Portofoliu de Evaluare Finala - Identificarea Profilului Intelectual Al Unui Adolescent

5/6/2018 Portofoliu de Evaluare Finala - Identificarea Profilului Intelectual Al Unui Adolescent - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-de-evaluare-finala-identificarea-profilului-intelectual-al-unui-adolescent 1/58

UNIVERSITATEA DIN BACĂUDEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PESONALULUI DIDACTIC

PORTOFOLIU DE EVALUARE FINALĂ

COORDONATOR, STUDENT,Asist. univ.

BACĂU2007



CUPRINS

CURRICULUM VITAE

I. ELEMENTE SEMNIFICATIVE DIN PORTOFOLIILE DISCIPLINELOR DPPD

1. Psihologia educatiei1.1. Identificarea profilului intelectual al unui elev………….…................ 51.2. Fisa de observatie curenta…………………………………................. 9

2. Introducere in pedagogie. Teoria si metodologia curricumuluiAnaliza comparative a doua manuale alternative ………………................12

3. Teoria si metodologi instruirii. Teoria si metodologia evaluariiPersonalitatea profesorului...........................................................................15

4. Didactica ştiinţelor tehniceProiectarea activitatii didactice la disciplinele tehnice ……..…................. 19

5. Practica pedagogica5.1. Proiecte de lectie I.................................................................................225.2. Proiect de lectie II ………………….................................................... 28Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev………………………. 32

6. Consiliere psihopedagogicaProgram de educatie a adolescentilor……………………………...............41

7. Instruire asistată de calculator

Sisteme informatice pentru instruire…………………………..….............. 46

II. PROIECT PEDAGOGICElaborarea si implementarea unui laborator de biologie virtual………….. 52



I. ELEMENTE SEMNIFICATIVE DIN PORTOFOLIILEDISCIPLINELOR DPPD

1. PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

•

IDENTIFICAREA PROFILULUI INTELECTUAL AL UNUI ADOLESCENT• FISĂ DE OBSERVAŢIE CURENTĂ



1.1. IDENTIFICAREA PROFILULUI

INTELECTUAL AL UNUI ELEV

Marcaţi propoziţiile care sunt adevărate pentru dumneavoastră, bi fând cifraindicată în paranteză.

> Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, rosti sau scrie. (1)> Oamenii vin la mine să ceară sfaturi, atât la locul de muncă cât şi acasă. ( 6 )

> Petrec timp în mod regulat meditând, reflectând şi gândindu-mă la pro blemeleimportante ale vieţii. (7) X> Îmi place să fiu înconjurat de plante. (8)> Când am o problemă, caut ajutorul altcuiva mai degrabă decât să încerc s-o rezolv

singur. (6)> Prefer cărţile / periodicele cu ilustraţii multe. (3) X> Am o voce plăcută. (5) X> Prefer sporturile de echipă celor care se practică individual. (6)> Trebuie să exersez pentru a - mi forma o deprindere; nu ajunge să citesc sau să

urmăresc o demonstraţie. (4) X> Aud întotdeauna o notă falsă. (5)> Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate, cuantificate

(2) X> Adesea mă joc cu animalele. (8) X> Cred că am o coordonare motrică bună. (4) X> Adesea bat ritmul sau fredonez când lucrez sau învăţ ceva nou. ( 5)> Cărţile sunt foarte importante pentru mine. (1)> Am participat la sesiuni şi seminarii de consiliere şi dezvoltare persona lă ca să aflu

mai multe despre mine însumi. (7) X

> Când închid ochii, văd adesea imagini clare. (3) X> Am cel puţin trei prieteni apropiaţi. (6) X> Reţin mai mult de la radio sau ascultând o casetă audio decât de la TV sau din filme.

(1)> Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau fac ceilalţi. (2) X> Ţin un jurnal în care consemnez evenimentele din viaţa mea interioară. (7)> Îmi plac jocurile Scrabble, anagramele, etc. (1)> Ştiu multe melodii. (5) X> Sunt patron sau cel puţin m-am gândit serios să încep o afacere proprie. (7) X> Prefer să-mi petrec serile cu prietenii decât să stau acasă singur. (6) X> Pot să-mi imaginez uşor cum ar arăta ceva de sus. (3) X> Dacă aud o melodie o dată sau de două ori, pot s-o reproduc cu acurateţe. (5)



> Fac experimente cu plante şi animale. (8)> Fac sport / activităţi fizice în mod regulat. (4) X> Îmi place să mă distrez, pe mine şi pe alţii, cu rime sau jocuri de cuvinte. (1) X> Mă consider lider (sau alţii mi-au spus că sunt lider). (6)> Sunt sensibil la culori. (3) X

> Mi-e greu să stau nemişcat mai mult timp. (4) X> Pot să socotesc în minte cu uşurinţă. (2) X> Când lucrez îmi place să categorisesc lucrurile după importanţa lor. (8) X> Consider că am voinţă puternică şi că sunt independent. (7) X> Matematica şi ştiinţele au fost materiile mele preferate în şcoală. (2) X> Pot să ţin ritmul cu un instrument de precauţie simplu când se cântă un cântec. (5)> Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o cameră video pentru a înregistra

ceea ce văd în jur. (3)> Ceilalţi îmi cer câteodată să explic sensul cuvintelor pe care le folosesc când scriu

sau când vorbesc. (1)> Îmi place să port haine din materiale naturale. (8) X> Sunt realist în privinţa punctelor mele tari şi slabe (datorită feedback-ului primit din

diverse surse). (7) X> Cele mai bune idei îmi vin când mă plimb, fac jogging sau desfăşor o activitate

fizică. (4)> Îmi place să mă joc cu jocuri puzzle, labirint şi alte jocuri vizuale. (3) X> Prefer să joc Monopoly sau bridge decât să joc jocuri video, să fac pasienţe sau să

joc alte jocuri de unul singur. (6)> Ascut frecvent muzică la radio, casetofon, etc. (5) X> Visez mult noaptea. (3) X> Ca elev, am învăţat mai uşor la engleză, ştiinţele sociale şi istorie decâ la

matematică şi ştiinţe. (1)> Prefer să petrec un week-end singur la o cabană în pădure decât într-o staţiune

modernă cu multă lume în jur. (7)> Îmi place să cos, să ţes, să cioplesc, să fac tâmplărie sau alte activităţi manuale.(4)> Câteodată mă surprind mergând pe stradă fredonând. (5) X> Mă orientez uşor în locuri necunoscute. (3) X> Când conduc pe autostradă sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decât la peisaj.(1)

> Mă simt bine în pădure. (8) X> Îmi place să joc jocuri care necesită gândire logică. (2) X> Îmi place să-i învăţ pe alţii (indivizi sau grupuri) ceea ce ştiu eu să fac. (6)X> Simt nevoia să ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele. (4) X> Îmi place să desenez sau să mâzgălesc. (3) X> Îmi place să mă implic în activităţi legate de munca mea, biserică sau comunitate,

care presupun prezenţa unui număr mare de oameni. (6)> Îmi place să fac mici experimente (ex. „ Ce-ar fi dacă aş dubla cantita tea de apă pe

care o torn la rădăcina trandafirului în fiecare săptămână? ). (2)

> Pot să răspund la atacuri cu argumente. (7) X> Cânt la un instrument muzical. (5)> La şcoală, geometria mi s-a părut mai uşoară decât algebra. (3) X



> Mintea mea caută structuri, regularităţi, secvenţe logice înjur. (2) X> Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru sau a fost apre ciat de ceilalţi.

(1)> Weekend-ul ideal este o ieşire în natură. (8) X> Mă simt bine în mijlocul mulţimii. (6) X

> Cred că aproape orice are o explicaţie raţională. (2) X> Am un hobby pe care nu-1 dezvălui altora. (7) X> Prefer să-mi petrec timpul liber în natură. (4) X> Mă interesează progresele de ştiinţă. (2) X> Sunt foarte bun bucătar. (8)> Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal când vor besc cu alţii.

(4) X> Viaţa mea ar fi mai săracă dacă n-ar fi muzica. (5) X> Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez în cuvinte sau

în imagini. (2)> Conversaţia mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le- am auzit.(1)> Am câteva scopuri importante în viaţă, la care mă gândesc în mod regu lat. (7) X> In camera mea trebuie să fie o floare. (8)> Îmi place „ Montagne russe " ( roller coaster ) şi alte experienţe fizice

asemănătoare. (4) X

Însumaţi de câte ori aveţi fiecare număr şi treceţi cifra în dreptul număru luicorespunzător. Scorurile cele mai ridicate indică inteligenţele dumnevoastră

predominante.1-12-83-94-85-56-47-88-5

Notă: Pentru acest exerciţiu inteligenţele au fost numerotate în felul următor:

(1) - Verbală / Lingvistică(2) - Matematică / Logică(3) - Vizuală / Spaţială(4) - Corporală / Kinestezică(5) - Ritmică / Muzicală

(6) - Interpersonală(7) - Intrapersonală(8) – Naturistă



Persoana observată: Popa IonutVârsta: 17 aniOcupaţia: Elev

Analizând răspunsurile la aceste întrebări se constată că:

LOCUL I este ocupat de către inteligenţa Vizuală / Spaţială (3), care apare de 9 oriîn răspunsurile acestor întrebări.

