze la indicatori de performanta specifici fiecarei structuri (conform regulamentului de organizare si functionare) si fiecarui functionar in raport de obligatiile sale conform fisei postului;

implementarea unui sistem modern de planificare strategica/planificare multianuala pe politici, programe si proiecte in doemniul ordine publica si siguranta cetetanului care sa fie in cocncordanta cu interesul comuntatilor locale si, implicit, al cetateanului; elaborarea politicilor prioritare in domeniu, a programelor si proiectelor de acte normative se va face numai prin consultare publica in scopul identificarii reale a oportunitatii problemelor ce se doresc a fi reglementate;

implementarea unui sistem de salarizare a lucratorului de politie, jamdarmerie, si a celui din sistemul de gestionare a situatiilor de urgenta, care sa fie in concordanta cu responsabilitatile si riscurile la care este expus si care sa ii asigure acestuia un standard de viata decent si toleranta zero fata de faptele de coruptie;

reformarea institutionala a serviciului de informatii din structura MAI. Activitatea acestuia se va limita strict la culegerea si prelucrearea de informatii care sa vina in sprijinul gestionarii eficiente a activitailor din competenta MAI, respectiv: spalarea banilor, infractiuni din domeniul bancar si al pietei de capital, prevenirea si combaterea terorismului, cooperarea cu politia de frontiera si autoritatile vamale in scopul culegerii de informatii si schimbului de date, protectia informatiilor clasificate, traficul de finite umane, traficul de droguri, traficul international cu autoturisme furate, traficul de moneda falsa, cecuri de calatorie si carti de credit/debit, trafic cu materiale strategice si nucleare si alte domenii confom legii.2.POLITICI PUBLICE Prioritati

A.Cresterea sigurantei cetateanului:

a)prin combaterea fenomenului infractional stradal

Transformarile inregistrate de societatea romanesca ca urmare a agravarii crizei economice, sunt insotite de amplificarea unor fenomene negative concretizate in cresterea numarului persoanelor ce comit fapte antisociale, cu tendinte de grupare in jurul unor lideri, determinand o crestere a fenomenului infractional stradal ce creeaza o stare de disconfort in randul populatiei.

In acest context vom pune un accent deosebit pe cresterea eficientei efectivelor de politie specializate si implicarea tutror cetetnilor, factorilor educationali si institutiilor cu atributii in asigurarea ordinii publice, prin:

reorganizarea activitatilor de ordine publica in mediul rural si urban;

intensificarea activitatilor de cunoastere a populatiei si in special a infractorilor cunoscuti cu antecedente penale, precum si a persoanelor cu preocupari pe linie infractionala;

mentinerea in limite rezonabile a infractionalitatii stradale si imprimarea unui trend descendent a acestor fapte;

asigurarea transparentei activitatii si cresterea increderii populatiei in serviciile oferite de politie prin ridicarea performantei serviciului politienesc;

dezvoltarea parteneriatului cu societatea civila concomitant cu optimizarea colaborarii intre structurile MAI si cu celelalte institutii si organisme abilitate in doemniul asigurarii ordinii publice.

b)cresterea sigurantei civice in zona institutiilor de invatamant preuniversitar

Intr-un spatiu european, pentru fiecare cetatean trebuie sa existe un mediu de securitate. Libertatea de miscare si protectia persoanelor celor mai vulnerabile, in special a copiilor si elevilor trebuie garantata prin masuri concrete de ordine publica.

