Coleclia: Isronta MENTALITATILoR

Coperta: Cristian NrcotPortrete de Aura Csrusrl

Ilustra{ie coperta I: $coala de la Atena, Raphael

Editor: Andlei PorlocLector: Alina Brru-Dr$rtu

Director economic: Mihaela D,wIoTehnoledactor: Alexandra-Alina IoNrscu

Depaftament difuzarc: Adrian PnpoaDepartament marketing: Claudia Maria ReouDepartament proiecte: Alexandru $rlrAxuscu

Editura Iosra EuRopseNAO.P. 22, C.P. 113, Bucuregti, 014780

Tel./Fax.: 021-2125692; Tel.: 021-3 10661 8Comenzi carte plin poqt6:

Tel.: 021-2t25692E-mail: fcideeaeuropeana@yahoo.com

wwwideeaeuropeana.ro

O Auna Curusl@ bnsa EunomeuA,2006

Descrierea CIP a BiblioteciiNa.tionale a RominieiCunrsrr, Aunl

Banchetul de litere / Aura Christi; ed: Andrei Potlog -Bucuregti: Ideea EuropeanL, 2006

ISBN ( I 0) 97 3 -7 69 l -28 -8; ISBN (13) 97 8 -97 3 -7 69 l -28 -6

I. Potlog, Andrei (ed.)

159.922.4

Aunn Crrusrl' I :l'

BexcI{ETUL- DE TITERE' f,'

-.;,

Dialoguri'cu ' '

ANa BreNlmNe. .

Nrcou,e BnriaANAucuslrN Buzune'IoN'IeNogt' '

"u!Gesntple MelrNrscu

lruNe Perneg'Duvrrnu Repu PoPA,,.,

Alex $rennNescuIoN VreNu

,/-::\,/i Iffim

ffiIosBA. Bunopp

Printed in RoueNn

ANA

din ciclul epic Vulturi de noapte, Marile jocuri. Urmeazdpsalrnii mei, Grddini austere. Apoi Religia viului - ocarte imposibild, datd fiind tema ei, viul. $i o alti carte,in care sper s6-mi trag sufletul - Trei mii de semne.

Scriu la cdteva cdrli dintr-odati. CAnd vid cd numd mai suport pe terenul prozei, alerg spre regatuleseului, iar de mine mi salvez, c6nd demonul mi m6nispre imperiile austere ale poeziel

Pe primul loc e la tine poezia.

Sunt probabil, in primul rAnd, poet. CAt de vie e

lvetaieva! lii minte acel vers care, in aceste clipe, parea fi scris de mine: ,,Chiar qi-n icnetul de dinaintea mo(iieu voi rdm6ne poet."

Sincer, nu mi-l amintesc acum, dar asta nuinseamnd cd nu tresar in fala frumuselii lui. inchei cuunfragment dintr-o Elegie semnatd de Aura Christi.

,,Ah, cine-ar fi bdnuit?Cuvintele lui, toate, formaseri-n fa\d, un zidNegru, sc6nteietor, conlin6nd morlile repetate

$i flimAnd, din ce in ce mai fl6mdnd."Elegia limitelor

Ianuarie 2006

CupruNs

AncuusNrAuna Cnnrsrr / 5

ANaBr-aNoreNA,,A fi sau a privi, aceasta e intrebarea" / II

Nrcoue BnreeN,,Marea literaturi nu e un singur pise" / 39

AucusrrN Buzune,,Incerc si g6sesc drumul pe care numaisufletul il qIie" I 73

IoN Iauogr,,Nu lin si gochez prin neaderenld" I 137

GesnreLe MerrNescu,,Intrafi in voi ingivi!" i 181

InrNe Pernag,,Partea mea de moarte a crescut" /223

Duunnu Raou Popn,,Cartierul Bonaparte era fascinant" / 269

Alex $rrrArescu,,Am linut ca Istoria...sd, nu fie un cimitir deopere literare" I 295

IoN VleNu,,Eu tot timpul mi povestesc pe mine" / 3 l9

Aune Cunrsrr

,,Sunt un om viu, viu pdnd la destrdmare" / 343

ANe BMNDIANA,,A fi sau a privi, aceasta e intrebarea"

