Argumentarea apartenentei la basmul cult a operei literare “Povestea lui Harap –Alb” de Ion Creanga

Zamfir Cristina Alexandra

Clasa a X a A

“Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga este un basm cult , publicat la 1 august 1877 in revista “Convorbiri literare” .

Basmul cult este o specie literara a genului epic cult . Operä narativa in proza , de intindere medie , in care realitatea este transfigurata in fabulous , iar personajele poarta valori simbolice . Basmul cult are un autor cunoscut , respectand in linii generale , prototipul basmului folcloric si functiile acestuia (trasatura care se reliefeaza si in basmul supus discutiei). Reperele temporale si spatiale sunt vagi , nedeterminate .Sunt prezente clisee compozitionale , numerele si obiectele magice . In basmul cult , stilul este elaborat , se imbina naratiunea cu dialogul si descrierea.

Tema basmului este initierea , parcurgerea drumului initiatic de la statiul de “boboc” la acela de om complet.

Naratiunea la persoana a III a este realizata de un narator real , omniscient si omnipresent ( auctorial ) , dar nu si in totalitate obiectiv deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii.

Actiunea se desfasoara linear ; succesiunea secventelor narative fiind redata prin inlantuire. In basm sunt prezente clisee compozitionale ( formule tipice ) . Formula initiala : “Amu cica era odata “ si formula finala : “ Si a tinut veselia ani intregi , si acum mai tine inca ; cine se duce acolo be si mananca .Iar pe la noi , cine are bani bea si mananca , iara cine nu , se uita si rabda “ sunt conventii care marcheaza intrarea si iesirea din fabulous . Insa naratorul inoveaza formula initiala , punand povestea pe seama spuselor altcuiva : cica , adica se spune , fara a nega ca in basmul popular ( a fost odata ca niciodata ) , iar formula finala include o reflectie asupra realitatii sociale , alta decat in lumea basmului . Sunt prezente si formule mediene “ Si merg ei o zi , si merg doua , si merg patruzeci si noua “ care realizeaza trecerea de la o secventa naratica la alta si care intretin suspansul.

Parcurgerea drumului maturizarii de catre eroul nostru presupune o serie de intamplari – momentele subiectului. Cele teri ipostaze ale protagonistului corespund in plan compozitional, unor parti narative, etape ale drumului initiatic: etapa initiala , de pregatire pentru drum , la curtea craiului . Mutatiile care se produc la nivelul personajului principal apropie basmul lui Creanga de un bildugnsroman ( basm al initierii ). Eroul nu are de trecut doar trei probe , ca in basmul popular , ci mai multee serii de probe , potrivit spuselor tatalui sau “ sa te feresti de omul ros , iar mai ales de omul span , cat ii putea , sa n-ai de-a face cu dansii ca sunt foarte sugubeti .” Raul nu este inntruchipat de fapturi himerice , ci de omul insemnat , de o inteligenta vicleana , reprezentat de Span si Omul Ros (Imparatul Ros ) . Nici protagonistul nu este un Fat-Frumos crurajos , voinic , luptator priceput .

“Cartea “ primita de la Imparatul Verde , care neavand decat fete , are nevoie de un mostenitor la tron ( motivul imparatului fara urmasi ) , este factorul perturbator al situatiei

Argumentarea apartenentei la basmul cult a operei literare “Povestea lui Harap –Alb” de Ion Creanga

Zamfir Cristina Alexandra

Clasa a X a A

initiale si determina parcurgerea drumului (initiatic) de cel mai bun dintre fiii craiului (motivul superioritatii mezinului ). Destoinicia fiilor este probate mai intai de crai , deghizat in ursul de la pod . Aceasta reprezinta o proba a barbatiei , conditie initial obligatorie pentru cel care aspira la tronul imparatesc . Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a veietii si se fae intr-un singur snes “trecerea primejdioaza de la un mod de existent la altul: [...] de la imaturitate la maturitate “ ne spune Mircea Eliade in “De la Zalmoxis la Ghenghis-Han “ .Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan , care “ da navala aspupra ursului .”

Trecerea podului urmeaza unei etape de pregatiri . Drept rasplata pentru milostenia aratat Sf. Duminici , deghizata in cersetoare , mezinul primeste sfaturi de la acesta sa ia “calul , armele si hainele “ cu care tatal sau a fost mire pentru a izbandi .Acestru lucru sugereaza faptul ca tanarul va repeata initiarea tatalui , in aceleasi conditii, ceea ce motiveaza “nemultumirea” lui (“Craiului, auzind aceasta, parca nu i-a prea venit la socoteala”) si sfaturile date din dorinta de a-l proteja de pericolele pe care si el le-a traversat candva.Calul , descoperit cu tava de jaratec dupa trei incercari , va de veni tovarasul si sfatuitotul tanarului . Intamplarile cu cersetoarea si calul pun in evident naivitatea , nepriceperea tanarului de a distinge aparenta de esenta .Urmarile lipsei de maturitate nu sunt grave la curtea craiului: calul il sperie cand isi arata puterile, purtandu-l in zbor pe fecior pana la nouri, luna si soare.In schimb, dincolo de spatial protector al casei parintesti, lipsa de maturitate este sanctionata prin pierderea insemnelor originii si a dreptului de a devein imparat : “Spanul pune man ape cartea , pe banii sip e armele fiului de crai”.

Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea labirint , simbol al mortii si in acelasi timp al regenerarii, caci pentru tanar se va incheia o rtapa si alta va incepe : “de la un loc i se inchide calea si incep a i se incurca cararile” .Cum are nevoie de un initiator , cele trei aparitii ale spanului il determina sa incalce sfatul parintesc si , crezand ca se afla in tara “tara spanilor” il tocmeste ca sluga . Inca naiv , “boboc in felul sau la trebi aieste “ (cum il caracterizeaza naratorul) , ii marturiseste ce l-a sfatuit tatal si coboara in fantana , fara a se gandi la urmari.

Coborarea in fantana are, in plan simbolic, spatiu al nasterii si al regenerarii.Schimbarea numelui/a indentitatii reprezinta inceputul initierii spiritual , unde va fi condus de Span.Feciorul de crai naiv intra in fantana, pentru a deveni Harap-Alb, rob al Spanului (initiatorul). “Rautatea” Spanului il va pune in situatii dificile , a caror traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare . Juramantul din fantana include si conditia eliberarii ( sfarsitul initierii) : “jura-mi-te pe ascutisul palosului tau ca mi-i da ascultare intru toate [...]; si atata vreme sa ai a ma sluji, pana cand ii muri si iar ii invie”.

Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul ii supune la trei probe : aducerea sälätilor din Gradina Ursului , aducerea pielii cerbului, “cu cap cu tot, asa battue cu pietre scumpe,

Argumentarea apartenentei la basmul cult a operei literare “Povestea lui Harap –Alb” de Ion Creanga

Zamfir Cristina Alexandra

Clasa a X a A

cum se gasesc” si a fetei imparatului Ros .Mijloacele prin care trece probele tin de miraculous , iar ajutoarele (personakele adjuvante) au puteri miraculoase.

Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici , care il sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiecte magice:pentru urs o licoare cu “somnoroasa”,iar pentru cerb obräzarul si sabia lui Statu-Palma-Barba-Cot. Prima proba ii solicita curajul, iar a doua, mai complicate , pe langa curaj, manuirea sabiei, stapanirea de sine si respectarea juramantului, in pofida ispitei de a se imbogati.

A treia proba presupune o alta etapa a initieii, este mai complexa si necesita mai multe ajutoare.Drumul spre imparatul Ros , om cu “inima haina”, incepe cu trecerea altui pod.Simbolistica este aceeasi, trecerea intr-o alta etapa a maturizarii, probate prin faptul ca Harap-Alb are acum initiative actelor sale.Cum pe pod tocmai trece o nunta de furnici, tanarul hotaraste sa protejeze viata acestora, punand-o in pericol pe a sa sip e a calului, pentru ca allege sa treaca inot “o apa mare” .Drept rasplata pentru bunatatea sa , primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa.Aceeasi rasplata o primeste de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup.In plus, cel care va deveni candva imparat dovedeste pricepere , curaj si intelepciunea de a ajuta popoarele gazelor.

Ceata de personaje grotesti, monstri i il insoteste spre a-l ajuta pentru ca s-a aratat prietenos si comunicativ :Gerila , Flamanzila , Setila , Ochila si Pasari-Lati-Lungila.

Pentru a-i da fata , imparatul Ros il supune pe HarapAlb la o serie de probe, trecute datorita puterilor animaliere):casa de arama-cu ajutorul lui Gerila, ospatul pantagruelic cu mancare si vin din belsug:”12 harabale cu pane, 12 ialovite fripte si 12 buti pline cu vin”-cu ajutorul lui Flamanzila si Setila,(alegerea macului de nisip – cu ajutorul furnicilor) straja nocturna la odaia fetei si prinderea fetei , transformata in pasare, “dupa luna” – cu ajutorul lui Ochila si al lui Pasari-Lati-Lungila , ghicitul fetei – cu ajutorul albinei (motivul dublui ).

Fata imparatului Ros , “o farmazoana cumplita” , impune o ultima proba : calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa aduca “trei smicele de mar si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete”.Proba fiind trecuta de cal (prin inselaciune ), fat ail insoteste pe Harap-Alb la curtea imparatului Verde.Pentru erou acest drum este cea mai dificila proba , pentru ca se indragosteste e fata,dar,credincios juramantului facut, nu-i marturiseste adevarata sa identitate.

Fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgate secretul si ii taie capul.In felul acesta il dezleaga de juramant,semn ca initierea este incheiata, iar rolul Spanului ia sfarsit.Calul este acela care distruge intruchiparea raului:”sboara cu dansul in inaltul ceriului,si apoi,dandu-i drumul de acolo ,se face Spanul pana jos praf si pulbere”.