LOCUL II este ocupat de către ) inteligenta Matematică / Logică (2) şi inteligenţa

Corporală / Kinestezică (4 ) si inteligenta Intrapersonală (6) care apar de câte 8 ori fiecare.

LOCUL III este ocupat de către inteligenţa Ritmică / Muzicală (5) si inteligenta

Naturistă (8 ), deoarece apare de 5 ori.

LOCUL IV este ocupat de către inteligenţa Interpersonală (6), deoarece apar decâte 4 ori fiecare.

LOCUL V este ocupat de către inteligenţa Verbală / Lingvistică (1), care aparedoar o singura data.

Scorurile cele mai ridicate au indicat inteligenţele predominante ale acestui elev.

Aceste inteligenţe predominante sunt:

Inteligenta Vizuala / Spatiala ce se refera la:

- observarea lucrurilor din diferite unghiuri si cunoastearea unor obiecte

fara a fi nevoie de a le vedea pe toate fetele;

Inteligenţa interpersonală ce se referă la:

- petrecerea timpului liber cu prietenii;- existenţa unei prietenii adevărate;

- oferirea unor sfaturi în rezolvarea unor probleme ale altor persoane;

- îi place să-i înveţe pe alţii ceea ce ştie el să facă, etc.

Inteligenţa ritmică / muzicală se referă la o activitate muzicală intensă.

Inteligenţa naturistă ce se referă la:

- ieşirile în mijlocul naturii (de exemplu: excursii la munte, ieşirile laiarbă verde);

- atracţia pe care o are faţă de animale, de plante, etc.



Inteligenţa corporală / kinestezică se referă la:

- diferite activităţi fizice;

- o coordonare motrică buna.

1.2. FISĂ DE OBSERVAŢIE CURENTĂ

Indicatoriobservaţionali

FOARTEBINE

BINE SUFICIENT INSUFICIENT

Atitudinea faţăde situaţiile

problematice

X

Caracterulrelaţiilor

interpersonaleX

Atitudinea deîncredere în

sineX

Sociabilitatea

Stabilireaatenţiei

X

Punctualitateala ore

X

Gradul derezistenţă laefort fizic

X

Numele şi prenumele copilului: Popa Ionut, clasa a X-a

Numele observatorului: Barsan Narcis

1. Atitudinea faţă de situaţiile problematice:

Manifestă stări de teamă şi atitudine de abandon faţă de situaţiile cu care vine în

contact sau cu problemele care trebuie să le controleze, soluţioneze. Această trăsătură am

dedus-o în momentul când mama sa trebuia să vină de la şcoală, unde fusese chemată de



către diriginte pentru că făcuse câteva năzdrăvănii în clasă. Lui nu îi pasă de ce va spune

mama sa şi de reacţiile sale.

2.Caracterul relaţiilor interpersonale:

Are capacitatea de practica relaţii calde, de înţelegere reciprocă şi uneori de

colaborare cu colegii de clasă.

3. Atitudinea de încredere în sine:

El îşi valorifică în mod just calităţile reale, fapt ce îl determină să se comporte

timid în cadrul activităţilor şcolare sau în relaţiile cu ceilalţi.

4. Sociabilitatea:

Este o persoană sociabilă, comunicativă, agreată şi acceptată de majoritatea colegilor

de interacţiune pentru realizarea sarcinilor grupului şcolar.

5. Stabilirea atenţiei:

îi place foarte mult să fie în centrul atenţiei.

6. Punctualitatea la ore:

Cu toate că îi place să facă năzdrăvănii pe la şcoală şi nu agreează foarte mult studiul,

este punctual la ore, fiind apreciat pentru acest lucru.

7. Gradul de rezistenţă la efort fizic:

Fiind un pic cam grăsuţ oboseşte foarte repede de aici rezultând şi o antipatie în

ceea ce priveşte orele de educaţie fizică.



2. INTRODUCERE IN PEDAGOGIE. TEORIA SIMETODOLOGIA CURRICULUMULUI

• ANALIZA COMPARATIVĂ A DOUĂ MANUALE ALTERNATIVE



ANALIZA COMPARATIVĂ A DOUĂ MANUALE

ALTERNATIVE

MANUAL

CRITERIU

FIZICA XII(profil real)

Maria Prodan, Stefan Levai,

Nicolae Gherbanovschi

Editura : Plus 2001

FIZICA XII(profil real)

Eugen Radu, Gina Caba,

George Enescu

Editura : Teora 1999

1. Conformitatea cuprograma şcolară

Respectă şi curpinde toateetapele din programa

şcolară, fiind aprobată de

Ministerul Educaţiei şi

Cercetării

Respectă şi curpinde toateetapele din programa

şcolară, fiind aprobată de

Ministerul Educaţiei şi

Cercetării

2. Cerinţe ştiinţifice :

Structura logică

- materia este structurată

logic, prezentarea

capitolelor fiind mai

detaliată;

- materia este structurată

logic;

Calitatea şi

cantitatea

informaţiilor

- cantitatea de infoamţii este

mare, dar schimţată în aşa

fel încât să fie uşor de

reţinut

- cantitatea de informaţii

este mai mică şi mai greu de

înţeles;

Nevoia de

inteligibilitate

- aşa cum am spus mai

înainte informaţiile sunt

prezentate în aşa fel încâtsunt mai uşor de reţinut;

- informaţiile prezentate nu

sunt pe înţelesul elevilor;

Nevoia de

substanţialitate

- modul de prezentare a

lecţiei pe pagină este foarte

bun, astfel că definiţiile,

condiţiile, clasificările sunt

evidenţiate prin modul de

redactare;

- modul de prezentare a

lecţiei pe pagină este bun;

Nevoia de coerenţă - există coerenţă atât în

prezentarea capitolelor cât şi

- capitolele sunt prezentate

în mod logic, exerciţiile



la fiecare lecţie în parte. La

sfârşitul fiecărei lecţii sunt

prezentate explicaţiile unor

cuvinte noi şi exerciţii, care

fac lecţia mai uşor deînţeles.

fiind prezente la sfârşitul

fiecărei lecţii;

3. Cerinţepedagogice

Să evidenţieze

activismul cognitiv

- materia cuprinde noţiuni

de bază, exerciţii, tabele,

întrebări, scheme şi foarte

multe probleme rezolvate şi

concluzii;

- după fiecare lecţie sau

subcapitol există rubrica de

teme şi exerciţii pe care

elevii trebuie să le rezolve

singuri;

Să valorifice potenţialul

informativ-

formativ al

conţinutului

- sunt prezentate idei principale pentru a uşura

procesul de învăţare;

- nu lisesc problemele şitextele de comentat pentru

studiu individual;

Să realizeze pre-

lucrarea conţinu-turilor pe criteriile

coerenţei logice, al

accesibilităţii, al

diferen-ţierii, al

clarităţii,al flexibi-

lităţii, al susţinerii

atenţiei şimotivaţiei

- sunt lecţii prezentate în aşa

fel încât pot trezi interesul

elevilor;

- exerciţiile sunt sub formă

de întrebări cu variante de

răspuns sau prin

autoverficare, probleme ce

au nevoie de calcule, etc.

Să prezinte

metodologia

studiului individual

- cuprinde exerciţii sub

formă de teme aplicative.

- exerciţiile sunt greu de

înţeles, dar totuşi in

conformitate cu programa

şcolară.

4. Cerinţepsihologice

Adaptarea la

particularităţile de

- este adaptată bine la

particularităţile de vârstă;

- manualul cuprinde

informaţii greoaie, prea

aprofundate.



vârstă

5. Cerinţeeconomice :

Rezistenţa la

deterioare

- foi mai rezistente la

deteriorare, coperta

plasticată doar pe exterior;

- foi mai puţin rezistente la

deteriorare, coperta

plasticată pe ambele părţi;

Costuri - preţ rezonabil. - preţ ridicat.

Concluzie : În urma analizei celor două manuale am constatat că cel mai potrivit

manual pentru un elev de clasa a XII-a este cel din ediţia 2001.

