POS, TALIONUL - Mizil · încovoiat, Adrian Pãunescu a cãrat luminã ºi adevãr fãurind cãrãri paºi-lor încrâncenaþi de prea multã su-punere, nerostire ºi neputinþã!

SSiittuuaaþþiiaa ddrraassttiiccãã aa lliippsseeii llooccuurriilloorr ddeemmuunnccãã ddiinn oorraaººuull nnoossttrruu aa ddaatt nnaaººtteerree llaa ttoott mmaaiimmuullttee îînnttrreebbããrrii ccuu pprriivviirree llaa PPaarrccuull IInndduussttrriiaall,,ccaarree ssee pprreeccoonniizzeeaazzãã aa ssee ffiinnaalliizzaa îînn ccuurrâânndd ººiillaa bbiinneeffaacceerriillee aacceessttuuiiaa ppeennttrruu llooccuuiittoorriiii oorraa-ººuulluuii nnoossttrruu..

UN AVANTAJ ALMIZILULUI: APA!

MMooººiiii ººii ssttrrããmmooººiiii nnooººttrrii ccoonnssuummaauu aappããddee bbããuutt ddiinn ppuuþþuurrii,, ppâârrââuurrii ººii iizzvvooaarree.. MMaaii aappooii,, îînneeppooccaa mmooddeerrnnãã,, aappaa nnee ssoosseeaa îînn ccaassãã ppee þþeeaavvãã,,ffiiiinndd eexxttrraassãã ddiinn ppâânnzzee ffrreeaattiiccee ssuubbtteerraannee ssaauuaaccuummuullããrrii ddee aappãã.. ÎÎnn aammbbeellee ccaazzuurrii eerraa ssuuppuussããuunnoorr pprroocceessee ddee ffiillttrraarree,, ddee ddeedduurriizzaarree ººii îînnddee-ppããrrttaarreeaa bbaacctteerriiiilloorr ººii iimmppuurriittããþþiilloorr..

Existã în tot ºi în toate unrost, o menire, o logicã impusã, princare Universul doreºte sã armonizezeexistenþa fiecãrui trãitor al vieþii pla-netare, cu tot ce el are în jur, condiþio-nându-i, prin gradul de onestitate alparticipãrii sale, normalitatea exis-tenþei ºi chiar beneficiul de a fi pã-truns de partea ei esteticã ºi a stãriide bine, deci de posibilitatea de a sebucura cu adevãrat de viaþa ce i-a fostdatã! Ploaia, pietrele, pãsãrile, copa-cii, paºii, gândurile, mâinile noastre,cerul, lacrima, frunza, naºterea,moartea, apa,... toate au un rost înviaþa universalã ºi de aceea trebuie sãavem o legãturã ºi un respect pentrutot ce existã în jur. Cu toate cã suntemo za din acest infinitic lanþ, ne dãmprea puþin seama de acest adevãr ºimai ales de faptul cã putem influenþa,prin ceea ce facem, gândim ºi spu-nem, viaþa celorlalþi!

I-am admirat dintodeauna pecei al cãrui rost e legat de trebuinþelesufleteºti ale celorlalþi oameni! Darcare sunt trebuinþele sufleteºti? De ceare nevoie un suflet? Sufletul nostru,care din cauza multelor noastre pro-bleme, se cuibãreºte mai adânc în noi,oare de ce are nevoie? Cred cã deluminã ºi zâmbet! Sufletul nostrurespirã luminã ºi adevãr, fãrã de carenu-ºi poate construi zâmbetul, fãrã decare paºii noºtri s-ar miºca haotic, iarzilele cu dimineþi, copaci, zãpadã,pomi înfloriþi ºi tot ce ne mai poate înmod normal oferi, pot deveni inutile.

Dar cel mai mult i-am admi-rat pe cei ce s-au pus în slujba oame-nilor, a nevoilor lor sufleteºti, pe ceice simþeau aceste nevoi ºi, fãrã sã-ioblige cineva, deveneau mântuitori detristeþe, lacrimã, nedreptate. Aceastãmenire a avut-o Adrian Pãunescu!

Asta a fãcut în întreaga saviaþã! A cotrobãit prin ungherele deluminã ale tuturor formelor de reliefale nedreptãþii, pentru a-ºi gãsi apos-tolii cu care sã propãvãduiascãînvãþãturile de suflet întru libertateade zâmbet!

Când zilele erau cuprinse deo lungã ºi cenuºie înserare, AdrianPãunescu umbla din zori ºi pânã-nnoapte sã-ºi caute apostoli cu care sãdeschidã zãvoarele grele în care erauferecate zâmbete ºi dorinþi de liber-tate. Oamenii aveau nevoie de fere-stre deschise pentru suflet! Apoi sunadin buciumul sãu luminã ºi oameniiîºi lãsau grijile, lacrimile ºi sestrângeau laolaltã spre a învãþatãcerea sã cânte. Nopþile se albeau decorul de ºoapte în care oameni, cer ºiapostoli deveneau totuna. O mare demâini ridicate se zbãtea între pãmântºi cer într-o singurã voce, într-un sin-gur crez! Se descifrau secrete, se rein-venta starea de bine! Cântecele seridicau în vãzduh cu mare parte dinlacrimile oamenilor, care deveneaudescãtuºare ºi cer de zâmbet adevãrat,iar paºii lor, pentru mult timp, maiuºori, precum ai copiilor ce sãreaucoarda ori ºotronul!

A cãutat lumina în fiecenoapte pentru a construi o mângâierecelor a cãror tãcere þipa mocnit în-trânsul!

Adrian Pãunescu a fost uncãrãuº neobosit de luminã ºi adevãr laporþile sufletelor noastre! Ziua,noaptea, pe ploaie, pe vânt, prinnãmeþi, prin câmpuri, dealuri orimunþi, cu nasturii cãmãºii deschiºisau fãrã cãmaºã... a cãrat luminã ºiadevãr! Adrian Pãunescu a fost dova-da cã Dumnezeu nu ne lasã înmomentele grele ºi totdeauna seîngrijeºte de grijile ºi trebuinþelenoastre!

Când doresc sã fac o analizãde valoare corectã, încerc sã con-cluzionez efectele generate de lipsasubiectului supus de mine evaluãrii.

Cum ar fi fost oare viaþanoastrã fãrã Adrian Pãunescu? Cumar fi fost fãrã Cenaclul Flacãra? Câþianonimi ar fi rãmas anonimi? Câtevoci ºi mâini mângâietoare de vibraþiiar fi rãmas în nedreptatea necunoaº-terii? Câtã frustare în dreptul de aavea, a ºti ºi simþi despre viaþã? Câtesuflete ar fi rãmas în necunoaºtereabucuriei adevãrate?

Alergând, cu paºi mãrunþisau alerþi, împiedicaþi, târâº ori cumâinile în buzunare, uneori chiar flu-ierând, îmbrâncit, lovit, dar niciodatãîncovoiat, Adrian Pãunescu a cãratluminã ºi adevãr fãurind cãrãri paºi-lor încrâncenaþi de prea multã su-punere, nerostire ºi neputinþã! Munþide luminã ºi adevãr a cãrat prin tre-buinþele nerostite ale oamenilor !

Adrian Pãunescu s-a strecuratireversibil în intimitatea fiecãrei caseºi a tot ce e românesc în noi, aici saudincolo de liniile trase pe harta þãriide diferiþi indivizi mutilaþi de interesemalefice. Cea mai mare pierdere adispariþiei lui o reprezintã munþii depagini albe rãmase nescrise într-unneant deºertic al aºteptãrilor!

Existã în tot ºi în toate unrost, o menire!

Poate cã rostul lui AdrianPãunescu acum este în cer, acolo undemarea de gânduri, vise ºi nevinovãþiia fost trimisã mai înainte!

Spunea Poetul, în 2008, laMizil: „Sigur, aveam o mie de treburiimportante de fãcut, dar când amauzit cã astãzi, la Mizil, este o sãrbã-toare a culturii, nu puteam sã nu fimalãturi de dumneavoastrã… Iar pedrumul nostru încoace, datoritã com-plicaþiilor ºoselelor, am avut timp sãscriem ºi v-am adus douã cântece noi,douã premiere. N-ar fi exclus ca deaici, de la Mizil, în aceastã zi deoctombrie a anului 2008, sã înceapãcariera a douã cântece excepþionaleale Tatianei Stepa.“

PPaaggiinnaa 66

PPaaggiinnaa 33

ªAHUL UNSPORT IUBIT DE

MIZILENI

RReevveenniimm llaa oo pprroobblleemmãã ccaarree ssee ppaarree ccããnnuu aa ffoosstt rreezzoollvvaattãã,, bbaa mmaaii mmuulltt,, aacceeaassttaa ppeerr-ssiissttãã...... ººii nnuu nnuummaaii aattââtt,, ccrreeeeaazzãã ddiissccoonnffoorrtt!!

PPaaggiinnaa 88

PPaaggiinnaa 77

““ªªaahhuull eessttee ppiiaattrraa ddee îînncceerrccaarree aaiinntteelliiggeennþþeeii””,, ddeeffiinneeaa,, sspprree ssffâârrººiittuull sseeccoolluulluuii aallXXVVIIIIII-lleeaa,, aacceesstt jjoocc aall mmiinnþþiiii,, JJoohhaannnn WWoollffggaannggvvoonn GGooeetthhee,, cceell mmaaii iimmppoorrttaanntt rreepprreezzeennttaanntt aall ccllaa-ssiicciissmmuulluuii ggeerrmmaann.. AAssuupprraa oorriiggiinniiii jjooccuulluuii ddee ººaahheexxiissttãã mmuullttee lleeggeennddee..

CALITATEA RETELEIDE DISTRIBUÞIE

GAZE NATURALE DINORAªUL MIZIL A

ÎNCEPUT SÃ SCÂRÞIE?

,,

PARCUL INDUSTRIAL DIN

MIZIL

continuare din numãrul trecut

continuare în pagina 2

Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii

OOSSTTAALLIIOONNUULL,Fondator EmilPROSCAN

PP

Nr. 84 / august 2011 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru ºi agriculturã interior 29 Registratura ºi arhiva interior 16Casierie buget-contabilitate interior 26Impozite ºi taxe - persoane juridice interior 21 250 390- persoane fizice interior 24- casierie interior 19Poliþist local de serviciu interior 23

ETAJUL I

Investiþii, integrare europeanã, achiziþii publice ºi marketing interior 18 251 373Administrare patrimoniu ºi mediu interior 30Stare civilã interior 28 Resurse umane ºi audit public intern interior 38Administraþie ºi gospodãrire comunalã 250885Informaticã interior 37Administraþie publicã interior 34Buget-contabilitate interior 22 251 230Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMÃRIEI

Relaþii cu presa - ,,Poºtalionul,, - 252 722Serviciul public de asistenþã socialã interior 20 250 020Piaþã, obor - 250 132Casa de culturã - 250 026Biblioteca - 250 897Serviciul public comunitar de evidenþã a persoanelor - 253 309Serviciul public de gospodãrire comunalã interior 32 250 885Cantina interior 35

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30Vineri: 08.00 - 09.30, mai puþin

Registratura, Impozite ºi taxe, care au program pânã la 13.30

Audienþe

Primar - luni: 10.00 - 14.00Viceprimar - marþi: 10.00 - 14.00Secretar - joi: 10.00 - 12.00Director executiv - joi: 10.00 - 12.00

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51,250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau utilizaþi adresa de e-mail [email protected]

EEmmiill PPRROOªªCCAANN,,PPrriimmaarruull oorraaººuulluuii MMiizziill

IINN SSLLUUJJBBAA TTAA,, OOMMUULLEE!!

Mi-am dorit dintotdeauna sã intruîn dialog cu dumneavoastrã, sã vã aflu pro-blemele, opiniile ºi tot ce mai poate fi rezol-vat ori înþeles de instituþia primãriei.

Mai ales acum, când existã maimult ca oricând peste tot lacrimã, cândneînþelegerea a ceea ce se întâmplã în jurîmbracã cele mai terifante forme, acum, maimult ca oricând, oamenii au nevoie deoameni!

M-aº bucura sã aveþi încredere ºi sãîncercaþi sã vã apropiaþi problemele de insti-tuþia noastrã, de puterea mea de a face ceva

pentru dumneavoastrã!

În tãcerea sãlii, sunetele deveneaubolþi înalte pentru îngenuncherea sufle-telor: „Foaie verde ºi uscatã / Într-un mod para-doxal / Nu se ºtie niciodatã / Cât mai epân’ la final // Foaie dulce ºi amarã / Viaþatotuºi-i-un prinos, / Poate-i cea din urmãoarã / Când putem trãi frumos...”

Iar în 2009 adãuga: „Dragosteade dumneavoastrã ºi preþuirea pe care oacord lui Emil Proºcan m-au adus, dinnou, aici. Sunt nedormit, dar aºa cum maispuneam, probabil cã o sã-mi fac toateporþiile de somn ºi toate pãrþile de con-cediu dupã moarte.

Anul trecut eram mai mulþi, erammai mulþi mai ales prin valorile care eraulângã noi ºi nu realizam întrutotul cã suntlângã noi. Aºa e fãcutã fiinþa noastrã, sãînþeleagã niºte valori, niºte evenimente,abia dupã ce ele nu se mai pot repeta. Esteincredibil cã anul trecut erau pe aceastãscenã Grigore Vieru ºi Tatiana Stepa, iarîn ianuarie a trebuit sã-l lãsãm pãmântuluipe Grigore Vieru. Ce sã mai zic despremoartea la 46 de ani a Tatianei?!

ªi bãiatul ãsta care cântã, RaulCârstea, este unul dintre oamenii de bazãai Cenaclului Flacãra ºi, deºi ne-am vãzutrar, el nu m-a ocolit din lichelism, cum aufãcut-o alþii...

E o senzaþie cu totul excepþionalãsã mergi prin þara ta ºi s-arunci ochii-nstânga, sã-ntorci ochii în dreapta ºi sã vezirecoltele la care ai contribuit. Este ochestiune colosalã: parcã-þi pare ºi rãu sãmori când vezi cã rãsar, nu imediat. Mereurãsãrirea este de duratã, rãsar acele valoriîn care-ai crezut, pe care le-ai descoperit,pe care le-ai ocrotit, pe care le-ai afirmat -chiar dacã unele te-au trãdat s-au întors latine dupã un timp – dar sã observi cã viaþavalorilor este infinitã.

