St6phane CLERGET

Poft[buill,minte strun[!

MEndnca degtept, ca sd gdndegti sandtos

Traducere: Carmen lonescu

NICULESCU

Cuprins

l.SigusHm ..........13rlt o ArtMEilTut m cnnr[ mAMAII sA Ht MEDI(AMEIIUL

ALTMELTE CARE RKoIToRTEAZA: AJUI|GE DoAR s[TE GAt{D$Il

LAASTA! .....16ZAHAR IENTRU ttuEt, SARE PExrRu oAna4u ..........19FERlcrRE, sMpil cn o lupunslrunA or ruRcut[A?. . . . . . . ., . . . . . . . . . .21

ALTMENTE PENTRU MEDITAIIE. ........23nuurHrurvAmmtpuulzA. ......26

CAFEAUA APRINDE CRE]ERUL . . . . . . . . .34

CIOCOTATA ESTE UN PANACEU! . . . . ... .40

ATCOOIUL NE MNSCUTNZTTTMERILE, DAR LE FACr SA OrVruA

REALITATE. .. . .....:............48

2. Daci ne simtim bine cu ce avem in farfurieCnseamnici stim bine gicu libidoul. ..... .. .. . 54

BANANASLIP. ..;..... ......54sExurfill6uBl .............56cAt't0 trlAnc4tctocoLATA FAcETt DEJA DRAGoSTE. .....s9nrRftcuonReosruymARECE... ...........61(ASTRAVETELT: AAnrryt 1 rrn4nU lt SrUil MULTUMESC! . . . . . . .. . . . . ....67

IruNnvARwrcoRrRzAsPrRlTULSrslMIURlLE.. .......63rARA son prHrRU TATA?. . . . . . . . . . . . .65

orusrrucurvA INRo$ESTE SUB CUREA. . . . . . . . . .66

C0RTANDRULCALMEAZA SARSATUL, Onn4AlAffUEn .... .....,67scotT[onnlvArncrsrNzuMA .....6eNUCrLERELAXEmArrmuu5trnltuunzAaAnanlt. ...........70uncA mArucry cApSuNl 5t AFINE,vETt TREzt TTGRUL DIN DUMNEAvoASIRA . . .71

cu GTNKGo BTLoBAVETI Fl Dol . . . . . . .. , ... . . . .72

3. Alimente impotriva depresiei. . . . .74

NEUROTRANSMIIAToRII DIN FARFURIE! .........74cURCAN LA CINA, DAR PRUNETA GUSTARE! ,,...78

FI(ATUL DEVIIELIMPREUNA CU FASoLEA CU UNT: FERICIREA!. .....79' HERINGUL'ITRISTASAPREPARARE(USCARE,SARARE,AFUMARE)..........80

VEVERIIELE AU MoRALUL RIDICAT ... ' .82

(AND IiANCAM ZAHAR CU UN oCHl RADEM 5l CU ALTUL PLANCEM . . ..... ' .82

GRASIMEA NU E BUCURIE! ............84REGIMULANTIDEPRESIE:OPRIIIREGIMUL!....... .......86soMoN, PENTRU AVEDEAVIAIAIN RoZ . ..... '.87VTTAMTNELEBoFERAMULIABUNADISPoZIIIE..... '....e0BANANAVAFACEFERICITISIZAMBIToRI! :....... .......e7cARToFll PRAJITI NE DAU PUTERE SAU NE DEP$MA 0H rUHCltr 0r Umut

iN cAREir pREpARAM) ...........eeCIULINUL .........102FERICIREA SE AFLAIN POsT? . . ... " . .103

5. Reduceli stresul, anxietatea, iritabilitatea, obsesiilecuajutorulalimentaliei..... .......119

PUTERNIC,DARMAIALESCALMCAUNBOU.. ....,.....120CEAIULVERDE SAU NEGRU, DAR

'I

O ANUMITA CIUPERCA REDUC

ANXIETATEA ...........122iu cRz or srRrs MANcATI uN Klwl, uN ARDEI R05u sAU BETI uN suc

DE p6RT9CALE. ........123

FrBREvEGETALEiruporRulRHxrrrlpr.. ......124tRRHl, cAHotllvA LA FRUCTE g LEGUME eENTRU A pAsrnn sonRru

iru mtt,trn .....126MAGNEZIULSUPERSTAR. ....I28n,toRcovlvAFACAMABILI,DARMArALEsopTtMrtTr! ...........130SALATA CU PEST|C|DE NE FACETRtSTt, ANXto$t, NEATENI|, BA CHTAR

