PORTADA MANUAL RU - UGT-FICA - Iniciomcaugt.org/documentos/0/doc614.pdf · Atât totalitatea cât s ¸i o parte din acest manual ... atât la nivel european cât s¸i la nivel de

MANUAL DE AJUTORPENTRU DELEGATUL ÎN MATERIE

DE PROTECT, IA MUNCII

DIN SECTORUL METALURGIC

MANUAL DE AJUTORPENTRU DELEGATUL ÎN MATERIE

DE PROTECT, IA MUNCII DIN SECTORUL METALURGIC

MAN

UAL

DE A

JUTO

RPe

ntru

Del

egat

ul în

Mat

erie

de

Prot

ect ,i

a M

unci

i du

Sect

orul

Mat

alur

gic

MANUAL DE AJUTOR

PENTRU DELEGATUL ÎNMATERIE DE PROTECT, IAMUNCII DIN SECTORUL

METALURGIC

PENTRU DELEGATUL ÎNMATERIE DE PROTECT, IAMUNCII DIN SECTORUL

METALURGIC

1

Editeaza: MCA-UGT©, Federatie Statala.Departamentul Sanatat,ii Muncii si Mediului Înconjurator.

Fernando Fernández Arroyo.Fernando Medina Rojo.

Asistent Tehnic: Raimundo Aragón Bombín

D.L.: M-49303-2005

Product,ie Grafica: Process Print, S.L.

Toate drepturile sunt rezervate. Atât totalitatea cât si o parte din acest manualnu pot fi reproduse sau transmise prin nici un fel de procedura electronica saumecanica, incluzându-se fotocopierea, înregistrarea magnetica sau orice tip destocare de informat,ie si sistem de recuperare fara permisul în scris din parteaEditorului.

T, IE, DELEGATUL DE PREVENIRE

Ai fost numit reprezentant al muncitorilor în materie deSecuritate si Sanatate în Munca. MCA-UGT doreste sa-t,i ofereaceasta unealta de ajutor pentru munca ta cotidiana. Deasemenea,MCA-UGT dispune de serviciile sindicale si tehnice profesionalepentru ca, în cazul în care nu vei putea risipi îndoielile si problemelecu ajutorul acestui Ghid, vei putea dispune de o asistent,a adecvataîn materie.

Speram ca aceasta lucrare sa poata fi perfect,ionata în modperiodic cu observat,iile tale. Din acest moment, te invitam sa netransmit,i opiniile tale.

De fiecare data când aperi, revendici, negociezi sau denunt,iprobleme relat,ionate cu Securitatea si Sanatatea, vei contribui la onobila si demna cauza.Cum am spus mai demult:

SANATATEA NICI NU SE VINDE, NICI NU SE DELEGA

¡¡¡SE APARA!!!

Asa deci, !!! curaj t,i înainte¡¡¡, prietene.

Manuel Fernández López “Lito”Secretar General

3

Prezentare

PREZENTARE

Aparit,ia masurilor de protect,ie a muncii este strâns legatade procesul de mecanizare. Fabricarea si utilizarea masinilor siuneltelor de munca mai puternice si rapide au facut posibilaaparit,ia si generalizarea riscurilor si în consecint,a, producereaaccidentelor de munca frecvente si grave.

Sectorul metalurgic, fara îndoiala, nu prezinta un nivel preaînalt de accidente; se poate spune chiar ca în Spania a începutun proces descrescator în acest sens.

Cu toate acestea si spre deosebire de alte sectoare, în carenivelul de accidente se ment,ine înalt si cu slabe tendint,e deîmbunatat,ire, sectorul metalurgic ofera un aspect caracteristiccare permite aplicarea sistemului de prevenire cuprins în Legeade Protect,ie a Muncii.

Centrele de munca din sectorul metalurgic, atât fabricile câtsi spat,iile de comercializare, permit o aplicare sistematica aprincipiilor preventive cuprinse în Legea de Protect,ie a Muncii:prevenirea riscurilor de la început si eliminarea acestora în fazade instalare a echipamentelor sau realizarea instalat,iilor.

Pe de alta parte, ne aflam în fat,a organismelor productivecu caracter permanent si cu un proces productiv bine definit,proces în care organizarea muncii este bine structurata.Dealtfel, marea parte a muncitorilor sunt ficsi, aspect care lepermite un grad avansat de informat,ie si de multe ori deformare în domeniul masurilor preventive. Mai mult chiar,încrederea pe care o imprima specializarea si experientaprovoaca anularea sau ocolirea anumitelor masuri saumecanisme de sigurant, a.

Sectorul metalurgic prezinta peculiaritatea în virtutea careiase poate aplica sistemul de protect,ie a muncii în totalitatea lui,sistem stabilit de catre normele comunitare si pe care le putemcaracteriza ca si de “dubla protect,ie”:

– sigurant,a în ce priveste produsul, sau siguranta intrinsecaori industriala si

– sigurant,a în momentul utilizarii, atât de catre operatori îngeneral, cât si de catre muncitori în particular.

5

Introducere

INTRODUCERE

Aceasta dubla abordare permite intrarea în joc a tuturoractorilor sistemului preventiv european si care permiteparticiparea tuturor agent,ilor raspunzatori de garantarea unuinivel de prevenire si protect,ie corespunzatoare: întreprinzatori,fabricant,i, importatori si furnizori.

Un ultim aspect demn de luat în considerare îl constituieexistent,a delegat,ilor în materie de protect,ia muncii. Existent,acentrelor de munca si stabilitatea laborala fac posibilaexercitarea din partea muncitorilor a dreptului la reprezentaresi participare.

Cu toate acestea, indicatorii de accidente demonstreaza caînca suntem departe de a atinge niveluri de protect,iesuficiente. Lucrarea de fat,a este conceputa ca fiind un ghideminent si practic pentru Delegat,ii în materie de protect,iamuncii. Scopul sau este dublu: pe de o parte ajuta Delegatul sa-si formeze o viziune globala a schemei preventive aplicabilasectorului si de a fi constient de principalele riscuri existente,atât de caracter general, cât si în relat,ie cu echipamentele decare se dispune si cu instalat,iile cu care se desfasoaraactivitatea, de a aplica normele spre aplicare si de a poseda ounealta în forma de check list care sa-i permita verificareagradului de prevenire existent la postul de munca.

Manualul este structurat în doua part,i. În prima parte seexpune situat,ia sectorului din punctul de vedere al riscurilorlaborale si se face un amplu rezumat al sistemului preventiv,atât la nivel european cât si la nivel de legislat,ie spaniola,indicând diferitele elemente care îl compun, în mod particularacel seminificativ simbol CE; a doua parte, deosebit de practicaîn care se analizeaza riscurile si masurile preventive relat,ionatecu dotarile de utilizare frecventa în sector, în special în micile simijlociile întreprinderi, în care mediile atât preventive cât siproductive prezenta în mod sigur un mai mare grad dedeficient,a.

Ca si un ultim aspect, s-a elaborat un chestionar care permitedelegat,ilor de prevenire un control al gradului de însusire alenormelor legale de catre muncitori.

6

Introducere

MANUAL DE AJUTOR PETRU DELEGATUL ÎN MATERIE DE PROTECT,IA MUNCII DIN SECTORUL METALURGIC

În conformitate cu practica europeana, chestionarul cont,inenu numai aspecte relat,ionate cu sistemul preventiv, ci si cusimpla adecvare ale condit,iilor materiale.

Obiectivul pretins este de a pune la dispozit,ia muncitorilordin sectorul metalurgic si în particular a Delegat,ilor deprevenire, un instrument care sa le permita în primul rândcunoasterea schemei logice si legale referitoare la sigurant,aechipamentelor de munca cu care ei se relat,ioneaza si în aldoilea rând de a putea constata daca echipamentele de muncaadapteaza prescrierilor legale.

Madrid, 2004

7

Introducere


MULT, UMIRI

Mult,umirile noastre

Asociat,iei Nat,ionale de Producatori de Utilaje (SERCOBE)

pentru autorizarea reproducerii diferitelor imagini oferite

de catre întreprinderi.

9

CONT, INUT


PRIMA PARTE

I. CARACTERIZAREA SECTORULUI METALURGIC................. 15

1. Delimitare...................................................................... 172. Accidente în sectorul metalurgic................................. 193. Evolut,ia condit,iilor de munca...................................... 22

II. SISTEMUL DE PREVENIRE................................................... 27

1. Sistemul preventiv ........................................................ 292. Principii.......................................................................... 313. Agent,i participant,i ....................................................... 334. Activitat,i de prevenire ................................................. 365. Masuri preventive......................................................... 376. Responsabilitat,i ............................................................ 39

III. ABORDAREA EUROPEANA PRIVIND SIGURANT, A UTILAJELOR ........................................................................ 41

1. Tratatul si Programele de act,iune ............................... 432. Documentul Unic .......................................................... 453. Al treilea Program de act,iune ..................................... 464. Armonizarea comunitara ............................................. 485. Normalizare si certificare în Spania ............................ 52

IV. NORMATIVA SPANIOLA CU PRIVIRE LA SECURITATEA INDUSTRIALA, SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII..... 55

1. Dubla abordare............................................................. 572. Securitate industriala ................................................... 58

A) Legea Industriei ...................................................... 58B) Decretul Real 1435/92, despre utilaje.................... 60

3. Securitatea muncii ........................................................ 61A) Legea Protect,iei Muncii.......................................... 61B) DR. 1215/97, despre utilizarea utilajelor de catre

muncitori ................................................................. 64

V SECURITATE STRUCTURALA .............................................. 69

1. Securitate esentiala ...................................................... 71A) Formalitat,i esentiale de securitate........................ 73B) Integrarea securitat,ii .............................................. 74C) Caracteristicile utilajelor ........................................ 75

11

Cont,inut


2. Documentatie de acreditatare..................................... 82A) Marca CE ................................................................. 82B) Declarat,ie de conformitate.................................... 84C) Dosare tehnice de construct,ie ............................... 86D) Examen CE de prototip .......................................... 87

VI. SIGURANT, A SI SANATATE LA UTILIZAREA DE CATRE MUNCITORI A UTILAJELOR................................................ 91

A) Hotarâri referitoare la riscurile si dispozitivele de securitate....................................................................... 931. Organe de act,ionare ............................................. 932. Punerea în funct,ionare ......................................... 943. Oprirea de emergent,a .......................................... 954. Dispozitive de protect,ie împotriva caderilor si

aruncarilor de obiecte........................................... 955. Dispozitive de captare si extractie ....................... 966. Dispozitivele echipelor si pozit,ionarea

muncitorilor ........................................................... 967. Riscul de rupere a utilajelor sau explodarea

conductelor de presiune ....................................... 978. Contactul mecanic ................................................. 989. Iluminarea.............................................................. 100

10. Contactul termic .................................................... 10111. Dispozitive de alarma ........................................... 10212. Separarea surselor de energie.............................. 10313. Semnalizare............................................................ 10414. Riscul de incendiu.................................................. 10515. Riscul de expolzie .................................................. 10616. Riscul electric ......................................................... 10717. Zgomotul................................................................ 10718. Vibrat,iile................................................................. 10819. Radiat,iile ................................................................ 10920. Lichidele corozive .................................................. 11021. Unelte de mâna ..................................................... 110

B) Dispozitii referitoare la utilizarea echipamentelor de munca....................................................................... 111I. Condit,ii aplicabile la toate utilajele..................... 111II. Condit,ii aplicabile la utilajele mobile .................. 114III. Condit,ii aplicabile la utilajele de ridicare de

greutat,i .................................................................. 115

12

Cont,inut


A DOUA PARTE

VII. LISTA UNELTELOR DE MUNCA........................................... 117

Descriere, riscuri si masuri de prevenire........................... 1191. Aer comprimat ........................................................... 1192. Boilere ......................................................................... 1203. Foarfeca-Ghilotina ..................................................... 1214. Îndoitoare de tabla .................................................... 1235. Polizor ......................................................................... 1246. Freza............................................................................ 1257. Unelte portabile ......................................................... 1268. Masina de slefuit........................................................ 1289. Masina de rabotat...................................................... 129

10. Masini de mecanizat cu control numeric ................. 13011. Mandrina .................................................................... 13112. Masina de falt,uit........................................................ 13213. Presa mecanica ........................................................... 13314. Presa hidraulica .......................................................... 13515. Masina de rectificat plana ......................................... 13616. Robot industrial.......................................................... 13717. Circular de pânza orizontala ..................................... 13818. Circular de pânza verticala ........................................ 14019. Circular joagar ............................................................ 14120. Sudura oxiacetilenica ................................................. 14221. Sudura electrica.......................................................... 14422. Burgiu.......................................................................... 14623. Strung paralel............................................................. 14724. Strung vertical ............................................................ 149

13

Cont,inut

PRIMA PARTE

15

I. Caracterizarea Sectorului Metalurgic


Prima chestiune de abordat consista în delimitarea sectoruluimetalurgic pentru ca, spre deosebire de alte câmpuri deactivitate cum ar fi agricultura, ne aflam înaintea unui pachetde activitat,i care cuprinde epigrafe si activitat,i productivefoarte ample.

1. DELIMITARE

Dupa principalii indicatori statistici si de activitate, se includdeasemenea urmatoarele epigrafe în conformitate cuClasificarea Nat,ionala de Activitat,i Economice (CNAE) 1993:

– 27: Metalurgia;– 28: Produse metalice;– 29: Masini si utilaje mecanice;– 30: Masini de birou si echipamente informatice;– 31: Masini si material electric;– 32: Material electronic;– 33: Instrumente de precizie si similare;– 34: Vehicule de motor si,– 35: Alte materiale de transport.Împreuna cu aceste epigrafe, dedicate fabricarii, exista

activitat,i de comercializare, instalare sau montaj, întret,inere,revizie, control si reparat,ie a produselor fabricate sau instalate,asa precum reciclarea tablariei si a resturilor de produsemetalice, în mod particular activitat,ile de înmagazinare sidistribut,ie, vânzare si reparat,ie de masinarii si echipamente,instalat,ii electrice, instalatii sanitare, încalzire si climatizare simicile comert,uri, care angajeaza aproape 60.000 de persoane,într-un procentaj important pe cont propriu.

Sectorul metalului reprezinta un 12 la suta din PIB; ajunge laaproape o treime din product,ia industriala si genereaza un 35la suta din angajarile în industrie.

Din aproape 137.000 de întreprinderi înscrise în sector,aproape 68.000 sunt localuri industriale, adica aproximativ pejumatate. Restul se dedica activitat,ilor complementare sicomercializarii 1.

17

Caracterizarea sectorului

1 Sursa: CONFEMETAL.


Cât priveste marimea sa, 87 la suta din întreprinderilesectorului lucreaza cu mai put,in de 10 muncitori salariat,i sidoar 1 la suta depaseste 100 de muncitori.

Distribut,ia întreprinderilor proport,ional cu marimeanumarului de angajat,i se poate vedea în urmatorul tabel:

TABLA I

Reprezentarea participarii în sector a diferitelor sectoare deactivitate, num. De muncitori salariat,i si muncitori înscrisi înRegimul General de Asigurari în domeniile industriale se potvedea în urmatorul tabel:

TABLA II

18


2 Sursa: V Sondaj Nat,ional al Condit,iilor de Munca.3 În ce priveste înscrierea în Regimul General de Asigurari, se includ

activitat,ile de fabricat,ie de echipamente ofimatice, informatice si electronice.4 Sursa: EPA, 2 Trimestru din 2004, jumatatea perioadei; BEL, MTAS, 30 iunie

2004.