Acum mai mulli ani, mai precis, acum patrudecenii, tn 1963, ali debutat irevocabil in paginilerevistei Contemporanul, dupd o perioadd de interdiclie,despre care ali scris mai tdrziu cu un negru umorinvoluntar: ,,Amfost cunoscutd capoet interzis, inaintede a fi cunoscutd ca poet. " Din acel qn a urmat operioadd extrem de fertild; in patru decenii ali devenitunul dintre cei mai importanli poeli romdni, o voceredutabild, curajoasd. Un scriitor a cdrui voce este

recognoscibild din zeci, sute de voci.Vreau - dacd inti ingdduili * sd Vd fac o

mdrturisire. in cazul Dumieavoastrd, dragd AnaBlandiana, calificativele menlionate adineaori -curajos, redutabil, important - sunt legate de noliuneade... vrajd. Am constatat aceasta acum mai bine de un

deceniu; Vd aJlali fntr-o sald arhiplind, era iarnd, oiarnd ca in copildria mea, clt vacanlele petrecute inNordul Moldovei, la bunici, o iarnd cu incredibil demultd zdpadd, o iarnd ce-mi readucea in minte acelmirific virs bacovianPotop e-napoi qi-nainte... in saldera o stranie rumoqre, se vorbea in surdind... pdnd alitnceput sd citifi poeme; se instalase o liniste addncd,laborioasd... nu vreau sd spun de gheald, deSi e tentantsd afirm asta, lineli minte?.:. Emily Dickinson afirmaseundeva, in scrisorile ei, cd ea simte adevdrata poezie

dupd senzalia puternicd de frig care-o cuprinde... Se

fntdntplase ceva atunci, in sala aceea, unde recita{i dinpoem,ele Duntneavoaslrd, o miscare afundd, care, vorbalui Cioran, teface sd simli cum incet-incet li se schimbdcomponenla sdngelui. Este, acesta, dupd toateinsemnele, efectul vrajei produs de poezie.

Gdsitri afinitdli intre poezie Si vraid, intre poezie

Si ntagie? Dar intre poezie Si descdntec?

imi face pldcere sd vd aud povestind o senza{iepe care credeam cd numai eu am avut-o, despre care anlcrezutintotdeauna cd este chiar instrurnentul lneu secretprin care imi testez paginile. Md refer la acea linigteaproape stranie care se agterne intr-o sal6 cdnd incep sd

citesc. De altfel este o reaclie care se produce nu numaiinfard,ci gi in strdinitate, inainte de a fi citite traducerilepoemelor in lirnba ascultdtoriloq ceea ce scoate lucruri le

be sub irnperiul logicii. imi amintesc cum, eu cAliva aniin urmd, la un festival de poezie din sudul Portugalieimai rnulli colegi de diferite nalionalitSli au observat cuo anumitd uimire fenomenul, iar singurul romAn careajunsese cine gtie cum in acea parte de lume gi in aceea

sal6 a venit gi mi-a spus cAt de mAndru s-a sirn{it cdnumai el in{elegea de la inceput, in timp ce ceilalJipresintleau numai. Cred intr-adev[r ci un fel depresimlire este cea mai exactd definilie a acelei ciudateatenlii qi agteptiri. Doar cd eu nu impdrtdgeam mAndriacompatriotului meu, mi-e greu s5 explic de ce. Poatepentru ch nu rn-am simlit niciodatd intrutotul autorulversurilor mele. Din acelagi motiv cuvAntul ;,vrajd" mi se

pare nepotrivit nu numai pentru cb este oareoum uzat de

intrebuinliri idilice, ci qi pentru c5 presupune existentaunui vrijitor. $i ?n orice caz) nu sunt eu acela. Aten{ia,linigtea, aqteptarea pe care ali simlit-o, am sirnfit-o gi eu,

dar ca pe o intensd nelinigte, nelinigtea aproapeameninldtoare pe care mi-au dat-o intotdeauna lucrurilepe care nu le infeleg, dar sirnt cd md deterrnind. Pe de

12 , Banchetul de litere

altd parte, declangarea acestei comuniciri de oinexplicabilS intensitate a fost intotdeauna pentru mineverificarea autenticitSlii paginii scrise, dincolo de carediagnosticele criticilor aproape ci nu mai contau, veneauoricum, dintr-o altd lume.

