Teste naţionale – Varianta 32 - Partea a III-a
”Fluture, tu”
de Tudor Arghezi
Poezia ”Fluture, tu” de Tudor Arghezi este o opera lirica, surprinzand
imaginea unui fluture. Este, deci, o descriere in versuri.
Tudor Arghezi a fost atras si fascinat de universul mic, de lumea
marunta a plantelor si gazelor. Una din marile teme ale creatiei argheziene
este numita sugestiv poezia “boabei si a faramei”.
Titlul poeziei , o structura nominala, alcatuita dintr-un substantiv si un
pronume, ambele in cazul vocativ, cuprinde tema poeziei si orienteaza
discursul liric. De asemenea, observam adresarea directa a eului liric.
Poezia este structurata in trei strofe, inegale ca numar de versuri: prima
strofa este o octava (strofa alcatuita din opt versuri), a doua o tertina (strofa
alcatuita din trei versuri), iar a treia un catren (strofa alcatuita din patru
versuri).
Incipitul reia titlul, intr-o introgatie retorica: “Fluture, tu, pe unde prin
perdea/ Putusi intra-n chilia mea?”, fixand o coordonata spatiala (”chilia”).
Urmatoarea interogatie retorica: “Ce stiri mi-aduci din primavara,/
Frumosule de catifea solara?” surprinde o coordonata temporala: primavara.
Substantivul obtinut prin conversiune, din adjectivul “frumos” asociat cu
sintagma “catifea solara” este o constructie care pune in evidenta o trasatura
a fluturelui: gingasia acestuia, asemanatoare catifelei.
referat.clopotel.ro 1
Teste naţionale – Varianta 32 - Partea a III-a
In continuare, poetul defineste fluturele drept “echer plapand”, prins de
perete, asociindu-l cu lumea cartilor, a scrisului: “uitandu-te la carti si la
caiete”. Urmatorul vers evidentiaza o alta trasatura a fluturelui, autorul
creand o imagine vizuala de o mare frumusete: “Cu ochi-aprinsi ca jarul de
rubin”- comparatie si metafora care sugereaza stralucirea pietrei pretioase
de culoare rosie (imagine cromatica).
Ultimul vers al primei secvente lirice se constituie din doua interogatii:
“Ai si tu o chemare? Ai si tu un destin”” introducand o nota grava in
structura operei, o reflectie asupra sortii micilor vietuitoare. Desi acestea
sunt efemere si fragile, ele au menirea sa ne incante privirea prin frumusetea
si gingasia lor. Fluterele este, in aceasta opera, un obiect estetic.
Poetul adreseaza un indemn: “Deschideti-i fereastra dintre ramuri/ Sa
nu-si loveasca fragezimea-n geamuri”, surprinzand inca o data fragilitatea
acestei vietuitoare, dar si dorinta sa de libertate.
Ultimul vers al celei de-a doua secvente da o definitie noua a fluturelui:
”puiul luminii”- o metafora extraordinara. Adverbul de loc “afara”
sugereaza spatiul nemarginit, infinit, unde fluturele se simte liber.
Spatiul inchis sugerat de cuvantul “foisor” nu este prielnic unei fiinte
care zboara in libertate: “Lovit in frunte poate sa si moara/ Aici, in foisorul
nostru din carare”.
Ultimele doua versuri ale poeziei contin aceeasi nota grava, prin
coordonata temporala a inserarii si prin moartea stelei sau a unei flori.
Astfel este sugerata fragilitatea destinului uman (exista credinta ca moartea
unei stele semnifica moartea unui om). Destinul fluturelui sau al florii este
semnificativ pentru destinul uman, la fel de efemer.
Gama variata a figurilor de stil (epitete, metafore, interogatii retorice,
enumeratii, comparatie) este specifica unui text cu elemente descriptive,
referat.clopotel.ro 2
Teste naţionale – Varianta 32 - Partea a III-a
sustinut de imagini vizuale: “Frumosule de catifea solara”, “echer plapand”,
“puiul luminii”.
Remarcam prezenta marcilor lexico-gramaticale ale eului liric:
pronume, adjective pronominale si verbe la persoanele I si a II-a: ”tu”,
“putusi”, “mea”, ”mi-“, ”te-“, ”ai”.
Elementele de prozodie (rima imperecheata, ritmul trohaic, masura
versurilor de 10-11 silabe) contribuie la realizarea artistica a acestei poezii.
referat.clopotel.ro 3