Angajat,i 2-9 10-49 50-249 250-499>sau=

Total500

Sector siderometalurgic 2 90.619 240.853 205.853 82.947 189.006 809.278

CNAE 93 Participare sector Salariat,i Înscrisi Reg. Gen: indust 4

27 12,54 116.500 74.01428 25,07 266.700 296.09729 17,78 178.200 141.53130 1,46 15.900 24.06831 9,62 73.700 100.466 3

32 3,79 5.30033 3,21 30.200 29.91234 21,57 238.100 170.23135 4,96 703.300 53.447Total 100 1.025.600 889.766


2. ACCIDENTELE ÎN SECTORUL METALU RGIC 5

Evolut,ia accidentelor a experimentat în t,ara noastra petimpul primului trimestru al anului 2004, în relat,ie cu aceeasiperioada al anului anterior, o reducere de la 26,8 la suta câtpriveste numarul de accidente de munca cu lichidare.Accidentele întâmplate pe timpul zilei de lucru a scazut un 14,7la suta; accidentele grave au scazut într-un procentaj majordecât cele mortale.

Cât priveste distribut,ia pe sectoare, industria a înregistrat ocrestere de aproape 1 la suta cu privire la numarul total deaccidente; au descrescut fara îndoiala accidentele grave si înparticular, cele mortale; traducând acestea, s-a înregistrat oment,inere a indicatorului de incident,e si s-a micsorat cel alaccidentelor grave.

Daca analizam în mod specific sectorul metalurgic cudiferitele sectoare industriale, ne întâlnim cu rezultatele expuseîn urmatorul tabel:

TABLA III

19


5 Sursa: INSHT.6 Sursa: INSHT.

CNAE 93 A. A. T. T. EE.PP.

Epigrafe Usoare Grave Mortale Total Total

27 3.246 38 4 3.288 9728 8.706 108 6 8.820 28629 2797 30 1 2.828 14730 45 0 0 45 531 1.177 13 1 1.191 9532 219 1 0 220 2833 159 2 1 162 2134 1.831 14 2 1.847 39335 1.267 6 1 1.274 74Totalure generale 6 19.447 212 16 19.675 1.146


Aprecierea cum ca determinate activitat,i productive dinsector, în particular cele relat,ionate cu fabricarea masinilor siproduselor metalice, asa precum cele relat,ionate cu transportul,care înglobeaza caracteristici proprii din punctul de vederepreventiv, se confirma atunci când se analizeaza din punctul devedere calitativ statisticile de mortalitate laborala, în careactivitat,ile de fabricat,ie de produse metalice, de construct,ii demasini si echipamente mecanice, figureaza între activitat,ile cuniveluri de accidente laborale mai înalte în relat,ie cu populat,iaocupata 7.

Analiza mortalitat,ii prin accidente de munca în Spania, dinanul 2002, realizat de catre un grup de specialisti, condus deINSHT, ofera unele variabile semnificative, în mod specialrelat,ionate cu sectorul industrial si în particular, cu sectorulmetalurgic, dupa cum urmeaza:

– sectorul industrial prezinta un indice mai mare –29 lasuta– din cazurile în care muncitorul accidentat nu realizaîn momentul accidentului munca sa obisnuita;

– deasemenea, a doua din cauzele frecvente de accidentemortale din domeniul productiv, este prinderea de catre siîntre obiecte, diferita de totalul accidentelor provocate desupraefort;

– fara îndoiala, o forma de accident tipic din sectorulmetalurgic îl constituie loviturile cu obiecte sau unelte;aceasta reprezinta a doua cauza de producere deaccidente;

– în sectorul industrial exista alte doua forme de accidentede o speciala relevant,a: caderea de obiecte prin prabusiresau surpare.

Chiar daca la producerea unui accident intervin diferitecauze, asa încât doar investigat,ia superficiala sau rau orientataobisnuieste sa ajunga la concluzia ca a fost doar una, în modgeneral, subiectiv, –comportamentul imprudent sau neglijent alvictimei–; greselile sau deficient,ele la utilaje apar ca si cauza

20


7 Sursa: Analiza mortalitat,ii în Spania, anul 2002. INSHT.


prezenta de cele mai multe ori –28,7 la suta– în producerea deaccidente mortale de munca 8.

În acest capitol trebuie semnalata ordinea de cauze, dupacum urmeaza:

– greseli de prevenire intrinseca: deficient,e de proiect,construct,ie sau montaj;

– deficient,e la elementele de protect,ie si

– deficient,e la avertizare sau informat,ie.

Fara îndoiala, ment,ionatul studiu pune în evident,a cauzaprezenta în cea mai mare parte a accidentelor mortale demunca si pe care o reprezinta greselile de organizare a munciisi gradul de prevenirea al accidentelor, defectele la gestiuneapreventiva, stabilindu-se urmatoarea scara:

– organizarea muncii: 30,1 %;

– securitatea structurala: 18,8 %;

– gestiunea prevenirii: 14,7 %;

– protect,ie si avertizare: 9,8 %.

Acesti factori au o speciala relevant,a în sectorul industrial,asa încât conjuga cele trei elemente esent,iale pentru oconcepere integrala a prevenirii:

– gestiune preventiva;

– securitate structurala sau a produsului;

– sigurant,a în utilizare, ceea ce implica instalarea,întret,inerea, utilizarea adecvata a echipamentelor sauproduselor de catre personal în mod suficient format siinformat cu privire la riscurile si masurile preventive.

Exista, în sfârsit, doua aspecte relevante din punct de vederepreventiv, relat,ionate cu aspectele referitoare la organizarea

21


8 Sursa: Analiza mortalitat,ii în Spania, anul 2002. INSHT.


productiva: marimea întreprinderii si prezent,a de personal sub-angajat.

Întreprinderile mici sunt cele care prezinta cifre de accidentemai înalte datorita si interpretându-se ca fiind cauza uneicarent,e organizative, asa precum a unui raspuns insuficient laexigent,ele gestiunii preventive.

Aproape 20 la suta din accidentele de munca analizate înstudiul despre accidente mortale în 2002, cauzate în sectorulindustrial, corespund muncitorilor sub-angajat,i, ceea ceconstituie o supra-reprezentare în comparat,ie cu greutateasub-angajarii în sector si se traduce ca si o “ne utilizare aechipamentelor de protect,ie individuala sau deficient,e aleactivitat,ilor adresate detectarii si evaluarii riscurilor” 9.

3. EVOLUT, IA CONDIT, IILOR DE MUNCA 10

Mai mult de 77 la suta din responsabilii centrelor de muncadin sectorul metalului, în particular întreprinderile mici simijlocii, au manifestat ca la sfârsitul anului 2002 si-au însusitevaluarea init,iala referitoare la riscuri. Acest indubitabilprogres, în comparat,ie cu sondajele anterioare, la începutulimplementarii sistemului preventiv, se eclipseaza atunci când nueste urmat de adoptarea de masuri eficiente pentru a combateaccidentele de munca din sector si în particular, urmatoarele:

– reforma sau adaptarea la instalat,ii din motive desigurant,a si sanatate;

– modificarea sau actualizarea utilajelor, masinilor,uneltelor;

– înlocuirea produselor sau a materialelor periculoase, undeprogresele experimentate s-au succedat la un ritm multmai lent.

Aceasta situat,ie obliga la concluzia ca sectorul metalului esteal doilea, depasit doar de cel al construct,iilor, în care muncitorii

22


9 Analiza mortalitat,ii prin accidente de munca în Spania, Anul 2002; MTAS,INSHT, pag. 135.

10 Sursa: V Sondaj Nat,ional al Condit,iilor de Munca. MTAS. INSHT, Madrid.2004.


sunt constient,i ca sunt expusi riscului de accidente de munca.Acest risc este fundamental de tip mecanic, desi în modpregresiv s-au mentalizat de riscurile ergonomice, create depozit,iile sau ritmul de munca neadecvate.

În sectorul metalului muncitorii manifesta ca se simt expusiunor condit,ii ambientale adverse, dupa cum urmeaza:

– utilizarea substant,elor sau a produselor nocive, în specialriscul de inhalare de praf, fumuri sau gaze face ca, pelânga obligat,ia de a utiliza echipamentele de protect,ieindividuala –manusi si masti de protect,ie– sa se producaboli de piele si de plamâni sau intoxicat,ii prin metale;

– ambient cu niveluri de zgomot ridicate sau foarte ridicate;

– radiat,ii, atât ultraviolete cât si infrarosii;

– în ceea ce priveste spat,iul fizic, prezinta dificultat,i atâtscaunul, accesul mâinilor la zona de operat,ii cât si gradulde iluminat,ie;

– cât priveste greutatea fizica, necesitatea de a sta înpicioare fara a se deplasa si realiza munca din pozit,iifort,ate, constituie indicatorii cei mai caracteristici.

Monotonia si pozit,ia de munca sunt doua aspecte valorateîn mod negativ în cadrul sectorului.

Muncitorii din sectorul metalului considera cu un 50 la suta,ca este necesara format,ia profesionala pentru a-si realizamunca în condit,ii optime.

Dependent,a de utilaje atunci când îsi exercita activitatea,face posibila ca însasi viteza masinilor sa stabileasca ritmul demunca, fiind necesara ajustarea exigent,elor productive, ceea celimiteaza în mod drastic autonomia muncitorului atunci când îsirealizeaza munca –ritm de munca si pauze– si de multe oriatunci când se comunica cu colegii de munca.

Sectorul metalului se caracterizeaza printr-un program demunca foarte rigid, lucrându-se în ture timp de sapte zile pesaptamâna, combinându-se cu alte ture de zi timp de cinci

23



zile pe saptamâna; acest aspect este valorat în mod foartenegativ.

Tot,i acesti factori fac în asa fel încât aspectele considerateincomode de catre muncitorii din sectorul metalului sa fie,stabilite în mod descrescator, urmatoarele: zgomot; condit,iiambientale, pozit,ia de lucru; monotonia, programul si lipsa deautonomie cât priveste ritmul de munca, ceea ce face ca ungrup considerabil de muncitori din cadrul sectorului saconsidere ca îsi realizeaza munca în condit,ii considerate foarteincomode. Acest aspect creaza si întareste convingerea ca însector se munceste cu un risc înalt de accidente de munca sauexpuneri la boli profesionale.

În ultimii ani, peste jumatate din întreprinderile spaniole, înspecial cele mari, au facut un efort important de a investi înmasinarii si utilaje, în mod special, în informatizarea serviciiloradministrative.

În sectorul metalului renovarea utilajelor –care a afectataproape cu 31 la suta din total– are o mare repercusiune însectorul securitat,ii, fiind întreprinderile obligate de a-si însusiechipamente noi care sa îndeplineasca exigentele elementarede sigurant,a si care sa det,ina init,ialele CE, chiar daca acestea seafla pe planul trei între prioritat,ile întreprinzatorului si foartedistant,at de primele planuri, toate acestea fiind necesarepentru a îmbunatat,i produsul si pentru a mari productivitatea.

Se estimeaza ca realizarea unor studii de securitate aconstituit, într-un procentaj de 12 la suta, motivul de a init,iareânnoirea masinariilor si îmbunatat,irea instalat,iilor. Chiar siasa un procentaj important din masinariile însusite sunt demâna a doua, adica una din trei, nefiind garantizata adaptareaacestora la cerint,ele bazice de sigurant,a.

Cât priveste utilajele si echipamentele de munca noi, suntmarcate în mod general cu init,ialele CE –88 la suta–; declarat,iede conformitate –81,7 la suta– si manual de instruct,iuni –94,1 lasuta–.

Impresarii sunt constient,i ca utilajele pe care si le însusesctrebuie sa îndeplineasca cerint,ele legale, toate aceste exigent,efiind competent,a lor.

24



Asadar cât priveste percept,ia si considerat,ia muncitorilor dinsectorul metalului, care au fost victime ale accidentelor demunca sau ale riscurilor care constituie cauza respectiveloraccidente, se desprind urmatoarele:

– excesul de încredere sau rutina;

– eforturi sau pozit,ii fort,ate;

– realizarea fort,ata de operat,ii periculoase;

– spat,ii de munca neadecvate;

– ritm foarte înalt de munca;

– utilaje protejate insuficient si

– lipsa de spat,iu.

Aceasta varietate de factori implica ca într-un sistempreventiv eficient în sectorul metalurgic, trebuie sa se analizezeîn mod necesar trei elemente:

– aspectul subiectiv, adica formarea muncitorului, stimulândparticiparea directa si prin intermediul reprezentant,ilor,pentru funct,ionarea si definirea respectivului sistem;

– un model de gestiune a prevenirii, care sa nu se limiteze lasimpla îndeplinire formala a obligat,iilor preventive, ci casa se transforme în decizii organizative si productive–proceduri de munca– în conformitate cu principiilepreventive si;

– adoptarea unor masuri relat,ionate cu îmbunatat,ireaspat,iilor de munca, renovarea sau adaptareaechipamentelor de munca, întretinerea si conservareaadecvata a acestora.

Scopul acestei lucrari si în mod particular a doua parte,consista în a atinge urmatorul obiectiv: ca Delegat,ii înprevenire sa poata verifica mai usor si obiectiviza gradul dedezvoltare al sistemului preventiv în întreprindere sau centrulde munca, asa precum si condit,iile materiale aleechipamentelor de munca si gradul de adecvare la cerint,elelegale.

25


II. Sistemul Preventiv

27


Legea de Prevenire de Riscuri de Munca (LPRM) reprezinta oconcept,ie preventiva noua, caracterizata prin a nu se limitadoar la stabilirea unui pachet de masuri de caracter tehnic, ciprin configurarea unui nou model preventiv.

Desi o norma nu poate defini sau caracteriza un model, cinumai defini consecint,ele sale, expunerea motivelorRegulamentului Serviciilor de Prevenire definesc ceea ce, învirtutea noii perspective, se înt,elege prin prevenire ca fiind“activitatea înglobata în ansamblul deciziilor întreprinderii si întoate nivelurile ierarhice ale acesteia, plecând de la oplanificare care cuprinde tehnica, organizarea si condit,iile demunca, conduse fiind toate acestea în virtutea principiilor deeficient,a, coordinare si participare”.

Asadar, noul model care configureaza Legea de Prevenire s-ar putea caracteriza prin urmatoarele elemente:

a) este vorba de un sistem care

b) se bazeaza pe o serie de principii si care,

c) prin intermediul unor factori,

d) se reflecta în realizarea unor activitat,i si

e) adoptarea unor masuri,

f) din care reies o serie de raspunderi.

Pentru a interpreta si înt,elege în mod corect modelul, estenecesara diferent,ierea diferitelor elemente care îl compun.

1. SISTEMUL PREVENTIV

LPRM configureaza prevenirea ca fiind un “sistem”, adica cafiind o serie coerenta care include tehnica, organizarea sicondit,iile de munca, relat,iile sociale si influent,a factorilorambientali în munca.

Din cadrul definit,iei merita subliniate urmatoarele aspecte:

– este vorba de o serie de elemente, de natura si entitatediferite, care trebuie sa se relat,ioneze între ele, în asa felîncât nu numai ca nu trebuie sa fie contradictorii sau

29

Sistemul de prevenire


opuse ci, pentru ca sistemul sa fie operativ, trebuie sa secompleteze reciproc;

– cont,inutul prevenirii trebuie sa se defineasca în funct,ie deurmatoarele elemente:

� progresul tehnic: un nivel preventiv adecvat recereintroducerea de progrese tehnice, asa încâtechipamentele de munca, de exemplu, sa cont,ina aceleinnovat,ii si îmbunatat,irii care sa garanteze nu numai unmai mare randament, ci si o îmbunatat,ire a condit,iilorde utilizare si în mod deosebit cât privesc aspectelepreventive. Progresul tecnic se loveste frecvent deobstacolul pret,ului si al imposibilitat,ii utilizarii acestuiadin motive economice sau tehnice din parteaîntreprinderilor. Aceasta observat,ie este rezonabila siîntr-o oarecare masura, acceptabila, atât timp cât nueste în detrimentul nivelului de securitate;

� organizarea preventiva: a întreprinderii afecteaza înmod direct modalitatea aleasa de catre întreprinderipentru a structura serviciul de prevenire, dar pe lângaaceasta în consonant,a cu concept,ia LPRM, forma în caresistemul de prevenire se integreaza în diferitele niveluriorganizative si în luarea de decizii a întreprinderii;

� condit,iile de munca, înt,elese în concordant,a cu LPRM, încel mai amplu sens, ale “oricarei caracteristici ale munciisi care poate avea o influent,a semnificativa la generareariscurilor pentru securitatea si sanatatea muncitorului”,adica, nu numai cele referitoare la centrul sauambientul de munca, ci si procedurile si organizareaproductiva.