3. TEORIA SI METODOLOGIA INSTRUIRII. TEORIA SIMETODOLOGIA EVALUARII

• PERSONALITATEA PROFESORULUI



PERSONALITATEA PROFESORULUI

Termenii de persoană şi personalitate sunt atât de utilizaţi în limbajul cotidian , încât

fiecare are sentimentul întrebuinţării lor corecte în cele mai diverse situaţii. în schimb ,

utilizarea lor ca termeni ai ştiinţei psihologice pune atâtea probleme încât, parafrazându-1

pe P. Fraisse, am putea spune că istoria psihologiei se confundă (între anumite limite) cu

istoria răspunsurilor la întrebarea „ Ce este personalitatea ? " . Răspunsurile au fost uneori

atât de diferite încât ne putem întreba, pe drept cuvânt, dacă toţi autorii respectivi

vorbeau despre acelaşi lucru . Se impune mai întâi să deosebim persoana de persona-

litate.Personalitatea este o construcţie teoretică elaborată de psihologie în scopul înţelegerii

şi explicării a modalităţii de finanţare şi funcţionare ce caracterizează organismul

psihofiziologic pe care îl numim persoană umană.

Există o dezbatere continuă în societate în legătură cu eficienţa învăţământului.

Performanţele elevilor sunt legate, în opinia mea, de dăruirea şi calitatea corpului

profesional, de dotarea materială a şcolilor şi de felul în care este structurată intervenţia



educativă în ansamblu.Aceasta înseamnă că simţul comun crede că elevii evoluează într -

un mediu care determină succesele şi eşecurile.

Statutul profesorului în societatea contemporană pare să fie statutul clasei mijlocii.

Meseria de profesor nu se găseşte între cele mai solicitate, dar nici între cele mai

evitate.Profesiunea intelectuală, respectată, nu distribuie deţinătorului putere , influenţă

sau venituri superioare , ci conferă prestigiu şi satisfacţii, vocaţia fiind considerată unul

dintre motivele de bază în alegerea acestei profesiuni.

In această meserie , un profesor bun trebuie să fie în primul rând şi în primul rând

foarte bine pregătit în domeniul său. Foarte legat de acest lucru, este faptul că un profesor

bun trebuie să se facă înţeles , adică el trebuie să aibă şi cunoştinţe metodice. Nu puţine

sunt cazurile în care profesorii buni nu pot fi înţeleşi de elevi.

Astfel exercitarea acestei profesiuni presupune însuşirea mai multor competenţe, în

primul rând ar fi competenţa profesională, constând dintr-o cultură tehnică specifică, aşa

cum am spus şi mai sus, şi o componentă interumană care-i permite să lucreze întotdeauna

cu un public (clasa de elevi) şi să coopereze cu ceilalţi profesori.

Capacitatea de a organiza munca în echipă, diversitatea sarcinilor şi componenţa etică

completează acest tablou.

Un alt aspect, la fel de important, este capacitatea de a întreţine raporturi

satisfăcătoare cu eşaloanele ierarhiei superioare : directori, inspectori. Profesorii suportă

cu regularitate presiunea controlului, ei fiind evaluaţi periodic de superiori.

Competenţa de a dezvolta bune relaţii cu „ beneficiarii ", elevi, părinţi, comunitate

reprezintă o altă însuşire pe care un profesor trebuie să o aibă. Profesoral nu lucrează cu „

clienţi" individuali, ci grape de elevi.

Aceştia la rândul lor sunt asistaţi şi supravegheaţi de părinţi şi comunitate.De aceea,

profesoral trebuie să fie în relaţii bune cu părinţii elevilor şi chiar dacă nu este profesor

diriginte, trebuie să ia şi el parte la şedinţele cu părinţii, şedinţe organizate regulat.

Unul dintre criteriile după care pot fi diferenţiaţi profesorii înăuntrul organizaţiei

şcolare este experienţa pe care o posedă în travaliu cu elevii. Profesorii cu experienţă şi - au

format o structură de cunoaştere care le îngăduie, şi acest lucra trebuie să existe la orice profesor, să se adapteze repede la orice situaţie din clasă şi să propună cele mai adecvate



soluţii de moment. Ei au o viziune clară despre elevi şi despre şcoală, ştiu să lucreze cu

toate categoriile de elevi, să se ocupe de fiecare în parte şi să facă tot posibilul ca elevul să

ajungă acasă cu lecţia interesată logic.

Un profesor experimentat şi eficient care iubeşte mult copiii se dovedeşte mai implicat

şi are credinţa că poate influenţa performanţele elevior.în privinţa utilizării timpului,o

resursă extrem de importantă în cadrai lecţiilor, un profesor bun este capabil să recupereze,

fără să se abată de la planul iniţial.

Chiar dacă deţine foarte multe informaţii, un profesor nu este o enciclopedie, ci un

antrenor care trebuie să stimuleze gândirea elevilor prin lanţuri de exerciţii analitice, prin

metodele cele mai adecvate, să reuşească să trezească interesul elevilor pentru a crea o

atmosferă optimă studiului.

Rolul de profesor presupune şi argumentarea într-un multiplu paienjenos de grupuri de

referinţă care pun profesorului cerinţe diferenţiate: el reprezintă autoritate publică, ca

reprezentant al statului,transmiţător de cunoştinţe şi educator, evaluator al elevilor,

partenerul părinţilor în sarcina educativă, membra în colectivul şcolii, coleg.

Profesorul se preocupă în special de punerea în aplicare a obiectivelor didactice,

slujindu-se de cele mai eficiente metode.

Bibliografie :

1. Cucos C., Pedagogie, Polirom, Iasi, 1996

2. Moise C., Concepte didactice fundamentale, Editura Ankarom, Iasi, 1996

3. Cristea S., Dictionar de termeni pedagogici, EDP, Bucuresti, 1998



4. DIDACTICA ŞTIINŢELOR TEHNICE

• PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE LA DISCIPLINELE TEHNICE



PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE LADISCIPLINELE TEHNICE

Proiectarea activităţii didactice reprezintă un complex de anticipare a ceea ce

profesorul doreşte să realizeze împreună cu elevii săi în cadrul unui sistem de lecţii / o

lecţie / o temă / un capitol sau chiar pe parcursul întregului an solar pentru realizarea

obiectivelor programei la disciplina pe care o predă. Ridicarea calităţii lecţiei se poate

realiza numai pe baza anticipării demersurilor ce se vor întreprinde , deci prin proiectarea

didactică care precizează în ce scop (obiectivele) , ce trebuie predat (conţinuturile), cum

(metodologia), precum şi criteriile de evaluare.

Proiectarea activităţii didactice se realizează printr-o serie de etape succesive a căror

ordine este foarte stricta:

1. Precizarea obiectivelor în cadrul căreia profesorul realizează urmă

toarele operaţii:



a. ce trebuie să ştie sau să facă elevii la sfârşitul activităţii didactice;

b. precizarea performanţelor minime acceptate;

c. apreciază dacă obiectivele sunt realizabile în timpul disponibil;

2. Analiza resurselor care constau în:

a. selecţionarea conţinutului activităţii;

b. analiza caracteristicilor psihoindividuale ale elevilor punând un accent

mare pe nivelul lor de pregătire, pe capacitatea de învăţare, pe motivaţia

învăţării;

c. analiza condiţiilor materiale;

3. Elaborarea strategiilor didactice în care profesorul se ocupa de:

a. alegerea metodelor şi procedeelor didactice;

b. selectarea materialului didactic;

c. stabilirea combinaţiilor cele mai potrivite a metodelor , mijloacelor şi

strategiei didactice pentru a avea o situaţie de învăţare care să asigure

atingerea obiectivelor propuse la un nivel cât mai înalt;

4. Evaluarea, care reprezintă stabilirea formelor, metodelor şi a instrumentelor prin

care profesorul va constata ceea ce s- a realizat din ceea ce şi-a propus.

Profesorul elaborează proiectul activităţii didactice.

Disciplinele tehnice ocupă un rol mai aparte în conţinutul învăţământului datorită

caracterului activităţii instructive pe care o determină şi finalităţile a-cesteia.Conţinutul

activităţilor tehnice pentru clasele gimnaziale şi liceu se referă , în general, la următoarele

categorii de cunoştinţe şi deprinderi de bază: cunoştinţe de tehnologia materialelor,

cunoştinţe de tehnologia uneltelor şi a maşinilor unelte ; cunoştinţe şi deprinderi de tehnica

meseriilor, cunoştinţe şi deprinderi de desen tehnic.

Cunoştinţele de tehnologia materialelor preced celelalte cunoştinţe tehnice, precum şi

formarea deprinderilor de muncă, pentru că ele furnizează elevilor informaţiile despre

proprietăţile fizice , chimice şi de altă natură ale materialelor care alcătuiesc materia primă

ce urmează să fie prelucrată . Pe de altă parte , cunoştinţele de tehnologie indică elevilor corelaţii cu valoare practică între datele pe care le-au acumulat prin studiul ştiinţelor şi



domeniul tehnic respectiv.