Domnul Proºcan mã îndemna lareflecþii cu privire la culturã. Am crezut cãs-a pierdut simþul culturii. M-am gândit cã,

apãsaþi de atâtea nevoi, numai de culturãnu au nevoie oamenii necãjiþi. M-am în-ºelat. Iar una din definiþiile culturii ar fiasta: puterea de a semãna azi ºi de aaºtepta recolta cine ºtie când. Plecarea, atâtde timpurie a unor oameni, de cele maimulte ori mai tineri decât noi, trebuie sã nepunã probleme de clasament al valorilor.Trebuie sã vedem cum aratã ele, în ce cre-dem, ce le lãsãm tinerilor sã înveþe...

Fac precizarea cã înþeleg capita-lismul ca societate a competiþiei, dar nu-lînþeleg ca pe o întoarcere la feudalism.Ceea ce se întâmplã, din pãcate, în capita-lismul românesc asta este, întoarcere lafeudalism.

Nu se pun problemele aºa cum opretinde epoca modernã.! E greu de tot detrãit astãzi ºi cu atât mai greu e de gânditpentru viitor. Observãm în jurul nostruparaginã, iar România este la eratã, unde-va la erata cãrþii de istorie a continentului.Poate face orice derbedeu planuri pe hartanostrã, poate hotãrî orice ticãlos cã nu sun-tem un stat naþional unitar...

Cu toate aceste griji, am venit înfaþa dumneavoastrã. Nu acuz pe nimeni,nu am nici rãceala de cuget sã fac analizeneiertãtoare, sunt doar profund mâhnit cãîntre timp trece viaþa. ªi, vorba lui Beniucîntr-o poezie teribilã a lui: «Nimeni nuºtie, pânã mâine / Ce s-o mai alege ºi demine»...

Nu ºtiu când ne vom revedea, deaceea trebuie trãite clipele împreunã cusinceritate ºi profunzime ºi, poate, trebuieintrodus un regim sever de comunicareîntre oameni. Cred cã asta ne-a mairãmas...

Noi ne-am ocupat de lucruri pro-fund «banale», cum ar fi dragostea depãrinþi, dragostea de þarã, dragostea deom… Eu cred cã rãul e foarte uºor de fãcutºi binele foarte complicat. Am rãmas în«armata» binelui ºi de aceea ºi suntemîmpreunã”.

AAddrriiaann PPããuunneessccuu ssaauu eesseennttaa eetteerrnniittããttiiii

ÎÎnn ddaattaa ddee 2299..0077..22001111,,oorreellee 1155..0000 îînn oorraaººuull nnoossttrruu ss-aappiieerrdduutt uunn tteelleeffoonn,, mmaarrccaa SSAAMM-SSUUNNGG,, îînn vvaallooaarree ddee 11220000 lleeii,,aappaarrþþiinnâânndd ddooaammnneeii CCaattaannããVVeerroonniiccaa,, ssttrr.. 11 MMaaii,, nnrr.. 2233..

TTeelleeffoonnuull aa ffoosstt ggããssiitt ddeePPiippeelleeaa AAlleexxaannddrruu ddiinn ccaaddrruullPPoolliiþþiieeii LLooccaallee MMiizziill,, ccaarree ii ll-aa

îînnaappooiiaatt ddooaammnneeii îînn ccuurrssuull zziilleeiirreessppeeccttiivvee..

DDooaammnnaa CCaattaannãã aa þþiinnuuttîînn mmoodd nneemmiijjlloocciitt ssãã aadduuccãã llaaccuunnooººttiinnþþãã aacceesstt ffaapptt ººii ssããmmuullþþuummeeaassccãã PPoolliiþþeeii LLooccaallee ppeenn-ttrruu ccoorreeccttiittuuddiinneeaa ººii cciinnsstteeaappoolliiþþiiººttiilloorr ddiinn ssuubboorrddiinnee..

Întotdeauna alãturi dedumneavoastrã!

, ,

EEmmiill PPRROOªªCCAANN


Oraºul Mizil aplicã proiectul„Implementarea sistemului integrat demanagement calitate-mediu-sãnãtate laPrimãria Oraºului Mizil”, cod SMIS10703, cofinanþat din Fondul SocialEuropean, prin Programul Operaþional“Dezvoltarea Capacitãþii Adminis-trative”, în perioada 27.04.2010 -26.09.2011, valoarea totalã a proiectu-lui, fãrã TVA, fiind de 410.435 lei, dincare 402.226,30 lei reprezintã asistenþafinanciarã nerambursabilã, iar 8.208,70lei reprezintã contribuþia beneficiarului.

Obiectivul general al proiectu-lui îl constituie îmbunãtãþirea calitãþii ºieficienþei serviciilor publice furnizatede cãtre administraþia publicã localã aoraºului Mizil.

Proiectul urmãreºte consoli-darea capacitãþii administrative ºi efici-entizarea activitãþii Primãriei OraºuluiMizil prin:

- introducerea sistemului inte-grat de management calitate-mediu-sãnãtate la Primãria Oraºului Mizil ºicertificarea conformitãþii sistemului cu

cerinþele standardelor de cãtre unorganism de certificare;

- evaluarea performanþelor ser-viciilor publice oferite de administraþiapublicã localã;

- implementarea unui sisteminfokiosk pentru cetãþenii ce apeleazãla serviciile publice, în vederea facili-tãrii accesului ºi eficientizarea comu-nicãrii cu funcþionarii administraþieipublice locale;

- realizarea unui stagiu de prac-ticã ºi a unei vizite de studii în cadrulaltor administraþii publice locale pentruînþelegerea mecanismului de funcþio-nare, în condiþiile implementãrii unuisistem integrat de management.

Informaþii suplimentare se potobþine de la: Petronela Sturz – Managerde proiect

Adresa: Bd. Unirii, nr. 14,Mizil, judeþul Prahova

Telefon/fax: 0244-250551E-mail: primaria@primaria-

mizil.ro

Oraºul Mizil implementeazãproiectul „ E - Strategie a OraºuluiMizil”, cod SMIS 10831, cofinanþat dinFondul Social European prin ProgramulOperaþional “Dezvoltarea CapacitãþiiAdministrative”, în perioada 16.08.2010-15.11.2011, valoarea totalã a proiectu-lui, fãrã TVA, fiind de 659.315,84 lei,din care 646.129,52 lei reprezintã asis-tenþa financiarã nerambursabilã, iar13.186,32 lei reprezintã cofinanþareabeneficiarului.

Obiectivul general al proiectuluiîl constituie dezvoltarea durabilã acapacitãþii administraþiei publice localedin Oraºul Mizil prin îmbunãtãþireastructurii ºi procesului de gestionare apoliticilor publice prin planificareastrategicã urbanã.

Scopul este de a crea un instru-ment integrat de lucru destinat plani-ficãrii strategice de dezvoltare a oraºuluiMizil prin:

1) elaborarea Strategiei deDezvoltare Durabilã ºi Integratã a ora-ºului Mizil în concordanþã cu strategiile

judeþene, regionale ºi naþionale,adaptarea la specificul local ºi asigurareaflexibilitãþii. prin

2) implementarea unei meto-dologii de elaborare a strategiilor ºi aunei platforme electronice – ee-SSttrraatteeggiiee– în vederea creãrii posibilitãþilor localenecesare elaborãrii strategiei, actualizãriicontinue a acesteia, prioritizãrii obiec-tivelor generale ºi corelãrii interdepen-denþelor acestora, monitorizãrii stadiuluide implementare etc. utilizatã de

3) instruirea functionarilor pu-blici ai Primãriei oraºului Mizil în uti-lizarea metodologiei, a platformei elec-tronice e-Strategie, management de pro-iect etc., astfel încât sã se asigure suste-nabilitatea internã a beneficiilor createprin proiect.

Informaþii suplimentare se potobþine de la: Doru Mladin – Manager deproiect

Adresa: Bd. Unirii, nr. 14, Mizil,judeþul PrahovaTelefon: 0244-25007; fax: 0244-251120E-mail: [email protected]

Situaþia drasticã a lipsei locurilorde muncã din oraºul nostru a dat naºtere latot mai multe întrebãri cu privire la ParculIndustrial, care se preconizeazã a se fina-liza în curând ºi la binefacerile acestuiapentru locuitorii oraºului nostru.

Menþionãm cã investiþia destinatãrealizarii acestui obiectiv din Mizil estefinanþatã ºi coordonatã direct de ParculIndustrial Ploieºti. Am încercat sã gãsescrãspunsuri la întrebãrile dumneavoastrã,vizavi de acest parc industrial ºi am reuºitsã o contactez pe doamna Fabioara Ionescu– purtãtoare de cuvânt a S.C. PLOIESTIINDUSTRIAL PARC S.A., care ne-arãspuns la întrebãri:

CCrriissttiinnaa CCoollþþ:: AAºº vvrreeaa ssãã nneerreellaattaaþþii îînn ccee ssttaaddiiuu,, ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aallrreeaalliizzããrriiii iinnvveessttiiþþiieeii,, ssee aaffllãã llaa aacceessttmmoommeenntt PPaarrccuull IInndduussttrriiaall??

FFaabbiiooaarraa IIoonneessccuu:: S.C. PloieºtiIndustrial Parc S.A. a demarat lucrãrilepentru alimentarea cu energie electricã demedie tensiune a Parcului Industrial Mizildin staþia de transformare 110/20kv Mizilºi urmeazã sã transmitem spre publicare înSEAP anunþul de intenþie pentru lansarea aîncã douã lucrãri: „Viabilizarea drumuluide 900 mp” ºi „Alimentarea cu gaz aParcului Industrial Mizil”.

Terenul alocat pentru realizareaacestui obiectiv este intravilan ºi este situatîn partea de nord a oraºului Mizil.

Amplasamentul are acces direct laDrumul Judeþean Mizil-Vadu Sãpat ºi

acces la Drumul Naþional 1B care leagãoraºul Ploieºti cu zona Moldova, asigurândîn acest fel accesul direct al investitorilor lautilitatile create în parcul industrial ºigarantând o bunã aprovizionare cu materieprimã, ºi bineînþeles, distribuþia produselorfinite.

Parcul Industrial din Mizil este si-tuat la 100 de km faþã de municipiulBucureºti ºi la 35 de km faþã de Ploieºti ºiBuzãu.

Societatea noastrã, în calitate deadministrator al acestui parc industrial, vaaduce pânã la limitã proprietãþii urmã-toarele utilitãþi:- aappaa ppoottaabbiillãã – se poate asigura pânã la

un consum estimat de 300 mc/zi;- ccaannaalliizzaarree mmeennaajjeerrãã ººii pplluuvviiaallãã - se poateasigura pânã la un consum estimat de 240mc/zi;- aacccceess llaa ssttaaþþiiaa ddee eeppuurraarree aa oorraaººuulluuii

MMiizziill;;- ggaazzee – se poate asigura pânã la un con-

sum estimat de 1722 mc/h;- eenneerrggiiee eelleeccttrriiccãã – putere absorbitã de 6MW;- ddrruummuurrii iinntteerriiooaarree aassffaallttaattee;;- iilluummiinnaatt ssttrraaddaall ppee ccããiillee ddee aacccceess;;- ppaazzãã;;- aacccceess llaa ccaalleeaa ffeerraattãã la 1,5 km.

Accesul auto ºi pietonal la uni-tãþile industriale se va efectua prin creareaunui drum de legãturã între DrumulJudeþean Mizil-Vadu Sãpat ºi prelungirea

Drumului de Exploatare situat la limita desud a parcului.

Drumul de legãturã va fi destinattraficului greu ºi se va desfãºura numai dinºi la Drumul Judeþean Mizil-Vadu Sãpat.Pentru aceasta, la capatul drumului s-a pre-lungit o platformã de întoarcere de dimen-siunile 40 m x 15 m.

Accesul din prelungirea Drumuluide Exploatare, situat la limita de sud a par-cului, va fi permis doar autoturismelor.Colectarea apelor uzate se va face prinstaþia de epurare a oraºului Mizil.

S.C. Ploieºti Industrial Parc S.A.oferã investitorilor români ºi strãini loturide teren, cu toate utilitãþile necesare, pentruconstrucþia de spaþii de producþie, spaþii dedepozitare, servicii etc, încheindu-se uncontract de cesiune pentru o perioadã cepoate varia între 10 ani ºi 49 de ani, iardupã terminarea investiþiei asumate princontract, cesionarul poate cumpara terenul,în baza unui drept de preemþiune.

Cesionarul este obligat sã facãinvestiþii ºi amenajãri corespunzãtoare ast-fel încât în termen de maximum 2 ani sã serealizeze scopul – activitatea de pro-ducþie/servicii - pentru care a fost cesionatãsuprafaþa de teren care face obiectul con-tractului de cesiune.

RR..:: CCee iinnvveessttiittoorrii aavveemm ppâânnãã llaaaacceesstt mmoommeenntt??

FF..II..:: Pânã în acest moment s-auîncheiat contracte de cesiune cu:

- S.C. Aplast Glass S.R.L. pe osuprafaþã de 59.000 mp, contract încheiatîn data de 28.03.2011, pentru construireaunei fabrici de sticlã.

- S.C. Betcon Productie S.R.L. peo suprafaþã de 6.000 mp, contract încheiatîn data de 07.03.2011, pentru construireaunei staþii de betoane.

RR..:: ÎÎnn ccee ddoommeenniiii vvoorr ffii ccrreeaatteennooiillee llooccuurrii ddee mmuunnccãã??

FF..II..:: Contractele de cesiune înche-iate pânã în acest moment au ca domeniude activitate industria ºi dorim ca terenulrãmas sã fie cesionat unor firme din acelaºidomeniu de activitate, mai ales þinând contde faptul cã în zona Mizil existã personalcalificat în acest domeniu.

RR..:: AApprrooxxiimmaattiivv,, ccââttee llooccuurrii ddeemmuunnccãã vvoorr ffii ccrreeaattee??

FF..II..:: În acest moment nu vãputem spune câte persoane vor fi angajateîn incinta Parcului Industrial Mizil,urmând a estima acest lucru dupã ce vomcesiona întreaga suprafaþã de teren.