� relat,iile sociale, aspect referitor la chestiunile careobisnuesc sa se relat,ioneze cu ergonomia si mai specific,cu psiho-sociologia si care, date fiind nivelurile denemult,umire, de origine psihologica (stres, efort mental,“mobbing”) existente în actualitate, ocupa o treaptacrescatoare printre activitat,ile preventive.

� Influent,a factorilor ambientali care, într-un anumit sens,se afla inclusi în conceptul de “condit,ii de munca”, darcare se singularizeaza pentru a sublinia important,a

30



aspectelor relat,ionate cu igiena industriala si bolileprofesionale împotriva unei mentalitat,i preventive demulte ori prea axata pe securitatea si prevenireaaccidentelor de munca.

2. PRINCIPII

Legea Prevenirii Riscurilor de Munca îsi bazeazareglementarea pe o premiza generala si care constituiefundamentul principiilor sale de baza. Aceasta premiza, de lacare Legea îsi desfasoara eficient,a protectoare, este constituitade catre “necesara eliminare si micsorare a riscului”, iar spreîndeplinirea acestora este necesara aplicarea urmatoarelorprincipii generale:

– principiul eficient,ei, pe baza caruia impresarul trebuie sagaranteze într-un mod eficient sigurant,a si sanatateamuncitorilor pentru care raspunde;

– principiul gestiunii democratice, care conjuga raspundereaimpresarului cu recunoasterea dreptului muncitorilor de aparticipa, de a fi consultat,i si de a participa activ la toateacele chestiuni preventive care îi afecteaza;

– principiul coordonarii atât din partea întregii Administrat,iipublice implicate, cât si din partea patronilor si a caroractivitate produc interferent,e reciproce, atât în interiorulcât si în afara întreprinderii. Aceste principii generale seconcreteaza într-o serie de criterii sau jaloane de act,iune,pe care le-am putea caracteriza ca fiind “principiioperative” si care, cu caracter general si fara a prejudiciaadaptarea sa la situat,ii concrete, LPRM formuleaza dupacum urmeaza:

– principiul eliminarii: evitarea riscurilor,

– principiul evaluarii riscurilor inevitabile: evaluareariscurilor care nu se pot evita,

– principiul prevenirii în origine: combaterea riscurilor înoriginea lor,

31



– principiul adaptarii personale: adaptarea muncii lapersoana în ceea ce priveste structura posturilor demunca; asa precum alegerea echipelor si metodelor delucru si de product,ie în vederea atenuarii munciimonotone, repetabile si de a reduce efectele asuprasanatat,ii,

– principiul adaptarii tehice: a avea în vedere evolut,iatehnicii,

– principiul prevenirii înlocuitoare: înlocuirea aspectuluipericulos cu ceea ce poate însemna put,in sau nici un felde risc,

– principiul planificarii: planificarea prevenirii, cautând unansamblu coerent care sa integreze tehnica, condit,iile demunca, relat,iile sociale si influent,a factorilor ambientali aimuncii,

– principiul prevenirii colective: adoptarea de masuri care saantepuna protect,ia colectiva celei individuale,

– principiul autoprotect,iei: emiterea dispozit,iilor oportunemuncitorilor,

– principiul de prioritate a securitat,ii: valorarea riscuriloradit,ionale care presupune adoptarea masurilorpreventive, care se pot adopta doar atunci cândmagnitudinea respectivelor riscuri este în mod substant,ialinferioara si nu exista solut,ii mai sigure.

Pe lânga o perspectiva pur obiectiva LPRM, coerenta fiind cuprincipiul operativ de adaptare a muncii persoanei, propuneunele exigent,e reiesite din caracteristicile sau circumstant,eleindividuale ale muncitorului. Sunt acelea pe care le-am puteadefinii ca fiind principii preventive subiective si care se traducîn urmatoarele obligat,ii:

– luarea în considerat,ie a capacitat,ilor profesionale alemuncitorilor în materie de securitate si sanatate înmomentul însusirii sarcinilor,

– adoptarea masurilor necesare cu scopul de a garanta cadoar muncitorii care au fost suficient si adecvat informat,i,vor putea avea acces la zonele de risc grav si specific,

32



– prevenirea eficient,ei masurilor preventive împotrivaneatent,iei sau imprudent,elor netemerare alemuncitorului.

3. AGENT, I PARTICIPANT, I

LPRM enumereaza cinci tipuri de chestiuni ale carorintervent,ie este necesara pentru a atinge obiectivele politicii deprevenire: promovarea îmbunatat,irii condit,iilor de munca cuscopul de a ridica nivelul de protect,ie a securitat,ii si sanatat,iimuncitorilor.

Aceste chestiuni, ale caror ambiente si forme de actuare suntdiferite, pot fi urmatoarele:

– Administrat,iile Publice, în virtutea condit,iei lor deproprietari ai puterilor publice si carora li se încredint,eazao tripla misiune: normativa, promotoare, de supravegheresi control. Pe lânga aceasta si în mod complementar, va finecesara cooperarea si asistarea celorlalte Administrat,ii side a favoriza participarea interlocutorilor sociali.

Administrat,iile Publice trebuie sa dezvolte pe lânga acestedoua funct,ii, reiesite nu din caracterul sau de puteripublice, ci din condit,ia de patroni si ca atare, trebuie saduca la îndeplinire cu unele peculiaritat,i, obligat,iileproprii de patroni, asa precum si sarcinile de cooperare sicolaborare cu ceilalt,i patroni cu care sunt de acord înaceleasi întreprinderi.

– Organizat,iile sindicale si de întreprindere reprezentative,ale caror misiune se desfasoara într-o dubla dimensiune;pe de o parte participarea sa în organismele consultative,în care intervin împreuna cu Administrat,iile Publice,pentru planificarea, programarea, organizarea si controlulsistemului preventiv si deci, posibilitatea de a îmbunatat,inivelurile de protect,ie si prevenire cu caracter legal saureglementar prin intermediul negocierii colective.

– Patronul sau impresarul: vazut ca si element central alsistemului si ca principal debitor al securitat,ii si responsabilde realizarea activitat,ilor si adoptarea masurilor necesareîn scopul obt,inerii rezultatelor, dat fiind faptul ca

33



“muncitorii au dreptul la o protect,ie eficienta” la locul lorde munca.

Datoria patronului de a proteja poate fi analizata într-undublu aspect:� Obligat,ia generala de protect,ie: înt,eleasa ca fiind acea

obligat,ie impusa legal, spre a garanta securitatea sisanatatea muncitorilor pentru care raspunde “în toateaspectele relat,ionate cu munca”.

Aceasta datorie se caracterizeaza prin urmatoareleparticularitat,i:

� ca si obligat,ie de rezultat, adica dat fiind faptul caeste obligat de a garanta siguranta, daca se produceun accident de munca, implica responsabilitateobiectiva a solut,ionarii sale;

� ca si obligat,ie de modalitate, eficient,a în securitate sisanatate a muncitorilor presupune obligat,ia de aadopta toate mediile legale recerute pentru protect,iamuncitorului;

� ca si obligat,ie de interventie permanenta, nu numaipentru a garanta eficient,a, ci si pentru a ridicanivelurile de protect,ie existente, ceea ce face ca, spredeosebire de ceea ce ar putea fi o contradict,ie, sa sereclame o adaptare constanta a masurilor preventivela variat,iile obiective si subiective pe care leexperimenteaza condit,iile de munca;

� ca si prestat,ie gratuita, în asa fel încât costul tuturoractivitat,ilor si masurilor preventive într-un mod saualtul sa îi revina muncitorului. Modul foarte hotarâtcu care LPRM exprima aceasta obligat,ie, presupune canici prin intermediul negocierii colective si referitor laîmbunatat,irea nivelurilor minime, stabilite legal saureglementar, s-ar putea ajunge la un acord cu privirela o contraprestat,ie din partea muncitorului.

� Datorii specifice: sunt acelea pe care LPRM leenumereaza si configureaza în mod concret. Pot ficlasificate în trei aliniate:

� de cont,inut material: printre care se afla celerelat,ionate cu:

34



- echipamentele de munca, de pe urma carora serecere securitate structurala si sigurant,a în utilizare,în asa fel încât sa fie adecvate si adaptate atâtlucrarilor care trebuie realizate, cât si utilizariiacestora, reparat,iei, întret,inerii din partea acelormuncitori care au fost format,i si pregatit,i în modspecial,

- echipamentele de protect,ie individuala, ale carorfurnizare trebuie realizata atunci când nu se poategaranta un nivel de protect,ie adecvat prin masuride protect,ie colectiva sau organizative. Obligat,iapatronului cuprinde nu numai furnizarea ci siexigent,a la utilizare.

� de cont,inut nematerial: sunt toate acelea situat,ii încare muncitorul nu primeste un bun material, ci oprestat,ie cu cont,inut nematerial sau exercitarea unuidrept. LPRM enumereaza urmatoarele: informat,ie,consultare, participare, formare si supraveghereagradului de sanatate. Aceste drepturi pot fi concretateprin realizarea de determinate activitat,i si seconfigureaza ca fiind drepturi ale muncitorului, asaîncât vor fi obiect de examen expus în a doua parte aGhidului la care facem aluzie.

� cu caracter instrumental: consista în adoptarea acelormasuri organizative necesare pentru ca patronul sa-sipoata îndeplini în mod eficient obligat,iile. Printreacestea am putea ment,iona, cu caracter general,serviciile de prevenire cu diferite modalitat,i, cum ar fiComitetul de Securitate si Sanatate si obligat,iile câtpriveste elaborarea si conservarea documentat,ieirecerute în materie preventiva.

Datoriile patronului se desprind dintr-o dubla dimensiune:

� verticala, în relat,ie cu muncitorii aflat,i sub conducereasa si a celorlalt,i patroni, aflat,i la rândul lor subconducerea puterii sale de conducere si control alactivitat,ii (aceeasi activitate si centre de munca) si

� orizontala, cu privire la aceia care se afla în acelasicentru sau utilizeaza în afara acestuia echipamentele demunca sau resursele productive.

35



– Organele desemnate, angajate si alese pentru a realizafunct,ii preventive: spre îndeplinirea datoriei pe care amcalificat-o ca si instrumentala, patronul va trebui sa optezepentru una din modalitat,ile posibile ale serviciilor deprevenire, ca si structura specializata însarcinata cuactivitat,ile preventive.

Pe de alta parte, muncitorii au dreptul de a se baza pe oreprezentare specializata în materie de prevenire:Delegat,ii de Prevenire, cu funct,ii si obligat,ii specifice.

– Muncitorii: sunt principalii beneficiari ai datorieiconducerii de a garanta condit,ii de munca sigure sisanatoase, dat fiind faptul ca în conformitate cu schemaLPRM, ca si norma generala, fiecarei obligat,ii alepatronului îi corespunde un drept al muncitorului.

Ca si rezultat al participarii muncitorilor în configurarea siaplicarea prevenirii, LPRM impune muncitorului obligat,iade a coopera si colabora cu patronul, îndeplinind ordinelesi instruct,iunile acestuia, pentru a se garanta atât propriasa securitate ca si cea a celorlalt,i membrii ai echipei sautert,i care se pot afla expusi activitat,ii.

Neândeplinirile obligat,iilor patronilor constituie încalcariale normei de munca, sanct,ionate în conformitate cuprocedura stabilita pentru infract,iuni si sanct,iuni deordine sociala.

Neândeplinirile muncitorului în materie preventiva au uncaracter de infract,iune, sanct,ionata de catre patron înconformitate cu normativa aplicabila.

4. ACTIVITAT, ILE DE PREVENIRE

Ca si rezultat al aplicat,iei principiilor de catre diferit,ii agent,i,în patricular patronul, serviciile de prevenire si reprezentant,iimuncitorilor, act,iunea preventiva se înt,elege ca fiind realizareaunor activitat,i si adoptarea unei serii de masuri care constituienu numai indicatorii, ci si manifestarea vizibila a sistemului deprevenire.

36



Se înt,elege prin activitat,i, acele decizii ale patronului care seoglindesc în desemnarea resurselor productive –umane simateriale–, stabilirea de proceduri si dezvoltare de procese, cuefecte în organizarea si funct,ionarea întreprinderii.

Legea Prevenirii defineste urmatoarele:

– plan de prevenire;

– evaluare de riscuri;

– planificarea activitat,ii preventive;

– protect,ie în fat,a situat,iilor de emergent,a;

– stabilirea serviciului de formare;

– organele de consultare si participare ale muncitorilor;

– formare si informare;

– supravegherea starii de sanatate;

– actuare în fat,a situat,iilor de risc grav si iminent,

– coordonare intra-întreprindere si

– documentarea sistemului preventiv.

5. MASURILE PREVENTIVE

Constituie ultima treapta, desi fara îndoiala cea mai vizibilasi cu o mai mare repercutare pentru a garanta eficient,a, fiindcaun sistem preventiv care nu cuprinde o serie de masuri care saprotejeze muncitorii, este un sistem preventiv ineficace si decineadecvat.

Masurile sunt act,iuni concrete care se adopta ca si rezultat:

– al aplicat,iei principiilor preventive;

– cu intervent,ia agent,ilor care si-au dezvoltat funct,iaconsultiva, informativa sau consultativa;

– în contextul unor activitat,i desfasurate cu un scop siîncadrându-se în limitele determinate anterior.

37



În acest mod, fiecare masura se ghideaza si este o consecint,aa logicii preventive si nu rezultatul nici al init,iativei personale,nici al rutinei sau inert,iei preexistente.

Intent,ia de a stabili o lista a masurilor preventive caretrebuie adoptate, fara a se referi la o situat,ie sau centru demunca concrete, este o misiune imposibila. Nu numai doarpentru ca ar fi necesara aplicarea unei norme imposibil de a fideterminata, ci si pentru ca ar merge împotriva orientariisubstant,iale ale LPRM, care dupa viziunea anterioara, nu vastabili reguli fixe si concrete de aplicare generala, pentru adetermina criterii de actuare care trebuie adaptate si aplicateîn fiecare situat,ie concreta.

Asadar, o relat,ie sumara a masurilor spre adoptare s-arputea înt,elege dupa cum urmeaza:

– cele impuse de catre normativa de aplicare cu privire lacondit,iile de munca;

– cele reiesite din evaluarea riscurilor, incluse fiind situat,iilede emergent,a;

– cele indicate de catre serviciul de prevenire sau celelalteorganisme tehnice;

– cele propuse de catre organele consultative si departicipare, cu acceptarea prealabila a patronului;

– cele care reies din supravegherea sanatat,ii muncitorilor;

– cele referitoare la colectivele specifice: femei însarcinatesau în perioada de alaptare, muncitori în mod specialsensibili, minori;

– cele reiesite din organizarea sistemului de prevenire si

– cele referitoare la documentat,ia prevenirii.

Analiza si valorarea situat,iei preventive într-o întreprinderesau centru de munca, se pot aborda dintr-un dublu punct deplecare. Pe de o parte, exista posibilitatea de a considerasistemul în totalitatea sa si de a coborâ în mod progresiv pânala ultimele sale consecint,e: masurile preventive.

Alta forma, mai frecventa, consista în verificarea a ceea ce sedenumeste “condit,iile materiale”, adica acele manifestari

38



concrete de apreciere directa si imediata –starea utilajelor,instalat,iilor, intervent,ia profesionala a muncitorilor, utilizareapracticii sigure sau a echipamentelor de protect,ie individuala–si din acest unghi dezvolta tema pâna la atingereafundamentelor sau principiilor pe care se bazeaza sistemulpreventiv.

Ambele cai ar trebui sa conduca la acelasi rezultat, desi ointerpretare superficiala ne-ar putea induce în eroare. În acestmod, inexistent,a masurilor preventive reprezinta un semninechivoc cum ca ne aflam în prezent,a unui sistem preventivinexistent sau deficient, pentru ca nu se extinde pâna laultimele consecint,e si este neeficient, în timp ce constatareaunei simple existent,e a unor masuri preventive nu constituieprin ea însasi o garant,ie a existent,ei unui sistem preventiveficient, însa cel put,in reprezinta un semn care permitejudecata existent,ei sale.