Desenul tehnic se predă în învăţământul general fie în cadrul unor discipline speciale

cu acest profil, incluse în planurile de învăţământ în grupa disciplinelor facultative, fie prin

teme de desen tehnic asimilate în programa disciplinelor tehnice şi predate alternativ cu

acestea . Cunoştinţele de tehnologie se predau, de obicei, în sălile de curs, iar învăţarea

tehnicii meseriilor se desfăşoară în atelierele din şcoală , în uzine sau în ambele categorii

de locuri de muncă, succesiv sau alternativ, potrivit specificului temei care se studiază.

Conţinutul învăţământului prin care se face educaţia tehnologică a elevilor are ca

obiectiv fundamental integrarea tineretului în civilizaţia epocii sale. Instrucţia în domeniul

tehnic se sprijină pe achiziţiile mintale dobândite de copii pe calea operaţiilor concrete.

BIBLIOGRAFIE:

Gheorgiu, A., Popovici, N.-ELEMENTE DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981

Oprea,O.-TEHNOLOGIA INSTRUIRII DIDACTICE, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1979

5. PRACTICA PEDAGOGICĂ

PROIECT DE LECTIE I• PROIECT DE LECTIE II• FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A UNUI ELEV



5.1. PROIECT DE LECTIE

Disciplina : Educatie tehnologicaClasa : a VII – a AScoala : “A. I. Cuza”Titlul lectiei : Pilirea metalelor Tipul lectiei : Verificarea cunostintelor si de comunicare a cunostintelor noiTimp acordat : 50'

Data : 14.04.2006; Ora 15˚˚

Scop : Insusire de noi cunostinte si formarea priceperilor si deprinderilor privind operatiade pilire.

Obiective operationale : La sfarsitul lectiei elevul trebuie: O1 : sa defineasca operatia de pilire O2 : sa identifice sculele folosite la pilire O3 : sa cunoasca tehnologia de executie a operatiei de pilire

O4 : sa aplice si sa execute operatia de pilire O5 : sa precizeze reguli de intretinere si pastrare a instrumentelor

Metode si procedee didactice :



- expunereconversatie- problematizare- demonstratie- modelare

- exercitiu- observare- munca independenta

Mijloace de invatamant :- manualul- planse- mostre- machete

- unelte- scule- dispozitive- fise de lucru

Desfasurarea in timp a lectiei :- momentul organizatoric- conversatie introductiva- anuntarea lectiei noi si inscrierea pe tabla- realizarea obiectivelor - realizarea feed-bak-ului- anuntarea temei noi

Bibliografie :

- Manual “ Educatie tehnologica “ ,Clasa a VII-a , Editura didactica si pedagogicaCorint ,Bucuresti 2001





ACTIVITATI Ob. TIMP ACTIVITATEAPROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVILOR

METODE MIJLOACE EVALUARE

Momentorganizatoric

5’Verifica prezenta;Cere elevilor sa aiba pe bancacaietele de notite ,instrumentelede desen ;Verifica daca este stearsatabla .

Isi pregatesccaietele siinstrumentele dedesen .

Conversatieintroductiva 2’

Analizeaza si restructureazamai multe notiuni necesarerealizarii obiectivelor .

Elevii urmaresccu atentieexpunerea

profesorului .

ExpunereConversatie

Apreciereverbala.

Anuntarealectiei noi siinscrierea petabla a O.P. 3’

Anunta titlul lectiei si trece petabla obiectivele lectiei :1.Definirea operatiei de pilire2.Sculele si utilajele folosite la

pilire3.Tehnologia pilirii a unuisemifabricat4.N.T.S.M.

Elevii isi noteazain caiete titlullectiei siobiectivele

inscrise pe tabla.

Expunere Observarecurenta.



Realizareaobiectivelor

O1 3’

Definitia operatiei de pilire

Pilirea reprezinta operatiatehnologica de prelucrare princare se indeparteaza adaosul dematerial sub forma unor aschiifoarte fine.

Sunt atenti sinoteaza in caietedefinitia pilirii.

ExplicatieConversatieDemonstra-tieExpunereProblemati-zare

Observarecurenta.

O2 7’

Sculele folsite la operatia depilire :

Sculele folosite la operatia depilire se numesc pile.Acesteadupa forma geometrica pot fi :late, triunghiulare, cutit,rombice ,patrate ,semirotundesi rotunde.

Noteaza in caietesculele folosite laoperatia de

pilire .

ExplicatieConversatieExpunereProblemati-zare

Observareacurenta.



O3 5'

Tehnologia de executie aoperatiei de pilire :

Tehnologia de executie aoperatiei de pilire constain prinderea cu mana dreaptamanerul pilei ,iar cu manastanga apasa pe varful acesteiasi o misca lin ,inainte-inapoi,pe o lungime cat mai mare .

Sunt atenti la prezentare sinoteaza in caietetehnologia deexecutie aoperatiei de

pilire ametalelor.

ExplicatieDemonstra-tieExecutie

Pile Observareacurenta

O4 7'

Executa o operatie de pilire aunui semifabricat metalictinand cont de tehnica deexecutie a acesteia.

Sunt atenti laexplicatii siaplica tehnica deexecutie aoperatiei de pilire.

ExplicatiaDemonstra-tiaMuncaindependen-ta

PileSemifabricat

Observareacurenta



O5

5'

Regulile de intretinere sipastrare a instrumentelor :

-pilele vor fi bine fixate inmaner si fara crapaturi ;- nu se va utiliza pila fina

pentru pilirea metalelor moi pentru ca pila se incarca si numai aschiaza ;-pilele incarcate cu aschii securata cu perii de sarma ;-nu este permis ca pilele sa fieasezate unele peste altele sau ingramada cu alte scule ,pileletrbuie ferite de rugina.

Noteaza regulilede intretinere si

pastrare ainstrumentelor.

ExpunreExplicatieProblemati-zareConversatie

Observareacurenta

Realizareafeed-back

O1…

O5

10'

Sunt adresate intrebari din

lectia predata si se trag

concluzii privind intelegereaacesteia.

Elevii raspundintrebarilor

adresate de profesor .

Conversatie

Anuntareatemei viitoare

3'

Profesorul anunta ca lectieurmatoare:

"Filetarea metalelor ".



5.2. PROIECT DE LECTIE

Data: 17 10 2006Clasa: a x-a C.Obiectul: Masurari tehnice

Subiectul: Masurarea niveluluiTipul lectiei: De comunicare a cunostintelor noi (predare)Timp acordat: 50 min

Scopul lectiei:Insusirea cunostintelor despre masurarea nivelurilor si modul de calculare al

acestora.

Obiective operationale:

O1: Sa defineasca masurarea nivelului;O2: Sa clasifice metodele de masurare;O3: Sa diferentieze instrumentele de masurare;O4: Sa identifice partile componente ale fiecarui instrument;O5: Sa precizeze modul de functionare al fiecarui instrument;O6: Sa calculeze nivelul benzinei dintr-un rezervor (aplicatie).

Metode didactice folosite:- expunerea;

- conversatia;- explicatia;- problematizarea;- observarea;- munca independenta.

Mijloace de invatamant folosite:fise de lucru cu aparatele de masurare

Bibliografie:Manualul pentru clasa a x-a.

Organizarea didactica a succesiunii obiectivelor si parcurgerea continuturilor deinstruire:

1. moment organizatoric: 3`2. anuntarea lectiei noi si inscrierea obiectivelor lectiei pe tabla: 5`3. dirijarea invatarii; parcurgerea obiectivelor O1…O6: 35`4. asigurarea conexiunii inverse: 5`5. moment final: 2`



Secventalectiei

Obiectivoperational

Activitateaprofesorului

Timpacordat

Activitateaelevilor

Metode simijloacedidactice

Evaluare

1. Momentorganizatoric

Salutul, notareaabsentelor, pregatireaclasei pentrudesfasurarea in buneconditii a lectiei.

2` Elevii se pregatesc pentrulectie.

-catalog,manuale,rechizitescolare.

2. Anuntarealectiei noi siinscriereaobiectivelor

pe tabla

Masuraea nivelului1. Importanta

masurarinivelului.

2. Metode demasurare.

3. tipuri de aparatede masura.

4. Exercitiuaplicativ.

3` Elevii noteazatitlul lectiei si

principalelesubiecte aleacesteia din caredecurgobiectiveleoperationale.

-conversatia-tabla, creta.

3. Dirijareainvatarii

O1 Pentru inceput profesorul poarta cuelevii un dialog despreimportanta masurariinivelului.In continuare se dadefinitia:“Nivelul se masoara inunitati de lungime, iar mijlocul de masurarese numestenivelmetru”.