In acest sens, pentru cresterea climatului de siguranta civica in zona institutiilor de invatamant preuniversitar, vom actiona pentru:

cunoasterea situatiei operative din zona obiectivelor scolare prin legatura permanenta cu conducerile unitatilor scolare, personalul didactic si elevii;

prevenirea faptelor infractionale si contraventionale prin prezenta activa si dinamica a fortelor de ordine publica in zona obiectivelor scolare;

organizarea si desfasurarea de actiuni preventiv-educative cu elevii privind combaterea traficului si consumului illicit de droguri, a manifestarilor de natura infractionala si contraventionala desfasurate de catre unii tineri constituiti in gasti de cartier;

identificarea grupurilor de personae cu un comportament deviant, care prin actiunile lor pot aduce atingere climatului de normalitate luand masuri de destructurare a acestora si sanctionare conform legii;

includerea tutror unitatilor de invatamant in itineratiul de patrulare al structurilor de ordine publica;

scurtarea timpului de raspuns al structurilor mobile de ordine publica pentru destructurarea si anihilarea grupurilor de persoane cu un comportament deviant care actioneaza in zona institutiilor de invatamant preuniversitar).c)reconstructia sistemului institutional al Politiei Locale in scopul eficientizarii si compatibilzarii acestuia cu structurile Politiei Nationale

identificarea, impreuna cu specialistii din Politia Nationala si Politia Locala, a celor mai bune directii si proceduri care vor sta la baza reconfigurarii Politiei Locale si a modului de actiune a acesteia;

elaborarea si implementarea unor protocoale de colaborare intre Politia Nationala si Politia Locala in doemniul formarii si pregatirii continue a personalului cu atributii din sfera de activitate a politiei;

reanalizarea statutului personalului ce incadreaza Politia Locala astfel incat sa fie eliminate discriminarile existente intre statutul lucratorului din Politia Nationala si acesta, pentru situatiile in care exercita atributii identice.

B.Prevenirea si combaterea coruptiei

Coruptia este in continuare un fenomen extins, care afecteaza toate domeniile societatii si implicit personalul MAI-preponderant cel aflat zilnic in contact cu cetetanul.

Se identifica, in principal, urmatorii factori de risc:

absenta unui sistem transparent si obiectiv in ceea ce priveste recrutarea, selectia si formarea continua a personalului;

proceduri de lucru complexe si greoaie;

management defectuos;

lipsa de transparenta in relatia cu publicul;

permisivitatea unor acte normative in sensul posibilitatii de apreciere sau interpretare subiectiva din partea functionarului.

In scopul diminuarii corespunzatoare a acestui fenomen si a gestionarii eficiente, in ansamblul sau, documentele de poltici publice ce se vor elabora in acest sens, vor viza in principal:

intensificarea dialogului cu societatea civila in scopul atragerii mult mai eficiente a acesteia in procesul de elaborare si implementare a proiectelor si programelor de constientizare a riscurilor asociate faptelor de coruptie;

promovarea unor campanii agresive de informare a publicului cu privire la drepturile si obligatiile ce ii revin in relatia cu autoritatile si institutiile publice in vederea stimularii unei atitudini civice anticoruptie si constientizarii asupra riscurilor la care se supun prin incurajarea si comiterea unor astfel de fapte;

initierea unui flux permanent de informatii catre mass-media si public asupra activitatilor de prevenire si combatere a coruptiei;

cresterea transparentei in serviciile publice, in principal prin diseminarea catre populatie a infromatiilor privind implementarea standardelor referitoare la calitatea, conditiile si termenele prestarii serviciilor publice;

implementarea unui sistem de management al resurselor umane adecvat diminuarii riscurilor asociate fenomenului de coruptie care sa permita:

transparena privind posturile vacante, publicitatea organizrii concursurilor, afisarea condiiilor de recrutare i selecie a personalului, atat din sursa externa cat si din sursa interna;

aplicarea stricta a prevederilor ghidurilor de cariera in procesul de avansare in grad si functie a personalului MAI.

C.Prevenirea si combaterea criminalitatii

In prezent, pe fondul accentuarii discrepantelor sociale si economice dintre indivizi, grupuri si comunitati ca urmare a scaderii salariilor, cresterii preturilor la bunurile de consum si imposibilitatea returnarii unor credite bancare, asistam la o crestere alarmanta a criminalitatii si la o degradare semnificativa a climatului familial.