D umne av o as tr d fac e li p ar t e d in,, tr i b ul " - fo art erestrdns, de altminteri - al scriitorilor care mize.azd,pe parcursul intregului destin, pe literaturd. Exclusivpe literalurd. ,,YeSnic plecat de-acas6, mereu indocumentare in propria viald, spiritul meu este preaocupat cu privitul pentru a putea fi cu adev6rat infrdntsau invingdtor gi chiar pentru a fi. A fi sau a privi devindoud verbe opuse gi violent exclusive in lumina unuiintreg destin. A fi sau a privi, aceasta e intrebarea."scriali pe vremuri, pentru ca tntr-un alt eseu sd afirmaliurmdtoarele: ,,.$tiu cd nu md pot salva decdt prin scris.

$i, totuEi, ce ntanie sd scriifdrd tncetare tot ce vezi, totce crezi, tot ae-li trece prin cap!" Blaga, un scriitoriubit de Dumneavoastrd, definea fiece carte drept oboald invinsd, Cioran drept o sinucidere amdnatd.

Ce a reprezentat, ce reprezintd pentru cdrturarulcare sunleli Carlea?

Dac6 md intrebafi despre cirlile scrise de al1ii,cirlile cdrora eu le-am fost cititor, atunci Cartea- aSa,

cu majusculi - este cel mai important dintre lucrurilecare existS in afara naturii. Sunt copilul c6rlilor pe carele-am citit aproape in mdsura in care sunt copilulpbrinlilor care m-au zimislit. Daci md intrebali, ins5,despre carte ca punct terminus a[ paginilor scrise demine, atunci lucrurile se prezinti mult diferit. Degi simtca adevSrate gi formula lui Blaga, gi cea a lui Cioran,cartea este pentru mine un sfdrgit al scrisului, pe carenu mi-l doresc. Maimult, este momentulin care paginilemele inceteazd si-mi apafiind, imi devin strdine, incepsd mi sperie. imi este iu fotul strdind bucuria- de cari

Banchetul de litere ,13

vorbea ironic Arghezi- a autorului unei noi c6(i. ittcerc,dimpotrivd, o frustrare, cu atAt mai iritantd cu cAt, in timpce eu simt cd am pierdut ceva, trebuie sd mi port ca 9i cumag fi cAgtigat: particip la lansSri, dau autografe, z6mbesc,pentru ca, intoarsd acasi, sd nu am curajul sd deschid noua

carte, pentru a md incuraja sd caut gi sd citesc propriile eimanuscrise nedegradate de literara mecanicd sauelectronicS. De altfel fac intotdeauna tot ce pot ca s5 am6nmomentul trecerii de la manuscrisul complicat, mlzgdIi|cu tiieturi qi reveniri aproape ilizibile, la paginadactilografiatd sau listati care duce spre tipografie. Aq vreainsd sd nu inlelegeli gregit 9i sd nu considera{i o contradicliefaptul c6, pe de o parte, am sentimentul cd nu sunt autorul,cimai curdnd vehicolul, cum spul-l indienii, versurilor mele(sentirnent pe care il mdrturisesc intr-un fel sau altulnenumdra{i poefi ai lumii) iar pe de altd pafte am dorinlade a le pSstra c6t mai mult numai pentru mine, ca pe oprelungire a unei intirnitSli secrete, ca pe o modalitate de a

mi le apropia. De altfel simt c5 poeziile devin ale melenu scriindu-le, ci citindu-le, obignuindu-md cu ele, ca gi

cum la inceput ag fi fost miratd cl le-am scris qi apoiincet,incet le inleleg qi le invd!. Cartea este o alti treapt6, este

treapta desprinderii, plecdrii, instr[indrii, lds6nd in urmiun gol care va trebui din nou umplut. Faptul ci suntagteptate qi primite cu o nelinigtitoare atenlie este altdpoveste. Povestea lor,in care nici nu gtiu dacdjoc vreunrol.