DEMENII... .... .......132FOAMEA NE FACE aAoARRIII . . . ......135DROGURILE DIN PIzzA,TOxINELE DIN gnANzA. ........,137olcA ouunrRvonsrnA sRu ADoLEScENTUL FAMtLTEt suNTEII rMposBrL

0rsRnsrAcur,REDUCEIIeRAsrrltusRruRATE!.. ..........139rARA cururu, mA smr mn sENtN... .. . . . . ..141

6. Alimentele vi ajuti si dormili (cine min6nci !a cinidoarme) ...... 145

ruln znHAn5r HoBiN pAT!.... .....146IENTRU A DoRMI, rvml surRfiucAutRtl ..........148ALIMENTELE SOMNIFERE ....148

slmrlvrRorvA FACE sA DoRMrTrcR uu cAueAR ....14eLAPTIC PENTRUI TNCT NANrcA ......150(|REASA DE PET0RT. ..... ..152

PORTOCALA AMRRA ur mcr sA DORMIM sAU SA DANSAM . . . . . . .153

NUCIoARA Hrvnfur5r ....154ALTE ALIMENTE DE EVITAT . ..... .....155

7. Reugita la gcoald gi in profesie, o chestiune de farfurie . . . "157

NOTE BUNE, DATORITA BEZELELOR MOI? ...... , , .,... , ,157

REGIMULspoRTrvrloRDEZvoLTAMUScHrStiNCREIER ..........lseMtcULDEJUN-GHTDALDTSP0ZIITEIDEPESIEZt .......161IENTRU A NU REIETA cLAsA, MANCA1 scotct! . . . . ... . .163

DE cE copur ESCHTMoSTARTREBUTSA 5rr sA 0mscA srNr. ... ,164

INTELECTUALII uu UAI.IAHCA NOAPTEA .......166HtpERACTIvtTATEA 5r DEFtcTIUL DE AIENITE ALE coptLULUr DUMNERvoRSTRA

srmnrnzAitrgucArARtr. ......167TxStAuHREGIMIENTRUAUTIITI?. ..........176

8. Declinulcognitiv gimaladia Alzheimer: cAnd stomacultrateazi capu! . ...... 181

LASAIT MUSEIELUL, BEII 0 INFUZIE DE MENTA! .........182FARA (ART0FI pRAJtTt lN GRASIME tl INGHETATA PENTRU BUNI$

5r BUNTCUL. ...........183M0RC0VI RAtl, PoRUMB 5l LEGUME (U FRUNZEVERZI PENTRU UN CREIER

FOARTEVERDE '""""184SFECLANEFACEMAIPUIINPRoSTUII....... ..........185RADAONILEDEGINSENGINTARESCMEMORIA ..........I85VEVERTTELE BATRANE AU 0 C0ADA FRUM0ASA 5l UN CAP INTACT. . . . . . . . . . 1 86

0 (AFEA? DA 5r NU!. . ... . . . .187

SAMPANTANEACIDULEAZACREIERUL? ........189VITAMINA B + OMEGA.3 = CREIERINTOP (sAU DE LA MACROU LA OREZ

PENTRU UN CAP BINE UMPLUT). ..........192FACEI0CASAToRTEiNTRE0MEGA-35lV|TAM|NAA...... .......1e3POPEYE NU VA FACE AUHEIMER! . , , . .194

CIOC0LATA:DELICIUIIMALIII0ZITATE. .'......197DAd MANCAIT AN50A PE TERASA LA SoARE, VETI AVEA 0 PIELE

Mil STRALUCITOARE..... .......199vtStNET0I ANUL, IAR D0MNll DoCT0Rl

NUVoRMAT MERGEDECAT1NCAMASA!. ...........200F0L0s[ LA GAT|T ULEI DE MASLINE PENTRU AVA PRoTEJA DE DEMENIA. . . . .201

PREA GATITE, ALIMENTELEVA ARD CREIERUL

$vA PRAJESC MEMoRIA ........202ZAHARULSTRTCADtNIilSIJUDECATA. .........203ONDFICATUL5ALVEAZACREIERUL.... .......205CRETANIISUNTCREIERE ..,,,207

Concluzie ... ......211Note.. ..... 215

1

Si gustim

FtE cA AUMENTUL pE cARE lL mAncnltsA rIe MEDICAMENTUL DUMNEAVONSTNAI

Vh place anghinarea? Daci da aflafi ci in secolul al )il/Il-leaati fi fost privifi cu mare ironie. Aceasta pentru ci, fiind con-

siderati o plant[ afrodisiaci, era vizutl ca un aliment pentru

libertini.,,Anghinare, anghinare, pentru Domnul, pentru

Doamna, pentru a-i aprinde corpul qi sufletul gi pentru a

avea fundul cald!", strigau pe atunci vinz[torii de profesie.