In scopul diminuarii acestui fenomen si crearii premizelor pentru o gestionare eficienta de catre structurile cu atributii in doemniu, vom actiona pentru elaborarea si implementarea unei Strategii de Prevenire si Combatere a Criminalitatii, strategie ce va stabili prioritatile si rolul autoritailor, scolilor, familiei si societatii civile in prevenirea si combaterea acestui flagel.Obiectivele Strategiei vor avea in vedere:

identificarea mediilor cu risc infractional ridicat ce pot genera violenta domestica, abuz sexual, consumul de substante interzise, ori promovarea unei culturi infractionale;

elaborarea si implementarea unor programe speciale pentru tinerii si familiile lor care traiesc in medii rau famate si pentru persoanele marginalizate ce traiesc in zone aflate in declin economic;

initierea unor actiuni de combatere a traficului si consumului illicit de droguri si substante etnobotanice;

identificarea si implementarea unor programe speciale pentru tinerii cu probleme de comportament (agresivitate) ori care s-au asociat in grupuri infractionale;

identificarea si destructurarea gruparilor mafiote concomitant cu intensificarea masurilor de ordine publica in zonele de actiune ale acestora;

combaterea criminalitii svrite de ctre romni n strintate prin mbuntirea cooperrii cu organismele de asigurare a ordinii publice din rile unde exist comuniti mari de romni.

Masurile de prevenire si combatere a criminalitatii se vor aplica concomitant cu:

implementarea mecanismelor de comunicare si parteneriat intre structuile cu atributii in domeniu si reprezentantii comunitatilor locale, in scopul identificarii celor mai bune masuri pentru prevenirea si combaterea criminalitatii;

informarea pemanenta a publicului despre formele de manifestare a criminalitatii si mecanismele de prevenire a acesteia.

D.Combaterea crimei organizate

Activitatile ce compun Crima Organizata pot realizeaza un impact social deosebit de negativ vlaguid societatea si avand ca repercursiuni amenintarea integritatii guvernului, cresterea taxelor care se adauga la preturile marfurilor, periclitarea sigurantei si a locurilor de munca ale cetatenilor, competitia neloiala intre agentii economici, in final realizand o puternica influenta in sfera economicului, socialului si mai ales politicului.

Avand in vedere gradul de periculozitate al acestui fenomen, actiunile intreprinse vor prioritiza:

elaborarea si implemetarea Strategiei nationale de combatere a crimei organizate, in special a traficului de finite umane, traficului de arme, traficului de droguri, traficului cu autorurisme furate, cu moneda falsa, cecuri de calatorie si carti de credit/debit, a traficului cu materiale strategice si nucleare;

organizarea unui management integrat la nivelul ministerului concomitant cu implemetarea mecanismelor de cooperare cu alte ministere, organisme internationale cu atributii in doemniu si politii nationale din alte tari.

E.Traficul si consumul de droguri

In noul context European, Romania si-a asumat lupta impotriva traficului si consumului illicit de droguri ca o prioritate, adoptand o abordare coordonata si multisectoriala a acesteia, concretizata in Strategia Nationala Antidrog in perioada 2005-2012 elaborata in concordanta cu prevederile noii strategii europene in doemeniu.

Pentru a ne inscrie in efortul comun al intregii comunitati europene de combatere a traficului si consumului illicit de droguri si alte substante interzise, vom actiona, in principal, pentru:

implementarea noii Strategii in doemniu care sa corespunda evolutiei in timp a acestui fenomen;

crearea unui sistem integrat de institutii si management care sa asigure reducerea incidentei si prevalentei consumului de droguri si alte substante interzise in randul populatiei, asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor si eficientizarea activitatilor de prevenire si combatere a productiei si traficului illicit;

intarirea controlului vamal;

folosirea investigatorilor acoperiti in actiunile de combatere a retelelor de narco-trafic.

F.Trafic rutier mai sigur

Evolutia dinamica si complexitatea formelor de manifestare ale fenomenului rutier la nivel European si-au pus amprenta si asupra modului de desfasurare a circulatiei in Romania, caraterizat prin cresterea valorilor de trafic in conditiile lipsei de preocupare pentru modernizarea infrastructurii rutiere.