Ce legdturi ,, sublerane " , secrete, existd intre poetqi sfant?

Convingerea cd ,,impirblia mea nu este dinaceaste lume" gi tot ce decurge din aceasta: o austeritatedefinitd nu ca regul6 de viafd, ci ca necesitate organicd;lipsa oricdrei ambilii, nu ca rezisten{d morald la vreoispit6, ci ca inexistenld a ispitei; o anumitl inaderenlila bunurile materiale gi un anumit tip de masochism

14 , Banchetul de litere

aproape exaltant. ,.Ce de lucruri de care n-am nevoie"spunea Socrate, care a fost, cu siguranld, cel mai laicdintre sfinji qi cel mai nafional dintre poe{i.

Cdnd citeSti un poem prietenilor, admiratorilortdi, te muli tn timpulfizic, psihic, poetic tn care ai scristextul, tl re-creezi; consuntut e atdl de mare, intensitateaatdt de... densd, incdt corpul tdu psihic se apdrd, fyi ddsemne... sd te opreSti. Probabil. Ce gust are pentruDumneavoastrd poezia? In timp ce citili din ultimelepoeme, le re-trdili? Le re-creali?

Cred cd intrebarea nu mi se potrivegte. N-am cititniciodatd versuri prietenilor, am citit doar o datd sau dedoud ori, pe cAnd eram studenti, intr-un Cenaclu (dacilas la o parte cercurile literare din liceu, unde se mergeaobligatoriu) qi in general nu simt nevoia sd citesc cuiva(cu exceplia so{ului meu) pentru a cere pbrerea. Este oformd de timiditate qi de decen!6 care func{i oneazd ca oprotec{ie a intirnit6lii, ca o jend de dare in spectacol. $itotugi, particip de ani de zile la festivaluri de poezie,lecturi publice, recitaluri, veli spune. Da, dar in modcurios, asta este ceva cu totul diferit. Citind intr-o sal[plind in care nu cunosc aproape pe nimeni este ca gi

cum ag citi singurd intr-o vale inconjuratd de munli gi

pdduri, ascult6ndu-mi, curioasd eu insimi, ecoulcuvintelor.

Anna Ahmatova spunea undeva, pdstrdnd intactdenigma:,,Dacd a{i qti din ce intunecimi se nagte uneoripoezial" Din ce se na$te poezia Anei Blandiana?

Din dorinla de a exprima ceeace gtie cd nu poatefi exprimat, din incdpdtdnarea de a defini ceea ce tofigtiu cd este de nedefinit, din nevoia de a dirui ceva decare nimeni nu inlelege cd are nevoie, dintr-o nelinigteatdt de greu de suportat incAt devine suferinld qi nu poate

Banchetul de litere ,15

fi comparatd in intensitate dec6t cu fericirea pe care -oricdt ar pdrea de incredibil- o atinge din cAnd in cdnd.

Incerc sd Vd provoc... De ce fel de arme avelinevoie pentru aface din poezie mormAntul unui strigdt?

N-am fbcut niciodatd din poezie mormAntul unuistrigdt. intotdeauna am fbcut eforturi sd scot strigitul dinmorm6nt, s6-1 inviu, si-l fac sd risune in lume. $i chiardacd din profunzimile in care coborAse (dar addnc nuinseamni rz ort) el, strigdtul, se aude in afard doar goaptd,nu este mai pulin viu, mai pulin electrizant. Pentru cd,oric6t de sfdqietoare, poezia este - prin chiar via{a pecare frumuselea lor o zdmislegte - o formd de speranfd.

$tim cu tolii cdpoezia nupoatefi definitd; obisnuilisd tnchidem in larcurile definiliilor totul, aproape totul,ne incdpdldndnt, totuSi, sd gdsim oformuld Si poeziei. Ceeste poezia? Zbor cddere, lipdt metafizic, sdgeatd lintindin cet bici, blestem, vocalie, dar delir sistematizat?