5` Elevii sunt atentisi noteaza

-conversatia,explicatia,

prooblematizar ea-manualul

apreciereverbala



O2 Metodele de masurarea nivelului sunt:-metoda directa;-metoda indirecta.

2` Elevii interactivcontribuie larealizareaclasificarii

-conversatia,explicatia;-manualul

O3 Cu ajutorul elevilor profesorul stabilestediferentele dintreinstrumentele demasura.

3` Elevii contribuiela difentiereaaparatelor.

-conversatia, problematizarea, observarea-manualul, fisede lucru

-verificareorala;-apreciereverbala.

O4 Se prezinta partilecomponente alefiecarui instrument demasurare a nivelului.

8` In timp ce profesorul prezinta partilecomponente,elevii leidentifica sinoteaza.

-conversatia, problematizarea, observarea;-manualul ;fisede lucru.

-verificareorala;-apreciereverbala.

O5 Profesorul le solicitaelevilor sa-siaminteasca modul decalculare a presiuniihidrostatice.

10` Elevii raspund:P=γh

-explicatia,conversatia,

problematizarea;-manualul

-verificareorala,apreciereverbala.

O6O7 Profesorul propuneaplicatia din manual. 10` Elevii citescaplicatia,urmand punct cu

punct cerinteleaplicatiei.

-conversatia,explicatia

4.Conexiunea inversa

Se pun intrebari dincontinutul lectiei

predate pentru a vedeadaca aceasta si-a atins

5` Elevii raspund -conversatia -verificareaorala siaprecieriverbale.



scopul.5. Moment

finalIn final se tragconcluzii si se anuntatema lectiei urmatoare.

2`



5.3. FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A

UNUI ELEV

I. DATE PERSONALE :

Numele şi prenumele elevului: Mecnec Andrei

Clasa: a X-a C.

Data naşterii / Localitatea: 1 mai 1990, Bacău

Şcoli frecventate: „ Spiru Haret " - Bacau

Domiciliul actual: Bacău, str. Alexandru cel Bun, nr. 3, bl. 3, sc. A, et. 2, ap. 11

II. DATE MEDICALE :

Antecedente: fără antecedente.

Factori nocivi în perioadele:

a), prenatală: Nu

b). natală: Nu

c). postnatală: Nu

Boli organice cronice: Nu

Boli psihice şi mintale: Nu

Deficienţe senzoriale: Nu

Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii actuale: Buna.



III. DATE ASUPRA ACTIVITĂŢII PSIHICE :

1. Caracteristicile proceselor intelectuale:

- Gândirea:

Clasa Nivel de oper

are cu no iuniF. bun Bun Mi lociu Slab F. slab

IXX XXIXII

- Limbajul:

Clasa Vocabular foarte bogat, exprimare

elevată(corectă,clară,

cursivă)

Vocabular normal,

exprimarefirească

(fară

dificultăţi)

Vocabular redus,exprimare greoaie

(dificilă)

Vocabular foartelimitat, Exprimare

foarte greoaie(incoerentă,neclară)

IXX XXIXII

- Memoria:

Clasa F.bună Bună Potrivită Slabă F. slabăIXX XXIXII



- Imaginaţia:

Clasa F.bună Bună Potrivită Slabă F. slabăIXX XXIXII

- Atenţia:

Clasa F. bună Bună Potrivită Slabă F. slabăIXX XXIXII

2.Procese afective şi motivaţionale:

Clasa F. uternice Puternice Potrivite Slabe F. slabe

IXX XXIXII

Sentimente:

Clasa Intelectuale Estetice Moral-umaneIXX XXIXII

Pasiuni pentru o anumită activitate sau profesie:- în primul rând desenul, calculatorul după care urmează baschetul şi muzica.

Motivaţii (interese, aspiraţii, convingeri, etc):- îşi doreşte foarte mult să ajungă arhitect.



3.Procesele volitive şi activitatea elevului :

Voinţa:

Clasa F. put

ernică Puternică Potrivită Slabă F. slabăIXX XXIXII

Deprinderi: cunoştinţe de desen tehnic.

Priceperi: îi place foarte mult să deseneze tot felul de schiţe de locuinţe.

4.Trasături de personalitate :

Aptitudini generale:- Inteligenţa:

Clasa F. bună Bună Mij

locie Slabă F. slabăIXX X

XIXII

- Înţelegerea:

Clasa Nivel de în ele ereF. bun Bun Mi lociu Slab F. slab

IXX X

XIXII

- Aptitudini speciale:

Clasa Literatură Matematică Tehnică Ştiinţesociale

Arte

IXX X X

XIXII



- Tipul de temperament:

Clasa Pasion Coleric Sentim Nervo Fle m San vi A atic Amorf IXX XXIXII

Caracterul:

-Trăsături pozitive de caracter: optimist, onest, disciplinat, respectuos, vesel, harnic,

serios, conştiincios.

-Trăsături negative de caracter: lăudăros.

Atitudinea faţă de :a). Societate: pozitivă;

b). Şcoală: pozitivă;

c). Colegi: pozitivă;

d). Sine: pozitivă.

IV. DATE ASUPRA MEDIULUI FAMILIAL :

1. Structura familiei(tata, mama, fraţi, surori):

Nr.crt.

Numele şi

Datana terii

Profesia de bază

Ocupaţia(funcţia)

Pregătir ea

Retribu ia

Obs.

1. I.C. 21 iul 1956 Strungar Strungar Liceu2. I.M. 30 aug 1956 Contabila Contabila Liceu

2. Climatul social- moral al familiei: favorabil.

3. Regimul educativ al elevului în familie: bun.

4. Condiţiile de lucru al elevului în familie: bune - participă la treburile casei.



V. Date asupra activităţii din mediul şcolar :

1- Situaţia la învăţătură:

- Media generală anuală şi locul ocupat în clasă: 9.02; premiul 2.- Obiecte cu rezultate superioare: limba română, matematică.

- Obiecte cu rezultate inferioare: Nu

- Nivelul de pregătire practică: bun.

2. Activitatea în cercuri de specialitate :

- Iniţiative deosebite: Nu

- Rezultate obţinute: Nu

3. Activitatea în concursurile şcolare şi extraşcolare :

- Lucrări deosebite: Nu

- Locuri (premii) obţinute: Nu

4. Activitatea independentă şi stilul de muncă al elevului :

- Pregătirea lecţiilor şi temelor: progresiva.

- Activităţi deosebite adiacente: Nu

- Maniera de lucru: organizată.

- Preocupări în timpul liber: desenul, calculatorul, baschetul, muzica.

5. Atitudinea faţă de îndatoririle şcolare :

- La lecţii: sistematic, temeinic, cu preocupări de adâncire ( depăşindmanualul sau programa ).

- La activităţi practice: organizat.



VI. STATUTUL SI ROLUL ELEVULUI ÎN GRUPUL-CLASĂ :

1. Activitatea şi comportamentul în organizarea educaţiei:

- Responsabilităţi (funcţii): şeful clasei.- Iniţiative deosebite: organizarea unor excursii.

- Stilul de conducere (autoritar, democratic, indiferent): autoritar.

- Rezultatele obţinute: apreciat pentru poziţia în colectiv şi preţuit pentrurezultatele la învăţătură.

2. Activitatea şi comportamentul în grupul clasă:

- Gradul de participare la viaţa grupului: se implică mult în activităţileorganizate în casă.

- Poziţia psihosocială în cadrul grupului( lider, izolat, respins): lider.

- Tipuri de relaţii promovate: prietenie.

VII. APRECIERI GENERALE ŞI RECOMANDĂRI:

1. Profilul psihopedagogic al elevului:

Nr.crt.

Variabile evaluate F. slab Slab Mijlociu Bun F. bun

1. Starea sănătă ii X2. Nivelul

mintal(raţiune)

X

3. Capacitate dememorare

X

4. Capacitate deconcentrare

X

5. Starea emo ională X6. Capacitate

volitivăX

7. Inteli en a X8. Echilibru

biopsihicX

9. Atitudinea faţă deactivitatea şcolară X

10. Atitudinea faţă decolegi

X



11. Atitudinea faţă de sine X

12. Gradul deintegrare în

familie

X

13. Gradul de integrare în

şcoală

X

14. Gradul de integrare îngrup

X

2. Caracterizarea personalităţii elevului şi mediului său: este un elev inteligentoptimist în ceea ce priveşte intenţia lui de a deveni arhitect, este înţelegător, sensibil la

problemele altora, îi plac ieşirile cu colegii de clasă şi prietenii, etc.

3. Recomandări pedagogice: să-şi stăpânească emoţiile.



6. CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICA

PROGRAM DE EDUCATIE A ADOLESCENTILOR



PROGRAM DE EDUCATIE A ADOLESCENTILOR

Tema: Program de educatie a adolescentilor pe tema drogurilor.

