Teste naţionale – Varianta 32 - Partea a III-a

”Fluture, tu”

de Tudor Arghezi

Poezia ”Fluture, tu” de Tudor Arghezi este o opera lirica, surprinzand

imaginea unui fluture. Este, deci, o descriere in versuri.

Tudor Arghezi a fost atras si fascinat de universul mic, de lumea

marunta a plantelor si gazelor. Una din marile teme ale creatiei argheziene

este numita sugestiv poezia “boabei si a faramei”.

Titlul poeziei , o structura nominala, alcatuita dintr-un substantiv si un

pronume, ambele in cazul vocativ, cuprinde tema poeziei si orienteaza

discursul liric. De asemenea, observam adresarea directa a eului liric.

Poezia este structurata in trei strofe, inegale ca numar de versuri: prima

strofa este o octava (strofa alcatuita din opt versuri), a doua o tertina (strofa

alcatuita din trei versuri), iar a treia un catren (strofa alcatuita din patru

versuri).

Incipitul reia titlul, intr-o introgatie retorica: “Fluture, tu, pe unde prin

perdea/ Putusi intra-n chilia mea?”, fixand o coordonata spatiala (”chilia”).

Urmatoarea interogatie retorica: “Ce stiri mi-aduci din primavara,/

Frumosule de catifea solara?” surprinde o coordonata temporala: primavara.

Substantivul obtinut prin conversiune, din adjectivul “frumos” asociat cu

sintagma “catifea solara” este o constructie care pune in evidenta o trasatura

a fluturelui: gingasia acestuia, asemanatoare catifelei.

referat.clopotel.ro 1

Teste naţionale – Varianta 32 - Partea a III-a

In continuare, poetul defineste fluturele drept “echer plapand”, prins de

perete, asociindu-l cu lumea cartilor, a scrisului: “uitandu-te la carti si la

caiete”. Urmatorul vers evidentiaza o alta trasatura a fluturelui, autorul

creand o imagine vizuala de o mare frumusete: “Cu ochi-aprinsi ca jarul de

rubin”- comparatie si metafora care sugereaza stralucirea pietrei pretioase

de culoare rosie (imagine cromatica).

Ultimul vers al primei secvente lirice se constituie din doua interogatii:

“Ai si tu o chemare? Ai si tu un destin”” introducand o nota grava in

structura operei, o reflectie asupra sortii micilor vietuitoare. Desi acestea

sunt efemere si fragile, ele au menirea sa ne incante privirea prin frumusetea

si gingasia lor. Fluterele este, in aceasta opera, un obiect estetic.

Poetul adreseaza un indemn: “Deschideti-i fereastra dintre ramuri/ Sa

nu-si loveasca fragezimea-n geamuri”, surprinzand inca o data fragilitatea

acestei vietuitoare, dar si dorinta sa de libertate.

Ultimul vers al celei de-a doua secvente da o definitie noua a fluturelui:

”puiul luminii”- o metafora extraordinara. Adverbul de loc “afara”

sugereaza spatiul nemarginit, infinit, unde fluturele se simte liber.

Spatiul inchis sugerat de cuvantul “foisor” nu este prielnic unei fiinte

care zboara in libertate: “Lovit in frunte poate sa si moara/ Aici, in foisorul

nostru din carare”.

Ultimele doua versuri ale poeziei contin aceeasi nota grava, prin

coordonata temporala a inserarii si prin moartea stelei sau a unei flori.

Astfel este sugerata fragilitatea destinului uman (exista credinta ca moartea

unei stele semnifica moartea unui om). Destinul fluturelui sau al florii este

semnificativ pentru destinul uman, la fel de efemer.

Gama variata a figurilor de stil (epitete, metafore, interogatii retorice,

enumeratii, comparatie) este specifica unui text cu elemente descriptive,

referat.clopotel.ro 2

Teste naţionale – Varianta 32 - Partea a III-a

sustinut de imagini vizuale: “Frumosule de catifea solara”, “echer plapand”,

“puiul luminii”.

Remarcam prezenta marcilor lexico-gramaticale ale eului liric:

pronume, adjective pronominale si verbe la persoanele I si a II-a: ”tu”,

“putusi”, “mea”, ”mi-“, ”te-“, ”ai”.

Elementele de prozodie (rima imperecheata, ritmul trohaic, masura

versurilor de 10-11 silabe) contribuie la realizarea artistica a acestei poezii.

referat.clopotel.ro 3