S i stematizat? D e ce' s i ste matizat? S i ste rn el e, ch i argi cAnd folosesc ca materie primd poezia, sunt tot cepoate fi mai strdin de ea. Curentele literare sunt o formdde administralie a poeziei care iqi poate avea utilitateaei, ?n mdsura in care se agiti post factum. Dar un autorde versuri care scrie in cadrul unui sistem, pentru a-iilustra schemele, nu este poet, ci funclionar al poeziei.In ceea ce privegte definiliile poeziei, cu cAt sunt maielementare cu atdt au mai multe qanse s[ se apropie deadevir. Tehnic vorbind, poezia este capacitate desugerare; cAt despre fondul de sugerat el este mereu gilnereu efortul de a face vizibil sAmburele de luminS carese afli la originea tuturor lucrurilor.

Cum ardta cerul vdzut de Dumneavoastrd ultimadatd?

16 o Banchetul de litere

Pot si vi spun cum il vdd chiar acum, in timp cerdspund intrebdrilor Dvs. Este jumdtatea lui August gi

md aflu intr-o casd cu pridvor din C6mpia RomdnS.intreaga noapte vuiegte de greieri ca o uzind astralS, iarcAntecul lor nu este decAt corespondentul sonor al bolliiat6t de pline de stele incdt pare cd ele, stelele, sunt celecare c6ntd" Dacd sting lumina, frumuselea aproapenelinigtitoare a cerului, cu figuri gi constelalii desenateclar ca in zodiac, este atAt de coplegitoare, inc6t amsenzalia c6, luatd de valurile sonore, md voi desprindeincet-incet de pimAnt cdzdnd in sus, in cer.

Ciind ali scris prirnul poem? Ce amdnuntesemnificative ali relinut despre cel dintdi poent, desprestarea pe care li-o dd poezia? Cdnd ali simlit pentru primadatd cii sunteli poet? Cum ali constatat asta? V-alibucurat sau... V-ali speriat?

lin minte cdnd am scris - in clasa a II-a - primeleversuri. Evident cf, nu era incd vorba despre poezie. Ammai povestit, cred, cd revelalia de atunci a fost doaraceea cd pentru a scrie versuri sunt necesare mult maipu{ine cuvinte decdt pentru alte scrieri. Nu cred cd ag

putea s6-mi amintesc momentul reveialiei primeipoezii,pentru simplul fapt cd - incepAnd atdt de devreme - amtrecut apoi printr-o lungb ucenicie, pe care nu mi-aimpus-o nimeni, a invdldrii poeziei, scriind rAnd pe rindasemenea tuturor poelilor pe care ii citeam. Aga cum inbiologie antogenezarepetd filogeneza (gi in burta mameiembrionul trece prin toate speciile care i-au premersomului), am trecut, inairtte de a deveni eu insdmi, printolipoeliicare mi-au premers gipe care rAnd pe rdnd i-amiubit. Tot ce ?mi arnintesc este cd eram m6ndrd cd potsemdna celor pe care ii admiram, a$a cum vechii pictorifbceau eforturi nu cum sb se deosebeascd de maeqtriilor, ci cum sd nu se deosebeascd de ei, gi astfel deveneauei ingigi maegtri. Aceste ai,nintiri de ucenicie de tip, ca

Banchetul de litere , 17

sA spun a$a, medieval apa(in primei p6fii aadolescen{ei,in orice cazinainte de a fi implinit 15 ani. Rdspunsul laintrebarea Dvs. se situeazd tot atunci. $tiu asta cuprecizie pentru cd imi amintesc cum aniversarea de l5ani a fost prima pe care mi-am petrecut-o in meditalie,gAndindu-mdla ceea ce sunt gi la ceea ce voi fi sau nu.