Argumente:Datorita cresterii masive in ultimii ani a consumului de droguri in randul

adolescentilor este necesara infintarea in cadrul scolilor a unor programe care sa tinteascaconsumatorii si sa ii determine in a se lasa/ a se interna in centre de detoxificare, centrespecializate in consumul de droguri/anabolizante.

Cauze:In ultimii ani a crescut nu numai numarul consumatorilor dar si numarul dealer-rilor

de narcotice, astfel crescad si usurinta cumpararii acestora de catre persoane, dar si

inmultirea numarului de locuri in care se iau drogurile fie pe cale injectabila fie pe caleorala. O alta cauza e si artagerea minorilor a consuma “o singura data, a vedea cum e” apoirezultatul fiind acela ca persoanele care au incercat devin dependente.

Scopul proiectului:Programul urmareste constientizarea riscului la care se expun consumatorii de

droguri/anabolizante/narcotice.Adolescentii neintelegand riscului caruia se expun incearca “din teribilism” ceea ce

ii cade in mana prima oara si de obicei acesta din urma este la un prêt delizoriu si in

acelasi timp foarte puternic oferindu-i clientului “o stare de bine”, determinand-ul peacesta sa mai cumpere in viitor acet drog in mod repetat, desi efectul “de prima oara” nune mai repeata, acesta neintelegand “de ce?”.

Obiectivele generale ale proiectului:1. Conceperea si realizarea unui program de sensibilizare a cadrelor didactice in

special a dirigintilor fara de problemele actuale ale adolescentilor.2. Conceperea unui program adresat adolescentilor cu privire la consumul de

stupefiante.3.

Constientizarea parintilor asupra problemelor care pot aparea la copii lor incazul consumului de droguri.

Grupul tinta: proiectul se adreseaza elevilor din cadrul colegiului economic “IonGhica”.



Obiectiv general 1

Conceperea si realizarea unui program de sensibilizare a cadrelor didactice in speciala dirigintilor fara de problemele actuale ale adolescentilor

Obiective specifice ACTIUNI Termene Persoane implicate1. Identificareacadre-lor didacticenecesare unei astfelde actiuni (adiridingilor)

- alecgerea cadrelor didacticecare vor participa la educareaelevilor .

1 august2006

Director liceuConsiliu profesoral

Diriginti

2. Identificarea persoa-nelor abilitate necesare

acestor actiuni

- alegerea persoanelor abilitate pentru a vorbi

profesorilor despre problema

consumului de droguri.

7 august2006

Diriginti

3 Realizarea unui program deinformanre a

profesorului

- stabilirea etapelor acestui program.- realizarea programului

pentru cadrele didactice.- initializarea cadrelor didactice .

10 august2006

Diriginti

4 Desfasurareaacestui program de

initializare a profesorilor.

- explicarea profesorilor riscului la care se expun

elevii.- metode de prevenire aconsumului de droguri- efectele pe care le areconsumul de dorguri asupraelevului.

10 august2006

24 august2006

Diriginti

5. Evaluarea profesori-lor decatre persoaneabilitate.

- evaluari orale- teste scrise

25 august2006

DirigintiEvaluatori

Obiectiv general 2

Conceperea unui program adresat adolescentilor cu privire la consumul de stupefiante

Obiective specifice ACTIUNI Termene Persoaneimplicate

1. Gasirea in orar aunor oredisponibile pentru

- alegerea claselor carora seadreseaza programul.

1 septembrie2006

Consiliu profesoral



desfasurareaactivitatii.

Diriginti

2. Identificarea per-soanelor abilitate

pen-tru a purta

discutii cu elevii.

- alegerea persoanelor pentrua purta discutii cu elevii inlegatuta cu consumul de

droguri.

1 septembrie2006

DirigintiDoctori

3. Evaluareacantitatii deinformatii pe carele detin elevii cu

privire la consumulde droguri.

- elaborarea unui test decatre diriginti pentru aevalua cunostintele elevului- teste- centralizarea datelor - miterea concluziilor

7 septembrie2006

Diriginti

4. Prezentarea

riscu-lui la care seexpunconsumatorii.

- aceasta prezentare se facela inceput de carte diriginte

iar apoi intr-o alta ora decatre persoanele abilitate.- impartirea de plianteelevilor cu privire la riscurilecarora se expunconsumatorii.

14 septembrie2006 DirigintiDoctori

Obiectiv general 3Conceperea unui program adresat adolescentilor cu privire la consumul de stupefiante

Obiective specifice ACTIUNI Termeni Persoaneimplicate

1. Invitarea parintilor la o sedinta pe temaconsumului de dro-guri infantil/juvenile.

- emiterea invitatiilor.- trimiterea invitatiilor.

7 septembrie2006

DoctoriDirigintiParintiElevi

2. Sensibilizarea pa-rintilor cu privire laconsumul de stupefi-

ante.

- prezentarea temeidiscutiei.- conversatii libere pe tema

consu-mului de droguri.

19 septembrie2006

DoctoriDirigintiParinti

Elevi

3. Prevenirea parin-tilor cu privire laconsumul de droguri.

- prezentarea a unor pliantecu privire la consumul dedorguri.- afectiunile pe care le potdobandii elevii de pe urmaconsumului de droguri.- prezentarea unor cazurireale cu privire la consumul

de droguri.- educarea parintilor cu

privire la atitudinile pe care

19 septembrie2006

DoctoriDirigintiParintiElevi



trebuie sa le ia in cazul incare copilul lor esteconsummator.

4. Concluzii- evaluarea rezultatelor de

pe urma discutiei cu parintii19 septembrie

2006Doctori,Diriginti,

Parinti, Elevi



7. INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR

• SISTEME INFORMATICE PENTRU INSTRUIRE

45



SISTEME INFORMATICE PENTRU INSTRUIRE

Defini

ţia procesului de instruire .

Instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de

învăţământ conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem în

termenii de politică a educaţiei.

Instructorul proiectează o acţiune bazată pe patru operaţii concrete :

- definirea obiectivelor pedagogice

- stabilirea conţinutului

- aplicarea metodologiei

- asigurarea evaluării activităţii didactice / educative respective .

Conţinutul conceptului de instruire are o sferă mai restrânsă în raport cu educaţia

(care se referă formarea–dezvoltarea permanentă a personalităţii umane) dar mai largă

decât învăţarea deoarece include mai mule forme de muncă intelectuală (forme

extradidactice şi extraşcolare ; cu resurse substanţiale ; directe şi indirecte ; de natură

morală, tehnologică, estetică, psiho–fizică).

Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică sau o metodă de

învăţământ , care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de

instruire în contextul noilor tehnolog informatice şi de comunicaţii , caracteristice

societăţii contemporane .

Sinteza dintre resursele pedagogice ale instruirii programate şi disponibilităţile

tehnologice al calculatorului (sistemului de procesare a informaţiei) conferă acestei

metode didactice ( Instruirea asistată de calculator ) calităţi privind:

- informatizarea activităţii de predare– învăţare–evaluare ;

- îmbunătăţirea IAC prin intermediul unor acţiuni de: gestionare, documentare,

interogare ;

- simulare automatizată interactivă a cunoştinţelor şi capacităţilor angajate în

procesul de învăţământ conform documentelor oficiale de planificare a educaţiei .

46



Teoriile Fundamentale ale Proiect ă rii Instruirii. Componetele Procesului de Proiectare

a Instruirii .

Teoria axiologică studiază valorile de maximă generalitate implicate în activitatea

de formare – dezvoltar a personalităţii paradigmele educaţiei , finalităţile educaţiei ,

sistemul de educaţie , managementul educaţiei reforma educaţiei . Teoria axiologică are o

funcţie prioritar interpretativă angajată la nivelul liniei de continuitadintre filosofia

educaţiei şi politica educaţiei .

Teoria formală studiază "laturile educaţiei", care definesc , la nivel convenţional ,

principalele direcţii de proiectare a activităţii de formare – dezvoltare a personalităţii .

Teoria formală are o funcţie prioritar descriptive care asigură "analiza conţinuturilor" la

nivelul liniei de continuitate dintre dimensiunile şi formele educaţiei intelectuală, morală,

profesională, estetică, fizică – realizată în ca-dru instituţional şi noninsti-tuţional) .

Teoria explicativă studiază principalele linii de acţiune delimitate la nivel de sistem

şi de proces : educational permanentă şi autoeducaţia , valorificarea deplină a

educabilitităţii , proiectarea de tip curricular . Teoria explicativă are o funcţie prioritar

prescriptivă care asigură orientarea activităţii educative , în general , a cele didactice în

mod special în direcţia realizării unor acţiuni de maximă eficienţă pedagogică şi socială .