Argumentarea apartenentei la basmul cult a operei literare “Povestea lui Harap –Alb” de Ion Creanga

Zamfir Cristina Alexandra

Clasa a X a A

Decapitarea eroului este ultima treapta si finalul initierii, avand semnificatia coborarii in Infern/a mortii initiatice : “A cobori in Infern insamna a cunoste o moarte initotica , o experienta susceptibila, de a intemeia un nou mod de existent “ (Mircea Eliade).

Invierea este realizata de farmazoana , cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal.Eroul reintra in posesia palosului si primeste recompense :pe fata imparatului Ros si imparatia.Nunta si schimbarea statutului social (devine imparat) confirma maturizarea eroului.Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului.

In basm sunt prezente numerele magice:3,12,24, semen ale totalitatii.

Personajele ( atat oamenii cat si fiintele himerice cu comportament omenensc ) sunt purtatoare ale unor valori simbolice : binele si raul in diverse ipostaze.Conflictul dintre bine sir au se incheie prin victoria binelui.

Harap-Alb este un personaj complex, rotund si eponym.Nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale (vitejie, darzenie , istetime), dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati psiho-morale/valori etice (mila , bunatatea , generozitatea , prietenia , curajul) necesare unui imparat , in viziunea autorului.Sensul didactic al basmului este exprimat de Sf. Duminica :”Cand vei ajunge sit u odata mare si tare , ii cauta sa judeci lucrurile de-a fir-a-par si vei crede celor asupriti si necajiti, pentru ca stii acum ce e necazul”.Numele personajului reflecta conditia duala : rob , sluga “Harap” de roigine nobila “Alb”, iar sugestia cromatica alb-negru , treversarea unei stari intermediare(initierea), intre starea de inocenta/naivitate (negru) si “invierea” spiritual a celui ce va deveni imparat “alb”.

Eroul ( Protagonistul) este sprijinit de ajutoare si donator : finite cu insusiri supranaturale (Sfanta Duminica), animale fabuloase (calul nazdravan, craiasa frunicilor si a albinelor), fapturi himerice (cei cinci tovarasi) sau obiecte miraculoase (aripile craieselor , smicelele de mar , apa vie , apa moarta ) si se confrunta cu raufacatorul/personajul antagonist (Spanul), care are si functie de trimitator.

Specific basmului cult este modul in care se individualizeaza personajele.Cuexceptia eroului al carui character evolueaza pe parcurs , celelalte personaje reprezinta tipologii umane reductibile la o trasatura dominant.Prin portretele fizice ale celor cinci tovarasi ai eroului , se ironizeaza defecte umane (frigurosul, mancaciosul), dar aspectul lor grotesc ascunde bunatatea si prietenia.Imparatul Ros si Spanul sun rau si vicleni . Sfanta Duminica este inteleapta.

Modalitatile nararii sunt povestirea si reprezentarea.Povestirea faptelor este uneori insotita de reflectiile/comentariile naratorului si este dulata de un plan al semnificatiilor simbolice.

Argumentarea apartenentei la basmul cult a operei literare “Povestea lui Harap –Alb” de Ion Creanga

Zamfir Cristina Alexandra

Clasa a X a A

Registrele stilistice popular, oral si regional confera originalitate limbajului , care difera de al naratorului popular prin specificul integrarii termenilor, al modului de exprimare.”Prin astfel de mijloace, Creanga restiruie povestirea functiunei ei estetice primitive , care este de a se adresa nu unor cititori , cu uni auditor, capabil a fi cucerit prin toate elementele de sugestie ale graiului viu” (Tudor Vianu , Arta prozatorilor romani).

Limbajul cuprinde:termini si expresii populare, regionalism fonetice si lexical, ziceri tipice.erudutia paremiologica (frecventa proverbelor, a zicatorilor introduce in text prin expresia “vorba ceea”)”La placinte inainte , la razboi inapoi”.

Placerea zicerii,verva, jovialitatea se reflecta in mijloacele lingvistice de realizare a umorului:umorul de limbaj :”sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri”; ironia “Doar unul este Imparatul Ros;vestit prin melegurile aceste prin bunatatea lui nemaipomenita si milostivirea lui nemaiauzita.”; diminutive : buzisoare , bautirica ; caracterizari pitoresti (portretul lui Gerila, Ochila) ; expresii :Da-i cu cinstea , sa peara rusinea.”

Oralitatea stilului (impresia de zicere a textului scris) se realizeaza prin:

Expresii onomatopeice “Si odata pronesc ei , teleap, teleap ,teleap!”. Verbe imitative si interjectii “Mai Pasarila, iacata-o, ia!colo dupa luna , zise Ochila...” ; porpozitii interrogative”Ca alta, ce pot sa zic?” si exclamative “Ma rog , foc de ger era : ce pot sa va spun mai mult!” ;versuri populare “De-ar sti omul ce-ar pati,/Dinainte s-ar pazi!”).

CONCLUZIE

“Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult avand ca particularitati:reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului,umanizarea fantasticului,individualizarea personajelor,omorul si specificul limbajului.Insa, ca orice basm, pune in evident idealul de dreptate,de adevar si de cinste.