RR..:: AAmm îînnþþeelleess ccãã pprriimmuull iinnvveessttii-ttoorr eessttee ffaabbrriiccaa ddee tteerrmmooppaannee,, AAPPLLAASSTTddiinn CCeeppttuurraa.. NNee ppuutteeþþii ssppuunnee ccaarree vvaa ffiirreeggiimmuull ddee ffuunnccþþiioonnaarree aall aacceesstteeiiaa?? VVaa ffiiddiiffeerriitt ffaaþþãã ddee cceell ddee aaccuumm??

FF..II..:: Este opþiunea fiecãrei soci-etãþi din incinta Parcului Industrial de a-ºistabili regimul de funcþionare. S.C. PloiestiIndustrial Parc nu se amestecã înfuncþionarea societãþilor cesionare.

RR..:: UUnnddee ssãã ssee aaddrreesseezzee cceeii ccaarreevvoorr aavveeaa nneevvooiiee ddee uunn lloocc ddee mmuunnccãã llaaPPaarrccuull IInndduussttrriiaall??

FF..II..:: Cei care vor avea nevoie deun loc de muncã trebuie sã se adresezedirect la societãþile care cesioneazã terenulºi care fac angajãri.

RR..:: PPrreeccoonniizzaaþþii ccâânndd ssee vvaa ddaa ddrruu-mmuull llaa aacceeaassttãã iinnvveessttiiþþiiee??

FF..II..:: Conform contractului decesiune încheiat, cesionarul este obligat sãfacã investiþii ºi amenajãri corespunzãtoareîn termen de maximum 2 ani de zile de laîncheierea contractului, astfel: S.C. AplastGlass S.R.L. pânã la data de 28.03.2013 ºiS.C. Betcon Producþie pânã la data de07.03.2013.

RR..:: VVãã mmuullþþuummeesscc ppeennttrruu ttiimmppuullaaccoorrddaatt!!

PARCUL INDUSTRIAL: ªANSA LOCURILOR DE MUNCÃ!!

Cristina COLÞ

COMUNICATE DE PRESÃ

Nr. 84 /august 2011 Pagina 4

SSttrraaddaa 1133 DDeecceemmbbrriiee

DUPÃ

ÎÎNNAA

IINNTT

EE

BBuulleevvaarrdduullGGããrriiii

DUPÃ

ÎÎNNAA

IINNTT

EE

SSttrraaddaa II..LL.. CCaarraaggiiaallee

DUPÃ

ÎÎNNAA

IINNTT

EE

SSttrraaddaa MMaatteeii BBaassaarraabb

DUPÃ

ÎÎNNAA

IINNTT

EE

AªA ARÃTAU ATUNCI... AªA ARATÃ ACUM!

Proiectul privind „Reabilitarea ºimodernizarea reþelei de strãzi urbane aoraºului Mizil”, în care au fost inclusecele zece strãzi, respectiv: I. L. Caragiale,13 Decembrie, Democraþiei, Cuza Vodã,ªtefan cel Mare, Matei Basarab, G-ralDavid Praporgescu, Valea Jiului, B-dulGãrii si Tudor Vladimirescu, se apropriede final. Durata de implementare a acestui

proiect a fost de 26 de luni, termenul finalfiind 1 august 2011.

În momentul de faþã, au rãmasdouã strãzi care nu sunt complet fina-lizate, respectiv: Valea Jiului (aflatã la sta-diul de balast) ºi Tudor Vladimirecu, caremai are un tronson de terminat, (de la in-tersecþia Tudor Vladimirescu cu Victorieipânã la intersecþia Tudor Vladimirescu cu

Decebal).Primele clasate în stadiul de

asfaltare au fost: Cuza Vodã, ªtefan celMare, Democraþiei, G-ral David Pra-porgescu, urmate acum de: I.L.Caragiale,13 Decembrie, Matei Basarab ºi B-dulGãrii. Trebuie sã recunoaºtem cã oraºulnoºtru ºi-a îmbunãtãþit aspectul, iar acestlucru va continua. Stând de vorbã cu o

parte din concitadinii noºtri pentru astrânge opinii despre oraº ºi despre pro-blemele lor, nu o datã am avut sur-prinderea sã vãd pe chipul unora dintreaceºtia nemulþumiri. Trist!

Vã doresc sã credeþi în viitorulacestui oraº ºi sã luptãm cu toþii pentru cael sã aibã un viitor!

CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ

În strãdania de a creiona o identi-tate culturalã specificã oraºului nostru, pelângã multiplele acþiuni întreprinse, cum arfi: transformarea Casei de Culturã înCentrul „Adrian Pãunescu” ºi continuarea

concursurilor tematice de poezie ºi prozã,recent, în parcul din centrul oraºului aufost montate douã copii reuºite ale unorcelebre statui greceºti ce o reprezintã peDemetra, zeiþa holdelor bogate ºi alivezilor roditoare.

Dar, în ciuda eforturilor de a edifi-ca locuri de agrement cât mai plãcute, caresã reuºeascã prin ambianþa creatã sã ofereclipe de rela-xare celor ce lefolosesc, uniidintre locuitoriioraºului ºi-aufãcut o obiºnu-inþã din a întinaºi a distruge totce se face fru-mos pentru oa-meni, în celemai multe din-tre dimineþi ridi-

cându-se de aici cantitãþi inimaginabile degunoaie.

Este de neînþeles un asemeneacomportament, precum de neînþeles este ºiatitudinea celor care stau pe margine siprivesc.

Poliþia Localã nu mai dispune deefectivul iniþial, din 50 de poliþiºti localirãmânând doar 16, restul fiind disponibi-

lizaþi. Este foartegreu, ºi mai alestrist, sã suprave-ghem parcurile,strãzile, locurilevirane ºi mai alesperiferiile oraºu-lui de unde sestrâng munþi degunoaie.Este oraºul nos-tru, al tuturor ºidacã moda înve-

chitã ºi de mult uitatã, aceea de a ieºi cutoþii sã-l facem mai curat sau mai frumoss-a dus, mãcar sã-l întreþinem ºi sã-i sanc-þionãm drastic pe cei care-l terfelesc.


ZZBBAATTEERREEAA PPEENNTTRRUU UUNN OORRAAªªCCÂÂTT MMAAII FFRRUUMMOOSS




CASETA LUNIICalendar septembrie

SArbAtori religioase ortodoxe

SArbAtori Laice

Aniversari si comemorari

Zile nationale

Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã

6132027

7

142128

8

15

2229

219

162330

3

101724

41118

25

5121926

88 sseepptteemmbbrriiee –– NNaaººtteerreeaa MMaaiicciiii DDoommnnuulluuii1144 sseepptteemmbbrriiee –– ÎÎnnããllþþaarreeaa SSffiinntteeii CCrruuccii

66 sseepptteemmbbrriiee –– ZZiiuuaa DDiipplloommaaþþiieeii RRoommâânnee88 sseepptteemmbbrriiee –– ZZiiuuaa PPeettrroolliissttuulluuii

1133 sseepptteemmbbrriiee –– ZZiiuuaa PPoommppiieerriilloorr1166 sseepptteemmbbrriiee –– ZZiiuuaa IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã ppeennttrruu PPrrootteeccþþiiaa SSttrraattuulluuii ddee OOzzoonn1166 sseepptteemmbbrriiee –– ZZiiuuaa IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã ddee PPrriimm AAjjuuttoorr2211 sseepptteemmbbrriiee –– ZZiiuuaa IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã aa PPããcciiii2233 sseepptteemmbbrriiee –– ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã aa CCuurrããþþeenniieeii2277 sseepptteemmbbrriiee –– ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã aa TTuurriissmmuunnuuii

22 sseepptteemmbbrriiee - 8833 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ccoommppaarraattiissttuulluuii,, ttrraadduuccãã-ttoorruulluuii,, ccrriittiiccuulluuii ººii iissttoorriiccuulluuii lliitteerraarr AAlleexxaannddrruu DDuuþþuu..

44 sseepptteemmbbrriiee - 5533 ddee aannii ddee llaa ddeessffããººuurraarreeaa llaa BBuuccuurreeººttii aa pprriimmuu-lluuii CCoonnssuurrss ººii FFeessttiivvaall IInntteerrnnaaþþiioonnaall GGeeoorrggee EEnneessccuu..

55 sseepptteemmbbrriiee - 3388 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa aarrttiissttuulluuii lliirriicc bbrrããiilleeaannPPeettrree ªªtteeffããnneessccuu - GGooaannggãã..

77 sseepptteemmbbrriiee –– 1188 aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa ssccrriiiittoorruulluuii EEuuggeenn BBaarrbbuu1100 sseepptteemmbbrriiee - 110033 aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ppooeettuulluuii ººii ttrraadduuccããttoorruulluuii

AAnnttiioohh CCaanntteemmiirr..1133 sseepptteemmbbrriiee - 6622 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa mmaarreelluuii rreeggiizzoorr rroommâânn

CCoorrnneell DDiiaaccoonnuu..1155 sseepptteemmbbrriiee –– 1188 aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa ppooeettuulluuii,, pprroozzaattoorruulluuii ººii

ggaazzeettaarruulluuii GGeeoo BBooggzzaa,, mmeemmbbrruu aall AAccaaddeemmiieeii RRoommâânnee..1155 sseepptteemmbbrriiee - 110000 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa mmaarreelluuii aaccttoorr,, ppooeett ººii

pprroozzaattoorr rroommâânn EEmmiill BBoottttaa..1166 sseepptteemmbbrriiee –– 1188 aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa aaccttrriiþþeeii SSiillvviiaa PPooppoovviiccii1177sseepptteemmbbrriiee –– 112233 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa ppooeetteeii ººii pprroozzaattooaarreeii

IIuulliiaa HHaassddeeuu..1177 sseepptteemmbbrriiee –– 3388 ddee aannii ddee llaa îînnffiiiinnþþaarreeaa CCeennaacclluulluuii FFllaaccããrraa ssuubb

ccoonndduucceerreeaa ppooeettuulluuii AAddrriiaann PPããuunneessccuu,, iinntteerrzziiss ppee 1166 iiuunniiee 11998855..1177 sseepptteemmbbrriiee –– 2288 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa ddrraammaattuurrgguulluuii HHoorriiaa

LLoovviinneessccuu..2222 sseepptteemmbbrriiee –– 7733 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa pprroozzaattoorruulluuii AAuugguussttiinn

BBuuzzuurraa..2233 sseepptteemmbbrriiee –– 6633 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa aaccttoorruulluuii GGeeoorrggee MMiihhããiiþþãã2255 sseepptteemmbbrriiee –– 9988 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ccâânnttããrreeþþeeii MMaarriiaa TTããnnaassee2277 sseepptteemmbbrriiee –– 110088 aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ppiiccttoorruulluuii AAlleexxaannddrruu

CCiiuuccuurreennccuu..2299 sseepptteemmbbrriiee –– 112233 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ffiilloolloogguulluuii ººii mmeemmoorriiaa-

lliissttuulluuii IIoorrgguu IIoorrddaann,, mmeemmbbrruu aall AAccaaddeemmiieeii RRoommâânnee..3300 sseepptteemmbbrriiee - 8800 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa mmaarreelluuii aaccttoorr rroommâânn ddee

ccoommeeddiiee DDeemm RRããdduulleessccuu..

1 septembrie - Libia2 septembrie - Vietnam3 septembrie - SSan Marino7 septembrie - BBrazilia8 septembrie - MMacedonia15 septembrie - CCosta Rica16 septembrie - MMexic21 septembrie - MMalta23 septembrie - AArabia Sauditã

PERSONALITATIMIZILENE

În acealaºi an cu Agatha Grigorescuse nãºtea la Mizil ºi Octavian Mayer, celcare avea sã devinã primul doctor înmatematici pure din þarã, membru alAcademiei Române, om de ºtiinþã emerit,cãruia geometria proiectivã îi datoreazãdefinirea suprafeþelor denumite dupãnumele sãu, ca ºi noþiunile de „tangenta luiMayer” ºi „transformata lui Mayer” dediverse ordine ale unui fascicol oculator ...Studii: Liceul Naþional Iaºi(1913); Universitatea Iaºi– Facultatea de ªtiinþe;Licenþã în matematici(1919); ªcoala deOfiþeri de Rezervãpentru Artilerie(1915); Doctor înªtiinþe Matematice(Iaºi – 1920) – primuldoctorat în domeniual Universitãþii Iaºi.

Activitate:Carierã didacticã universi-tarã, de la asistent (1919)la profesor titular (1928),desfaºuratã la Iaºi ºi Cernãuþi. Membru ti-tular al Academiei de ªtiinþe din România(1938) ºi al Academiei Române (1955).Conduce publicaþiile Universitãþii din Iaºi,Analele ªtiinþifice (din 1935) ºi Studii ºicercetãri ºtiinþifice a filialei Iaºi aAcademiei Române; publicã 47 de memo-rii ºi lucrãri didactice.

Distincþii:Premiul de Stat (1952); Om de

ºtiinþã emerit (1963).“Între marii oameni de ºtiinþã for-

maþi la Universitatea “Alexandru IoanCuza” din Iaºi - profesori la Facultatea deMatematicã, care au avut vocaþie univer-salã, se distinge figura geometrului OctavMayer. Ca unul dintre ultimii sãi discipoli,îmi revine sarcina de a creiona succintportretul academicianului Octav Mayer.Îmi fac aceastã datorie de suflet sub imper-ativul credo-ului sãu exprimat în prefaþacãrþii “Geometria Configuraþiilor Myller”.Citez: “Se pot aduce marilor oameni deºtiinþã dispãruþi felurite omagii; adeseavântul vertiginos al progresului ºtergeurmele paºilor fãcuþi de ei. A nu-i uitaînseamnã a le continua opera, legându-iastfel organic de actualitatea vie”.

Figura sa emblematicã în univer-sitatea ieºeanã o puteþi întâlni în SalaSenatului - portret realizat de pictorul Dan

Hatmanu, în bustul din aleea statuilor -realizat de doamna Dumitraºcu, înAmfiteatrul “Octav Mayer”, dar ºi în titu-latura Institutului de Matematicã al FilialeiIaºi a Academiei Române - peste tot undeOctav Mayer a desfãºurat o activitatedidacticã ºi ºtiinþificã de înaltã þinutã.

A fost un profesor desãvârºit. Îºipregãtea cu meticulozitate prelegerile pecare le prezenta apoi în chip strãlucit.

