Portofoliu La

8/3/2019 Portofoliu La

1/12

Portofoliu la Limba Romana

Sc.NR.2,,SPIRU HARET

Clasa.a VI-a A

Anul scolar 2011-2012

Elev:Bucur Ana Maria


2/12

Ionel TeodoreanuBibliografie

Ionel Teodoreanu la 10 ani

S-a nscut nIaila 6 ianuarie1897, n casa prinilor si de pestradatefan cel Mare. Este cel de-al doilea fiu al avocatuluiOsvald Teodoreanui al Sofiei Musicescu Teodoreanu, profesoarde pian laconservator. Bunicii sunt, dinspre tat, AlexandruTeodoreanu(magistrat)i Elencu Teodoreanu, iar dinspre mam,Gavriil Musicescu(director al conservatoruluii conductorulcorului mitropoliei)itefania Musicescu. I-a avut ca frai peAlexandru O. Teodoreanu(Pstorel)i Laureniu Teodoreanu(Puiu), fratele mai mic, mort pe frontul francez n1918. Primii doiani decoal primar(1904-1906) i urmeaz lacoala primargerman Pitar-Mo din Bucureti, dup care revine la Iai. ntre
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1897http://ro.wikipedia.org/wiki/1897http://ro.wikipedia.org/wiki/Magistrathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gavriil_Musicescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_O._Teodoreanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1918http://ro.wikipedia.org/wiki/1904http://ro.wikipedia.org/wiki/1904http://ro.wikipedia.org/wiki/1906http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Ionel_Teodoreanu_-_10_ani.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/1906http://ro.wikipedia.org/wiki/1904http://ro.wikipedia.org/wiki/1918http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_O._Teodoreanuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gavriil_Musicescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magistrathttp://ro.wikipedia.org/wiki/1897http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i


3/12

Activitatea literar

Scriitorul mpreun cu mama, soia si cei doi fii gemeni

Debuteaz n revista nsemnri literaren1919cu Jucrii pentruLily. Debutul editorial l-a avut cu volumul de nuvele Ulia

copilriei(1923).
http://ro.wikipedia.org/wiki/1919http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Scriitorul_cu_mama,_so%C5%A3ia_%C5%9Fi_cei_doi_fii_gemeni.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/1919


4/12

Ionel Teodoreanu n perioada elaborrii trilogieiLa Medeleni

mpreun cu Garabet Ibrileanu la Mnstirea Agapia
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Cu_Garabet_Ibr%C4%83ileanu_la_Agapia.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Scriitorul_%C3%AEn_perioada_elabor%C4%83rii_trilogiei_La_Medeleni.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Cu_Garabet_Ibr%C4%83ileanu_la_Agapia.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Scriitorul_%C3%AEn_perioada_elabor%C4%83rii_trilogiei_La_Medeleni.jpg


5/12

Semnele de punctuatie

Cratima

Marcheaza anumite pause facute in timpul rostirii unei propozitiisau fraze.

Ex. Acumparat carti , caiete si creioane.

Punctul

Marcheaza pauza care se face in vorbire intre propozitii sau frazeindependente.

Ex. E toamna.copacii s-au imbracat in straie de toamna.

Semne de ortografie

Cratima

Se foloseste ca smn ortografic in urmatoarele situatii:

-pentru a reda in scris rostirea impreuna a doua cuvintealatuturate , parti de vorbire diferite , fiind posibila omiterea uneivocale.

Ex. ducandu-se


6/12

Punctul

Ca semn ortografic se foloseste:

-in prescurtari dar folosirea lui nu este obligatory

Ex. O.N.U. , ONU ,dvs.

Vocabularul

VOCABULARUL sau LEXICUL reprezinta totalitateacuvintelor care exista intr-o limba.

VOCABULARUL FUNDAMENTAL cuprinde cuvintele cel

mai des folosite si care sunt intelese se toti vorbitorii uneilimbi.Vocabularul fundamental cuprinde aproximativ 1500 decuvinte, apartinand tuturor partilor de vorbire.

MASA VOCABULARULUI cuprinde cuvintele care nu intra invocabularul fundamental.Cuvintele din masa vocabularului

reprezinta aproape 90% din cuvintele limbii romaneIn masa vocabularului ,intra termeni stintifice si tehnici,arhaismele, regionalismele.


7/12

DERIVAREA este mijlocul de inbogatire a vocabularului princare se formeaza cuvinte noi cu ajutorul sufixelor si al prefixelor .