6. RESPONSABILITAT, I

Ca si încheiere a sistemului de prevenire configurat de catreLPRM, se afla regimul de responsabilitat,i si sanct,iuni, cu care selovesc cazurile care nu îndeplinesc vreuna din obligat,ii.

Prevenirea securitat,ii si sanatat,ii muncitorilor are o dubladimensiune:

– pe de o parte constituie o obligat,ie încadrata în relat,ia demunca sau de prestare de servicii, neândeplinirea acestorafiind cauza de indemnizari pentru prejudiciile cauzate;

– pe de alta parte, constituie o valoare de o dimensiunesociala relevanta, în asa fel încât vulnerarea sa poateprovoca o react,ie a puterilor publice cu finalitate reactiva.

Asa deci, cadrul de responsabilitat,i este foarte amplu siconsiderând faptul în mod succint, am putea subliniaurmatoarele aspecte:

– subiecte responsabile: în conformitate cu norma deprevenire sunt urmatoarele:

� patronii, privat,i si publici;

39



� patronii titulari ai întreprinderii;

� promotorii si proprietarii lucrarii;

� muncitorii autonomi care nu îndeplinesc obligat,iilereiesite din normativa de prevenire a riscurilor demunca.

Neândeplinirile muncitorilor sunt corectate de catre patronîn virtutea exercit,iului autorizat,iei sale disciplinare, faraprejudiciul consecint,elor penale si a efectelor civile în cazul încare comportarea s-ar transforma în delict.

– Domenii: raspunderile care afecteaza individul pot fiexigibile domeniilor juridice:

� Penal: care poate presupune impunerea unei pedepse cuînchisoare, destituire si în general, sanct,iune economica;

� Civil: prin stabilirea unei indemnizat,ii compensative înurma prejudiciilor cauzate;

� Administrativ: consista în impunerea unei amenzi si încazuri except,ionale, limitat,ii Administrative alecontractului sau suspendarea ori închiderea centrului demunca.

� Ocrotire Sociala: prin majorarea prestat,iilor în caz deaccident de munca cu încalcari ale normelor preventive.

40


III. Abordarea europeana privind sigurant,a utilajedor

41


Actuala Normativa spaniola în ceea ce priveste utilajele îsiare originea, dupa cum este caracteristic în cadrul prevenirii, înlegislat,ia comunitara.

Înainte de a analiza în mod detaliat normativa carereglementeaza gradul de securitate al masinilor si utilizarii lor,este necesara analizarea sistemului preventiv comunitar cu ideade a avea o perspectiva suficient de ampla pentru a înt,elegeprincipiile si funct,ionarea sistemului.

1. TRATATUL SI PROGRAMELE DE ACT, IUNE

Tratatul constitutiv al Comunitat,ii Economice Europene,–Roma 25 martie1957–, declara în prolog finalitateaComunitat,ii care este îmbunatat,irea constanta a condit,iilor deviat,a si munca ale membrilor.

Aceasta importanta declarat,ie de principii nu poate trece cuvederea faptul ca Tratatul se fundamenteaza pe aspecteeconomice, clarificate în articolul 2, unde se afirma misiuneaComunitat,ii: “promovarea, prin intermediul stabilirii unei pietecomune si progresiva apropiere de politicile economice aleStatelor membre, a unei dezvoltari armonioase ale activitat,iloreconomice în ansamblul Comunitat,ii, unei expansiuni continuesi echilibrate, a unei stabilitat,i crescatoare, unei ridicariaccelerate a nivelului de trai si relat,ii mai strânse între Statelecare o compun”.

Tratatul nu stabileste de la început obiective strict sociale, cipleaca de la premiza ca prin intermediul atingerii progresuluieconomic, se vor putea obt,ine scopurile sociale, în mod specialprin îmbunatat,irea condit,iilor de viat,a si munca ale populat,iei.

Expresia “îmbunatat,irea condit,iilor de trai si munca”constituie un punct de referint,a al întregii politici socialecomunitare, orientate nu numai spre ridicarea nivelului de traia tuturor claselor sociale si îmbunatat,irea calitat,ii viet,ii încadrul si în afara ambientului de munca.

43

Abordarea europeana


Printre elementele pe care le abordeaza Tratatul figureazaurmatoarele:

– evaluarea legislat,iei Statelor membre,

– îmbunatat,irea condit,iilor de viat,a si munca alemuncitorilor cu scopul de a obt,ine echivalarea acestoraprin intermediul progresului si

– mandatul Comisiei pentru a promova o strânsa colaborareîntre Statele membre pe plan social si în mod particular,cât priveste materiile referitoare la munca, Dreptul Munciisi condit,iile de munca, format,ie si perfect,ionareaprofesionala, ocrotirea sociala, protect,ia împotrivaaccidentelor de munca si boli profesionale, igiena înmunca, dreptul la serviciile sindicale între patroni simuncitori,

Tratatele CECA, –Paris 1951–, si CEEA (EURATOM), –Bruxelles1957–, cont,in deasemenea dispozit,ii asemanatoare referitoarela îmbunatat,irile condit,iilor de munca ale populat,iei afectate,asa precum la adoptarea de masuri specifice împotriva riscurilorpropriei activitat,i.

Odata cu punerea în miscare a Comunitat,ilor, s-a creatnecesitatea de a aborda în mod global securitatea si sanatateamuncitorilor. Din secolul XIX s-au dezvoltat, în majoritateat,arilor europene, politici sociale care au introdus în modprogresiv îmbunatat,iri cât priveste securitatea si igiena înmunca. Fara îndoiala, ritmul evolutiv era diferit de la un Statmembru la altul si se înregistrau mari diferent,e printre masurileadoptate, ceea ce a facut ca de la început temele securitat,ii sisanatat,ii în munca sa se considere de interes si tratamentcomunitar.

Care sunt motivele care au dat impuls acestui proces decomunitarizare în acesta materie?

– motive juridice: desi armonizarea –apropierea sauunificarea– legislativa a t,arilor membre ale Uniunii nuconstituie un scop comunitar în sine, este un instrument

44

Abordarea europeana


imprescindibil pentru a atinge obiectivele comunitare,adica cele patru libertat,i: persoane, capitaluri, bunuri siservicii; eliminarea restrict,iilor libertat,ii de piat,a sigenerarea structurilor care consolideaza Uniunea,

– motive economice: tocmai de aceea Tratatul Comunitat,iiEconomice Europene –Art. 101– promoveaza armonizarea,însarcinând intervent,ia Comisiei “atunci când verifica cadiferent,a dintre deciziile legale, reglementare sauadministrative ale Statelor membre, favorizeazafalsificarea condit,iile competent,ei de pe Piat,a Comuna”,

– motive sociale: îmbunatat,irea condit,iilor de muncaconstituie o preocupare pe care o împartasesc toate t,arileUniunii Europene. Populat,ia va putea tolera ca Guvernelesi autoritat,ile comunitare sa se ocupe doar de o Europaeconomica, monetara sau culturala, fara a se preocupa decircumstant,ale cotidiene ale viet,ii, muncii si condit,iilor încare se traieste?

Acestor cereri, puterile Uniunii Europene au dat raspuns înmod treptat de-a lungul timpului si în mod deosebit prinintermediul diferitelor programe de act,iune sociala sidezvoltarea acestora în programele de act,iune comuna.

2. DOCUMENTUL UNIC

Adoptarea Documentului Unic European, aprobat înfebruarie 1986, a dat un nou impuls masurilor comunitare înmaterie de prevenire.

Articolele 21 si 22 din Document se refera la politica sociala,complementând Tratatul cu articolele 100 A si 118 A.

Cont,inutul literar al articolului 118 A este urmatorul:

“1. Stalele membre se vor stradui sa promovezeîmbunatat,irea, în particular, a mediului de munca, pentru aproteja securitatea si sanatatea muncitorilor si vor stabili ca siobiectiv armonizarea în cadrul progresului a condit,iilorexistente în respectivul context.”

45

Abordarea europeana


Articolul 118 A abordeaza doua niveluri de actuare:

– armonizarea condit,iilor de protectie care, în cadrulprogresului, –paragraful 1– opereaza ca si un minimcomun în toate Statele membre si are ca obiectivomogenizarea condit,iilor de protect,ie aplicabiledeterminatelor activitat,i considerate ca si periculoase decatre Comunitate,

– aplicarea de masuri de mai mare protect,ie, înconformitate cu legislat,iile interne ale Statelor membre.

Pentru evaluarea nivelului de protect,ie, este importantaclarificarea ca directivele adoptate în citatul articolului 118-Astabilesc “condit,iile minime”. În consecint,a, Statele membre vortrebui sa-si ridice nivelurile minime stabilite prin Directive. Pede alta parte, se permite ment,inerea sau introducerea demasuri de protect,ie mai stricte si altele superioare celorrecerute de catre Directive.

Pe de alta parte articolul 100 A al Tratatului recere totalaarmonizare a legislat,iilor nat,ionale. Cu aceasta se pretindeeliminarea tuturor obstacolelor comert,ului din cadrul piet,eiunice si favorizarea liberei circulat,ii de marfuri si persoane întrediferitele t,ari. Acest articol un permite ca Statele membre sastabileasca norme sau condit,ii mai stricte pentru produsele saledecât cele stabilite de catre Directive.

Directivele adoptate în articolul 100 A au ca scop garantareaajungerii pe piat,a de produse sigure în egalitate de condit,ii, întimp ce Directivele articolului 118 A au ca obiectiv utilizareasigura a acestora la locul de munca. Ambele articole 100 A si118 A, contribuie la îmbunatat,irea condit,iilor de munca înUniunea Europeana în perspectiva unei armonizari în progresulcondit,iilor existente, asa precum o protect,ie egala sau maibuna a muncitorilor în materie.

3. AL TREILEA PROGRAM DE ACT, IUNE

În 1988 Comisia a adoptat al Treilea Program de Act,iune îndomeniul securitat,ii, igienei si sanatat,ii la locul de munca,

46

Abordarea europeana


caracterizat ca si cadru util pentru init,ierea aplicat,iei articolului118 A la nivel comunitar. Programul se centreaza pe cinci tememari:

– securitate si ergonomie la locul de munca,

– sanatate si igiena în munca,

– informat,ie si format,ie muncitorilor,

– întreprinderi mici si mijlocii si

– dialogul social.

Abordarea celui de-al III Program se bazeaza pe treiconcepte fundamentale:

– necesitatea de a face posibil în mod amplu progresulprotect,iei securitat,ii si sanatat,ii muncitorilor,

– obligat,ia de a garanta ca muncitorii dispun de o protect,ieadecvata în fat,a riscurilor de accidente de munca si boliprofesionale,

– dorint,a de a evita chestionarea securitat,ii si sanatat,iimuncitorilor ca si consecint,a a introducerii piet,ei interne.

În vederea atingerii acestor obiective, Comisia a creat ostrategie bazata pe urmatoarele elemente:

a) acoperirea unui mai mare numar posibil de riscuri cu unmai mic numar de Directive, cu scopul de a evita atâtproliferarea normativa, cât si fragmentarea sau lipsa deconsistent,a a sistemului; pentru aceasta, s-a optat pentruo Directiva cadru (directiva 89/391/CEE, din 12 iunie),transferata Dreptului spaniol ca si Legea 31/1995, din 8noiembrie, de Prevenire de Riscuri de Munca, din care saderiveze directivele specifice. În acest sens, citatadirectiva, pe lânga condit,ia el de “cadru”, mai poate ficalificata si ca “directiva-sursa” sau “directiva-program”.

b) abordarea condit,iilor specifice ale unor activitat,i sausectoare cu un înalt risc si ale altor categorii de muncitoriîn mod particular vulnerabili.

Majoritatea Directivelor se por caracteriza ca fiind normede caracter orizontal, dat fiind faptul ca înglobeaza

47

Abordarea europeana


toate aspectele securitat,ii si sanatat,ii muncitorilor siunde exista un grad înalt de risc de accidente de muncasau boli profesionale, cum ar fi sectorul construct,iilor, sauexpunerea la agent,i cancerosi, ori pot aborda condit,iispecifice ale unor categorii de muncitori care utilizeazamonitoare de vizualizare de date.

c) garantarea coerent,ei între hotarârile comunitareadoptate în cadrul realizarii articolului 100 A, carestabileste principalele condit,ii de sanatate si securitate sicare trebuie respectate pe timpul fazei de proiectare,fabricare si comercializare de produse si directiveleadoptate cu privire la baza articolului 118 A, careautorizeaza utilizarea sa la locul de munca.

Exemple ale acestei armonizari de politici asociate curealizarea piet,ei unice si politicii sociale, sunt reprezentate prin“directiva utilaje” (Art. 100 A) si prin alta, “directiva referitoarela folosirea utilajelor la locul de munca” (Art. 118 A).Deasemenea, s-au adoptat directive complementare bazate pe ambele articole pentru echipamentele de protect,ieindividuala.

4. ARMONIZAREA COMUNITARA

Uniunea Europeana, ca si organizat,ie supranat,ionala si carepretinde obt,inerea unei piet,e comune prin intermediul folosiriide instrumente juridice de unificare de drepturi nat,ionale,simte necesitatea de a articula un sistem armonizator care saobt,ina realizarea unui spat,iu juridic uniform.

Acest proces se caracterizeaza în normativa ca fiind o“apropiere”, “coordonare” sau “omogenizare”, însa nu“unificare” si se refera la aspectele de eliminare de disparitat,i,adecvarea de cont,inuturi si adoptare de regulat,ii comune. Înorice caz, conceptul de “armonizare” sufera o evolut,ie, de laconcept,ia sa init,iala ca fiind un instrument pentru finalitateaeconomica a piet,ei comune, instaurarea liberei competent,e–echivalare spontana–, la un obiectiv în sine pentru a atingeobiectivele sociale ale tratatelor.

48

Abordarea europeana


Instrumentele armonizatoare care s-au utilizat au fost trei:

– Directive,

– Recomandari si

– Decizii.

Dintre acestea, singurul care are caracter de act normativ cucaracter general este Directiva. Aceasta opt,iune, pe lângaRegulament, se bazeaza pe constatarea diferent,elor existenteîntre diferitele State membre, care fac practic inevitabilaaplicarea Regulamentelor în aceasta materie.

Directiva a fost creata ca si norma angajanta cât privesterezultatul si opt,ionala pentru instant,ele nat,ionale, competent,acât priveste forma si modul de a o obt,ine.

Armonizarea prin intermediul Directivelor se poate obt,ineprin diferite tehnici:

– armonizarea orizontala sau verticala: adica, daca norma seaplica la tot,i agent,ii prezent,i la locurile de munca sauelementele de securitate într-un sector industrial, ne vomafla în fat,a unei directive orizontale, de exemplu Directiva77/576/ CEE, referitoare la semnalizarea securitat,ii lalocurile de munca; verticala este atunci când se refera laun singur agent sau dispozitiv ori element de securitatedeterminat: Directiva 83/477/CEE, referitoare la amiant.Directivele comunitare se ghideaza dupa un model saualtul, atunci când îl considera adecvat,

– armonizarea completa sau part,iala: adica atunci cândDirectiva nu permite introducerea dispozit,iilor diferite decele prevazute în Directiva; în acest caz ne aflam înainteaunei armonizari totale, de exemplu, Directiva asupraclasificarii, ambalarii si etichetarii de produse periculoase;în schimb, este part,iala atunci când Statele pot introducedispozit,ii complementare, având Directiva un caracter deminim; aceasta nota este caracteristica Directivelor înmaterie de prevenire de riscuri de munca,

– armonizare temporala sau pe faze, cu scopul de a rezolvadoua probleme, adica necesitatea de adaptare la variat,iile

49

Abordarea europeana


si progresele tehnice si necesitatea de a dota cu coeziunesi coerent,a ansamblul. Pentru aceasta, este necesaraaprobarea unui sistem gradat, pe prima treaptapozit,ionându-se elementele esent,iale ale sistemului,principiile conducatoare, agent,ii si procedura pentruimplementarea progresului tehnic, adica elementele debaza, iar pe treptele succesive, exigent,ele care se potmodifica în mod frecvent,

– integrarea cont,inuturilor legale si tehnice: Directivele suntnorme juridice care se refera la materii cu cont,inut tehnic,cu dificultat,ile cauzate de complexitatea si innovat,ialegate de progres.

