Povestea Ciudatului Obicei Al Arieţului

  • Upload
    ili-ili

  • View
    217

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • 7/24/2019 Povestea Ciudatului Obicei Al Arieului

    1/2

    Povestea ciudatului obicei al Arietului, pastrat de sute de ani de pastorii din

    Mehedinti: petrecere cu oi si lautari

    Corina Macavei,

    ,,Arietul" este, in Mehedinti, un prilej de sarbatorire pastoreasca si se face doar atunci cand stapanii de oi sunt

    multumiti de rezultatele productiei din vara.

    Bacii care hotarasc sa faca acest ariet mai tin oile o zi sau doua la stana sau le coboara in sat si le lasa in curtea

    baciului mare. Emilia Comisel, care a studiat acest obicei pastoresc din Mehedinti, povesteste cum s-a

    desfasurat acest ceremonial la Canicea-Izverna, intr-o stana formata din 200 de oi, care apartin mai multor

    familii.

    ,,Ceremonialul a fost insotit de o serie de rituri, unele cu functie utilitarista, altele distractiva si cateva cu

    functie magica, a caror semnificatie nu mai este cunoscuta de oameni: ,,Asa-i obiseiu" si de un repertoriu bogat

    de cantece (vocale si instrumentale) si jocuri. In ziua fixata (care trebuie sa fie sambata si joi), vin femeile

    impreuna cu bacii, la casa baciului mare, in haine de sarbatoare, cu mancaruri speciale, din care nu trebuie sa

    lipseasca ouale rosii", spune Emilia Comisel.

    Arietul, o mare sarbatoare

    Petrecerea este insotita de trei lautari care canta din vioara prima, vioara secunda si bas, angajati cu o zi inainte.

    In timpul petrecerii se fac socotelile stanii (plata ciobanilor, se discuta eventualele pierderi etc), se numara si se

    http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/povestea-ciudatului-obicei-arietului-pastrat-sute-ani-pastorii-mehedinti-petrecere-oi-lautari-1_560be6a8f5eaafab2c2ab6d0/index.html
  • 7/24/2019 Povestea Ciudatului Obicei Al Arieului

    2/2

    aleg oile fiecaruia, iar un membru din fiecare familie le duce acasa. Masa este imbelsugata, fiecare femeie avand

    ambitia sa pregateasca totul cu grija.

    ,,In Canicea, ceremonialul s-a desfasurat intre orele 15.00 si 23.00. Au fost prezente toate familiile bacilor (30

    persoane): copii, barbati si femei. Femeile au adus mancare si bautura in desagi. Masa este extrem de bogata:

    azima, capete de purcel, drob de miel, branza moale, oua rosii, placinta si cozonac. Arietul a avut loc in

    apropierea stanii. Lautarii au fost platiti, prin cheta, de meseni. Lautarii canta, in picioare, in apropierea mesei",

    povesteste Emilia Comisel.

    Cantece pastoresti

    Repertoriul pastoresc cantat la ariet este format numai din trei cantece: ,,Da-mi Doamne, zile mai multe", ,,Vin

    si vanturi, vin si ploi" si ,,Draguta santa Marie". De exemplu, ,,Da-mi Doamne, zile mai multe" este unul din

    cele mai vechi cantece pastoresti si oglindeste dragostea pastorului pentru munca lui. Generat in mediul

    pastoresc, cantecul a coborat in sat, intrand in repertoriul general si are inca o mare vitalitate.

    Existenta acestui obicei pastoresc confirma continuitatea unui mod de viata si de munca stavechi de-a lungul

    mileniilor si a repertoriului specific care reprezinta, in realitate, o arta ,,prin excelenta sociala". Locuitorii

    mehedinteni s-au dovedit a fi detinatori ai unui tezaur artistic si al unor traditii de mare valoare.

    Citeste si:

    Superstitii in luna ,,Rapciune", la culesul poamelor. Septembrie, vremea cand pamantul se inchide, iar femeile

    se feresc sa nu innebuneasca