In scopul inducerii unei tendinte descendente a dinamicii accidentelor de circulatie si a consecintelor acestora, se va reevalua Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera 2009-2013 punandu-se accent deosebit pe:

asigurarea continuitatii dispozitivului de politie rutiera pe intreaga retea de drumuri, indeosebi pe cele cu valori ridicate de trafic si turistice importante;

organizarea si executarea de actiuni sistematice si tematice de impunere a legii, urmarindu-se combaterea cu fermitate a principalelor cauze generatoare ale accidentelor, in principal indisciplina pietonilor si nerespectarea regimului de viteza legal;

combaterea infractionalitatii in transporturile rutiere de marfuri si personae;

atragerea intr-o masura mai mare masura, a mass-media in prezentarea activitatilor si actiunilor preventive organizate precum si la campanile educationale in scopul prevenirii implicarii participantilor la trafic in evenimente rutiere;

adaptarea structurii de politie rutiera si perfectionarea dotarii si a modului de actiune potrivit practicilor europene;

intarirea Consiliului Interministerial pentru Siguranta Rutiera.

G.Managementul situatiilor de urgenta si protectia infrastructuilor critice

Multiplicarea i diversificarea riscurilor de natur non-militar care pot avea efecte dramatice asupra unui numr mare de persoane, impun o abordare la standarde europene a fenomenului gestionrii situaiilor de urgen.

Principalele aciuni n acest domeniu vor urmri:

Continuarea procesului de reform instituional i eficientizarea aciunilor de intervenie pentru gestionarea situaiilor de urgen;

Reducerea timpului de reacie i intevenie n cazul urgenelor civile, n special al asistenei medicale de urgen i operaiunilor de descarcerare;

Implementarea unor programe multianuale de dotare cu echipament modern a structurilor cu atribuii n domeniu;

Promovarea unor politici de dezvoltare a serviciului de voluntari i privat n gestionarea situaiilor de urgen;

Reformarea sistemului de formare profesional iniial i continu a personalului i adaptarea acestuia la cerinele profesionalizrii instituiei prin redefinirea conceptului de ncadrare i evoluie n carier n scopul optimizrii cheltuielilor de personal;

Elaborarea i implementarea unei Strategii de pregtire a personalului din administraia public n domeniul managementului situaiilor de urgen;

Dezvoltarea infrastructurii de comunicaii i informatic pentru situaii de urgen i asigurarea interoperabilitii cu toate componentele cu responsabiliti n domeniu;

Participarea activ la procesul de creare a Capacitii Europene de Rspuns la Dezastre;

Consolidarea i extinderea relaiilor de cooperare internaional n domeniul situaiilor de urgen.

Securitatea cetenilor, comunitilor sociale, naiunilor i statelor este influenat, n mod organic i de funcionarea continu a unor sisteme deosebit de complexe de infrastructuri, care asigur serviciile eseniale tuturor domeniilor vieii sociale. Capacitatea de supravieuire a unei societi este determinat de modul su de a se organiza, de a avea resurse i soluii de intervenie eficiente pentru a face fa evenimentelor care i pun n pericol infrastructurile critice.

Principalele msuri, n acest domeniu, vor viza:

Asigurarea caracterului unitar al procedurilor de identificare, desemnare i protecie a infrastructurilor critice naionale i europene;

Evaluarea permanent a nivelului de vulnerabilitate a infrastructurilor critice i identificarea msurilor necesare pentru intervenia preventiv i diminuarea acestuia;

Promovarea relaiilor de cooperare la nivel regional i internaional n domeniul proteciei infrastructurilor critice;

Dezvoltarea unei capaciti adecvate de rspuns a Centrului Naional de Conducere a Aciunilor de Ordine Public prin proiectarea unor msuri de intervenie n situaii de urgen i de management de criz.