În mod tradit,ional sistemul clasic de securitate –cunoscut casi “MMES” (Man, Machine, Environment, System), nu includeelementul legal, ci act,ioneaza în calitate de valori sau elementede referint,a, de exemplu, TLV sau Valoare Limitata pentruevaluarea, actuarea sau proceduri si care are caracter în modesent,ial deschis si în proces de renovare. Normele juridicepretind însa atingerea obiectivelor de stabilitate si securitate,ca si cadrul unde se vor misca agent,ii care intervin în acestaspect. Ne întâlnim deci cu doua concepte: “standardizareatehnica”, care reprezinta nivelul stiint,ei într-un momentdeterminat; “standardizarea legala”, rezultat din însusirea dinpartea Dreptului ale acelor “standardizari” consideraterelevante, dotându-le cu obligat,ia si coercibilitatea propiinormei juridice.

Pentru a putea întâmpina diferitele opt,iuni tehnic posibile sipentru a evita complexitatea si proliferarea directivelor, s-aapelat în sfârsit la o noua metoda (Directiva 83/189/CEE,modificata prin Directiva 88/182/CEE), denumita “nouaabordare” în materie de armonizare si a carei principii bazicesunt urmatoarele:

a) armonizarea legislativa se va limita la adoptarea, pentruDirectivele fundate în articolul 100 A din Tratat, aexigent,elor esent,iale de securitate sau alte exigent,e deinteres colectiv, cum ar fi protejarea sanatat,ii, mediuluiînconjurator si a consumatorilor.

b) organelor competente în materie de normalizareindustriala –CEN, CENELEC y EPSI– li se încredint,eaza

50

Abordarea europeana


misiunea, în conformitate cu nivelul tehnicii, de aelabora specificarile tehnice.

Se înt,elege prin “specificare tehnica” acea specificareinclusa într-un document si în care se definesccaracteristicile recerute de un produs, fiind acesteanivelurile de calitate, utilizarea specifica, securitatea saudimensiunile, incluse fiind prescrierile aplicabileprodusului cât priveste terminologia, simbolurile, probelesi metodele de proba, ambalarea, marcarea sietichetarea. Atunci când aceste specificari sunt aprobatede catre un organism normalizator recunoscut pentruaplicarea sa repetata sau continua si a carei actuare nueste obligatorie, ne aflam în prezent,a unei “norme”.

“regulamentul tehnic”, la rândul sau, cuprindespecificarile tehnice si dispozit,iile administrativeaplicabile si a caror îndeplinire este obligatorie. Normeleeuropene se cunosc dupa EN sau ENV, norme europeneanterioare sau provizorii; daca sunt spaniole, se vordenumi UNE si sunt relat,ionate cu normele ISO, normeinternat,ionale aprobate de catre Organizat,iaInternat,ionala de Normalizare.

c) specificarile tehnice nu vor avea caracter obligatoriu,conservând statutul normelor voluntare,

d) Administrat,iile nat,ionale sunt obligate sa recunoasca înprodusele fabricate dupa normele armonizate (sauprovizional dupa normele nat,ionale), o prezumt,ie deconformitate “exigent,elor esent,iale” stabilite de catreDirectiva.

Prin aplicarea “noii abordari” se foloseste tehnica“reântoarcerea la norme” cu scopul de a mari câmpul deaplicare al Directivelor si a face loc unui numar cât mai mare deproduse si riscuri spre acoperire. Pentru aceasta, este necesaraîndeplinirea urmatoarelor cerint,e:

– sa existe un interes comunitar de a le strânge în forma dereglementare comuna,

– sa existe posibilitatea de a deosebi exigent,ele esent,iale despecificarile de fabricat,ie.

51

Abordarea europeana


Aceeasi Rezolut,ie din 7 mai 1985 stabileste ca “apart,inefiecarui Stat membru asigurarea pe teritoriul sau a securitat,iipersoanelor si printre altele, securitatea la locul de munca”,sau cu privire la alte exigent,e esent,iale ale protect,ieiintereselor colective, cum ar fi sanatatea comsumatorului,mediul înconjurator, etc. relat,ionate cu riscurile la care suntexpusi.

5. NORMALIZAREA SI CERTIFICAREA ÎN SPANIA

DR. 1614/1985, din 12 septembrie, regulator al activitat,ii denormalizare si certificare, încredint,eaza AENOR, ca si asociat,ieprivata nelucrativa si în ale carei organe tehnice de normalizarese includ reprezentant,i ai fabricant,ilor, consumatorilor,laboratoarelor si propria Administrat,ie, realizarea, printrealtele, ale funct,iilor de elaborare si publicare a normelor sidocumentelor tehnice de supra-normalizare si certificare debunuri si de a dezvolta un sistem de produse si marci decalitate.

În acest scop exista o ret,ea de laboratoare de probe,însarcinata cu gestionarea atât a sistemului de certificare alelaboratoarelor si organismelor de control garantate pentru averifica echivalent,a perfecta ale produselor, cât si a dotarilorsau instalat,iilor normelor de securitate, asa precum calibrareainstrumentelor de masura si control.

Cât priveste securitatea utilajelor, exista un subcomitettehnic, de care depind urmatoarele grupuri:

– concepte de baza si principii generale de proiectare;

– distant,e de securitate;

– principii pentru proiectarea sistemelor de comanda sigure;

– control cu doua mâini;

– bariere fotoelectrice;

– opriri de emergent,a si securitate ment,inuta; separare sidisipare a energiei;

– protect,ii fixe si mobile.

52

Abordarea europeana


Lucrarile diferitelor echipe de munca si comitete suntefective, în urma fazelor de elaborare ale proiectelor,informat,iei publice, elaborarii de propuneri de norma UNEdaca, în cazul în care este aprobata, se înregistreaza în familiacareia apart,ine.

Specificarile tehnice si formalitat,ile de securitate aledotarilor, asa precum dispozitivele sale de securitate, suntregulate prin normele UNE corespunzatoare. Pentru cafabricant,ii sa poata garanta si certifica, prin intermediuldeclarat,iei de conformitate si stampila CE, ca echipamentele demunca sunt adecvate exigent,elor esent,iale de securitate, vortrebui sa îndeplineasca indicat,iile corespunzatoarelor normearmonizate (UNE-EN) si care se clasifica în urmatoarele grupuri:

– norme tip A: referitoare la principiile si conceptelefundamentale de securitate care pot fi aplicate oricarui tipde utilaj, de exemplu UNE-EN 292-1 si 2: 1993. Securitatela utilaje. Concepte bazice, principii generale pentruproiect.

– norme tip B: referitoare la aspectele de securitate sau laun tip de dispozitiv care condit,ioneaza securitatea,valabile pentru o ampla gama de utilaje. Se subdivid larândul lor în doua tipuri:

� B 1, care trateaza aspectele particulare ale securitat,ii, cade exemplu, distant,ele de securitate pentru a împiedicaintrarea pe jos în zone periculoase (UNE-EN 294: 1993),

� B 2, care trateaza sistemele, dispozitivele saucomponentele care condit,ioneaza gradul de securitate

– norme tip C: norme de securitate referitoare la prescrierilede securitate pentru un utilaj concret sau grupuri deutilaje.

53

Abordarea europeana

V. Seguritate structurala

69


Dupa cum s-a indicat în capitolele anterioare, securitateautilajelor are o dubla dimensiune: securitatea intrinseca saustructurala si securitatea în momentul utilizarii de catremuncitori la locurile de munca.

Obligat,iilor si exigent,elor ambelor dimensiuni sunt dedicateurmatoarele capitole. Primul este dedicat securitat,ii structurale,iar al doilea securitat,ii în momentul utilizarii.

Normativa referitoare la utilaje obliga pe de o parte laîndeplinirea determinatelor cerint,e si pe de alta parte sa det,inadiferite dispozitive de securitate; pe de alta parte, obliga peresponsabilii de fabricare sau comercializare ale acestora de ademonstra si documenta ca s-au respectat prescrierile tehniceobligatorii.

1. SECURITATE INTRINSECA

DR 1435/1992, modificat prin DR 56/1995, care transpuneDirectiva 89/392/CEE a Consiliului, din 14 iunie 1989 simodificarile sale referitoare la aproximat,ia legislat,iilor Statelormembre cât priveste utilajele, stabileste urmatoarea schemapreventiva pentru a mari securitatea si în particular reducenumarul si gravitatea accidentelor:

– facând ca utilajele sa fie mai sigure: integrarea securitat,iiîn faza de proiectare si fabricat,ie a acestora;

– instalat,ia si întret,inerea corecte;

– utilizarea adecvata.

Directiva defineste condit,iile esent,iale de securitate sisanatate de amploare generala si le completeaza cu o serie deobligat,ii specifice adresate unui determinat grup de utilaje.

Pentru a înlesni fabricant,ilor îndeplinirea respectivelorobligat,ii si pentru a face posibil controlul ca atare, estenecesara referirea la normele europene EN sau UNE.

Înaintea abordarii elementelor pe care se bazeaza sistemulde securitate intrinseca este necesara, dupa Directiva,abordarea definit,iilor de:

71

Seguritate structurala


– utilaj:

1. ansamblu de piese sau organe unite între ele, dintrecare cel put,in unul va trebui sa fie mobil si dupa caz,compus din organe de act,ionare, circuite de comanda side putere etc., asociate în mod solidar pentru o aplicaredeterminata si în particular, pentru transformarea,tratarea, deplasarea si act,ionarea unui material;

2. un ansamblu de utilaje care, pentru a ajunge la unacelasi rezultat, sunt montate si act,ionate pentru afunct,iona în mod solidar;

3. o piesa intersarjabila care sa modifice funct,ia unuiutilaj, care se comercializeaza cu scopul ca operatorul sao cupleze la un utilaj sau la o serie de masini diferiteori la un tractor, numai daca acest utilaj sau masina nueste o unealta si

– componente de securitate: component care nu constituieun utilaj intersarjabil comercializat cu scopul de a garantaîn momentul utilizarii o funct,ie de securitate si a caruieroare sau rea functionare nu pune în pericol securitateasau sanatatea persoanelor expuse.

Determinate utilaje, dat fiind gradul special depericulozitate, printre care sa afla, relat,ionate cu sectorulmetalului, circularele ca si unealta fixa sau mobila, presele,incluse cele de falt,uit, pentru a lucra metale la rece, masini defasonat, platforme de ridicat vehicole asa precum determinatecomponente de securitate, cum ar fi blocuri logice pentrurealizarea funct,iilor de securitate pentru comenzi bimanuale,panouri automatice mobile pentru protect,ia masinilor,structurilor de protect,ie pentru riscurile de rasturnare (ROPS) sistructura de protect,ie împotriva riscului caderii de obiecte(FOPS), cuprinse în Anexa IV, recer îndeplinirea unei proceduriesent,iale de securitate pentru a putea certifica conformitateasa.

72



A) Condit,ii esent,iale de securitate

Se caracterizeaza prin urmatoarele caracteristici:

– au caracter imperativ, nu opt,ional;

– trebuie sa se t,ina cont de nivelul de cunostint,e în asa felîncât respectivele obiective, de multe ori, nu se pot puneîn practica în totalitate. Fara îndoiala, utilajul trebuieproiectat în asa masura încât sa se adapteze necesitat,iiinit,iale;

– în acest scop, fabricantul trebuie sa procedeze dupa cumurmeaza si sa:

� analizeze posibile riscuri existente;

� le evalueze;

� sa atinga cel mai mare nivel de securitate si sanatatepentru utilizatori, procedând dupa urmatoarea gradat,iesi sa:

� încerce evitarea riscurilor;

� sa le reduca daca nu le poate evita;

� în sfârsit, sa le supuna controlului.

� sa adopte la proiect si fabricat,ie masurile oportune, caretrebuie sa fie în concordant,a cu condit,iile tehnice: ENUNE.

� sa introduca acele masuri de avertizare si semnalizarecare sunt necesare: pictograme, culori de securitate,pilot,i, semnale luminoase sau acustice;

– sa informeze prin intermediul documentat,iei tehnice simanualului de utilizare despre:

� specificarile tehnice,

� riscurile si masurile de prevenire;

� schemele sau planurile care sa înlesneasca interpretareasi înt,elegerea acestora;

� condit,iile de utilizare într-un mod sigur, inclusa fiinddupa caz, necesitatea sau utilitatea de a folosiechipamentele de protect,ie individuala;

73



� despre formarea si informarea care trebuie împart,itamuncitorilor, în particular, responsabililor cu:

� operarea;

� întret,inerea si

� repararea.

– despre specificat,iile tehnice adoptate.

B) Integrarea securitat,ii

În conformitate cu unul din principiile de baza alenormativei de prevenire (Art. 14 din LPRM, întarit prinL54/2003, de reforma din cadrul normativ de prevenire),prevenirea riscurilor de munca pentru utilizatorii utilajelor,înt,eles fiind aspectul în sensul tuturor acelor persoane expusesau care pot fi expuse sau afectate prin existent,a sifunct,ionarea lor, trebuie sa fie unul din elementele esent,iale deluat în considerare în toate fazele procesului si în particular, înfazele de proiectare.

Acest nivel de securitate se obt,ine prin:

– aplicarea specificarilor bazice de securitate;

– fabricarea unui prototip;

– experimentarea sau probarea respectivului prototip;

– adoptarea de masuri pentru ca toate exemplarele din seriesa se ajusteze exigent,elor utilajului.

Considerarea principiului de securitate nu trebuie sa selimiteze la faza de fabricat,ie a utilajului, ci pe lânga aceasta vortrebui luate în considerat,ie urmatoarele aspecte:

– transport, instalat,ie si montaj;

– întret,inere si reparat,ie;

– demontaj si retragerea utilajului.

În aceste momente, în care prevenirea riscurilor de munca,adica securitatea si sanatatea persoanelor este strâns legata de

74



protect,ia mediului înconjurator, pâna la punctul în careterminologia OIT se refera la ambientul muncii, vor trebuiconsiderate deasemenea aspectele relative la înmagazinarea sireciclarea atât a materialelor din care este compus utilajul, câtsi a produselor si substant,elor utilizate în procesul productiv.