Model de profesor universitar, care s-a impus în ultimii 80 de ani în

învãþãmântul universitar ie-ºean, urmat fiind cu rigoarede continuatorii sãi: Gr.Moisil, Gh. Vrânceanu,Mendel Haimovici, AdolfHaimovici, Gh. Gheorghi-ev, C. Climescu, Ilie Popa,Ion Creangã, dar ºi de ceidin generaþiile urmãtoare.Octav Mayer a desfãºurat oactivitate ºtiinþificã de ex-cepþie în: geometria dife-

renþialã, geometria alge-bricã, varietãþi Riemanniene,

spaþii cu conexiune.A studiat geometriile cu grup fun-

damental, iar împreunã cu Gh. Þiþeica ºiAl. Myller au construit geometria dife-renþialã centro-afinã, creaþie pur româ-nescã, care a impus ªcoala geometricã dinIaºi în plan internaþional. Cercetând extin-derea paralelismului Levi-Civita în vari-etãþi curbe, a introdus un invariant nou îngeometria configuraþiilor Myller. Multedintre descoperirile sale în geometriadiferenþialã proiectivã îi poartã numele.Rezultatele stabilite au fost preluate denumeroºi geometri români ºi strãini.

Opera sa matematicã a fostcuprinsã în douã volume de dimensiuniimpresionante publicate de AcademiaRomânã. Octav Mayer împreunã cuAlexandru Myller au pus temelia faimosu-lui Seminar Matematic de la Universitatea“Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi, în care s-au format numeroºi matematicieniromâni” (prof. dr. Radu Miron).

Impresionant, chiar ºi acum, la 45de ani de la dispariþia sa, Octav Mayerrãmâne una dintre marile personalitãþi aleºtiinþei ºi învãþãmântului din România.

Detalii privind viaþa ºi operasavantului se gãsesc în cartea dedicatãcentenarului naºterii, “Octav Mayer, 1895- 1995” editatã de R. Miron ºi P. Caraman.

BBiibblliiootteeccaa oorrããººeenneeaassccãã MMiizziill

--

Octav Mayer11889955 –– 11996666

Pãtraºcu Eufrosina (1938)Voinea Valeriu (1989)

Nãstase Marin (1953)

Mustãþea Elverica (1932)ªtefan Ana (1951)Ionescu Aniºoara (1925)

Ene Lucica (1950)

DDuummnneezzeeuu ssãã-ii ooddiihhnneessccãã-nn ppaaccee!!


În urma solicitãrilor dumnea-voastrã, l-am abordat pe domnul sub-comisar de poliþie Adrian Þurcaº, carene-a oferit informaþii despre intersecþiasemaforizatã, dar ºi despre recenteleprobleme ce vizeazã aria de activitate alucrãtorilor Formaþiunii de PoliþieRutierã, survenite din cauza neatenþieipietonilor sau conducãtorilor de autove-hicule:

„Intersecþia semaforizatã dinzona strãzii Lt. Erou Radu Nicolae ºi B-dul Gãrii face parte din proiectul

finaþat de U.E.,iar noi, cei caream participat laîntocmirea aces-tuia, am fost o-bligaþi sã stabiliminstalarea acestorsemafoare pe unadin cele 10 strãzicare fãceau partedin proiect.

În acest context, amanalizat traficul rutier în zona tuturorintersecþiilor în care se regãsesc cele 10strãzi care au beneficiat de modernizare ºiam ajuns la concluzia cã este singuraintersecþie în care traficul este mai intens.

Cu acestã ocazie, aducem lacunoºtinþa participanþilor la trafic, cã dejaau fost luate mãsuri legale faþã de cei carenu au respectat culoarea roºie a semaforu-lui electric, fiindu-le reþinute permisele deconducere ºi sancþionaþi contravenþional.

De la ultimul articol apãrut în

„Poºtalionul” ºi pânã în prezent, atât peraza oraºului Mizil, cât ºi pe razacomunelor arondate, au avut loc 5 acci-dente de circulaþie soldate cu vãtãmãricorporale care au necesitat zile de spi-talizare ºi îngrijiri medicale, acesteaavând drept cauzã nerespectarea regulilorde circulaþie de cãtre pietoni, bicicliºti ºicãruþaºi, cu toate cã în permanenþã lucrã-torii Formaþiunii de Poliþie Rutierã, s-aupreocupat de prevenirea tuturor acciden-telor de circulaþie, organizând acþiunitematice pe aceste cauze generatoare,angrenând ºi alþi Lucrãtori de Poliþie cumar fi cei din cadrul Posturilor Comunalearondate, agenþi de siguranþã publicã saudin cadrul Poliþiei Locale Mizil.

În perioada analizatã, au fostîntocmite ºi înaintate mai multe informãricãtre factorii de rãspundere, referitoare laelementul „drum”, în vederea remedieriiunor deficienþe constatate în teren ºi carepun în pericol siguranþa traficului rutier,cum ar fi de exemplu: remedierea

suprafeþei pãrþii carosabile pe str. Lt.Erou Radu Nicolae, toaletarea copacilor,arborilor ºi arbuºtilor care împiedicã vi-zibilitatea indicatoarelor rutiere ºi insta-larea unor indicatoare cu semnificaþia„Oprirea Interzisã” în anumite zone aleoraºului Mizil, unde posesorii de autove-hicole folosesc strada drept loc de parcarepe ambele pãrþi ale acesteia, fãcândimposibilã desfãºurarea traficului rutier,înlocuirea indicatoarelor deteriorate înzona intersecþiilor ºi în zona trecerii lanivel cu calea feratã, unde indicatoarelede presemnalizare lipsesc sau sunt fãrãfolie reflectorizantã, toate acestea nece-sitând o revizuire ºi o remediere în regimde urgenþã.

Rugãm cetãþenii oraºului nostru,ca pentru orice problemã legatã de trafi-cul rutier sã ne contacteze personal, învederea asigurãrii unui climat de ordine ºidisciplinã.”

Ceam a i

comunãsubstanþã de

pe planetã. Ea este cu noi în fiecare clipã avieþii noastre. Dar, cunoaºtem noi oaresecretele acestui element extraordinar? Deunde a venit? Cine a adus apa pe singuraplanetã de acest fel din întregul Univers ºide ce?

Probabil cã doar apa însãºicunoaºte rãspunsurile la aceste întrebãri.Existã la fel de multã apã pe Pãmânt astãzica ºi la începuturi, când lumea s-a nãscutºi a dobândit forma ºi senzaþiile pe care lecunoaºtem atât de bine.

„Aºa cã ceea ce am fãcut esteceea ce facem noi dintotdeauna aici, adicãrealizãm cercetãri minuþioase într-undomeniu îngust. Ne-am spus: Sã ne con-centrãm asupra apei, dar o vom privi dinmai multe unghiuri. În Sfânta scripturã,apa este mai mult decât o substanþã fizicã.Este un anumit concept, iar acest concepteste conectat într-o manierã foarte specialãcu ideea de viaþã”, spunea Rustum ROY –Profesor la Universitatea de stat dinPennsylvania, membru al Academiei deªtiinþe al SUA.

„Nimic în lume nu este atât demoale ºi maleabil ca ºi apa. Cu toate aces-tea ea erodeazã ceea ce este dur ºi puternicºi nimic nu o poate învinge, deºi oricine opoate cuceri.

Ceea ce este flexibil ºi maleabilcucereºte ceea ce este puternic, iar ceea ceeste moale învinge ceea ce este dur. Cutoþii ºtim asta, dar nimeni nu îndrãzneºtesã trãiascã în baza acestui lucru”, scriadespre apã filosoful chinez Lao Tse cu2500 de ani în urmã.

„Apa a fost studiatã pe larg. Estebinecunoscut faptul cã apa are proprietãþi

fizico-chimice neobiºnuite, comparativ cualte lichide”! spunea Kurt WUTHRICH –Doctor în filozofie, câºtigãtor al premiuluiNobel.

„Nici un savant nu a fost capabilsã explice de ce densitatea apei creºte

sub punctul de îngheþ ºi scade dea-supra acestuia”! spunea Allos –cercetãtor.Orice substanþã se contractã când

este rãcitã, dar apa realizeazã exact opusul,se dilatã. În trecutul îndepãrtat oamenii auînvãþat sã exploateze aceastã proprietateunicã. Locuitorii Nordului îndepãrtat,obiºnuiau sã disloce piatra pentru exploa-tare turnând apã în crevase înainte de ve-nirea îngeþului. În sud, oamenii obiºnuiausã introducã pene de lemn în crãpãturiledin piatrã ºi apoi le udau cu apã. Odatã cuumflarea acestora, piatra se spãrgea.

Mult mai târziu, savanþii au sta-bilit cã apa din pori ºi capilare este capa-bilã sã creeze presiuni enorme. De exem-plu, într-o sãmânþã, presiunea atinge 400atmosfere în momentul germinãrii. Deaceea, o plantã care încolþeºte poate sãstrãpungã asfaltul cu uºurinþã. „Apa are omoleculã micã. Este foarte specific caaceste proprietãþi sã aparþinã apei; nu veþigãsi alte molecule care sã aibã toate aces-te anomalii la un loc”, spunea MartinCHAPLIN – profesor la laboratorul dechimie al Universitãþii din Londra.

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnuummeerreellee uurrmmããttooaarree))

Moºii ºi strãmoºii noºtri consumauapã de bãut din puþuri, pârâuri ºi izvoare.Mai apoi, în epoca modernã, apa ne sosea încasã pe þeavã, fiind extrasã din pânze frea-tice subterane sau acumulãri de apã. Înambele cazuri era supusã unor procese defiltrare, de dedurizare ºi îndepãrtarea bac-teriilor ºi impuritãþilor. Analizele de labora-tor efectuate foarte minuþios, zilnic, dãdeauverdictul de netãgãduit cã apa este potabilã,deci, se poate bea fãrã niciun risc.

Nu la mult timp, dupã revoluþie,toate aceste surse de apã au fost ignorate,consumându-se numai ºi numai apã platã.De foarte mulþi ani exitã moda apei plate. Însupermarketuri se vând zilnic tone de apãplatã, inclusiv la þarã oamenii preferã apaplatã. Ce s-a întâmplat? Este vorba desprenoi descoperiri, care într-adevãr pot condu-ce la ideea cã numai apa platã din comerþpoate fi bãutã? Sau este vorba de o manipu-lare a pieþei de cãtre producãtori ºi dis-trubuitori care urmãresc maximizarea profi-tului?

Încercând sã vedem care este defapt situaþia realã a potabilitãþii apei înoraºul Mizil, am solicitat niste rãspunsuri laS.C. HIDRO PRAHOVA S.A. Vã puteminforma cã din toate analizele fãcute de fac-torii autorizaþi rezultã cã în apa care ali-menteazã oraºul Mizil nu s-au gãsitdepãºiri ale limitelor legale ºi nici urme bac-teriologice care sã punã în pericol sãnãtatealocuitorilor din oraºul nostru aceastaîncadrându-se în standardele de potabilitate.

Subliniem încã o datã cã acestlucru este susþinut de analizele efectuateperiodic de SC Hidro Prahova SA ºiDirecþia de Sãnãtate Publicã Prahova, înconformitate cu prevederile legale,reprezentând transpunerea în legislaþiaromâneascã a Directivei europene 98/83/CEcu privire la calitatea apei destinate con-sumului uman. Dacã doriþi date suplimenta-re sau sunteþi specialiºti în domeniu, rezul-tatele buletinelor de anlize le puteþi vizionape site-ul www.hidroprahova.ro.

Probele se recolteazã periodic dinapa extrasã din foraje, la ieºirea din staþiilede tratare (la Mizil treapta de dezinfecþie),din rezervoarele de înmagazinare ºi dinreþeaua de distribuþie prin punctele stabilitecu DSP -Prahova.

Totuºi, trebuie sã menþionãm cã 12% din locuitorii oraºului Mizil nu benefici-azã de binefacerile sistemului de canalizare,

atât datoritã faptului cã nu au solicitat încãinstalarea acestui sistem, cât ºi datoritã fap-tului cã nu toate strãzile au fost dotate cu sis-tem de canalizare. Este important de ºtiut cãapa potabilã distribuitã în oraºul Mizil estede o calitate deosebitã, fiind captatã în zonãmontanã, prin puþuri la adâncini de 65-100de metri, la Bãlteºti. Tocmai datoritãpuritãþii apei captate din puþurile deadâncime nu sunt prevãzute trepte dedecantare ca la apele de suprafaþã.

Trebuie sã ºtiti deasemenea cãurmare sa derularii programului SAMTID,în perioada 2006 – 2008 au fost înlocuite65% dintre conductele sistemului de ali-mentare cu apã a oraºului Mizil cu þevi dedistribuþie din PEHD (Poly Etilen HighDensity), care au marea calitate cã nuinfesteazã apa cu ioni metalici ºi nici nu ru-ginesc, provocând pierderi de apã pe traseu.

În ultima perioadã s-a creat o le-gendã a apei plate, care ar trebui sã fie apaidealã de consum ºi care se regãseºte ºi estecolectatã în multe zone din România.

Analizele ºtiinþifice efectuate audemonstrat cã de multe ori apa de robinetdistribuitã în multe zone ale României estenet superioarã din punct de vedere al indica-torilor de potabilitate ºi bacteriologici, ceeace duce la ideea cã interesele comercialeprimeazã pânã ºi în acest domeniu.

Verificaþi-vã sursa de apã ºi dacãeste neconformã cu rezultatele analizelor, vãsfãtuim sã sesizaþi acest lucru la DSPPrahova!

Banala apã - o noutate care abiaacum începe sã fie

descoperitã

Un avantaj al Miziului: Un avantaj al Miziului:Un avantaj al Miziului:

Cristina COLÞ

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

APA

Nr. 84/august 2011 Pagina 7

Etimologic, cuvântul origami,de origine japonezã, este format din“ori” care are sensul de “a îndoi” ºi“kami” cu sensul de “hârtie”, deci “hâr-tie îndoitã”. Numele de origami a fostadoptat în anul 1880, pânã atunci artaplierii hârtiei fiind denumitã “orikata”.Formele care pot fi realizate prin aceastãartã sunt legate de imaginaþia celui carepliazã hârtia, dar existã ºi categorii deforme tradiþionale care includ flora ºifauna.

Arta origami din zilele noastre

acoperã o zonã largã de forme, de laceasuri cu cuc ºi dragoni, pânã la formesimple care exprimã mai degrabã spirit-ul decât forma unei imagini.