$tiu cd am luat atunci mai multe hotdrAri (poate cele

mai solemne din via!d), cea mai importanti fiind aceea

de a-mi da mie insdmi intAlnire peste 15 ani, adicdlaimplinirea vdrstei de 30 de ani, c6nd urma sb hotdrdscdacS vocalia pe care o simJeam in rnine atunci lainceputul drumului se va fi dovedit reald, urmAnd ca -daci rispunsul va fi negativ - s6 am puterea de a incetasd scriu. Cred cd ajunsesem la o atAt de pateticS solu{iede spaima de a nu deveni asemenea divergilor condeiericare populau oragul meu de provincie, cu pozele,orgoliile qi complexele lor de care mi-era in egalS rndsurdmilS gi urdt gi pentru cd eram conqtientd cd intr-ununivers ibrd criterii cefte nimeni eu exceplia trupuluinu va putea da decizii. Mai qtiu ci am scris atunci undecalog pentru acegti urmdtori 15 ani din care nu-mimai amintesc dec6t prima porunc6: ,,Sd preferi o

neferi.cire care di roade, unui noroc care trece lbrdurm6". Din pdcate nu mai pdstrez nici un fel de hArtiide la acea vArstd gi azi nu lin minte poeme scrise atunci,dar congtiinla artisticd pe care aceste exagerateintdmplSri o argumenteazd vorbegte despre faptul cddevenisem eu fnsdmi, chiar dacS nu eram prea sigurd ce

inseamnd aceasta. Oricum cititorul gi scriitorul din minedeveniserd independenli, cu urechea ciulitd cu emofiela propriul sunet. Da, obsesia era nu a necunoscutului,ci a autenticitAlii. De altfel, a fi nou, a fi original, a fialtfel decat allii nu a fost niciodati pentru mine un scop,

ci mai degrabd un rezultat colateral. $i totu;i imiamintesc cAteva momente, pe parcursul unei intregi vie{i,cAnd, citind ce tocmai scrisesem, md cuprindea o uimirefericiti greu de descris gi greu de explicat. Imi arnintesc

18 , Banchetul de litere

mai ales o noapte c6nd, fiind singurd acasS gi termindndr.rn poem, gi citindu-1, am avut o senzafie de prea plin,de noroc nemeritat, de bucurie atdt de debordanti, inc6ta trebuit sd md ridic de la mas6, sd md migc prin camer5,sd md descarc intr-un fel de propria mea descoperire.Daci m-am speriat? Cred cd nu. Pur gi sirnplu nu-mivenea sd cred.

$tiu cd-l iubili pe Blaga. Dacd ar apdrea el,Poetul, intr-o bund zi, Ia sediul Fundaliei AcademiaCivic6, ce i-ali spune?

Nu gtiu dac6 verbul este cel mai nimerit. Credmai curAnd cb-l admir gi-l respect. Este profesorul meude economia mijloacelor de expresie. De la el am invSlat

- nu e prima oarS cdnd o mdfturisesc - cd intr-un poemo metaford reprezintd mult mai mult d ecdtzece metafore.De iubit il iubesc pe Eminescu gi poate, in mod ciudat,pe Caragiale. Blaga mai cur6nd md intimideaz5. Amfost c6liva ani de zile contemporand cu el in Cluj, fbrlsi indrdznesc sd fac vreo incercare de a-l cunoaqte.Fdceam in plimbirile noastre de adolescenli mari ocoluripentru a ajunge pe strada lui pe care o strdbdteam grdbili,privindu-i casa de pe cealaltd parte. Niciodat6 nu ne-ampus problerna cd am putea suna la poartd. Cred cd laEminescu ag fi sunat. Pur gi simplu nu pot sd-miimaginez scena pe care o propune{i. Dacd totugi ar avealoc, cred ci faptul cd el era atAt de tdcut, iar eu atdt deintimidatd, ar fi fbcut sd treacd prin camerd - cum spunfrancezii- foarte mulli ?ngeri. Blaga este pentru mine,ca om, un personaj mai curAnd misterios. Aga cum reiesedin scrisori, a fost ca scriitor gi ca filosof preocupat nunumai de scrierea, ci gi de publicarea, difuzarea,receptarea marii lui opere. Cum se explici atunci ci n-amigcat un deget - degi a locuit atAlia ani in strlinitate -pentru traducerea acestei opere? Este, in mod evident,cel mai sincron gi cel mai traductibil dintre poelii romdni

Banchetul de titere , 19

interbelici. S-a pierdut, o datd cu el, o mare gansS deinternafionalizxe a poeziei romAnegti. De ce? Cred cd

asta l;ag ?ntreba daci ne-am int6lni. $i incb ceva: i-agmdrturisi cd unul dintre multele motive care m-au frcutsd refuz dupd '96,sd devin ambasador a fost arnintireasentimentelor mele de cititor gi admirator al siu in falacarierei sale de diplomat congtiincios. $tiu qi qtiam cbexisti destui mari scriitori care au funcfionat caambasadori ai lSrilor lor, dar asta nu md putea impiedicasd simt - chiar daci greqeam - o anumitd incompatibili-tatea intre cele doud aspecte ale aceleiagi vieli.