Teoria practică studiază principiile generale de organizare a activităţii educative /

didactice relevante la nivelul procesului de învăţământ . Teoria practică are o funcţie

prioritar metodologică angajată în direcţ optimizării acţiunii educative / didactice la nivel

general (didactica general ă ) şi special (didactica specialităţii) .

47



Contribu ţii ale altor discipline ş tiin

ţifice la definirea funda-mentelor teoretice ale

proiect ă rii instruire

Teoria este un set organizat de enunţuri şi legi care pot fi utilizate la explicarea,

prezicerea şi controlu evenimentelor (feno-menelor, proceselor) .

Contribuţii ale Teoriei Sistemelor : Proceduri şi metode ale Teoriei Sistemelor sunt

folosite în procesul de proiectare a instruirii . Sunt utilizate tipurile de organigrame şi

tehnicile drumului critic pentru planificare procesului de instruire şi pentru rezolvarea

problemelor .

Contribuţii ale teoriei comunicaţiilor : principiile construirii mesajelor vizuale şi

verbale ; modul în care informaţia este comunicată de la o persoană la alta ; necesitatea

"feedback"--ului sau a reacţiei inverse

Contribuţii ale teoriilor instruirii : Teoriile instruirii propun condiţiile de desfăşurare

a instruirii care faciliteaz învăţarea .

Contribuţii ale teoriilor învăţării : Teoriile Învăţării clarifică modul în care oamenii

învaţă sau asimileaza cunoştinţele .

48

Teoria TeoriaInstruirii Invatarii

Teoria TeoriaSistemelor Comunicatiilor

BAZELE TEORETICE ALEPROIECTARII INSTRUIRII

PEDAGOGIE

INFORMATICA



Procedurile de Proiectare a instruirii au fost influenţate de două importante

componente ale Teoriilor Învăţării anume de : Teoriile Comportamentale ale Învăţării şi de

Teoriile Cognitive ale Învăţării sau mai precis de Psihologia Cognitivă .

Psihologia Cognitivă şi Instruirea Asistată de Calculator

Psihologia Cognitivă . Domeniile studiate de psihologia proceselor cognitive care

sunt deosebit de important pentru proiectarea sistemelor de instruire asistată de calculator

sunt următoarele :

-Percepţia şi Atenţia

-Memorizarea

-Înţelegerea

-Învăţarea Activă

Motivaţia (sau motivarea învăţării ) . Motivarea corectă a studentului este esenţială

pentru învăţare . Motivaţia este suţinută de patru factori : acceptarea progresului (noului) ,

curiozitatea , controlul şi fantezia .

Concentrarea Controlului . Controlul procesului de instruire trebuie să fie realizat de

către student .

Transferul de cunoştinţe prin intermediul Învăţării .

Diferenţele Individuale . Lecţiile trebuiesc adaptate studiului / învăţării individuale

şi diferenţelor care pot exista între studenţi .

Teoria Comportamentului Cognitivismul

influenţa condiţiilor mediului procesele de percepţie , interpretare şi stocare a informaţiilor

manifestarea modului de comportament procese cognitive interne

Fundamentele Teoretice ale Cognitivismului

Mulţi educatori şi cercetători au definit cognitivismul ca punct de plecare pentru teoria

comportamentului care apărut douăzeci de ani mai târziu .

Definirea termenului de "Cogniţie" sau Cunoaştere . Cunoaştere înseamnă a şti -

incluzând procesele interne ca învăţarea, percepţia, înţelegerea, gândirea, memorizarea şi

atenţia .

49



Clasificarea Programelor de Instruire Asistat ă de Calculator

Softul pedagogic / educaţional reprezintă un program informatizat , proiectat

special pentru rezolvarea unor sarcini sau probleme didactice / educative prin valorificarea

tehnologiilor specifice instruirii asistate de calculato care asigură

− memorarea datelor,

− organizarea datelor în fişiere ,

− gestionarea fişierelor ,

− simularea învăţării

− realizarea învăţării

− evaluarea formativă a învăţării

− controlul reglarea / autoreglarea şi autocontrolul activităţii de învăţare.

Unitatea didactică reprezintă secvenţa de instruire, relativ autonomă, rezultată în

urma divizării conţinutului un discipline de învăţământ în vederea facilitării activităţii de

învăţare .

Funcţia unităţii didactice / de instruire este relevantă la nivelul activităţii de

învăţare, angajând procesul de asimilare rapidă a conţinutului proiectat în contextul unei

"secvenţe de informaţii" care stimulează asigurare a saltului de la cunoaşterea simplă la

cunoaşterea bazată pe înţelegere .

Structura unităţii didactice / de instruire include un ansamblu de informaţii,

deprinderi, priceperi, operaţii etc. care trebuiesc realizate printr-o temă dată . Relaţiile

dintre aceste elemente, proiectate la nivelul interdependenţei necesare între latura teoretică

şi latura aplicativă a învăţării, conferă unităţii didactice coerenţa consistenţa pedagogică .

Valorificarea unităţii didactice / de instruire este posibilă în diferite contexte de

proiectare pedagogică unor conţinuturi disciplinare, intradisciplinare sau chiar

transdisciplinare. Operaţionalizarea lor la nivelu activităţii didactice (lecţiei, etc.) permite

ierarhizarea acţiunilor de predare – învăţare – evaluare conform operaţiilor de divizare

pedagogică a conţinutului instruirii propuse în contextul programei şcolare sau prin

iniţiativa fiecărui profesor. Aceste operaţii presupun a bună cunoaştere a ceea ce urmează

a fi învăţat; a celor care învaţă (studenţilor) ; a condiţiilor în care se produce învăţarea .

50



BIBLIOGRAFIE:

Mihaela Brut, Instrumente pentru e-Learning. Ghidul informatic al profesorului

modern, Polirom, 2006

Mihai Jalobeanu, WWW în învăţământ. Instruirea prin Internet , Casa Corpului Didactic,

Cluj, 2001

51



II. ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA UNUILABORATOR DE BIOLOGIE VIRTUAL

I. Justificarea proiectuluiPentru a aduce metodele clasice de invatare la nivelul informational actual si pentru a

asigura receptivitatea elevilor la orele de biologie, se incearca tranpunerea si prezentareainformatiilor in format electronic. Pentru a realiza acest lucru se foloseste un softwareeducational special conceput pentru elevi, ce permite invatarea biologiei la un nivel multmai avansat si modern.

Elaborarea şi implementarea software-lui educaţional de biologie cu prezentaridetaliate ale speciilor si habitatelor are o serie de avantaje cum ar fi:

1. compensarea lipsei de echipament şi aparate foarte costisitoare;2. asigurea de prezentari virtuale ale animalelor in habitatul lor de viata;

3. lucrari de laborator ce se bazeaza pe participarea interactiva a elevilor;4. posibilitea vizionarii de imagini si filmulete informationale cu fiecare specie;5. in lipsa dotarii laboratorului cu materiale de prezentare si experimentare, soft-uleste rezolvarea;6. nu mai este nevoie de iesiri in aer liber, pentru observarea biodiversitatii.

Specialiştii în psihopedagogie spun că un copil poate fi obligat să înveţe, dar nu-i putem forţa înţelegerea. Cu alte cuvinte, că nivelul său de cunoştinţe poate creştecantitativ, dar pentru a obţine rezultate spectaculoase în termeni calitativi trebuie săfolosim metode speciale. Soft-ul educaţional este una dintre ele, pentru că simulările şi

interactivitatea pe care acesta le oferă nu pot fi egalate de nimic altceva.Schimbarile vor avea loc în esenţa actului educţional, în strategia didactică dar şi în

metodele punctuale. Prin utilizarea secţiunilor multimedia se va obţine o interacţiune încare observăm că există deja trei termeni profesor - elev - secvenţe multi-media, oschimbare a cărei consecinţe încearcă să le anticipeze psihopedagogia actuală, pentru agăsi şi metodele de programare adecvată a soft-ului educaţional.

În plus utilizarea acestor softuri educationale în procesul de învăţare contribuie în moddecisiv la alinierea învăţământului românesc la standardele educaţionale ale UniuniiEuropene.