Existã multe stiluri de origami,acestea pornind de la cele mai simplecompoziþii pânã la compoziþii extraordi-nar de complexe, alcãtuite din maimulte unitãþi origami, pentru a forma unpoliedru, precum ºi reprezentãri formatedin douã sau mai multe coli de hârtie.

Cu toate aceste multe forme deabordare, cele mai simple forme de

origami sunt modelele formate dintr-unpãtrat de hârtie, fãrã a utiliza lipiciul. Sepot folosi diferite feluri de hârtie, de lacea subþire la cea groasã, precum ºi hâr-tia velinã a revistelor sau hârtia de împa-chetat.

Am fost plãcut surprinºi cândam aflat cã în cadrul ªcolii “Sf. Nico-lae” existã un club al iubitorilor deorigami, coordonat de domniºoara pro-fesor Dobre Daria ºi unde elevii practi-canþi ai acestei arte au posibilitatea de a-

ºi dezvolta îndemânarea, imaginaþia ºide a-ºi îmbogãþi latura spiritualã.

Vã invitãm la Casa de Culturã aoraºului Mizil, pentru a vedea lucrãrileexpuse de cãtre domniºoara profesoarã,dar ºi de un talentat elev din clasa a VI-a B, Curculescu Ionuþ Gabriel!

O pasiune frumoasã, o iniþiativãpe mãsurã, un bun exemplu care dove-deºte cã putem sã îndreptãm atenþiacopiilor noºtri cãtre lucruri de calitate.

Felicitãri!

ORIGAMI, O DISCIPLINÃ CARE FASCINEAZÃ ªI LA MIZIL

“ªahul este piatra de încercare ainteligenþei”, definea, spre sfârºitul se-colului al XVIII-lea, acest joc al minþii,Johann Wolfgang von Goethe, cel maiimportant reprezentant al clasicismuluigerman. Asupra originii jocului de ºahexistã multe legende. Se poate consideraveridic, din punct de vedere istoric, cãºahul a apãrut în India cu mai bine de2000 de ani în urmã.

Legenda spune cã un înþeleptindian, Sessaibn Dahar, ar fi inventatjocul de ºah, pentru a-l instrui ºi distrape împãratul perºilor, Seram. Jocul senumea atunci „ciaturanga”. Prin figurilesale ºi aºezarea lor, cãuta sã reprezintecomponenþa ºi ordinea de luptã a armateiindiene din vremea aceea.

Ulterior, ºahul s-a rãspândit dinIndia în toatã Asia centralã ºi de rãsãrit,iar la sfârºitul secolului al V-lea a pã-truns în Iran, unde s-a bucurat de o marepopularitate. În secolul al VII-lea, ºahula fost cunoscut de arabi. Ei au numitacest joc - nou pentru ei – „satrandj” (dela cuvântul persan satrang). La vremeaaceea, regulile jocului de ºah se deose-beau în mare mãsurã de cele actuale.Arabii au dezvoltat ºi au desãvârºit înoarecare mãsurã vechiul joc de ºah.

Ziua Mondialã a ªahului a fostinstituitã în 1966, la iniþiativa FederaþieiInternaþionale a Jocului de ªah (FIDE),fiind sãrbãtoritã în fiecare an la 20 iulie.

La primul congres FIDE (1914la Paris), printre delegaþii care au apro-

bat constituirea acestui for internaþional,s-a aflat ºi tânãrul român Ion Gudju, peatunci proaspãt locotenent, doctorand închimie la Sorbona ºi maestru de ºah. Cuocazia aniversarii semicentenaruluiFIDE, în anul 1954, Ion Gudju a fostdeclarat „decan fondator” al FIDE,România numãrându-se astfel printreþãrile fondatoare ale Federaþiei Inter-naþionale a Jocului de ªah.

În þara noastrã, FederaþiaRomânã de ªah (FRS) a luat fiinþã în1915, primul preºedinte fiind scriitorul

Mihail Sadoveanu.Cu bucurie, am constatat cã

foarte mulþi mizileni iubesc acest sportal minþii, lucru dovedit ºi de numãrulparticipanþilor la concursul de ºah orga-nizat de Primãria Mizil, concurs ce sedesfãºoarã în fiecare sâmbãtã la orele10.00, în parcul din faþa instituþiei noas-tre. Câºtigãtorii fiecãrei etape sunt rãs-plãtiþi cu câte un radiocasetofon ºi par-ticipã la concursul final: „CUPASERBÃRILOR TOAMNEI – 2011”.

Cei care au spus: „ ªAH MAT”

ºi au intrat deja în posesia premiilor sunturmãtorii:

ETAPA I – 9 IULIE, câºtigãtor:Niþu Gheorghe (numãrul participanþilorfiind 14);

ETAPA a II-a – 16 IULIE,câºtigãtor: Grigore Eugen (numãrul par-ticipanþilor fiind 12);

ETAPA a III-a – 23 IULIE,câºtigãtor: Nae Eugen (numãrul partici-panþilor fiind 16);

ETAPA a IV-a – 30 IULIE,câºtigãtor: Andrei Gheorghe (numãrulparticipanþilor fiind 14);

ETAPA a V-a - 6 AUGUST,câºtigãtor: Anghel Gabriel (numãrulparticipanþilor fiind 14);

ETAPA a VI-a – 13 AUGUST,câºtigãtor: Ionaºcu Mircea (numãrulparticipanþilor fiind 10);

ETAPA a VII-a – 20 AUGUST,câºtigãtor: Gavrilã Adrian (numãrulparticipanþilor fiind 12);

Salutãm totodatã participareacopiilor: Crivãþ Mihai, Albeanu Mihai,Bãdãrãu Emil, Frusinoiu Cãtãlin ºibineînþeles felicitãm toþi concurenþii!



,

UN SPORT IUBIT DE MIZILENISAHUL

Nr. 85 / octombrie 2011 Pagina 8

Cristina COLÞ

Revenimla o pro-blemã carese pare cãnu a fost re-zolvatã, bamai mult,a c e a s t apersistã ºi

creeazã disconfort!Duminica 21 august a.c., orele

11.30, a fost sistatã distribuþia gazelornaturale în tot oraºul Mizil, mãsura fiindluatã direct de cãtre operatorul regionalPetrom – Distribuþie Gaze, în contextulsesizãrii din partea cetãþenilor domiciliaþipe str. Eroilor din oraºul Mizil, a unorscãpãri masive de gaze spre capãtulreþelei de distribuþie ce alimenteazã totoraºul.

Conform explicaþiilor oferite dereprezentanþii Petrom, oprirea furnizãriigazelor era programatã sã aibã loc în

jurul orei 16.00 , acest lucru realizându-se însã mai devreme cu cca. 4h ºi jumã-tate, datoritã unei setãri greºite de cãtreoperatorul Petrom a valvelor de închiderece deservesc conducta magistralã, setarecare o datã iniþiatã nu a mai putut fi anu-latã.

Acþiunea de evaluare, verificarea scurgerilor de gaze, împreunã cu acþi-unea de izolare a tronsonului ce prezentascurgeri, a avut loc în intervalul 21 augustorele 12.00 – 22 august orele 16.00 .

Reþeaua de gaze naturale aoraºului Mizil continuã sã ridice semnede întrebare cu privire la calitatea aces-teia ºi la modul de proiectare, astfel ca laasemenea defecþiuni sã fie afectatã osuprafaþã cât mai micã ºi o cât mai micãparte a populaþiei.

Cine rãspunde pentru bunafuncþionare a acestei reþele? Cine asigurãmentenanþa ºi controlul permanent alacesteia? ªi cine ne poate garanta cã nu

vom fi obligaþi sã suportãm periodic situ-aþii asemãnãtoare cu cea de acum? Sunt oparte din întrebãrile cetãþenilor, foarteindignaþi de acest lucru. Nu doar nere-spectarea programului propriu-zis decãtre cei de la Petrom – Distribuþie Gazea produs nemulþumiri, ci ºi faptul cã într-o zi de duminicã s-au gândit sã opreascãgazele, când oamenii se pregãtesc deînceputul unei alte sãptãmâni de lucru,iar o altã parte se întorc acasã ºi folosescintens gazele naturale.

De ce nu au fost puse afiºe sãºtim ºi noi ce urma sã se întâmple? Esteposibil ca unei asemenea probleme sã nu-i fie acordatã o atenþie deosebitã?

Aceste probleme, dar ºi exis-tenþa multor alte întrebãri fãrã rãspunstrebuie explicate ºi clarificate direct decãtre Petrom cetãþenilor acestui oraº,plãtitori ai serviciilor de distribuþie gazenaturale!

Din pãcate, cele mai multe recla-

maþii au fost depuse de cetãteni laprimãrie, însã nu primãria rãspunde deastfel de intervenþii ºi deci nu poate oferirãspunsuri competente.

Este regretabil cã apar asemeneasituaþii ce produc disconfort tuturor uti-lizatorilor de gaze naturale, dar, în egalãmãsurã, este important ca reþeaua sãfuncþioneze în parametrii maximi de si-guranþã.

Se pot gãsi alte proceduri ºi cãipentru rezolvarea acestor probleme caresã nu creeze acest disconfort?

Din câte cunoaºtem, în alte oraºenu se întâmplã acest lucru, iar metodelede rezolvare, când apar astfel de situaþii,nu produc acest haos.

Nu ne rãmâne decât sã sperãm cãaceste probleme nu vor mai apãrea, iarreþeaua de distribuþie gaze naturale aoraºului Mizil va funcþiona fãrã sã maifie nevoie de astfel de intervenþii.

Având în vedere cã mult discu-tata Strategie Fiscal Bugetarã pe perioa-da 2010-2014 a iscat diverse conto-verse, am iniþiat un sondaj pentru avedea care este opinia dvs. vizavi deaspectele care privesc salariile ºi pensi-ile. Iatã ce gândesc mizilenii:

AAlleexxee DDooiinnaa ((6600 ddee aannii)),, ppeenn-ssiioonnaarrãã::“Ce putem sã mai spunem, mã gândesccu groazã cã vine iarna ºi cheltuielilevor creºte. Noi nu ne descurcãm niciacum, dar atunci, chiar nu ºtiu ce o sãfacem. Am prins niºte vremuri foartegrele ºi din pãcate trãim într-o þarãguvernatã de oamenii care nu se gânde-sc la cetãþenii ei, se gândesc cuneruºinare numai ºi numai la propriilebuzunare”.

CCeeppttuurreeaannuu IIoonn ((4422 ddee aannii)),,mmuunncciittoorr::“Tot ce se întâmplã la ora asta în tarã elipsã de respect pentru oameni. Mã uitcu stupoare la televizor ºi vãd cumaleºii noºtri se lãfãie în case ºi maºiniluxoase, au bani de nu mai ºtiu ce sãfacã cu ei, vacanþe prin toatã lumea ºi„prostimea” moare de foame. Þara care-ºi bate joc de bãtrânii sãi iar tinerilor leomoarã viitorul. Mi-e lehamite!”

TToommaa VViioorreell ((5588 ddee aannii)),, ppeenn-ssiioonnaarr::“Ce mai strategie, economie tot pespinarea noastrã, au uitat oare cã în2010 au promis cã în acest an vor mãrisalariile ºi pensiile dacã le putem numiaºa? Nevasta mea nu ºi-a mai cumpãratceva de îmbrãcat de doi ani ºi o anumitãdoamnã se fãþâie la televizor cu rochiede sute de milioane, dacã ºi presastrãinã a remarcat cã asta e lipsã de

respect, eu ce sã mai zic, le zic sã vã fieruºine hoþilor!”

IIoonneessccuu AAnnddrreeeeaa ((3388 ddee aannii)),,eeccoonnoommiisstt::“Menþinem austeritatea bugetarã, dar nebazãm ºi pe consumul intern atuncicând stabilim þintele de creºtere eco-nomicã. În schimb, rãmâne de vãzutdacã va exista spaþiu pentru creºtereacererii interne, lucru care se realizazãprin majorarea veniturilor. Din punctulmeu de vedere, bine nu o sã ne fie.”

DDrrããggaann CCoonnssttaannttiinn ((3355 ddee aannii)),,ººooffeerr::“Pãrerea mea sincerã este aceea cã nuvom mai scãpa de sãrãcia asta nicio-datã, mã gândesc la modul cel maiserios sã pãrãsesc þara, aici deja nu semai poate, sunt sãtul de tot ce se întâm-plã, mi-e fricã sã mai deschid televi-zorul. Ne-au adus într-un hal fãrã dehal!”

PPooppeessccuu GGhheeoorrgghhee ((2277 ddee aannii)),,ppaattrroonn::“Aceastã strategie nu aduce marischimbãri, dupã cum putem observa,economie se face tot pe spinarea noas-trã, o sã fie din ce în ce mai greu sãsupravieþuim, sã vedeþi ce nebunie o sãfie la iarnã, gândiþi-vã cã abia am trecutde iarna trecutã.”

DDuummiittrruu MMaarriiaa ((2233 ddee aannii)),, ssttuu-ddeennttãã::“Toþi suntem afectaþi, mã doare sã vãdatâta tristeþe în ochii pãrinþilor mei, aprietenilor, românii nu mai zâmbesc,parcã nimic nu mai este cum ar trebui, eun haos, iar cei care ne-au adus înaceastã stare nu meritã iertaþi nici chiarde Dumnezeu.”

Salariile ºi pensiiledecente - fata morgana

a românilor

Mîndricel Florin Constantin & Nedelcu Emilia IulianaGhiþã Marian Rãzvan & Vasilescu Petruþa Adina

Dumitru Marian & Croitorul NicoletaPreda Marin Viorel & Avrigeanu IonelaGaºpãr Marian & Bãrcun Denisa Elena

Coman Dumitru & Ardeleanu MirelaTãtãruº Marian Gabriel & Viuleþ Georgeta Andreea

Andrei Petricã Iulian & Tureac ElenaTãbîrcã Vasile& Stanciu Elena

Simion Silviu & Luþã Amalia RamonaPristavu Alexandru Constantin & Spoialã CatiGhinea Claudiu Daniel & Nistorof Eliza Iulia

Baicu Viorel Bogdan &Sîrcu Valeria

Mîndricel Florin Constantin & Nedelcu Emilia IulianaGhiþã Marian Rãzvan & Vasilescu Petruþa Adina

Dumitru Marian & Croitorul NicoletaPreda Marin Viorel & Avrigeanu IonelaGaºpãr Marian & Bãrcun Denisa Elena

Coman Dumitru & Ardeleanu MirelaTãtãruº Marian Gabriel & Viuleþ Georgeta Andreea

Andrei Petricã Iulian & Tureac ElenaTãbîrcã Vasile& Stanciu Elena

Simion Silviu & Luþã Amalia RamonaPristavu Alexandru Constantin & Spoialã CatiGhinea Claudiu Daniel & Nistorof Eliza Iulia

Baicu Viorel Bogdan &Sîrcu Valeria

CASA DE piatra11


Calitatea Reþelei de DistribuþieGaze Naturale din oraºul Mizil

a început sã scârþâie?