In zilele noastre, puterile sale asupra libidoului nu mai sunt

recunoscute, dar reputa{ia acestei legume, foarte apreciate de

Ludovic aI XIV-lea, provenea, cred, de la felul in care ar[ta:

cu ,,periqorii" gi cu inima ei ce se dezviluie dupi o curlfare

minufioas6.

Si atribui alimentelor o puternicl influenfi asupra emofiilor,

stirii de spirit, asupra moralului nu este o teorie ce dateazl de

ieri, de azi. Vom vedea cit se poate de clar prin ce mijloace

alimentele, singure sau tn asociere cu altele, acfioneazl asupra

stirii noastre psihice. O buni cunoagtere a acestor efecte vi va

SA GUSTAM 13

permite s[ infelegefi mai bine variafiile stirii dumneavoastre

emofionale.

Vi lipsegte entuziasmul, suntefi morlcinos, sumbru, trist?

Vi simfifi stresat fbri motiv, tensionat, nelinigtit? O oboseali

fizicl se adaugl unei oboseli morale? Adormi]i greu? V[ ener-

vafi uqor?

Sau, dimpotrivl, vi trezilivesel, radios, cu chef de migcare

qi intr-o stare de efervescenfi?

Copilul dumneavoastri are dificultili la gcoali sau este

hiperactiv?

Avefi probleme sexuale? Nu mai sunteti la fel de perfor-

mant din punct de vedere intelectual?

Rispunsul la toate aceste intrebiri se afll, probabil, in farfu-

ria dumneavoastri!

Hipocrate, acest medic grec care a trlit cu patru sute de ani

inainte de Iisus Hristos gi este considerat tatil medicinei

moderne, scria: ,,Fie ca alimentul s[ ifi fie medicament, iar

medicamentul si fie hrana ta!" in Evul Mediu, majoritatea

terapiilor se bazau pe alimente 9i, mai ales, pe plante comesti-

bile. se acorda deja o enormi importanll leg[turilor care exis-

tau intre hran6 gi starea de spirit. Mai multe lucriri medievale

sunt pline de relete culinare menite s[ acfioneze direct asuPra

stirii noastre de spirit, acestea recomandind, de exemplu,

gutuia pentru a lupta impotriva tristefii, salata verde pentru afi

gisi liniqtea, merele pentru a imbunltifi dorinfa sexuali' $i

cele mai recente cercetiri medicale vin s[ confirme influenfa

nutrienfilor alimentari, in special asuPra sintezei neurotrans-

milltorilor din creier, agenfi ai stirilor noastre emofionale'

$i inversul este valabil: starea noastr[ de spirit are influenfi

asupra alegerilor alimentare. Influenfa este uneori benefic[,

14 PoFTA BUNA, MINTE STRUNA!

pentru ci alimentele pe care ne impinge si le consumim pot,

de exemplu, si remedieze un riu psihic, ca gi cum creierulnostru ar qti ce ii lipsegte.

Alimentele au puterea de a acfiona, de asemenea, gi asupra

emofiilor noastre, prin influenfa pe care o au asupra intestinului,

considerat, in u'emurile moderne, drept ,,al doilea creier".

Bacteriile intestinale elibereazi compugi care au o acliunesimilari neurotransmif itorilor, stimulAnd, de asemenea, nerviisenzoriali (cei ai mirosului, ai vederii, ai gustului, ai pipiitului),sistemul imunitar sau alte funcfii ale organismului.

Examinarea a ceea ce mincim ne va permite, agadar, s[ ne

in{elegem mai bine stirile de spirit schimbitoare. $i invers,

daci vom cunoa$te impactul alimentelor asupra emofiilornoastre vom avea posibilitatea s[ ne schimbim dispozitia,

starea de spirit, felul de a fi. Franfa este fara in care se consumicele mai multe psihotrope, medicamente care aclioneazi

asupra stirii psihice. F[r[ indoiali, am consuma mai pu]ine

daci am stipani mai mult aceasti qtiinli ce conjugi alimentele

cu emofiile gi ne-am simfi cu mult mai bine gi cu farfuria noas-

tr[. De fapt, si vedem de unde vine aceasti expresie simpaticiin limba francezil:,,ne pas 6tre dans son assiette"*, al cirui sens

astizi este de a nu te simfi bine, de a nu fi in apele tale, maiprecis de a fi departe de starea de spirit obignuiti.