C) Caracteristicile utilajelor

Aceste condit,ii obliga fabricantul, cât priveste utilajele demunca, sa t,ina cont de urmatoarele aspecte:

a) materiale - compozit,ia utilajelor:

– materialele utilizate la fabricarea acestora trebuie safie solide si fiabile, pentru a nu se rupe sau crapaimprevizibil sau nejustificat;

– va trebui calculat timpul de viat,a utila al utilajului,având în vedere regimul si condit,iile de utilizare, asaprecum regimul reviziilor si întret,inerii;

– produsele utilizate –gaze sau lichide– vor trebui sa fiecât mai inofensive posibil, adoptând în orice cazmasurile pentru prevenirea efectelor în caz de contactaccidental si cerint,ele în vederea manevrarii,înmagazinarii si retragerii acestora;

b) manevrare si instalare:

– trebuie sa fie proiectata în asa fel încât sa se poatausura manevrarea si instalarea:

� sa fie corect ambalata, etichetata sau îmbalotata;

� sa aiba toarte, suport,i, sant,uri sau decupari care sapermita ridicarea, încarcarea si descarcarea,transportarea si retragerea utilajului;

� sa aiba picioare sau suport,i care sa garantizezestabilitatea si fixitatea acestuia;

– trebuie sa det,ina instruct,iuni pentru manevrare simontaj;

75



c) dispozitive de comanda:

– dispozitivele de comanda se vor proiecta si fabrica înasa fel încât sa fie sigure si fiabile;

� sa reziste la condit,iile de folosire si la circumstant,eleambientale;

� sa nu fie periculoase prin situare sau în urmautilizarii;

– punctele de act,ionare: punerea în funct,ionare, oprireanormala si oprirea de emergent,a vor trebui sa fiefabricate si instalate în conformitate cu urmatoarelecerint,e:

� vor fi perfect si usor de identificat pentru a se evitaorice eroare sau confuzie în momentul utilizarii; vortrebui sa se potriveasca în forma, culoare, regim defunct,ionare (prioritate, efecte) cu prescrierilestabilite;

� vor fi protejate pentru a se evita porniri neprevazutesau involuntare;

� vor trebui sa fie accesibile tuturor muncitorilorinteresat,i, în special operatorului sau operatorilor,chiar si în acele situat,ii în care se gasesc în situat,ii derisc grav sau iminent de accident sau când deja l-ausuferit;

� atunci când exista utilaje de munca în lant, saucomplexe, vor fi prevazute cu pulsatoare deact,ionare în diferite part,i sau sect,iuni ale utilajului;

� atunci când opririle din cauza unei întreruperi saucaderi de tensiune nu pot produce punerea înfunctionare automatica, inoportuna sau eratica autilajului;

� este necesara dotarea cu un sistem de frânare pentrua garanta efectivitatea ordinului de oprire deemergent,a;

� vor trebui stabilite regime speciale pentru realizareaoperat,iilor specifice: reglare, curat,are sau

76



întret,inere, rezervate muncitorilor instruit,i în modspecial;

� programele de comunicare între operator si utilaj sevor construi în mod interactiv.

d) separarea surselor de energie:

– Pentru a evita funct,ionarea inoportuna, utilajele vortrebui sa fie prevazute cu dispozitive de desconectaresi izolare ale surselor de energie si care vor trebui saîndeplineasca urmatoarele:

� este necesar sa poata fi t,intuite;

� evitarea punerii în funct,ionare în mod automaticatunci când se restabileste fluxul de energieelectrica;

� vor dispune de mecanisme pentru disiparea energieireziduale.

e) iluminare:

– utilajele care au nevoie de un nivel de iluminarespecial în conformitate cu specificarile stabilite înAnexa IV din DR 486/1997, cât priveste dispozit,iileminime de securitate si sanatate la locurile de munca,vor trebui sa dispuna de un sistem de iluminarefocalizata. Este preferabil sa dispuna de un sistem deiluminare propriu pentru realizarea operat,iilorregulate de întret,inere si conservare.

f) Protect,ie împotriva riscurilor:

– Utilajele trebuie fabricate în asa fel încât, atâtoperatorii acestora cât si muncitorii expusi, sa fieprotejat,i împotriva urmatoarelor riscuri:

� mecanice: trebuie îndeplinite urmatoarele condit,ii:

� Stabilitate: pentru a întâmpina riscurile de lovituriprovocate de rasturnari, cadere sau deplasare autilajului sau a muncitorilor asezat,i pe acesta;

77



� Ruptura pe timpul funct,ionarii: pentru a evitaleziuni prin aruncari de fragmente sau particule;accesul la elementele mobile pentru a preveniriscurile de taieturi, lovituri sau turtire;

� Aruncare de fragmente sau particule de materialsau ale propriului utilaj ca si consecint,a aprocesului productiv;

� electrice:

� pentru protect,ia împortiva contactelor indirecte;

� vor fi necesare dispozitive de protect,ie împotrivaîncarcaturii electrostatice;

� materialele folosite se vor adapta specificarilortehnice;

� vor trebui sa fie echipate, dupa caz, cu tensiuni desecuritate.

� termice:

� prin intermediul interpunerii de protect,ii saudistant,e de securitate;

� acoperirea sau izolarea zonelor sau part,ilorfierbint,i;

� incendiu:

� reducerea sau controlarea punctelor de ardere;

� înzestrarea utilajelor în vederea stingerii;

� explozie:

� utilizarea în mod prioritar de gaze inerte;dispunerea de medii pentru a evita concentrareade gaze prin intermediul mecanismelor de captaresi evacuare de gaze.

� zgomot:

� reducerea la maxim a nivelului de zgomot;

78



� indicarea necesitat,ii de echipamente de protect,ieindividuala;

� vibrat,ii:

� cu ajutorul instalarii de mecanisme de amortizare;

� radiat,ii:

� semnalizarea existent,ei riscului;

� ergonomice:

� eliminarea sau reducerea în masura posibilitat,ilora marginilor sau muchiilor ascut,ite.

� acces si permanent,a:

� vor trebui construite sau echipate în asa fel încâtsa permita accesul sau permanent,a muncitoriloratât pe timpul operat,iei sale normale cât si pentrurealizarea operat,iilor de reparare sau revizie.

g) Pastrarea si întret,inerea:

– Intervent,ia operatorului:

� Va trebui redusa la maxim intervent,ia operatorului,având cel mai mare nivel de automatizare afunct,ionarii;

� În echipamentele automatice, va trebui implantat unsistem de autoverificare care sa detecteze sisemnalizeze anomaliile sau defect,iunile;

– Reglarea si înlocuirea uneltelor:

� Operat,ia trebuie realizata usor si în mod sigur;

� se vor stabili durata viet,ii utile si reviziile necesare;

� În cazul în care este necesara întret,inerea utilajuluiîn stare de funct,ionare, va trebui instalat un sistemcare sa permita realizarea acesteia în mod sigur:viteza lenta sau prin impulsuri;

79



– Curat,area interioara:

� Va trebui realizata din exteriorul utilajului;

� Daca este indispensabil accesul în interiorul acestuia,va trebui sa fie prevazut cu dispozitive si proceduricare sa permita executarea curat,arii în condit,ii desecuritate.

h) Semnalizare: utilajele vor fi înzestrate cu urmatoareleelemente de semnalizare:

– Dispozitive de informare:

� Informat,ia trebuie sa fie scurta si concisa;

� Limbajul trebuie sa fie inteligibil;

� Când funct,ioneaza în mod automat, utilajul vatrebui sa fie echipat cu indicatoare –pilot,i sau balize–care sa masoare starea sau regimul de funct,ionare.

– Dispozitive de avertizare:

� Se vor instala în asa fel încât sa fie vizibile siperceptibile;

� Trebuie sa fie normalizate: cont,inut, dimensiuni,culori;

� Dupa necesitate, vor avea dispozitive pentrurealizarea de semnale acustice sau luminoase,preferabil în mod automatic.

– Semnale de avertizare:

� Date fiind riscurile persistente si nu evidente, vortrebui sa fie înzestrate cu semnale informative si cuavertizari ale acestora;

� În mod prioritar, se vor utiliza pictogramenormalizate;

� Se vor întari cu legende într-o limba de înt,elespentru operator si muncitorii expusi.

i) Identificare: fiecare utilaj va trebui sa aiba incorporate,în mod citet, si de nesters, urmatoarele date:

80



– Numele si adresa fabricantului;

– Denumirea seriei sau a modelului;

– Numarul seriei;

– Anul de fabricat,ie;

– Marcarea CE, dupa caz;

– Posibilitatea de utilizare în medii explozive;

– Caracteristici pentru o funct,ionare sigura: viteze,diametre,

– Greutatea elementelor care trebuie manevrate.

j) Manual de Instruct,iuni: vor trebui sa îndeplineascaurmatoarele obligat,ii:

– Identificarea fabricantului, furnizorului sauimportatorului si a serviciilor tehnice oficiale;

– Condit,iile prevazute pentru instalarea, montarea sidemontarea utilajului; reglari, punerea în funct,ionare,utilizare, întret,inere, reparat,ie;

– Caracteristici bazice ale pieselor sau accesoriilor;

– Instruct,iuni pentru uz sau practica;

– Contraindicat,ii în vederea uzului;

– Trebuie sa fie redactata cel put,in într-una din limbileoficiale ale unei t,ari membre ale Uniunii Europene sitradusa în limba sau limbile oficiale ale t,arii deutilizare;

– Vor trebui incluse planuri si scheme care sa usurezeoperat,iile utilajului;

– Indicat,ii în vederea nivelului sonor si vibrat,iilorproduse prin funct,ionare, procedurile si dispozitiveleprevazute pentru reducerea si controlarea acestuia,

– Indicat,ii necesare pentru utilizarea într-un mediuexploziv.

81



2. DOCUMENTAT, IE ACREDITATIVA

DR. 1435/1992, care transpune Directiva, transmitefabricant,ilor raspunderea de a acredita valabilitatea utilajelorsale cerint,elor esent,iale de securitate.

Adecvarea sau îndeplinirea normelor EN sau UNE, conferaîncrederea cum ca utilajul este sigur din punct de vederestructural. Începând cu 1 ianuarie 1995, înaintea comercializarii,utilajul sau componentul de securitate, incluse în aliniatul IVdin Directiva, fabricat în conformitate cu normele de aplicare,se vor dovedi corespunzatoare cerint,elor esent,iale de securitatesi vor putea adauga marcarea CE, prin intermediul unuia dintreprocedeele urmatoare:

– declarat,ia de conformitate a fabricantului;

– elaborarea unui dosar pentru examenul de tip CE,comunicându-l unui organism de control care îsi va însusirespectivul dosar si-l va pastra;

– prezentarea dosarului prevazut cu examenul tip CE sicomunicat organismului notificat, care va verifica dacanormele prevazute au fost aplicate în mod corect si vaemite un certificat de adecvare al utilajului pe bazarespectivului dosar;

– prezentarea modelului (prototip) utilajului examenului CEde prototip.

A) Marcarea CE

Sistemele nat,ionale de acreditare a conformitat,ii sicertificarea utilajelor se afla într-o considerabila divergent,aîntre ele.

Directiva 89/392/CEE defineste cerint,ele esent,iale desecuritate si sanatate de amploare generala si le completeazacu o serie de obligat,ii specifice adresate respectivelor grupuride utilaje.

Pentru a usura fabricant,ilor îndeplinirea respectivelorobligat,ii si pentru a face posibil controlul conformitat,ii, estenecesara apelarea la normele europene EN sau UNE.

82



Adecvarea la normele EN sau UNE confera, cum s-a mai spus,încrederea cum ca utilajul este sigur din punct de vederestructural si deci se poate dota cu marcarea CE, caredocumenteaza respectiva adecvare.

Exista unele tipuri de masini si componente de securitateesent,iale odata cu aplicarea marcarii CE (Anexa IV din Directiva98/37/CE):

1. Ferastraie circulare cu una sau mai multe pânze pentruprelucrarea lemnului si a materialelor similare saupentru carne si altele similare;

2. Îndreptatoare cu înaintare manuala pentru prelucrarealemnului;

3. Masini de rindeluit;

4. Ferastraie de pânza de masa fixa sau mobila si ferastraiecontinue cu masa mobila, cu încarcare si descarcaremanuala pentru prelucrarea lemnului si materialelorsimilare sau pentru prelucrarea carnii sau materialelorsimilare;

5. Masini combinate similare celor anterioare;

6. Masini de cepuit cu mai multe axe pentru prelucrarealemnului;

7. Masini de frezat;

8. Ferastraie portabile de lant, pentru prelucrarea lemnlui;

9. Prese, incluse masinile de falt,uit, pentru prelucrareametalelor la rece, de încarcare si/sau descarcaremanuala, ale caror elemente mobile pot avea un traseusuperior unor 6 mm si o viteza superioara a 30 mm/s;

10. Masini pentru fasonarea plasticului prin inject,ie saucomprimare de încarcare sau descarcare manuala;

11. Masini pentru fasonarea cauciucului prin inject,ie saucomprimare de încarcare sau descarcare manuala;

12. Masini pentru lucrari subterane;

13. Cupe pentru strângerea resturilor domestice deîncarcare manuala si cu mecanism de comprimare;

14. Dispozitive de protect,ie si arbori de cardan amovibile;

83



15. Platforme de ridicat pentru vehicule;

16. Aparate pentru ridicarea persoanelor cu risc de cadereverticala superioara a 3 m;

17. Masina pentru fabricarea articolelor pirotehnice.

Componente de securitate:

1. Blocuri logice care realizeaza funct,ii de securitate pentrucomenzi bimanuale;

2. Ecrane automatice mobile pentru protejarea masinilor;

3. Structuri de protect,ie împotriva riscului de rasturnare(ROPS);

4. Structura de protect,ie împotriva riscului de cadere deobiecte (FOPS).

B) Declarat,ie de conformitate

Este procedura prin care fabricantul sau reprezentantul dinUE declara ca utilajul îndeplineste toate cerint,ele de securitatesi sanatate corespunzatoare.

Este procedura cea mai usoara pentru acele utilaje saumasini nu foarte complicate si periculoase, iar încrederea sepune în fabricant,i si în profesionalitatea lor si în valoareapropriei lor declarat,ii.

Fara îndoiala ca fabricantul va trebui sa includa în declarat,iasa diverse elemente dupa cum urmeaza:

1. Pentru masini ne incluse în Anexa IV:

– Numele si prenumele fabricantului si areprezentantului acestuia stabilit în UE;

– Descrierea utilajului: marca, tipul, numarul de serie...;

– Dispozit,iile tehnice dupa care se ajusteaza utilajul;

– Identificarea semnatarului împuternicit pentru arelat,iona fabricantul cu reprezentantul.

84



2. Declarat,ia de conformitate pentru utilajele incluse înAnexa IV:

– Numele si adresa fabricantului si a reprezentantuluistabilit în UE;




– Numele si adresa organului notificat si numarul decertificare CE de prototip

– Numele si adresa organului notificat caruia i s-acomunicat dosarul de conformitate;

– Numele si adresa organului notificat care a efectuatverificarea;

– Referint,a normelor armonizate;

– Normele si specificarile tehnice nat,ionale care s-auutilizat.

3. Cont,inutul declarat,iei de conformitate pentrucomponentele de securitate comercializate separat.


– Descrierea componentelor de securitate: marca, tipul,numarul de serie;

– Funct,ia de securitate pe care o realizeaza componentulde securitate, atunci când nu se deduce în mod clar dindescriere;


– Numele si adresa organului notificat si numarul decertificare CE de prototip.


85






C) Dosarul tehnic de construct,ie

a) Este constituit din:

– planul general al utilajului si planurile circuitelor decomanda;

– planurile detaliate si complete, însot,ite dupanecesitate de notele de calcul, reiesite de pe urmaprobelor, etc. si care permit verificarea cerint,eloresent,iale de securitate si sanatate ale utilajului;

– lista

� cerint,elor esent,iale ale Directivei;

� normelor si

� celorlalte specificat,ii tehnice utilizate pentruproiectarea utilajului;

– descrierea solut,iilor adoptate pentru prevenireariscurilor prezentate din partea utilajului;

– în mod opt,ional, orice alt dosar tehnic sau certificatobt,inute din partea unui organism sau laboratorcompetent;

– în cazul declararii unei adecvari la o norma armonizatacare o stabileste, un dosar tehnic care sa demonstrezerezultatele probelor efectuate atât din parteafabricantului cât si din partea vreunui organism saulaborator competent;

– un exemplar al manualului de instruct,iuni al utilajului.

b) În cazul fabricarii în serie, dispozit,iile interne care se voraplica pentru garantizarea întret,inerii în toate unitat,ileseriei a cerint,elor Directivei.

86



c) Fabricantul va trebui sa investigheze probele necesareasupra componentele, accesoriilor sau asupra utilajului întotalitate cu scopul de a verifica daca acesta, prinproiectare si fabricare, poate fi montat si pus înfunct,ionare în mod sigur.

d) Documentat,ia se va ment,ine la dispozit,ia autoritat,ilornat,ionale pe o perioada minima de zece ani, începând cudata fabricarii utilajului sau cu data ultimei unitat,i dinserie,

e) Va trebui sa fie redactata într-una din limbile oficiale aleComunitat,ii;

f) Declarat,ia de conformitate va trebui redactata în aceeasilimba în care este redactat manualul de instruct,iuni;

g) Controlul corespunzator autoritat,ilor MinisteruluiIndustriei.

h) Sanct,iunea consista în retragerea utilajului de pe piat,a,fiind interzisa comercializarea sa, notificând autoritat,ilorcelorlalte t,ari retragerea acestuia. Sanctiune grup ADCO.

i) În cazul neprezentarii dosarului tehnic în urma solicitariimotivate din partea autoritat,ilor nat,ionale, se restrângeîncrederea conformitat,ii dupa dispozit,iile Directivei.