PREMIERÃ LA MIZIL –CARAVANA FILMELOR 3 D

SSuurrpprriizzãã ddee vvaaccaannþþãã!! ÎÎnn zziilleellee ddee 2266 ººii 2277 aauugguusstt,,mmiizziilleenniiii aauu aavvuutt ooccaazziiaa ddee aa vviizziioonnaa ppeennttrruu pprriimmaa ddaattãã llaa

CCaassaa ddee CCuullttuurrãã aa oorraaººuulluuii MMiizziill ffiillmmee aarrttiissttiiccee 33DD.. AAssttffeell,, cceeii mmiiccii ss-aauu ppuuttuutt bbuuccuurraa ddee ffiillmmee ccaa:: „„SSHHRREEKK

FFOORREEVVEERR””,, „„CCUUMM SSÃÃ ÎÎÞÞII DDRREESSEEZZII DDRRAAGGOONNUULL”” ººii „„IICCEE AAGGEE””,, iiaarr cceeii mmaarrii ddee„„AAVVAATTAARR””,, „„SSTTEEPP”” ººii „„DDRRIIVVEE AANNGGRRYY””..


PPOOªªTTAA RROOMMÂÂNNÃÃLuni – Vineri: 07.00 – 13.00;13.30 - 20.00

JJUUDDEECCÃÃTTOORRIIAA MMIIZZIILLLuni – Vineri: 08.00 – 16.00(nu au program de audienþe)

AADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIAA FFIINNAANNÞÞEE-LLOORR PPUUBBLLIICCEE ((FFIISSCC))

- Mizil, str. Blajului, nr. 8.Progam cu publicul: Luni – Joiîntre orele 08.30 ºi 16.30Vineri: 08.30 – 14.00Program casierie: Luni – Vineri, între orele 08.30 ºi13.00.Vineri: 08.30 – 11.00

BBIIRROOUURRII NNOOTTAARRIIAALLEE– notar public, doamna Maria

Cãlin; Adresa: Mizil, str. N.Bãlcescu, nr.33, bl.39, ap.22.Program de lucru: Luni – Vineriîntre orele 08.00 ºi16.00

– notar public, domnul HurducPetre Viorel; Adresa: Mizil, str. Blajului, nr. 35A.Program de lucru: Luni – Vineriîntre orele 08.00 ºi 15.00

– notar public, domnul TerzeaMatei Tiberiu; Adresa: Mizil, str. M.Bravu. Nr.65A.Progarm de lucru: Luni – Vineriîntre orele 08.00 ºi 15.00

SSEERRVVIICCIIUULL PPUUBBLLIICC DDEE EEVVIIDDEENNÞÞAA PPEERRSSOOAANNEELLOORR

Luni Marþi Miercuri Joi: 15.00 – 18.30Vineri: 08.00 – 13.30

PPOOLLIITTIIAA MMIIZZIILLLuni – Vineri: 09.00 – 16.00 Audienþe - Joi: 09.00 – 11.00

EELLEECCTTRRIICCAA Luni – Vineri: 09.00 – 17.00

SSCC.. SSAALLUUBB IINNTTEERRSSEERRVV SSRRLL..((SSeerrvviicciiuull ddee SSaalluubbrriizzaarree))

Luni – Joi: 08.00 – 12.30; 13.00 - 16.30Vineri: 08.00 – 13.30

BBÃÃNNCCII::RRAAIIFFFFEEIISSEENN

Luni- Vineri: 09.00 – 18.00Sâmbãtã ºi Duminicã - închis

BBRRDDLuni – Vineri:10.00 – 18.00Sâmbãtã ºi Duminicã - închis

BBCCRRLuni – Vineri: 09.00 – 17.00Sâmbãtã ºi Duminicã - închis

CCAARRPPAATTIICCAALuni - Vineri: 09.00 - 17.00Sâmbãtã ºi Duminicã - închis

CCRREEDDIITTCCOOOOPPLuni – Vineri: 08.00 – 16.00Sâmbãtã ºi Duminicã - închis

FFAARRMMAACCIIII:: AANNDDAALLIINN ((PPiiaaþþãã))

Luni – Vineri: 07.00 – 19.00Sâmbãtã: 08.00 - 19.00Duminicã: 08.00 – 14.00

FFAARRMMAAXX ((llâânnggãã CCaarrppaattiiccaa))

Luni – Vineri: 08.00 – 13.30Sâmbãtã: 08.00 – 17.00Duminicã: 08.00 – 12.00

DDIIAANNAA SSRRLL ((cceennttrruu,, llâânnggãã BBRRDD))

Luni – Vineri: 08.00 .- 19.00Sâmbãtã: 08.00 – 12.00

CCAABBIINNEETT AANNDDAALLIINN ((zzoonnaa BBaazzaarr))

FFIIZZIIOOTTEERRAAPPIIEELuni - Vineri: 08.00 – 18.00

OORRLLMarþi: 09.00 – 14.00

EECCOOGGRRAAFFJoi: 09.00 – 15.00

MMAAGGAAZZIINNEE::

LLIIDDLLLuni – Sâmbãtã: 08.00 – 21.00Duminicã: 09.00 – 17.00

PPEENNNNYY MMAARRKKEETTLuni – Sâmbãtã: 08.00 – 21.00Duminicã : 09.00 – 19.00

EETTHHOOSSLuni – Duminicã între orele 06.00ºi 22.00

Sedinta Consiliului Local

Pe data de 21.06.2011, înprezenþa conducerii Primãriei, toþi mem-brii Consiliului Local Mizil, s-au întrunitîn ºedinþã plenarã sub preºedinþia domnu-lui consilier Lupu Ion, cu urmãtoareaordine de zi: 1. Aprobarea procesului ver-bal din data de 30.06.2011; 2. Proiect dehotãrâre privind aprobarea Raportului cuprivire la activitatea asistenþilor personaliai persoanelor cu handicap grav dincadrul Serviciului Public de AsistenþãSocialã Mizil, pe semestrul I - 2011; 3.Proiect de hotãrâre privind aprobareaRaportului privind serviciile ºi activitãþilede asistenþã medicalã comunitarã derulatela nivelul oraºului Mizil în perioada01.01.2011 – 30.06.2011; 4. Proiect dehotãrâre privind atribuirea cu chirie aconstrucþiei cu destinaþie de locuinþã situ-atã în Mizil, str. Mihai Bravu, nr.91, cuacces din str. Vasile Lupu, locuinþã parþialafectatã de incediul din luna martie 2010,precum ºi a terenului aferent în suprafaþãde 77 mp, D-nei Vasile Tatiana, salariatã aServiciului Public de GospodãrieComunalã Mizil, din subordineaConsiliului Local Mizil; 5. Proiect dehotãrâre privind aprobarea preþuluiminim evaluat de la care se porneºtenegocierea în vederea vânzãrii unorterenuri proprietate privatã a oraºuluiMizil; 6. Proiect de hotãrâre privind reac-tualizarea înscrierii bunurilor proprietatepublicã ºi privatã cu privire la terenuri, înpatrimonial public ºi privat al oraºuluiMizil, rezultate în urma mãsurãtorilortopografice; 7. Proiect de hotãrâre privindaprobarea structurii organizatorice aSpitalului Orãºenesc “Sfânta Filofteia”Mizil; 8. Proiect de hotãrâre privind pre-luarea contractului de închiriere pentruterenul în suprafaþã de 12 mp, teren pro-prietate privatã a oraºului Mizil, situat înstr. Toamnei, f.n, de cãtre Dl PopescuConstantin, domiciliat în str. Toamnei,nr.25, care a fost închiriat de PeptãnaruRadu Stelian ºi pe care se aflã construit ungaraj din panouri metalice demontabile(construcþie provizorie); 9. Proiect dehotãrâre privind concesionarea prin lici-taþie publicã a suprafeþei de teren de 33,50mp, situatã în Mizil, str. Blajului, bl. 22,teren proprietate privatã a oraºului Mizil,în scopul desfãºurãrii de activitãþi comer-ciale; 10. Rediscutarea Proiectului dehotãrâre privind “Amenajarea peisagis-ticã – Parcul Teilor”, amenajarea aleilorde acces auto; 11. Diverse.

Preºedintele de ºedinþã consta-tând cã sunt întrunite condiþiile legalepentru desfãºurarea ºedinþei, supune spreaprobare ordinea de zi propusã de execu-tiv, solicitând sã fie introdus pe aceeaºiordine ºi Proiectul de hotãrâre privindaprobarea contului de execuþie bugetarãla 30.06.2011.

Propunerea de introducere aproiectul sus-menþionat, a fost aprobatãcu unanimitate de voturi. Întrucât laºedinþã a participat ºi dna Dinu Daniela,Director Executiv în cadrul primãriei,preºedintele de ºedinþã a invitat-o sã facãprecizãrile necesare. Aceasta din urmã,relatând faptul cã execuþia bugetarã la

30.06.2011 cuprinde gradul de realizareal veniturilor totale ºi proprii ale bugetu-lui local în funcþie de prevederilebugetare planului aprobat pentru 2011,care a fost prezentat cu o serie de indica-tori privind realizarea veniturilor propriiºi conform acestei execuþii, veniturilebugetului local au fost realizate în procentde 87, 98% faþã de plan, la secþiunea defuncþionare ºi în procent de 71%, la secþi-unea de dezvoltare, acolo unde sunt pre-vãzute obiectivele de investiþii. Principalacauzã a scãderii acestui procent se dato-reazã faptului cã marea majoritatea obiec-tivelor de investþii s-au realizat din împru-mutul contractat la CEC Banck Ploieºti.

Totodatã doamna Dinu a precizatcã la data de 30.06.2011, conform exe-cuþiei bugetare, s-a înregistrat un excen-dent în sumã de 79.567 lei pentru secþi-unea de funcþionare ºi 855.644 lei, pentrusecþiunea de dezvoltare, toate dateleprezentate fiind cuprinse în darea deseamã contabilã la 30.06.2011, raporatãDirecþiei Finanþelor Publice, Comisiabuget – finanþe dând aviz favorabilproiectului de hotãrâre.

La punctul 7 de pe ordinea de zi,domnul consilier Romeo Mãrgãrit a pre-cizat faptul cã a fost dat avizul pentrusecþia de obstreticã – ginecologie ºi cãspitalul este încadrat în categoria IV a spi-talelor, fiind nevoie ºi de avizul Con-siliului Local.

Rediscutarea Proiectul de hotã-râre privind “Amenajarea peisagisticã –Parcul Teilor”, amenajarea aleilor deacces auto, a dat frâu liber mai multor dis-cuþii, însã pãrerea domnului primar a fostcã aceastã lucrare trebuie realizatã,deoarece atunci când plouã nu se maipoate circula în zona respectivã.

Dupã discutarea ºi aprobareaordinii de zi, proiectele de hotãrâre au fostaprobate cu unanimitate de voturi, maipuþin “Proiectul de hotãrâre privindatribuirea cu chirie a construcþiei ce desti-naþie de locuinþã situat în Mizil, str. MihaiBravu, nr.91, cu acces din str. Vasile Lupu,locuinþã parþial afectatã de incediul dinluna martie 2010, precum ºi a terenuluiaferent în suprafaþã de 77 mp, D-nei VasileTatiana, salariatã a Serviciului Public deGospodãrie Comunalã Mizil, din subor-dinea Consiliului Local Mizil”, care a fostamânat cu unanimitate de voturi.

Trecând la ultimul punct, dom-nul primar considerã o încurcãturã faptulcã a fost supus discuþiei Consiliului LocalMizil proiectul de hotãrâre privindatribuirea numelui “Adrian Pãunescu”Casei de Culturã a oraºului Mizil, con-statând ulterior cã nu este aºa. Domniiconsilieri au specificat cã discuþia a fostca Centrul Cultural sã se numescã“Adrian Pãunescu”, nefiind vorba despreCasa de Culturã a oraºului.

Aceasta fiind doar o neîn-þelegere, domnul primar a propus din nouca denumirea Casei de Culturã a oraºuluiMizil sã fie “Adrian Pãunescu”, iar prop-unerea a fost adoptatã cu unanimitate devoturi.

Cristina COLÞ

Programul de lucru alurmãtoarelor

instituþii ºi servicii publice din oraºul Mizil:

08.00 – 12.0014.00 – 16.30


PPeennttrruu aa ffii mmaaii aapprrooaappee ddeedduummnneeaavvooaassttrrãã ººii aa vvãã ccuunnooaaººtteepprroobblleemmeellee,, ppuubblliiccaaþþiiaa „„PPooººttaa-lliioonnuull”” vvãã ssttãã llaa ddiissppoozziiþþiiee pprriivviinnddîînnttrreebbããrriillee ppee ccaarree ddoorriiþþii ssãã lleeaaddrreessaaþþii ddoommnnuulluuii pprriimmaarr.. RReeddããmmîînn ccoonnttiinnuuaarree ccââtteevvaa ddiinnttrree îînnttrree-bbããrriillee dduummnneeaavvooaassttrrãã llaa ccaarreeddoommnnuull pprriimmaarr aa rrããssppuunnss::

ZZ..MM.. –– ppeennssiioonnaarrãã:: ““SSee mmaaiirreeggããsseeººttee îînn ppllaannuull iinnvveessttiiþþiioonnaall aalloorraaººuulluuii MMiizziill ccoonnssttrruuiirreeaa uunneeii BBiisseerriiccii îînnzzoonnaa DDaallllaass??””

RRããssppuunnss:: “Da! Este o povestemai lungã începutã în 2004, pe când eramîn Maramureº, în satul Botiza, împreunãcu preotul de acolo, Berbecaru ºi vizitamo bisericã din lemn specificã localitãþii.Atunci mi-a venit ideea, vãzând minuna-ta arhitecturã de acolo, construirea ºi înoraºul nostru a unor porþi la cimitiruloraºului în acelaºi stil ºi a unei biserici delemn în cartierul Han, nou înfiinþat.