Originea acestei expresii se afll in Evul Mediu. Pe atunci

nu exista inci farfuria individuall pe mese (ea va fi inventatiin Renagtere). Majoritatea oamenilor mAncau cu degetele (da,

incepind cu Ludovic al XIII-lea gi pentru anumite categorii de

populafie exista furculila) din platoul comun pus in mijloculmesei. CuvAntul ,,assiette" igi are originea in verbul ,,a se ageza".

* Cuvdntul assietteinseamni in limba francezifarfurie. (n. trad.)

SA GUSTAM 15

Cuvantul,,assiettd'desemna pe afunci,,felul in care erai aqezat.

Aceastl origine a cuv6ntului, care avea leglturi cu pozi[ia

noastri, a ajuns la Montaigne si aibl sensul de ,,stare de spirit"

sau ,,fel de a f,'. Aceastd semnificafie incl existl in expresia

,,6tre dans son assiette"*. Cum a ajuns cuvintul assiette s[ de-

semneze ulterior un platou individual? Pentru ci, pistrAnd

sensul pozifiei, aceasta incepand cu sfrrqitul secolului al XIV-lea,

cuvintul desemna situalia unui convivin jurul unei mese. Prin

asociere de idei, obiectul agezat in dreptul fiecirui loc al mesei

a fost numit, astfel, farfurie, inainte ca acest termen si desem-

neze mai mult decAt obiectul indMdual.

ALIMENTE CARE RECONFORTEAZA:

AJUNGE DOAR SA rE GANDESTI LA ASTA!

Alimentele nu sunt doar un carburant care ne mobilizeazl

corpul. Ele acfioneaz[ asupra creierului, care este, inainte de

toate, un organ, prin nutrienfii pe care ii fiirnizeazl. Acegtia

acfioneazi asupra moralului prin incirc[tura lor simbolici.

Alimentele ne influenfeazi starea de spirit prin compozi{ia

lor dar gi prin ceea ce reprezinti simbolic pentru fiecare dintre

noi. Astfel, suntem mul1i cei care alegem si mincim alimente

care reconforteazb. Este simplu, sunt acelea spre care ne orien-

tlm de fiecare dati cind avem nevoie de consolare. Adeseori,

ele ne aduc aminte de momente festive, a$a cum sunt, de exem-

plu, deserturile cu ciocolati, sau de ritualuri familiale, cum ar

fi porfia de cugcug sau friptura de pui cu cartofi prnjili de

duminicl sau curcanul cu piure deZiaaRecunogtin]ei, tn Sta-

tele Unite.

* A se simli bine, a fi ln apele sale, ln limba francezi in original' (n. trad..)

PoFTA BUNA, MINTE STRUNA!

Legiturile care existdL intre alimente qi memoria afectivijoaci un rol important in plicerea de a minca gi in impactul

emofional pe care il au alimentele (sau,la modul general, dife-

rite feluri de mdncare). Dincolo de impactul direct al compo-

nentelor acestora asupra chimiei creierului nostru, unele

alimente ne fac sd ne simfim bine datoritl felului in care arati:

aspectul, gustul, mirosul, textura, dar, mai ales datoritd ele-

mentelor cu care sunt asociate in istoria noastrl alimentari, inacest caz, dimensiunea lor afectivi.

,,Alimentele care ne reconforteazd' sunt cel mai adesea

feluri de m6ncare care ne fac s[ ne gAndim la momentele feri-

cite ale copiliriei sau la persoane care au fost extrem de impor-

tante pentru noi. Este demonstrat faptul ci ecourile pozitive

din memoria noastri afectivi, induse prin consumul anumitor

alimente, sunt o sursi a stirii de binel. Bineinfeles, fiecare per-

soanl are propria sa istorie gi, deci, propriile feluri de alimente

sau feluri de mincare cu ajutorul cirora se simt mai conforta-

bil (care reunesc mai multe alimente). Acestea sunt de cele mai

multe ori asociate cu zahirul gi cu grisimea gi au reputaiia de

a fi extrem de calorice. Or, anumite alimente mai pufin bogate incalorii ar putea fi la fel de dezirabile, agreabile gi reconfortante.