D) Examen CE de prototip

Este procedura prin care un organism notificat verifica sicertifica ca prototipul unui utilaj îndeplineste obligat,iilecorespunzatoare ale Directivei 98/37/CE si se dezvolta în felulurmator:

– Fabricantul sau reprezentantul din UE prezinta înainteaorganismelor de control notificate cererea de examen CEde prototip.

– Cererea trebuie sa cont,ina:

� Numele si adresa fabricantului sau a reprezentantuluistabilite de catre UE si locul fabricat,iei utilajului;

87



� Dosarul tehnic de construct,ie trebuie sa includa celput,in:

� planul general al utilajului si planurile circuitelor decomanda;

� planurile detaliate si complete, însot,ite dupanecesitate de notele de calcul, reiesite de pe urmaprobelor, etc. si care permit verificarea cerint,eloresent,iale de securitate si sanatate ale utilajului;

� descrierea solut,iilor adoptate pentru prevenireariscurilor prezentate de catre utilaj asa precum listanormelor utilizate;

� un exemplar al manualului de instruct,iuni;

� în cazul fabricarii în serie, dispozit,iile interne care se voraplica pentru garantarea întret,inerii în toate unitat,ileseriei a cerint,elor Directivei;

� cererea va fi însot,ita de un utilaj reprezentativ careapart,ine product,iei prevazute sau dupa caz, deindicarea locului unde se poate examina utilajul;

� documentat,ia nu va trebui sa cont,ina planurile detaliatesi nici alte date precise ale subansamblurilor utilizatepentru fabricarea masinilor, doar atunci cândcunoasterea acestora sunt indispensabile pentruverificarea conformitat,ii obligat,iilor esent,iale desecuritate.

– Organismul notificat va începe examenul CE de prototip înconformitate cu urmatoarele norme:

� Va studia dosarul tehnic de construct,ie pentruverificarea adecvarii acestuia si examenul masiniiprezentata sau pusa la dispozit,ie;

� Pe timpul examenului utilajului organismul:

� Va verifica ca s-a fabricat în conformitate cu dosarultehnic de construct,ie si ca poate fi utilizat cugarant,iile de securitate în condit,iile de serviciuprevazute;

� În cazul folosirii Normelor, se va verifica daca acesteaau fost utilizate în mod corect;

88



� Va efectua examenele si probele necesare pentru averifica daca masina îndeplineste corespunzatoarelecerint,e esent,iale de securitate.

� Când modelul raspunde cererilor corespunzatoare,Organismul notificat va elabora un certificat CE deprototip si îl va comunica interesatului. Respectivulcertificat:

� Va cont,ine concluziile examenului;

� Va indica condit,iile care pot corespunde;

� Va cont,ine descrierile si proiectele necesare pentruidentificarea utilajului autorizat;

� Fabricantul sau reprezentantul va trebui sa informezeorganismul despre toate modificarile, chiar si cele maimici, pe care le-a introdus la utilaj dupa model.

� Organismul va examina respectivele modificari si vainforma fabricantul sau reprezentantul daca continua safie valabil certificatul CE de prototip.

� Organismul care refuza eliberarea certificatului CE deprototip va trebui sa informeze faptul:

� Celorlalte organisme notificate;

� Interesatului;

� Organismul care retrage certificatul CE de prototip vatrebui sa informeze faptul:

� Fabricantului sau reprezentantului acestuia;

� Statului membru care l-a notificat;

Statul membru va informa faptul, expunând motivulrespectivei decizii:

- Celorlalte State membre ale UE,

- Comisiei.

� Dosarele si corespondent,a se vor redacta într-o limbaoficiala a Statului organismului de control sau într-olimba acceptata de catre acesta.

89


V. Seguritate structurala

69


Dupa cum s-a indicat în capitolele anterioare, securitateautilajelor are o dubla dimensiune: securitatea intrinseca saustructurala si securitatea în momentul utilizarii de catremuncitori la locurile de munca.

Obligat,iilor si exigent,elor ambelor dimensiuni sunt dedicateurmatoarele capitole. Primul este dedicat securitat,ii structurale,iar al doilea securitat,ii în momentul utilizarii.

Normativa referitoare la utilaje obliga pe de o parte laîndeplinirea determinatelor cerint,e si pe de alta parte sa det,inadiferite dispozitive de securitate; pe de alta parte, obliga peresponsabilii de fabricare sau comercializare ale acestora de ademonstra si documenta ca s-au respectat prescrierile tehniceobligatorii.

1. SECURITATE INTRINSECA

DR 1435/1992, modificat prin DR 56/1995, care transpuneDirectiva 89/392/CEE a Consiliului, din 14 iunie 1989 simodificarile sale referitoare la aproximat,ia legislat,iilor Statelormembre cât priveste utilajele, stabileste urmatoarea schemapreventiva pentru a mari securitatea si în particular reducenumarul si gravitatea accidentelor:

– facând ca utilajele sa fie mai sigure: integrarea securitat,iiîn faza de proiectare si fabricat,ie a acestora;

– instalat,ia si întret,inerea corecte;

– utilizarea adecvata.

Directiva defineste condit,iile esent,iale de securitate sisanatate de amploare generala si le completeaza cu o serie deobligat,ii specifice adresate unui determinat grup de utilaje.

Pentru a înlesni fabricant,ilor îndeplinirea respectivelorobligat,ii si pentru a face posibil controlul ca atare, estenecesara referirea la normele europene EN sau UNE.

Înaintea abordarii elementelor pe care se bazeaza sistemulde securitate intrinseca este necesara, dupa Directiva,abordarea definit,iilor de:

71



– utilaj:

1. ansamblu de piese sau organe unite între ele, dintrecare cel put,in unul va trebui sa fie mobil si dupa caz,compus din organe de act,ionare, circuite de comanda side putere etc., asociate în mod solidar pentru o aplicaredeterminata si în particular, pentru transformarea,tratarea, deplasarea si act,ionarea unui material;

2. un ansamblu de utilaje care, pentru a ajunge la unacelasi rezultat, sunt montate si act,ionate pentru afunct,iona în mod solidar;

3. o piesa intersarjabila care sa modifice funct,ia unuiutilaj, care se comercializeaza cu scopul ca operatorul sao cupleze la un utilaj sau la o serie de masini diferiteori la un tractor, numai daca acest utilaj sau masina nueste o unealta si

– componente de securitate: component care nu constituieun utilaj intersarjabil comercializat cu scopul de a garantaîn momentul utilizarii o funct,ie de securitate si a caruieroare sau rea functionare nu pune în pericol securitateasau sanatatea persoanelor expuse.

Determinate utilaje, dat fiind gradul special depericulozitate, printre care sa afla, relat,ionate cu sectorulmetalului, circularele ca si unealta fixa sau mobila, presele,incluse cele de falt,uit, pentru a lucra metale la rece, masini defasonat, platforme de ridicat vehicole asa precum determinatecomponente de securitate, cum ar fi blocuri logice pentrurealizarea funct,iilor de securitate pentru comenzi bimanuale,panouri automatice mobile pentru protect,ia masinilor,structurilor de protect,ie pentru riscurile de rasturnare (ROPS) sistructura de protect,ie împotriva riscului caderii de obiecte(FOPS), cuprinse în Anexa IV, recer îndeplinirea unei proceduriesent,iale de securitate pentru a putea certifica conformitateasa.

72



A) Condit,ii esent,iale de securitate

Se caracterizeaza prin urmatoarele caracteristici:

– au caracter imperativ, nu opt,ional;

– trebuie sa se t,ina cont de nivelul de cunostint,e în asa felîncât respectivele obiective, de multe ori, nu se pot puneîn practica în totalitate. Fara îndoiala, utilajul trebuieproiectat în asa masura încât sa se adapteze necesitat,iiinit,iale;

– în acest scop, fabricantul trebuie sa procedeze dupa cumurmeaza si sa:

� analizeze posibile riscuri existente;

� le evalueze;

� sa atinga cel mai mare nivel de securitate si sanatatepentru utilizatori, procedând dupa urmatoarea gradat,iesi sa:

� încerce evitarea riscurilor;

� sa le reduca daca nu le poate evita;

� în sfârsit, sa le supuna controlului.

� sa adopte la proiect si fabricat,ie masurile oportune, caretrebuie sa fie în concordant,a cu condit,iile tehnice: ENUNE.

� sa introduca acele masuri de avertizare si semnalizarecare sunt necesare: pictograme, culori de securitate,pilot,i, semnale luminoase sau acustice;

– sa informeze prin intermediul documentat,iei tehnice simanualului de utilizare despre:

� specificarile tehnice,

� riscurile si masurile de prevenire;

� schemele sau planurile care sa înlesneasca interpretareasi înt,elegerea acestora;

� condit,iile de utilizare într-un mod sigur, inclusa fiinddupa caz, necesitatea sau utilitatea de a folosiechipamentele de protect,ie individuala;

73



� despre formarea si informarea care trebuie împart,itamuncitorilor, în particular, responsabililor cu:

� operarea;

� întret,inerea si

� repararea.

– despre specificat,iile tehnice adoptate.

B) Integrarea securitat,ii

În conformitate cu unul din principiile de baza alenormativei de prevenire (Art. 14 din LPRM, întarit prinL54/2003, de reforma din cadrul normativ de prevenire),prevenirea riscurilor de munca pentru utilizatorii utilajelor,înt,eles fiind aspectul în sensul tuturor acelor persoane expusesau care pot fi expuse sau afectate prin existent,a sifunct,ionarea lor, trebuie sa fie unul din elementele esent,iale deluat în considerare în toate fazele procesului si în particular, înfazele de proiectare.

Acest nivel de securitate se obt,ine prin:

– aplicarea specificarilor bazice de securitate;

– fabricarea unui prototip;

– experimentarea sau probarea respectivului prototip;

– adoptarea de masuri pentru ca toate exemplarele din seriesa se ajusteze exigent,elor utilajului.

Considerarea principiului de securitate nu trebuie sa selimiteze la faza de fabricat,ie a utilajului, ci pe lânga aceasta vortrebui luate în considerat,ie urmatoarele aspecte:

– transport, instalat,ie si montaj;

– întret,inere si reparat,ie;

– demontaj si retragerea utilajului.

În aceste momente, în care prevenirea riscurilor de munca,adica securitatea si sanatatea persoanelor este strâns legata de

74



protect,ia mediului înconjurator, pâna la punctul în careterminologia OIT se refera la ambientul muncii, vor trebuiconsiderate deasemenea aspectele relative la înmagazinarea sireciclarea atât a materialelor din care este compus utilajul, câtsi a produselor si substant,elor utilizate în procesul productiv.

C) Caracteristicile utilajelor

Aceste condit,ii obliga fabricantul, cât priveste utilajele demunca, sa t,ina cont de urmatoarele aspecte:

a) materiale - compozit,ia utilajelor:

– materialele utilizate la fabricarea acestora trebuie safie solide si fiabile, pentru a nu se rupe sau crapaimprevizibil sau nejustificat;

– va trebui calculat timpul de viat,a utila al utilajului,având în vedere regimul si condit,iile de utilizare, asaprecum regimul reviziilor si întret,inerii;

– produsele utilizate –gaze sau lichide– vor trebui sa fiecât mai inofensive posibil, adoptând în orice cazmasurile pentru prevenirea efectelor în caz de contactaccidental si cerint,ele în vederea manevrarii,înmagazinarii si retragerii acestora;

b) manevrare si instalare:

– trebuie sa fie proiectata în asa fel încât sa se poatausura manevrarea si instalarea:

� sa fie corect ambalata, etichetata sau îmbalotata;

� sa aiba toarte, suport,i, sant,uri sau decupari care sapermita ridicarea, încarcarea si descarcarea,transportarea si retragerea utilajului;

� sa aiba picioare sau suport,i care sa garantizezestabilitatea si fixitatea acestuia;

– trebuie sa det,ina instruct,iuni pentru manevrare simontaj;

75



c) dispozitive de comanda:

– dispozitivele de comanda se vor proiecta si fabrica înasa fel încât sa fie sigure si fiabile;

� sa reziste la condit,iile de folosire si la circumstant,eleambientale;

� sa nu fie periculoase prin situare sau în urmautilizarii;

– punctele de act,ionare: punerea în funct,ionare, oprireanormala si oprirea de emergent,a vor trebui sa fiefabricate si instalate în conformitate cu urmatoarelecerint,e:

� vor fi perfect si usor de identificat pentru a se evitaorice eroare sau confuzie în momentul utilizarii; vortrebui sa se potriveasca în forma, culoare, regim defunct,ionare (prioritate, efecte) cu prescrierilestabilite;

� vor fi protejate pentru a se evita porniri neprevazutesau involuntare;

� vor trebui sa fie accesibile tuturor muncitorilorinteresat,i, în special operatorului sau operatorilor,chiar si în acele situat,ii în care se gasesc în situat,ii derisc grav sau iminent de accident sau când deja l-ausuferit;

� atunci când exista utilaje de munca în lant, saucomplexe, vor fi prevazute cu pulsatoare deact,ionare în diferite part,i sau sect,iuni ale utilajului;

� atunci când opririle din cauza unei întreruperi saucaderi de tensiune nu pot produce punerea înfunctionare automatica, inoportuna sau eratica autilajului;

� este necesara dotarea cu un sistem de frânare pentrua garanta efectivitatea ordinului de oprire deemergent,a;

� vor trebui stabilite regime speciale pentru realizareaoperat,iilor specifice: reglare, curat,are sau

76



întret,inere, rezervate muncitorilor instruit,i în modspecial;

� programele de comunicare între operator si utilaj sevor construi în mod interactiv.

d) separarea surselor de energie:

– Pentru a evita funct,ionarea inoportuna, utilajele vortrebui sa fie prevazute cu dispozitive de desconectaresi izolare ale surselor de energie si care vor trebui saîndeplineasca urmatoarele:

� este necesar sa poata fi t,intuite;

� evitarea punerii în funct,ionare în mod automaticatunci când se restabileste fluxul de energieelectrica;

� vor dispune de mecanisme pentru disiparea energieireziduale.

e) iluminare:

– utilajele care au nevoie de un nivel de iluminarespecial în conformitate cu specificarile stabilite înAnexa IV din DR 486/1997, cât priveste dispozit,iileminime de securitate si sanatate la locurile de munca,vor trebui sa dispuna de un sistem de iluminarefocalizata. Este preferabil sa dispuna de un sistem deiluminare propriu pentru realizarea operat,iilorregulate de întret,inere si conservare.

f) Protect,ie împotriva riscurilor:

– Utilajele trebuie fabricate în asa fel încât, atâtoperatorii acestora cât si muncitorii expusi, sa fieprotejat,i împotriva urmatoarelor riscuri:

� mecanice: trebuie îndeplinite urmatoarele condit,ii:

� Stabilitate: pentru a întâmpina riscurile de lovituriprovocate de rasturnari, cadere sau deplasare autilajului sau a muncitorilor asezat,i pe acesta;

77



� Ruptura pe timpul funct,ionarii: pentru a evitaleziuni prin aruncari de fragmente sau particule;accesul la elementele mobile pentru a preveniriscurile de taieturi, lovituri sau turtire;

� Aruncare de fragmente sau particule de materialsau ale propriului utilaj ca si consecint,a aprocesului productiv;

� electrice:

� pentru protect,ia împortiva contactelor indirecte;

� vor fi necesare dispozitive de protect,ie împotrivaîncarcaturii electrostatice;

� materialele folosite se vor adapta specificarilortehnice;

� vor trebui sa fie echipate, dupa caz, cu tensiuni desecuritate.