Într-un fel, ambele deziderate s-au finalizat, în sensul cã porþile de lacimitir s-au comandat chiar atunci, iar înprimãvara urmãtoare au fost montate, iarbiserica din lemn în stil maramureºean afost ridicatã în parcul mare al oraºului, nula Han. Cu toate lipsurile financiare, amhotãrât sã punem în practicã ideea con-struirii unei biserici în zona Han, terenulaferent a fost deja acordat prin HCL,urmând ca în continuare sã parcurgempaºii tuturor aprobãrilor. În regim deurgenþã ne propunem sã facem mai întâiun paracliset pentru a se putea începe aicisãvârºirea slujbelor. Biserica va fi dincãrãmidã ºi va avea hramul „SfântaFilofteia” ºi „Sfântul Dimitrie”. Sper caun numãr cât mai mare de mizileni sãcontribuie la ridicarea acestui lãcaº deînchinãciune.”

PP..CC.. - ooffiiþþeerr ttrraannzzaaccþþiiii:: ““UUnnddee sseeppoott pprraaccttiiccaa ssppoorrttuurrii ddee eecchhiippãã îînn MMiizziill??EEuu ssuunntt ffaann aall bbaasscchheettuulluuii ººii aamm aavvuuttddeezzaammããggiirreeaa ssãã nnuu aamm uunnddee ppaarrccttiiccaa aacceessttssppoorrtt îînn oorraaºº.. DDee ccee nnuu ssee ppoott ddaa jjoossppaannoouurriillee ddee llaa ssaallaa ddee ssppoorrtt ssãã ppuutteemmjjuuccaa ººii bbaasscchheett?? ““

RRããssppuunnss:: “La sala de sport! Sepot da panourile jos, iar dacã existãînþelegere ºi dorinþã putem monta aseme-nea panouri ºi în diferite alte locaþii dinoraº. Nu am mai avut pânã acum astfel desolicitãri, iar la încercãrile mele de a faceacest lucru, cu mult timp în urmã, maimulþi cetãþeni mi-au reproºat faptul cãacestea sunt focare de zgomot ºi cã nusunt de acord cu montarea lor. În cazul în

care primesc solicitãri motivate, elimi-nând riscul de mai sus, promit sã montezastfel de panouri oriunde în oraº.”

PP..AA - aannggaajjaatt:: ““AAºº vvrreeaa ssãã îînnttrreebb,,îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee ffoottbbaalluull îînn MMiizziill,, vvoommmmaaii aavveeaa eecchhiippãã ddee ffoottbbaall?? ÎÎmmii ddoorreesscc ccaaoorraaººuull nnoossttrruu ssãã aaiibbãã ddiinn nnoouu oo eecchhiippãã ddeeffoottbbaall ccaarree ssãã rreezziissttee!!””

RRããssppuunnss:: ““Da! Vom avea echipãde fotbal în divizia C. Sper chiar din acestcampionat.”

TT..CC - aannggaajjaatt:: ““CCoollaabboorraarreeaa ccuuoollaannddeezziiii aa ssttaaggnnaatt??””

RRããssppuunnss:: ““Noi nu am dispus departea noastrã de cofinanþare, iar pri-marul din Lingeward a avut o serioasãproblemã de sãnãtate, din aceste motivelucrãrile într-adevãr au stagnat. Dar, dejaam programat o întâlnire cu partea olan-dezã ºi sper sã reluãm cât mai curândlucrãrile.”

CC..CC.. - aannggaajjaattãã:: ““NNuu ssee ppooaatteeffaaccee nniimmiicc îînn pprriivviinnþþaa ccââiinniilloorr ffããrrããssttââppâânn?? VViinn ddiinn ccee îînn ccee mmaaii mmuullþþii..””

RRããssppuunnss:: “Din pãcate am ajunsla concluzia cã nu mai am ce sã fac! Numai pot þine piept invaziei consecvente decâini, deversãrii a sute ºi sute de câini dinlocalitãþile aflate în jurul oraºului. S-auridicat cu ajutorul unor societãþi de profildin judeþ sute de câini contra unor sumefoarte mari, cu efortuiri financiaredeosebite am înfiinþat un adãpost decâini, care a devenit neîncãpãtor; amînºtiinþat toþi factorii rãspunzãtori aijudeþului - Consiliul Local, Prefectura,Poliþia Judeþeanã, cerându-le sã facemcorp comun pentru a stãvili acest exod alcâinilor fãrã stãpân, pentru a stãviliaceastã mega afacere de la nivel naþional.

Am propus înfiinþarea de filtre totale petimpul nopþii pentru maºinile carosate,am propus crotalierea urechilor la câinicu iniþialele localitãþii de cãtre toþi pri-marii, pentru a putea fi depistaþi, am pro-pus verificarea la sânge a tuturor soci-etãþilor de profil în ceea ce privescintrãrile ºi ieºirile câinilor, lucru de altfel,foarte uºor de verificat. Nu se vrea! Nu sedoreºte ca imaginea þãrii noastre sã fiealta.”

SS..MM - ccaassnniiccãã:: ““OOrraaººuull nnoossttrruuaarree oo mmaarree nneecceessiittaattee ddee llooccuurrii ddee mmuunnccãã..CCâânndd ssee vvaa îînnttââmmppllaa aassttaa??””

RRããssppuunnss:: “A existat ºi existãfoarte multã zbatere ºi preocupare pentrulocuri de muncã, iar prin înfiinþateaParcului Industrial Mizil sper ca nu pestemult timp aceastã extraordinar de impor-tantã problemã pentru viaþa mizilenilor sãse rezolve.”

EE..DD - vvâânnzzããttooaarree:: ““CCuumm ssee pprroo-cceeddeeaazzãã ppeennttrruu îînncchhiirriieerreeaa uunnuuii ssppaaþþiiuu îînnppiiaaþþaa oorraaººuulluuii?? UUnnddee ssãã nnee aaddrreessããmm ººii ccââttttrreebbuuiiee ssãã ppllããttiimm??””

RRããssppuunnss:: “Simplu! Se solicitã înscris acest lucru ºi odatã cu solicitarea sevor primi toate explicaþiile necesare. Defapt, amãnuntele au fost publicate de maimulte ori în presa localã.”

NN..NN - eelleevvãã:: ““SSee vvaa mmaaii ddaa ddrruu-mmuull llaa ffâânnttâânnaa ddiinn ppaarrccuull mmaarree aalloorraaººuulluuii??””

RRããssppuunnss?? “Dacã zeci de þiganivor renunþa sã se mai scalde acolo ºi altezeci de ceteþeni vor renunþa sã transformeaceastã fântânã în depozit de gunoi, da!Fântâna este în stadiul de funcþionare, s-au fãcut mari eforturi pentru a fi pusã înfuncþiune, dar, datoritã zecilor de saci de

gunoaie care se ridicã sãptãmânal, cât ºineputinþei de a stãvili scãldatul acolo, amfost obligat sã opresc funcþionarea ei. Numai putem susþine un punct de pazãacolo, deoarece poliþiºtii locali, dupã cumºtiþi, au fost drastic disponibilizaþi. Estefoarte jenant ce s-a întâmplat la fântânadin parcul mare, cu atât mai mult cu câtpe bãncile din jur, asistau inofensivi,cetãþeni ai acestui oraº!”

PP..MM - ppeennssiioonnaarr:: ““SSee vvaa mmaaiirreeffaaccee ººii ssttrraaddaa EErroouu RRaadduu NNiiccoollaaee?? ªªiiccâânndd ssee vvaa aassffaallttaa ssttrr.. 11 MMaaii??””

RRããssppuunnss:: “Da! Binenþeles cã sevor repara. Sper chiar anul viitor.”

II..CC - vvâânnzzããttooaarree:: ““MMaaii ssuunnttllooccuurrii ddee ccaassãã îînn oorraaºº??””

RRããssppuunnss:: “Nu! Primãria oraºuluiMizil nu mai dispune de terenuri care sãpoatã fi atribuite ca locuri de casã.Menþionez faptul cã de-a lungul timpuluiau fost acordate peste 500 de locuri decasã. Existã ideea cumpãrãrii de terenuri,transferarea lor în intravilan ºi dupã aceeadate ca locuri de casã. Dar, din motivefinanciare, nu putem finaliza acestdeziderat. Vreau sã fac o altã menþiune,aceea cã de-a lungul anilor trecuþi (suboblãduirea organelor de conducere deatunci) oraºul Mizil a fost realmenteciopârþit de o parte din localitãþile din jur.

Ex: Staþia OMV de la intrarea înoraº dinspre Ploieºti ºi chiar staþia de apãa oraºului, sunt pe teritoriul administratival comunei Vadu – Sãpat. La fel ºiterenuri de-o parte ºi de alta a ºoseleinaþionale înspre Ploieºti, iar comunaBaba – Ana are teritoriul administrativpânã aproape de calea feratã.”

AA..OO - aannggaajjaattãã:: ““AArr ffii uunn lluuccrruuiinntteerreessaanntt ssãã aavveemm îînn oorraaºº llooccuurrii ppuubblliicceeuunnddee ssãã ssee ppooaattãã ffaaccee ffiittnneessss îînn aaeerr lliibbeerr,,aaººaa ccuumm eexxiissttãã îînn PPllooiieeººttii ººii îînn aallttee oorraaººee..””

RRããssppuunnss:: “Am vrut sã amplasãmaceste aparate în zona Teilor, odatã cumodernizarea acestui cartier, dar acestea,împreunã cu un teren de sport, au fostrefuzate în mod vehement de locuitoriidin zonã pe motiv de poluare fonicã.Dacã sunt mai multe solicitãri de acestgen, putem organiza astfel de ºedinþe lanivelul Sãlii de sport a oraºului Mizil.”

FF..NN - ppeennssiioonnaarrãã:: ““DDee ccee nnuu sseeîînnggrriijjeeººttee ppoorrþþiiuunneeaa ddee ssppaaþþiiuu vveerrddee ddiinnssppaatteellee ssttaaddiioonnuulluuii??””

RRããssppuunnss:: “Nu am ºtiut, bilã nea-grã pentru noi. S-au luat deja mãsuri!”

PP..EE - ccaassnniiccãã:: ““MMaaii eessttee pprree-vvããzzuuttãã oo ggrrããddiinniiþþãã îînn zzoonnaa HHaann??””

RRããssppuunnss:: “Da! Existã în planulacestei zone ºi o grãdiniþã, însã nu potestima când se va întîmpla acest lucru.”

ÎÎnn ddiiaalloogg ccuu cceettããþþeenniiii

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

APELIntenþia mea este ca oraºul Mizil

sã sufere acele schimbãri necesare ºi sufi-ciente pentru ca tinerii, de azi ºi de mâine,sã rãmânã aici, în acest oraº, sã existeacele motivaþii de a-ºi construi viaþa,visele ºi viitoarele familii aici, pe acestemeleaguri pe care s-au nãscut ºi care artrebui sã le primeascã cu plãcere mâinileºi paºii copiiilor urmãtoarelor generaþii.

În afarã de marele avantaj de atrãi pe locurile sfinþite de copilãria lor,aceºtia ar putea sã contribuie ºi chiar sãpunã umãrul la dezvoltarea ºi înfru-

museþarea acestui oraº, dupã bunul lorplac. S-ar realiza în felul acesta normalacontinuitate a dãinuirii, arãtând respect ºimulþumire pentru zbaterile înaintaºilor depe aceste meleaguri, iar Mizilul nostru ºi-ar pecetlui dreptul, indiferent de calitateavremurilor, de a exista în continuare înconfiguraþia acestei planete. Deoarece înconjuctura actualã, în care tinerii de aziasistã nãuciþi la tot acest spectacoldegradant al societãþii noastre, în care totmai mulþi oameni îºi cautã pâinea cea detoate zilele în ofertele de cele mai multe

ori umilitoare ale altor þãri, iar localitãþileromâneºti au ca unicã ºansã de a fi doarfata morgana proiectelor europene, estelimpede cã multe localitãþi vor pieri.

Eu cred cã Dumnezeu ne va ajutasã fim lucizi, sã înþelegem ºi sã credem cãdreptul nostru la dãinuire ºi la o viaþã maibunã stã ºi în mâinile noastre.

Din aceste motive, vreau sã facun apel cãtre tinerii mizileni studenþi caredupã terminarea studiilor vor sã se în-toarcã ºi sã trãiascã aici în oraºul lor, sã-ºi decline aceastã opþiune, iar eu le promit

cã, în limita posibilitãþilor, vor benefi-cia de facilitãþi.

M-am gândit deja la posibilitateade a fi angajaþi în perioada vacanþei, lafinanþarea unor cursuri de perfecþionaresau chiar la niºte burse pentru cei alecãror familii au probleme sociale. Mi-arplãcea sã cred cã voi fi asaltat de oferte ºide multe dorinþe de a rãmâne aici, înoraºul nostru,

Vã aºtept ºi vã urez succes în totce vã propuneþi sã faceþi!

COPILÃRIA NU SE STRÃMUTÃ!



TTeelleeffoonn:: 00772266..117744..663399EE-mmaaiill:: iiaaccoobbccoonnssttaannttiinn@@yymmaaiill..ccoommAAddrreessaa:: SSttrr.. BBllaajjuulluuii,, nnrr.. 33-55AA,, zzoonnaa ppiieeþþeeii,, llâânnggãã ddeeppoozziittuull ddee ccaallccuullaattooaarree ººii

BBiirroouull NNoottaarriiaall..

VVãã ooffeerrãã eevvaalluuããrrii ººii sseerrvviicciiii ppssiihhoo-llooggiiccee îînn vveeddeerreeaa oobbþþiinneerriiii aavviizzuulluuiippssiihhoollooggiicc ppeennttrruu::- aannggaajjaarree;;- ccoonnttrrooll ppeerriiooddiicc;;- oobbþþiinneerreeaa ppeerrmmiissuulluuii ddee ccoonndduucceerree..

Doarece necesitatea pentru cul-turã existã mai mult ca oricând în viaþaoamenilor, Primãria oraºului Mizil a iniþi-at mai multe manifestãri ºi activitãþi cul-turale printre care la loc de frunte se aflãConcursul Naþional de Literaturã„Agatha Grigorescu Bacovia” aflat la ceade-a V-a ediþie, care-l va avea anul aces-ta ca preºedinte pe academicianul EugenSimion.