Care dintre poelii, iubili de Dumneavoastrd, V-aumarcat, V-au apropiat de Dumneavoastrd inSivd?

Dintre romAni, Eminescu qiBlaga, dintre ceilalfi,Rilke qi Emily Dickinson. Cu observalia cd, in cazulrom6nilor, Eminescu qi Blaga nu sultt doar cei doi maripoe{i, ci 9i linia rnajori gi profundd care ii leagd gi pecare o simt vibrdnd pAnd la mine gi mai departe, ca pe ocoardd de alpinism, ca pe un meridian specific; in cazulcelorlalli doi mari poeli afinitalile 1in, oarecumintdmplStor, de momentul evoluliei mele in care i-amdescoperit. Nu existl nimic comun intre ei, cu excepliasentimentului meu cd md inrudesc, pe linii completdiferite, cu fiecare in parte.

Scrieli o poezie lucida, tdioasd, aparent rece,densd, luminatd, grea de mierile tntunecimii; dincolode aceste insemne, coracteristici, se simte magmaineins6. Poezia Dumneavoastrd, cdmasd a unui lipdtmetafizic, nu este strdind de patetism, ca sd apelez Ialimbajul litotei. Ce este patetismul Si in ce mdsurdconsiderali cd Vd defineSte?

Tocmai m6 gdndeam la patetismul acestorrdspunsuri, pe care le dau urmdritd doar de grija exactitilii

20 , Banchetul de litere

nuan{elor, pierzdnd din vedere conven}ia distan}ei decentecare se pdstreazd de obicei intre cei doi parleneri aidialogului. Patetismul este intotdeauna un felde a-!i punesufletul pe masd fbrd sd calculezi consecinfele gi riscurilegestului. In cazul acesta - cazul a doi scriitori care staude vorbd pentru a se descoperi reciproc - este un riscasumat. In general cred cd orice artd -poezia in primulrdnd - qi orice destin care ii este dedicat contine in sineun sAmbure patetic, cu at6t mai prelios gi mai vibrant cucAt este ascuns mai bine gi reprimat mai fbrd mild.

Vorbili-mi despre singurdtate ca armd, instrument,limitd, condilie obligatorie...

Toatd viala nu mi-am dorit dec6t sd fiu singur6.Nu gtiu un alt lucru pe care sd fi incercat sd-l construiesccu mai multe eforturi gicu mai firave rezultate. De foartedevreme am descoperit diferenla dintre a reuqi sd fii singurgi a fi lSsat singur. Pentru cd nu eram lSsatb singurd, luptarnsd rim6n singurS. Nu gtiu cum ar fi fost qi ce ag fi simlitdacd singurdtatea m-ar fi inconjurat ca o cAmpie fbrdsf6rgit, dar din aglomaralia qi agitalia care fierbe de cAndmi gtiu in jurul meu, pe care pare ci o secret - oric6t arpirea de absurd - chiar eu ins[mi, singuritatea se vedeca o oazd miraculoasd spre care inaintez cu greu ca sdpot sd-mi refac puterile. DacS nu petrec cel pulin o zi pesdptdm6ni inchisi in casd simt cd m[ golesc in modpericulos de substanla interioar6 care r1u se poate refacedecdt in singurdtate. inleleg perfect observalia luiDostoievski care oonsidera in Casa Morlilorimposibilitatea de a fi sirtgur o clipd pe parcursul unorani gi decenii drept cea mai greu de suportat dintre torturiledeportdrii. De altfei singurbtatea este pentru minecondilia, izvorul gi pseudonimul scrisului.

De cine credeli cd sunte{i locuitd atunci cdndscrieli poezie?

Banchetul de litere ,21