� termice:

� prin intermediul interpunerii de protect,ii saudistant,e de securitate;

� acoperirea sau izolarea zonelor sau part,ilorfierbint,i;

� incendiu:

� reducerea sau controlarea punctelor de ardere;

� înzestrarea utilajelor în vederea stingerii;

� explozie:

� utilizarea în mod prioritar de gaze inerte;dispunerea de medii pentru a evita concentrareade gaze prin intermediul mecanismelor de captaresi evacuare de gaze.

� zgomot:

� reducerea la maxim a nivelului de zgomot;

78



� indicarea necesitat,ii de echipamente de protect,ieindividuala;

� vibrat,ii:

� cu ajutorul instalarii de mecanisme de amortizare;

� radiat,ii:

� semnalizarea existent,ei riscului;

� ergonomice:

� eliminarea sau reducerea în masura posibilitat,ilora marginilor sau muchiilor ascut,ite.

� acces si permanent,a:

� vor trebui construite sau echipate în asa fel încâtsa permita accesul sau permanent,a muncitoriloratât pe timpul operat,iei sale normale cât si pentrurealizarea operat,iilor de reparare sau revizie.

g) Pastrarea si întret,inerea:

– Intervent,ia operatorului:

� Va trebui redusa la maxim intervent,ia operatorului,având cel mai mare nivel de automatizare afunct,ionarii;

� În echipamentele automatice, va trebui implantat unsistem de autoverificare care sa detecteze sisemnalizeze anomaliile sau defect,iunile;

– Reglarea si înlocuirea uneltelor:

� Operat,ia trebuie realizata usor si în mod sigur;

� se vor stabili durata viet,ii utile si reviziile necesare;

� În cazul în care este necesara întret,inerea utilajuluiîn stare de funct,ionare, va trebui instalat un sistemcare sa permita realizarea acesteia în mod sigur:viteza lenta sau prin impulsuri;

79



– Curat,area interioara:

� Va trebui realizata din exteriorul utilajului;

� Daca este indispensabil accesul în interiorul acestuia,va trebui sa fie prevazut cu dispozitive si proceduricare sa permita executarea curat,arii în condit,ii desecuritate.

h) Semnalizare: utilajele vor fi înzestrate cu urmatoareleelemente de semnalizare:

– Dispozitive de informare:

� Informat,ia trebuie sa fie scurta si concisa;

� Limbajul trebuie sa fie inteligibil;

� Când funct,ioneaza în mod automat, utilajul vatrebui sa fie echipat cu indicatoare –pilot,i sau balize–care sa masoare starea sau regimul de funct,ionare.

– Dispozitive de avertizare:

� Se vor instala în asa fel încât sa fie vizibile siperceptibile;

� Trebuie sa fie normalizate: cont,inut, dimensiuni,culori;

� Dupa necesitate, vor avea dispozitive pentrurealizarea de semnale acustice sau luminoase,preferabil în mod automatic.

– Semnale de avertizare:

� Date fiind riscurile persistente si nu evidente, vortrebui sa fie înzestrate cu semnale informative si cuavertizari ale acestora;

� În mod prioritar, se vor utiliza pictogramenormalizate;

� Se vor întari cu legende într-o limba de înt,elespentru operator si muncitorii expusi.

i) Identificare: fiecare utilaj va trebui sa aiba incorporate,în mod citet, si de nesters, urmatoarele date:

80



– Numele si adresa fabricantului;

– Denumirea seriei sau a modelului;

– Numarul seriei;

– Anul de fabricat,ie;

– Marcarea CE, dupa caz;

– Posibilitatea de utilizare în medii explozive;

– Caracteristici pentru o funct,ionare sigura: viteze,diametre,

– Greutatea elementelor care trebuie manevrate.

j) Manual de Instruct,iuni: vor trebui sa îndeplineascaurmatoarele obligat,ii:

– Identificarea fabricantului, furnizorului sauimportatorului si a serviciilor tehnice oficiale;

– Condit,iile prevazute pentru instalarea, montarea sidemontarea utilajului; reglari, punerea în funct,ionare,utilizare, întret,inere, reparat,ie;

– Caracteristici bazice ale pieselor sau accesoriilor;

– Instruct,iuni pentru uz sau practica;

– Contraindicat,ii în vederea uzului;

– Trebuie sa fie redactata cel put,in într-una din limbileoficiale ale unei t,ari membre ale Uniunii Europene sitradusa în limba sau limbile oficiale ale t,arii deutilizare;

– Vor trebui incluse planuri si scheme care sa usurezeoperat,iile utilajului;

– Indicat,ii în vederea nivelului sonor si vibrat,iilorproduse prin funct,ionare, procedurile si dispozitiveleprevazute pentru reducerea si controlarea acestuia,

– Indicat,ii necesare pentru utilizarea într-un mediuexploziv.

81



2. DOCUMENTAT, IE ACREDITATIVA

DR. 1435/1992, care transpune Directiva, transmitefabricant,ilor raspunderea de a acredita valabilitatea utilajelorsale cerint,elor esent,iale de securitate.

Adecvarea sau îndeplinirea normelor EN sau UNE, conferaîncrederea cum ca utilajul este sigur din punct de vederestructural. Începând cu 1 ianuarie 1995, înaintea comercializarii,utilajul sau componentul de securitate, incluse în aliniatul IVdin Directiva, fabricat în conformitate cu normele de aplicare,se vor dovedi corespunzatoare cerint,elor esent,iale de securitatesi vor putea adauga marcarea CE, prin intermediul unuia dintreprocedeele urmatoare:

– declarat,ia de conformitate a fabricantului;

– elaborarea unui dosar pentru examenul de tip CE,comunicându-l unui organism de control care îsi va însusirespectivul dosar si-l va pastra;

– prezentarea dosarului prevazut cu examenul tip CE sicomunicat organismului notificat, care va verifica dacanormele prevazute au fost aplicate în mod corect si vaemite un certificat de adecvare al utilajului pe bazarespectivului dosar;

– prezentarea modelului (prototip) utilajului examenului CEde prototip.

A) Marcarea CE

Sistemele nat,ionale de acreditare a conformitat,ii sicertificarea utilajelor se afla într-o considerabila divergent,aîntre ele.

Directiva 89/392/CEE defineste cerint,ele esent,iale desecuritate si sanatate de amploare generala si le completeazacu o serie de obligat,ii specifice adresate respectivelor grupuride utilaje.

Pentru a usura fabricant,ilor îndeplinirea respectivelorobligat,ii si pentru a face posibil controlul conformitat,ii, estenecesara apelarea la normele europene EN sau UNE.

82



Adecvarea la normele EN sau UNE confera, cum s-a mai spus,încrederea cum ca utilajul este sigur din punct de vederestructural si deci se poate dota cu marcarea CE, caredocumenteaza respectiva adecvare.

Exista unele tipuri de masini si componente de securitateesent,iale odata cu aplicarea marcarii CE (Anexa IV din Directiva98/37/CE):

1. Ferastraie circulare cu una sau mai multe pânze pentruprelucrarea lemnului si a materialelor similare saupentru carne si altele similare;

2. Îndreptatoare cu înaintare manuala pentru prelucrarealemnului;

3. Masini de rindeluit;

4. Ferastraie de pânza de masa fixa sau mobila si ferastraiecontinue cu masa mobila, cu încarcare si descarcaremanuala pentru prelucrarea lemnului si materialelorsimilare sau pentru prelucrarea carnii sau materialelorsimilare;

5. Masini combinate similare celor anterioare;

6. Masini de cepuit cu mai multe axe pentru prelucrarealemnului;

7. Masini de frezat;

8. Ferastraie portabile de lant, pentru prelucrarea lemnlui;

9. Prese, incluse masinile de falt,uit, pentru prelucrareametalelor la rece, de încarcare si/sau descarcaremanuala, ale caror elemente mobile pot avea un traseusuperior unor 6 mm si o viteza superioara a 30 mm/s;

10. Masini pentru fasonarea plasticului prin inject,ie saucomprimare de încarcare sau descarcare manuala;

11. Masini pentru fasonarea cauciucului prin inject,ie saucomprimare de încarcare sau descarcare manuala;

12. Masini pentru lucrari subterane;

13. Cupe pentru strângerea resturilor domestice deîncarcare manuala si cu mecanism de comprimare;

14. Dispozitive de protect,ie si arbori de cardan amovibile;

83



15. Platforme de ridicat pentru vehicule;

16. Aparate pentru ridicarea persoanelor cu risc de cadereverticala superioara a 3 m;

17. Masina pentru fabricarea articolelor pirotehnice.

Componente de securitate:

1. Blocuri logice care realizeaza funct,ii de securitate pentrucomenzi bimanuale;

2. Ecrane automatice mobile pentru protejarea masinilor;

3. Structuri de protect,ie împotriva riscului de rasturnare(ROPS);

4. Structura de protect,ie împotriva riscului de cadere deobiecte (FOPS).

B) Declarat,ie de conformitate

Este procedura prin care fabricantul sau reprezentantul dinUE declara ca utilajul îndeplineste toate cerint,ele de securitatesi sanatate corespunzatoare.

Este procedura cea mai usoara pentru acele utilaje saumasini nu foarte complicate si periculoase, iar încrederea sepune în fabricant,i si în profesionalitatea lor si în valoareapropriei lor declarat,ii.

Fara îndoiala ca fabricantul va trebui sa includa în declarat,iasa diverse elemente dupa cum urmeaza:

1. Pentru masini ne incluse în Anexa IV:

– Numele si prenumele fabricantului si areprezentantului acestuia stabilit în UE;




84



2. Declarat,ia de conformitate pentru utilajele incluse înAnexa IV:





– Numele si adresa organului notificat si numarul decertificare CE de prototip





3. Cont,inutul declarat,iei de conformitate pentrucomponentele de securitate comercializate separat.


– Descrierea componentelor de securitate: marca, tipul,numarul de serie;

– Funct,ia de securitate pe care o realizeaza componentulde securitate, atunci când nu se deduce în mod clar dindescriere;


– Numele si adresa organului notificat si numarul decertificare CE de prototip.


85






C) Dosarul tehnic de construct,ie

a) Este constituit din:

– planul general al utilajului si planurile circuitelor decomanda;

– planurile detaliate si complete, însot,ite dupanecesitate de notele de calcul, reiesite de pe urmaprobelor, etc. si care permit verificarea cerint,eloresent,iale de securitate si sanatate ale utilajului;

– lista

� cerint,elor esent,iale ale Directivei;

� normelor si

� celorlalte specificat,ii tehnice utilizate pentruproiectarea utilajului;

– descrierea solut,iilor adoptate pentru prevenireariscurilor prezentate din partea utilajului;

– în mod opt,ional, orice alt dosar tehnic sau certificatobt,inute din partea unui organism sau laboratorcompetent;

– în cazul declararii unei adecvari la o norma armonizatacare o stabileste, un dosar tehnic care sa demonstrezerezultatele probelor efectuate atât din parteafabricantului cât si din partea vreunui organism saulaborator competent;

– un exemplar al manualului de instruct,iuni al utilajului.

b) În cazul fabricarii în serie, dispozit,iile interne care se voraplica pentru garantizarea întret,inerii în toate unitat,ileseriei a cerint,elor Directivei.

86



c) Fabricantul va trebui sa investigheze probele necesareasupra componentele, accesoriilor sau asupra utilajului întotalitate cu scopul de a verifica daca acesta, prinproiectare si fabricare, poate fi montat si pus înfunct,ionare în mod sigur.

d) Documentat,ia se va ment,ine la dispozit,ia autoritat,ilornat,ionale pe o perioada minima de zece ani, începând cudata fabricarii utilajului sau cu data ultimei unitat,i dinserie,

e) Va trebui sa fie redactata într-una din limbile oficiale aleComunitat,ii;

f) Declarat,ia de conformitate va trebui redactata în aceeasilimba în care este redactat manualul de instruct,iuni;

g) Controlul corespunzator autoritat,ilor MinisteruluiIndustriei.

h) Sanct,iunea consista în retragerea utilajului de pe piat,a,fiind interzisa comercializarea sa, notificând autoritat,ilorcelorlalte t,ari retragerea acestuia. Sanctiune grup ADCO.

i) În cazul neprezentarii dosarului tehnic în urma solicitariimotivate din partea autoritat,ilor nat,ionale, se restrângeîncrederea conformitat,ii dupa dispozit,iile Directivei.

D) Examen CE de prototip

Este procedura prin care un organism notificat verifica sicertifica ca prototipul unui utilaj îndeplineste obligat,iilecorespunzatoare ale Directivei 98/37/CE si se dezvolta în felulurmator:

– Fabricantul sau reprezentantul din UE prezinta înainteaorganismelor de control notificate cererea de examen CEde prototip.

– Cererea trebuie sa cont,ina:

� Numele si adresa fabricantului sau a reprezentantuluistabilite de catre UE si locul fabricat,iei utilajului;

87



� Dosarul tehnic de construct,ie trebuie sa includa celput,in:

� planul general al utilajului si planurile circuitelor decomanda;

� planurile detaliate si complete, însot,ite dupanecesitate de notele de calcul, reiesite de pe urmaprobelor, etc. si care permit verificarea cerint,eloresent,iale de securitate si sanatate ale utilajului;

� descrierea solut,iilor adoptate pentru prevenireariscurilor prezentate de catre utilaj asa precum listanormelor utilizate;

� un exemplar al manualului de instruct,iuni;

� în cazul fabricarii în serie, dispozit,iile interne care se voraplica pentru garantarea întret,inerii în toate unitat,ileseriei a cerint,elor Directivei;

� cererea va fi însot,ita de un utilaj reprezentativ careapart,ine product,iei prevazute sau dupa caz, deindicarea locului unde se poate examina utilajul;

� documentat,ia nu va trebui sa cont,ina planurile detaliatesi nici alte date precise ale subansamblurilor utilizatepentru fabricarea masinilor, doar atunci cândcunoasterea acestora sunt indispensabile pentruverificarea conformitat,ii obligat,iilor esent,iale desecuritate.

– Organismul notificat va începe examenul CE de prototip înconformitate cu urmatoarele norme:

� Va studia dosarul tehnic de construct,ie pentruverificarea adecvarii acestuia si examenul masiniiprezentata sau pusa la dispozit,ie;

� Pe timpul examenului utilajului organismul:

� Va verifica ca s-a fabricat în conformitate cu dosarultehnic de construct,ie si ca poate fi utilizat cugarant,iile de securitate în condit,iile de serviciuprevazute;

� În cazul folosirii Normelor, se va verifica daca acesteaau fost utilizate în mod corect;

88



� Va efectua examenele si probele necesare pentru averifica daca masina îndeplineste corespunzatoarelecerint,e esent,iale de securitate.

� Când modelul raspunde cererilor corespunzatoare,Organismul notificat va elabora un certificat CE deprototip si îl va comunica interesatului. Respectivulcertificat:

� Va cont,ine concluziile examenului;

� Va indica condit,iile care pot corespunde;

� Va cont,ine descrierile si proiectele necesare pentruidentificarea utilajului autorizat;

� Fabricantul sau reprezentantul va trebui sa informezeorganismul despre toate modificarile, chiar si cele maimici, pe care le-a introdus la utilaj dupa model.

� Organismul va examina respectivele modificari si vainforma fabricantul sau reprezentantul daca continua safie valabil certificatul CE de prototip.

� Organismul care refuza eliberarea certificatului CE deprototip va trebui sa informeze faptul:

� Celorlalte organisme notificate;

� Interesatului;

� Organismul care retrage certificatul CE de prototip vatrebui sa informeze faptul:

� Fabricantului sau reprezentantului acestuia;

� Statului membru care l-a notificat;

Statul membru va informa faptul, expunând motivulrespectivei decizii:

- Celorlalte State membre ale UE,

- Comisiei.

� Dosarele si corespondent,a se vor redacta într-o limbaoficiala a Statului organismului de control sau într-olimba acceptata de catre acesta.

89


Documents

PORTADA MANUAL RU - UGT-FICA - Iniciomcaugt.org/documentos/0/doc614.pdf · Atât totalitatea cât s ¸i o parte din acest manual ... atât la nivel european cât s¸i la nivel de