SUFIXELE sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate duparadacina pentru a forma un cuvant nou.Sufixele sunt:lexicale - formeaza cuvinte noi;gramaticale - nu formeaza cuvinte noi.Sufixele formeaza:

substantiveverbeadjectiveadverbe

PREFIXELE sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugateinaintea radacinii pentru a forma un cuvant nou.Prefixele formeaza:verbesubstantiveadjectiveadverbe

SUFIXELE DIMINUTIVALE formeaza cuvinte care denumescobiecte sau insusiri considerate de vorbitor mai mici decat obiectelesau insusirile denumite de cuvintele de baza.


8/12

Cuvintele formate cu aceste sufixe se numesc diminutive.Sufixele diminutivale formeaza:substantive

adjevtiveadverbe

SUFIXELE AUGMENTATIVE formeaza cuvinte caredenumesc obiecte sau insusiri considerate de vorbitor mai maridecat obiectele sau insusirile denumite de cuvinte de

baza.Cuvintele formate cu aceste sufixe se numesc augmentative.

Sufixele augmentative formeaza:substantiveadjective

COMPUNEREA este mijlocul de inbogatire a vocabularului princare se formeaza cuvinte noi, unind sau alaturand termeni diferiti.Termenii din care se formeaza un cuvant compus isi pierd sensul pecare il au cand exista independent.

Cuvintele compuse sunt:substantive (unt-delemn)verbe (a binemerita)adjective (asa-zis)pronume (dumnealui)


9/12

numerale (douazeci)adverbe (astfel)prepozitii (de la)

conjunctii (ca sa)interjectii (tic-tac)

Exista elemente de compunere savante:auto-propriu.bio-privitor la viata.

geo-privitor.macro-mare.micro-mic.poli-multi.pseudo-fals.tele-departe.zoo-privitor la animale.

PROCEDEELE DE COMPUNERE sunt:alaturarea (parataxa) - buna-credinta , verde-gri, de-la, apa taresobordonarea - ochiul-bouruluiabrevierea (prescurtarea) - B.C.R.(Banca Comerciala Romana ),B.R.D., D.E.X.(Dixionar Explicativ al limbii romane)

SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE(CONVERSIUNEA) este mijlocul de inbogatire a vocabularului


10/12

de la o parte de vorbire la alta.

ADVERBELE pot proveni din adjective, substantive (care

denumesc anotimpurile, partile zilei, zilele saptamanii).

ADJECTIVELE pot proveni din verbe la paritcipiu.

SUBSTANTIVELE pot proveni din ,prin articulare cu articolhotarit sau articol nehotarit, din adjective , verbe la participiu

,adverbe, interjectii.FAMILIA LEXICALA sau FAMILIA DECUVINTE cuprinde toate cuvintele obtinute prin derivare,compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la uncuvant debaza.

SINONIMELE sunt cuvintele cu forma diferita si cu sensasemenator.Alegerea sinonimului depinde de enuntul in care aparecuvintul, neexistand sinonime perfecta.

In limba romana ,exista expresii care sunt imbinari constante decuvinte.Se poate stabili o relatie de sinonimie:Intre o expresie si un cuvant;Intere doua expresii.

ANTONIMELE sunt cuvintele cu sensuri complet opuse .Exista prefixe cu ajutorul carora se pot forma antonime : ne-, in-,


11/12

des-.

Omonimele sunt cuvinte cu acelasi forma si cu sens complet diferit.

OMOFONELE sunt cuvinte care se pot pronunta la fel.OMOGRAFELE sunt cuvinmtele care se scriu la fel.Omonimele sunt obligatoriu omofone.

ARHAISMELE LEXICALA sunt cuvinte care nu se mai

intrebuinteaza astazi in vorbire.Arhaismele intra in mase vaocabularului si sunt folosite inliterature pentru a zugravi epoci trecute.

Sinonime si antonime

1.SINONIMELE sunt cuvintele cu form diferit inelesidentic sau foarte asemntor.

2.ANTONIMELE sunt cuvinte cuform diferit i cu nelesopus.

Exista mai multe feluri de sinonime:-cuvinte sinonime cu alte cuvinte : zapada=omat,nea-cuvinte sinonime cu expresii:a exagera=a face din tantararmasar.


12/12

Arhaisme si regionalism

Arhaisme-cuvinte vechi,iesite din uz.Regionalisme-cuvinte folosite in anumite regiuni.

Omonime

3.OMONIMELE sunt cuvinte cuform identic i acelaicorp fonetic, dar cu neles total diferit:

Barca plutete pelac.Am dat cu lac pe unghii.

Omonimele care se scriu la fel se numescomografe, launele fiind diferit accentul:acele/acele; copii/copii;

Documents

Portofoliu La