În anii trecuþi au participat numede marcã din cultura româneascã, uniidintre aceºtia realizând adevãrate legãturide suflet cu oraºul nostru, cu oamenii deaici. Amintim pe: Grigore Vieru, AdrianPãunescu, Dan Puric, Tatiana Stepa,Fãnuº Neagu, Mircea Diaconu (ºi întregteatrul Nottara), Octavian Paler, Dan Piþa,Gelu Mureºan ºi alþii.

În cele patru ediþii s-au primitpeste 2000 de materiale, reprezentândcreaþii literare în domeniul poeziei ºiprozei din România ºi multe alte þãri,cum ar fi: Noua Zeelandã, China, Anglia,Danemarca, Franþa, Republica Moldova,Italia etc.

De fiecare datã, în faþa unuinumeros public, invitaþii au vorbit despretristeþe, despre realitãþile existente,

despre lacrimã, zâmbet, s-a vorbit despreviaþa oamenilor, de modul în care sufletullor ar putea primi mai mult.

Anul acesta, ca ºi în ultimii doiani, evenimentul cultural va cuprinde ºiun festival de muzicã folk care va avea osecþiune de creaþie în care veþi aveaocazia sã cunoaºteþi talente autentice dinacest preþios gen muzical ºi o secþiune derecitaluri în care vor apãrea nume demarcã din muzica folk.

Vã anunþãm deasemenea redes-chiderea stagiunii teatrului Nottara! Toateacestea ºi multe altele sunt pentru dum-neavoastrã, pentru sufletul dumnea-voastrã, stimaþi mizileni!

Am dori ca în momentuldesfãºurãrii acestor importante eveni-mente culturale, sala Casei de Culturã sãdevinã arhiplinã, demonstrând în felulacesta sensibilitatea ºi chemarea mizile-nilor spre acte de culturã autentice.

Ar fi un motiv de mândrie pentrunoi toþi, dar ºi de satisfacþie pentru înalþiinoºtri oaspeþi.

Prestigioasa editurã Dacia dinCluj, v-a acorda câºtigãtorului mareluipremiu, publicarea gratuitã a unui volum.

VVãã aaººtteeppttããmm!!

Primãria Mizil organizeazã înzilele de 30 septembrie – 1 octombrie2011 a treia ediþie a festivalului demuzicã folk „Tatiana Ste-pa”, care începând de a-nul acesta va avea ºi osecþiune de creaþieºi interpretare!Sunt invitaþi sãparticipe crea-tori ºi interpreþide muzicã folk(neconsacraþi),indiferent devârstã. Se voracorda premiisubstanþiale!Preºedintele juriu-lui: Nicu Alifantis.Înscrierile,vor fi înso-þite de un CD sau MP3,(ce vor sta la baza operaþiuniide preselecþie), o scurtã prezentare,foto, telefon ºi se vor trimite la adresele: [email protected];l eon idacondeescu@yahoo . com,[email protected].

Adresa Primariei: Primãria Mizil,B-ul Unirii numãrul 14, cod poºtal,

105800, judetul Prahova.Evaluarea (jurizarea) se

va face pentru cel mult treipiese ºi cel puþin douã.

Candidaþii ad-miºi la preselecþievor fi anunþaþi ladatele de contacttrimise, ocazie cucare vor afla dataºi ordinea intrãriiîn concurs.

Taxa de înscri-ere este de 50 lei ºi

va fi achitatã înnumerar la casieria

Casei de Culturã aoraºului, în ziua intrãrii în

concurs. Ora de începere: 17.00.

Informaþii la telefoanele: 0244/250 027; 0244/ 250008; 0722/653 808;0769/210 763.

Persoane de contact: EmilProºcan ºi Lucian Mãnãilescu.

Concursul Naþional deLiteraturã

„Agatha GrigorescuBacovia” – ediþia a V-a

VVâânndd ccaassãã,, zzoonnaa cceennttrraallããîînn MMiizziill,, ppee ssttrr.. VViiccttoorriieeii nnrr.. 1155 ((ffoossttaaBBaannccãã AAggrriiccoollãã)),, 11000000 mmpp,, ddiinn ccaarree229900 mmpp îîii rreepprreezziinnttãã ccoonnssttrruuccþþiiaa ––ddeesscchhiiddeerree ppee ddoouuãã ssttrrããzzii.. PPrreeþþ nneeggoo-cciiaabbiill.. IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteellee-ffoonnuull:: 00776677 117799 221133..

VVâânndd ccaassãã,, ssiittuuaattãã ppee ssttrr..DDeemmooccrraaþþiieeii,, 66 ccaammeerree,, aappãã,,ccaannaalliizzaarree,, ccuurreenntt eelleeccttrriicc.. PPrreeþþ nneeggoo-cciiaabbiill.. RReellaaþþiiii llaa tteelleeffoonnuull:: 00772244 992233556633..

VVâânndd ccaassãã îînn MMiizziill,, 55ccaammeerree,, 22 hhoolluurrii,, bbuuccããttããrriiee,, ddeeppeenndd-iinnþþee,, tteerreenn 660000 mmpp,, bboollttãã ddee vviiþþãã,, ppoommiiffrruuccttiiffeerrii,, aappãã ººii ggaazzee llaa ppooaarrttãã ++ 66ttoonnee lleemmnnee ddee ffoocc..PPrreeþþ 4400 000000 EEuurroo –– nneeggoocciiaabbiill.. RReellaaþþiiiillaa tteelleeffoonnuull:: 00773333 112211 118899..

VVâânndd ccaassãã îînn TToohhaannii,, llaaººoosseeaa,, 11000000 mm,, ddeesscchhiiddeerree 2222 mm ––bbaaiiee,, bbuuccããttããrriiee,, 22 ccaammeerree ººii lliivviinngg,,bbeeccii,, cceennttrraallãã ddee lleemmnnee,, aaeerr ccoonnddiiþþiioonn-aatt.. PPrreeþþuull eessttee ddee 9955 000000 eeuurroo,, iinnffoorr-mmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffoonnuull:: 00772266221122 006600..

VVâânndd ccaassãã ((îînn ccoommuunnaaVVaadduu-SSããppaatt)) –– 33 ccaammeerree ++ hhooll++bbuuccããttããrriiee,, bbeeccii ssppaaþþiiooss,, mmaaggaazziiii,,lleemmnnee,, ccootteeþþee,, aappãã ppoottaabbiillãã ttrraassãã îînnccuurrttee.. CCaa bboonnuuss vvãã ooffeerriimm uunn ppooggoonn ddeeppããdduurree ssaallccââmm ººii uunn ppooggoonn ddee ppããººuunnee((VVaalleeaa lluuii MMooºº)).. IInnffoorrmmaaþþiiii ssuuppllii-mmeennttaarree llaa tteelleeffoonnuull:: 00776666 332288 997799..

VVâânndd ccaassãã ccuu ttrreeii ccaammeerree,,bbuuccããttããrriiee,, mmaaggaazziiee îînn ssuupprraaffaaþþãã ttoottaallããddee 228800 mmeettrrii ppããttrraaþþii,, ppoossiibbiilliittaattee ddeerraaccoorrddaarree llaa ggaazzee.. RReellaaþþiiii ssuupplliimmeennttaa-rree llaa tteelleeffoonnuull:: 00773333 335522 558811..

VVâânndd:: lloocc ddee ccaassãã iinnttrraavvii-llaann ccuu ddeesscchhiiddeerree 1122mm ((ssuupprraaffaaþþãã ddee11550000mmpp)),, îînn MMaarrggiinneeaa PPããdduurriiii,, ccuuiinnttaabbuullaarree ººii ccaarrttee ffuunncciiaarrãã.. PPrreeþþuull eesstteeddee 33 eeuurroo//mmpp –– nneeggoocciiaabbiill;; tteerreenniinnttrraavviillaann îînn ssuupprraaffaaþþãã ddee 11550000mmpp,, ccuuccaarrttee ffuunncciiaarrãã,, ccaassãã bbããttrrâânneeaassccãã,,ccuurreenntt eelleeccttrriicc,, ppuuþþ,, ffoossãã,, ccoonnssttrruuccþþiieeîînncceeppuuttãã ((ffuunnddaaþþiiee)),, ppoossiibbiilliittããþþii aappããccuurreennttãã,, pprreeþþ 1133 000000 eeuurroo-nneeggoocciiaabbiill ––MMaarrggiinneeaa PPããdduurriiii,, zzoonnaa vviittiiccoollããTToohhaannii llaa 1144 kkmm ddee MMiizziill.. RReellaaþþiiiissuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffoonnuull:: 00772244 339933444466..

VVâânndd aappaarrttaammeenntt zzoonnaabbaazzaarr,, 33 ccaammeerree,, ccoommpplleett mmoobbiillaatt++îîmmbbuunnããttããþþiirrii,, eett.. II,, pprreeþþuull ffiiiinndd ddee 7722000000 EE.. RReellaaþþiiii llaa tteelleeffoonnuull:: 00772266 114477117744..

VVâânndd aappaarrttaammeenntt,, 33ccaammeerree,, zzoonnaa TTeeiilloorr ccuu îîmmbbuunnããttããþþiirrii,,eett.. IIIIII,, pprreeþþuull ffiiiinndd ddee 6600 000000 EE.. RReellaaþþiiiillaa tteelleeffoonnuull 00776666 447722 660066..

VVâânndd aappaarrttaammeenntt,, 33ccaammeerree,, zzoonnaa bbaazzaarr,, eett.. IIII,,îîmmbbuunnããttããþþiirrii,, pprreeþþuull ffiiiinndd ddee 6655 000000 EE..RReellaaþþiiii llaa tteelleeffoonnuull:: 00772266 116699008844..

VVâânndd aappaarrttaammeenntt îînn zzoonnaacceennttrraallãã,, eettaajj IIII,, ccuu ttrreeii ccaammeerree ddeeccoo-mmaannddaatt,, ddoouuãã bbaallccooaannee,, ddoouuãã bbããii,,ggaarraajj ººii bbeeccii.. RReellaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaatteelleeffoonnuull 00772200 225588 002299..

VVâânndd aappaarrttaammeenntt ccuu ddoouuããccaammeerreessiittuuaatt llaa ppaarrtteerr,, ssttrr.. MM..BBrraavvuu,,nnrr.. 119911,, RReellaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaannuummeerreellee ddee tteelleeffoonn:: 00772244 555511 007799ssaauu 00776622 662255 444422..

VVâânndd aappaarrttaammeenntt îînn zzoonnaaMM..FF..AA..,, rreellaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteellee-ffoonnuull:: 00772244 004411 882211..

VVâânndd îînn zzoonnaa TTeeiilloorr,,aappaarrttaammeenntt ccuu ddoouuãã ccaammeerree,, eettaajjuull 44,,pprreeþþ aavvaannttaajjooss.. RReellaaþþiiii llaa tteelleeffoonnuull 00774455 885588 117766..

VVâânndd aappaarrttaammeenntt sseemmiiddee-ccoommaannddaatt –– 33 ccaammeerree,, ssttrr.. MM..BBrraavvuu,,nnrr.. 111122.. IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaatteelleeffooaanneellee:: 00224444 225511 777733 ssaauu 00772200 332277 559900..

AArreennddããmm 44 hhaa,, ppããmmâânnttaarraabbiill îînn ccoommuunnaa GGuurraa VVaadduulluuii..IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffooaanneellee::00775511 002222991144 ssaauu 00774444 442255 110044..

VVâânndd 11 ppooggoonn –– vviiþþãã ddee vviiee- ssiittuuaatt îînn ccoommuunnaa TToohhaannii;; vvâânndd 11 hheecc-ttaarr ddee ppããmmâânntt llaa ººoosseeaa îînn zzoonnaa RReellaaxxaa..RReellaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffoonnuull:: 00776644339966 996644..

VVâânndd mmaaººiinnãã CCiieelloo..IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffoonnuull::

00776655 119966 333300..

CCuummppããrr ccããrruucciioorr ddeebbuutteelliiee.. TTeelleeffoonn:: 00776666222266445577..

VVâânndd ccoommbbiinnãã DDaaeewwoo ccuu 33CCDD-uurrii,, dduubblluu ccaasseettooffoonn rriiccoorrddeerr,,rraaddiioo,, ddoouuãã bbooxxee 4400 WW llaa pprreeþþuull ddee440000 lleeii.. IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaatteelleeffoonnuull:: 00772233 332233 772255..

VVâânndd 22 ggeeaammaannttaannee mmaarriippee rroottiillee,, ddoouuãã mmiiccii,, 88 ttaabbuurreettee mmiiccii((ttiipp RReellaaxxaa));; 22 tteelleeffooaannee ffiixx –– ((ttiippvveecchhii ccuu ttaassttaattuurrãã));; ggeeaammuurrii - ttââmm-ppllããrriiee lleemmnn,, 33 bbuuccããþþii,, ttooaattee llaa pprreeþþnneeggoocciiaabbiill.. IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaatteelleeffoonnuull:: 00224444 225511 338811..

VVâânndd bbuutteelliiee ººii ddoouuãã aarrzzãã-ttooaarree ddee ggaazzee.. IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarreellaa tteelleeffoonnuull 225511 557788..

VVâânndd ffuurrttuunn ddeeaarraaggaazz++bbuutteelliiee ººii oo mmaaººiinnãã ddee ccuussuuttrruusseeaassccãã,, llaa pprreeþþ ccoonnvveennaabbiill.. RReellaaþþiiii llaatteelleeffoonnuull:: 00224444 225522 221155..

CASE

DDIIVVEERRSSEE

MMAAªªIINNII

TERENURI

APARTAMENTE

MICA PUBLICITATE

CCCCAAAABBBBIIIINNNNEEEETTTT IIIINNNNDDDDIIIIVVVVIIIIDDDDUUUUAAAALLLL DDDDEEEE PPPPSSSSIIIIHHHHOOOOLLLLOOOOGGGGIIIIEEEEIIIIAAAACCCCOOOOBBBB CCCCOOOONNNNSSSSTTTTAAAANNNNTTTTIIIINNNN

FESTIVALUL DE MUZICÃFOLK „TATIANA STEPA”


Documents

POS, TALIONUL - Mizil · încovoiat, Adrian Pãunescu a cãrat luminã ºi adevãr fãurind cãrãri paºi-lor încrâncenaþi de prea multã su-punere, nerostire ºi neputinþã!