H.Servicii publice comunitare mai aproape de cetean i la standarde europene

Serviciile pentru populatie nregistreaza o dinamica deosebita determinata de sistemul nevoilor, a veniturilor si a comportamentelor de consum. n tara noastra, aceste servicii au evoluat ca urmare a diversificarii nevoilor pe care populatia le are, grupa serviciilor pentru populatie fiind extrem de diversa, acestora subscriindu-li-se si serviciile din competenta Ministerului Administratiei si Internelor1.n domeniul permiselor de conducere i certificatelor de nmatriculare a vehiculelor: Apropierea serviciilor de cetean prin creterea numrului centrelor locale de deservire i simplificarea procedurilor administrative n eliberarea documentelor;

Reducerea timpului de rspuns la solicitrile cetenilor prin regndirea modului de ncasare a unor taxe i tarife concomitent cu automatizarea verificrilor necesare eliberrii documentelor;

Intensificarea cooperrii la nivel internaional prin:

Finalizarea interconectrii cu bazele de date europene, n temeiul instrumentelor PRUM;

Interconectarea cu reeaua european privind schimbul de informaii referitoare la permisele de conducere RESPER;

Facilitarea schimbului transfrontalier de informaii privind nclcrile normelor de circulaie care afecteaz sigurana rutier (Directiva 2010/40/UE);

Extinderea funcionalitii componentei naionale a platformei informatice EUCARIS prin creterea numrului de utilizatori naionali.

2.n domeniul paapoartelor:n vederea respectrii angajamentelor asumate de Romnia ca stat membru cu drepturi depline n Uniunea European i a celor stabilite n perspectiva aderrii la spaiul Schengen, se va aciona n principal pentru:

Implementarea sistemului integrat de arhiv electronic, management al documentelor i mbuntirea calitii serviciilor;

Modificarea i completarea legislaiei privind regimul liberei circulaii a cetenilor romni n strintate i a Normelor de aplicare, n conformitate cu regulamentele i directivele europene;

Reconstrucia instituional a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea i evidena paapoartelor simple n scopul creterii calitii serviciilor furnizate ctre cetean concomitent cu reducerea timpului de soluionare a cererilor prin extinderea sistemului punctelor de lucru la nivel naional;

Implementarea i derularea mpreun cu integratorul sistemului de emitere a paapoartelor simple electronice, Compania Naional Imprimeria Naional, a proiectelor ce vizeaz emiterea cardului naional de asigurri sociale de sntate i a legitimaiilor de cltorie tip card;

Dezvoltarea cooperrii cu oficiile consulare, misiunile diplomatice ale Romniei i alte organisme internaionale cu competen n domeniul combaterii imigraiei ilegale i al regimului paapoartelor i cltoriilor n strintate, conform nelegerilor i conveniilor la care Romnia este parte.3.Cooperarea

aprofundarea relaiilor i cooperrii bilaterale cu ageniile europene i instituiile de aplicare a legii din Statele Membre ale Uniunii Europene, pentru atingerea obiectivului de mbuntire a cooperrii poliieneti prin intensificarea schimbului de informaii;

extinderea reelei ataailor de afaceri interne pentru asigurarea unei reprezentri de nivel pe plan extern, innd cont de prioritile strategice, modalitile de atingere a acestora i de resursele necesare;

cooperarea inter-institutionala in aplicarea legii;

continuarea participrii cu efective la misiunile internaionale sub egida UE, ONU i OSCE, pentru a contribui la asigurarea securitii i stabilitii n diverse regiuni ale globului;

proiectarea i implementarea unui mecanism multidisciplinar n cadrul Parteneriatului Strategic Intensificat cu SUA n domeniul afacerilor interne, care s fie adaptat noilor coordonate de aciune de la nivel european, transatlantic i global; intensificarea conlucrrii, pe componenta multilateral, n cadrul diverselor organizaii i organisme internaionale precum i al iniiativelor care vizeaz arealul sud-est european, Balcanii de Vest, regiunea Mrii Negre .a; explorarea unor noi oportuniti de conlucrare cu instituiile partenere de aplicare a legii din state cu un important potenial de cooperare din Asia, Orientul Mijlociu, continentul latino-american i Africa.

1