Argumentele care susţin aplicarea proiectului sunt structurate pe trei coordonate: psihologice, pedagogice, sociale.Din punct de vedere psihologic, este importantă:

• dorinta elevilor de modern, facil, util chiar cănd vine vorba de ştiinţe exacte precum fizica;

• nevoia de adaptare a învătământului românesc la cerinţele de pe piaţa munciieuropene;

Din punct de vedere pedagogic, este deja o certitudine faptul că:• pentru a obţine rezultatele dorite, în termeni calitativi, din procesul de învăţare,

este imperativă introducerea metodelor moderne de învăţare, mai ales în cadrulînvăţământului universitar şi preuniversitar;• metodele vechi nu mai prezintă interes pentru tinerii de astăzi;

52



• simpla prezentare a biologiei doar ca o teorie abstractă privează elevii decunoaşterea în esenţă a faptului fizic;

• realizarea experimentelor pe calculator înlesneşte procesul de predare-învăţare;• procurarea tuturor aparaturilor necesare unei sali de laborator este în sine o

problema, iar protejarea şi întreţinerea acestora pe perioade nelimitate rămăne o

problemă aproape împosibilă, iar realizarea laboratoarelor pe calculator scuteşteşcoala în sine de astfel de risipa materială;

Din punct de vedere social, importante sunt:• crearea unui climat placut la ora de laborator, atât între elevi cât şi între aceştia şi

profesor;• înţelegerea între generaţii ce apare datorită dificultăţilor comune de înţelegere,

dificultăţi ce sunt depăşite prin cooperarea dintre elevi si cadru didactic;Punerea in practica a proiectului are la baza si anumite constrangeri: fiind vorba de o

noutate şi pentru profesorii de biologie trebuie avută în vedere şi o instruire a cadrelor

didactice, o iniţiere în folosirea computerului, navigare pe Internet şi bineînţeles înutilizarea soft-ului în cauză.

II. Scopul si obiectivele proiectului

Elaborarea şi implementarea software-lui educaţional de biologie cu simulări de lucrăride laborator în cadrul Scolii Generale A.I. Cuza din Bacău.

Obiectivele proiectului:• selectarea elevilor cu preocupări de programare şi a celor interesaţi de biologie şi de

înţelegerea ei, elevi care, cu ajutorul unui analist programator, să elaboreze lecţiileelectronice necesare unui laborator virtual;• identificarea aşteptarilor elevilor, cu privire la utilizarea calculatorului;

• stabilirea de către propunător, colaboratori şi catedra de biologie a scolii, a programei orelor de laborator, a orelor de instruire a personalului didactic către omai bună utilizare a acestui software;

• aplicarea de chestionare pentru identificarea părerilor pro şi contra folosiriicalculatorului în desfăşurarea orelor de laborator, atât în rândul profesorilor cât şi în

rândul elevilor;• instruirea efectivă a profesorilor de biologie în aplicarea acestui software în orele delaborator;

• identificarea resurselor financiare de către propunator pentru utilarea laboratoarelor de fizica cu înca 2 sau 3 calculatoare pe langa cele existente.

III. Echipa de proiect

Propunător: Barsan Narcis, student la Universitatea Bacău, Facultatea de Inginerie,Secţia I.P.M.I.;

-Inginer de sistem: Ingrid Armaşu – se ocupa de realizarea teoretica si practica ainfrastucturii reţelei de calculatoare ce va folosii laboratorul virtual

53



-Analist programator: Luminiţa Daniela Mihalache – Pătrăşcan – se va ocupa deinstalarea efectivă a interfeţei laboratorului virtual la nivelul întregii reţele de calculatoaredin liceu;

-Consilier juridic: avocat Bradea Mariana – se va ocupa de întocmirea contractelor desponsorizare şi de întocmirea actelor necesare acestui proiect;

-Consilier psihopedagog: pedagog Maria Mihăilă. – se va ocupa stabilirea itemilor chestionarelor şi cu interpretarea acestora;-Contabil: Nicoleta Teodorescu - se va ocupa de inregistrarea evidentei contabile;

-Sponsori:• Compania „Coca-cola” reprezentanţa din România;• Compania „Henkel” reprezentanţa din România;• Compania „Ultra-Pro computers”.

IV. Grupul ţinta: elevii din cadrul Scolii „A.I.Cuza”

V. Metodologia de intervenţie:

Metode pedagogice : dezbaterea, instructajul, conversatia.

Metode psihologice : chestionarul, brainstormingul, sondaje de opinie.

Mijloace: afişe, foi, radioul şcolii, calculator, software educaţional specific

laboratorului de fizică virtual.

Forme de organizare : activitati frontale, sedinte, ore de curs (pt instruirea cadrelor

didactice)

VI. Identificarea resurselor

a) Resurse materiale

Resurse materiale existente Resurse materiale necesare

• 2 săli de laborator informatică;• 30 de calculatoare;• 30 de birouri pentru calculator;• 30 de scaune;• 5 imprimante multifuncţionale;• conexiune Internet nelimitat;

• 6 surse de caldură;• 9 prelungitoare;

54



b) Resurse financiare

Resurse materiale

necesare

Numar bucati Costuri

1. Calorifere electrice 6 6x500=30002. prelungitoare 9 9x50=450TOTAL 3450 lei

Surse de finantare :

- Compania „Coca-cola” =1500 lei;

- Compania „Henkel” =1500 lei;

- Compania „Ultra-Pro computers”=500 lei;

TOTAL : 3500 lei

c) Resurse temporale :

• durata realizarii proiectului : 1 an ;

• durata desfasurarii activitatilor : zilnic, fara weke-end.

VII. Planul operational de actiune – planul sintetic de realizare

55



Etape si activitati Luna I Luna II Luna III

S1 S2 S3 S4 S1 S2 S3 S4 S1 S2 S3 S4

1. Documentare

1.1. Stabilirea materialelor specifice tematicii de proiect

X

1.2. Informarea elevilor X X2. Contactarea colaboratorilor2.1. Informarea elevilor cu privire

la obligaţiile unui colaborator X

2.2. Realizarea selecţiei X X3. Stabilirea temelor

3.1. Colaborarea dintre organizator şi colaboratori

X

3.2. Realizarea unui sondaj cu

privire la aplicare proiectuluiX

4. Stabilirea formatului revistei4.1. Finalizarea elaborării lecţiilor

electronice de laborator de fizicăX

4.2. Instruirea profesorilor de fizică

în utilizarea softului X

5. Obtinerea finantarilor5.1. Atragerea de sponsori X X5.2. Completarea contractelor X6. Infrastructura6.1. Echipa tehnica X6.2. Realizarea infrastructurii reţelei

de calculatoareX X

7. Inceperea lecţiilor de laborator

cu noul program7.1. Primul laborator X7.2.Observarea atitudinii generale

faţă de aplicarea programuluiX

7.3. Urmatoarele laboratoare X X X X X X

7.4. Observarea evoluţiei atitudiniielevilor faţă de noul tip de lecţii

X X X X X

8. Identificarea opiniilor56



8.1. Aplicarea chestionarelor X8.2. Interpretarea chestionarelor X X X X X9. Evaluarea finala9.1. Redactarea raportului final X9.2. Prezentarea raportului X

VIII. Evaluarea proiectului

Evaluarea proiectului pedagogic elaborarea şi implementarea unui laborator virtual

de biologie consta în analiza modului de realizare a obiectivelor prestabilite, prin

surprinderea punctelor slabe ale fiecaruia dintre ele.

Obiective Punctele tari si punctele slabe in indeplinirea obiectivelorO1 • Puncte tari : selectarea elevilor cu preocupări de programare

şi a celor interesaţi de biologie şi de înţelegerea ei, elevi care,cu ajutorul unui analist programator, să elaboreze lecţiileelectronice necesare unui laborator virtual

• Puncte slabe : -

O2•

Puncte tari : identificarea aşteptarilor elevilor cu privire lautilizarea calculatorului în realizarea orelor in format digital;

• Puncte slabe: -

O3

• Puncte tari : stabilirea de către propunător, colaboratori şi

catedra de biologie a programei orelor de laborator, a orelor

de instruire a personalului didactic către o mai bună utilizare

a acestui software;

• Puncte slabe : -O4 • Puncte tari : instruirea efectivă a profesorilor de biologie în

aplicarea acestui sofware în orele de laborator • Puncte slabe : - reticenţa profesorilor atunci când trebuie să

învete de la elevi cum trebuie folosit programulO5 • Puncte tari : identificarea resurselor financiare de către

propunator pentru utilarea laboratoarelor de biologie cu înca2 sau 3 calculatoare pe langa cel existent.

• Puncte slabe : rationalizarea resurselor financiare de care se

57



dispuneO6 • Puncte tari : aplicarea de chestionare pentru identificarea

părerilor pro şi contra folosirii calculatorului în desfăşurareaorelor de laborator, atât în rândul profesorilor cât şi în rândulelevilor

• Puncte slabe : reticienta unor elevi de a participa la aplicareachestionarelor amintite

IX. Valorificarea proiectului

Proiectul se va desfasura pe parcursul unui an scolar. Acest proiect nu se va

transforma in alte proiecte, ci va fi reluat dupa un an, ţinându-se cont de realizarea unei noi

selecţii de elevi şi de acordarea libertăţii de creeaţie celor ce se vor ocupa cu noul

program.

58

Documents

Portofoliu de Evaluare Finala - Identificarea Profilului Intelectual Al Unui Adolescent