Un studiu efectuat in 2005 de Iordan Lebel, de la Universi-

tatea Cornell din Statele Unite, pe un egantion de 300 de per-

soane, a arltat ci o treime dintre acestea au afirmat ci aleg

drept alimente care reconforteazi alimentele slab calorice,

majoritatea fructe gi legume. De exemplu morcovii mici sau

baby carrot cur[!a!i, buni de ronfiit. Aceste alimente recon-

fortante sunt, de asemenea, gi ,,alimentele slnltoasd' pentru

tinerii adulg americani. Le creeazb emofii pozitive care le

reamintesc de c[ldura casei plrinteqti. Pe lingl faptul ci sunt

sA GUSTAM 17

bune pentru siniLtate, le permit sl iqi pistreze gi o stare emo-

fionali bun6.

De fap, compozifia alimentului nu explic[ totul, pentru ci,

dacil un aliment sau o biutur[ induce, de obicei, o stare de mai

bine, aceastl reacfie rimine posibili qi in absenfa unui compus

actif . AEteptirile noastre privind efectele unor alimente pot

si ne influenleze percepfia. lntr-adevdr, nu este necesar si le

mAnclm pentru ca alimentele s[ ac]ioneze asuPra stirii noas-

tre mentale. Doar simplul fapt si ne gindim la ele poate

declanqa uneori o stare de bine. Simplul fapt ci gustlm din

alimentele pe care le apreciem ne va conduce spre o stare de

bine, ln timp ce, pentru al1ii, dimpotrivi, acest lucru va da

startul culpabilitdlii, care le va limita starea de bine. Aceasta se

intAmpli daci un aliment consumat este asociat cu ceva inter-

zis, intr-un regim, de exemplu.

Produclia de endorfine, ,,morfina" naturalil secretati de

organismul nostru, este cea care explici de ce ingurgitarea

unor alimente sau feluri de mincare indrigite genereazl un

sentiment de bine sau chiar o stare euforicl. Apetenfa pe care

o avem pentru un aliment sau un fel de mArtcare este, deci,

o chestiune de foame, de gust, dar qi de ginduri pozitive aso-

ciate. Astfel, un fel de mincare asociat intr-un context foarte

agreabil va miri secrefia de endorfine. Impactul unui aliment

asupra stlrii noastre fizice va fi in func]ie de compozifie, de

alimentele care i se vor asocia, dar qi de momentul servirii, a

contextului, a simbolisticii acestui aliment gi a metabolismului

fiecirui individ. Fiecare poate reacliona diferit la acelaEi ali-

ment. Aga se intimpll, de exemplu, cu cafeaua, care ne stimu-

leazh, chiar dacl bem aceeaqi cantitate, pe fiecare altfel.

POFTA BUNA,, MINTE STRUNAI18

ZAHAR PENTRU FEMEI, SARE PENTRU BARBATI?

Independent de istoria personall a fieciruia, existi variante

intre sexe referitoare la tipurile de alimente care linigtesc gi fac

bine, flr[ a cunoaqte cu adevirat motivul diferenfei.

Impactul pe care il are ceea ce mincim asupra emoliilornoastre depinde de mai multe variabile. Compozifia alimen-

telor este, desigur, esenfiali qi din punctul de vedere al calitilii,dar gi al locului unde se produc, de felul in care se produc, de

culturi sau de creqtere. Dar vom observa diferenle inclusiv infuncfie de momentul din ziin care mincim alimentul. Canti-

tatea gi asocierea alimentelor conteazi, de asemenea. Modullor de prezentare, felul cum arati in farfurie felul de mdncare

respectiv, precum gi mediul (daci iei masa pe apucate, acasi

sau la restaurant) sunt tot atafla factori de influen1i. Virsta gi

sexul intr[ gi ele in discufie.

Astfel, dupi o masi bogati in glucide, femeile sunt mai

somnolente, in timp ce bdrbalii au tendinfa si se simti mai

calmi, ftr[ senza{ie de somnolen{i. Intotdeauna dupi o masl

bogati in glucide, persoanele de peste 40 de ani manifesti

o scidere a capacitifii de atenfie, daci aceasta este susfinutl,

ceea ce nu este cazul pentru cei mai tineri. Ritmul de veghe-

somn ale indivizilor modifici qi el impactul alimentelor. Astfel,

,,matinalii" sunt deosebit de sensibili la ceea ce mlnincl laprdnz gi atunci cind iau gustirile. ,,Noctambulii" sunt, dimpo-

triv6, sensibili mai ales la mincarea de la micul dejun, dinpunctul de vedere al nivelului de energie, al echilibrului emo-

fional gi al funcfionalitefli intelectuale. Acegtia din urmi, dac[iau un mic dejun bogat in proteine, cum ar fi, de exemplu,

micul dejun englezesc tradilional, igi vor activa in mod pozitiv

memoria, ins[ gi-ar putea diminua capacitatea de concentrare3.

sA GUSTAM 19